studiu de fezabilitate modernizarea patinoarului cârţa, prin

Studiu de fezabilitate

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de

investiţii privind utilizarea energiei regenerabile.

Pentru: Primăria Cârţa, judeţul Harghita

Obiectiv: Patinoarul din Cârţa, judeţul Harghita

2014

2

CUPRINS

A.PIESE SCRISE

1. DATE GENERALE:

1.1 Denumirea obiectivului de investitie ..............................................................................4

1.2 Amplasamentul................................................................................................................4

1.3 Titularul investitiei..........................................................................................................4

1.4 Beneficiarul investitiei....................................................................................................4

1.5 Elaboratorii studiului.......................................................................................................4

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

Proiectului...................................................................................................................................5

2.2 Descrierea investiţiei.......................................................................................................6

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

temen lung...................................................................................................................................7

2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi

atinse...........................................................................................................................................8

2.2.c. Descriere constructiva, funcţionala si tehnologică, dupa caz..........................................14

2.3 Date tehnice ale investitiei..................................................................................................26

2.3.a. Zona si amplasamentul....................................................................................................26

2.3.b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat.....................................................27

2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren.............................................................................27

2.3.d. Studii de teren.................................................................................................................27

2.3.e. Caracteristicile principale ale lucrarilor din cadrul obiectului de investitii....................27

2.3.f. Situatia existentă a unitatii si analiza de consum.............................................................28

2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului...........................................................29

2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.......................30

3

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI.........................................................31

3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general..............................................31

3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei..............................38

4. ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA FINANCIARA........................................................................................39

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

Referinta....................................................................................................................................39

4.2. Analiza optiunilor..............................................................................................................40

4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: Fluxul

cumulat, valoarea cumulat neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost / beneficiu.........41

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI...............................................................42

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZARA

INVESTITIEI..........................................................................................................................43

6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie........................................................43

6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare.........................................................43

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI............43

8.CONCLUZII.........................................................................................................................47

4

. Piese scrise

1. Date generale:

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii;

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea energiei

regenerabile.- aflat in subordinea Primariei Carta,judeţul Harghita, prin montarea de cazan de

cogenerare pe biomasă si panouri solare pentru preparea apei calde menajere, precum si

reducerea impactului negativ asupra mediului inconjurator, produs de sursele de energie

clasice.

1.2 Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

Judeţul Harghita, Comuna Cârţa

1.3 Titularul investiţiei;

Primăria Cârţa, strada Principală nr.159, jud. Harghita

Telefon:

0266-378005

Fax:

0266-378320

1.4 Beneficiarul investiţiei;

Primăria Cârţa, strada Principală nr.159, jud. Harghita

Telefon:

0266-378005

Fax:

0266-378320

1.5 Elaboratorul studiului.

Udvari Aron-Persoană fizică autorizată

F19/227/2013

C.U.I: 31538671

Localitatea:Sâncraieni, jud.Harghita

Cod CAEN: 7112-Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea

7022-Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

5

2. Informaţii generale privind proiectul

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

Construirea patinoarului din Cârţa a fost finanţat de Compania Naţională de Investiţii, aflată

in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), obiectivul a fost

predat la folosinţă in anul 2011, costurile investiţiei au fost de circa 12 milioane de lei.

Costurile de intreţinere şi de funcţionare sunt finanţate de mai multe sate din zonă, dar şi de

surse proprii, pe care le produce obiectivul din inchirieri, organizarea de diferite evenimente,

etc.

După inceperea funcţionării pationoarului au apărut probleme legate de costurile mari de

energie. Datorită faptului că obiectivul este in funcţiune in medie 9 luni pe an, costurile de

intreţinere cresc, pentru gheaţa trebuie tratată şi ţinută la temperatura de ingheţ.

Alte costuri implicate sunt cu încălzirea, apă caldă menajeră, Centrala de tratare a aerului,

aparatul de răcire.

Tratarea gheaţei se întâmplă cu o maşină specială care foloseşte apă caldă la 45-50 de grade ,

1000 de litri în fiecare oră. Prepararea acestei apă caldă se întâmplă cu două cazane pe lemne

de câte 350 kw fiecare. Funcţionarea acestora în timp ce nu este necesară şi incălzire, sunt

foarte ineficiente din punct de vedere energetic.

O altă problemă este consumul mare de energie electică necesară iluminatului, a funcţionării

utilajelor, şi pentru prepararea de apă caldă in grupurile sanitare.

Cheltuielile pentru energia electrică se ridică la 150-200 mii de lei anual.

Costurile de încălzire constă in cumpărarea de lemne la o valoare de 15000 Euro/an.

Necesitatea unei investiţii in utilaje care folosesc energii regenerabile a apărut pentru

reducerea costurilor sus menţionate şi totodată ar fi benefic şi pentru mediul înconjurător.

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este managementul patinoarului cu

conducerea domnului Nagy Attila.

6

2.2 Descrierea investiţiei:

’Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea

energiei regenerabile’-vizează:

Pe de o parte, reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in

principal combustibili solizi) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare; protectia mediului

prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice, diversificarea

surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru producerea de energie

termica si modernizarea capacitatilor de producere a energiei din surse neconventionale,

precum si independenta fata de reteau publica de electricitate Pe de alta parte, reducerea

cheltuielilor bugetului patinoarului din Cârţa, afectate de consumul de combustibili si

imbunatatirea echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual implica o slaba

independenta finaciara.

Previziune simpla, in contextul anticiparii unor cresteri ale tarifelor la combustibili clasici,

pe de o parte, a caracterului lor administrat, dar si al eforturilor de aliniere la preturile

international, iar pe de alta parte, tendintele generale de crestere a preturilor la energie pe

plan mondial – conduce la concluzia unei sporiri considerabile a acestor cheltuieli publice in

viitorul apropiat, dar si o dinamica aproape imposibil de estimat pentru un orizont de 15-30

de ani.

In acelasi timp, valoarea mare a cheltuielilor publice destinate acoperirii consumului public

de combustibil face prohibitiva extinderea in viitor, problema care este exacerbata si de

dimensiunile reduse ale veniturilor bugetului in conditiile in care acestea au surse limitate de

crestere.

Concluzia care rezulta, pentru a continua funcţionarea in limitele consumului actual de

combustibil, dar si de mutiplicarea acestuia in viitor, este cresterea independentei

energetice a obiectivului aflate in subordinea Primariei Cârţa, prin producerea de energie

termică, utilizandu-se energiile regenerabile.

Pentru realizarea obiectivelor mai sus menţionate, propunem implementarea unui sistem de

producere a energiei termice, pentru incalzire si preparare apă caldă menajeră folosind cazan

pe cogenerare, ce are ca sursa temica primară biomasa si un sistem de panouri solare,

7

folosite la sistemul de preparare apa calda menajeră.Cazanalul ar mai produce şi energie

electrică, care ar fi valorificată in forma de certificate verzi.

Pentru eficientizarea energetică a clădirii apar mai multe variante:

O instalaţie de cogenerare prin gazeificarea lemnului.

Instalaţie de panouri solare

Instalaţie cu pompă de căldură

Instalaţie cu panouri fotovoltaice.

Dintre aceste opţiuni o sa analizăm mai departe două variante, cel cu panouri solare, şi

instalaţia de cogenerare prin gazeificarea lemnului.

Varianta cu pompa de căldură necesită o investiţie la fel de mare ca şi cogenerarea, dar în

cazul asta nu putem valorifica surplusul de energie produsă.

În cazul panourilor fotovoltaice problema constă in faptul că investiţia s-ar amortiza în circa

15 ani pentru că preţul certificatelor verzi şi a energiei electrică ’verde’ sunt mici, instalaţia

n-ar servi nici la producere apă caldă menajeră nici la incălzire, şi ar funcţiona numai vara.

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe

temen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala,

necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei precum si scenariul tehnicoeconomic

selectat.

Nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate si nici un plan detaliat de investitii pe termen

lung privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, dar nici

scenariul tehnico-economic selectat.

8

2.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi

atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de

prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung) SCENARIUL A

VARIANTA A.

PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICA PRIN VALORIFICAREA

POTENTIALULUI SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Pentru producerea de energie termică se optează pentru folosirea surselor de energie

regenerabile (energie de biomasă si energie solară), prin implementarea unui sistem de pompe

de cazan pe cogenerare, care au ca sursa primara biomasa.

Sistemul de cazan pe cogenerare va fi completat de un sistem de panouri solare care vor aduce

un aport de energie termica atat pentru incalzire cat si pentru preparare apa calda menajera.

Adoptarea acestor sisteme s-a facut ca urmare a:

Punerea in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului surselor

regenerabile (SRE) se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetice a Romaniei pe termen

mediu si lung si ofera cadru adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele

energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu;

• directiilor de actiune inscrise in “Directiva 2001/77/EC” ce constau in:

cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia

de energie electrica si termica;

stabilirea unei cote-tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse

regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;

adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor

regenerabile de energie;

simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a

proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie;

accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de energie;

garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

9

obiectivul strategic pentru anul 2014 este ca aportul surselor regenerabile de energie in tarile

membre al UE, sa fie de 12% in consumul total de resurse primare;

referinta de 30% pentru Romania este in conformitate cu prevederile Hotararii

Guvernului nr.443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse

regenerabile de energie (inclusiv energia electrica produsa in centrale hidroelectrice);

Faptului ca in statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse

regenerabile se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, si anume:

pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativa,

iar cantitatea produsa se stabileste pe piata energiei;

cantitatea de energie produsa sau consumata din surse regenerabile (“energie

verde”) se determina pe cale administrativa, iar nivelul pretului certificatelor de “energie

verde” se stabileste pe piata energiei.

faptului ca echipamentele sunt fiabile si permit exploatarea pe o perioada relativ

lunga de timp (cca. 25 ani), iar preturile de achizitie ale acestora si costurile operationale

par sa se reduca – din punct de vedere relativ – in conditiile scumpirii celor dedicate

energiilor traditionale;

Necesitatea unei dezvoltari durabile si cresterii eforturilor pentru protectia mediului.

Folosirea energiei solare

Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de radiatii solare,

radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de energie: electrica, mecanica sau

termica. Astfel, energia solara isi poate gasi utlizarea in domenii diverse, de la agricultura

pana la cercetare. Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul

trecut. In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele moduri de utilizare

a sa sunt insa urmatoarele: • producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea

locuintelor sau a serelor, etc; • producerea de energie electrica prin intermediul celulei

fotovoltaice. Aceasta este rolul unei lungi evolutii, de la alimentarea calculatoarelor de

buzunar pana la centralele solare, ce pot alimenta cartiere intregi de locuinte. Energia solara

este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani)

si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra

atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat,

10

aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni.

Potentialul solar – termal

Sistemele solare sunt realizate in principal cu captatoare solare plane sau cu tuburi vidate.

Aportul energetic al sistemelor solare termale la necesarul de caldura si apa calda menajera

din Romania este evaluat la cca 35 Mteo (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui aproximativ

50% din consumul de apa calda menajera sau 15% din necesarul de energie termica pentru

incalzire. In privinta radiatiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romaniei atinge

valori maxime In luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) si valori minime In luna februarie ( 0.34 kWh/

m2/zi) Sistemele solar-termale sunt realizate, in principal, cu captatoare solare plane sau cu

tuburi vidate, in special pentru zonele cu radiatia solara mai redusa din Europa. In evaluarile

de potential energetic au fost luate in considerare aplicatiile care privesc incalzirea apei sau a

incintelor/piscinelor (apa calda menajera, incalzire etc.).

Romania dispune de un important potential energetic solar, determinat de un

amplasament geografic bun - paralela 45°.

11

Folosirea biomasei

Biomasa lemnoasă este o sursă regenerabilă de energie, alături de energia vântului, a apelor şi

cea solară. Când spunem regenerabil ne referim la faptul că, copacii şi plantele reciclează

CO2. Pe măsură ce plantele cresc, ele utilizează CO2 din aer pentru a-şi construi scheletul.

Acest carbon atinge jumătate din greutatea lemnului. La arderea biomasei lemnoase, aceasta

se descompune rapid şi CO2 revine în atmosferă. O cantitate similară de CO2 se ridică încet

când arborele cade şi este lăsat să putrezească în pădure. Ca rezultat, folosirea lemnului la

încălzire nu contribuie la schimbările climatice aşa cum combustibili fosili fac acest lucru.

Combustibilul lemnos este cu adevărat regenerabil numai dacă se folosesc practicile

forestiere sustenabile. Pădurile pot fi o sursă perpetuă de combustibil numai dacă sunt

gospodărite şi manageriate corespunzător Energia din biomasă este alcătuită din căldura şi

energia electrică rezultată din lemn, rămăşiţe din agricultură şi păduri, şi o cantitate mare de

12

rămăşiţe de la animale şi bucătării. Tehnologiile moderne transformă convenabil şi eficient

biomasa în căldură, energie electrică şi biocombustibil. Instalaţiile moderne de încălzire cu

biomasă sunt foarte uzuale de-a lungul Europei, în special în Austria, Danemarca, Suedia şi

Finlanda.

Rămăşiţele lemnoase şi alte categorii de biomasă sunt resurse semnificative care, atâta timp

cât se replantează, nu se mai emit noxe în atmosferă şi se absoarbe carbon. Un sistem

integrat de combustibil şi producŃie de energie va face posibilă o dezvoltare sustenabilă,

care va aduce avantaje în managementul local al pădurilor şi beneficii economice locale,

inclusiv slujbe.

Avantajele folosirii biomasei lemnoase

Avantajele biomasei lemnoase sunt sintetizate în zece motive de a folosi sisteme de încălzire

cu lemn:

1- Costul combustibilul lemnos este o parte din cea a combustibililor fosili;

2- Aceşti combustibili sunt resurse regenerabile;

3- Sistemele de încălzire cu lemn nu contribuie la schimbările climatice şi sunt în

concordanţă cu Acordul de la Kyoto în privinţa emisiilor în aer;

4- Această biomasă lemnoasă este uşor de transportat în colete compacte spre utilizatori;

5- Brichetele şi peleţii sunt produse de înaltă clasă obţinute din biomasă, care se folosesc şi se

transportă în toată lumea;

6- Nu se vor tăia noi copaci pentru brichetele comerciale din biomasă, pentru că aceşti

combustibili sunt produşi din reziduuri lemnoase forestiere şi industriale;

7- Sistemele de alimentare, precum şi noile şi modernele instalaţii pentru ardere înseamnă mai

puţină muncă şi o mai bună eficienţă;

8- Costurile acestor noi combustibili sunt stabile şi nu sunt supuse competiŃiei altor

producători sau furnizori, cum sunt combustibilii fosili

9- Arderea la o temperatură înaltă va elimina rămăşiŃe în cantitate mică, precum cenuşa, care

este de obicei asociată cu arderea lemnului;

10- Multe agenŃii de protecŃia mediului (de aer, apă şi sol) consideră căldura obţinută din

brichetele şi peleţii din lemn ca una dintre cele mai curate arderi, cea mai regenerabilă sursă

de energie de pe pământ din zilele noastre.

13

Avantajele prezentate mai sus sunt cele mai importante, lângă acestea putându-se adăuga

avantajele utilizării lemnului brut, pentru că biomasa lemnoasă şi produsele sale nu sunt

altceva decât lemn.

Costuri comparative ale încălzirii clădirilor:

*euro Produse petroliere

Gaz metan Electric Biomasa lemnoasa

Costuri investitie 11150 9150 6800 12450

Costuri de consum 494 732 851 499

Costuri intretinere 220 130 0 170

Costuri totale anuale(fara costuri investitie) 714 862 851 669

SCENARIUL B

PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE PENTRU INCALIZRE SI PREPARARE APA

CALDA MENAJERA, CU POMPE DE CĂLDURĂ ŞI SISTEM FOTOVOLTAIC

PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE.

Principalele dezavantaje:

Investiţie mai mare

Zona analizată dispune mai multe energie de biomasă decât energie solară

Zona nu dispune de o energie geotermală bună pentru pompe de căldură

SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR

Scenariul recomandat de către elaborator este SCENARIUL A, pentru că fiind o investiţie

mai mică ca valoare, ese mai uşor de găsit fonduri pentru realizarea ei.

Pe de altă partă Scenariul A asigură o instalaţie care produce mai multe energie, deci raportul

de investiţie-beneficii este mai mică.

Un celălalt beneficiu ar fi ca vara nu ar trebui ars lemn, pentru că panourile solare ar face faţă

de prepararea apei calde.

14

Dacă e cazul că composesoratele din zonă ajută cu lemn pentru funcţionarea patinoarului, ar fi

indicat ca in loc de lemn să aducă rămăşite de lemne după exploataţia păduriilor, contribuind

astfel şi la protejarea naturii.

Putere electrica:350kw

Putere termica :455kw

2.2.c. Descriere constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Sistemul de cogenerare

Sistemele de producere a energiei electrice si termice din biomasa, cunoscute si sub

denumirea de sisteme de producere energie regenerabila, sunt considerate in unele contexte

"verzi" sau "tehnologii alternative" care trebuie sa se dezvolte pe baza unor necesitati locale.

Aceasta idee de "gandeste global, actioneaza local" duce de multe ori la implementarea unor

sisteme tehnice de capacitate mica sau medie, care depind de lanturi de aprovizionare cu

materie prima relativ scurte, ceea ce reprezinta un mare avantaj.

Capacitatea proiectata optima pentru o centrala termo-electrica depinde de costul

combustibililor, de costul investitiei, de costul de productie in varfurile de incarcare, de

tarifele energiei electrice, de dezvoltarea prognozata in cererile de energie si de un numar de

alti parametri economici.

15

Gazeificarea biomasei – Tehnologie

Gazeificarea biomasei este, în principiu conversia combustibililor solizi (lemn / lemn-deşeuri,

reziduuri agricole, etc) într-un amestec de gaze combustibile în mod normal, numit gaz de

sinteza. Procesul este de obicei folosit pentru diverse materiale pe bază de biomasă şi implică

arderea parțială a biomasei.

Procesul de ardere parțială apare atunci când alimentarea cu aer (O2) este mai mult decât

controlata, acest proces avand loc pana la arderea completă a biomasei.

Avantajele gazeificarii biomasei sunt:

• Se transformă un combustibil tradițional de calitate inferioară, care este incomod de utilizat

în combustibil de calitate, convenabil, combustibil gazos.

• Aproape toate problemele poluării mediului asociate cu utilizarea biomasei pot fi eliminate,

acesta este ecologica şi reduce amenințarea încălzirii globale.

• Atât investițiile inițiale şi, de asemenea, costul de producție a energiei / puterii sunt cele mai

mici dintre toate alternativele cunoscute, deoarece se bazează pe resursele disponibile la nivel

local, cu stabilitatea prețurilor rezonabile.

16

• Deoarece aceasta este o tehnologie curata regenerabilă, există o serie de stimulente

disponibile de la guvernele tarilor interesate in dezvoltarea acestei tip de energii.

Gaseficatoarele biomasei sunt eligibile pentru credite de carbon în cadrul de Dezvoltare

Curată şi creşterea costurilor de aceste credite ar putea face amortizarea costurilor investitiei

mult mai repede.

Etapele principale ale gazificarii

biomasei

O solutie tipica de Cogenerare trebuia să contine:

generatorul cu motor diesel sau gaz natural

monitorizare si control de la distanta sau la fata locului

conducte si fitinguri de interconectare, inclusiv pompe si termostate corespunzatoare

aplicatiei

Modul de recuperare a caldurii, format din:

Schimbator de caldura cu placa pentru camasa de apa

Schimbator de caldura tubular pentru gazele de evacuare

Panou de control pentru monitorizarea si protejarea sistemului

17

Materii prime

Pregătirea materiilor prime este una din etapele cele mai importante în asigurarea unei

producții de calitate şi cantitatea dorită de gaz. Este necesar ca biomasa sa fie relativ uscata

şi corect dimensionata pentru ca gazeificarea sa fie eficienta.

Combustibilii care pot fi folositi sunt tocatura de lemn / chips-uri, coji de nucă de cocos,

porumb ştiulete etc, cantitățile parțiale de bumbac tulpinii (până la un procent de maxim de

30%) pot fi, de asemenea, amestecate cu tocatura de lemn. Conținutul de umiditate din toate

aceste feed-uri ar trebui să fie limitată pana la un maxim de 20% sau mai mică. Aceste

conditii sunt necesare pentru a asigura fluxul regulat de ardere a biomasei pentru gazeificare.

Gazeificarea

Gazeificarea are loc în esență intr-un reactor chimic în cazul nostru gazeificatorul în care are

loc diferite procese complexe fizice şi chimice. Patru procese distincte au loc într-un

gazeificator, şi anume de uscare a combustibilului, piroliza, de ardere şi de reducere. Biomasa

este alimentata în gazeificator, la intervale de timp specificate. Echipamentul este conceput în

aşa fel încât să ia oxigenul din aer în cantități controlate, rezultând în oxidarea parțială a

biomasei si transformarea în gaz de sinteza. Un kg de biomasă se transformă în 2.5 - 3.0 Nm3

de gaz, cu o putere calorifică de 1000-1300 kcal pe Nm3.

Răcirea şi epurarea gazelor

Gazul care iese din gazeificator este la o temperatura de 450 grade Celsius sau chiar mai

mare. Acest gaz fierbinte, în special cel din seria WBG conține, în general, o cantitate mare

de gudron şi o anumită cantitate de particule fine de cenuşă şi funingine ( gazul obtinut din

paiele de orez au cantitati mici de gudron, care este uşor de eliminat prin sistemul de

curatare). În funcție de aplicație, temperatura gazului ar putea avea nevoie să fie adus până la

în jurul valorii a temperaturii mediului ambiant. În acelaşi timp, cenuşa şi gudronul (în cazul

în care acest lucru este generat ) trebuie să fie eliminate. Sistemul utilizat pentru răcirea şi

curățarea gazului provenind de la gazeificatorul WBG este explicat mai jos:

• Cracarea în gazeificator

Gazeificatorul a fost special conceput cu o dimensiune adecvată, şi geometria duzei gâtului

pentru a se asigura o curatire de gudron aproape completă prin cracarea gazului. Astfel, gazul

fierbinte, în general, fără gudron poate fi racit daca acest lucru este necesar.

18

Un stat-of-the-art de curățare chimică a sistemului de gaze de sinteza este, de asemenea, acum

oferit pentru o mai buna curatire si pentru eliminarea utilizarii apei in proces.

Sistemul de curățare uscată, în esență in acest caz, gazul se raceste cu ajutorul unui

schimbător de căldură gaz-aer. Apoi gazul este trecut printr-un filtru-sac cu rumegus. Filtru-

sac îndepărtează particulele şi cantitatile de gudroane din gaz. După ce acest gaz trece printr-

un filtru de rumeguş şi un filtru cartus-cutat, de acum acest gaz care este acum foarte curat, şi

gata pentru utilizarea într-un sistem ca un grup electrogen- motor.

Sistemul de filtare stat-of-the-art

Descrierea sistemului.

Metoda cea mai utilizate pe scară largă pentru răcirea şi curățarea gazelor de sinteza produse

este umedă, aceasta metoda de curatare si racire a gazului este cu apă.

În timpul de curățare şi de răcire a gazului cu apă, acest gaz contin hidrocarburi solubile în

apă şi particule de carbon se adaugă în apa ce trebuie sa fie reciclata in mod continuu. Această

apă recirculanta are nevoie de tratament regulat pentru îndepărtarea hidrocarburilor solubile şi

a particulelor de carbon în suspensie , pentru a o face reutilizabila in mod continuu.

Sistemul de purificare a gazului uscat dezvoltat de tehnologia in cazul filtrarii si racirii uscate,

elimina complet contactul direct al apei cu gazul produs. Sistemul constă dintr-un by-pass

intre ventilator, cooler de gaz brut, filtru de sac, condensator, filtru fin, filtru plisat al

suflantei.

Tipuri de Gazeificatoare

Există trei tipuri de gzeificatoare, în funcție de direcția de curgere a gazului de sinteza în

interiorul lui, şi anume Downdraft, Updraft şi Crossdraft. Dintre aceste tipuri, de

gazeificatoare Updraft sunt utilizate numai pentru aplicațiile termice în timp ce

gazeificatoarele Downdraft sunt numai potrivite pentru toate aplicațiile termice (inclusiv cele

care necesită gaze relativ curat şi fara gudron), dar sunt deosebit de potrivite pentru aplicații

de producere a energiei.

Principalele caracteristici ale unui gazeificator downdraft sunt după cum urmează.

19

• Aerul care este introdus într-un centru de pat ambalat de combustibil solid şi gazos este

introdus pe la partea de jos.

• combustibilul solid trece prin 4 faze: uscare, piroliza, de ardere şi de reducere, în această

ordine.

• Gudroanele şi uleiuri produse în zona de piroliză sunt cracate şi reduse la elemente

necondensabile, produse gazoase în zona de ardere înainte de a părăsi gazeificatorul. Aceste

produse sunt parțial arse şi gudroanele sunt cracate termic, astfel încât cantitatea de gudroane

volatile, etc hidrocarburi, produse în gaz este minimizat.

Gazul, astfel produs poate fi folosit direct pentru majoritatea aplicațiilor termice. Mai mult

răcirea şi curățarea gazului devine potrivita pentru aplicatii critice termice care necesită gaze

curate, precum şi pentru generarea de energie electrică prin utilizarea motoarelor cu gaz.

20

Materiale utilizate

Componente critice ale gazeificatorului cum ar fi de con ardere, rotor, grătar, învelişul

interior, duze, canale de curgere a apei, conducta de cenuşă, etc ar fi confecționate din aliaje

de otel inox speciale şi corespunzătoare. Unele piese, inclusiv buncăr, structura de sprijin etc,

conuri, să fie realizate din otel carbon folosit in confectiile metalice, cu grosime necesară,

dimensionate corect pentru o rezistenta necesara. Întreaga construcție a suflantei este din oțel

inoxidabil. Ciclonul şi sistemul de scruber să fie, de asemenea, realizate din aliaje de adecvate

de otel inox (cu MS flanşele cum este necesar). Filtrele sunt de oțel carbon pentru constructii.

Furnizarea echipamentelor în întregime este conform ISO si Normelor Europene in vigoare, si

au certificate de calitate.

Toate echipamentele, inclusiv motoare, cutii de viteze, pompe precum şi alte componente

electrice sunt de la firme cu reputația de mărci de prestigiu din lume:

• Generatoare: Elecon sau Bonfiglioli

• Motoarele folosite: Siemens sau Crompton

• Pompe: Kirloskar sau BE

• Toate componentele electrice: Siemens sau comparabil

O altă variantă pentru reducerea cheltiielilor cu energie a patinoarului ar fi montarea de

panouri solare, care ar ajuta la prepararea apei calde.

Dezavantajul acestore este că iarna randamentul lor este foarte scăzută, astfel ar fi necesar

funcţionarea cazanelor existente.

Avantajul lor este faptul că, la zilele însorite ar face fată de prepararea apei calde necesară

funcţionării utilajului de tratat gheaţă.

O altă problemă la intalaţiile clădirii este că apa caldă pentru grupurile sanitară este furnizată

de boilere electrice. Dacă s-ar realiza investiţia cu panouri solare, ar fi indicat ca acestea să

facă apa caldă şi penmtru duşuri, n-ar trebui astfel pornirea cazanelor pe lemne.

Panouri solare

Aceste instalatii servesc la incalzirea apei menajere si pot contribui totodata la incalzirea

cladirii. Acestea prezinta urmatoarele caracteristici:

• eficienta inalta;

21

• pret avantajos;

• capacitate inalta;

• Suprafata absorbanta, profilata, cu strat de absorbtie selectiva;

• Durata lunga de viata;

• Montaj rapid;

• Flexibilitate maxima de racordare datorita celor patru racorduri;

• Pierdere minima de presiune datorita curentului paralel;

• Etansarea sticlei cu garnitura EPDM;

• Aspect placut.

Componenta:

Vana colectorului este formata din tabla de aluminiu ambutisata adanc.Suprafata absorbanta

din cupru, cu strat de absorbtie selectiva, profilata, cu aspect de harpa se fixeaza cu ajutorul

clemei de fixare a absorberului. Aceasta impiedica presarea stratului de 50 mm de vata

minerala fara emisie de gaze, cu rol de izolare a peretelui posterior. Tevile absorberului si

tabla absorberului sunt imbinate printr-un proces de sudura cu ultrasunete, astfel asigurandu-

se o buna transmitere pe termen lung a caldurii, rezistenta la diferitele variatii de temperatura.

Sticla transparenta securizata, cu o grosime de 3,2 mm si continut redus de fier, rezistenta la

aversele de grindina, este presata de vana prin profile de protectie a sticlei impreuna cu

garnitura EPDM vulcanizata de jur imprejur. Fiecare colector este prevazut cu cate o teaca

lateral pentru senzorul de temperatura. Racordurile laterale cu imbinare prin piulita sunt

dotate din fabrica cu garnituri plate lipite.

22

Schema

instalaţiei:

23

Montaj recomandat în cazul patinoarului din Cârţa:

În cazul nostru montajul panourilor este indicat pe lângă acoperişul clădirii, unde există un

spaţiu plan.

Panourile s-ar monta pe schelete metalice, cu contragreutate pe ele, evitând astfel răsturnarea

lor în condiţii meteo nefavorabile.

In functie de situatia de la fata locului si de conceptul de realizare a instalatiei colectorii pot fi

strabatuti serial sau paralel. Cele patru racorduri asigura o flexibilitate maxima de racordare.

Avand in vedere dilatatiile termice care pot aparea, nu puteti interconecta in mod direct decat

maxim sase colectori fara intercalarea unor compensatori.Compensarea hidraulica a campului

de colectori in cazul unei cuplari in paralel a acestora se realizeaza pur si simplu prin

racordarea in diagonala a intrarilor si iesirilor.

24

Contragreutăţi necesare pe acoperiş plan:

26

La baza dimensionarii principalelor echipamente din statia termica au stat:

• Ordinul nr.565 din 8.05.2009 pentru aprobarea Ghidului de finantare a programului

de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza

energia solara, geotermala si eoliana;

• Legea nr.10/1995, privind calitatea in constructii;

• Legea 319/2006- Norme generale de protectia muncii si metodologie de aplicare a legii;

• P118/1999- Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

• I13-02- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala;

• I13/1-02- Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire;

• I5-98- Normativ privind proiectarea si executarea instaltiilor de ventilare si climatizare;

• NP01197- Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor

pentru gradinite de copii.

2.3 Date tehnice ale investitiei

2.3.a Zona si amplasamentul

Obiectivul aflat in studiu, este amplasat in judeţul Harghita, Comuna Cârţa

Zona seismica si adancimea de inghet

Potrivit normativului P 100 – 2006, zona Cârţa se află în zona seismică E, având perioada de

colţ Tc= 0,7 s si ac =0,12g, iar clasa de importanţă seismică este III. normală; respectiv

aparţine de zona eoliană: valoarea caracteristica a vitezei vantului de 31m/s, presiunea

27

caracteristica 0,5kPa ( conf. NP 082/2004 ) iar zona încărcării cu zăpadă, este C. Adancimea

de inghet: este de 1,10 m, conf. STAS 6054-85.

Clima

Clima prezintă diferențieri importante în funcție de înălțime, vale, depresiune, curenți, dar , în

principal se remarcă două tipuri:

climă continental moderată în dealurile subcarpatice, unde verile sunt calde și bogate

în precipitații, iar iernile friguroase și uneori viscole. Temperatura medie vara, luna

iulie este de 18 grade iar a iernii, luna ianuarie este de -5,5 grade.

climă montană specifică zonelor înalte în care verile sunt scurte, răcoroase și bogate în

precipitații, iar iernile geroase, viscolite și cu un strat de zăpadă gros și stabil o

perioadă îndelugată. Media temperaturilor este de 10 grade vara și -8 grade iarna.

Depresiunea Ciuc se individualizează din punct de vedere climateric datorită faptului că aici

se constată un topoclimat specific, caracterizat prin frecvențe mari și persistențe îndelungate

ale inversiunilor termice nocturne și de iarnă. Urmare a acestor fenomene, depresiunile

respective se situează printre regiunile cele mai reci din țară, atât în perioada verii cât și a

iarnii.

2.3.b. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat

Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat este 100% domeniu public.

2.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren

Pentru amplasarea echipamentelor este necesar o incapere cu suprafata de 150 m2,

disponibil lângă patinoar.

2.3.d. Studii de teren

Nu este cazul nefiind o investiţie care necesită săpaturi, foraje.

2.3.e. Caracteristicile principale ale lucrarilor din cadrul obiectului de investitii

lucrarile ce urmeaza a fi realizate sunt:

• elaborarea proiectului tehnic, conform solicitarii din tema cererii de oferta;

• amenajarea spatiului tehnic necesar pentru montarea echipamentelor;

28

• amenajarea instalaţiei de cogenerare

• amenajarea captatorilor solari;

• montarea echipamentelor si accesorilor;

• racordarea instalatiilor existente la noua sursa termica;

• efectuarea probelor tehnologice de etanseitate, presiune, reglare si functionare.

2.3.f. Situatia existenta a unitatii si analiza de consum

Apa potabila

Apa potabila necesara apei de adaos in circuitele de incalzire cat si pentru prepararea apei

calde menajere se preia din reteaua de apa potabila aferenta obiectivului.

Apa industriala (de racire)

Nu este cazul.

Energie electrica

Alimentara consumatorilor electrici apartinand sistemelor de incalzire si preparare apa calda

menajera cu surse regenerabile se va face prin racordarea tabloului electric la tabloul electric

general din cadrul cladirii.

Telefonie si alarmare PSI

Nu este cazul.

Energie termica

Alimentarea cazanului se va face cu tocătură de lemn de orice fel, cu criteriul ca umiditatea

acestora să nu depăşească 15%

Cazanul ar funcţiona cu aproximativ 400 kg de tocătură de lemn pe oră. Funcţionarea

cazanului ar fi necesar aproximativ 4-5 ore pe zi în timp de iarnă, vara şi în zilele calde ar

funcţiona numai instalaţia de panouri solare.

2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

În timpul lucrărilor de execuţie nu sunt riscuri de poluare a mediului.

29

Gospodarirea deseurilor generat pe amplasamet

Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarii se estimeaza a fi separate pe cele doua etape

astfel:

• deseuri inerte si nepericuloase. Pentru realizarea lucrarilor proiectate va necesita excavarea

si indepartarea din amplasament a molozului rezultat din urma lucrarilor de realizare a

investitiei;

• deseuri menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie, hartie, pungi, folii

de plastic, butelii si resturile alimentare vor fi depozitate in conteinere la locul de munca, in

continua miscare si ele se estimeaza a fi de ordinal 0,3 kg/om si zi. Eliminarea lor se va face

periodic, prin

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculaose pot fi: butelii de clor gazos si sau oxigen, carburantii si

lubrifiantii necesari pentru punerea in opera a instalatiei.

Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata in statii autorizate, ori de cate ori va fi

necesar.

Utilajele cu care de va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand

facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si reparatii se

vor executa in service-uri specializate.

30

2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

Descriere activitate Luna

1-2 3-4 4-5 5-6

Faza de pregatire a implementarii

Construirea si optimizarea echipei de management de proiect

Achizitia serviciilor de proiectare

Proiect tehnic, caiete de sarcini, liste de cantitati, documentatie valorica

Achizitiile publice(contractarea lucrarilor de executie)

FAZA DE CONSTRUIRE

Organizarea de santier si amenajare teren

Executarea incaperii pentru amlpasarea echipamentelor

Montarea echipamentelor

Realizarea racordurilor la instalatiile existente

Efectuarea de probe tehnologice si functionare

COMPONENTA DE PREGATIRE A PERSONALULUI

COMPONENTA DE INFORMARE SI CONSTIENTIZARE

FAZA DE AUDIT SI RAPOARTE

31

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

DEVIZ GENERAL

Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind utilizarea energiei regenerabile

în lei/ euro la cursul lei/euro 4,4497 din data de 06.05.2014

(publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene)

1 EURO= 4,450 RON

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare fără TVA TVA Valoare (inclusiv

TVA)

mii Lei mii Euro mii Lei mii Lei mii Euro

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

1.2. Amenajarea terenului 20,000 4,495 4,800 24,800 5,573

1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 1 20,000 4,495 4,800 24,800 5,573

CAPITOLUL 2

2.1. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

TOTAL CAPITOL 2 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.2. Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

1,700 0,337 0,000 1,700 0,337

3.3. Proiectare şi inginerie 102,000 22,923 24,480 126,480 28,424

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.5. Consultanţă 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371

3.6. Asistenţă tehnică 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 3 118,700 26,631 24,480 143,180 32,133

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii 530,000 119,109 127,200 657,200 147,695

4.2. Montaj utilaje tehnologice 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

32

transport

4.5. Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4.6. Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 4 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.1.1. Lucrări de construcţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.2. Comisioane, cote, taxe 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 5 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6.2. Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL GENERAL 3032,200 681,394 723,720 3755,920 844,039

Din care C+M 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

33

Capitolul 1 din devizul general

1 EURO = 4,4497 RON


Valoare, fără TVA

TVA Valoare (inclusiv

TVA)

mii Lei mii

euro mii Lei mii Lei mii euro

Cumpărări de terenuri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Plata concesiunii (revedenţei) pe durata realizării lucrărilor

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Exproprieri, despăgubiri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Schimbarea regimului juridic al terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Cheltuieli efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului

20,00 4,49 4,80 24,80 5,57

Demolări 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Defrişări 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Evacuări materiale rezultate 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Devieri reţele de utilităţi din amplasament 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Sistematizări pe verticală 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Drenaje 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază)

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Devieri de cursuri de apă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

20,00 4,49 4,80 24,80 5,57

III. - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Cheltuieli efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural pentru terminarea lucrărilor, precum: plantare de copaci, reamenajare spaţii verzi (specificaţi)

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

TOTAL III 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

20,00 4,49 4,80 24,80 5,57

34

Anexa Nr.2

Devizul obiectului


CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI




Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare

1 EURO

= 4,4497 RON

Nr. Crt.


Valoare, fără TVA TVA Valoare (inclusiv

TVA)

mii Lei mii Euro mii Lei mii Lei mii

Euro

1 Alimentare cu apă 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Canalizare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3 Racord gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4 Racord la energie electrică 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

5 Drumuri de acces şi parcari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6 Racorduri la termoficare, telefonie, radio - tv 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL 40,000 8,989 9,600 49,600 11,147

35


CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ




Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare 1 EURO

= 4,4497 RON

Nr. Crt.


Valoare, fără TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)

mii Lei mii

Euro mii Lei mii Lei mii Euro

1 2 3 4 5 6 7

I - STUDII DE TEREN

1 Măsurături topografice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Studiu geotehnic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL I 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

II - CHELTUIELI PENTRU AVIZE, ACORDURI ŞI AUTORIZAŢII

1

Obţinerea / prelungirea valabiIităţii certificatului de urbanism

0,200 0,000 0,048 0,248 0,000

2 Obţinerea / prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire (1% x C+M)

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3 Obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţelele publice de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie

1,000 0,225 0,000 1,000 0,279

4 Obţinere aviz sanitar, sanitar veterinar şi fitosanitar 0,300 0,067 0,000 0,300 0,067

5 Obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6 Întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului Cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in Cartea Funciara

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

7 Obţinerea avizului PSI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

8 Obţinerea acordului de mediu 0,200 0,045 0,000 0,200 0,045

9 Căi ferate industriale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

10 Alte avize şi acorduri solicitate prin lege 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL II 1,700 0,337 0,000 1,700 0,337

III - PROIECTARE ŞI INGINERIE

1 Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare :

86,000 19,327 20,640 106,640 23,966

1 Studii teren (geo, expertiza, topo) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

1,1 Studii de fezabilitate 16,000 3,596 3,840 19,840 4,459

1,2 Proiect tehnic 70,000 15,731 16,800 86,800 19,507

1,3 Detalii de execuţie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

1,4 Verificarea tehnică a proiectării 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279

1,5 Consultanta 15,000 3,371 3,600 18,600 4,180

1,6 Asistenta tehnică 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL III (fără TVA) 102,000 22,923 24,480 126,480 28,424

36

IV - ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

1 Documentaţii tender pentru toate specialităţile 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL IV 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

V - CHELTUIELI PENTRU CONSULTANŢĂ

1 Consultanţă în elaborarea planului de afaceri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Consultanţă în managementul investiţiei 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371

TOTAL V 15,000 3,371 0,000 15,000 3,371

1 2 3 4 5 6 7

VI - CHELTUIELI PENTRU ASISTENŢĂ TEHNICĂ

2 Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe parcursul implementării proiectului

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3 Asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de solicitant

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL VI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II+ TOTAL III + TOTAL IV + TOTAL

V + TOTAL VI) 118,700 26,631 24,480 143,180 32,133

Devizul obiectului


CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ




Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza cheltuielilor unor obiecte similare

1 EURO= 4,4497

RON

Nr. Crt.


Valoare, fără TVA TVA Valoare (inclusiv

TVA)

mii Lei mii

Euro mii Lei mii Lei mii Euro

I - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII

1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3 Izolaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4 Instalaţii electrice 80,000 17,979 19,200 99,200 22,294

5 Instalaţii sanitare 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

37

6 Instalaţii de încălzire 300,000 67,420 72,000 372,000 83,601

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL I 530,000 119,109 127,200 657,200 147,695

II - MONTAJ

1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

TOTAL II 150,000 33,710 36,000 186,000 41,801

III - PROCURARE

1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

2 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL III 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2853,500 641,279 684,840 3538,340 795,186

38

Devizul obiectului Capitolul 4 din devizul general

UTILAJE




Estimarea cheltuielilor s-a realizat pe baza ofertelor de la furnizori

1 EURO

= 4,4497 RON

Nr. Crt.


Valoare fără TVA TVA

Valoare (inclusiv TVA)

mii Lei mii

Euro mii Lei mii Lei

mii Euro

1 Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj

1.1 Panou solar cu 30 tuburi vidate 45 buc 105,000 23,597 25,200 130,200 29,260

1.2 Boiler 5000 litri 2 buc 45,000 10,113 10,800 55,800 12,540

1.3 automatizare solar 9,000 2,023 2,160 11,160 2,508

1.4 Grup pompare 22,500 5,057 5,400 27,900 6,270

1.5 sistem tocare si uscare biomasa 262,000 58,880 62,880 324,880 73,012

1.6 sistem stocare biomasa 65,000 14,608 15,600 80,600 18,114

1,7 sistem transport biomasa 63,000 14,158 15,120 78,120 17,556

1,8 Instalatie cogenerare 455 kw incalzire,350kw electric

1327,000 298,222 318,480 1645,480 369,796

1,9 turn racire 70,000 15,731 16,800 86,800 19,507

1,10 Motor 300 kw 205,000

TOTAL 2173,500 488,460 521,640 2695,140 605,690

3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Derularea intregului proiect va fi esalonata in cursul a 6 luni de zile, de la data semnarii

contractului de finantare impus de orice program de finantare europeana. In prima luna de la

aprobarea finantarii se vor derula activitati de pregatire a achizitiei, a echipei de implementare

a proiectului precum si cele legate de activitatea administrativa a proiectului, fluxul de

numerar fiind redus. Prima achizitie ce se va realiza si deconta este prevazuta in a doua luna si

reprezinta achizitia serviciilor de proiectare si contractarea lucrarilor de executie. In a treia

luna se vor realiza lucrarile de organizare de santier, achizitionarea materialelor si realizarea

constructiei. In luna a patra sunt programate lucrarile de executare, montarea colectorilor

39

termici verticali, montarea echipamentelor in statia termica. In ultimele 2 luni sunt programate

lucrarile de racordare la instalatiile existente, efectuarea probelor, receptia lucrarilor,

instruirea personalului de intretinere a instalatiilor si redacatarea raportului final.

Asadar, sintetic fluxul de numerar va fi grupat pe 5 luni de zile si se prezinta astfel:

• Valoarea totala a investitiei: 3755000 LEI ( TVA inclus)

844039 EURO (TVA inclus) - curs 4,45 lei

4.ANALIZA FINANCIARA, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR

DE PERFORMANTA FINANCIARA

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei

de referinta

Investitia “ Modernizarea patinoarului Cârţa, prin realizare de investiţii privind

utilizarea energiei regenerabile” vizeaza:

• reducerea cheltuielilor bugetului local afectate de consumul de energie si imbunatatirea

echilibrului bugetar, intrucat, in prezent, sistemul actual implica o slaba independenta

financiara a patinoarului;

• reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in principal

combustibili fosili) si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare, protectia mediului prin

reducerea emisiilor puluante si combaterea schimbarilor climatice;

• diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru

productia de energie termica/, electrica.

In prezent, consumul de energie pentru incalzire, electricitate si prepararea apei calde

menajere ocupa o parte importanta din ventiturile bugetare.

40

4.2. Analiza optiunilor

Analiza are in vedere trei optiuni de lucru:

• optiunea 1, care este reprezentata de situatia existenta (varianta fara investitie);

• optiunea 2, se realizeaza investitia propusa: ” Modernizarea patinoarului Cârţa, prin

realizare de investiţii privind utilizarea energiei regenerabile, in valoare de 844039 EURO

(varianta cu investitie maxima);

• optiunea 3, se realizeaza investitia, doar cu instalatia de colectori de soare 200000 EURO

(varianta cu investitie medie).

Optiunea 1 – Varianta fara investitie

In prezent, pentru obiectivul in studiu, se cheltuiesc anual, pentru incalzire, electricitate si

preparare apa calda menajera sume ce reprezinta un procent important din cheltuielile curente,

inclusiv cheltuieli de personal al patinoarului din Carţa. Acest aspect impune: • o serie de

bariere in dezvoltarea economică , blocand orice initiative in ceea ce priveste infiintarea unor

obiective economice si sociale, in conditiile in care exista propuneri pentru extinderea

obiectivelor, cresterea numarului orelor de funcţionare, s.a.m.d; • in acelasi timp, se

preconizează creşterea tarifului la combustibil cu cel putin 5% anual, pentru un orizont de 15

– 20 ani. In acelasi timp, veniturile bugetului au inregistrat cresteri insignifiante, iar in ultimii

do ani, chiar scaderi. Rezultatul este o creştere continua a ponderii cheltuielilor cu energia,

care va conduce la incapacitatea financiara a patinoarului

Optiunea 2 – (varianta cu investitie maxima): Eficientizarea consumului de energie

termica, in valoare de 844039 EURO

Avantajele in acest caz ar fi urmatoarele:

• in primul rand, aceasta optiune, a carei eficienta se va vedea in paragraful 4.3, acopera

intregul consum de energie termica. Veniturile generate pe an sunt de 43000

EURO , ceea ce coroborat cu optiunea 1, va conduce la crearea unor disponibilitati la nivelul

bugetului de aceiasi marime financiara si deci cresterea capacitatii patinoarului de a finanta

noi proiecte si cheltuieli,

Optiunea 3 – (varianta cu investitie medie) – se realizeaza investitia, dar cu o valoare la

jumatate 200000EURO.

Aceasta investitie ar elimina functionare cazanelor pe lemne in zilele insorite.

41

4.3. Analiza financiara

Premisele analizei financiare sunt urmatoarele:

• rata de actualizare utilizata in analiza financiara a proiectului este de 5%;

• orizontul de timp – 20 ani

• timpul mediu de utilizare a instalatiilor de 30 ani.

Conform devizului general, costul investitiei este de 844039 EURO cu TVA inclus, din

care:

• 90% reprezinta subventie AFM –759635 EURO cu TVA inclus

• 10% reprezinta costuri suportate in regie proprie – 84403 EURO cu TVA inclus.

Durata de recuperare a investitiei este de:

DR =844039/43000=19.62 ani

Dacă s-ar găsi sprijin de finanţare, investiţia s-ar amortiza in 2,5 ani.(84403+ cheltuieli

neprevăzute/43.000= cca 2,5 ani)

Din care 43000 euro sunt posibile beneficii pe un an din vânzarea energiei electrică şi a

economisirea de combustibil lemnos.

Ca investitia sa fie rentabila este necesera sprijinul statului sau a uniunii europene.

4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu

Nu este necesara intocmirea analizei economice deoarece proiectul nu are un impact

semnificativ la bunastarea economica a regiunii sau a tarii.

4.5. Analiza de risc

a. Ipoteze la diferite nivele

Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gama larga de activitati, care se

finalizeaza cu obtinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului.

Activitatile proiectului au la baza o serie de ipoteze sau prezumtii, care trebuie a fi, in

prealabil, solutionate prin derularea in bune conditii ale proiectului. Ipotezele apar ca factori

mai presus de controlul direct al proiectului, fiind necesare pentru ca proiectul sa se poata

indeplini, factor definiti pozitiv si in termini masurabili, iar incertitudinile apar ca si

42

modificari posibile ale elementelor proiectului, dar a caror posibilitate de aparitie nu este

cunoscuta.

Ipotezele formulate in legatura cu prezentul proiect, pot fi diferentiate pe trei faze:

• faza de pregatire si elaborare proiect;

• faza de implementare a proiectului;

• faza de gestiune si monitorizare a proiectului.

Masuri de contracarare a riscurilor

Administararea riscurilor interne proiectului:

a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune, sunt

prevazute marje de eroare pentru etapele cele mai importamnte ale proiectului;

b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

c) Managerul de proiect, impreuna cu responsabilul juridic si responsabilul tehnic se vor

ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in implementarea

proiectului;

d) Responsabilul tehnic se va implica direct si va supraveghea atent modul de executie al

lucrarilor, avand o bogata experienta in domeniu. Se va implementa un sistem riguros de

supervizare a lucrarilor de executie. Acesta va presupune organizarea de raportari partiale

pentru fiecare stadiu al lucrarilor in parte. Acestea vor fi prezentate in documentatia de

licitatie si la incheierea contractelor;

e) Se va urmari incadrarea proiectului in standarde de calitate si in termenele prevazute;

f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materiale, echipamente si metode de

implementare a proiectului;

g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator.

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Investitia se doreste a fi implementata prin obtinerea unei finantari nerambursabile in cadrul

„Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care

utilizeaza energie solara, geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la

imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”, aprobat de Ordinul ministrului mediului, nr.

565 din 08 mai 2009, prin dispozitia presedintelui Administratiei Fonsuli pentru mediu nr.212

din 17 iunie 2009. Proiectul este asimilat proiectelor de utilitate publica, procentul de

finantare nerambursabila este de 90% din totalul cheltuielilor eligibile.

43

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZARA

INVESTITIEI

6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie

In faza de executie a montajului echipamnetelor se pot creea locuri de munca pentru

personalul din zona, de specialitati diferite: instalatori, ingineri instalatori, electricieni,

muncitori necalificati, constructori. Numarul de locuri de munca ce se pot creea este de

6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare

In faza de operare, ramane la latitudinea consiliului local, daca se angajeaza personal nou, sau

se transfera din personalul care este specializat in centrala termica a patinoarului. La sistemele

de cogenerare, nu este necesar personal permanent, de aceea se recomanda utilizarea

personalului din centrala termica a patinoarului, pentru verificari periodice si remedieri

accidentale: completare cu apa in instalatii, reglare parametrii de functionare, curatarea

filtrelor mecanice.

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI

7.1. Valoare totala (INV), inclusiv TVA

Valoare totala a investitiei: 844039 EURO

7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)

Investitia propusa se va realiza in 5 luni.

Valoare investitiei an I:

844039 EURO

7.3. Durata de realizare

Durata de implementare a proiectului este de 5 luni, din care durata de realizare a C+M

este de 3 luni

7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice)

- productia anuala de energie termica: 700 MWh/an

-producţie enrgie electrică cu 5 ore funcţionare pe zi:300 kw x 5 ore x 300 zile=450 MWh

44

Necesarul de panouri solare

Aparatul de tratare a gheţii are nevoie de 1000 litri de apă caldă la 45 de grade pe oră. Cu 8

ore de funcţionare reiese un necesar de 10000 de litri, care ar acoperi şi consumul de apă

caldă menajeră la grupurile sanitare.

Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde:

Pentru dimensionarea orientativă, din punct de vedere termic, a sistemului de preparare a apei

calde menajere pentru locuinţe, în cazul utilizării surselor regenerabile de energie, se poate

considera un consum normal de apă caldă de 50 l/pers/zi, la temperatura de 45°C. În cazul în

care beneficiarul estimează că va depăşi consumul normal de apă caldă indicat în tabel, se va

ţine seama de acest lucru şi se va dimensiona boilerul pentru consumul de apă indicat de

beneficiar.

Volumul minim al boilerului vbmin, se poate calcula cu relaţia:

Unde:

-Vmin-volumul minim al boilerului in litri

-n-numărul de persoane-in cayul nostru 8000/50=160

-Cz consumul zilnic normat pe persoană (50 litri)

-f-factor de supradimensionare f=1,2

-tar-temperatura apei reci la intrare in boiler tar=10 grade C

-tb-temperatura apei calde din boiler tb=45 grade

Vbmin=1.2*[160*50*(45-10)/45-10]=10000 litri

În cazul utilizării energiei solare, sau energiei geotermale (pompe de căldură) boilerele se vor

supradimensiona faţă de volumul minim de apă, cu un factor de supradimensionare f=1,2…2.

45

În cazul preparării apei calde menajere la 45°C, acestă supradimensionare are scopul ca în

timpul utilizării apei calde, să nu fie sesizată o scădere progresivă evidentă a temperaturii

apei, datorate pătrunderii treptate în boiler a apei reci care completează apa caldă consumată.

În cazul boilerelor cu volumul minim calculat după relaţia matematică prezentată anterior, pe

măsură ce s-ar consuma apa caldă din boiler şi aceasta ar fi înlocuită de apă rece, s-ar sesiza

scăderea treptată a temperaturii apei calde, ceea ce ar crea un fenomen de disconfort evident

în cazul utilizării unor cantităţi mai mari de apă caldă, la un moment dat (ex. în timpul

duşului). În cazul preparării apei calde menajere la 60°C, dar cu ajutorul energiei solare,

caracterizată printr-o intensitate a radiaţiei foarte variabilă, supradimensionarea boilerului este

necesară pentru a se putea acumula o cantitate mai mare de apă decât cea minimă necesară, în

vederea reducerii consumului de energie pentru preparea apei calde menajere, în zilele cu

radiaţie solară este mai puţin intensă. Astfel dacă factorul de supradimensionare este f=2, într-

o zi cu radiaţie solară intensă se va putea prepara şi acumula gratuit (folosind energia solară),

o cantitate dublă de apă caldă menajeră, care va acoperi integral consumul şi pentru ziua

următoare, în cazul în care acea zi nu va beneficia de un nivel ridicat al radiaţiei solare (ex. o

zi ploioasă sau rece şi înnorată). În acest fel, sursa alternativă de energie pentru prepararea

apei calde, nu va funcţiona a doua zi după una însorită, ceea ce reprezintă o economie

importantă de energie şi o reducere semnificativă a costurilor de exploatare a unei asemenea

instalaţii de preparare a apei calde menajere. În cazul instalaţiilor de preparare a apei calde

menejare cu ajutorul combustibililor clasici, a biomasei solide, a biogazului sau a energiei

electrice, nu este necesară supradimensionarea boilerului

Necesarul de energie pentru inălzirea apei:

Sarcina termică Qacm necesară pentru prepararea apei calde menajere se determină cu

relaţia:

unde,

46

Rezultă:

Qacm=(160*50*10*35)(8*3600)=97,22 kw

Pentru acest necesar de căldură avem nevoie de 200 mp de panouri solare cu eficientă

de 730kwh/m2/an

Dacă alegem panouri solare cu 30 tuburi vidate de 4,5 mp fiecare, rezultă că avem

nevoie de 45 de panouri solare.

47

8.CONCLUZII

Realizarea proiectului cu cazan pe cogenerare ar fi utilă, numai dacă composesoratele care

susţin patinoarul, ar livra deşeuri lemnoase sau alte lemne nevalorificabile provenite din

exloataţiile păduriilor.

Aceasta ar fi benefic şi din punct de vedere al naturii.

Acest cazan 350 kW electric, 450 kW termic, ar face faţă necesarului de căldură şi apă caldă a

clădirii, numai că consumă 400 kg de tocătură de lemn pe oră. Dacă această tocătură ar trebui

achiziţionată, investiţia nu ar fi viabilă pentru că acest fel de biomasă costă 400 RON/tonă.

Funcţionând 5 ore pe zi, ar insemna 2 tone de tocătură pe zi=800 Ron\zi, care ar insemna in 8

luni şi cu 25 zile pe lună:

800x25x8=160000 RON/an=36000 Euro, care este mai mare decât ce se cheltuie actual.

Beneficiul adus de acest cazan ar fi:

Venit din certuificate verzi 2 buc x 50 euro x o,3 mw x 1000ore=30000

Venit din vanzare de energie 32 euro x 0,3 mw x 1000 ore=9600

Venituri totale anuale din energie 30000 +96000=36900 Euro/an

Venituri din economisirea de cumpărarea lemn rigid 15000 euro

Sistemul cu panouri solare ar avea beneficiului lui ca in zilele insorite nu ar trebui să se

pornească cazanele, evitând astfel arderea de combustibili solizi şi acest sistem nu trebuie

supravegheat toată ziua.

Cu această investiţie s-ar putea achiziţiona şi sistemul de depozitare, de tocare şi de uscare a

biomasei, care impreună cu sistemul de cogenerare ar fi a noutate in judeţul Harghita.

-Se recomandă:

găsirea fonduri pentru investiţie

montare schimbător de căldură pe aparatul de răcire

regândirea folosirii centralei de tratare a aerului

eliminarea boilerelor electrice

schimbarea becurilor existente la becuri economice.

studiu de fezabilitate modernizarea patinoarului cârţa, prin

Documents