studiu de fezabilitate pentru interconectarea sistemelor ... scoping report_ ro_rev 3.pdf ·...

Moldelectrica

Energoproiect

Studiu de fezabilitate pentru interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova și

României

Partea 1: Evaluarea fezabilității și EIMSpentru primul proiect prioritar

Componenta A: Stația Back to Back (BtB) Vulcănești și

LEA 400* kV Vulcănești-Chișinău

Task 6: Raport preliminar privind impactul asupra mediului și impactul social

EIMS Scoping Report

Octombrie 2016

Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 1

Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Denumire document:

Data elaborării: Octombrie 2016

Specialitate

(cod - denumire)* Capitol

Responsabilitate - Nume / Semnătură

Întocmit Verificat Aprobat

Protecția mediului

Dr. ing. Cristina Bălăceanu

Ing. Irene Samoilă Dr. ing. Claudia Tomescu

Protecția mediului

Drd. ing. Oana Falup

Protecția mediului

Dr. ing. Valentin Rusu

Impact social Ing. Gloria Popescu

Impact social

Dr. ing. Mathias Gustavsson

Impact social Anja Karlsson

* În contract numele Proiectului se referă la LEA de 330 kV, vezi justificarea din capitolul 1.3

Evidenţa modificărilor documentului:

Rev Nr. Cod fişă de modificare Data Rev Nr. Cod fişă de modificare Data

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ŞI TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR CONŢINUTE ESTE

PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIŢIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S.A .

Task 6: Raport preliminar privind impactul asupra mediului

și impactul social – EIMS Scoping Report


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

CUPRINS

1. INTRODUCERE 6

1.1 Activităţile propuse 6

1.2 Locaţia proiectului 6

1.3 Justificarea proiectului 7

1.4 Obiectivele și structura Raportului privind scopul EISM 9

2. CADRUL JURIDIC ŞI POLITIC 11

2.1 Cadrul juridic şi politic în Republica Moldova 11

2.1.1 Legislaţia de mediu, inclusiv ghidurile şi standardele naţionale pentru protecţia mediului 11

2.1.2 Cadrul juridic pentru achiziționarea unui teren (compensare) 12

2.2 Legislaţia UE în domeniul mediului 13

2.3 Regulamente şi legi internaţionale 14

2.4 Ghiduri şi standard internaţionale 15

3. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI ALTERNATIVE 17

3.1 Descrierea proiectului 17

3.1.1 Staţia “Back to back”Vulcănești 17

3.1.2 Staţia electrică 400 kV Chișinău 20

3.1.3 LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău 22

3.2 Trasee alternative propuse 23

3.3 Analiza multicriterială pentru alegerea traseului LEA 28

4. STADIUL ACTUAL SOCIO-ECONOMIC ŞI DE MEDIU 33

4.1 Calitatea aerului 34

4.2 Schimbări climatice 35

4.3 Apă 35

4.4 Sol 37

4.5 Arii protejate 37

4.6 Mediul socio-economic 40

4.7 Utilizarea terenurilor 43

4.8 Monumente de patrimoniu cultural 46

5. IDENTIFICAREA PRELIMINARĂ A IMPACTURILOR POTENȚIALE 50

5.1 Mediul înconjurător 50

5.1.1 Impact potențial asupra geologiei, geomorfologiei și riscuri geologice 50

5.1.2 Impact potențial asupra solului 50

5.1.3 Impact potențial asupra apei 51

5.1.4 Impact potențial asupra calității aerului și schimbări climatice 51

5.1.5 Impact potențial al zgomotului și vibrațiilor 51

5.1.6 Impactul potențial vizual și asupra peisajului 52

5.2 Mediul ecologic 52

5.3 Mediul social și economic 52


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

5.3.1 Impactul potențial asupra comunităților 53

5.3.2 Impact potențial asupra infrastructurii 54

5.3.3 Impactul potențial asupra patrimoniului cultural, arheologic și istoric 55

5.3.4 Impact potențial asupra sănătății umane 56

5.3.5 Impactul potențial asupra sănătății și securității muncii 56

5.3.6 Impactul potențial asupra terenurilor utilizate 57

6. TERMENII DE REFERINȚĂ PENTRU ESIA 59

6.1 Obiectivele EIMS 59

6.2 Structura preliminară a Raportului EIMS 60

6.3 Perioada de realizare a EIMS 60

7. IMPLICAREA PĂRȚILOR INTERESATE 62

7.1 Introducere 62

7.3 Diseminarea informațiilor 64

7.4 Programul de implicare a părților interesate 64

7.5 Mecanismul de sesizări 68

7.6 Monitorizare și raportare 69

Anexa A - Harta cu ariile protejate din zona traseelor propuse pentru LEA 400kV


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Lista abrevierilor

AIP Arie de impact a proiectului

AP Arie protejată

ASP Arii speciale protejate

BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BEI Banca Europeană de Investiții

BM Banca Mondială

CA Curent alternativ

CC Curent continuu

CE Comisia Europeană

CET Centrală electrică de termoficare (cogenerare energie electrică și termică)

CP Cerințe de performanță (PR)

DG Decizia Guvernamentală

EIM Evaluarea impactului asupra mediului (EIA)

ENSTO-E Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică

EP Principiile Ecuador

EPA Agenția de Protecție a Mediului

EPFIs Principiile Ecuador ale Instituțiilor Financiare

EIMS Evaluarea impactului asupra mediului și social-economic (ESIA)

ESM Evaluarea strategică de mediu (SEA)

EU Uniunea Europeană

FAO Organizația mondială pentru agricultură

HG Hotărâre Guvern

HVDC Curent continuu de înaltă tensiune

IFC Corporația Internațională de Finanțare

IMA Instalații mari de ardere (LCP)

IPPC Prevenirea și controlul integrat al poluării

kV kiloVolt

LEA Linie electrică aeriană (OHL)

MD Republica Moldova

MGRES Centrală electrică de termoficare în Transnistria

MW Megawatt

NTS Rezumatul non-tehnic al proiectului (Non-technical Summary)

OCL Ofițerul de legătură cu comunitățile locale (Community Liaison Officer)

OM Ordin ministerial

ONG Organizație Non - Guvernamentală

OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului

PACT/PAM Plan de achiziție și compensare teren/ Plan de acțiune mutare

PAMS Plan de acțiune mediu și social

PIP Politici de informare publică

PMMMS Plan de management și monitorizare mediu și social

RO România

SE Sistem Electroenergetic

SEP Planul de implicare a părților interesate


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

SIC Situri de importanță pentru comunitate

SMMS Sistemul de management al mediului și al factorilor sociali

SMS Standarde de mediu și social

UE Uniunea Europeană

UMM Unitatea de management pentru mediu

UTAG Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia

UTAT Unitatea Administrativ Teritorială Transnistria

VSC Convector sursă de tensiune


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

1. INTRODUCERE

1.1 Activităţile propuse

Obiectivul general al proiectului “Studiu de Fezabilitate pentru interconectarea

sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Romania” este de a prezenta

studiile tehnice, economice, comerciale, de mediu, studiile de fezabilitate și

documentațiile necesare Guvernului Republicii Moldova în scopul aprobării următoarelor

investiții:

Staţia „Back to back“ Vulcăneşti şi LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău;

Staţia „Back to back” şi LEA 330/400 kV Romania - Ungheni - Strășeni;

Staţia „Back to back” şi LEA 400 kV Bălţi - Suceava.

Primul studiu de fezabilitate va prezenta investiția prioritară Staţia "Back to back"

Vulcănești și LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău. Celelalte două studii de fezabilitate vor fi

elaborate după implementarea cu succes a primului proiect.

Prezentul EIMS Scoping Report evaluează impactul social şi asupra mediului al primului

Proiect: Staţia „Back to back" Vulcănești și LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău.

1.2 Locaţia proiectului

Proiectul constă în realizarea unei LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău cu o lungime de

circa 149 km, a unei staţii noi „ Back to back" precum şi a unor modificări în staţia 400

kV Vulcăneşti ca urmare a interconectării asincrone între SE al Republicii Moldova şi SE

al României şi în realizarea unor modificări în staţia existentă Chișinău 330/110/35

kV ca urmare a apariţiei tensiunii de 400 kV.

Stația „Back to back" va fi amplasată în stația electrică existentă Vulcănești 400/110/35

kV,care se află la circa 6,0 km de nord-vestul oraşului Vulcăneşti.

Traseul LEA 400 kV ce realizează legătura între staţiile electrice 400/110/35 kV

Vulcăneşti şi 400/330/110/35 kV Chişinău trece prin șase districte, în partea de sud a

Republicii Moldova: Chișinău, Ialoveni, Dubăsari Hâncești, Cimișlia, Taraclia, Cahul și o

unitate teritorială autonomă Găgăuzia.

Staţia existentă Chișinău 330/110/35 kV este amplasată la 6,0 km de sudul oraşului

Chişinău. Distanţa este măsurată de la staţia electrică până la marginea oraşului (ultima

gospodărie).


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 1.2 Traseul propus pentru linia electrică și comunitățile traversate

1.3 Justificarea proiectului

În 2009, Republica Moldova (MD) a aderat la Tratatul de constituire a Comunităţii

Energetice Europene, care extinde politica energetică a statelor membre UE şi la cele din

Europa de Sud-Est şi în 2010 a fost semnat protocolul privind Aderarea, fapt ce a permis

Republicii Moldova să fie membru activ pe piaţa energetică regională şi europeană.

Principalele obiective ale Tratatului Comunităţii Energetice sunt:

Crearea unui spaţiu unic de reglementare pentru schimburile de energie

electrică;

Îmbunătăţirea securităţii aprovizionării în zonă şi dezvoltarea relaţiilor cu ţările

vecine;

Dezvoltarea concurenţei pe pieţele de energie electrică.

Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană oferă avantaje

precum integrarea pe piaţa unică de energie electrică europeană, aderarea la ENTSO-E,

atragerea investiţiilor etc.

Integrarea pieţei de energie electrică a Republicii Moldova în piaţa internă a UE asigură o

concurenţă reală, stabilirea preţurilor în mod transparent şi echitabil. Astfel, va creşte

securitatea aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor prin diversificarea

participanţilor pe piaţă.

În 2005 Republica Moldova a aprobat Foaia de parcurs pentru sectorul electroenergetic

din Republica Moldova, iar în pachetul 3 de lucru, „Promovarea proiectelor

investiţionale în infrastructura electroenergetică”, la punctul a „Prezentarea


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

proiectelor prioritare cu Uniunea Europeană (România) în domeniul energiei

electrice”, se prezintă proiectul prioritar Staţia „Back to back“ Vulcăneşti şi LEA 330* kV

Vulcănești – Chișinău. Realizarea acestui proiect va avea ca impact asigurarea unui nivel

mai înalt de securitate pentru Republica Moldova şi integrarea pe piaţa energetică

europeană, în conformitate cu Strategia Energetică până în anul 2030, adoptată în anul

2013 de Guvernul Republicii Moldova.

Studiul privind sistemul energetic "Interconectarea Republicii Moldova cu România"

elaborat ca parte a acestui proiect, a luat în considerare următoarele aspecte:

impactul asupra sistemului energetic al Republicii Moldova a fiecărui punct de

interconectare (Vulcănești - maxim 600 MW, Bălți - maximum 400 MW, Strășeni -

maximum 300 MW), din oricare două dintre cele trei puncte de interconectare și

a tuturor celor trei puncte de interconectare;

calculele s-au axat pe importul de energie în Republica Moldova, precum și

asupra exportului către România;

interconectarea cu Ucraina;

posibila contribuție a surselor din Republica Moldova, care variază între o putere

minimă obligatorie şi un maxim de putere produsă (MGRES, CTE1, CTE2, alte

surse clasice sau regenerabile), în condițiile energiei electrice importate din

România;

consumul de energie electrică la nivelurile de vârf de iarnă, vârf de vară și gol de

vară pentru etapa 2020;

realizarea noi linii de transport Vulcănești - Chișinău, care urmează să fie

construită la 330 kV (în conformitate cu caietul de sarcini) sau la 400 kV.

Unul din rezultatele analizei realizate privind sistemul electroenergetic arată ca tensiunea

de 400 kV este o soluție mai bună decât cea de 330 kV pentru noua LEA Vulcănești -

Chișinău. Principalele motive ale utilizării tensiunii de 400 kV sunt următoarele:

micșorarea pierderilor de putere în sistemul electroenergetic cu circa 0,3 † 1,4

MW;

rezerva de stabilitate statică este mai mare cu până la 37 MW;

valorile minime în cazul solicitărilor la scurtcircuit în care rigiditatea nodului îl

plasează în domeniul sistemelor intermediare (coeficientul calculat fiind de 2,5,

mai mare decât 2 și mai mic de 4).

în timpul regimurilor tranzitorii, grupurile energetice existente (MGRES) sunt

menținute în sincronism.

Moldelectrica a decis să dezvolte proiectul cu o tensiune de 400 kV pentru noua LEA

Vulcănești – Chișinău în locul tensiunii de 330 kV cum a fost solicitat în termenii de

referință.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

1.4 Obiectivele și structura Raportului privind scopul EISM

Acest raport furnizează informațiile privind punctele critice și identifică scopurile viitoarei

evaluări a impactului asupra mediului și social asociate cu următoarele componente ale

proiectului:

Staţia „Back to back“ și modificările în staţia electrică 400 kV la Vulcănești, ca

urmare a realizării interconexiunii asincrone între SE al Republicii Moldova şi SE

al României;

LEA 400 kV între cele două staţii Vulcănești - Chișinău;

modificările în staţia electrică Chişinău 330/110/35 kV ca urmare introducerii noii

tensiuni de 400 kV.

Luând în considerare legislația din Republica Moldova, cerințele BERD și termeni de

referință, principalele obiective ale EIMS Scoping Report sunt după cum urmează:

identificarea cadrului legislativ în MD și UE și a modului în care se aplică

Proiectului;

analiza principalelor alternative avute în vedere și motivarea alegerii făcute;

stabilirea de a lungul traseului LEA a coridorului unde se va analiza impactul

asupra mediului și social;

identificarea în zona proiectului a aspectelor relevante privind mediul

(biodiversitatea, monumente istorice, materiile prime, instalații industriale, orașe

etc.), a aspectele sociale și economice;

identificarea statutului terenurilor și a planurilor de dezvoltare, precum și a

zonelor rezidențiale în aria proiectului sau în vecinătatea acestuia;

verificarea specificațiilor din legislația din Republica Moldova privind

despăgubirea în caz de expropriere / reinstalare;

identificarea părților interesate: autoritățile guvernamentale implicate în

procedura de autorizare, ONG-uri, proprietarii / utilizatorii de terenuri, populația

locală, publică, etc.;

planificarea unui program de diseminare a informațiilor legate de Proiect;

identificarea preocupărilor majore de mediu și sociale ale părților interesate

asociate dezvoltării proiectului;

elaborarea primei variante a Planului de implicare a părților interesate, care va

trebui să fi actualizat periodic, pe parcursul derulării proiectului;

determinarea metodologiei corespunzătoare pentru evaluarea impactul

proiectului asupra mediului și impactul social, inclusiv sănătatea și siguranța la

locul de muncă;

realizarea unui plan cu privire la aspectele care trebuie să fie dezvoltate în

continuare, în principal raportul EISM.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Structura Raportului privind scopul EISM se bazează, în contextul general al necesității

Proiectului, pe descrierea alternativelor considerate, pe principalele caracteristici ale

proiectului și pe starea actuală a mediului în zona unde se va construi proiectului:

Mediul fizic: utilizarea terenului, geologie, geomorfologie şi geo-hazard, sol, apă,

climă, aer;

Mediul biologic: flora, fauna şi habitate, arii protejate existente și propuse, zone

Ramsar, rețeaua Emerald, arii de importanță privind protecția păsărilor și

biodiversității;

Mediul socio-economic:

- oameni, infrastructură, turism, comunităţi, cultural, mediul arheologic şi

istoric, sănătatea şi siguranţa publică la locul de muncă;

- achiziția terenurilor și mediul fizic și economic

Având în vedere caracteristicile regiunii de sud a Republicii Moldova, între Chișinău și

Vulcănești s-a stabilit un coridor pentru evaluarea impactului asupra mediului și social de

a lungul traseului de 10 km pe partea stângă și de 10 km pe partea dreaptă față de axul

LEA (o lățime totală de 20 km).

Această regiune este situată între râurile Prut și Nistru, cu o distanță medie de circa 60

km, iar Dunărea și Marea Neagră nu sunt prea departe. Astfel, rutele păsărilor migratoare

trec prin această zonă primăvara de la vest spre est, respectiv toamna de la est spre

vest. Pentru a evalua impactul LEA asupra păsărilor migratoare și a lua măsuri de

reducere s-a considerat special pentru acest aspect un coridor cu o lățime totală de circa

40 km.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

2. CADRUL JURIDIC ŞI POLITIC

2.1 Cadrul juridic şi politic în Republica Moldova

2.1.1 Legislaţia de mediu, inclusiv ghidurile şi standardele naţionale pentru protecţia

mediului

Pentru evaluarea impactului realizării proiectului asupra mediului se va ține cont de următorul

cadru legislativ în domeniul protecției mediului:

Legea privind evaluarea impactului asupra mediului

În Republica Moldova, cadrul legislativ pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte

publice și private asupra factorilor de mediu este reprezentat de Legea nr. 86/2014

privind evaluarea impactului asupra mediului, care preia parțial prevederi ale

Directivei Europene (Directiva 2011/92/UE). Legea nr. 86/2014 (Legea EIA)

stabilește principiile EIA, definește scopul EIA, atribuțiile autorităților competente și

procedura de obținere a Acordului de Mediu (AM) pentru activitățile aferente

proiectului. Legea, la fel ca și Directiva EIA, prevede realizarea EIA pentru proiectele

din Anexa 1 și necesitatea efectuării EIA pentru proiectele din Anexa 2

Legea privind protecția mediului

Legea nr. 1515/1993 care stabilește, la nivel național, cadrul legal pentru protecția

mediului, definește principiile generale pentru protecția mediului: respectarea

legislației privind protecția mediului precum și a legislației privind utilizarea rațională a

resurselor naturale și a energiei, prevenirea poluării și prevenirea efectelor negative

asupra biosferei și a sănătății umane.

Legea apelor

Protecția apelor în Republica Moldova este asigurată de Legea nr. 272/2011 care

stabilește cadrul legal pentru managementul, protecția și utilizarea eficientă a apelor

de suprafață și a apelor subterane, pe baza unui proces de evaluare, planificare și

decizie, precum și mecanismul de protecție a stării apei, prevenire a poluării apei și

de refacere a ecosistemelor acvatice ținând cont de cerințele UE. Legea preia parțial

prevederi ale câtorva Directive UE.

Legea privind fondul ariilor naturale protejate de Stat

Legea 1538/1998 stabilește cadrul legal pentru crearea și funcționarea ariilor

naturale protejate de stat, principiile, mecanismele și modul lui de conservare,

precum și atribuțiile autorităților publice centrale și locale, a organizațiilor non-

guvernamentale și ale cetățenilor.

Pentru reducerea impactului antropic asupra obiectelor și complexelor situate într-o

anumită arie protejată sunt stabilite lățimi ale zonei de protecție în baza unei

documentații de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobată de Guvern.

Legea privind Cartea Roșie a Republicii Moldova


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Legea nr. 325 - XVI/2005 stabilește cadrul legal pentru protecția, utilizarea și

restabilirea speciilor de plante și animale incluse în Cartea Roșie a Republicii

Moldova, precum și atribuțiile specifice ale autorităților publice și a instituțiilor

științifice. Cartea Roșie reprezintă un document oficial care conține o listă a plantelor

și animalelor dispărute, critic periclitate, periclitate, vulnerabile, rare și nedeterminate

aflate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și informații generale privind statutul,

starea, arealul și metodele de protecție, conservare și răspândire.

Legea privind protejarea monumentelor culturale istorice

Legea nr. 1531/1993 stabilește cadrul legal pentru protecția monumentelor de

patrimoniu cultural și definește atribuțiile autorităților competente pentru

administrarea registrelor naționale sau locale.

Legea cu privire la protecția patrimoniului arheologic

Legea nr. 2018/2010 stabilește necesarul unei cercetări arheologice preventive

susținute de către investitor (Moldelectrica), în scopul de a proteja patrimoniul

împotriva posibilei deteriorări sau distrugeri în timpul lucrărilor de construcție.

2.1.2 Cadrul juridic pentru achiziționarea unui teren (compensare)

Cadrul legislativ privind utilizarea terenurilor, vânzarea terenurilor / cumpărarea și repararea

prejudiciului / pierderi în vigoare în Republica Moldova este format din:

Codul funciar nr. 828-XII 25 ianuarie 1991, care include prevederi referitoare la

schimbarea utilizării terenurilor, retragerea terenurilor temporar din circuitul agricol și

compensarea daunelor / pierderilor;

Legea nr. 488-XIV din 8 iulie 1999 privind exproprierea în caz de utilitate publică,

definește procedura aplicabilă în caz de expropriere a terenurilor pentru proiecte de

utilități publice;

Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997, privind prețul terenurilor, procedura de

vânzare/cumpărare a terenurilor stabilește prevederi relevante pentru investiția

propusă:

Scoaterea terenurilor din circuitul agricol și forestier destinate proiectelor

de utilități publice;

Compensarea pierderilor cauzate de scoaterea terenurilor din circuitul

agricol și forestiere.

Codul silvic nr. 887-XIII din 21 iunie 1996 precizează că, în cazul construcției LEA

este permisă scoaterea pădurilor din fondul forestier, printr-un decret special al

Guvernului și stabilește normele de compensare;

HG nr. 1451 din 24 decembrie 2007, privind aprobarea proceduri privind atribuirea,

schimbarea destinației terenurilor și schimbul de terenuri, stabilește procedura de

pregătire, depuneri și evaluare a documentelor depuse și definește autoritățile

implicate și durata întregului proces;


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

HG nr. 514/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind protecția rețelei electrice

specifică faptul că pentru condiții normale de operare a LEA și pentru prevenirea

accidentelor vor fi alocate terenuri speciale și vor fi stabilite zone de protecție și

coridoare fără arbori în păduri și plantații.

Coridorul de protecție (terenul și spațiul aerian limitat de planuri verticale, pe ambele

părți ale liniei), în cazul LEA 400 kV este de 30 m pe ambele părți ale liniei.

Terenurile situate pe coridorul de protecție, care nu au fost luate de la proprietarii

acestora, pot fi utilizate pentru lucrări agricole și alte lucrări.

Lucrările planificate pentru repararea, întreținerea tehnică și reconstrucția LEA care

traversează terenurile agricole se vor face cu acordul proprietarilor de terenuri și, în

special în perioada în care terenurile nu sunt ocupate de culturi/în curs de ocupare

sau când este posibil să se asigure integritatea culturilor agricole .

2.2 Legislaţia UE în domeniul mediului

Cele mai importante directive europene, care trebuie să fie luate în considerare pentru

evaluarea de mediu sunt:

Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private

asupra mediului, modificată prin Directiva 2014/52/UE (Directiva EIA), definește

cerințele de evaluare a impactului potențial asupra mediului;

Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul

protecţiei apelor, modificată de Decizia 2455/2001/CE și de Directivele 2008/32/CE

2008/105/CEE, 2009/31/CE 2013/39/UE 2013/64/UE și 2014/101/UE (Directiva

privind apa);

Directiva 2006/12/CE privind deșeurile (abrogarea prin Directiva 75/442/CEE),

modificarea prin Directivele 2008/98 /CE și /31/CE (Directiva privind deșeuri) 2009;

Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului în mediul

înconjurător, (Directiva Zgomot);

Directiva 92/43/CE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și

floră sălbatică (Directiva Habitate);

Directiva 97/62/CE, care adaptează Directiva privind habitatele la progresele

științifice și tehnice, înlocuind anexele I și II;

Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);

Decizia 82/72/CEE referitoare la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a

mediului natural din Europa;

Decizia 82/461/CEE referitoare la Convenția privind conservarea speciilor migratoare

din fauna sălbatică;

Recomandarea 75/65/CEE din 20 decembrie 1974 privind protecția patrimoniului

arhitectural și natural;

Directiva 89/391/CEE privind norme pentru îmbunătățirea securității și sănătății in

muncii (directiva-cadru SSM).


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

2.3 Regulamente şi legi internaţionale

Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția

Espoo) reunește toate părțile interesate, pentru a preveni deteriorarea mediului înainte de a

se produce. Convenția de la Espoo impune ca statele membre să notifice și să se consulte

reciproc cu privire la toate proiectele care ar putea avea un impact asupra mediului

transfrontalier negative. Situația actuală în ceea ce privește Convenția de la Espoo din

Republica Moldova și țările vecine este următoarea:

Republica Moldova: au semnat aderarea la 4.01.1994;

Romania: ratificat la 29.03.2001;

Ucraina: ratificat la 29.07.2001.

Prin urmare, conform Procedurii Convenției Espoo, în cazul în care există impact

transfrontalier, Republica Moldova va notifica România și Ucraina.

Principalele convenții internaționale ratificate de Republica Moldova sunt următoarele:

Convenția privind poluarea transfrontalieră pe distanțe lungi (Aarhus, Danemarca,

1998); documentul de ratificare al Republicii Moldova la convenție este Legea nr.

10178-XV din 25 aprilie 2002;

Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice - UNFCCC (New York, 1992);

documentul de ratificare al Republicii Moldova la convenție este Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 404-XIII din 16.03.95;

Convenția Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992);

documentul de ratificare Moldovei la convenție este Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 475-XIII, 16 mai 1995;

Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra zonelor umede de importanță

internațională - Convenția de la Ramsar (Ramsar, Iran, 1971); documentul de

ratificare Moldovei la convenție este Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.

504-XIVdin 14 iulie 1999

Convenția Națiunilor Unite privind conservarea speciilor migratoare de animale

sălbatice (Bonn, 23 iunie 1979); documentul de ratificare a Republicii Moldova la

convenție este Legea nr. 1244-XIV din 28 septembrie 2000;

Convenția privind conservarea vieții sălbatice si a habitatelor naturale - Convenția

de la Berna (Berna, 1982), ratificată de Republica Moldova la 24.05.1994;

Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural - Convenția de

Patrimoniu Mondial UNESCO (Paris, 1972); documentul de ratificare al Republicii

Moldova la convenție este Legea nr. 1113-XV din 06 iunie 2000;

Convenția europeană privind peisajul (Florența, 2000); parlamentul Republicii

Moldova a ratificat convenția în 14 martie 2002;

Convenția UNECE privind accesul la informație, participarea publicului la luarea

deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu - Convenția de la Aarhus

(Aarhus, Danemarca, 1998); documentul de ratificare al Republicii Moldova la


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

convenție este Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. nr. 346-XIV din 07

aprilie 1999.

2.4 Ghiduri şi standard internaţionale

2.4.1. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

Creditorii internaționali, inclusiv Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

(BERD), solicită ca proiectele pe care le finanțează să fie în conformitate cu standardele

naționale, precum și cu politicile și liniile directoare de mediu și sociale adoptate de către

creditori.

BERD a adoptat un set cuprinzător de cerințe de performanță specifice (CP) ca partea a

studiului Politica de mediu şi socială (BERD, 2014) pe care clienții trebuie să le

îndeplinească, acoperind o serie de domenii-cheie precum impactul social și de mediu,

sănătate şi siguranţă publică, relocare și alte probleme și acțiuni aferente dezvoltării și

operării proiectului.

Prin urmare, în plus față de respectarea cu strictețe a cerinţelor legale din Republica Moldova

și România, proiectul va trebui, de asemenea, să respecte cerințele de performanță specifice

definite în Politica de mediu şi socială BERD:

CP 1. Evaluarea și gestiunea socială și de mediu;

CP 2. Condiții de muncă;

CP 3. Eficientizarea resurselor şi revenirea și controlul poluării;

CP 4. Sănătatea, siguranța si securitatea în muncă;

CP 5. Achiziția terenului, strămutarea involuntară și deplasarea economică;

CP 6. Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale de

viață;

CP 7. Popoarele indigene;

CP 8. Moștenirea culturală;

CP 9. Organisme intermediare financiare;

CP 10. Diseminarea informației și implicarea părților interesate.

2.4.2 Banca Europeană de Investiții (BEI)

BEI reprezintă interesele statelor membre ale Uniunii Europene și lucrează îndeaproape cu

alte instituții ale UE pentru punerea în aplicare a politicilor UE.

Toate proiectele finanțate de BEI trebuie să fie nu numai bancabile (rentabile), dar și în

conformitate cu standardele economice, tehnice, sociale și de mediu stricte.

BEI a definit un set de 10 standarde de mediu și sociale (SMS) care sunt descrise în

Manualul privind Practicile și Normele de Mediu și Sociale (2013).

SMS 1. Evaluarea și managementul impactului și riscurilor de mediu și sociale;


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

SMS 2. Prevenirea și reducerea poluării;

SMS 3. Standardele BEI în domeniul biodiversității și ecosistemelor;

SMS 4. Standardele BEI cu privire la climă;

SMS 5. Patrimoniul cultural;

SMS 6. Strămutarea involuntară;

SMS 7. Drepturile și interesele grupurilor vulnerabile;

SMS 8. Standardele de muncă;

SMS 9. Protecția și securitatea sănătății la locul de muncă și în public;

SMS 10. Implicarea părților interesate.

2.4.3 Principiul Ecuator

Principiul Ecuator (PE) este un cadru de gestionare a riscurilor, adoptat de către instituțiile

financiare, pentru determinarea, evaluarea și gestionarea riscurilor de mediu și sociale în

cadrul proiectelor. În prezent 84 Instituții financiare din 35 de țări au adoptat în mod oficial

PE, acoperind peste 70% din datoriile Proiectelor Internaționale Financiare din piețele

emergente.

PE definește zece principii care garanteze că proiectele finanțate sunt dezvoltate într-un mod

responsabil social și reflectă practicile de management de mediu, și anume:

Principiul 1 - Revizuirea și împărțirea pe categorii;

Principiul 2 - Evaluarea de mediu și socială;

Principiul 3 - Aplicarea standardelor sociale și de mediu;

Principiul 4 - Sistemul de management social și de mediu și planul de acțiune al

Principiului Ecuator;

Principiul 5 - Implicarea părţilor interesate;

Principiul 6 – Rezolvarea reclamaților;

Principiul 7 – Revizii independente;

Principiul 8 – Convenții (înțelegeri);

Principiul 9 - Monitorizarea și raportarea independentă;

Principiul 10 - Raportarea și transparența.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

3. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI ALTERNATIVE

3.1 Descrierea proiectului

Proiectului constă în realizarea unei stații "back to back" la Vulcănești şi modificări în staţia

electrică 400 kV Vulcăneşti existentă, unei staţii electrice 400/330 kV la Chișinău prin

extinderea staţiei existente și a unei linie electrice aeriană (LEA) de 400 kV Vulcăneşti-

Chişinău.

Proiectului este în prezent în etapa de Studiu de Fezabilitate, în care sunt analizate opțiunile

tehnice adecvate, sunt estimate costurile și măsurile pentru minimizarea impactului social și

asupra mediului. După accesarea fondurilor necesare pentru investiții, urmează o perioadă

de timp necesară pentru proiectarea şi obținerea avizelor conform legislației Republicii

Moldova, pentru a putea demara construirea, care poate dura minim doi ani. Această

perioadă de timp depinde de proprietarii terenului necesar pentru a realiza proiectul și de

compensările care ar trebui făcute.

Numai după ce se va obţine autorizația de construire, poate începe demararea construcţiei

proiectului; de obicei, acest lucru durează între 30 şi 48 luni, perioadă care include și timpul

necesar fabricării unor echipamente (de exemplu, staţia „Back to back”, autotransformatorul).

Operarea LEA 400 kV ar putea începe cel mai devreme în 5 ani, dacă totul merge așa cum

este planificat, iar fondurile sunt obținute la timp.

3.1.1 Staţia “Back to back”Vulcănești

Noua staţie "Back to back" Vulcănești va fi integrată în linia existentă de 400 kV Isaccea -

Vulcănești, în incinta stației Vulcănești existente, pe un teren liber de aproximativ 67.000 m2,

așa cum este prezentat în figura 3.1.1.1

Stația „Back to back" Vulcănești va fi amplasată în stația electrică existentă Vulcănești

400/110/35 kV, care se află la 6,16 km de nord-vestul oraşului Vulcăneşti.

Staţia electrică de 400/110/35 kV Vulcănești este situată în partea de vest a oraşului

Vulcăneşti şi funcţionează după următoarele autorizaţii:

Autorizaţia pentru emisiile de poluanţi atmosferici de la sursele staţionare, AE, nr.

001457 din 20 Septembrie 2011 şi valabilă până in 20 septembrie 2016, eliberată de

Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Mediului;

Autorizarea pentru utilizarea apei, nr. 000003 din 21 mai 2013 și valabilă până la 21

mai 2016, eliberată de Agenția Ecologică Chișinău, de la Inspectoratul Ecologic de

Stat, Ministerul Mediului.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 3.1.1.1 Staţia 400/110/35 kV Vulcănești

La stația electrică Vulcănești, în anii anteriori au fost dezafectate bateriile de condensatoare,

existând suspiciuni că solul ar fi putut fi contaminat în timpul lucrărilor de dezafectare. După

ce au fost luate măsuri de reducere a poluării, măsurătorile probelor de sol recente nu au

înregistrat niveluri periculoase de substanțe poluante. Pentru a îndepărta în continuare orice

parte contaminată au fost plantați salcâmi, vezi figura 3.1.1.2.

În interiorul stației electrice existente există un spațiu liber pentru construcția noii staţii ”back

to back” şi pentru modificări în staţia existentă de 400 kV ca urmare a apariţiei interconexiunii

asincrone între SE al Republici Moldova şi SE al României.

Figura 3.1.1.2 Zona de demolare pentru noua stație electrică, observați salcâmi în apropiere


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Principalele echipamente ale stației "Back to back" Vulcănești sunt următoarele:

stația electrică exterioară de 400 kV către Sistemul Energetic din România (cu intrare

din LEA actuală spre Isaccea);

două module HVDC de 300 MW, de tip VSC (Convertor sursă de tensiune);

stația electrică exterioară de 400 kV către Sistemul Energetic din Republica Moldova.

Pentru realizarea construcției vor fi luate în considerare următoarele aspecte:

poziţia stâlpilor existenţi ai LEA Isaccea - Vulcăneşti şi a drumului de acces în raport

cu incinta staţiei electrice;

panta accentuată a terenului avut la dispoziţie; pentru anumite elemente de

construcţii şi instalaţii (sălile convertoarelor, zona transformatoarelor, zona barelor

colectoare) va fi necesar ca terenul să fie amenajat orizontal;

două săli ale convertoarelor (valvelor);

fiecare dintre cele două linii de 400 kV (Isaccea şi Vulcăneşti) se va conecta, prin

intermediul a câte un transformator, la cele două convertoare.

Figura 1.2.2 Staţia existentă 400/110/35 kV Vulcăneşti și aria propusă pentru construirea stației „Btb”

Staţia electrică exterioară de 400 kV către Sistemul Energetic din România


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

La bara colectoare a staţiei se vor conecta celula aferentă liniei Isaccea şi celulele aferente

celor două transformatoare spre convertoare. Pentru staţia Vulcăneşti se consideră că

fiecare din cele două transformatoare de 300 MW vor fi dintr-o singură unitate trifazată.

Fiecare dintre cele două convertoare ale staţiei electrice ”Back to back” are două capete,

unul care realizează transformarea c.a. în c.c. şi celălalt care realizează transformarea c.c. în

c.a.

Clădirea de comandă, protecţie, telecomunicații şi servicii proprii va fi amplasată în

apropierea celor două săli ale convertorului. Această clădire va conţine camera de comandă,

camera serviciilor proprii, camera instalaţiei de răcire, bateriile de acumulatoare, ateliere,

birouri.

Staţia electrică exterioară de 400 kV spre Sistemul Electroenergetic al Republicii

Moldova

În mod similar cu staţia electrică prevăzută spre Sistemul Electroenergetic al României,

această staţie electrică va cuprinde celulele aferente liniei (spre staţia Vulcăneşti) şi

transformatoarele.

În staţia 400 kV Vulcăneşti se va realiza o celulă nouă aferentă LEA Vulcăneşti - Chişinău şi

se va modifica destinaţia celulei actuale LEA Isaccea în linia spre staţia ”Back to back”.

Noua celulă este propusă să se realizeze pe latura de nord a stației de 400 kV, învecinată cu

celula actuală 2AT, în incinta staţiei electrice existente.

3.1.2 Staţia electrică 400 kV Chișinău

Staţia electrică existentă Chișinău 330/110/35 kV va fi extinsă cu o nouă celulă bloc AT

400/330 kV.

Staţia electrică existentă de 330/110/35kV Chișinău este situată în partea de sud a oraşului,

la distantă de 6 km de acesta, şi funcţionează sub următoarele autorizaţii:

Autorizaţia pentru emisiile de poluanţi atmosferici de la sursele staţionare, AE, nr. 0149

din 12 Septembrie 2014 şi valabilă până în 12 septembrie 2019, eliberat de Agenţia

Ecologică din Chişinău, de la Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Mediului;

Autorizarea pentru utilizarea apei, nr. 0060 din 27 mai 2014 și valabilă până la 27 mai

2017, eliberată de Agenția Ecologică Chișinău, de la Inspectoratul Ecologic de Stat,

Ministerul Mediului.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 3.1.2.1 Staţia electrică existentă de 330/110/35kV Chișinău

În interiorul stației de la Chișinău, și în cartierele învecinate, nu au existat incidente care să

producă pagube în mediul înconjurător.

Există suficient spațiu liber în interiorul stației, pentru noua staţie electrică de 400 kV (două

celule - una de LEA, alta de AT) şi extinderea staţiei electrice de 330 kV cu o celulă de

autotransformator şi pentru autotransformatorul de 630 MW, 400/330 kV.

Figura 3.1.2.2 Spaţiul liber în interiorul staţiei de 330/110/35 kV Chişinău

Noua celulă va fi construită în partea de est a staţiei electrice de 330 kV, în vecinătatea

celulei LEA MGRES 2, unde este suficient spațiu disponibil, așa cum este prezentat în figura

3.1.2.2.

Odată cu celula nouă, este necesară şi extinderea celor două bare colectoare actuale. Pasul

celulei va fi de 24 m.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Pentru noua celulă se prevede montarea următoarelor echipamente primare, dimensionate la

2000 A, corespunzător capacităţii de transport a liniei 40 kA/1s, similare ce cele din staţia

electrică Vulcăneşti 400 kV. De asemenea, pe cadrul de plecare din staţie, se vor monta

bobine de înaltă frecvenţă.

Stația electrică de 400 kV va fi prevăzută cu o instalație de legare la pământ și protecție

împotriva loviturilor de trăsnet.

Figura 3.1.2.3 Stația existentă 330/100/35 kV şi stația 400 kV Chișinău

3.1.3 LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău

Staţia 400 KV "back to back" Vulcănești şi stația electrică 400/330 kV Chișinău, capetele

liniei proiectate dictează orientarea generală a traseului LEA pe direcţia sud - nord,

LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău, cu o lungime de 149 de kilometri, se va realiza cu stâlpi

simplu circuit și realizaţi din metal.

Linia de 400 kV proiectată va fi echipat cu două conductoare de protecție, dintre care unul cu

fibră optică înglobată de tip OPGW, iar celălalt va fi de tip ACS.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Izolaţia liniei electrice aeriene 400 kV va fi realizată cu lanţuri de izolatoare din sticlă.

Fundaţiile stâlpilor vor fi realizate din turnate sau forate, în conformitate cu recomandările

geologice.

Pentru realizarea investiţiei LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău sunt necesare suprafeţe de

teren definitive (fundaţiile stâlpilor LEA) şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei)

pentru platformele de montare a stâlpilor LEA şi culoar pentru întinderea conductoarelor

active şi de protecţie LEA.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv, pentru fundaţiile stâlpilor LEA, variază în

funcţie de tipul şi înălţimea stâlpilor.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar sunt următoarele:

platformă de lucru pentru montarea stâlpilor de susţinere;

platformă de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la săgeată a

conductoarelor active şi de protecţie;

culoar de lucru (zona acces) LEA cu lăţimea de 3 m, pentru montarea (întinderea)

conductoarelor active şi de protecţie.

3.2 Trasee alternative propuse

Selectarea traseului optim este foarte importantă atât din punct de vedere tehnic și financiar

cât şi, în scopul de a reduce impactul vizual al LEA, luând în considerare și existenţa unor

obiective actuale sau viitoare.

La alegerea traseului LEA 400 kV se are în vedere ca acesta să fie cât mai apropiat de linia

dreaptă care uneşte punctele de capăt. Variantele de traseu analizate respectă în general

acest indicator foarte important. Abaterile de la linia dreaptă se datorează obstacolelor

naturale:

zona locuită şi zona industrială în continuă dezvoltare;

existenta unor zone protejate identificate;

evitarea defrişării unor suprafeţe mari de păduri;

utilizarea reţelei de drumuri naţionale, judeţene şi comunale aflată în zonă, atât pentru

execuţia cât şi pentru mentenanţa liniei;

evitarea unor zone geologice instabile.

Principiul general în proiectarea unui traseu LEA este de a evita cât mai mult posibil

următoarele domenii:

Populaţia;

Pădurile şi implicit defrişarea;

Terenurile agricole cu vii şi livezi;

Parcurile şi rezervaţiile naturale;

Zonele instabile geologic;


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Peisajul special sau cu arhitectură şi valoare istorică.

Pe baza hărţilor scara 1:50000 şi a identificărilor făcute în teren în timpul vizitelor pe

amplasament se propun trei variante de traseu pentru LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău:

Varianta 1, culoare roșie, localizată la vest şi traversează pădurea în zonă îngustă;

Varianta 2, culoarea albastră, opţiunea centrală;

Varianta 3,culoarea verde, în principal de-a lungul frontierei cu Ucraina.

Traseu LEA Varianta 1, traseul roșu

Traseul LEA 400kV Vulcănești - Chișinău pornește de la stația electrică 400kV Vulcănești, la

vest de orașul Vulcănești, în regiunea de sud a Republicii Moldova și în vecinătatea frontierei

ucrainene. Traseul se îndreaptă spre nord trecând prin localitățile Burlăceni și Iujnoe, ocolind

localitatea Musaitu prin sud și localitatea Salcia pe la est, fiind paralel cu drumul național M3. În

această zonă traseul LEA traversează drumurile locale L696 (Burlăceni - Mușatiu) și L671

(Salcia - Orehovca).

Traseul continuă spre nord ocolind pe la est localitățile Albota de Jos, Albota de Sus și Sofievca,

traversează drumul republican R38 (Vulcănești - Cahul - Taracilă) și podgoriile din localitățile

Alexeevca și Borceag. În apropierea localității Borceag, traseul traversează drumul local L643

(Chioselia Mare - Dimitrova). Apoi, traseul LEA 400kV traversează zona arabilă și drumurile

locale din apropierea localității Congaz: L641 (Congaz - Cîietu) și L642 (Congaz - Cioselia

Rusă). Orientându-se spre vest, în apropierea localității Comrat, LEA 400 kV traversează LEA

110 kV Comrat-Iargara și Comrat-Sadâc, LEA 35 kV Comrat-Vișniovca și drumul Republican

R37 (Ceadîr - Lunga - Comrat - Cantemir).

După ce ocolește orașul Comrat, traseul LEA traversează râul Ialpug lângă localitățile Bugeac,

traversează calea ferată. În continuarea traseul LEA trece prin localitățile Topală și Dimitrovca,

pe la vest de localitatea Cimișlia ocolește podgoriile de viță de vie și traversează LEA 35kV

Cimișla - Javgur și drumul republican R47 (Cimişlia - Iargara - Sărata Nouă). Trecând prin

lunca râului Cogîlnic, traseul LEA traversează LEA 110 kV Gura Galbenei - Cimişlia ,trece

peste drumul local L580 Mihailovca - Sagaidac - Valea Perjei, traversează din nou LEA 110

kV Gura Galbenei-Cimişlia şi trece peste drumul republican R3 Chişinău - Hînceşti - Cimişlia

- Basarabeasca.

Traseul LEA ocolește pe la est localităţile Gura Galbenei, Ivanovca Nouă şi Fârlădeni,

evitând astfel corpul de pădure existent, trece pe la sud-est de localitățile Hansca, Costeşti şi

Mileştii Mici, intrând apoi în staţia 400/330/110 kV Chişinău, amplasată în partea de Sud a

municipiului Chişinău. La intrare în staţie traseul LEA trece peste drum local L458 Ialoveni -

Sîngera și peste LEA 110kV Chișinău - Anenii Noi.

La ieşirea din municipiul Chişinău traseul LEA cotește la dreapta și trece peste LEA 110 kV

dublu circuit Chișinău - Hîncești și Chișinău - Gura Galbenei. Traseul LEA este trece paralel

cu LEA 110 kV Chișinău - Hîncești și mai la sud de satul Hansca o traversează.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Trecând pe lângă localitatea Gura Galbenei traseul LEA traversează LEA 110 kV intrarea și

ieșirea în staţia electrică Gura Galbenei şi drum local L578 Albina - Fetiţa - Lipoveni -

Munteni - Porumbrei. Traseul LEA este paralel cu cele două linii 330 kV spre MGRES și în

apropierea satului Străişteni le traversează.

Traseul LEA evită zonele construite de-a lungul traseului, lacurile de acumulare existente

precum şi majoritatea plantaţiilor de viţă de vie.

Lungimea traseului LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău în varianta 1 este de 149 km.

Traseu LEA Varianta 2, traseul albastru

Traseul LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău pleacă din staţia 400 kV Vulcăneşti amplasată la

vest de localitatea Vulcăneşti. Traseul se îndreaptă spre nord, traversează LEA 750kV

dezafectată, urmărește traseul roşu trecând printre localităţile Burlăceni şi Iujnoe. În regiunea

satului Iujnoe acest traseu se separă de traseul roşu, traversând localitățile Vinogradovca şi

Ciumai, trece pe la vest de Chirilovca şi la sud de Aluatu, pe la vest de Taraclia, printre

localităţile Cazaclia şi Corten îndreptându-se spre nord către Comrat. În regiunea Chirilovca,

Vinogradovca şi Burlăceni traversează LEA 110 kV d.c Vulcăneşti - Taraclia şi LEA d.c

Vulcăneşti - Balabanu şi Vulcăneşti -Taraclia.

La nord-vest de localiatea Chirilovca traseul coteşte spre dreapta şi intersectează râul Ialpug,

trecând prin lunca acestuia la vest de Taraclia. Traseul LEA trece peste LEA 35kV d.c.

Taraclia - Svetlîi, Taraclia-Moscovei și se desfășoară de-a lungul râului Lunga intersectându-l

de două ori în Valea Baurci.

Trecând la vest de satul Ferapontievca traseul LEA intersectează LEA 110kV Cimişlia-Tomai

şi drumul regional Cimişlia - Ceadîr - Lunga.

Traseul LEA traversează drumul local L631 (Başcalia - Comrat), iar la nord de satul Başcalia

intersectează calea ferată şi LEA 110 kV Comrat - Başcalia. După ce traversează drumul

regional R35 Comrat - Basarabeasca, traseul LEA trece printre satele Bogdanovca Veche şi

Sadaclia, la est de satul Ciucur - Mingir şi la vest de satele Cioc - Maidan şi Başcalia.

Traseul LEA intersectează magistrala M3 Chişinău-Vulcăneşti şi LEA 35 kV Cişmila -

Mihailovca, trecând apoi la vest de localităţile Porumbei şi Sagaidac și apropiindu-se de

oraşul Cimişlia. Traseul trece, apoi, prin pădurea Moleşti iar la vest de satul Zâmbrei coteşte

la stânga, intersectează LEA 110 kV Chişinău - Gura Galbei şi trece la est de satul Cigîrleni.

Traseul LEA traversează, apoi, drumul local L645 (Zîmbreni - Costeşti) îndreptându-se spre

localitatea Iasloveni de unde traseul este comun cu traseul roşu până la staţia 400/330 kV

Chişinău amplasată în partea de Sud a municipiului Chişinău.

Traseul LEA evită zonele construite de-a lungul traseului precum şi majoritatea plantaţiilor de

viţă de vie existente.

Lungimea traseului LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău în varianta 2 este de circa 150 km.

Traseu LEA Varianta 3, traseul verde


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Traseul LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău pleacă din staţia 400 kV Vulcăneşti amplasată la

vest de localitatea Vulcăneşti. Traseul se îndreaptă spre nord, traversează LEA 750kV

dezafectată trecând printre localităţile Burlăceni şi Iujnoe şi printre localităţile Vinogradovca şi

Ciumai. În dreptul localităţilor Vinogradovca şi Ciumai traseul se separă de cel albastru şi se

îndreaptă spre est ocolind pe la sud localitatea Copceac. La sud de satul Chirilovca traseul

intersectează râurile Iaipug şi Lunga, calea ferată şi drumul magistral Chişinău - Vulcăneşti.

Traseul traversează apoi LEA 400 kV MGRES - Vulcăneşti în regiunea satului Copceac.

Lângă satul Valea Perjei coteşte la dreapta şi intersectează de două ori LEA 110 kV

Vulcăneşti - Ceadîr - Lunga.

Traversează apoi drumul regional R36 Ceadîr - Lunga-Basarabeasca, la est de satul

Beşghioz şi oraşul Ceadîr - Lunga. Trecând între satele Joltai şi Tvardiţa intersectează

LEA100kV d.c ce intră în staţia de 110 kV Tvardiţa, calea ferată şi râul Lunga.

Traseul LEA traversează drumul regional R35 Cimişlia - Basarabeasca şi drumul local L639

Avdarma - Chiriet - Lunga.

Trecând printre satele Iardanovca şi Abaclia, traseul LEA intersectează LEA 110 kV Başcalia

- Basarabeasca. De asemenea, intersectează LEA 110kV Taraclia Nord - Basarabeasca şi

merge de-a lungul liniei lângă satului Carabetovca. Traseul LEA trece la vest de satul

Troiţcoe, între satele Ivanovca şi Iserlia, la est de satul Sadaclia şi intersectează LEA 35kV

Taraclia Nord - Mihailovca. În continuare, traversează zona dintre satele Ciufleşti şi

Surchiceni și zona dintre satul Batîr şi oraşul Taraclia. Traseul traversează drumul regional

R29 Răzeni - Pervomaisc, zona dintre satele Nileştii Noi şi Gangura, Chircăieştii Noi şi

Căinari, trece pe la est de satul Carbura şi intersectează LEA 35 kV Văratic - Răzeni.

Traseul LEA trece la nord de lacul de acumulare Răzeni şi de-a lungul râului Botna pe care îl

intersectează la nord-est de localitatea Mileştii Noi.

La est de satul Horeşti traseul intersectează drumul magistral M3 Chişinău - Vulcăneşti şi de

două ori LEA 110kV Chişinău - Horeşti. În regiunea satului Străişteni intersectează două linii

330kV Chişinău - MEGRES. După ocolirea localităţii Străişteni, traseul se îndreaptă spre

staţia 400/330/110kV Chişinău, amplasată în partea de Sud a municipiului Chişinău. La

intrarea în staţia Chişinău traseul intersectează LEA 110 kV Chişinău - Anenii Noi.

Lungimea traseului LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău în varianta 3 este de 163 km. Acest

traseu este amplasat în apropierea graniţei dintre Republica Moldova şi Ucraina (circa 85

km).


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 3.2.1 Variantele de traseu ale LEA 330 kV Vulcănești - Chișinău

Descrierea celor trei variante de trasee ale LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău conduce la

principalele caracteristici prezentate în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1 Principalele caracteristicile celor trei variante de trasee

Nr.

crt. Caracteristici Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

1. Lungimea, km 149 150 163


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

2. Numărul stâlpilor 420 433 459

3. Intersectări cu alte LEA:

- 400 kV - 330 kV - 110 kV - 35 kV

11

- 2 7 2

9

- 2 5 2

11

1 2 6 2

4. Intersectări căi ferate Lângă satul Bugeac Nordul satului

Bașcalia

Lângă satele Jiltai, Vardița și Chirilovca

5. Intersectări drumuri: - naționale - regionale - comunale

15 4 -

11

8 - 4 4

5 - 4 1

6. Râuri 9 11 10

7. Lacuri de acumulare - - Răzeneși

8. Păduri - Pădurea Molești -

9. Terenuri agricole Mai puțin Mai mult Mai mult

10. Viță de vie Mai puțin Mai mult Mai mult

11. Arii protejate existente Mai puțin Mult mai mult Mult mai mult

12. Arii protejate propuse Mai puțin Mult mai mult Mult mai mult

13. Trasee păsări migratoare Da Da Da

3.3 Analiza multicriterială pentru alegerea traseului LEA

Analiza opţiunii traseului LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău, se bazează pe consideraţii

tehnice, socio-economice şi de mediu, şi anume:

Aspecte tehnice:

Lungimea liniei;

Numărul de stâlpi;

Numărul de fundaţii (natura solului);

Coexistența cu alte obiective (drumuri, căi ferate, cursuri de apă, LEA, linii de

telecomunicații, conducte etc.);

Trasee accesibile (nivelul de dificultate).

Social - economic:

Trecerea traseului prin localităţi;

Mediu și social:

Trecerea prin zone cu terenuri de înaltă productivitate (terenuri agricole, viţă de vie);

Impactul vizual;

Impact asupra sistemelor ecologice;


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Traversarea zonelor protejate și a celor împădurite.

Pentru stabilirea traseului optim al LEA 400 kV Vulcăneşti-Chişinău, care să ţină seama de

criteriul tehnico-economic şi de criteriul de mediu, se utilizează analiza multicriterială ţinând

seama de indicatorii precizaţi. Pentru cele două criterii (tehnico-economic şi mediu) se

consideră ponderi egale (50%).

În cadrul criteriului tehnico-economic cei 5 indicatori definiţi sunt ponderaţi în funcţie de

importanţa lor în luarea deciziei privind traseul LEA.

În cadrul criteriului de mediu și cel soio-economic cei 4 indicatori definiţi sunt ponderaţi în

funcţie de importanţa lor în luarea deciziei privind impactul LEA asupra mediului.

Pentru fiecare indicator se atribuie o notă după cum urmează:

3 – pentru soluţia mai bună;

2 – pentru soluţia medie;

1 – pentru soluţia mai nefavorabilă.

Varianta optimă corespunde variantei cu punctajul cel mai apropiat de nota 3.

Analizele se efectuează pentru fiecare traseu de linie separat ţinând seama de variantele de

traseu descrise în capitolul 12.

Lungimea liniei reprezintă principalul indicator tehnico-economic care are practic cel mai

mare impact asupra valorilor de investiţie.

În consecinţă, la alegerea traseului LEA 400 kV se impune ca acesta să fie cât mai apropiata

de linia dreaptă care uneşte punctele de capăt: staţia Vulcăneşti, respectiv staţia Chişinău.

Variantele de traseu analizate încearcă să respecte în general indicatorul lungimea liniei,

foarte important cu cel mai mare impact asupra valorilor de investiţie. Abaterile de la linia

dreaptă se datorează obstacolelor naturale, obiectivelor existente/propuse şi problemelor de

mediu.

Acest indicator se cuantifică prin procentul de depăşire a lungimii variantei de traseu faţa de

linia dreaptă, care este de 136,88 km.

Conform acestui indicator, procentele sunt următoarele:

varianta 1 - roşu: 109,15% mai lung decât varianta de traseu linie dreaptă (149,41 km

LEA);

varianta 2 - albastru: 109,84% mai lung decât varianta de traseu linie dreaptă

(150,35 km LEA);

varianta 3 - verde: 119,14% mai lung decât varianta de traseu linie dreaptă (163,08

km LEA).

În tabelul de mai jos se prezintă evaluarea indicatorilor în variantele de traseu pentru LEA

400 kV Vulcăneşti-Chişinău.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Tabelul 3.2.2 Analiza multicriterială a variantelor de traseu pentru LEA 400 kV Vulcăneşti-Chişinău

Criteriul

Indicatorii

caracteristici

criteriului

Ponderea

indicatorilor în

cadrul criteriului

Varianta 1 - roşu Varianta 2 -

albastru

Varianta 3 -

verde

Notă Notă

ponderată Notă

Notă

ponderată Notă

Notă

ponderată

TE

HN

IC

lungimea liniei 15% 3 0,45 2 0,30 1 0,15

procentul de stâlpi

speciali 15% 2 0,30 3 0,45 2 0,30

natura terenului de

fundare (stabilitate

geologică)

15% 3 0,45 3 0,45 3 0,45

accesibilitate traseu

(grad de dificultate) 20% 3 0,60 2 0,40 1 0,20

coexistenţa cu alte

obiective 35% 2 0,70 3 1,05 2 0,70

Total criteriu tehnic 100% 2,50 2,65 1,80

ME

DIU

și

SO

CIA

L

ocuparea terenurilor

înalt productive 20% 3 0,60 2 0,40 2 0,40

impactul vizual 25% 2 0,50 1 0,25 2 0,50

trecerea prin arii

protejate 25% 3 0,75 1 0,25 1 0,25

trecerea prin

intravilanul

localităţilor

30% 3 0,90 3 0,90 3 0,90

Total criteriu de

mediu 100% 2,75 1,80 2,05

TOTAL 2,625 2,225 1,925

Rezultatul acestei analize indică varianta 1 drept cel mai bun traseu pentru LEA 400kV

Vulcăneşti - Chişinău, deoarece prezintă următoarele avantaje în comparaţie cu variantele 2

şi 3:

Criterii tehnice

Are lungimea cea mai scurtă;

Prezintă trasee accesibile;

Are valoare mică de investiţie;

Criterii social - economice şi de mediu:

Are cel mai mic impact vizual;

Nu trece prin zone protejate;

Nu ocupă terenuri foarte productive.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Conform rezultatelor analizate, varianta optimă de traseu este Varianta 1 - roșu (Tabelul

3.2.3).

Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane este prezentată în tabelul 3.2.2

Tabelul 3.3.2 Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane

Varianta de traseu Nota ponderată Locul

1 - roşu 2,625 1

2 - albastru 2,225 2

3 - verde 1,925 3

Pentru a demonstra că ierarhizarea este corectă s-a efectuat şi analiză de sensibilitate la

criteriile propuse considerându-se diferite ponderi pentru cele două criterii şi anume 40%-

60%; 60%-40%.

Rezultatele analizei de sensibilitate sunt prezentate în Tabelul 3.3.3.

Tabelul 3.3.3 Ierarhizarea variantelor de traseu pe baza analizei de sensibilitate

Variante de traseu

IPOTEZE

40% - 60% 50% - 50% 60% - 40%

Nota

ponderată Locul

Nota

ponderată Locul

Nota

ponderată Locul

1 - roşu 2,65 1 2,625 1 2,60 1

2 - albastru 2,41 2 2,225 2 2,31 2

3 - verde 1,95 3 1,925 3 1,90 3

Din analiza de sensibilitate rezultă că declararea Variantei 1 roşu ca variantă optimă pentru

LEA 400 Vulcăneşti-Chişinău nu este afectată de ipotezele privind ponderile criteriilor şi

ipotezele privind ponderile indicatorilor. Această variantă a fost aprobată de Moldelectrica

care a solicitat corectarea traseului în zonele în care traseul se intersectează cu LEA de

înaltă tensiune. Astfel, Moldelectrica solicită următoarele modificări:

pentru evitarea intersecţiei concomitente cu LEA 330kV Chişinău-MGRES 1 si 2, este

necesar realizarea intersecţiei separate cu LEA MGRES-Chişinău 1 şi cu LEA

MGRES-Chişinău 2, prin identificarea unei locaţii în care una din LEA 330kV MGRES-

Chişinău va fi repoziţionată astfel încât să asigure posibilitatea instalării a unui număr


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

suficient de stâlpi a noii LEA Vulcăneşti-Chişinău, între LEA330kV MGRES-

Chişinău1şi 2;

pentru evitarea intersecţiei cu tronsonul 110kV dublu circuit a LEA 110kV Chişinău-

Hînceşti şi LEA 110kV Chişinău-Gura Galbena, prin realizarea trecerii într-o locaţie în

care tronsonul 110kV dublu circuit se divizeaza în circuite separate (la nord de

Zîmbreni). Ca variantă pentru analiză este trecerea peste LEA 110kV Chişinău-Gura

Galbena mai la nord de Zimbreni, urmând ca traseul să meargă spre sud-vest până la

sud de Hansca pe partea estică de la LEA Chişinău-Hînceşti, evitând trecerea peste

acesta;

minimizarea intersecţiilor cu LEA 110kV Gura Galbena-Cimişlia în regiunea Valea

Pierjei, Gradişte, Ecaterinovca;

Varianta 1 – roșu, analizată în acest capitol a fost optimizată luându-se în considerare

observațiile făcute de Moldelectrica, prezentate mai sus


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

4. STADIUL ACTUAL SOCIO-ECONOMIC ŞI DE MEDIU

Informaţiile privind calitatea mediului în Republica Moldova sunt luate din următoarele surse:

Starea Mediului în Republica Moldova, elaborată de Ministerul Mediului, Academia

de Știinţe şi Institutul de Ecologie şi Geografie, document disponibil pe site-ul:

http://mediu.gov.md/index.php/starea-mediului/rapoarte;

Anuar Starea calității aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova pentru anul

2014, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, documnt disponibil pe site-ul:

http://www.meteo.md/monitor/anuare/2014/anuaraer_2014.pdf;

Raport Starea Mediului (SOER), întocmit de Ministerul Mediului și publicat în 2011

pentru perioada 2007-2010, document disponibil pe site-ul:

http://mediu.gov.md/images/Anunturi/SOER_agregated.docx;

Cadastrul Ariilor naturale protejate, Institutul de Ecologie și Geografie, Academia de

Științe din Republica Moldova, http://www.ieg.asm.md/ro/cadastrul_ariilor_protejate;

Prima deplasare realizată în prima săptămână a lunii aprilie 2016 a unei echipe

formată din experți ai ISPE, IVL și Energoproiect pentru a vedea zonele posibil

afectate de construirea traseelor propuse pentru LEA de 400 kV și pentru

identificarea preliminară a aspectele sociale și de mediu, care vor fi luate în

considerare în elaborarea Proiectului;

A doua vizită la fața locului în ultima săptămână a lunii iunie 2016 a echipei

formate de experți din ISPE, IVL, Energoproiect și Moldelectrica pentru a discuta cu

părțile interesate punerea în aplicare a proiectului.

Monitorizarea condițiilor de mediu în Republica Moldova este asigurată de Serviciul de

Hidrometeorologie de Stat care realizează măsurători periodice ale calității aerului, a apelor

de suprafață, a solului și măsurători privind radioactivitatea. Rețeaua națională de

monitorizare a calității factorilor de mediu în anul 2014 este prezentată în figura următoare:

http://mediu.gov.md/index.php/starea-mediului/rapoarte

http://www.meteo.md/monitor/anuare/2014/anuaraer_2014.pdf

http://mediu.gov.md/images/Anunturi/SOER_agregated.docx


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 4.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității factorilor de mediu, 2014

4.1 Calitatea aerului

În anul 2014, reţeaua naţională de monitorizare a calității aerului a fost reprezentată de 19

stații de monitorizare, respectiv:

17 stații clasice amplasate în 5 zone industriale ale Republicii Moldova (Chişinău - 6 stații,

Bălţi - 2 stații, Bender - 4 stații, Tiraspol - 3 stații, Rîbniţa - 2 stații) și care presupun

colectarea manuală a probelor de aer (de trei ori pe zi) pentru măsurarea următoarelor

substanțe: dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, sulfați solubili, oxid de azot,

fenol, formaldehidă; stațiile nu măsoară poluanți precum pulberi (PM10) și ozon (O3);

stații de monitorizare automată amplasate la Mateuți (pentru CO, O3, pulberi totale) și

Leova (pentru pulberi PM10, Cl-, NO3- , SO4-S, SO2-S și NO2).


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

În zona în care proiectul va fi realizat, nu exista stații de monitorizare a calității aerului; acest

lucru înseamnă că nu există informații cu privire la emisiile poluante în atmosferă.

Având în vedere că nu există nici o centrală electrică sau alte instalații industriale, în partea

de sud a Republicii Moldova, principalii poluanți provin din sectorul transporturilor. Evoluția

emisiilor poluante generate de transportul rutier reflectă o creștere a emisiilor poluante (in

special CO, NOx și PM), în principal datorită evoluției flotei, a combustibililor utilizați și a stării

drumurilor.

4.2 Schimbări climatice

Republica Moldova este Parte a Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările

Climatice, neinclusă în Anexa I (ratificată în 1995). În 2003, Republica Moldova a ratificat

Protocolul de la Kyoto.

În perioada 1990 † 2013 evoluţia emisiilor de GES, cu/fără sectorul LULUCF înregistrează o

scădere semnificativă cu aproape 70%.

În ceea ce privește tipul emisiilor de GES, cea mai mare pondere din totalul emisiilor o au

emisiile de CO2 (65%), urmate de emisiile de CH4 (21%) și de emisiile de N2O (13%).

În general, Sectorul energetic are cea mai mare contribuție la emisiile naționale de GES, cu o

pondere medie de 65%, urmat de agricultură (16%), deșeuri (12%) și procese industriale

(5%), Sursa: Raport de Mediu al Republicii Moldova (SOER).

4.3 Apă

Proiectul, în special traseul LEA 400 kV este situat aproximativ în mijlocul părţii de sud a țării,

trecând prin bazinul hidrologic Nistru (bazinele râurilor Bâc și Botna) și bazinul hidrologic

Dunărea (bazinele râurilor Cogalnic, Ialpugului și Cahul), așa cum este prezentat în figura

4.3.1

Aproximativ 90% din traseul LEA 400 kV se află în bazinul hidrografic al râului Cogalnic și

Iapulg.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 4.3 Bazinele râurilor din zona proiectului

Râul Bâc are o lungime de 155 km, se varsă în Nistru şi trece prin orașul Chișinău.

Râul Botna cu 152 km lungime curge spre Nistru si se afla la 5 km de orașul Tiraspol.

Râul Cogâlnic izvorăşte din pădurea Codri Basarabei din raionul Nisporeni și este cel mai

lung fluviu din partea de sud a Republicii Moldovei. Raul curge în limanul Sasic pe litoralul

Mării Negre,situat in regiunea Odesa, Ucraina.

Principalii afluenții se află pe partea stângă - Schinoasa, Ceaga, Gealar și Cilighider. În

republica Moldova, râului Cogâlnic trece prin câteva orașe, Hincesti, Cimișlia.Centrarea ȘI

Basarabeasca.

Râul Ialpug izvorăște în apropiere de satul Tomai, raionul Leova si traversează teritoriul

Republicii Moldova - raionul Cimișlia, UTA Găgăuzia și Taraclia și se varsă în lacul Iaplug în

regiunea Odesa, Ucraina.

Principalii afluenții se află pe partea stângă - Iapugel, Lunga, iar pe partea dreapta -

Chirsova, Iaplugel și Salcia mare. Râul Ialpug trece prin Comrat, capitala UTA Găgăuzia.

Traseul propus al LEA 400 kV va trece peste râurile Cogâlnic și Iaplug.

Apele de suprafață, în partea de sud a Republicii Moldova nu au calitatea necesară pentru

apă potabilă, astfel încât localitățile sunt alimentate cu apă subterană prin foraje de mare

adâncime. Populația rurală este conectată la rețeaua de apă, aflată în stare bună de operare

sau care trebuie să fie reabilitată


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

4.4 Sol

Traseul pe care va fi amplasată LEA 400 kV face parte din Stepa Bugeacului în partea de

sud și din zona Podișul Central Moldovenesc, în partea de nord a zonei studiate. Relieful

acestor zone cu altitudini medii cuprinse între 80 și 300 m se caracterizează prin alternanța

zonelor joase de deal cu pante și câmpii netede, văi cu terenuri agricole.

În zona în care va fi realizat proiectul, se afla sol tipic caracteristic ca în toată țara, care

ocupa mai mult de 75% din suprafață si anume cernoziomuri, așa cum este prezentat în

Figura 4.4.1:

Figura 4.4.1 Tipurile de sol din Republica Moldova

Acest tip de sol este foarte bun pentru agricultură, astfel încât în zona analizată există o

dezvoltare importantă a acestui sector: culturi (grâu, orz și porumb), podgorii și livezi (cireșe,

piersici, nuci, prune, etc. )

În zona propusă traseului LEA 400 kV nu au existat alunecări de teren.

Republica Moldova prezintă grad seismic foarte ridicat, fiind determinat în principal de

cutremure de adâncime din Vrancea (România). In funcție de epicentru, mișcările seismice

din Vrancea variază între 7 și 9 grade pe scara MSK , care are 12 grade. Cutremurul care a

provocat cele mai mari pagube a avut loc la 30 august 1986 şi nu a atins o intensitate

maximă posibilă, dar a cauzat pierderi materiale mari.

4.5 Arii protejate

Ariile naturale protejate de stat, care cuprind rezervații științifice, arii naturale protejate

(geologice și paleontologice, hidrologice, zoologice, botanice și mixte), parcuri naturale,


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

rezervații ale biosferei, rezervații naturale, rezervații peisagistice, rezervații de resurse, arii cu

management multi-function, grădini dendrologice, monumente de arhitectură peisajeră, și

grădini zoologice, precum și zone umede de importanță internațională, sunt prezentate în

figura următoare:

Figura 4.5.1 Ariile naturale protejate, Sursa: Cadastrul Ariilor naturale protejate


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

În zonele unde există staţii electrice şi pe traseul noii LEA, se găsesc următoarele zone

protejate specificate în anexele Legii privind ariile naturale protejate:

Anexa 3, A) Geologie şi Paleontologie

- "Coțofana Ravine", la est spre satul Gura Galbeni, Cimișlia;

- Secțiunea geologică a văii râului Ialpug - Comrat District;

- "Vasaieni Ravines" , pe partea dreaptă a văii râului Botna, raionul Ialoveni;

- "Afloriment Costești", la Nord spre satul Costești, pe partea stângă a văii râului

Botna, raionul Ialoveni;

- “Reciful Ialoveni”, lângă orașul Ialoveni, pe coasta stângă a văii râului

Ișnovăț, Raionul Ialoveni;

- “Rîpa Budăi”, pe coasta dreaptă a râului Salcia, Raionul Taraclia;

- “Rîpa Musaitu”, în partea de mijloc a satului Musaitu, Raionul Taraclia;

- “Aflorimentul”, la sud de orașul Taraclia, Raionul Taraclia;

B) Hidrologice

- Izvorul din satul Copceac, la marginea satului, în vâlcea, Raionul

Taraclia;

C) Botanice

a) sectoare reprezentative cu vegetație silvică

- Borceac, Ocolul silvic Congaz, Raionul Comrat;

- Cîietu, Ocolul silvic Congaz, Raionul Comrat;

b) Arbori seculari

- Stejar pedunculat, Ocolul silvic, Raionul Comrat;

Anexa 4 - Rezervații naturale

a) Silvice

- Hirtopul Moisei, Ocolul silvic Mihailovca, Raionul Cimișlia;

- Liceul Bolgrad, în apropierea satului Frumușica, Ocolul silvic Congaz,

Raionul Comrat;

- Molești, la 2 km de satul Molești, Ocolul silvic Răzeni, Raionul Ialoveni;

- Sector - etalon de pădure, între satele Malcoci și Condrița, Ocolul silvic

de scumpie Scoreni, Raionul Ialoveni;

b) De plante medicinale

- Bugeac, Întreprinderea Agricolă “Bugeac”, Raionul Comrat;

Anexa 5 - Rezervațiile peisajere

- “Rîpele de la Cimișlia”, la sud de orașul Cimișlia, pe drumul spre orașul

Basarabeasca, Ocolul silvic Ciucur-Mingir, Raionul Cimișlia;

Anexa 6 - Rezervațiile de resurse


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

- Cernoziom obișnuit al zonei dunărene de stepă, Întreprinderea Agricolă

“Maiac”, Raionul Comrat;

Anexa 7 - Arii cu management multifuncțional

a) Sectoare reprezentative cu vegetație de stepă

- Sector de stepă în nordul Bugeacului, lângă satul Bugeac și satul

Dezghingea, Raionul Comrat, la hotar cu Raionul Cimișlia;

- Sector de stepă în sudul Bugeacului, lângă satul Vinogradovca,

Raionul Taraclia.

Zona protejată, inclusă în rețeaua EMERALD, în care va fi implementat proiectul este stepa

Bugeacului. Aici pot fi găsite păsări tipice pentru stepe, cum ar fi acvila de stepa, prepeliță,

potârniche, presura, ciocârlia și mai rar dropia.

Traseul LEA 400 kV se află în mijlocul parţii de sud a Republicii Moldova, între bazinele

hidrografice ale Prutului și Nistrului inferior. În aceste zone umede sunt peste 80 de specii de

păsări migratoare: găina Greylag, diverse specii de Sandpiper, lisite, Mallard, rața-cu-frigare,

rață pestriță, Netta, lopătarul, Widgeon, stârcul, rață cârâitoare, buhaiul, Marsh Harrier. De

curând au apărut şi lebede (lebăda sălbatica si lebăda mută) și pelicani (pelicanul alb si

pelicanul creţ) care încep să işi facă cuib în partea inferioară a râurilor Prut și Nistru.

LEA de 400 kV va trece pe sub rutele de migrare a păsărilor migratoare în zona umedă a

Nistrului inferior.

În Republica Moldova sunt definite trei zone în conformitate cu Convenția asupra zonelor

umede - RAMSAR, și anume:

Lacurile Prutului inferior, situat în partea de vest a traseului LEA și stația electrică

Vulcănești, la 35 km distanță;

Nistrul de Jos (comunele Copanca și Paluna) în partea de est a LEA la 70 km;

Unguri și Holosnita, amplasate în partea de nord a Republicii Moldova, la 160 km de

Stația Chișinău.

În Anexa A este prezentată o hartă cu zonele protejate care se află în zona stațiilor Chişinău

și Vulcănești și cele trei alternative propuse pentru traseul de 400 kV.

4.6 Mediul socio-economic

4.6.1 Date generale

Zona unde va fi amplasată LEA este tipică pentru terenurile tip fermă și alte terenuri publice.

LEA nu va traversa nici o pădure importantă. Casele sunt în mod obișnuit grupate în sate sau

orașe. Oamenii afectați vor fi în primul rând cei din sate și comune, incluzând grupurile

vulnerabile învecinate din interiorul ariei protejate și de siguranță a LEA și în al doilea rând

agențiile de dezvoltare regionale, comunele, municipalitățile și orașele care sunt în

apropierea LEA.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Zonă principală de impact - comune și sate, în interiorul coridorului de siguranță și a

zonei protejate LEA

A doua zonă de impact - Municipiile învecinate și orașele subordonate administrativ

următoarelor raioane:

Municipiul Chișinău și o parte din comunele din jur;

Raionul Ialoveni;

Raionul Dubăsari-Hânceşti;

Raionul Cimişlia;

Raionul Taraclia;

Raionul Cahul;

Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia: Comrat și Vulcănești şi unele comune

din jur.

4.6.2 Demografie

Structura populaţiei (01.01.2016) în aria de interes a proiectului este prezentată în tabelul nr.

4.7.2.1

Tabel 4.7.2.1 Populaţia din aria protejată

Raion / Municipalitate Număr de

locuitori*

Rural /

urban (%)*

Bărbaţi/Femei

(%)*

Urban din

care Bărbaţi

/Femei (%)*

Rural din

care Bărbaţi

/Femei (%)*

Chişinău** 814, 147 9 91 47 53 47 53 49 51

Ialoveni 101, 331 84 16 49 51 48 52 50 50

Dubăsari Hânceşti 120 ,176 85 15 49 51 47 53 50 50

Cimişlia 60 ,069 76 24 49 51 48 52 50 50

Taraclia 43, 563 53 47 49 51 48 52 50 50

Cahul 124, 647 68 32 48 52 46 54 49 51

U.T.A. Găgăuzia 161, 876 59 41 48 52 47 52 49 51

* 2016

** Stația electrică se află în sudul oraşului Chișinău și nu va afecta în mod direct oamenii din

orașul Chișinău

Sursa: Anuarul statistic 2016 - Centrul Naţional de Statistică, Republica Moldova, 2016

Densitatea populației din raioanele afectate de traseul liniei de transport LEA este relativ

scăzută deoarece populația este predominant rurală în majoritatea raioanelor. Cele mai

multe raioane afectate au o densitate scăzută a populației, cuprinsă între 60 † 75

persoane/km2 (Cimişlia, Dubăsari-Hânceşti şi Tărăclia) până la 75 † 90 de persoane/km2

(Cahul și UTA Găgăuzia) și 120 † 150 persoane/km2 (Ialoveni). Zona cea mai populată de-a


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

lungul traseului este municipiul Chișinău (1.300 † 1.800 de persoane/km2). Cu toate acestea,

deoarece stația electrică se găsește în sudul municipiului Chișinău nu va afecta în mod direct

oamenii din zonele cele mai dense ale municipiului Chișinău (de exemplu, orașul Chișinău).

Prin urmare, traseul LEA propus evită zonele mai dens populate.

Mai mult decât atât, având în vedere hărțile topografice pentru traseul LEA propus pentru

interconectarea stațiilor de electrice Chișinău - Vulcănești, inclusiv date privind proprietăţile și

destinația terenurilor utilizate în zonele înconjurătoare, se poate concluziona că populația din

zona de impact primar este predominant rurală.

Moldovenii reprezintă cel mai mare grup etnic din Republica Moldova (75,8%). Mai mult

decât atât, există o serie de alte grupuri etnice, aproximativ 8,4% sunt ucraineni, 5,9% sunt

ruși, 4,4% sunt Gaguas, 2,2% sunt români, 1,9% sunt bulgari și 1,4% aparțin altor

naționalități sau nespecificate. Cu toate acestea, cartierele în care traseul LEA este propusă

pentru a trece nu sunt omogene atunci când vine vorba de compoziție etnie (vezi tabelul

4.6.2.2)

Table 4.6.2.2 Compoziția etnică a populației din municipalitățile/comunele traversate de LEA propusă

Raion /

Municipalitate

Moldoveni

(%)*

Ucrainieni

(%)*

Ruşi

(%)*

Gagauzi

(%)*

Români

(%)*

Bulgari

(%)*

Alte

nationalităţi

(%)*

Chișinău** 67,6 8,3 13,9 0,9 4,5 1,2 1,6

Ialoveni 76,3 6,6 6,5 3,1 1,8 4,9 0,9

Dubăsari-

Hânceşti

90,3 5,2 1,2 0,1 2,5 0,2 0,4

Cimişlia 86,9 5,5 3,9 0,5 0,5 2,2 0,4

Taraclia 13,9 6,1 5 8,3 0,1 65,6 1,1

Cahul 76,3 6,6 6,5 3,1 1,8 4,9 0,9

U.T.A. Găgăuzia 4,8 3,2 3,8 82,1 0 5,1 0,9

* Recensământul populaţiei din 2004

** Stația electrică se află în sudul oraşului Chișină și nu va afecta în mod direct oamenii din orașul

Chișinău

Sursa: Densitatea populatiei si Recensământul populaţiei 2004

Limbile vorbite de obicei, în Republica Moldova, sunt in acord cu diversitatea etniei din țară.

Limba principală utilizată este moldovenească și română (practic aceeași limbă) vorbită de

75,2% din populație (58,8% moldovenească și română 16,4%). Alte limbi utilizate sunt de

obicei limba rusă (16%), uraniană (3,8%), găgăuzi (3,1%), bulgară 1,1% și alte nespecificate

0,7%. În cele mai multe raioane afectate de traseul LEA propus, limba principală utilizată

este limba moldoveneasca. În UTA Găgăuzia, limba oficială este limba găgăuză, care este


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

vorbită de majoritatea populației aparținând grupului etnic găgăuz. Cu toate acestea, o mare

parte a populației în UTA Găgăuzia, de asemenea, vorbește limba rusă.

În zonele afectate de proiect oamenii pleacă să lucreze pentru perioade destul de lungi de

timp în alte zone sau țări. În sate găsim mai mult oamenii în vârstă și copii, în timp ce bărbații

și femeile au plecat să muncească în străinătate. Principalul motiv pentru migrarea forței de

muncă este existență unor posibilități reduse de găsire acasă a locurilor de muncă. În unele

cazuri există disponibile unele locuri de muncă sezoniere în zonele unde se desfășoară

activități agricole.

4.7 Utilizarea terenurilor

Terenurile pentru construirea LEA de 400 kV Vulcănești - Chișinău având lungimea de 149

km sunt deținute de către stat sau de către persoane fizice sau juridice, regimul juridic al

acestora fiind calificat / reglementat în conformitate cu legislația în vigoare în Republica

Moldova.

Traseul pornește de la stația Chișinău și trece prin raionul Ialoveni prin apropierea unei

păduri așa cum este prezentat în figura 4.7.1. Partea de est a pădurii se găsește în districtul

Cimișlia.

Traseul LEA 400 kV trece peste pădurea Molești - arie protejata, printr-un coridor natural

existent, evitând orice impact asupra pădurii.

Figura 4.7.1 Zona de pădure protejată la nord de staţia Chişinău

Zona afectată de realizarea proiectului este în general formată din ferme agricole și terenurile

disponibile sunt utilizate tot pentru activități destinate agriculturii sau creșterii animalelor.

Terenurile sunt utilizate pentru cultivarea cerealelor (în principal grâu sau porumb) dar putem

găsi și un număr important de terenuri cu viță de vie, sub formă de clustere. De asemenea


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

există și livezi de pomi fructiferi, cum ar fi piersicile. Unele terenuri publice sunt utilizate

pentru creșterea animalelor, cum ar fi bovinele și ovinele.

Figura 4.7.2 Lacul din partea de sud

Figura 4.7.3 Zona specifică de-a lungul traseului propus

Utilizarea terenurilor în zona traseului LEA 400kV este variată. În general, terenurile sunt

proprietate privată, date în arendă pentru o cultivare eficientă. Arendarea terenurilor se face

pe o perioadă de maxim 3 ani (reglementat legal). O serie de terenuri sunt podgorii, pentru

care perioada de arendare este mai lungă de până la 15 ani. Trebuie avut in vedere în

elaborarea EIMS să fie incluși toți deținătorii de teren care pot fi afectați de construirea LEA.

De asemenea, terenurile publice posibil a fi afectate trebuie considerate pentru a surpride


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

corect impactul socio-economic. În figura 4.7.4 este prezentat un exemplu de podgorie.

Relieful este relativ diferit în partea de nord a liniei propuse, unde se află văi, comparativ cu

partea sudică, unde aproape întreaga zonă este câmpie.

Figura 4.7.4 Zona cu viță de vie

După vizitele la fața locului și analiza hărţilor cu satele și a imaginilor din satelit se constată o

rarefiere a caselor pe traseul LEA. Acest din urmă aspect face posibilă poziționarea LEA

astfel încât să se evite zonele locuite, deși în timpul vizitei la fața locului s-au observat, în

unele situații, case construite aproape de LEA existente, în ciuda riscurilor asociate acestui

fapt.

Figura 4.7.5 Casă construită în apropierea LEA


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Traseul LEA traversează raioanele Cimișlia, Comrat și Taraclia, în care există zone protejate

cu vegetație de stepă, una lângă orașul Bugeac și alta în apropierea orașului Vinogradovca.

Figura 4.7.6 Stepa Bugeac – arie protejată

4.8 Monumente de patrimoniu cultural

În Republica Moldova, cadrul legal pentru ocrotirea monumentelor, care fac parte din

patrimoniul ei cultural şi natural, este reprezentat de Legea nr. 1531/1993 privind ocrotirea

monumentelor, elaborată în conformitate cu legislaţia europeană. Legea definește

monumentele ca “obiecte sau ansambluri de obiecte cu valoare istorică, artistică sau

ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi

ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale”.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531/1993 s-a pus în aplicare Legea privind ocrotirea

monumentelor și s-a aprobat Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat,

registru care a fost publicat abia în anul 2010 (http://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrul-

monumentelor-republicii-moldova).

Pentru crearea cadrului juridic privitor la aspectele ocrotirii, restaurării şi protecţiei

monumentelor de valoare artistică şi istorică de pe teritoriul Republicii Moldova a fost

adoptată Legea culturii nr. 413/1999 și a fost ratificată, în 2002, „Convenţia privind protejarea

patrimoniului mondial cultural şi natural”.

Monumentele de arhitectură sunt împărțite în trei categorii: universală, naţională şi locală. În

Republica Moldova monumentele de arhitectură de valoare naţională, sunt înscrise în

Registrul monumentelor Republicii Moldova sub autoritatea Ministerului Culturii, iar

monumentele de arhitectură de valoare locală sunt inventariate în Registrele locale de către

organele administraţiei locale.

http://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrul-monumentelor-republicii-moldova

http://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrul-monumentelor-republicii-moldova


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Raionul Hînceşti

Hîncești, situat la o distanță de 36 km de Chișinău, şi deţine 3 muzee.

Raionul Cimişlia

Cultural: Cimișlia are mai multe obiective: Mânăstirea Zlotului, Monumentul Istoric Valul lui

Traian si Rezervaţia peisagistică Carbuna;

În satul Zloţi se află mănăstirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe (mănăstire de călugări),

construită in 1812 şi biserica Sf. Nicolai din satul Cenac (anul construcţiei 1853);

Muzeul satului Selemet este unic (cu peste 7000 piese expuse);

Peisaj: Zona împădurită (fâşie de codru) Zloţi - Lipoveni cu suprafaţa de circa 600 ha,

amplasată la 35 km de centrul raional, cu acces rutier (variantă albă) şi monument al

Naturii Geologic şi Paleontologic ”Coţofana” (suprafaţa de 10 km la est de satul Gura

Galbenei).

Raionul Comrat

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1820;

Muzeul de studiere a ținutului;

Galeria de artă;

Aleea gloriei poporului găgăuz;

Statuia lui Lenin;

Muzeul istoric regional Comrat.

Raionul Ialoveni

În domeniul cultural activează 61 instituții, printre acestea: Palatul Raional de Cultură,

case și cămine culturale, biblioteci publice, instituții de învățământ artistic și muzee;

Muzee: 1 muzeu raional și 4 muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul

Văsieni este cunoscut pentru obiectele din domeniul arheologic si etnografic.

Atracţii turistice: Mănăstirea Suruceni

Mănăstirea Horești

Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva”

Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”;

Vinăria “Vinuri Ialoveni”;

Muzeul Meşteşugurilor Populare;

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Râpele Văsieni” este o arie naturală

protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, în satul Văsieni raionul Ialoveni,

pe coasta dreaptă a văii râului Botna, la vest de spitalul satului;

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Aflorimentul Costeşti” este o arie naturală

protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 1 ha, la nord de satul Costeşti raionul

Ialoveni, pe coasta stângă a văii râului Botna, lângă drumul spre satul Mileştii Mici;


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Reciful Ialoveni” este arie naturală

protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, lângă oraşul Ialoveni pe drum spre

satul Costeşti, pe malul stâng al râului Işnovăţ;

Rezervaţia Silvică ”Moleşti” este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o

suprafaţă de 5 ha, la 2 km sud de satul Moleşti, ocolul silvic Răzeni raionul Ialoveni;

Rezervaţia Silvică ”Sector-Etalon de Pădure” este o arie naturală protejată de stat. Se

întinde pe o suprafaţă de 110,2 ha, între satele Malcoci şi Condriţa, ocolul silvic Scoreni

raionul Ialoveni.

Raionul Taraclia

Biserica «Sf. Gheorghe» 1873;

Casa memorială a lui Olimpii Panov, erou național al Bulgariei, participant la lupta de la

Plevna;

Monument lui Olimpii Panov;

Monument la mormântul ostașului căzut în 1944;

Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945;

Monument eroilor căzuți în război, 1941 † 1945;


Budăi Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945;


Monument la mormântul ostașului și în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 †

1945;

Valul lui Traian (de Jos);

Biserica „Sf. Dumitru”;

Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945.

Raionul Cahul

Activitatea culturală se desfășoară în cele 5 biblioteci orășenești, Palatul de Cultură, Centrul

de cultură și odihnă, Muzeul de istorie și cercetare a ținutului natal, Teatrul muzical-dramatic

„B.P.Hașdeu”.Odată la doi ani, la începutul lui iulie se desfășoară Festivalul internațional

folcloric „Nufărul Alb”.

Intersectarea traseelor propuse pentru LEA cu monumentele culturale și religioase

menționate mai sus a fost analizată și s-a observat că nu există nici un impact evident asupra

oricăruia dintre acestea.

Patrimoniu arheologic

În urma analizei proiectului de construcție a LEA Vulcănești-Chișinău, au fost înregistrate 8

situri arheologice amplasate pe traseul liniei.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Valul lui Traian de Jos (segment), raionul Vulcănești;

Svetlîi Tumulul 1, raionul Comrat;

Dezghingea Tumulul 9,raionul Comrat;

Ecaterinovca I, raionul Cimișlia;

Valul lui Traian de sus (segment), raionul Cimișlia;

Hansca Livadă, raionul Ialoveni;

Străișteni II, raionul Ialoveni;

Străișteni I, raionul Ialoveni.

Pentru protecția acestor situri la deteriorare sau distrugere, odată cu începerea lucrărilor de

construcție, se impune cercetarea arheologică preventivă a acestora conform prevederilor

Legii nr. 2018/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

5. IDENTIFICAREA PRELIMINARĂ A IMPACTURILOR POTENȚIALE

Suprafața analizată pentru identificarea impactul preliminar al proiectului este formată din

zonele în care sunt amplasate stațiile electrice existente Chișinău și Vulcănești și zona aflată

de-a lungul traseului propus pentru LEA 400 kV, 10 km pe partea stângă a axului liniei

electrice și 10 km pe partea dreaptă (un coridor cu o lățime totală de 20 km).

5.1 Mediul înconjurător

5.1.1 Impact potențial asupra geologiei, geomorfologiei și riscuri geologice

Traseul propus pentru LEA 400 kV trece prin Platoul Moldovenesc Central și Stepa Bugeac.

Relieful acestor zone cu altitudini medii cuprinse între 80 † 300 m este caracterizat de

alternanţa zonelor de dealuri joase cu versanţi cu pante line şi câmpii, văi cu terenuri

preponderent agricole.

În timpul vizitei pe teren nu au fost observate de-a lungul traseului fenomene fizice speciale

sau geologice cum ar fi, de exemplu, alunecări de teren. Oricum, un studiu geologic în zonele

unde vor fi amplasați stâlpii de înaltă tensiune este în curs de desfășurare, astfel încât în

Raportul EIMS vor putea fi prezentate mai multe informații despre situația existentă și se va

putea identifica orice fel de impact care ar putea apărea ca urmare a implementării

Proiectului.

Conform informațiilor de până în prezent nu există rezerve geologice în zonele prin care este

propus traseul liniei electrice.

5.1.2 Impact potențial asupra solului

Construcția stâlpilor LEA implică înlocuirea stratului superior al solului, iar în anumite zone

specifice pot fi parțial schimbate, uneori, caracteristicile solului. Dacă solul este fertil el poate

fi reutilizat pentru alte scopuri în alte zone. Suprafaţa afectată de fundaţia stâlpilor, depinde

de tipul acestora şi poate fi intre 65 † 110 m2.

Toate materialele pentru prepararea betonului necesar realizării fundațiilor (pietriș și nisip)

sau pentru umpluturi vor fi luate din cariere existente.

Construirea stației electrice “back to back” se va realiza în interiorul stației electrice existente

Vulcănești, astfel că nu este necesar un teren suplimentar. Pentru reducerea impactului

asupra solului a echipamentului care se va instala în stația electrică “back to back”, chiar și în

cazul în care este umplut cu ulei, se vor lua măsuri precum etanșarea sau echiparea

acestuia cu dotări pentru preluarea eventualelor scurgeri.

După realizarea construcției stâlpilor, terenul ocupat temporar necesar montajului va fi adus

la forma inițială.

În timpul construcției nu vor fi utilizate nici un fel de substanțe chimice care ar putea avea

impact asupra solului.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

5.1.3 Impact potențial asupra apei

Acest tip de proiect nu are impact asupra apei subterane, nici chiar în zonele unde nivelul

apei freatice poate fi ridicat, deoarece noile construcții constau în fundații ale stâlpilor (talpa

stâlpului) care sunt suprafețe limitate.

În timpul procesului de construire, impactul direct al lucrărilor proiectului (eventualele scurgeri

de ulei/motorină de la echipamente sau vehicule) se va resimți în zone restrânse și poate fi

minimizat, prin luarea de măsuri preventive.

Traseul LEA va traversa diverși afluenți ai râurilor Prut și Nistru. Instalarea conductoarelor

electrice deasupra acestor corpuri de apă nu are efect negativ în perioada de funcționare a

LEA.

În perioada construcției LEA poate exista un impact negativ prin poluarea temporară a

suprafeței apei cu particule de sol, vopsele sau solvenți sau deșeuri rezultate din procesul

construirii. În vederea evitării oricărui impact asupra calității apelor traversate vor fi utilizate

tehnologii adecvate pentru montaj.

5.1.4 Impact potențial asupra calității aerului și schimbări climatice

În timpul construcției este de așteptat să apară emisii generate de traficul în zona de lucru și

de la echipamentele utilizate în lucrări, dar acestea vor fi limitate ca durată și localizate în

zona șantierului. În lunile de vară, în perioadele secetoase, praful poate fi o problemă care

poate fi rezolvată prin udarea drumurilor.

În funcționarea LEA, în anumite condiții atmosferice (ploaie, ceață sau chiciură), este posibil

să apară fenomenul de descărcare electrică Corona, care poate produce ionizarea aerului în

jurul conductoarelor active și formarea de ozon.

Măsurătorile efectuate sub liniile aeriene de 400kV arată că concentrația ionilor este în limite

normale, iar emisiile de ozon sunt de obicei sub limita de detecție.

LEA nu va afecta calitatea aerului mod direct. Indirect, proiectul poate sprijini dezvoltarea

unui sistem mai eficient pentru transportul energiei electrice, deoarece linia electrică poate

transporta energie electrică produsă de centrale electrice eficiente și/sau cu emisii reduse de

substanţe poluante.

5.1.5 Impact potențial al zgomotului și vibrațiilor

În timpul construcției zgomotul tipic unui șantier nu poate fi evitat, însă poate fi redus prin

utilizarea de echipamente și mijloace de transport cu nivel de zgomot redus, a căror stare

tehnică să fie corespunzătoare, iar programul de lucru să fie în intervalul orar 7.00 † 17.00.

După ce LEA va fi pusă în funcțiune poate apărea zgomot și vibrații datorită fenomenului de

descărcare Corona, acțiunii vântului sau a liniei electrice în sine. Zgomotul făcut de

conductoarele aferente LEA poate fi evitat prin utilizarea de distanțiere și de antivibratoare.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Conform diferitelor studii și măsurători, în condiții extreme, o linie electrică poate produce un

zgomot cu o intensitate de maximum 52 dB, în limita coridorului de protecție, cu lățimea de

60 m

5.1.6 Impactul potențial vizual și asupra peisajului

În timpul construcției vor exista unele zone unde vor fi realizate platforme de servicii

temporare necesare pentru montarea stâlpilor, pentru întinderea conductoarelor și un culoar

de lucru pentru acces, cu o lățime de 3 m. După terminarea lucrărilor de construcție, zonele

afectate vor fi readuse la forma inițială.

Impactul vizual al unei LEA este evident, major și permanent. Astfel, se recomandă ca încă

de la faza de proiectare să fie luate în considerare soluții adecvate pentru diferite tipuri de

suprafețe, în acord cu condițiile naturale, istorice și tradiționale.

Soluțiile trebuie să aibă în vedere un design de stâlpi relativ supli, alegerea traseelor aliniate

paralel cu structurile existente etc.

În primele luni, conductoarele LEA pot fi mai vizibile în anumite condiții de lumină - sârma de

metal este strălucitoare sau reflectă lumina soarelui și apar steluțe orbitoare pe ea. În timp,

acest efect este redus din cauza condițiilor meteorologice care transformă suprafața

metalică, devenind mată.

5.2 Mediul ecologic

O nouă linie electrică aeriană poate schimba peisajul existent conducând la reducerea

zonelor verzi. Încă din etapa de proiectare traseul LEA a fost ales să se evite trecerea prin

pădurile existente. În cazul în care este necesar a se tăia arbuști izolați sau copaci, aceștia

vor fi înlocuiți în apropiere cu alții noi.

În cazul în care LEA este situată pe traseul de migrare sau în apropierea locurilor de cuibărit

există riscul, redus, de electrocutare sau coliziune a păsărilor cu conductoarele LEA. Acest

risc poate fi redus prin instalarea unor semnalizatoare pentru păsări pe conductoarele LEA.

De-a lungul traseului ales pentru LEA 400kV Vulcănești - Chișinău, a fost identificat un

habitat protejat inclus în rețeaua EMERALD - stepa Bugeacului. LEA trece prin partea de

nord a stepei și vor fi luate măsuri pentru minimizarea impactului (evitând cât mai mult posibil

zonă, reducând numărul stâlpilor, etc.). Alte arii protejate se află la o distanță semnificativă și

nu pot fi influențate în timpul construcției sau a exploatării LEA.

5.3 Mediul social și economic

Impactul socio-economic va fi investigat și specificat în studiul EIMS, și de asemenea se vor

include parametri care trebuie să fie urmăriți și atinși în PMMMS și în SEP. În continuare sunt

prezentate provocările identificate și prioritizează impacturile prognozate. Principala


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

provocare din zona unde se va realiza proiectul va fi impactul asupra suprafețelor necesare

în timpul construcției și funcționării. Altă provocare importantă a studiului detaliat de evaluare

a impactului proiectului o reprezintă identificarea și asigurarea că toți proprietarii de terenuri

vor putea să reacționeze și să ia parte în procesul de stabilire a traseului liniei electrice și

stațiilor electrice. Acest proces este bine definit în MD prin legislația privind procedura EIA

pentru astfel de investiții (vezi capitolul 2.1).

5.3.1 Impactul potențial asupra comunităților

Impactul proiectului asupra comunității de-a lungul traseului LEA și în apropierea stației

electrice va fi studiat mult mai aprofundat. Pe baza analizelor inițiale există posibilități

semnificative de a evita zonele locuite ( nu este necesară relocarea), dar anumite impacturi

asupra terenurilor folosite pentru agricultură și alte scopuri productive nu vor putea fi evitate.

Elaborarea EIMS se va concentra pe proiectarea și stabilirea detaliilor traseului LEA, care să

minimizeze impacturile negative acele acestuia.

În coridorul de 10 km de o parte și de alta a traseului LEA se află câteva așezări (sate și

chiar orașe). LEA va avea un impact vizual și chiar și orice zgomot ca urmare a construcției

propriu zise sau din exploatare. Impacturile din timpul construcției pot fi controlate și

menținute numai pe perioada de zi. Pentru a se asigura că zgomotele din timpul exploatării

(5.1.5) nu vor influența negativ oameni în etapa de proiectare detaliată distanțele față de

așezările umane și/sau case sunt menținute.

Cele mai apropiate sate față de traseul LEA (la o distanță mai mică de 500 m) sunt

următoarele:

Musaitu (175 m SSE);

Străișteni (270 m E);

Congazcicul de Jos (320 m SE);

Valea Perjei (370 m NE);

Brăila (375 m E);

Hansca (380 m SE);

Vinogradovca (430 m E);

Burlăceni (500 m S).

Chiar dacă activitățile agricole sunt principala activitate economică în zonă, s-a observat că

s-au făcut eforturi pentru a avea și activitate turistică (de exemplu în Ecaterinova). LEA poate

reduce atractivitatea pentru unele activități turistice, cum ar fi turismul ecologic sau zonă

rurală neatinsă de activități industriale.

Construcția LEA nu presupune că va genera noi locuri de muncă permanente la nivel local,

dar vor exista oportunități de angajare pe perioadă temporară. În acest moment nu sunt

cunoscute cât de mult lucrările de construcție vor afecta activitățile agricole din zona

proiectului. Anumiți fermieri nu-și vor putea cultiva anumite părți ale terenurilor pe perioada

construcției și aceasta va implica compensații pentru accesul la terenurile necesare.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Nivelurile de compensare sunt stabilite de legislația în vigoare. Unele impacturi pot fi simțite

de lucrătorii sezonieri ca urmare a reducerii terenurilor cultivate. Detalii privind impacturile

datorate utilizării suprafețelor de teren vor fi furnizate în EIMS. Având în vedere experiența

privind magnitudinea unui astfel de impact asupra suprafeței totale afectate putem considera

ca acesta este mic.

Pentru stația "back to back" există posibilitatea de angajare de personal nou pentru operarea

și întreținerea instalațiilor electrice și a echipamentelor specifice. Întreținerea și exploatarea

LEA va fi realizată de Moldelectrica și va crea unele oportunități de angajare în zonă.

5.3.2 Impact potențial asupra infrastructurii

Intensitatea câmpului electric depinde direct de tensiunea LEA. Astfel că, efectele câmpului

electric sunt cu atât mai mari cu cât valoarea câmpului este mai mare (nivel de tensiune

foarte mare). Impactul câmpului electric asupra suprafețelor de teren constă în curenți induși

în instalațiile conductoare și în tensiunea indusă în instalațiile de legare la pământ. Valoarea

înaltă a câmpului electric de la suprafața conductorilor și clemelor (dacă descărcările corona

apar) pot avea impact asupra zgomotului auditiv, produce interferențe radio-tv și genera ioni

și ozon. LEA de 400 kV va trebui proiectată în conformitate cu standardele privind valorile

intensități câmpului electric la nivelul pământului.

Efectele câmpului electric asupra mediului se poate împărţi în două categorii:

efecte la nivelul solului sau la 1,8 m înălţime;

efecte la suprafaţa conductoarelor şi a clemelor unde câmpul electric este de sute de ori

mai mare decât la nivelul solului.

Câmpul magnetic este caracterizat de densitatea fluxului sau inducţiei şi este generat de

curenţii care circulă prin conductoarele LEA. Inducţia magnetică în cazul LEA depinde de

valorile curenţilor, configuraţia fazelor şi înălţimea conductoarelor deasupra solului.

Câmpurile electrice și magnetice produse de LEA în timpul exploatării pot avea un efect

direct asupra corpului uman. Înălțimea stâlpilor va fi de 40 m, conductorii electrici se vor afla

la 21 m și de obicei săgeata liniei este de 12 m, astfel încât distanța până la nivelul solului va

fi de circa 9 m.

Există mai multe ghiduri și recomandări pentru a se asigura că CEM nu va depășii nivelele

de siguranță. OMS are ghiduri care fac diferența dintre nivelurile pentru personalul de

exploatare/întreținere și expunerea asupra publicului în general. Nivelurile pentru personalul

care lucrează pot fi mai mari pentru că se consideră că acești oameni știu ceea ce fac,

expunerea publică fiind necesar a fi în siguranță și atunci când oameni nu știu nimic despre

situația dată.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Tabelul 5.3.2 Limite ale câmpului electromagnetic

ORGANIZAȚIA Câmpul electric (kV/m)

OMS (personal lucrător) 10

WHO (expunere publică) 5

Regulament MD1 10

Proiectarea LEA 400 kV trebuie să ia în considerare cerințele regulilor privind valorile

intensității câmpului magnetic asupra solului. Având în vedere experiența LEA de 400 kV

nivelul CEM poate depăși 5 kV/m în punctul cel mai de jos al liniei care atârnă, de aici acesta

descrește spre capete (stâlpi). În EIMS vor fi date mai multe detalii privind CEM și impactul

lui asupra vieții oamenilor care trăiesc și muncesc în apropierea liniei electrice. CEM va fi luat

în considerare și în PMMMS pentru a ne asigura că nivelurile teoretice corespund cu cele

reale.

5.3.3 Impactul potențial asupra patrimoniului cultural, arheologic și istoric

Zona în care va fi construită LEA 400 kV este la 170 m distanța fată de cea mai apropiată

zonă rezidențială (comuna Musaitu). Mai există alte 6 localităţi cu clădiri aflate la o distanţă

mai mică de 500 m distanța față de LEA, celelalte sate aflate de-a lungul traseului liniei se

află la o distanță mai mare.

Siturile arheologice existente în zonă au fost identificate, în prezent datele sunt analizate și

introduse în sistemul GIS existent. Acest material trebuie luat în considerare cu mare atenție

în EIM.

Cunoaștem că traseul LEA va trece în apropierea unor situri arheologice. În conformitate cu

legislația națională (Legea nr. 218/2010 privind protecția patrimoniului arheologic) proiectele

care presupun lucrări de construcție în zona în care este un sit arheologic potențial trebuie să

fie aprobat de către Ministerul Culturii, în baza expertizei realizate de Agenţia Națională de

Arheologie.

Terenul pe care există situri arheologice trebuie să obțină permisul de scoatere din sarcină

arheologică. Procedura este finanțată de către investitor și realizată de către Agenția

Națională de Arheologie.

Numai în cazul în care certificatul de scoatere din sarcină arheologică este obţinut, lucrările

de construcție poate continua, în cazul în care nu se obţine traseul liniei trebuie modificat

astfel încât sa să evite situl arheologic sau să se ia măsurile adecvate pentru protecția sa.

1 În MD limitele câmpului electric sunt următoarele: în interiorul clădirilor - 0.5 kV/m; în zonele rezidențiale - 1

kV/m; în localitățile dinafara zonelor rezidențiale - 5 kV/m; Pentru LEA: traversarea drumurilor: 10 kV/m; în interiorul zonelor locuite (fără clădiri) - 15 kV/m, în zone foarte greu accesibile și inaccesibile - 20 kV/m


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Instruiri adecvate și protocoale trebuiesc realizate orii pentru a fi siguri că lucrătorii vor avea

pregătirea necesară în situația găsirii unor artefacte arheologice în timpul lucrărilor de

construcții. Înafară de detaliile ulterioare privind situ-rile arheologice identificate, PMMMS va

conține secțiuni privind rutina și monitorizarea instruirilor pentru a fi în cunoștință de cauză în

cazul unor noi situri arheologice descoperite întâmplător în timpul executării săpăturilor

aferente viitoarelor construcții.

5.3.4 Impact potențial asupra sănătății umane

Pentru liniile aeriene electrice de 400 kV, legislația în vigoare Republica Moldova prevede un

coridor de protecție, cu o lățime de 60 m unde nici o construcție nu se poate realiza.

Cum analiza tehnică detaliată nu a fost încă finalizată, detalii privind CEM în jurul liniei

electrice pot fi bazate doar pe experiență. Dedesubtul liniei nu trebuie să fie nici o construcție

(conform legislației în vigoare în MD), dar pot fi anumite restricții privind timpul pe care

oamenii pot să îl petreacă în interiorul coridorului de 60 m impuse de nivelul CEM.. acest

lucru este foarte important pentru fermieri, păstori și alți oameni care se mișcă și munces în

aceea zonă. Mai multe detalii vor fi menționate în studiul EIMS.

Este important să se asigure că populația care trăiește în zonă este în cunoștință de cauză

privind riscurile care ar putea apărea de la oricare problemă cu linia electrică și riscurile care

apar atunci când se trece de semnele „ NU INTRAȚI”. Campanii de informare sunt necesare

atât pentru locuitori, cât și pentru lucrătorii din vecinătatea LEA. Acest lucru va fi inclus în

PMMMS.

5.3.5 Impactul potențial asupra sănătății și securității muncii

Informațiile disponibile ne arată că de mulți ani nu a fost construită o nouă LEA 400 kV în

MD. Experiența construirii unor linii electrice mai mici există, dar acest proiect va include

multe provocări în timpul etapelor de construcții – montaj și exploatare.

În timpul lucrărilor de construcții pot apărea riscuri datorate utilizării echipamentelor grele și a

macaralelor, căderea muncitorilor sau a unor obiecte, șocuri electrice lucrează, expunerea la

praf și zgomot, etc., care pot fi preveni prin proceduri corespunzătoare pentru protecția

muncii și formarea periodică a muncitorilor. . Pe șantierele de construcții aceste riscuri vor fi

reduse prin implementarea unui Plan de Acțiune privind sănătatea ocupațională și de

siguranță impuse executantului lucrării. Acest plan de acțiune trebuie să respecte prevederile

Legii nr. 186/2008 privind sănătatea și securitate ocupațională.

Traficul va fi în creștere în timpul construcției, ceea ce înseamnă posibilitatea producerii unor

accidente în timpul manevrelor (excavatoare, buldozere, macarale, echipamente de ridicat,

camioane, etc.). Aceste riscuri pot fi reduse în cazul în care drumurile de acces vor fi

selectate de comun acord cu autoritățile locale, vor fi respectate regulile de conducere și de

asemenea limitele de viteză.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Accesul la locurile unde vor fi avea loc lucrările de construcții trebuie limitat, a nu se permite

intrarea altor persoane care nu lucrează acolo sau a copiilor și animalelor. Locul trebuie

securizat de garduri sau paznici care să prevină intrarea persoanelor neautorizate.

În timpul exploatării liniei electrice pot să apară riscuri legate de lucrările de reparații și

întreținere. Moldelectrica are proceduri și regulamente privind securitatea muncii care trebuie

respectate. Personalul participă la instruiri obligatorii, există proceduri speciale pentru

asigurarea regulilor de siguranță în caz de accidente care sunt urmate. Îmbunătățiri ale

acestor proceduri se realizează în mod continuu. O provocare este că în acest tip de proiect

pot fi angajați diverși antreprenori, unii care nu sunt familiarizați cu astfel de lucrări de

construcții. Este esențial ca aceștia să aibă parte de instruirile necesare astfel încât riscurile

de accidente în timpul lucrului să fie minimizate.

Procedurile și protocoalele pentru măsurile de siguranță în timpul lucrului să fie aplicate și în

timpul funcționării stațiilor electrice și a stației „back to back”.

5.3.6 Impactul potențial asupra terenurilor utilizate

Terenurile necesare construirii LEA de 400kV Vulcănești - Chișinău sunt deținute de către de

către persoane fizice sau juridice, ca și de stat. Regimul juridic al acestora fiind calificat/

reglementat în conformitate cu legislația în vigoare în Republica Moldova.

Criteriile pentru deciderea traseul LEA 400 iau în considerare evitarea așezărilor umane, a

pădurilor, zonelor protejate, siturilor arheologice, monumentelor de patrimoniu și de cultură,

precum și utilizarea terenurilor (cultivarea cerealelor, viță de vie, publice, etc.).

Cele mai apropiate localităţi aflate pe traseul LEA 400 kV (aflate la o distanță mai mică de

0,500 km), sunt: Musaitu (0.175 km de la punctul de sud-est al localităţii) Străișteni (0.270 km

de punctul estic al satului), Congazcicul de Jos (0.317 km de punctul de sud-est a satului),

Valea Perjei (0.370 km de regiunile de nord punctul satului), Brăila (0,375 km de punctul estic

al satului), Hansca (0.377 km de la punctul de sud-est a satului) și Vinogradovca (0.532 km

de punctul estic al satului).

Ordinul nr. 119/2014 care aprobă Normele pentru igiena și sănătatea publică a populației

stabilește zonele sanitare de protecție față de ariile rezidențiale între 50 m și 1500m în

funcție de diferitele activități care urmează a se dezvolta (ferme de animale domestice și

anexe, depozite de combustibil sau deșeuri, parcuri eoliene sau fotovoltaice, stații de tratare

a apelor uzate, etc.). Nu există nici o distanță specificată în cazul liniilor electrice aeriene.

Traseul LEA 400 kV nu trece peste nici o pădure, prin pădurea Molești traseul este intr-un

coridor naturală, fără copaci. Dar, traseul trece peste grupuri de arbori, cu o lungime între 22

și 240 m. Suprafața de afectată de coridorul de protecție LEA în această situație este de

aproximativ 10 ha. În general, nu sunt copaci foarte mari, sunt mai mici de 4 m si nu este

necesar să fie tăiaţi.

În timpul lucrărilor de construcție, se poate estima mai exact numărul de copaci tăiaţi sau

mutați în cazul în care este posibil. De exemplu, când LEA traversează drumuri sau trece de


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

a lungul unui drum, în mod obișnuit pe partea stângă și dreaptă a acestuia sunt copaci.

Acești copaci intră în coridorul de protecție a LEA și va trebui să se decidă în funcție de

înălțimea lor dacă este necesar a fi tăiați.

LEEA de 400 kV necesită un coridor de protecție de 30 m (terenul și spațiul atmosferic limitat

de planuri verticale, de ambele părți ale liniei) de la ax pe ambele părți (lățime totală de 60 m)

în conformitate cu prevederile HG no. 514/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind

protecția rețelelor electrice.

Pentru condiții normale de exploatare a LEA și prevenirea accidentelor trebuie alocate

terenuri speciale și stabilite coridoare de protecție fără copaci în suprafețe mari sau plantații.

Terenurile localizate în coridorul de protecție nu sunt luate de la proprietari și pot fi utilizate

pentru lucrări agricole sau altele.

Lucrările planificate pentru reparații, întreținere tehnică și reconstrucția LEA care

traversează terenuri agricole va fi realizată numai cu consimțământul proprietarilor de teren și

se realizează de obicei în perioadele când terenurile nu sunt ocupate de culturile de cereale

sau când se poate asigura integralitatea acestora.

Majoritatea satelor utilizează apă potabilă din pânza freatică, iar HG pentru aprobarea

Regulamentului privind zonele sanitare de protecție a apelor preluate stabilește arii de

protecții sanitare în jurul puțurilor între 30 m și 50 m, dacă se consideră că apă din subteran

nu este îndeajuns protejată împotriva contaminării.

În cazul apelor de suprafață sunt stabilite distanțe între 50 m și 200 m în funcție de unde sunt

amplasate prelevările.

Aproape tot terenul este cultivat (podgorii și culturi) și folosit pentru păşunat. Impactul va fi

văzut în timpul construcției când suprafețele de teren sunt necesare pentru a construi stâlpi și

a monta cablurile, etc. Aceasta se va întâmpla numai pe durata perioadei de lucrărilor de

construcții-montaj, iar apoi terenul va fi din nou accesibil utilizării lui inițiale. Suprafața de

teren necesară pentru fundația a circa 420 stâlpi depinde de tipul acestora și poate fi între

27,330 și 46,200 m2.

Pentru construcția stațiilor nu sunt necesare suprafeţe suplimentare de terenuri; acestea vor

fi efectuate în interiorul stațiilor existente din Chișinău și Vulcănești.

Detalii privind impactul asupra terenurilor vor fi menționate în EIMS, datorită faptului că au

fost unele schimbări în proiectul tehnic, acestea sunt încă studiate.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

6. TERMENII DE REFERINȚĂ PENTRU ESIA

6.1 Obiectivele EIMS

Pregătirea Raportului EIMS se va face în conformitate cu cerințele directivelor UE privind EIA

și cu cerințele BERD privind protecția mediului și informarea publicului.

Planul propus de evaluare a impactului va cuprinde următoarele etape:

Analiza diferenţelor intre legislația națională, europeană și internațională;

Analiza a ce tip de hărți pot fi găsite geologia, hidrogeologia, alunecările de teren,

rețeaua de ape de suprafață, păduri, biologice, monumente culturale, sit-uri

arheologice, etc. și identificarea autorităților implicate. Găsirea constrângerilor privind

traseul LEA ;

Efectele asupra biodiversității. Identificarea ariilor propuse a fi protejate cum ar fi

coridorul ecologic sau zonele nucleu. Există un program național care și-a propus

determinarea acestui tip de arii specifice care necesită protejarea.

Efectul asupra rutelor păsărilor migratoare. Găsirea măsurilor adecvate de

minimizare a impactului LEA.

Retragerea terenurilor. Suprafețele de teren ocupate permanent de fundațiile stâlpilor

trebuie identificate, precum și proprietari lor.

Efectele asupra calității aerului. Această investiție nu va produce emisii în timpul

exploatării, dar în timpul lucrărilor de construire trebuie luate măsuri pentru

prevenirea poluării.

Efectele asupra schimbărilor climatice. În stațiile electrice transformatoarele

utilizează SF6 pentru izolarea echipamentului. SF6 este un gaz cu efect de seră care

dacă scapă în atmosferă poate crește nivelul GES.

Efecte asupra apei și solului. Unele echipamente în timpul lucrărilor de construcții –

montaj (vehicule și alte dispozitive) sau în timpul exploatării (transformatorul sau

motoarele Diesel) utilizează combustibil lichid pentru diverse scopuri. Măsuri de

prevenirea eventualelor scăpări pe sol, în apele de suprafață sau subterane vor

trebui luate în considerare.

Efectele asupra zgomotului și vibrațiilor. Stațiile electrice vor fi prevăzute cu

întreruptoare sau alte dispozitive auxiliare, iar impactul lor în timpul funcționării

trebuie evaluat.

Câmpul electromagnetic (CEM). În cadrul EIMS va fi dezvoltată o analiză a

posibilului efect a stațiilor electrice și a LEA asupra interferențelor radio și tv și asupra

personalului lucrător și a publicului în condiții de exploatare normală.

Efectele asupra economiei și turismului. Impactul potențial al acestei investiții asupra

turismului și recreării va fi evaluat calitativ.

Evaluarea impactului asupra mediului și social a stațiilor electrice și LEA în timpul

proiectării, lucrărilor de construcții-montaj, funcționării și dezafectării va fi realizat pe


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

baza studiilor de teren, consultărilor cu autoritățile implicate, a feedback-ului

publicului interesat și a analizei experților.

Actualizarea Planul de Implicare a părților interesate (SEP);

Pregătirea Planului de Monitorizare de Mediu și Management Social (ESMMP)

pentru toate etapele de dezvoltare a proiectului (proiectare, construcție, exploatare și

dezafectare);

Dezvoltarea Planului de Acțiune de Mediu și Social, (PAMS);

Identificarea condițiilor și cerințelor de muncă din Moldelectrica și propunerea unor

noi măsuri și politici, dacă este necesar;

Sprijinirea Moldelectrica în timpul consultării publice, campanii de informare și

dezbateri publice și pregătirea de materiale suport sau pentru documentare.

6.2 Structura preliminară a Raportului EIMS

Raportul EIMS va fi structurat în șapte secțiuni, care vor descrie și evalua impactul

Proiectului social și asupra mediului luând în considerare etapele de proiectare, construcție,

operare și mentenanță:

Introducere privind scopul proiectului, domeniul de aplicare și abordarea ESIA;

Legislația în vigoare, cerințe și politici;

Descrierea proiectului și a alternativelor avute în vedere;

Starea actuală a mediului înconjurător și descrierea socio-economică;

Impactul potențial al proiectului asupra mediului și socio-economic (utilizarea terenurilor,

geologie, sol, apa freatică și apa de suprafață, a aerului și a climei, peisajului, habitat-uri,

flora, fauna, oameni, comunități, infrastructuri, turism, patrimoniu cultural, arheologic și

istoric, sănătate umană și securitate la locul de muncă);

Planul de Management şi Monitorizare de Mediu şi Social;

Planul de Acțiune de Mediu şi Social;

Planul de Implicare a Părţilor Interesate.

6.3 Perioada de realizare a EIMS

Raportul EIMS va fi elaborat in paralel cu Studiul de Fezabilitate şi va fi finalizat după

dezbaterile publice.

Prima analiză a început la mijlocului lunii iunie 2016 cu analiza comparativă a legislației

naționale, europene și internaționale.

Primul contact cu autoritățile implicate și comunitățile locale a fost realizat la sfârșitul lunii

Junie 2016.

În timpul lunilor iulie și august 2016 au fost făcute investigații pentru a găsi hărțile adecvate

pentru situația existentă a hidrologiei, alunecărilor de teren, apele de suprafață, păduri,

biologic, monumente culturale și sit-uri arheologice pentru partea de sud a MD unde proiectul


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

va fi implementat. O metodologie pentru EIMS a fost stabilită pentru a cuantifica impacturile

investiției asupra fiecărui aspect considerat.

Din septembrie a început evaluarea impactului stațiilor electrice și a LEA de 400 kV asupra

mediului și social concentrată asupra ariilor protejate și biodiversitate, mai mult asupra

păsărilor migratoare. Suprafețele de teren afectate de construcția LEA 400 kV au început să

fie identificate.

În octombrie efectele investiției asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, sol,

utilizarea terenurilor, biodiversitate, sănătatea personalului și publicului, patrimoniu cultural și

sit-uri arheologice sunt evaluate pe baza metodologiei propuse.

Pachetul preliminar EIMS (raportul EIMS, RNT, SEP, PMMMS și PAMS) va trebui să fie gata

la sfârșitul lui noiembrie, iar pachetul final EIMS după introducerea comentariilor publicului

pe data de 20 decembrie 2016.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

7. IMPLICAREA PĂRȚILOR INTERESATE

7.1 Introducere

Scopul acestui Plan de implicare al părților interesate (SEP) este acela de a crea baza unei

relații constructive și de durată între titularul contractului și părțile interesate afectate. SEP va

fi un instrument pentru Moldelectrica în descrierea strategiei și a programului său de

implicare a părților interesate, în diferitele etape ale Proiectului „MD-RO‟ (planificare - studii și

consultanță, proiectare, execuție - construcție, punerea în funcțiune și exploatare). Astfel,

Moldelectrica va putea furniza informațiile relevante și ușor de înțeles și va oferi, tuturor

categoriilor vizate de public, posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a primi

răspunsuri. Modul de implicare și frecvența sunt definite de nivelul riscurilor și al impactului

pe care Proiectul îl va avea. SEP prevede, de asemenea, modul în care preocupările părților

interesate trebuie luate în considerare în diferitele etape ale Proiectului.

În legătură cu stadiul actual de dezvoltare al Proiectului „MD-RO‟, acest document va fi

focalizat, și se va referi strict la faza “Studiu de fezabilitate”.

Potrivit Politicii de mediu și socială a BERD - Cerințe de performanță - PR10 (versiune

revizuită 2014) Proiectul „MD-RO‟ este clasificat în categoria A "Construirea de linii electrice

aeriene de înaltă tensiune", acesta fiind susceptibil de a avea impact negativ asupra mediului

și aspectelor sociale, problemele apărând, în principal, în timpul fazei de construcție și de

funcționare.

SEP este un document viu, care urmează a fi revizuit periodic și adaptat la specificul cultural,

frecvența și metodele de revizuire fiind descrise în document.

7.2 Identificarea și analiza părților interesate

Conform cerinței de performanță BERD - CP10, părțile interesate, atât cele interne cât și cele

externe, au fost identificate în cadrul SEP.

Categoriile și lista părților interesate identificate vor evolua împreună cu proiectul „MD-RO‟. În

această etapă au fost identificate grupurile generale ale părților interesate, așa cum este

prezentat în figura 7.2. Toate părțile interesate sunt în prezent localizate în Moldova, fiind

posibil ca extinderea grupurilor să fie necesar, ca în viitor, să includă și grupurile românești.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 7.2. Părțile interesate - grupuri vizate

Părți interesate - grupuri externe

Această categorie a părților interesate este reprezentată de către publicul rezident în zonele

cel mai probabil afectate, cât și publicul, care se numește "preocupat/interesat", care ar putea

fi afectat de Proiectul „MD-RO‟. Grupul principal, luând în considerare aria geografică de impact

a Proiectului „MD-RO‟, este:

Persoanele/Publicul afectat(e) direct de construirea și/sau funcționarea LEA;

Comunități locale și grupuri vulnerabile;

Administrația publică locală;

Oficiali guvernamentali și politicieni;

Autorități naționale de reglementare / Agenții;

Mediul academic și CDI (cercetare - dezvoltare - inovare);

Organizații profesionale; Sindicate și Federații patronale;

Societatea civilă - ONG (Organizații Ne Guvernamentale);

Mass media;

Mediul de afaceri;

Instituții financiare internaționale.

Părți interesate - grupuri interne

Conducerea și salariații Moldelectrica, cu o atenție sporită pe echipa de Proiect „MD-

RO‟;

Alte părți interesate, la nivelul grupurilor interne: consorțiul de consultanți,

contractorul general, creditorul/banca - BERD.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

În perioada elaborării Studiului de fezabilitate, analiza a demarat prin identificarea publicului /

grupului cel mai afectat în mod direct de Proiect „MD-RO‟, fie din cauza utilizării terenurilor

de-a lungul întregului sit al Proiectului, fie din cauza impactului asupra sănătății umane,

asupra calității aerului și a apei sau chiar datorită efectelor socio-economice ale creării de noi

locuri de muncă pe toată durata de viață a Proiectului (planificare, organizare de șantier și

construcție, punere în funcțiune, exploatare). Procesul de cartografiere a părților interesate s-

a realizat de-a lungul zonelor de impact, urmând apoi prioritizarea principalelor grupuri

identificate.

Detalii suplimentare sunt prezentate în documentul SEP actualizat (revizia 1) - Planul de

implicare a părților interesate referitoare la procesul de cartografiere a publicului vizat (criterii

de selecție, prioritizare, bariere identificate, instrumente personalizate de comunicare etc.).

7.3 Diseminarea informațiilor

Obiectivul procesului de diseminare a informațiilor este acela de a solicita reacția publicului

din localitățile afectate de proiect, a grupurilor vulnerabile și părților interesate privind

impactul proiectului „MD-RO‟ și măsurile de reducere propuse, urmând ca acolo unde este

necesar sesizările/comentariile să fie luate în considerare, raportul EIMS fiind actualizat

corespunzător. Pe durata procesului EIMS se va desfășura o campanie formală de

consultare publică de-a lungul traseului propus LEA, coordonat de către echipa de proiect

Moldelectrica, împreună cu consorțiul consultanților.

Principalele etape ale procesului de diseminare a informațiilor vor fi:

pregătirea și distribuirea materialelor de diseminare (pachete de diseminare a

informațiilor);

anunțuri și implicarea mass-media (comunicate de presă);

întâlniri de diseminare a informațiilor;

colectarea și înregistrarea comentariilor și sesizărilor.

Pachetul de informații pentru diseminare va fi distribuit către părțile interesate relevante cu

cel puțin o săptămână înainte de lansarea perioadei oficiale de diseminare a informațiilor și

cel puțin două săptămâni înainte de reuniunile de consultare publică, asigurându-se astfel că

părțile interesate au suficient timp pentru a examina documentația înaintea întâlnirilor.

Informațiile care vor fi diseminate public, atât în limba oficială națională - română cât și în

limba rusă, sunt în acord cu PIP a BERD, CP10 și cu legislația națională a Republicii

Moldova.

7.4 Programul de implicare a părților interesate

Până în prezent, întâlnirile preliminare de definire (introductive) au avut loc și părțile

interesate, în principal grupurile interne, au fost consultate și implicate în planificarea și

implementarea Proiectului.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

În conformitate cu Programul SEP, au avut loc următoarele acțiuni de implicare a părților

interesate:

Perioada de analiză preliminară PRE-EIMS și de identificare a părților interesate (aprilie-mai

2016):

Atât echipa MOLDELECTRICA, cât și BERD, au fost consultate în procesul de

stabilire a rutei optime a LEA dintre stațiile electrice Vulcăneşti și Chișinău;

Au avut loc vizite pe teren în zonele situate în vecinătatea stațiilor electrice existente

și a rutei LEA propuse “varianta unu”, reacțiile / sugestiile pe care le-am înregistrat și

analizat fiind utilizate pentru actualizarea viitoarelor activități și a variantei inițiale a

Raportului preliminar al SEP.

Perioada de definire a Raportului EIMS preliminar (iunie-iulie 2016):

Interviuri față în față cu reprezentanții comunităţilor locale aflate de-a lungul traseului

propus al LEA;

Întâlniri (introductive) cu ONG-urile naționale;

Întâlniri (introductive) cu oficiali guvernamentali.

Obiectivele acestei etape de definire a Raportului EIMS preliminar au urmărit verificarea:

Categoriei de impact social și de mediu și a problemelor (riscuri și oportunități) relevante

pentru Proiectul „MD-RO‟;

Părților interesate relevante pentru Proiect și a grupurilor vulnerabile;Întâlnirile

introductive au avut loc în perioada 28 iunie - 1 iulie 2016, fiind pe larg prezentate în

documentul preliminar SEP actualizat (revizia 2).


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Scopul tuturor acestor întâlniri - interviuri a fost acela de a înțelege și identifica aria de proiect

cu impact relevant și părțile interesate potențial afectate, pentru a ne crea o viziune de

ansamblu la nivel local și o imagine clară a percepțiilor asupra efectelor potențiale ale

Proiectului și asupra principalelor părți interesate afectate, prin intermediul factorilor

interesați. Selecția localităților (Figura 7.4.1) în care s-au efectuat întâlniri introductive față-în-

față, s-a bazat pe criterii de mediu, sociale și de altă natură.

Figura 7.4 Harta misiunii preliminare din teren

Traseu LEA – varianta 1, aprobată; Traseu rutier; Opriri – sate/comune, administrația locală

Tabel 7.4 Întâlniri introductive cu reprezentanții comunităților locale, organizații guvernamentale și ONG

Data

Comunități locale

Organizații guvernamentale

ONG

Persoana intervievată / Funcție


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

28.06.2016

Municipiul Chişinău – Comuna

Băcioi

Dl. Ilie LEAHU, viceprimar

Dl. Dumitru STANILA, inginer

Dna. Valentina BALTATESCU, contabil

Raionul Ialoveni – Satul Hanșca Dna. Svetlana BOSTANICA, contabil

Dna. Silvia ARHIRII, secretar

Raionul Hânceşti - Satul Fîrlădeni Dl. Pavel BARBOS, primar

Raionul Cimişlia – Satul

Ecaterinovca Dl. Efim STROGOTEANU, primar

Raionul Cimişlia – Satul Topală

Dna. Nadejda COSTAS, primar

Dl. Constantin Gherea, inginer

Dna. Raisa COMERZAN, asistent social

Dna. Mirea RACILA, contabil

Dna. Mariana CERNEI, secretar

29.06.2016

ATU Găgăuzia – Comuna

Congazcic

Dl. Dimitrii IKIZLI, primar

Dl. Grigori IKIZLI, inginer

ATU Găgăuzia – Satul Congaz Dl. Mihail ESIR, primar

Raionul Taraclia – Satul Musaitu Dna. Raisa TASNICENCO, primar

Raionul Cahul – Satul Iujnoe Dl. Ghenadie FOCSA, primar

30.06.2016

Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Construcţiilor

Dl. Anatolie ZOLOTCOV, vice ministru

Dna. Elena BEJENARU, șef Direcția generală

urbanism, construcții și locuințe

Dl. Serghei MUNTEANU, șef Direcția arhitectură,

proiectări, urbanism și amenajarea teritoriului

Dna. Victoria JARDAN, expert în aceeași Direcție

Ministerul Mediului

Dna. Maria NAGORNÎI, șef Direcţia analiză,

monitorizare şi evaluare a politicilor

Dna. Veronica JOSU, șef adjunct Direcţia resurse

naturale şi biodiversitate

Dl. Vitalie GRIMALSCHI, șef Secția arii protejate,

biodiversitate și biosecuritate

Ministerul Culturii Dl. Gheorghe POSTICA, vice ministru

Dna. Emilia RISTIC, șef Serviciul investiții capitale

AgroInform Farmers Association Dl. Iurie HURMUZACHI, Director adjunct

Data Părți interesate – categoria

public intern Persoana intervievată / Funcție

01.07.2016 MOLDELECTRICA

Dl. Veaceslav ZASTAVNEŢCHI, Vicedirector

general - şef Direcţie centrală de dispecer -

Dispecer principal

Dl. Iurie CAZACU, șef Serviciu Regimuri electrice

Dl. Dmitri POPOV, șef Sector SRE

Dna. Nelli MELNICENCO, șef adjunct Serviciul SPP

Dl. Dmitri SUHAZEV, șef SLE

Dl. Vitalie BÎTCA, șef SS

Scopul tuturor acestor interviuri a fost acela de a înțelege și identifica aria de proiect cu

impact relevant și părțile interesate potențial afectate, pentru a ne crea o viziune de


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

ansamblu la nivel local și o imagine clară a percepțiilor asupra efectelor potențiale ale

Proiectului și asupra principalelor părți interesate afectate, prin intermediul factorilor

interesați. Notițe de interviu au fost luate în timpul întâlnirilor, au fost adunate și verificate î

cadrul SEP - revizia 3.

Selecția localităților (Figura 7.4) în care s-au efectuat întâlniri introductive față-în-față, s-a

bazat pe criterii de mediu, sociale și de altă natură (așezarea geografică, etc.).

Activitățile planificate pentru viitor se vor focaliza pe întâlnirile de consultare publică derulate

în timpul procesului de EIMS și vor include:

Consultări publice - întâlniri în cadrul comunităților locale (cetățeni, ONG-uri locale,

grupuri vulnerabile, lideri informali);

Consultări individuale - posibil a fi incluse, în funcţie de concluziile Raportului EIMS și a

specificațiilor tehnice;

Comunicate de presă către presa scrisă și online.

Consultarea părților interesate poate genera acțiuni și reacții în rândul acestora, fapt care va

fi luat în considerare în planificarea viitoare a Proiectului „MD-RO‟.

Feedback-ul publicului interesat (chestionare, plângeri, sesizări, cerințe, etc.) va fi luat în

considerare de a lungul etapelor de dezvoltare a Proiectului și gestionat în concordanță cu

Mecanismul de sesizări.

7.5 Mecanismul de sesizări

Un mecanism de sesizări va fi implementat astfel încât Moldelectrica să răspundă la

preocupările, comentariile și plângerile din partea părților interesate și a comunităților

afectate. Personalul desemnat pentru implicare, din cadrul Moldelectrica, vor fi instruiți pentru

gestionarea mecanismului de sesizări. Acest mecanism se referă atât la părțile interesate -

grupul intern (angajați), cât și grupul extern (persoanele afectate și alte părți interesate

relevante).

Un flux schematic pentru mecanismul de sesizare este prezentat în figura 7.5.1 de mai jos.

Ambele reclamații verbale și scrise urmează să fie înregistrate și documentate. Orice

comentarii sau preocupări pot fi aduse la cunoștința Întreprinderii atât verbal (prin telefon) cât

și în scris (prin poștă sau e-mail) sau prin completarea unui formular de sesizări. Personalul

desemnat pentru implicare, din cadrul Moldelectrica, vor fi instruiți pentru gestionarea

mecanismului de sesizări.

În documentul SEP - versiunea preliminară vor fi furnizate pentru părțile interesate datele de

contact atât pentru OCL (Ofițerul de legătură cu Comunitatea Locală) cât și pentru managerul

EIMS și SEP.


Fo

rmu

lar

co

d:

FP

M-0

3.0

1-0

1-0

2 A

ct.

0

Figura 7.5.1 Procedura de sesizări

7.6 Monitorizare și raportare

Înregistrările de la consultările publice, minutele întâlnirilor și chestionarele consultărilor

informale (interviuri față-în-față) vor fi gestionate de către OCL, Moldelectrica și

reprezentantul consorțiului de consultanți - responsabil cu impactul social. Vor fi elaborate,

de asemenea, Rapoartele periodice trimestriale, care rezumă activitățile și problematicile

cheie (sesizări, nemulțumiri, comentarii) ridicate de grupurile afectate.

Un raport anual va fi, de asemenea, pregătit de către OCL, Moldelectrica care să includă un

rezumat al rezultatelor SEP. Pe baza acestui Raport anual informații actualizate vor putea fi

furnizate înapoi comunității / părților interesate vizate, inclusiv cu specificarea progresului

realizat în etapele de dezvoltare ale Proiectului „MD-RO‟. Moldelectrica va acționa, în

consecință, va activa bucla de feedback și va pune în aplicare măsuri corective, atât în

domeniul social și cât și de mediu.

studiu de fezabilitate pentru interconectarea sistemelor ... scoping report_ ro_rev 3.pdf ·...

Documents