studiu de evaluare adecvatarpmbc.anpm.ro/upload/18082_ea.pdf · Împrejmuirea capului de erupţie...

EVALUARE ADECVATĂpentru proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru SONDA 2 BĂTRÂNEŞTI”

S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş 1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

pentru proiectul

Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru

SONDA 2 BĂTRÂNEŞTI

NOIEMBRIE 2010



CUPRINS

CAPITOLUL 1. INFORMAŢII PRIVND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII ...………………...…….. 51.1. Informaţii generale despre proiect ………………………………………………………….….… 51.1.1. Titularul proiectului şi alte părţi implicate în proiect…………………………………............. …. 51.1.2. Obiectivele proiectului …………………………………………………….…………….............…. 51.1.3. Descrierea proiectului......……………………………………………………….…............…….… 51.2. Materii prime şi materiale utilizate .......................................................................................... 91.2.1. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de construcţie....................................................... 91.2.2. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de funcţionare……………………………….…….. 101.3. Utilităţi………………………………………………………………………………………………..… 111.3.1. Etapa de construcţie……………………………………………………………………………….... 111.3.1. Etapa de funcţionare……………………………………………………………………………….... 121.3.1. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică……………………………………............…… 121.4. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului, şi în raport cu ANPIC…………..... 121.4.1. Amplasamentul proiectului………………………………………………………………………..… 121.4.2. Căi de acces……………………………………………………………………………………….… 201.4.3. Amplasamentul organizării de şantier……………………………………………………………... 201.5. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de importanţă comunitară în zona proiectului…………………………………………………………….............……

21

1.5.1. Caracterizarea zonei privind habitatele de importanţă comunitară…………………............…. 211.5.2. Caracterizarea privind speciile de importanţă comunitară……………………………………..… 211.6. Modificările fizice care decurg din implementarea proiectului……………….….………….. 221.6.1. Modificările fizice din etapa de construcţie……………………………………………..............… 221.6.2. Modificările fizice din etapa de funcţionare……………………………………………................. 241.6.3. Modificările fizice din etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică………………............... 241.7. Resursele naturale necesare implementării proiectului………………………………….…… 241.7.1. Resursele naturale necesare în etapa de construcţie……………………………............…….. 241.7.2. Resursele naturale necesare în etapa de funcţionare………………………………………….... 251.7.3. Resursele naturale necesare în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică................… 251.8. Resurse naturale care vor fi exploatate din cadrul ANPIC pentru a fi utilizate la implementarea proiectului…………………………………………………………………….………….

25

1.8.1. Resursele naturale necesare în etapa de construcţie………………………………............…... 251.8.2. Resursele naturale necesare în etapa de funcţionare………………………………………….... 251.8.3. Resursele naturale necesare în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică…............... 261.9. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului…………………………............…. 261.9.1. Emisii şi deşeuri generate în etapa de construcţie…………………………….......................... 261.9.2. Emisii şi deşeuri generate în etapa de funcţionare………………………………….................. 291.9.3. Emisii şi deşeuri generate în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică…............…... 301.10. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor…………………………………………….…… 301.10.1. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor în etapa de construcţie……...........……..….. 301.10.2. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor în etapa de funcţionare……………………... 311.10.3. Modalităţi de eliminare/evacuare a deşeurilor în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică………………………………………………………………….................................…………..

31

1.11. Utilizarea terenului…………………………………………………………….……………………. 311.11.1. Categoria de folosinţă a erenului……………………………………………….…………….….. 311.12. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanent…………………….………………...…… 321.13. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate temporar……………………….…………………..… 321.14. Drumuri de acces …………………………………………………………….…………………….. 321.15. Alte amenajări ………………………………………………………………..……………………… 32



1.15.1. Alte amenajări în etapa de construcţie…………………………….............……………………. 321.15.2. Alte amenajări în etapa de funcţionare……………………………............……….………….… 331.15.3. Alte amenajări în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică………….............………. 331.16. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului………………….............…. 331.16.1. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului……………………...........….. 331.16.2. Modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ANPIC……………………………………………………………………………………………………..…..

33

1.17. Eşalonarea etapelor de implementare a proiectului…………………..........…………….….. 331.17.1. Durata etapei de construcţie…………………………………………………………….……....… 331.17.2. Durata etapei de funcţionare…………………………………………………………………….... 341.17.3. Durata etapei de dezafectare şi reconstrucţie ecologică……………………….................….. 341.18. Activităţi care vor fi generate ca urmare a implementării proiectului………………….…. 341.19. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului…………………………………….…….. 351.20. Justificarea dacă proiectul propus are legătură directă cu, sau este necesar pentru managementul ANPIC……………………………………………………………………………………..

37

CAPITOLUL 2. INFORMAŢII PRIVND ANPIC POSIBIL A FI AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI………………………………………………………………………………………....……

38

2.1. Informaţii despre ANPIC care poate fi afectată de implementarea proiectului...............… 382.1.1. Informaţii generale………………………………………………………………………..………….. 382.1.2. Obiectivele de conservare……………………………………………………………………….…. 392.2. Distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului………………………………………………...............................………...

39

2.3. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC învecinate…………………………………………………………………………………………………….

40

2.3.1. ANPIC învecinate…………………………………………………………………………………… 402.3.2. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC învecinate…………………………………………………………………………………………………….

41

2.4. Descrierea speciilor, a tipurilor de habitate caracteristice ANPIC şi statutul de conservare al speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară…………….……………...

41

2.5. Structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate………………………………….………. 532.6. Starea actuală de conservare a ANPIC şi evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor……………………………………………………………………………………………..……………

54

2.6.1. Descrierea stării actuale de conservare a ANPIC…………………………………….…………. 542.6.2. Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor……………………..……………………..……… 542.7. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ANPIC……………. 552.8. Măsurile de conservare planificate pentru menţinerea statutului de conservare a ANPIC………………………………………………………………………………………….............…...

56

CAPITOLUL 3. IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI CU ALTE PP ASUPRA ANPIC…………………………………………………………………………………………............……..

57

3.1. Limitele în interiorul cărora se va face analiza elementelor cumulate…………………..….. 573.2. Alte proiecte identificate în zona implementării proiectului supus analizei.............…….. 573.3. Modalităţi de evaluare a impactului asupra ANPIC………………………………….............… 573.4. Impactul cumulat în etapa de construcţie (temporar, reversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor……………………………………………………………................…………

58

3.5. Impactul cumulat în etapa de funcţionare (pe termen lung, ireversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor…………………………………………………........................……..……

61

6CAPITOLUL 4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI…………………………………... 634.1. Metode de evaluare, predicţie şi surse de informaţii …………..........………………………. 634.1.1. Metode de evaluare şi predicţie………………………………………………………….………… 634.1.2. Surse de informaţii………………………………………………………………………….………. 64



4.2. Evaluarea impactului proiectului asupra ANPIC…………………………………………….…. 644.2.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate temporar……….…... 644.2.2. Etapa de funcţionare………………………………………………………………………………... 724.2.3. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică…………………………………………............ 77

CAPITOLUL 5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI…………………………………...……….. 785.1. Măsuri de reducere a impactului pe termen scurt……………………............……….……….. 785.1.1. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme legislative……………………………..…….. 785.1.2. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme financiare………………………..............….. 795.2. Măsuri de reducere a impactului pe termen mediu ......…………….........................………... 795.3. Măsuri de reducere a impactului pe termen lung ......……………........................….……...... 79

CAPITOLUL 6. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE ……………………………………..…….

80

6.1. Materiale documentare studiate pentru obţinerea informaţiilor…………..………………….. 806.2. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren………………………………….…. 826.3. Specialişti/instituţii/organizaţii consultate pentru obţinerea informaţiilor………….….….. 83

ANEXE



CAPITOLUL 1INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII

1.1. Informaţii generale despre proiect

1.1.1.Titularul proiectului şi alte părţi implicate în proiectDenumirea proiectului: Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru SONDA 2 BĂTRÂNEŞTI

Numele titularului: S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş – Secţia RomanAdresa poştală: localitatea Mediaş, str. Unirii, nr. 4, judeţul SibiuNumărul de telefon: 0269 201 050 Numarul de fax: 0269 846 297E-mail: Corespondenţă restricţionată Numele persoanei de contact: Laţa Adriana – Serviciul Dezvoltare – Supervizare, telefon: 0749 331 501, fax: 0269 846 727

Beneficiarul investiţiei – S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş – Secţia RomanAdresa poştală: localitatea Mediaş, str. Unirii, nr. 4, judeţul SibiuNumărul de telefon: 0269 201 050 Numarul de fax: 0269 846 297E-mail: Corespondenţă restricţionată Numele persoanei de contact: Laţa Adriana – Serviciul Dezvoltare – Supervizare, telefon: 0749 331 501, fax: 0269 846 727

Proiectant: Serviciul Tehnic, Proiecte şi Norme al S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş

Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvată: Axinte Olga, Adresa poştală: localitatea Bacău, str. Mihai Viteazu, bl. 5, sc. A, ap. 4, judeţul BacăuNumărul de telefon: 0742 138 862 Numarul de fax: 0334 103 565E-mail: [email protected]

1.1.2. Obiectivul proiectuluiValorificarea rezervelor de gaze naturale puse în evidenţă prin forajul geologic al Sondei 2 Bătrâneşti

1.1.3. Descrierea proiectuluiDocumentele pe baza cărora a fost elaborat proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” sunt: Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi

de transport gaze naturale (NT – D1220/2006); Normativ departamental pentru stabilirea distanţelor d.p.d.v. al prevenirii incendiilor

tehnologice din obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze.



Prezentul proiect a fost întocmit în baza Comenzii interne înaintate de Serviciul Dezvoltare –Supervizare din cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş, şi pe baza „Temei de proiectare” întocmită de Secţia de Producţie Roman, aprobată de CTE-ul societăţii.

Datorită finalizării lucrărilor de foraj la Sonda 2 Bătrâneşti se propune punerea în funcţiune a acesteia, pentru aceasta fiind necesară construirea instalaţiei tehnologice de suprafaţă. Proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” este amplasat în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău şi pe teritoriul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ (în extravilanul localităţii Icuşeşti şi în intravilanul localităţilor Spiridoneşti şi Bătrâneşti).

Amplasarea tuturor obiectivelor proiectului se va face cu respectarea dreptului de proprietate (Legea nr. 18/1991) şi având în vedere reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv, exploatarea gazelor în condiţii de siguranţă şi intervenţia rapidă la locul de montaj.

La stabilirea amplasamentului proiectului suspus analizei s-au avut în vedere următoarele aspecte:

locaţia Sondei 2 Bătrâneşti; existenţa în zonă a sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu; locaţia Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti; poziţia căilor de acces (DJ 159/207D şi a drumurilor de exploatare); reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv; exploatarea gazelor naturale în condiţii de siguranţă; condiţiile de relief; protecţia terenurilor agricole; respectarea distanţelor minime impuse de normele PSI şi normativele specifice

domeniului gazelor naturale.

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” constă în realizarea următoarelor construcţii, amenajări şi montarea următoarelor instalaţii: Împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 2 Bătrâneşti cu 10 bare de tubing şi o poartă

de acces pietonal, suprafaţa de 24 mp; Montarea conductei de aducţie cu lungimea de 1020 m, prin care se transportă gazele

naturale exploatate din Sonda 2 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti;

Construirea Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, pe suprafaţa de 2400 mp; Montarea conductei colectoare cu lungimea de 3670 m, prin care se transportă gazele

naturale de la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, la Grupul 247 Spiridoneşti (existent).

Sonda 2 Bătrâneşti este amplasată în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, în afara perimetrului sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu şi ocupă definitiv suprafaţa de 24 mp, terenul aparţine unui proprietar particular, suprafaţă care va fi împrejmuită cu 10 bare de tubing şi o poartă de acces pietonal, pentru protecţia capului de erupţie.



Conducta de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate din Sonda 2 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, cu lungimea de 1020 m şi este construită din ţeavă Ø 73 x 6,4 mm SR EN ISO 11960.

Traseul conductei de aducţie face parte din clasa „I” de locaţie, conform „Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.

Montarea conductei de aducţie se va face într-un şanţ cu lungimea de 1020 m, lăţimea de 0,60 m, adâncimea de 1,30 m, măsurată de la generatoarea superioară, la suprafaţa solului, pentru a fi ferită de îngheţ.

Conducta de aducţie este amplasată în extravilanul comunelor Dămieneşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ, parţial în perimetrul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu. Cei 1020 m, lungimea totală a conductei de aducţie, sunt amplasaţi astfel: 880 m în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău (suprafaţa culoarului de lucru

- 8800 mp), 8712 mp – proprietari particulari, şi 88 mp - teren proprietate a Direcţiei Regionale de Drumuri Iaşi;

140 m în extravilanul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ (suprafaţa culoarului de lucru -1400 mp - proprietari particulari).

Pentru relizarea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie s-a luat în calcul un culoar de lucru cu suprafaţa de 10.200 mp (1020 m - lungimea conductei x 10 m - lăţimea culoarului de lucru), suprafaţă necesară pentru realizarea şanţului, depozitarea temporară a unor materiale şi a stratului vegetal decopertat de pe suprafaţa acestui culoar.

Pe traseu, conducta de aducţie subtraversează DJ 207D (8 m de subtraversare ), iar pe lungimea de cca. 120 m are traseu comun cu conducta de aducţie a Sondei 3 Bătrâneşti, trecând prin perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Aspecte ale traseului comun al conductelor de aducţie de la sondele 2 şi 3 Bătrâneşti, prin perimetrul

SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, aici ajung conductele de aducţie de la sondele 2 şi 3 Bătrâneşti, incintă cu suprafaţa de 2400 mp (80 m x 30 m) şi împrejmuită cu plasă de sârmă şi 2 porţi (acces pietonal şi auto).



Amplasamentul Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti

Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti este în extravilanul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ, cei 2400 mp ocupaţi definitiv aparţine proprietarilor particulari.

Conducta colectoare este construită din ţeavă Ø 219,1 x 5,6 SR EN 10208-2.De la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, gazele naturale sunt preluate de conducta colectoare prin care gazele naturale sunt transportate la Grupul 247 Spiridoneşti, grup existent şi care preia gazele naturale în Sistemul Naţional. Traseul conductei colectoare face parte din clasa „I” de locaţie, conform „Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.

Conducta colectoare are lungimea totală de 3670 m, din care 80 m traversează Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, traseul rămas în afara acestei incinte va avea lungimea de 3590 m. Culoarul de lucru necesar montării conductei fiind de 11 m, rezultă că suprafaţa de teren ocupată temporar va fi de 39.490 mp.

Conducta colectoare este amplasată în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău şi pe teritoriul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ (în extravilanul localităţii Icuşeşti şi în intravilanul localităţilor Spiridoneşti şi Bătrâneşti), în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu:

265 m lungime pe teritoriul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău – 2915 mp teren ocupat temporar aparţinând proprietarilor particulari;

3325 m lungime pe teritoriul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ – 36575 mp teren ocupat temporar aparţinând: 1925 mp – Consiliul Local Icuşeşti, 176 mp - Direcţia Regională de Drumuri Iaşi, 34474 mp - proprietari particulari.

Deci, pentru executarea lucrărilor incluse în proiect vor fi ocupate următoarele suprafeţe de teren: temporar

- 10.200 mp pentru montarea conductei de aducţie, din care, cca. 1200 mp în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu

- 39.490 mp pentru montarea conductei colectoare



definitiv - 24 mp pentru împrejmuirea Sondei 2 Bătrâneşti;- 2400 mp pentru construirea Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

1.2. Materii prime şi materiale utilizate

1.2.1. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de construcţieOperatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului materiilor prime şi materialelor va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.2.1.1. Materii prime utilizate pietriş ciuruit – 17 mc balast – 3 mc nisip sortat – 16 mc scândură răşinoase – 1,5 mc apă industrială - 10 mc

1.2.1.2. Materiale utilizate oţel beton – 589 kg ciment – 7590 kg beton de ciment – 11 mc panou cofraj – 1 mp ţeavă de conductă cu cap filet – 4710 m ţeavă de conductă cu cap neted – 200 m ţeavă construcţii – 27 m ţeavă neagră pentru instalaţii – 46 m deşeuri de lemn pentru foc – 37 kg cornier – 1,20 kg tablă groasă – 8,5 kg sârmă – 15 kg ţeavă curbată – 12 bucăţi teuri, coturi – 43 bucăţi electrozi sudură – 110 kg gaz metan livrat – 117,15 mc ulei emulsionabil – 4 kg unsori – 0,90 kg confecţii metalice – 174 kg folie polietilenă – 123 kg bumbac pentru şters – 1 kg cârpe pentru şters – 8 kg fuior cânepă – 2 kg carbură de calciu tehnică (carbid) - 45 kg mufe, racorduri, nipluri, robineţi, flanşe, garnituri metalice, şuruburi, piuliţe, şaibe, cuie,

broaşte, balamale.



1.2.1.3. Substanţe şi/sau preparate chimice utilizateOperatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului materiilor prime, materialelor şi instalaţiilor necesare, asigurării forţei de muncă şi a utilajelor necesare executării lucrărilor de construcţii-montaj, organizarea de şantier, va avea şi responsabilitatea gospodăririi substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, şi va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, vor fi utilizate următoarele substanţe şi preparate chimice periculoase: oxigen tehnic gazos îmbuteliat – 34 mc; grund miniu anticoroziv – 1 kg; vopsea minium de plumb – 4,5 kg; vopsele de ulei – 1,5 kg; adeziv – 30,6 kg; benzină auto – 2,75 l; white spirt rafinat – 15,45 kg; petrol distilat – 1,82 l; motorină aditivată – 82,57 l; gaze lichefiate petroliere – 13 kg; gaz butan – 18 mc. motorină – 400 l; uleiuri minerale pentru mijloace auto şi utilaje – 10 l.

Substanţele şi preparatelor chimice periculoase utilizate în etapa de construcţie vor fi depozitate în spaţii închise cu cheie, corespunzătoare specificaţiilor tehnice pentru fiecare substanţă şi/sau preparat chimic, manipulate şi utilizate de personal specializat şi instruit în acest domeniu.

1.2.1.4. Utilaje, energie electrică, combustibili şi lubrefianţi utilizaţiUtilaje automacara pentru montarea coşului de refulare (ardere gaze); excavator pentru săpături; mijloace auto pentru transportul materialelor.

Energie electricăEnergie electrică - 45,21 kwh – sursă generator.CombustibiliMotorina – 400 l.LubrefianţiUleiuri minerale pentru mijloace auto şi utilaje – 10 l.

1.2.2. Materii prime şi materiale utilizate în etapa de funcţionare1.2.2.1. Materii prime utilizate - nu se utilizează materii prime 1.2.2.2. Materiale utilizate- nu se utilizează materiale 1.2.2.3. Substanţe şi/sau preparate chimice utilizateÎn etapa de funcţionare se utilizează motorina pentru mijloacele auto cu care sunt transportate condensatul şi apa sărată de zăcământ – 30 l/lună.



1.2.2.4. Energie electrică, gaze naturale, combustibili şi lubrefianţi utilizaţiEnergia electricăEnergia electrică utilizată în Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti pentru: iluminatul interior (căsuţă operator cu 2 compartimente); exterior (incintă, la nevoie); funcţionarea aparaturii, instalaţiilor şi a centralei termice.

Cantitatea de energie electrică consumată lunar va fi în medie de 40 kwh.

Conform proiectului, energia electrică necesară va fi asigurată de un generator. Dacă se va considera că este necesar racordul la reţeaua electrică din zonă, aceasta va face obiectul unui alt proiect.Combustibili utilizaţiÎn perioada de funcţionare se utilizează următorii combustibili: gaze naturale pentru centrala termică, din sursă proprie, cantitatea consumată lunar va

fi în medie de 6 mc; motorina (în medie de 30 l/lună) pentru mijloacele auto cu care vor fi transportate:

- apa de zăcământ, de la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti (stocată în haba de stocare - 3,00 mc/lună), la Sonda de injecţie 242 Roman;

- condensatul care se separă din apa de zăcământ antrenată de gazele din sondă (stocat într-un rezervor metalic suprateran - 3,60 mc/lună), de la Grupul tehnologic, la unităţile specializate în prelucrarea produselor petroliere.

1.3. Utilităţi

1.3.1. Etapa de construcţieOperatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului resurselor naturale (cu excepţia terenului care este responsabilitatea beneficiarului proiectului), materiilor prime, materialelor, asigurării utilităţilor, personalului, utilajelor şi organizarea de şantier, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare. În etapa de construcţie a inveştiţiei nu este necesară racordarea la nici o reţea utilitară.

1.3.1.1. Alimentarea cu apăPentru implementarea proiectului se folosesc 10 mc de apă industrială, apă care va fi adusă cu o cisternă.Pentru consumul personalului implicat în implementarea proiectului se foloseşte apa îmbuteliată.

1.3.1.2. Ape uzateNu rezultă ape uzate

1.3.1.3. Alimentarea cu energie electricăCa sursă de energie electrică va fi folosit un generator.



1.3.2. Etapa de funcţionareÎn etapa de funcţionare a proiectului nu este necesară racordarea la reţele utilitare, decât dacă se va renunţa la utilizarea unui generator ca sursă de energie electrică şi se va considera că este necesar racordarea la reţeaua electrică din zonă, racordare care va face obiectul unui alt proiect.

1.3.2.1. Alimentarea cu apăAlimentarea cu apă pentru igiena personalului (1 persoană pe schimb), calorifere şi rezerva intangibilă pentru stingerea incendiilor va fi asigurată dintr-un puţ forat amplasat în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

1.3.2.2. Ape uzateApele uzate care rezultă în perioada de funcţionare sunt: apa sărată de zăcământ (impurităţi lichide care conţin în principal ioni de: Ca2+, Mg2+,

Na+, K+, Cl -, SO4) - 0,10 mc/zi (3,00 mc/lună), acest volum fiind variabil, în funcţie de presiunea de exploatare a sondei;

apele uzate de tip menajer rezultate ca urmare a utilizării apei pentru igiena operatorului şi la grupul sanitar din incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti -3 mc/lună.

1.3.2.3. Alimentarea cu energie electricăDacă se va renunţa la utilizarea unui generator ca sursă de energie electrică şi se va considera că este necesar racordarea la reţeaua electrică din zonă, racordare care va face obiectul unui alt proiect.

1.3.2.4. Alimentarea cu gaze naturaleÎn perioada de funcţionare se utilizează gaze naturale pentru centrala termică, din sursă proprie, cantitatea consumată lunar va fi în medie de 6 mc.

1.3.3. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică Durata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 2 şi 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.

După epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 2 Bătrâneşti, conductei de aducţie, conductei colector şi ale Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.4. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului, şi în raport cu ANPIC

1.4.1. Amplasamentul proiectului Proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” este amplasat în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău şi pe teritoriul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ (în extravilanul localităţii Icuşeşti şi în intravilanul localităţilor Spiridoneşti şi Bătrâneşti).



Localizarea proiectului pe hărţile judeţelor Neamţ şi Bacău

Amplasarea proiectului se va face cu respectarea dreptului de proprietate (conform Legii nr. 18/1991), avându-se în vedere reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv, exploatarea gazelor în condiţii de siguranţă şi intervenţia rapidă la locul de montaj.

Din studiile efectuate pe traseul conductelor, categoria de tărie a terenului este considerată 90%, mijlociu şi 10%, tare.Adâncimea maximă de îngheţ, în zona de amplasament a conductei este de 0,90 m.Perimetrul studiat se încadrează în zona seismică de calcul D, având coeficienţii seismici Ks = 0,20, şi Tc = 0,7 s.

La stabilirea amplasamentului proiectului s-au avut în vedere următoarele aspecte: locaţia Sondei 2 Bătrâneşti;



existenţa în zonă a sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu; locaţia Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti; poziţia căilor de acces (DJ 159, 207D şi a drumurilor de exploatare); reducerea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau definitiv; exploatarea gazelor naturale în condiţii de siguranţă; condiţiile de relief; protecţia terenurilor agricole; respectarea distanţelor minime impuse de normele PSI şi normativele specifice

domeniului gazelor naturale.

Amplasamentul traseului comun al sondelor 2 şi 3 Bătrâneşti şi a Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, în raport cu SPA Lunca Siretului Mijlociu

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului proiectului

Nr.pct. X Y Z Denumire0001 586981.367 653100.598 275.30 STATIEMOVILA0002 587448.828 652008.434 227.86 BISBATRINESTI0003 588593.875 651430.001 242.95 DIG221000 586841.480 652986.910 269.30 SD2BATRINESTI1001 586920.849 652925.627 270.68 CDT1002 586716.074 652361.947 255.47 CDT1003 586714.222 652363.182 254.79 DRUM1004 586709.868 652363.867 254.76 DRUM1005 586827.553 652949.574 264.72 CDT1006 586712.055 652401.297 254.90 DRUM1007 586716.239 652401.462 254.96 DRUM

SPA Lunca Siretului Mijlociu



1008 586814.605 652859.903 261.29 CDT1009 586719.074 652402.169 254.72 CDT1010 586805.782 652781.980 259.72 CDT1011 586733.929 652479.837 253.18 CDT1012 586722.297 652482.254 252.98 DRUM1013 586718.239 652483.364 252.96 DRUM1014 586791.456 652687.870 258.12 CDT1015 586734.985 652488.108 253.31 CDT1016 586769.005 652601.360 255.38 CDT1017 586755.653 652281.601 256.00 STATIE1018 586712.464 652300.795 256.62 PD1019 586761.915 652318.385 248.64 DRUM1020 586761.865 652323.137 248.63 DRUM1021 586674.282 652351.491 255.00 DRUM1022 586680.469 652342.081 256.00 PD1023 586736.025 652332.078 251.10 DRUM1024 586733.890 652327.592 251.24 DRUM1025 586708.696 652356.827 254.22 DRUM1026 586706.714 652352.949 253.86 DRUM1027 586703.676 652350.664 253.93 DRUM1028 586663.062 652360.777 255.44 DRUM1029 586713.455 652348.241 253.72 CDT1030 586719.271 652334.165 252.43 CDT1031 586748.191 652305.984 251.91 CDT1032 586734.957 652301.264 254.95 TZ1033 586750.212 652286.755 255.62 TZ1034 586763.958 652278.790 256.03 TZ1035 586784.608 652284.850 251.97 CDT1036 586782.752 652268.958 256.16 TZ1037 586848.728 652257.828 252.08 CDT1038 586802.908 652261.212 255.95 TZ1039 586877.543 652261.184 246.98 CDT1040 586900.362 652274.226 240.90 CDT1041 586843.418 652250.118 254.87 TZ1042 586896.055 652274.035 241.71 STATIE1043 586940.108 652283.072 232.93 CDT1044 586811.677 652311.271 243.23 DRUM1045 586812.591 652316.301 243.06 DRUM1046 586905.649 652303.993 234.46 DRUM1047 586904.565 652299.088 234.47 DRUM1048 587009.188 652273.153 223.83 CDT1049 587126.545 652281.754 211.56 INTRGRDR1050 587130.379 652282.589 211.27 INTRGRDR1051 587125.883 652286.347 211.55 DRUM1052 587112.093 652283.729 212.82 DRUM1053 587094.056 652282.053 214.55 DRUM1054 587080.955 652281.711 215.92 DRUM1055 587081.855 652275.446 215.76 DRUM1056 587095.754 652276.472 214.53 DRUM1057 587111.055 652278.144 212.94 DRUM1058 587123.530 652267.202 209.68 DRUM1059 587125.296 652266.912 209.68 DRUM1060 587118.290 652235.723 207.83 LIMDR



1061 587120.667 652235.380 207.58 DRUM1062 587117.955 652232.140 207.68 REAL1063 587111.438 652190.021 206.18 DRUM1064 587113.793 652188.887 205.94 DRUM1065 587059.549 652239.339 214.82 LIMGRConducta colectoare gr 2 Batranesti – gr 247 Spiridonesti1094 587058.870 651900.276 210.68 CDT1095 587070.027 651887.353 208.46 CDT1096 587125.540 651902.698 199.20 LIMGRD1097 587114.328 651837.457 196.83 LIMCDT1098 587166.929 651866.183 194.33 MAL1099 587164.089 651833.771 194.38 MAL1100 587161.055 651805.119 194.07 MAL1101 587159.881 651764.516 194.01 MAL1102 587157.935 651797.428 194.11 PROF1103 587160.539 651795.444 194.03 PROF1104 587162.406 651794.907 191.90 PROF1105 587163.759 651794.395 191.83 PROF1106 587165.559 651793.486 191.92 PROF1107 587167.934 651791.191 193.98 PROF1108 587172.076 651787.984 193.96 PROF1109 587174.030 651856.689 194.31 MAL1110 587169.493 651817.706 194.18 MAL1111 587167.172 651765.723 193.93 MAL1112 587262.703 651633.547 196.88 LTA1113 587255.484 651730.820 196.89 LTA1114 587264.978 651632.990 197.51 DJ1115 587272.043 651634.366 197.57 DJ1116 587256.329 651738.767 196.96 DJ1117 587263.722 651739.159 196.88 DJ1118 587268.826 651655.768 197.47 CDTDR1119 587262.553 651658.263 197.43 CDTDR1120 587265.883 651712.907 197.21 POD1121 587266.652 651706.506 197.27 POD1122 587259.628 651682.510 197.28 LTA1123 587286.467 651710.226 197.97 DRUM1124 587286.914 651707.298 198.02 DRUM1125 587268.935 651657.567 197.50 LIMDR1126 587308.341 651656.514 199.36 LIM1127 587338.458 651630.076 201.30 CDT1128 587383.562 651611.834 204.66 CDT1129 587594.222 651470.790 215.36 CDT1130 587445.714 651579.270 207.90 CDT1131 587576.450 651472.021 214.33 LIM1132 587620.433 651463.443 216.40 LIM1133 587526.066 651529.880 211.48 CDT1134 587694.045 651431.832 219.05 CDT1135 587859.626 651363.708 222.57 STATIE1136 587928.018 651330.495 224.02 LEA1137 587906.127 651397.498 224.52 LEA1138 587950.887 651261.618 221.66 LEA1139 587938.739 651298.836 222.89 CDT1140 588004.025 651250.836 222.80 CDT



1141 588062.663 651178.434 225.79 CDT1142 588097.259 651117.850 228.02 CDT1143 588202.040 650946.326 231.90 DRUM1144 588160.857 650958.239 230.14 DRUM1145 588162.044 650961.408 230.22 DRUM1146 588201.503 650944.343 231.83 DRUM1147 588255.396 650926.414 233.95 DRUM1148 588256.017 650923.617 233.96 DRUM1149 588191.834 650849.726 230.03 STATIE1150 588274.313 650913.467 234.67 PCT1151 588132.737 650707.309 223.73 LEA1152 588154.585 650640.000 222.96 LEA1153 588174.623 650578.503 221.21 LEA1154 588196.072 650512.752 219.49 LEA1155 588216.432 650450.834 217.98 LEA1156 588229.324 650447.422 218.27 BUS1157 588229.098 650444.895 218.26 BUS1158 588235.025 650446.368 218.41 BUS1159 588309.248 650420.651 219.10 INTDC1160 588314.593 650419.709 219.22 INTDC1161 588315.800 650412.863 219.04 CDTDJ1162 588403.635 650875.250 239.36 INTDE1163 588403.309 650872.629 239.24 INTDE1164 588406.085 650871.358 239.24 INTDE1165 588407.696 650873.736 239.47 INTDE1166 588333.742 650409.953 219.39 DJ1167 588334.172 650415.513 219.38 DJ1168 588421.167 650867.230 240.02 DE1169 588419.923 650864.761 239.96 DE1170 588411.538 650891.684 239.83 DE1171 588409.155 650892.698 239.65 DE1172 588246.344 650425.206 218.29 BORNA251173 588398.642 650896.400 239.52 CDT1174 588394.524 650878.599 239.09 CDTDR1175 588393.334 650876.338 239.09 CDTDR1176 588230.365 650429.810 217.64 INTDJ1177 588221.332 650434.017 217.45 INTDJ1178 588378.641 650798.814 236.41 CDT1179 588198.834 650439.804 216.99 DJ1180 588199.198 650446.333 216.93 DJ1181 588352.525 650680.084 230.76 CDT1182 588297.138 650430.435 219.70 LTA1183 588224.563 650337.280 217.59 DE1184 588220.590 650334.967 217.54 DE1185 588260.154 650438.935 219.03 LTA1188 588224.883 650229.660 220.23 DE1189 588228.573 650228.871 220.34 DE1190 588338.295 650421.590 220.42 LTA1191 588222.843 650142.883 223.70 DE1192 588219.106 650140.986 223.68 DE1193 588259.433 650320.076 217.64 LEA1194 588269.986 650284.957 218.98 CDT1195 588226.230 650074.300 226.60 DE



1196 588223.148 650072.716 226.58 DE1197 588281.845 650250.594 220.40 LEA1198 588234.312 649986.642 230.07 DE1199 588230.983 649985.802 230.06 DE1200 588242.687 650154.049 223.80 CDTDR1201 588242.404 650148.917 223.83 CDTDR1202 588239.489 650070.575 227.11 CDT1203 588247.482 649869.461 233.26 DE1204 588244.926 649867.372 233.26 DE1205 588259.772 649834.750 234.30 INTCOL5151206 588258.475 649795.016 234.77 DE1207 588254.390 649794.021 234.76 DE1208 588245.327 649830.910 234.09 COLTGR1209 588232.814 649828.988 234.08 COLTGR1210 588258.410 649753.816 234.93 RAMPAEXISTENTA1211 588270.903 649756.030 235.12 RAMPAEXISTENTA1212 588268.779 649756.447 235.11 RASBORNA1213 588272.822 649758.674 235.09 COLPROI1214 588265.747 649757.231 234.91 CDTDC1215 588259.567 649755.942 234.90 CDTDC1216 588257.295 649755.138 234.90 CDTDC1217 588251.293 649798.702 234.64 CALLIM1218 588225.706 649795.085 233.88 CALLIM1219 588226.376 649787.734 233.84 CALLIM1220 586857.416 652229.649 255.82 COLIM1221 586840.774 652173.098 257.20 COL1222 586828.410 652131.082 258.15 COL1223 586817.608 652057.431 261.05 COL1224 587113.538 652238.876 208.39 COLIESIREGR1225 587085.632 652243.261 211.44 COL1226 587072.296 652245.357 213.15 COL1227 587058.788 652247.480 214.81 COL1228 587050.939 652248.714 215.92 COL1229 587044.069 652249.794 217.36 COL1230 587030.362 652251.948 219.63 COL1231 587017.228 652254.012 221.75 COL1232 587003.406 652256.184 223.44 COL1233 586987.536 652258.679 225.12 COL1234 586975.147 652260.751 227.33 COL1235 586961.025 652263.113 229.68 COL1236 586947.351 652265.400 232.12 COL1237 586934.995 652267.467 233.98 COL1238 586922.018 652269.637 235.81 COL1239 586907.973 652271.986 238.83 COL1240 586891.956 652274.666 241.78 COL1241 586882.213 652272.298 243.58 COL1242 586875.598 652268.831 245.06 COL1244 586824.964 652042.289 261.78 COL1245 586842.285 652038.799 259.46 COL1246 586848.223 652037.602 255.72 COL1247 586852.618 652036.717 252.90 COL1248 586859.995 652035.230 248.08 COL1249 586867.259 652033.767 243.93 COL



1250 586873.486 652032.512 241.32 COL1251 586896.741 652027.826 239.74 COL1252 586902.081 652026.750 238.61 COL1253 586913.489 652024.451 234.85 COL1254 586927.739 652021.580 232.80 COL1255 586935.975 652019.920 231.97 COL1256 586946.798 652017.739 229.41 COL1257 586967.843 652009.119 227.34 COL1258 586978.347 651996.558 225.12 COL1259 586983.067 651990.915 223.78 COL1260 586997.944 651973.126 222.13 COL1261 587004.268 651965.564 220.92 COL1262 587009.320 651959.524 219.67 COL1263 587017.301 651949.981 218.09 COL1264 587027.772 651937.460 216.57 COL1265 587040.132 651922.681 214.87 COL1266 587049.085 651911.977 213.45 COL

NOTĂ1: Culoarea albastră reprezintă coordonatele conductei de aducţie.2: Culoarea roşie reprezintă coordonatele conductei colectoare. Porţiunea de conductă deviată se găseşte între punctele 1220 şi 1266.3: Restul coordonatelor se referă la punctele de pe traseul conductelor, necesare ridicării planului de situaţie.

Pentru protecţia capului de erupţie al Sondei 2 Bătrâneşti va fi împrejmuită suprafaţa de 24mp din extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău, în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA Lunca siretului Mijlociu.

Conducta de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate prin Sonda 2 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, are lungimea de 1020 m şi este amplasată în extravilanul comunelor Dămieneşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ, parţial în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Cei 1020 m, lungimea totală a conductei de aducţie, sunt amplasaţi astfel: 880 m în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău (suprafaţa culoarului de lucru

- 8800 mp), 8712 mp – proprietari particulari, şi 88 mp - teren proprietate a Direcţiei Regionale de Drumuri Iaşi;

140 m în extravilanul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ (suprafaţa culoarului de lucru -1400 mp - proprietari particulari).

Pe traseu, conducta de aducţie subtraversează DJ 207D (8 m de subtraversare), iar pe lungimea de cca. 120 m (1200 mp - mărimea culoarului de lucru) are traseu comun cu conducta de aducţie a Sondei 3 Bătrâneşti, trecând prin perimetrul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Pentru relizarea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie s-a luat în calcul un culoar de lucru cu suprafaţa de 10.200 mp (1020 m - lungimea conductei x 10 m - lăţimea culoarului de lucru), suprafaţă necesară pentru realizarea şanţului, depozitarea temporară a unor materiale şi a stratului vegetal decopertat de pe suprafaţa acestui culoar.



Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, va fi construit într-o incintă cu suprafaţa de 2400 mp(80 m x 30 m = 2400 mp), amplasat în extravilanul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ, în afara perimetrului sitului Natura 2000 - SPA Lunca siretului Mijlociu.

Conducta colectoare transportă gazele naturale de la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, la Grupul 247 Spiridoneşti, grup existent şi care preia gazele naturale în Sistemul Naţional.


Conducta colectoare este amplasată în extravilanul comunelor Dămieneşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ, în afara perimetrului sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu:

265 m lungime pe teritoriul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău – 2915 mp teren ocupat temporar aparţinând proprietarilor particulari;

3.325 m lungime pe teritoriul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ – 36.575 mp teren ocupat temporar aparţinând: 1.925 mp – Consiliul Local Icuşeşti, 176 mp - Direcţia Regională de Drumuri Iaşi, 34.474 mp - proprietari particulari.

Deci, pentru executarea lucrărilor incluse în proiect vor fi ocupate următoarele suprafeţe de teren: temporar


- 39.490 mp pentru montarea conductei colectoare definitiv

- 24 mp pentru împrejmuirea Sondei 2 Bătrâneşti;- 2.400 mp pentru construirea Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

În concluzie, pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” suprafeţele ocupate vor fi amplasate astfel: Total suprafeţe ocupate temporar - 49.690 mp, din care:

- pe teritoriul judeţului Bacău, în extravilanul comunei Dămieneşti – 11.715 mp;- pe teritoriul judeţului Neamţ, în extravilanul comunei Icuşeşti – 37.975 mp;

Total suprafeţe ocupate definitiv – 2.424 mp, din care:- pe teritoriul judeţului Bacău, în extravilanul comunei Dămieneşti – 24 mp;- pe teritoriul judeţului Neamţ, în extravilanul comunei Icuşeşti – 2.400 mp.

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 1200 mp.

1.4.2. Căi de accesPentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, nu se construiesc căi noi de acces şi nici nu se modifică cele existente.



Accesul la Sonda 2 Bătrâneşti şi la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti se face din localitatea Dămieneşti pe drumurile judeţene DJ 207D şi DJ 159.

1.4.3. Amplasamentul organizării de şantier

Operatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului resurselor naturale (cu excepţia terenului care este responsabilitatea beneficiarului proiectului), materiilor prime, materialelor, asigurării utilităţilor, personalului, utilajelor şi organizării de şantier, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

Condiţia primordială privind organizarea de şantier este aceea ca amplasamentul acesteia să fie în afara perimetrului SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.5. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de importanţăcomunitară în zona proiectului

1.5.1. Caracterizarea zonei privind habitatele de importanţă comunitarăConducta de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate din Sonda 2 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, are lungimea de 1020 m şi este amplasată în extravilanul comunelor Dămieneşti, judeţul Bacău şi Icuşeşti, judeţul Neamţ, parţial în perimetrul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu.Pe traseu, conducta de aducţie subtraversează DJ 207D (8 m de subtraversare), iar pe lungimea de cca. 120 m (1200 mp - mărimea culoarului de lucru) are traseu comun cu conducta de aducţie a Sondei 3 Bătrâneşti, trecând prin perimetrul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă ocupată temporar (în etapa de construcţie – maximum 3 luni).

Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări.Dintre clasele de habitate existente pe teritoriul sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu (râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi agricole, păşuni, păduri de foioase), existente în zona amplasamentului celor 120 m de conductă de aducţiune (1200 mp - mărimea culoarului de lucru) şi vecinătăţile acestuia, tipurile de habitate existente sunt: pajişti naturale, culturi agricole şi păşuni.

În etapa de construcţie (3 luni) se va produce o fragmentare temporară a habitatelor de interes pentru unele specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA“Lunca Siretului Mijlociu.

1.5.2. Caracterizarea zonei privind speciile de importanţă comunitarăImportanţa SPA Lunca Siretului Mijlociu constă în faptul că reprezintă una din principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea



estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

În zona amplasamentului conductei de aducţie, zonă pe care se fac lucrările necesare implementarii proiectului şi în vecinatăţile acesti zone, tipurile de habitate existente fac posibilă prezenţa unor specii de păsări. Dintre cele 22 de specii de păsări care fac obiectul protecţiei şi conservării SPA Lunca Siretului Mijlociu, ţinănd cont de preferinţele fiecărei specii faţă de condiţiile de habitat, în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi zonele învecinate, se pot găsi un număr de 13 specii: Anthus campestris (fâsă de câmp),Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Dendrocopos syriacus (ciocanitoarea de grădini), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure).

1.6. Modificările fizice care decurg din implementarea proiectului

1.6.1. Modificările fizice din etapa de construcţie1.6.1.1. Instalaţii, construcţii, amenajăriImplementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”constă în realizarea următoarelor construcţii, amenajări şi montarea următoarelor instalaţii:

Sonda 2 Bătrâneşti cuprinde: beciul sondei; capul de erupţie pentru a cărui protecţie va fi împrejmuită cu 10 bare de tubing şi o

poartă de acces pietonal, suprafaţa de 24 mp.

Conducta de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate din Sonda 2 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, cu lungimea de 1.020 m. Montarea conductei de aducţiune se va face într-un şanţ cu lungimea de 1.020 m, lăţimea de 0,60 m, adâncimea de 1,30 m, pentru a fi ferită de îngheţ.Pentru relizarea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie s-a luat în calcul un culoar de lucru cu suprafaţa de 10.200 mp.

Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, incintă cu suprafaţa de 2400 mp (80 m x 30 m) şi împrejmuită cu plasă de sârmă şi 2 poarţi pentru acces (pietonal şi auto), şi în care ajung conductele de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate de la Sonda 2 şi 3 Bătrâneşti.

Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti cuprinde instalaţii atât pentru pentru Sonda 2 Bătrâneşti, cât şi pentru Sonda 3 Bătrâneşti.

Instalaţii, amenajări, dotări din incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, pentruSonda 2 Bătrâneşti şi pentru tot Ggrupul tehnologic: calorifer tip II 140 pentru Sonda 2 Bătrâneşti; claviaturaă de măsurare gaze (rampe de etalonare şi total); separator orizontal de lichide SOG -100 – 700 Pn 64, pentru linia de etalonare;



panou pentru măsurarea gazelor (poligon de măsură Ø 4” cu sisteme electronice de măsurare a debitelor de gaze, cu transmisie de informaţii la distanţă);

claviatură pentru instalaţia de nepoluante; separator de destindere; habă de etalonare cu capacitatea de 1 mc; habă de stocare cu capacitatea de 10 mc; instalaţie de liftare condens cu deviaţii la cele 2 rezervoare; rezervor pentru stocarea temporară a apei, cu capacitatea de 10 mc; grup de măsură şi reglare gaze în cofret; coş de refulare (cuplarea sondei la instalaţia de refulare nepoluantă, cu posibilitatea

arderii la coş); rezervor metalic cu capacitatea de 20 mc, cu sistem de măsurare a nivelului, cu

supape de respiraţie şi antiflacără, cu legătură de Ø 4” la coşul de refulare, şi dig de retenţie impermeabilizat;

platformă impermeabilizată pentru încărcarea lichidelor în cisternă; împrejmuire cu plasă de sârmă şi 2 porţi pentru acces (pietonal şi utilaje); căsuţă operator cu 2 compartimente, grup sanitar şi dotările aferente; puţ pentru alimentare cu apă; bazin impermeabilizat pentru colectarea apelor uzate rezultate de la căsuţa operator,

cu capacitatea de 20 mc; staţie de epurare monobloc pentru apele uzate rezultate de la căsuţa operator; pichet PSI; alei de acces.

Instalaţii, amenajări, dotări din Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, pentru Sonda 3 Bătrâneşti calorifer pentru încălzirea gazelor provenite de la Sonda 3 Bătrâneşti; claviatură de măsurare gaze (prelungirea rampelor de etalonare şi total); separator orizontal de lichide SOG, pentru linia de total; panou pentru măsurarea gazelor (poligon de total); claviatură pentru instalaţia de nepoluante (prelungirea rampei de nepoluante).

Prin conducta colectoare sunt transportate gazele naturale de la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, la Grupul 247 Spiridoneşti, grup existent şi care preia gazele naturale în Sistemul Naţional.


1.6.1.2. Amenajarea drumurilor tehnologicePentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, nu se construiesc căi noi de acces şi nici nu se modifică cele existente.




1.6.1.3. Organizarea de şantierOperatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului resurselor naturale (cu excepţia terenului care este responsabilitatea beneficiarului proiectului), materiilor prime, materialelor, asigurării utilităţilor, personalului, utilajelor şi organizării de şantier, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare

1.6.2. Modificările fizice din etapa de funcţionareÎn etapa de funcţionare nu se produc alte modificări fizice, fată de etapa de construcţie.

1.6.3. Modificările fizice din etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 2 şi 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.


1.7. Resurse naturale necesare implementării proiectului

Operatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului resurselor naturale, cu excepţia terenului care este responsabilitatea beneficiarului proiectului, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.7.1. Resurse naturale necesare în etapa de construcţie1.7.1.1. Utilizarea resurselor regenerabileÎn etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, pentru executarea lucrărilor se vor ocupa următoarele suprafeţe de teren: temporar – 49.690 mp, din care:


- 39.490 mp pentru montarea conductei colectoare definitiv - 2424 mp, din care:

- 24 mp pentru împrejmuirea Sondei 2 Bătrâneşti;- 2400 mp pentru construirea Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

Apă (industrială) - 10 mc.

Forţa de muncăOperatorul economic care va avea responsabilitatea asigurării forţei de muncă va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.7.1.2. Utilizarea resurselor neregenerabile:



pietriş ciuruit – 17 mc balast – 3 mc nisip sortat – 16 mc

1.7.2. Resurse naturale necesare în etapa de funcţionare

1.7.2.1. Utilizarea resurselor regenerabileApa necesară pentru Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti (cele 2 calorifere, igiena operatorului care va deservi Grupul tehnologic şi rezerva intangibilă de incendiu) va fi asigurată dintr-un puţ forat cu adâncimea de 10 m, prevăzut cu pompă şi rezervor de înmagazinare a apei. Cantitatea de apă consumată va fi în medie de 3 mc/lună;

1.7.2.2. Utilizarea resurselor neregenerabileVolumul de gaze naturale extrase şi livrate consumatorilor este, Q = 160 mii Smc/zi.

1.7.3. Resurse naturale necesare în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 2 şi 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.


1.8. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ANPIC pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

1.8.1. Resurse naturale exploatate în etapa de construcţie1.8.1.1. Utilizarea resurselor regenerabileÎn etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, pentru executarea lucrărilor se va ocupa temporar (maxim 3 luni) suprafaţa de teren de cca. 1200 mp în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă necesară pentru săparea şanţului în care va fi montată conducta de aducţiune (120 m) şi depozitarea temporară a materialului inert (sol) rezultat de la săparea şanţului.

1.8.1.2. Utilizarea resurselor neregenerabileNu se utilizează resurse naturale neregenerabile din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.8.2. Resursele naturale exploatate în etapa de funcţionare1.8.2.1. Utilizarea resurselor regenerabileÎn etapa de funcţionare nu se utilizează resurse regenerabile din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.8.2.2. Utilizarea resurselor neregenerabileÎn etapa de funcţionare nu se utilizează resurse neregenerabile din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.



1.8.3. Resurse naturale exploatate în etapa de dezafectare/reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 2 şi 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.


1.9. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului

1.9.1. Emisii şi deşeuri generate în etapa de construcţie 1.9.1.1. Surse şi poluanţi pentru apeÎn zona amplasamentului proiectului suspus analizei nu sunt ape de suprafaţă.

În etapa de construcţie a proiectului nu vor fi surse de poluare a apelor freatice sau de suprafaţă, cu excepţia poluărilor accidentale care se pot produce prin exploatarea necorespunzătoare a utilajelor sau gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate.

Operatorul economic care va avea responsabilitatea organizării de şantier va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare, organizarea de şantier nu face obiectul prezentului proiect.

În etapa de construcţie a proiectului nu vor fi emisii de ape uzate. În această etapă se utilizează 10 mc de apă tehnologică pentru materialele de construcţie, şi nu se evacuează ape uzate, cu excepţia organizării de şantier.

Prevenirea şi modul de răspuns în cazul poluărilor accidentalePrevenirea poluărilor accidentale se poate realiza prin: asigurarea stării tehnice corespunzătoare a mijloacelor auto şi utilajelor folosite pentru

implementarea proiectului supus analizei; respectarea condiţiilor privind alimentarea cu carburanţi şi a schimbului de ulei,

acestea fiind permise numai în unităţi de profil; respectarea normelor tehnice în domeniu.

În caz de poluare accidentală, operatorul economic care execută lucrările de construcţii-montaj, în etapa de construcţie, şi beneficiarul proiectului, pentru perioada de funcţionare, au următoarele obligaţii:

să aibă în dotare materiale absorbante pentru a interveni de urgenţă în cazul poluării cu carburanţi şi/sau uleiuri vegetale;

să comunice incidentul autorităţilor de mediu (GNM – Comisariatul Judeţean de Mediu şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului) de pe teritoriul judeţului unde a avut loc poluarea accidentală.

1.9.1.2. Surse şi poluanţi pentru aer În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, sursele de emisii în atmosfera sunt următoarele:



de la motoarele mijloacelor auto care transportă materialele şi echipamentele şi de la utilajele folosite pentru execuţia unor lucrări (macaraua folosită pentru punerea pe poziţie a coşului de refulare şi excavatorul de mici dimensiuni pentru săparea şanţului, acolo unde configuraţia terenului permite exucutarea mecanizată a acestei lucrări);

emisiile de pulberi de pe căile de transport a materialelor şi echipamentelor şi de la săparea şanţurilor pentru montarea conductelor.

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţieDebite masice (g/h)

Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

Sursa

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28

219,13

0,772

64,07

27,55

0,066

10,89

0,320

0,452

0,066

6,408

0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8

809,68

66,63

512,5

293,6

0,515

87,12

2,562

3,586

0,515

51,24

170,14

Total 2774,40 10,3 415,1

1028,8

67,40

576,5

321,2

0,581

98,01

2,882

4,038

0,581

57,65

170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM nr. 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM nr. 462/1993 se referă la surse dirijate. Deci, sursele tehnologice cu impact potenţial asupra aerului sunt cu caracter temporar, numai în etapa de construcţie (3 luni).

Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către mijloacele auto de transport sunt măsuri de tip operaţional, specifice acestui tip de surse. Emisiile generate de mijloacele auto de transport nu pot fi eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament.

Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer, trebuie să fie respectate prevederile legale în vigoare privind starea tehnică a mijloacelelor auto de transport, evaluată odată cu inspecţia tehnică, să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.Pentru reducerea emisiilor de la motoarele mijloacelor auto de transport se recomandă: deplasarea acestora pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de

maxim 30 km/h; efectuarea regulată a reviziilor tehnice, pe toată perioada de transport a materialelor să

se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.Pentru reducerea emisiilor de pulberi în atmosfera, în sezonul cald şi secetos se recomandă: umezirea drumurilor balastate pe care se transportă materialele; udarea suprafeţei pe care se sapă şanţurile.

1.9.1.3. Surse de zgomot şi vibraţiiMijloacele auto care transportă materialele, precum şi, utilajele folosite (macara şi excavator) sunt surse de zgomot şi vibraţii care vor produce disconfort speciilor de păsări care frecventează zona amplasamentului proiectului şi zonele învecinate acestuia, disconfort limitat pe o perioada de timp de maxim 3 luni.Deoarece durata lucrărilor, numărul utilajelor şi cantităţile de materiale folosite sunt reduse,



deşi aceste lucrări sunt generatoare de zgomot şi vibraţii, se poate estima un impact neutru asupra populaţiei şi bunurilor materiale deoarece lucrările se desfăşoară la o distanţă de peste 500 m faţă de cea mai apropiată zonă locuită, cu excepţia conductei colectoare unde sunt şi zone în care distanţa faţă de locuinţe este de peste 100 m.

Pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor provenite de la mijloacele auto care transportă materialele, echipamentele şi muncitorii este necesar ca deplasarea acestora pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h.Nu sunt necesare amenajări speciale pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor.

1.9.1.4. Surse şi poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, nu este generatoare de poluanţi pe sol, subsol şi ape freatice, doar în cazul poluărilor accidentale prin scurgeri de carburanţi şi/sau lubrefianţi proveniţi de la mijloacele auto care transportă materialele şi echipamentele sau utilajele folosite pentru realizarea investiţiei. Utilajele nu vor staţiona pe amplasamentele de lucru pentru ca solul să fie poluat cu gaze de eşapament.

Impactul produs la nivelul solului pentru implementarea proiectului, în etapa de construcţie, va fi unul fizic (mecanic) datorită decopertărilor şi excavărilor necesare efectuării şanţurilorpentru montarea conductelor de aducţie şi colectoare, precum şi, a excavaţiilor pentru realizarea fundaţiilor în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

În etapa de construcţie rezultă următoarele categorii de deşeuri: deşeuri de tip menajer rezultate de la personalul care va lucra la realizarea lucrărilor

de construcţii-montaj – 250 kg; PET-uri rezultate de la personalul care va realiza lucrările de construcţii-montaj – 180

kg; sol (deşeu inert) care rămâne de la acoperirea şanţurilor pentru montarea conductei de

aducţie şi a conductei colectoare, precum şi, realizarea fundaţiilor în Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti – 2 to.

Pentru prevenirea poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrefianţi proveniţi de la mijloacele auto care transportă materialele şi echipamentele sau utilajele folosite pentru realizarea investiţiei, este necesar ca acestea să fie într-o stare tehnică corespunzătoare.Cantităţile de hidrocarburi sau/şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental pe sol/subsol, provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca impurificări semnificative ale factorului de mediu sol/subsol.

Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol/subsol se vor lua următoarele măsuri operaţionale: activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale mijloacelor auto folosite

la implementarea proiectului vor fi executate de către operatori economici specializaţi în prestarea unor astfel de servicii şi numai în locurile special amenajate de către aceştia;

personalul care deserveşte mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa apariţia oricărei defecţiuni;



mijloacele auto care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi utilizate numai după ce defecţiunea a fost remediată.

Deşeuri periculoase Baterii auto – 2 bucăţi; Ambalajele de la grundul anticoroziv, vopsele, adeziv, benzină auto, white spirit rafinat,

petrol distilat, motorină aditivată, gazele lichefiate petroliere – 60 kg; Uleiuri uzate - 10 l.

1.9.1.5. Surse de radiaţii în etapa de construcţie şi funcţionareNu sunt surse de radiaţii în nici una din etapele proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”.

1.9.2. Emisii şi deşeuri generate în etapa de funcţionare1.9.2.1. Emii şi deşeuri pentru apePrin proiect sunt prevăzute instalaţii în circuit închis pentru preluarea apelor uzate care rezultă din procesul de producţie.

În perioada de funcţionare rezultă următoarele ape uzate care ar putea avea impact asupra pânzei freatice: Apa sărată de zăcământ (impurităţi lichide care conţin în principal ioni de: Ca2+, Mg2+,

Na+, K+, Cl-, SO4) este stocată în haba de stocare, cu capacitatea de 10 mc, amplasată în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, încărcată şi transportată, după un grafic prestabilit, la Sonda de injecţie 242 Roman, special amenajată pentru injecţie la adâncimea de zăcământ. Volumul acestor ape uzate antrenate de Sonda 2 Bătrânesti, se poate estima la 0,10 mc/zi (3,00 mc/lună), acest volum fiind variabil, în funcţie de presiunea de exploatare a sondei.

Condensatul care se separă din apa de zăcământ este stocat într-un rezervor metalic suprateran, cu capacitatea de 10 mc, amplasat în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti. Din rezervorul metalic, condensatul este transportat la unităţi specializate în prelucrarea produselor petroliere. Volumul condensatului de la Sonda 2Bătrânesti, se poate estima la 0,12 mc/zi (3,60 mc/lună), acest volum fiind variabil, în functie de presiunea de exploatare a sondei.

Apele uzate de tip menajer rezultate ca urmare a utilizării apei pentru igiena operatorului şi la grupul sanitar din incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, sunt tratate într-o staţie de epurare monobloc, şi colectate într-un bazin impermeabilizat vidanjabil cu capacitatea de 20 mc. Bazinul vidanjabil va fi descărcat ori de câte ori este nevoie, în baza unui contract cu un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să desfăşoare această activitate. Cantitatea de ape uzate de tip menajer rezultate este în medie de 3 mc/lună.

Pentru a împiedica pătrunderea apelor pluviale din incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, în afara incintei, incinta este prevăzută cu un sanţ perimetral de gardă care permite colectarea apelor pluviale şi scurgerea acestora în bazinul vidanjabil. În acest fel se elimină posibilitatea pătrunderii apelor pluviale din careul Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, pe terenurile învecinate.

1.9.2.2. Emii şi deşeuri pentru aer



Sursele de poluanţi pentru aer în etapa de funcţionare a instalaţiilor, acestea fiind construite în circuit închis, nu se vor înregistra emisii în aer, cu excepţia gazelor separate din apa de zăcământ care sunt dirijate spre coşul de refulare, unde are loc arderea acestora. Cantitatea de gaze separate din apa de zăcământ şi arse este de 4 – 6 mc/lună.

Nu sunt necesare instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă, cu excepţia coşului de refulare cu înălţimea de 30 m, în care are loc arderea gazelor separate din apa de zăcământ.

1.9.2.3. Surse de zgomot şi vibraţii În etapa de exploatare a instalaţiilor nu sunt surse de zgomot şi vibraţii.

1.9.2.4. Surse şi emisii de poluanţi pe sol şi/sau în subsol şi ape freaticeDeşeuri de tip menajer rezultate de la operatorul care deserveşte Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti – 12 kg/lună.

1.9.3. Emisii şi deşeuri generate în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDupă epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 2 Bătrâneşti, conductei de aducţie, conductei colector şi ale Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.10. Modalităţi de evacuare/eliminare a deşeurilor

1.10.1. Modalităţi de eliminare a deşeurilor generate în etapa de construcţieOperatorul economic care va avea responsabilitatea procurării şi transportului materiilor prime, materialelor şi instalaţiilor necesare, asigurării forţei de muncă şi a utilajelor necesare executării lucrărilor de construcţii-montaj, organizării de şantier, va avea şi responsabilitatea gospodăririi deşeurilor generate pe amplasament, şi va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare.

Se va face colectarea selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri rezultate din activităţile de construcţii-montaj şi organizarea de şantier, iar eliminarea acestora se va face cu respectarea prevederilor legale în domeniu: Deşeul inert (solul) care rămâne de la acoperirea şanţurilor pentru montarea conductei

de aducţie, conductei colector şi realizarea fundaţiilor în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti va fi transportat şi depozitat în locul stabilit de către reprezentanţii administraţiei publice locale pe teritoriul căreia s-a produs acest deşeu;

Deşeurile de tip menajer rezultate de la personalul implicat în realizarea lucrărilor de construcţii-montaj vor fi colectate în containere mobile, fără scurgere în mediu, care vor fi amplasate temporar în zonele de lucru specifice fiecărei etape de implementare a proiectului, şi vor fi predate pentru transport şi depozitare unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să desfăşoare această activitate;

PET-urile rezultate de la personalul implicat în realizarea lucrărilor de construcţii-montaj vor fi colectate în saci de polietilenă şi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia acest tip de deşeu.



Deşeuri periculoaseDeşeurile de ambalaje provenite de la substanţele periculoase vor fi colectate într-un container amplasat pe o suprafaţă impermeabilizată, într-un spaţiu închis şi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze aceste tipuri de deşeuri. Uleiurile uzate vor fi colectate într-un recipient amplast pe o suprafaţă impermeabilizată şi într-un spaţiu închis, şi vor fi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Bateriile auto uzate vor fi predate la achiziţionarea bateriilor noi.

1.10.2. Modalităţi de eliminare a deşeurilor generate în etapa de funcţionareEliminarea deşeurilor tehnologice Apa sărată de zăcământ, care conţin în principal ioni de: Ca2+, Mg2+, Na+, K+, Cl-,

SO4, este stocată în haba de stocare, cu capacitatea de 10 mc, amplasată în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti. Din haba de stocare, apa de zăcământ este încărcată cu vidanja şi transportată, după un grafic prestabilit, la Sonda de injecţie 242 Roman, special amenajată pentru injecţie la adâncimea de zăcământ;

Gazele naturale separate din apa de zăcământ sunt arse în coşul de refulare; Condensatul care se separă din apa de zăcământ este transportat la unităţi

specializate în prelucrarea produselor petroliere. Eliminarea deşeurilor menajere Apele uzate de tip menajer rezultate ca urmare a utilizării apei pentru igiena

operatorului şi la grupul sanitar din incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, sunt tratate într-o staţie de epurare monobloc, şi colectate într-un bazin impermeabilizat vidanjabil. Bazinul vidanjabil va fi descărcat ori de câte ori este nevoie, în baza unui contract cu un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să desfăşoare această activitate;

Deşeurile solide sunt colectate într-un container, transportate şi depozitate pe bază de contract cu un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să desfăşoare acest tip de activitate.

1.10.3. Modalităţi de eliminare a deşeurilor generate în etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDupă epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 2 Bătrâneşti, conductei de aducţie, conductei colector şi ale Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.11. Utilizarea terenului

1.11.1. Categoria de folosinţă a terenului Sonda 2 Bătrâneşti – teren arabil (culturi agricole) situat în extravilanul comunei

Dămieneşti, judeţul Bacău; Conducta de aducţie – teren agricol (culturi agricole, fâneaţă, zona drumului DJ 207D

şi DJ 159) situat în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău şi comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ;



Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti – teren meproductiv, fâneaţă, situat în extravilanul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ;

Conducta colectoare – teren arabil, livadă, curţi-construcţii, păşune, zona drumului DJ 207D şi DJ 159, situat în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău şi pe teritoriul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ (extravilanul localităţii Icuşeşti şi intravilanul localităţilor Bătrâneşti şi Spirodeneşti).

Conform certificatelor de urbanism eliberare de consiliile judeţene Neamţ şi Bacău şi a Planului de situaţie, terenurile pe care va fi amplasat proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, aparţin proprietarilor persoane fizice şi juridice (proprietari particulari, operatori economici, Consiliul Local Icuşeşti, Regionala de Drumuri Iaşi).

Folosinţe actuale ale terenuluiTeren: arabil, livadă, curţi-construcţii, păşune, zona drumului DJ 207D şi DJ 159.

Areale sensibileCca. 120 m (1200 mp) din traseul conductei de aducţie trece prin perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.12. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanent 2424 mp, din care: 24 mp pentru împrejmuirea Sondei 2 Bătrâneşti; 2400 mp pentru construirea Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.

1.13. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate temporar În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, pentru executarea lucrărilor se va ocupa temporar suprafaţa de teren de – 49.690 mp, din care: 10.200 mp pentru montarea conductei de aducţie, din care, cca. 1200 mp în perimetrul

SPA Lunca Siretului Mijlociu; 39.490 mp pentru montarea conductei colectoare.

1.14. Drumuri de acces

Pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, nu se construiesc căi noi de acces şi nici nu se modifică cele existente.


.1.15. Alte amenajari

1.15.1. Alte amenajări în etapa de construcţie Nu sunt necesare.



1.15.2. Alte amenajări în etapa de funcţionare Nu sunt necesare.

1.15.3. Alte amenajări în etapa de dezafectare/reconstrucţie ecologicăDupă epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 2 Bătrâneşti, conductei de aducţie, conductei colector şi ale Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.16. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

1.16.1. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectuluiImplementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, nu presupune relocarea unor conducte, retele electrice, etc.

1.16.2. Modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ANPIC

Deoarece implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, nu presupune relocarea unor conducte, retele electrice, etc, nu se pune problema să afecteze integritatea SPA Lunca Siretului Mijlociu.

1.17. Eşalonarea etapelor de implementare a proiectului

1.17.1. Durata etapei de construcţie - 3 luniOperatorul economic care va executa lucrările de construcţii-montaj, organizarea de şantier, reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de implementarea proiectului şi redarea acestora circuitului agricol, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare

Executarea lucrărilor pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” va dura 3 luni şi se va face în strictă conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”constă în realizarea următoarelor construcţii, amenajări şi montarea următorelor instalaţii: împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 2 Bătrâneşti cu 10 bare de tubing şi o poartă

de acces pietonal, suprafaţa de 24 mp; montarea conductei de aducţie cu lungimea de 1020 m prin care se transportă gazele

naturale exploatate din Sonda 2 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti;

construcţia obiectivelor şi montarea instalaţiilor (împrejmuire, alei de acces, platformă impermeabilizată, puţ forat, căsuţă operator, bazin pentru colectarea apelor uzate, pichet PSI), montarea instalaţiilor şi aparaturii (calorifere, claviaturaă de măsurare gaze, separator orizontal de lichide SOG -100 – 700 Pn 64, panou pentru măsurarea gazelor, claviatură pentru instalaţia de nepoluante, separator de destindere, habă de



etalonare, habă de stocare, instalaţie de liftare condens cu deviaţii la cele 2 rezervoare, rezervor pentru stocarea temporară a apei, grup de măsură şi reglare gaze în cofret, coş de refulare, rezervor metalic) din incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti;

montarea conductei colector Bătrâneşti – Spiridoneşti, cu lungimea totală de 3670 m, din care 80 m traversează Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti;

refacerea suprafeţelor ocupate temporar, afectate de implementarea proiecului şi redarea circuitului agricol.

1.17.2. Durata etapei de funcţionare1.17.2.1. Etapa de punere în funcţiune - 1lunăDupă execuţia lucrărilor de construcţii–montaj se va proceda la executarea încercărilor, probelor şi verificărilor impuse de fişele tehnologice şi de actele normative în vigoare (proba preliminară a etanşietăţii, proba de rezistenţă şi proba de etanşietate la presiunea de lucru). Pe baza acestor probe şi verificări se vor întocmi buletinele de verificare după care se trece la punerea în funcţiune a investiţiei.

1.17.2.2. Etapa de exploatareDupă punerea în funcţiune a instalaţiilor şi după recepţionarea acestora, exploatarea lor va fi asigurată de beneficiar prin personal de specialitate. Durata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 2 şi 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.

1.17.3. Durata etapei de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăIII.14.4. Etapa de refacere şi folosire ulterioarăDupă epuizarea rezervei de gaze naturale exploatabile, dezafectarea instalţiilor Sondei 2 Bătrâneşti, conductei de aducţie, conductei colector şi ale Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, se va face pe bază de proiect supus procedurilor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.

1.18. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, presupune apariţia următoarelor servicii suplimentare: asigurarea unei noi surse de apă (puţ forat) în incinta Grupului tehnologic de sonde 2

Bătrâneşti; asigurarea unei noi surse de energie (curent electric - generator) în incinta Grupului

tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti; eliminarea apelor uzate menajere în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti; eliminarea unor deşeuri (apa de zăcământ şi menajere), în incinta Grupului tehnologic

de sonde 2 Bătrâneşti.Atât prin prin natura lor cât şi prin amplasament (în incinta Grupului tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti), activităţile suplimentare solicitate de implementarea proiectului nu afectează integritatea sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu.



1.19. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

1.19.1. Profilul şi capacităţile de producţie ale proiectuluiAceastă investiţie este necesară pentru exploatarea gazelor puse în valoare prin forajul geologic al Sondei 2 Bătrâneşti şi valorificarea acestora.

Analiza volumetrică a probelor de gaz a pus în evidenţă următoarele componente: metan – 94,29 %; etan – 2,06 %; azot – 1,91 %; propan – 0,67 %; iso butan – 0,16 %; normal butan – 0,20 %.

Rezultatele tuturor măsurătorilor au condus la concluzia că există aflux de gaze cu debite industriale.

Parametrii de funcţionare ai sondei 2 Bătrâneşti: Presiunea statică, Ps = 126,56 bar; Presiunea dinamică:

- pe disc de Ø 9 mm, Pd = 127/0 127/9 bar (120 min) + 5501 as + cds, Q = 160 mii Smc/zi;- pe disc de Ø 12 mm, Pd = 121/0 121/29 bar (120 min) + 1101 as + cds, Q = 275 mii Smc/zi;- pe disc de Ø 14 mm, Pd = 116/0 116/32 bar (120 min) + 5501 as + cds, Q = 307 mii Smc/zi.

Clasa de locaţie a instalaţiei este „I”, pentru care se va folosi în calcule coeficientul de siguranţă S = 1,39. Acesta corespunde unui număr mai mic de 10 clădiri amplasate pe o suprafaţă de teren care se întinde pe o lăţime de 200 m, de o parte şi de alta a traseului conductei, conform „Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.

1.19.2. Descrierea instalaţiilor şi fluxurilor tehnologice de pe amplasament1.19.2.1. Sonda 2 BătrâneştiAceasta a fost echipată cu: un ansamblu de adâncime format din dispozitiv Underbalance, pk hidraulic

Paramalach Ø 117,5 mm, VCL OTIS 2 3/8 in + tbg 2 7/8” non API (JINDAI) x 1469, 05 m (parker Paramalach Ø 117,5 mm x 1469,05 m , VCL OTIS 2 3/8 in x 1458,34 m);

instalaţie de suprafaţă - cap de erupţie.

1.19.2.2. Conducta de aducţie Prin conducta de aducţie sunt transportate gazele naturale extrase din Sonda 2 Bătrâneşti, la Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti.Conducta de aducţie are lungimea de 1020 m şi este construită din ţeavă Ø 73 x 6,4 mm SR EN ISO 11960. Montarea conductei de aducţie se va face într-un şanţ cu lungimea de 1020m, lăţimea de 0,60 m şi adâncimea de 1,30 m.



1.19.2.3. Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti este constituit într-o incintă cu suprafaţa de 2400 mp (80 m x 30 m) şi împrejmuită cu plasă de sârmă şi 2 porţi (pentru acces pietonal şi auto). Aici, ajung conductele de aducţie prin care se transportă gazele naturale exploatate de la sondele 2 şi 3 Bătrâneşti.

Din conducta de aducţie care transportă gazele naturale de la Sonda 2 Bătrâneşti, gazele intră în calorifer unde sunt încălzite pentru a preveni formarea criohidraţilor, în timpul laminării care are loc la trecerea gazelor prin duza montată la ieşirea din calorifer. Apoi, prin registru de intrare, gazele vor fi dirijate în rampa de etalonare, sau, în rampa de total. Prin rampa de etalonare, gazele vor fi dirijate la poligonul de etalonare, unde se va etalona fiecare sondă. Din rampa de total gazele vor fi dirijate printr-un poligon de total, unde vor fi măsurate împreună cu gazele care trec prin panoul de etalonare.Gazele măsurate în poligonul de total, vor fi preluate în conducta colectoare Bătrâneşti –Spiridoneşti.

În timpul exploatării, gazele antrenează impurităţi lichide (apă sărată şi condens). Gazele cuapă de zăcământ sunt dirijate, spre rampa de nepoluante, de unde ajung prin conducta de nepoluante, la separatorul de destindere, unde are loc separarea gazelor, de apa de zăcământ. Apoi, gazele separate de apa de zăcământ, ajung în coşul de refulare unde sunt evacuate şi arse, iar apa de zăcământ este etalonată în haba de etalonare, cu capacitatea de 1 mc, şi stocată, în haba de stocare, cu capacitatea de 10 mc. Haba de stocare este golită cu o vidanjă, după un program stabilit. Apa de zăcământ va fi transportată la Staţia de injecţieunde va fi injectată în Sonda de injecţie 242 Roman. Din apa de zăcământ antrenată de gazele de sondă se separă şi condens, care se va stoca într-un rezervor metalic suprateran, cu capacitatea de 20 mc, amplasat într-o cuvă de retenţie. Din rezervor condensul este preluat de autocisterne şi predat unei rafinării.

1.19.2.4. Conducta colectoare Bătrâneşti – Spiridoneşti Din Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, gazele naturale sunt preluate de conducta colectoare, cu lungimea totală de 3670 m, din care 80 m traversează Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, ajungând la Grupul 247 Spiridoneşti, grup existent, şi care preia gazele naturale în Sistemul Naţional.

1.19.3. Descrierea proceselor de producţie Gazele extrase din Sonda 2 Bătrâneşti sunt dirijate prin capul de erupţie, ventilul colţar şi conducta de aducţie, spre Grupul tehnologic de sonde 2 Bătrâneşti, unde sunt reunite mai multe instalaţii tehnologice care sunt urmărite, întreţinute şi deservite de un singur operator.

În incinta Grupului tehnologic, gazele intră în calorifer unde sunt încălzite pentru a preveni formarea criohidraţilor în timpul laminării care are loc la trecerea prin duza montată după calorifer. Gazele sunt dirijate apoi prin registrul de intrare, spre separatorul de etalonare, sau spre separatorul de total, unde sunt separate de eventualele impurităţi antrenate, şi sunt măsurate (individual sau pe total grup). Gazele sunt dirijate prin racordul Grupului tehnologic, în colectorul de gaze Bătrâneşti - Spiridoneşti.



Impurităţile antrenate de gaze şi separate din circuitul acestora, sunt etalonate, în haba de etalonare a grupului, şi stocate în haba de stocare, de unde sunt vidanjate, transportate şi injectate în Sonda de injecţie 242 Roman, special amenajată. Din impurităţile rezultate din gaze se separă şi condensat care se va stoca într-un rezervor metalic suprateran, amplasat într-o cuvă de retenţie. Condensatul se va preda unităţilor specializate în prelucrarea produselor petroliere.

Produsul obţinut ca urmare a implementării proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” - gaze naturale - 160 mii Smc/zi;

Subprodusul obţinut este condensul care se separă din apa de zăcământ antrenată de gazele de sondă. Condensul va fi stocat într-un rezervor metalic suprateran, amplasat într-o cuvă de retenţie. Cantitatea de condens rezultată este în medie de 3,6 mc/lună.

Rezervorul metalic are capacitatea de 20 mc este prevăzut cu sistem de măsurare a nivelului, cu suspape de respiraţie şi antiflacără, cu legătură de Ø 4” la coşul de refulare, şi cuvă de retenţie impermeabilizată. Din rezervor, condensatul este preluat de autocisterne şi predat unei rafinării.

Conform specificaţiilor tehnice din prezentul proiect, Instalaţia tehnologică a Sondei 2 Bătrâneşti, va fi realizată dintr-un ansamblu de ţevi, robineţi, fitinguri, instalaţii şi utilaje care vor asigura un circuit închis al gazelor şi al impurităţilor, fără a afecta mediul înconjurător.

1.20. Justificarea dacă proiectul propus are legatură directă cu, sau este necesar pentru managementul privind protecţia şi conservarea ANPIC

Proiectul propus nu are legătură directă şi nu este necesar pentru managementul privind protecţia şi conservarea sitului Natura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Această investiţie este necesară pentru valorificarea rezervelor de gaze libere, pentru realizarea dinamicilor de producţie zilnice şi anuale planificate, pentru exploatarea gazelor puse în valoare prin forajul geologic al Sondei 2 Bătrâneşti. Datorită finalizării lucrărilor de foraj la Sonda 2 Bătrâneşti se propune punerea în funcţiune a sondei, pentru aceasta fiind necesară construirea instalaţiei tehnologice de suprafaţă.



CAPITOLUL 2INFORMAŢII PRIVIND ANPIC POSIBIL A FI AFECTATĂ DE

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” este amplasat în extravilanul comunei Dămieneşti, judeţul Bacău şi pe teritoriul comunei Icuşeşti, judeţul Neamţ (în extravilanul localităţii Icuşeşti şi intravilanul localităţilor Bătrâneşti şi Spiridoneşti), nu are legătură directă şi nu este necesar pentru managementul conservării bunurilor naturale din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Cca. 120 m (1200 mp) din traseul conductei de aducţie trece prin perimetrul sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu.

2.1. Informaţii despre ANPIC care poate fi afectată de implementarea proiectului

2.1.1. Inormaţii generale despre situl Natura 2000 – SPA Lunca Siretului MijlociuSPA Lunca Siretului Mijlociu a fostdeclarată prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.Cod: ROSPA0072Suprafaţa sitului este de 10.455,40 ha, din care:

3.272,50 ha pe teritoriul judeţului Iaşi;

5.363,62 ha pe teritoriul judetuluiNeamţ;

1.819,24 ha pe teritoriul judeţuluiBacău.

Clasele de habitate existente pe teritoriul sitului: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi agricole, păşuni, păduri de foioase.Importanţa acestui sit constă în faptul căreprezintă una din principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiilespeciilor de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Vulnerabilitate – starea de conservare a sitului este afectată de: braconaj piscicol, braconaj cinegetic, inundaţii, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, exploatări de pietriş şi nisip, vandalism şi culturi agricole.



Managementul sitului este realizat de către AJVPS Roman, în baza Convenţiei de custodie încheiată în martie 2010, cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Până la data curentă nu a fost elaborat Planul de management al sitului.

2.1.2. Obiectivele de conservareObiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt următoarele specii de păsări cuprinse în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE :

2.2. Distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului

Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt 22 specii de păsări de importanţă comunitară menţionate în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE. Deşi această arie naturală protejată nu a fost declarată pentru protecţia habitatelor, starea de conservare a cestora are consecinţe directe asupra stării de conservare a speciilor de păsări.

În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, va fi ocupată temporar (3 luni) suprafaţa de 0,12 ha din perimetrul SPA Lunca



Siretului Mijlociu, suprafaţă care reprezintă 0,001% din suprafaţa totală a sitului (10.455,40 ha).Din suprafaţa totală a SPA Lunca Siretului Mijlociu (10.455,40 ha), 29 % (3.032,066 ha) este reprezentată de habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia. Deci, cei 0,12 ha ocupaţi temporar, reprezintă 0,003% din habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia.

În concluzie, suprafaţa ocupată temporar, din habitatele de interes pentru speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind foarte mică, se vor menţine condiţiile de habitat care să asigure conservarea populaţiilor speciilor pe termen lung.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestuia, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic).

Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, are următoarele efecte: impact negativ nesemnificativ în etapa de construcţie şi impact neutru în etapa

de funcţionare asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);

impact neutru atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare asupra a 14 specii - Alcedo atthis (pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos syriacus (ciocanitoarea de grădini).

În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu şi nici condiţiile care asigurămenţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

2.3. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC învecinate

2.3.1. ANPIC invecinateÎn zona amplasamentului proiectului şi vecinătăţile acestuia nu sunt alte arii naturale protejate, SPA Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti este la o disatanţa de peste 35 km.



2.3.2. Funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ANPIC invecinateSpeciile de păsări care folosesc pentru migraţie coridorul est-carpatic, ajung pe cursul şi lunca Siretului, în Lacul Galbeni (componentă a sitului Natura 2000 – SPA Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti), situat la o disatanţă de peste 35 km faţă de amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”.

2.4. Descrierea tipurilor de habitate, a speciilor caracteristice ANPIC şi statutul de conservare al speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară

Deşi această arie naturală protejată nu a fost declarată pentru protecţia habitatelor, starea de conservare a cestora are consecinţe directe asupra stării de conservare a speciilor de păsări.În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, va fi ocupată temporar (3 luni) suprafaţa de 1200 mp din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă care reprezintă 0,001% din suprafaţa totală a sitului (10.455,40 ha). Din suprafaţa totală a SPA Lunca Siretului Mijlociu (10.455,40 ha), 29 % (3.032,066 ha) este reprezentată de habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia. Deci, cei 0,12 ha ocupaţi temporar, reprezintă 0,003% din habitatele de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia.Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt 22 specii de păsări de importanţă comunitară menţionate în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE.

1. Alcedo atthis – pescăraş albastru

HabitatSpecie larg răspândită în Europa, Asia şi nordul Africii. În regiunile temperate populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a căror maluri au vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele de prundiş.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei este notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă).

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAceastă specie este afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi în deosebi la îndepărtarea vegetaţiei spontane.Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, şi de faptul că în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi în vecinătăţile acestuia, nu sunt aceste tipuri de habitate, se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie cât şi în cea de funcţionare.

2. Anthus campestris – fâsă de câmp

HabitatCuibăreşte în regiuni deschise, aride şi nisipoase cu vegetaţie joasă, pe alocuri cu tufe şi



arbori mici, cum ar fi dunele de nisip, poienile, balastierele. Este o specie specifică stepei continentale din Eurasia şi preferă zonele cu climat mai cald.Populaţia din RomaniaEste estimată la 150.000 – 200.000 de perechi cuibăritoare, România găzduind cea mai importantă populaţie din Europa.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 7 - 15 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul

că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiFaptul că în zona amplasamentului proiectului supus analizei şi în vecinătăţile acestuia, sunt habitate cu vegetaţie joasă, pe alocuri cu tufe şi arbori mici, specia ar putea cuibări în aceste locuri. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 7 - 15 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca

Siretului Mijlociu; habitatele preferate de specie au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului

(29% = 3032,06 ha); pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafaţa din sit care va fi ocupată

temporar (maxim 3 luni) este foarte mică (0,12 ha).

3. Botaurus stellaris – buhai de baltă

HabitatSpecia este oaspete de vară, din martie până în octombrie în majoritatea bălţilor din Delta Dunării şi în interiorul ţării. Este o specie crepusculară şi nocturnă, preferă zonele umede din regiunile de câmpie şi de deal, invadate de vegetaţie palustră, în principal de trestie. Populaţia din România Populaţia de exemplare clocitoare este estimată la circa 500 – 2000 perechi, fiind cea mai mare din Europa, exceptând Rusia şi Ucraina.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 2 - 3 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece buhaiul de baltă este o specie crepusculară şi nocturnă, preferând zonele umede din regiunile de câmpie şi de deal, invadate de vegetaţie palustră, în principal de trestie, zona şi vecinătăţile amplasamentului proiectului supus analizei, nu fac parte din habitatele



preferate pentru această specie datorită lipsei vegetaţiei palustre, astfel că, specia se poate afla doar accidental în zona analizată. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima ca impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

4. Caprimulgus europaeus – caprimulg

Habitat Este o specie rară a regiunilor păduroase deschise, aridecu poieni şi rarişti. Caprimulgul preferă pădurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaţie de stepă cu tufişuri sau arbori mici, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor mai uscate sau lângă păduri tinere.Populaţia din România Specia cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaţie în mozaic, are nevoie de păduri, pentru cuibărit, şi de terenuri agricole,pentru hrănit. Populaţia stabilă din România cu cele 12.000

– 15.000 de perechi cuibăritoare este una din cele mai semnificative de pe continent, specia fiind foarte importantă la nivel continental. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 3 - 6 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţei specieiDeoarece specia cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaţie în mozaic, pentru cuibărit având nevoie de păduri iar pentru procurarea hranei având nevoie de terenuri agricole, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor, se poate concluziona că această specie poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se fac lucrări pentru implementarea proiectului doar întâmplător sau în trecere. Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, de faptul că suprafaţa sitului este suficient de mare, de numărul redus de exemplare pe întreaga suprafaţă a sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu (3 - 6 perechi), şi că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (3 luni), se poate estima că populaţia acestei specii nu va fi afectată de această activitate existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung (impact neutru).

5. Chlidonias hybridus – chirighiţă cu obraz alb

Habitat Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede, dar, preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 34 - 40 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.



Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede, dar, preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele inundabile, se poate aprecia că specia nu ar putea fi prezentă în zona amplasamentului proiectului supus analizei, sau învecinate acestuia. Faptul că specia cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri, implementarea proiectului nu are legătură cu apele râului Siret, iar amplasamentul proiectului este la

distanţă faţă de acest curs de apă. Tinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat şi de tipurile de habitat din zona amplasamentului proiectului se poate estima că implementarea proiectului nu va avea nici un impact (impact neutru) asupra populaţiilor speciei în nici una din etapele proiectului sau etapele de viaţă ale speciei.

6. Ciconia ciconia – barza albă

HabitatCuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate (pe şură, case, coşuri, pomi, ruine, sau stânci). În ultimile 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpii de joasă tensiune. Supraveţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede.

Populaţia din RomâniaConform ultimului recesământ populaţia speciei este estimată la 5.500 de perechi. În România, datorită desecării excesive a zonelor

umede, în multe părţi ale ţării populaţia acestei specii a suferit o diminuare accentuată.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 - 20 perechi cuibăritoare, şi 1200 – 1800 de indivizi în pasaj în toată SPA“Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece barza albă procurară hrana din fâneţe, păşuni şi zone umede, specia poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului suspus analizei şi zonele limotrofe acestor amplasamente, în căutarea hranei. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate, barza albă cuibărind pe şură, case, coşuri,pomi, ruine, sau stânci, implementarea proiectului poate să-i producă un minim disconfort în căutarea hranei, şi nu are nici un efect asupra speciei în timpul cuibăririi deoarece pe amplasamentele pe care se fac lucrări nu sunt condiţiile necesare pentru cuibărit.



Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: habitatele preferate de specie pentru procurarea hranei au o foarte largă răspândire pe

toată suprafaţa sitului SPA Lunca Siretului Mijlociu (29% = 3032,06 ha); pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafaţa din sit care va fi ocupată


7. Ciconia nigra – barza neagrăHabitatCuibăreşte pe copaci înalţi, în păduri bătrâne, în apropierea zonelor mlăştinoase sau pajiştilor nedrenate. Fiind o specie retrasă în perioada de cuibărit are nevoie de zone întinse

neantropizate care să prezinte un mozaic de habitate propice. Populaţia din RomâniaCuibăreşte în pădurile de fag şi molid de pe munţi şi de la poalele acestora, respectiv, în pădurile de luncă, cea mai importantă populaţie fiind de-a lungul Dunării. În România populaţia a fost estimată la 160 – 250 perechi, în anul 2004, pe baza unor studii recente, populaţia poate fi apreciată ca fiind de 300 perechi.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia acestei specii a fost estimată la 2 - 3 perechi cuibăritoare, şi 40 – 45 de indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populatiei specieiŢinând cont de preferinţele de habitat ale speciei, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că specia ar putea fi prezentă în zonele limitrofe amplasamentului proiectului supus analizei, sau accidental, chiar pe amplasamentul proiectului. Faptul că habitatele preferate pentru cuibărit sunt pădurile de fag şi molid de pe munţi şi de la poalele acestora, respectiv, pădurile de luncă, aceste habitate fiind reprezentate în mică măsură (pădure de luncă) doar în vecinătatea amplasamentului proiectului, specia se poate găsi doar în vecinătatea amplasamentului pe care vor fi efectuate lucrări pentru implementarea proiectului.Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, de dimensiunile sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, şi de faptul că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (3 luni), se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei acesteia, atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung (impact neutru).

8. Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spate albHabitat

Specia preferă pădurile de foioase din regiuni colinare şi muntoase, fiind prezentă în general în pădurile dominate de fag. În astfel de regiuni specia cuibăreşte şi în pădurile de galerie, în lungul pâraielor dominate de specii de arbori de esenţă moale.



Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia acestei specii a fost estimată la 10 – 18 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiŢinând cont de preferinţele speciei faţă de habitat, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că specia poate fi prezentă în vecinătăţile amplasamentului pe care se vor desfăşura lucrări pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi

negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: habitatele preferate de specie pentru procurarea hranei au o foarte largă răspândire pe

toată suprafaţa sitului SPA Lunca Siretului Mijlociu (29% = 3032,06 ha); pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafaţa din sit care va fi ocupată


9. Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădiniHabitatEste o specie cosmopolită, fiind prezentă în păduri, parcuri, păşuni împădurite sau grădini. Este cea mai antropizată specie de ciocănitoare, majoritatea populaţiei cuibărind în grădini sau în apropierea localităţilor, în habitate cu puternic impact antropic.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 30 – 45 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere toleranţa speciei faţă de activităţile antropice şi preferinţele faţă de condiţiile de habitat, atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărit, se poate estima că ciocănitoarea de grădini poate fi prezentă accidental sau în trecere pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, dar poate fi prezentă în vecinătăţile acestuia. Ţinând cont de aspectele prezentate, se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia, atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung (impact neutru).



10. Falco peregrinus – şoim călător

Habitat Această specie preferă habitatele situate pe versanţi montani şi văile râurilor, iar în ultimul timp au fost citate deseori şi în apropierea aşezărilor umane.Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 -12 indivizi în pasaj, în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă habitatele situate pe versanţii

montani şi văile râurilor, deseori şi în apropierea aşezărilor umane, utilizând şi habitatele zonelor umede, se poate estima că specia ar putea fi prezentă în zonele învecinate amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, şi că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece durata implementării proiectului supus analizei este de maxim 3 luni.

11. Falco vespertinus – vânturel de seară

HabitatEste o răpitoare tipică de stepă şi silvostepă, preferă terenurile deschise cu pâlcuri de copaci pentru cuibărit. În general, cuibăreşte în regiunea de şes, evită munţii şi pădurile închise, rareori este prezentă la altitudini mai mari de 300 m. Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi părăsite de ciori. Se hrăneşte cu insecte şi rozătoare mici, pe care le strânge de pe câmpii şi terenuri cultivate. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 3 - 5 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă habitatele de stepă şi silvostepă, terenurile deschise cu pâlcuri de copaci pentru cuibărit, specia ar putea fi prezentă în zona amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestui amplasament. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 3 - 5 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar

întâlnită în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu; habitatele preferate de specie au o foarte largă răspândire pe toată suprafaţa sitului

(29% = 3032,06 ha);



toleranţa speciei faţă de activităţile antropice este mare; pentru implementarea proiectului supus analizei, suprafaţa din sit care va fi ocupată


12.Ficedula albicollis – muscar gulerat

HabitatCuibăreşte destul de frecvent în pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, în parcuri şi grădini cu vegetaţie densă. Cuibul şi-l construieşte exclusiv în scorburi. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 7 - 10 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, parcurile şi grădinile cu vegetaţie densă, se poate estima că specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, dar poate fi prezentă în zonele învecinate amplasamentului proiectului menţionat. Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat şi de faptul că lucrările pentru implementarea proiectului durează o perioadă scurtă de timp (3 luni), se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia (impact neutru), atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung.

13.Ficedula parva – muscar mic

HabitatCuibăreşte în pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie abundentă, umbroase, cu subarboret des. Preferă zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor, de cele mai multe ori întâlnim această specie în apropierea pâraielor sau izvoarelor. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 12 – 20 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie

cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă pădurile de foioase sau de amestec, cu vegetaţie abundentă, umbroase, cu subarboret des, zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor din apropierea pâraielor sau izvoarelor, specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, şi nici în vecinătăţile acestuia, deoarece în aceste zone nu sunt prezente habitatele caracteristice.



Ţinând cont de preferinţele speciei faţă de condiţiile de habitat, se poate estima că activităţile menţionate nu au impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung (impact neutru).

14.Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic

HabitatCuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măces, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie spontană constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 18 – 22 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar, preferăterenurile agricole mărginite de vegetaţie spontană, specia ar putea fi prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestui amplasament. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 18 - 22 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar




15.Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagrăHabitatCuibăreşte în regiuni deschise, cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, construind cuibul în arbori. Uneori cuibăreşte în arborii de pe marginea şoselelor. Preferă zonele înconjurate de vegetaţie spontană şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 20 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia utilizează o varietate mare de habitate, dar preferă



terenurile agricole şi păşunile, construindu-şi cuibul în arbori, specia ar putea fi prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestui amplasament. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru, în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 15 - 20 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar




16.Lullula arborea – ciocârlie de pădureHabitatPopulează zone deschise cu arbuşti şi arbori rari liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone

cu microrelief caracteristic, respectiv cu microclimat cald.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5 – 10 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zone deschise cu arbuşti şi arbori rari,

liziere, crânguri şi dumbrăvi, zone cu microrelief caracteristic, specia ar putea fi prezentă pe amplasamentul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, şi zonele invecinate acestui amplasament. Se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcţie, şi neutru în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung, deoarece: populaţia speciei a fost estimată la 5 - 10 perechi cuibăritoare, deci este o specie rar



temporar (maxim 3 luni) este foarte mică (0,12 ha). 17.Nycticorax nycticorax – stârc de noapteHabitatPreferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti,insecte, amfibieni.



În migraţie, de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole. Populează zone deschise cu arbuşti şi arbori rari, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic, respectiv cu microclimat cald. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra

populaţiei specieiDeoarece specia preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezentă şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale), ar putea fi prezentă în vecinătatea amplasamentului pe care se desfăşoară lucrările necesare pentru implementarea proiectului supus analizei, dar, fiind o specie activă noaptea, când nu se fac lucrări, implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, nu are impact asupra arealului speciei şi distribuţiei populaţiilor acesteia, existând condiţii pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung (impact neutru).

18. Pernis apivorus - viesparHabitatCuibăreşte în arborete batrâne de foioase şi conifere. Cuibul este construit exclusiv în arbori. Se hrăneşte în păduri şi liziere. Preferă pădurile cu coronament deschis. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 1 – 2 perechi cuibăritoare şi 5 – 6 indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (populaţie nesemnificativă şi la nivel naţional) .

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă arborete batrâne de foioase şi conifere, putem estima că nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

19. Phalacrocorax pygmeus – cormoran micHabitatCuibăreşte în sud-estul Europei, în colonii, în arbori din zona lacurilor şi râurilor unde există stufărişuri intinse. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 10 – 15 indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la



nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (populaţie nesemnificativă şi la nivel naţional).Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zonele cu arbori din zona lacurilor şi râurilor unde există stufărişuri intinse, cormoranu mic nu poate fi prezent pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului supus analizei, şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

20. Philomachus pugnax – batăuş HabitatEste o specie limnicolă care cuibăreşte în mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundă din zonele muntoase, colinare şi de şes. Frecvent cuibăreşte şi pe pajişti umede, în apropierea lacurilor.

Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 1000 – 1500 indivizi în pasaj în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Specia nu cuibăreşte în SPA Lunca Siretului Mijlociu.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie

scundă din zonele muntoase, colinare şi de şes, nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

21. Platelea leucorodia – lopătar

HabitatSpecia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.Relevanţa sitului pentru specie În Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 25 - 60 indivizi în pasaj, în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu fiind notată cu „D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei



Deoarece specia preferă zonele cu stufărişuri dese, specia nu poate fi prezentă pe amplasamentul proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

22. Tringa glareola – fluierar de mlaştină

HabitatEste o specie nordică destul de comună în mlaştini cu rogoz. De obicei cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Un număr mare de exemplare se găseşte, în pasaj, pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici. Relevanţa sitului pentru specieÎn Formularul Standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 25 – 60 indivizi, în pasaj, în toată SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă

faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă şi la nivel naţional). Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece specia preferă zonele lacurilor cu maluri mlăştinoase, putem estima că nu poate fi prezentă pe amplasamentul pe care se desfăşoară activităţile pentru implementarea proiectului supus analizei şi vecinătăţile acestuia, deoarece aceste zone nu fac parte din habitatele preferate. Ţinând cont de aspectele prezentate se poate estima că impactul asupra populaţiei speciei va fi neutru atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de funcţionare, existând condiţii pentru a asigura menţinerea populaţiilor speciei pe termen lung.

2.5. Structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, are următoarele efecte: impact negativ nesemnificativ în etapa de construcţie şi impact neutru în etapa

de funcţionare asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);




Impactul negativ nesemnificativ din etapa de construcţie va consta în disconfort pentru unele exemplare ale celor 8 specii de păsări care s-ar putea găsi în zona amplasamentului proiectului, disconfort produs de prezenţa umană şi a unui excavator pe amplasament,.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestuia, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), exemplare şi specii care se găsesc cu certitudine în zona menţionată.

În concluzie, implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a nici unui exemplar şi nici unei specii de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

2.6. Starea actuală de conservare a ANPIC şi evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

2.6.1. Descrierea stării actuale de conservare a ANPIC Deoarece situl Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu se întinde pe teritoriul a 3 judeţe, având o lungime destul de mare, starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale apelor râului Siret în ultimii 5 ani, şi de intervenţiile antropice (braconaj piscicol şi cinegetic, inundaţii, management forestier defectos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, exploatări de pietriş şi nisip, vandalism). Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra acestora. Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de păsări.

2.6.2. Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor2.6.2.1. Suprafeţe de habitat de importanţă comunitară ocupate pentru implementarea proiectului Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt 22 specii de păsări de importanţă comunitară menţionate în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CE. Deşi această arie naturală protejată nu a fost declarată pentru protecţia habitatelor, starea de conservare a acestora are consecinţe directe asupra stării de conservare a speciilor de păsări.

În etapa de construcţie a proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, va fi ocupată temporar (3 luni) suprafaţa de 1200 mp din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, suprafaţă care reprezintă 0,001% din suprafaţa totală a sitului (10.455,40 ha).



Din suprafaţa totală a SPA Lunca Siretului Mijlociu (10.455,40 ha), 29 % (3.032,066 ha) este reprezentată de habitate de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia. Deci, cei 0,12 ha ocupaţi temporar, reprezintă 0,003% din habitatele de pajişti naturale, stepe, culturi (teren arabil), habitate reprezentate şi pe amplasamentul proiectului şi împrejurimile acestuia.Nu sunt suprafeţe de teren ocupate permenent , în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu.

În concluzie, suprafaţa ocupată temporar, din habitatele de interes pentru speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind foarte mică, se vor menţine condiţiile de habitat care să asigure conservarea populaţiilor speciilor pe termen lung.

3.6.2.2. Suprafeţe de habitat de importanţă comunitară fragmentateNu sunt suprafeţe de habitat de importanţă comunitară fragmentate temporar saupermanent, în nici una din etapele proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”.În etapa de construcţie (3 luni) se va produce o fragmentare temporară a habitatului de fâneaţă, habitat de interes pentru unele specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu.

2.6.2.3. Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar afectate Numărul exemplarelor speciilor de importanţă comunitară posibil a fi efectate temporar, reversibil - în etapa de construcţieDin analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, are următoarele efecte: impact negativ nesemnificativ în etapa de construcţie şi impact neutru în etapa de

funcţionare asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp), Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);


Impactul negativ nesemnificativ din etapa de construcţie va consta în disconfortul produs de prezenţa umană şi a unui excavator pe amplasament, pentru unele exemplare ale celor 8 specii de păsări care s-ar putea găsi în zona amplasamentului proiectului.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestuia, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), exemplare şi specii care se găsesc cu certitudine în zona menţionată.



Numărul exemplarelor speciilor de importanţă comunitară afectate definitiv, ireversibil - în etapa de funcţionare

Implementarea proiectului supus analizei nu va afecta starea de conservare a nici unui exemplar din speciile de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

2.7. Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ANPIC

Factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a SPA Lunca Siretului Mijlociu (clima, vânturile, relieful, substratul geologic, hidrologia, vegetaţia, flora, fauna şi seismicitatea), nu vor fi afectaţi.

2.8. Măsurile de conservare planificate pentru menţinerea statutului de conservare al ANPIC

Măsuri prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei biodiversităţiiPentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor

aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare

şi de migraţie; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat;

depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de păsări sunt interzise: uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi

de migraţie;



deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

Pentru prevenirea situaţiilor care ar putea avea impact negativ asupra factorilor de mediu în general, şi asupra biodiversităţii în special, atât executantul lucrărilor de construcţie, cât şi beneficiarul acestui proiect, trebuie să respecte: prevederile Acordului de mediu; prevederile Avizului emis de către Custodele SPA Lunca Siretului Mijlociu; prevederile actelor de reglementare privind proiectul suspus analizei; prevederile legale în domeniul protecţiei mediului.

CAPITOLUL 3IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI CU ALTE PP

ASUPRA ANPIC

3.1. Limitele în interiorul cărora se va face analiza elementelor cumulate

Analiza elementelor cumulate se face pe o rază de 500 m, de la amplasamentul fiecăruia din cele 2 proiecte.

3.2. Alte proiecte identificate în zona implementării proiectului supus analizei

În zona amplasamentului proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2Bătrâneşti” este în curs de aprobare şi proiectul „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”, proiect care va fi implementat în acelaşi timp cu proiectul supus analizei.

Implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti”presupune; împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, ocupându-se astfel definitiv

suprafaţa de 24 mp, din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, teren cultivat cu cereale;

săparea şanţului, montarea conductei de aducţie cu lungimea de 400 m, din care, 55 % (220 m – 2200 mp) din traseu este amplasat în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, din care, 120 m sunt traseu comun cu conducta de aducţie a Sondei 2 Bătrâneşti, şi acoperirea acestor şanţuri.

3.3. Modalităţi de evaluare a impactului asupra ANPIC

Pentru identificarea şi evaluarea impactului proiectelor susceptibile să afecteze un situlNatura 2000 - SPA Lunca Siretului Mijlociu, se va folosi pentru analiză o scală care să



ierarhizeze sensul (pozitiv sau negativ) în care implementarea proiectelor va avea impact asupra obiectivelor de conservare ale acestei ANP.

Se foloseşte o scală cu 5 nivele: + 2 = impact pozitiv semnificativ + 1 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 = impact negativ nesemnificativ - 2 = impact negativ semnificativ

Vor fi analizate următoarele tipuri de impact: cumulativ; direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; rezidual.

Evaluarea semnificaţiei impactului se va face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

1. Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut;2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de importanţă comunitară;3. Fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară;4. Durata sau persistenţa fragmentării;5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de importanţă comunitară;6. Amplasamentul proiectului, distanţa faţă de ANPIC;7. Schimbări în densitatea populaţiilor;8. Reducerea numărului exemplarelor speciilor de importanţă comunitară;9. Perioada de timp necesară pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea

proiectului;10.Perioada de timp necesară pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea

proiectului;11. Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC;12.Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ANPIC.

3.4. Impactul cumulat în etapa de construcţie (temporar, reversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor

Lucrările din etapa de construcţie a celor 2 proiecte (Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti şi Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3 Bătrâneşti) se vor desfăşura concomitent, utilizându-se acelaşi operator economic, acelaşi personal şi acelaşi utilaj (excavator pentru săparea şanţurilor).



Cconductele de aducţie de la sondele 2 Bătrâneşti (120 m pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu) şi 3 Bătrâneşt (220 m pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu), au un traseu comun de 120 m.

Deoarece lucrările care vor fi executate pe teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu sunt de mică amploare (împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, ocupându-se astfel definitiv suprafaţa de 24 mp, şi montarea a 220 m conductă de aducţie pentru Sonda 3Bătrâneşti şi 120 m conductă de aducţie pentru Sonda 2 Bătrâneşti) şi într-o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni), impactul cumulat este: negativ nesemnificativ asupra a 8 specii - Anthus campestris (fâsă de câmp),

Ciconia ciconia (barza albă), Dendrocopos leucotos (ciocanitoarea cu spate alb), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (vânturel de seară), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure);

impact neutru asupra a 14 specii - Alcedo atthis (pescăraş albastru), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos syriacus (ciocanitoarea de grădini).

Impactul negativ nesemnificativ va consta în disconfortul produs de prezenţa umană şi a unui excavator pe amplasament, pentru unele exemplare ale celor 8 specii de păsări care s-ar putea găsi în zona amplasamentului proiectului şi zonele învecinate.

Din observaţiile făcute în teren, în zon amplasamentelor proiectelor „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” şi „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 3Bătrâneşti” şi vecinătăţile acestora, am observat 2 exemplare de Anthus campestris (fâsă de câmp), şi un exemplar de Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), exemplare şi specii care se găsesc cu certitudine în zona menţionată.

Implementarea celor 2 proiecte nu va afecta starea de conservare a nici unui exemplar din speciile de păsări, deci, nici a celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

Nu sunt suprafeţe de habitat de importanţă comunitară fragmentate temporar sau permanent, în nici una din etapele celor 2 proiecte deoarece în SPA Lunca Siretului Mijlociunu sunt habitate de importanţă comunitară.

În etapa de construcţie (3 luni) se va produce o fragmentare temporară a habitatului de fâneaţă, habitat de interes pentru unele specii de păsări care constituie obiectivele de protecţie şi conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociu.

Chiar dacă SPA Lunca Siretului Mijlociu nu a fost declarat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de interes comunitar, starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială pentru menţinerea echilibrului ecosistemului, şi deci, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări.

Cumularea impacturilor celor 2 proiecte s-a făcut luînd în consideraţie:



suprafeţele ocupate temporar (maxim 3 luni) de fiecare proiect în parte (Sonda 2 Bătrâneşti = 1200 mp şi Sonda 3 Bătrâneşti = 2200 mp) şi de suprafaţa totală ocupată de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (3400 mp);

perioada de timp în care vor fi efecutate lucrările (împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, săparea şanţurilor, montarea conductelor de aducţie şi acoperirea şanţurilor);

distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentelor şi vecinătăţile acestora;

numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite; amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate.

Evaluarea impactului cumulat Nr.crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea

semnificaţiei impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comuitară care va fi pierdut

0% 0 SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnată pentru protecţia a 22 specii de păsări

2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0,011% din suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi, care sunt reprezentate şi pe amplasamentele celor 2 proiecte

-1

În etapa de construcţie, pentru implementarea celor 2 proiecte, va fi redusă temporar (maxim 3 luni) cu 0,34 ha suprafaţa habitatelor de pajişti naturale, stepe, fâneţe şi teren arabil, habitate care pot fi folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale unui numar de 8 specii de păsări.

Suprafaţa tipurilor de habitate care oferă condiţii similare pe întreg teritoriul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 3032,066 ha.

3Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0% 0SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnată pentru protecţia a 22 specii de păsări

4Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0 0SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost desemnată pentru protecţia a 22 specii de păsări

5Durata sau persistenţa perturbării speciilor

Maxim 3 luni 0

Luând în considearţie;- suprafeţele ocupate temporar de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (0,34 ha);- perioada de timp (maxim 3 luni) în care vor fi efecutate lucrările (împrejmuirea capului de erupţie al Sondei 3 Bătrâneşti, săparea şanţurilor, montarea conductelor de aducţie şi acoperirea şanţurilor);



de interes comunitar - distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentelor şi vecinătăţile acestora;- numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite;- amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate, se poate estima că disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil.

6Amplasamentul proiectelor (distanţa faţă de ANPIC

În sit 0Suprafeţa ocupată temporar (maxim 3 luni) de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 0,34 ha

7 Schimbări în densitatea populaţiilor

0% 0Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil.

8Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

9

Perioada de timp pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea proiectelor

0 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonele amplasamentelor şi limitrofe acestora este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

10Perioada de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

3 luni 0

Înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectelor se va faceimediat după încheierea etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0% 0

Implementarea celor 2 proiecte nu presupune modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC

12 Modificarea altor factori (resursenaturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC

0% 0

Cu excepţia celor 0,34 ha de teren ocupat pe timp de 3 luni pentru săparea şanţurilor în care vor fi montate conductele de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale

TOTAL -1 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV



3.5. Impactul cumulat în etapa de funcţionare (pe termen lung, ireversibil) şi căile posibile de cumulare a impacturilor

Din analiza aspectelor fenologice şi biologice caracteristice celor 22 specii de păsări care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – SPA Lunca Siretului Mijlociu, se poate concluziona că implementarea celor 2 proiecte nu va avea nici un impact asupra acestora şi a habitatelor caracteristice acestor specii, deci, în perioada de funcţionare impactul cumulat este neutru.

Cumularea impacturilor celor 2 proiecte s-a făcut luînd în consideraţie: suprafeţele ocupate definitv de fiecare proiect în parte (Sonda 3 Bătrâneşti = 24 mp) şi

suprafaţa totală ocupată de ambele proiecte în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu(24 mp);

distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentelor şi vecinătăţile acestora;

numărul utilajelor (nici unul) şi forţa de muncă (nici o persoană) folosite.

Evaluarea impactului cumulat în etapa de funcţionareNr.crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţiei

impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0% 0

Împrejmuirea cu plasă de sârmă a 24 mp de teren din categoria culturi de cereale, pentru protecţia capului de erupţie a Sondei 3 Bătrîneşti nu presupune scoaterea acestei suprafeţe din suprafeţele care pot fi utilizate de unele specii de păsări.





5Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

0 0În etapa de funcţionare a celor 2 proiecte speciile de păsări nu vor fi perturbate în nici un fel.

6Amplasamentul proiectelor (distanţa faţă de ANPIC

În sit şi în vecinătate 0

Împrejmuirea cu plasă de sârmă a 24 mp de teren din categoria culturi de cereale, pentru protecţia capului de erupţie a Sondei 3 Bătrîneşti situat în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu

7Schimbări în densitatea populaţiilor 0% 0

Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un impact asupra speciilor de păsări

Reducerea numărului Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un



8 exemplarelor speciilor de interes comunitar

0% 0 impact asupra speciilor de păsări

9


0 0Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un impact asupra speciilor de păsări

10

Perioada de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

0 0Funcţionarea celor 2 proiecte nu are nici un impact asupra habitatelor

11Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0% 0

Funcţionarea celor 2 proiecte nu determină modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC

12 Modificarea altor factori (resursenaturale) care determină menţinereastării favorabile de conservare a ANPIC

0% 0

Prin funcţionarea celor 2 sonde sunt extrase şi transportate gaze naturale, resursă naturală care nu influienţează în nici un fel condiţiile de habitat şi de viaţă ale speciilor de păsări.

TOTAL 0 IMPACT NEUTRU

CAPITOLUL 4IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

4.1. Metode de evaluare, predicţie şi surse de informaţii

4.1.1. Metode de evaluareSe va folosi pentru analiză o scală care să ierarhizeze sensul (pozitiv sau negativ) în care implementarea proiectelor va avea impact asupra obiectivelor de conservare ale unei ANPIC.

Se foloseşte o scală cu 5 nivele: + 2 = impact pozitiv semnificativ + 1 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 = impact negativ nesemnificativ - 2 = impact negativ semnificativ

Vor fi analizate următoarele tipuri de impact: direct; indirect; pe termen scurt;



pe termen lung; rezidual.

Evaluarea semnificaţiei impactului se va face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

1. Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut;2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;3. Fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară;4. Durata sau persistenţa fragmentării;5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar;6. Amplasamentul proiectului, distanţa faţă de ANPIC;7. Schimbări în densitatea populaţiilor;8. Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar;9. Perioada de timp necesară pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea

proiectului;10.Perioada de timp necesară pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea

proiectului;11. Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC;12.Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ANPIC.

4.1.2. Surse de informaţii1. Fisa standard a SPA „Lunca Siretului Inferior”2. Raportul privind calitatea factorilor de mediu pentru anul 2009, elaborat de ARPM

Bacău;1. Documente puse la dispozitie de S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş2. Institutul de Cercetari Biologice 1991; Studiul faunei din Valea Siretului- Ion I. 3. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): 4. Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR;5. Flora şi vegetaţia Luncii Siretului - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamţ,

2003.

4.2. Evaluarea impactului proiectului asupra ANPIC

4.2.1. Etapa de construcţie şi reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate temporar

4.2.1.1. Evaluarea semnificaţiei impactului directNr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




0,003% din suprafaţa habitatelor

În etapa de construcţie, pentru implementarea proiectului, va fi redusă temporar (maxim 3 luni) cu 0,12 ha



2


caracteristice speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi care sunt reprezentate şi în zonaproiectului

-1 suprafaţa habitatelor de pajişti naturale, stepe, fâneţe şi teren arabil, habitate care pot fi folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale unui numar de 8 specii de păsări.







Maxim 3 luni 0

Luând în considearţie;- suprafaţa ocupată temporar din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (0,12 ha);- perioada de timp (maxim 3 luni) în care vor fi efecutate lucrările (săparea şanţului, montarea conductei de aducţie şi acoperirea şanţului);- distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentului şivecinătăţile acestuia;- numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite;- amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate, se poate estima că disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil.

6Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC

Parţial în sit 0Suprafeţa ocupată temporar (maxim 3 luni) de amplasamentul proiectului în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 0,12 ha


0% 0Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofăacestuia este inperceptibil.


0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonaamplasamentului proiectului, şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

Perioada de timp Numărul exemplarelor speciilor de



9

pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea proiectului

0 0păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zonaamplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).


3 luni 0

Înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectului se va faceimediat după încheierea etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică

11


0% 0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC


0% 0

Cu excepţia suprafeţei de 0,12 ha de teren ocupată timp de 3 luni pentru săparea şanţului în care va fi montatăconducta de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale


4.2.1.2. Evaluarea semnificaţiei impactului indirectNr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0,003% din suprafaţa habitatelor caracteristice speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA Lunca Siretului Mijlociuşi care sunt reprezentate şi în zona proiectului

0

În etapa de construcţie, pentru implementarea proiectului, va fi redusă temporar (maxim 3 luni) cu 0,12 ha suprafaţa habitatelor de pajişti naturale, stepe, fâneţe şi teren arabil, habitate care pot fi folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale unui numar de 8 specii de păsări.




Durata sau SPA Lunca Siretului Mijlociu a fost



4 persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0 0 desemnată pentru protecţia a 22 specii de păsări


Maxim 3 luni 0

Deoarece lucrările efectuate sunt de mică amploare (săparea a 120 m de şanţ cu un excavator şi montarea conductei de aducţie) şi durata executării lor este de asemeni mică (maxim 3 luni), disconfortul creat exemplarelor speciilor de păsări care se vor găsi în zonele învecinate amplasamentului va fi extrem de mic.




0% 0

Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil, astfel că, nu se vor produce schimbări privind densitatea păsărilor în zonă.


0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului proiectului, şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

9

Perioada de timp pentru înlocuirea speciilor afectate de implementarea proiectului

0 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).


3 luni 0


11


0% 0


12 Modificarea altor factori (resursenaturale) care determină menţinerea stării favorabile de

0% 0

Cu excepţia suprafeţei de 0,12 ha de teren ocupată timp de 3 luni pentru săparea şanţului în care va fi montată conducta de aducţie, nu se consumă nici un fel de resurse naturale



conservare a ANPICTOTAL 0 IMPACT NEUTRU

4.2.1.3. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurtNr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




2



-1

În etapa de construcţie, pentru implementarea proiectului, va fi redusă temporar (maxim 3 luni) cu 0,12 ha suprafaţa habitatelor de pajişti naturale, stepe, fâneţe şi teren arabil, habitate care pot fi folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale unui numar de 8 specii de păsări.







Maxim 3 luni 0

Luând în considearţie;- suprafaţa ocupată temporar din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu (0,12 ha);- perioada de timp (maxim 3 luni) în care vor fi efecutate lucrările (săparea şanţului, montarea conductei de aducţie şi acoperirea şanţului);- distribuţia şi abundenţa speciilor de păsări pe suprafaţa amplasamentului şi vecinătăţile acestuia;- numărul utilajelor (un excavator) şi forţa de muncă (între 5 – 7 persoane) folosite;- amplitudinea lucrărilor care vor fi efectuate, se poate estima că disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil.

Amplasamentul Suprafeţa ocupată temporar (maxim 3



6 proiectului (distanţa faţă de ANPIC

Parţial în sit 0 luni) de amplasamentul proiectului în perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu este de 0,12 ha


0% 0Disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului şi limitrofă acestuia este inperceptibil.


0% 0

Numărul exemplarelor speciilor de păsări de interes comunitar nu se va reduce deoarece disconfortul creat exemplarelor celor 8 specii de păsări care s-ar putea afla în zona amplasamentului proiectului, şi zonele limitrofe acestuia este inperceptibil şi pe o perioadă scurtă de timp (maxim 3 luni).

9


0 0



3 luni 0


11


0% 0



0% 0



4.2.1.4. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact




Procentul care va fi pierdut din



2

suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0% 0

Suprafaţa de 0,12 ha care va fi ocupată temporar (maxim 3 luni), din perimetrul SPA Lunca Siretului Mijlociu, în intervalul celor 3 luni se va face şi reconstrucţia ecologică a acesteia, fiind astfel redată circuitului agricol.






Maxim 3 luni 0

Deoarece lucrările efectuate sunt de mică amploare (săparea a 120 m de şanţ cu un excavator şi montarea conductei de aducţie) şi durata executării lor este de asemeni mică (maxim 3 luni), disconfortul creat exemplarelor speciilor de păsări care se vor găsi în zonele învecinate amplasamentului va fi extrem de mic chiar şi în perioada executării lucrărilor, ulterior, nu mai există nici un factor de perturbare generat de implementarea proiectului .


Parţial în sit 0Suprafaţa ocupată temporar este reconstruită şi redată circuitului agricol în termenul celor 3 luni.


0%0

Nu sunt factori care să determine schimbarea densităţii populaţiilor de păsări sau a altor specii de faună


0% 0Nu sunt factori care să determine reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

9


0 0



3 luni 0


11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau

0% 0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina



funcţia ANPIC modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC


0% 0



4.2.1.5. Evaluarea semnificatiei impactului rezidual Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact

Măsuri de reducere a impactului



2



-1Suprafaţa de 0,12 ha este absolut necesară pentru săparea şanţului şi depozitarea temporară a solului care va fi utilizat la acoperirea şanţului, după montarea conductei de aducţie.






Maxim 3 luni 0- Prevenirea poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrefianţi- Oprirea motorului excavatorului în pauzele de lucru




0% 0- Prevenirea poluărilor accidentale cu carburanţi şi/sau lubrefianţi- Oprirea motorului excavatorului în pauzele de lucru- Prevenirea poluărilor accidentale cu




0% 0

carburanţi şi/sau lubrefianţi- Oprirea motorului excavatorului în pauzele de lucru

9


0 0



3 luni 0

Realizarea reconstrucţiei ecologice a suprafeţei afectate de implementarea proiectului

11


0% 0



0% 0



4.2.2. Etapa de funcţionare

4.2.1.1. Evaluarea semnificaţiei impactului directNr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0% 0

Nu sunt suprafeţe pierdute din habitatele folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar








0 0În etapa de funcţionare speciile de păsări nu vor fi perturbate în nici un fel.



Suprfeţele afectate în etapa de construcţie sunt refăcute şi redate circuitului agricol


Nu exită factori care să determine schimbări în densitatea populaţiilor speciilor de păsări


0% 0Etapa de funcţionare nu are nici un impact asupra speciilor de păsări

9


0 0Etapa de funcţionare nu are nici un impact asupra speciilor de păsări

10


0 0Suprfeţele afectate în etapa de construcţie sunt refăcute şi redate circuitului agricol

11


0% 0

Funcţionarea proiectului nu determină modificări legate de climă, vânturi, relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale unei ANPIC


0% 0

În etapa de funcţionare sunt extrase şi transportate gaze naturale, resursă naturală care nu influienţează în nici un fel condiţiile de habitat şi de viaţă ale speciilor de păsări.


4.2.1.2. Evaluarea semnificaţiei impactului indirectNr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2


0% 0

















9



10



11


0% 0



0% 0



4.2.1.3. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurtNr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi

0% 0




reproducere ale speciilor de interes comunitar














9



10



11


0% 0



0% 0



4.2.1.4. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung Nr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivel impact




Procentul care va fi pierdut din suprafeţele Nu sunt suprafeţe pierdute din habitatele



2habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0% 0folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar














9



10



11


0% 0



0% 0



4.2.1.5. Evaluarea semnificatiei impactului rezidual Nr.crt.



Cuanti-ficare

Nivel impact

Măsuri de reducere a impactului

1Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă




comuitară care va fi pierdut

2


0% 0

Nu va fi pierdut nici un procent din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar






0 0 Prevenirea poluărilor accidentale


Parţial în sit 0 Prevenirea poluărilor accidentale

7Schimbări în densitatea populaţiilor

0% 0Nu s-au produs schimbări în densitatea populaţiilor


0% 0 Nu a fost redus numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar

9


0 0Nu au fost specii afectate de implementarea proiectului

10Perioada de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementareaproiectelor

3 luni 0

Realizarea reconstrucţiei ecologice a suprafeţei afectate de implementarea proiectului a fost relizată în cadrul etapei de construcţie şi reconstrucţie ecologică

11


0% 0



0% 0





4.2.3. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologicăDurata de funcţionare a inveştiţiei analizate este dependentă de durata de funcţionare a Sondei 2 şi 3 Bătrâneşti, durată care depinde de rezerva de gaze naturale exploatabile.


CAPITOLUL 5MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

5.1. Măsuri de reducere a impactului pe termen scurt

Pentru reducerea emisiilor care produc impurificarea factorilor de mediu, în cazul proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti”, pot fi aplicate numai măsuri operaţionale.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către mijloacele auto de transport sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse. Emisiile generate de mijloacele auto de transport şi utilajele folosite în etapa de construcţie nu pot fi eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer, trebuie să fie respectate prevederile legale în vigoare privind starea tehnică a mijloacelelor auto de transport, evaluată odată cuinspecţia tehnică, să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Pentru reducerea emisiilor de la motoarele mijloacelor de transport se recomandă: deplasarea acestora pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de

maxim 30 km/h; efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada

de transport a materialelor să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.Pentru reducerea emisiilor de pulberi în atmosfera, în sezonul cald şi secetos se recomandă: umezirea drumurilor balastate pe care se transportă materialele; udarea suprafeţei pe care se sapă şanţurile.

O altă posibilă sursă de impurificare a factorilor de mediu o constituie poluările accidentale, putând fi afectaţi factorii de mediu apă şi sol, prin pierderi de hidrocarburi şi/sau uleiuri minerale, ca urmare a unor defecţiuni.

Pentru prevenirea situaţiilor care ar putea avea impact negativ asupra factorilor de mediu în general, şi asupra biodiversităţii în special, atât executantul lucrărilor de construcţie, cât şi beneficiarul acestui proiect, trebuie să respecte:



prevederile Acordului de mediu; prevederile Avizului emis de către Custodele SPA Lunca Siretului Mijlociu; prevederile actelor de reglementare privind proiectul suspus analizei; prevederile legale în domeniul protecţiei mediului.

5.1.1. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme legislativePentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor

aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare

şi de migraţie; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat;

depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de păsări sunt interzise: uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi

de migraţie; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

5.1.2. Măsuri de reducere a impactului prin mecanisme financiare

Nr. crt

Măsura de reducere a impactului Responsabilitatea îndeplinirii

măsurii

Cost Termen

1Reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate deexecutarea lucrărilor

S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala Mediaş

2000 RON În termenul celor de 3 luni stabilit pentru etapa de construcţie



5.2. Măsuri de reducere a impactului pe termen mediuPrevenirea poluărilor accidentale.

5.3. Măsuri de reducere a impactului pe termen lung1. Prevenirea poluărilor accidentale.2. Gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri produse.

Organizarea de şantierOperatorul economic care va executa lucrările de construcţii-montaj, organizarea de şantier, reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de implementarea proiectului şi redarea acestora circuitului agricol, va fi selectat prin licitaţie publică, după obţinerea de către beneficiarul proiectului a tuturor actelor de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare, având următoarele obligaţii: amplasamentul organizării de şantier să fie în afara perimetrului SPA Lunca Siretului

Mijlociu; instruirea personalului implicat în etapa de construcţie; să se doteze cu absorbanţi şi/sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o

intervenţie rapidă şi eficientă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;

să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate în etapa de construcţie; să ia măsurile necesare pentru limitarea emisiilor de praf generate de circulaţia

mijloacelor de transport şi a utilajelor folosite la implementarea proiectului supus analizei;

să ia şi alte măsuri în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra factorilor de mediu;

să realizeze lucrările de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor de teren pe care a fost amplasamentul organizării de şantier.

În etapa de funţionare nu sunt necesare instalaţii pentru monitorizarea factorilor de mediu.

CAPITOLUL 6METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE

6.1. Materiale documentare studiate pentru obţinerea informaţiilor

Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de implementarea proiectului „Instalaţie tehnologică de suprafaţă pentru Sonda 2 Bătrâneşti” .



În acest scop am consultat materialele puse la dispoziţie de S.N.G.N. Romgaz S.A. –Sucursala Mediaş, alte materiale bibliografice, am făcut cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea actuală a amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie, floră, faună, în general, şi păsări, în special) şi consultări cu factorii interesaţi.Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor şi factorilor de mediu specifici zonei amplasamentului proiectului supus analizei, au fost însuşite cu ocazia deplasărilor în teren.

Materiale bibliografice consultate1. FENERU F. (2002). Teza de doctorat „Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al

Siretului” 2. FENERU F. (1997). Raţa moţată cuibăreşte în Moldova. Vânătorul şi pescarul român,

nr. 4, p. 6.3. FENERU F. (1999) a. Raţa de gheţuri la Bacău. Migrans, vol. 3, nr.1, februarie, p. 2.4. CIOCHIA V. (1992). Păsările clocitoare din România. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.5. ŞANDOR A. (2000). Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări. Metode

de evaluare a abundenţei păsărilor. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 10, Cluj-Napoca, p. 135 – 141.

6. RANG C. (2002). Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române Nr. 13, Cluj-Napoca.

7. RANG Violeta. (1980). Catalogul colecţiei ornitologice (Catalogul sistematic al colecţieiornitologice a Muzeului Ştiinţele Naturii Bacău).

8. RUDESCU L. (1958). Migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.9. RANG C. (1969) b. Vânatul cu pene în judeţul Bacău. Vânătorul şi pescarul sportiv, nr.

8, p. 15, 22.10.RANG C. (1970). Limicole pe valea mijlocie a Siretului. Vânătorul şi pescarul sportiv,

An. 22, Nr. 8, p. 13.11.RANG C. (1967). Date noi asupra apariţiei unor specii de păsări pe teritoriul regiunii

Bacău. Vânătorul şi pescarul sportiv, an. 19, nr. 11, p. 25 – 26.12.RANG C. (1968) a. Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului în

perioadele de pasaj. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, nr. 1, p. 79 – 90.

13.RANG C. (1968) b. Un lup-de-mare-mic pe valea Siretului (Stercorarius parasiticus). Vânătorul şi pescarul sportiv, an. 20, nr. 5, p. 20.

14.RADU D. (1967). Păsările din Carpaţi. Editura Academiei R.S.R. Bucureşti.15.RADU D. (1973). Etajele ornitologice ale României. Studii şi comunicări. Muzeul de

Ştiinţele Naturii Bacău, p. 287 – 324.16.PAPADOPOL A. (1963) a. Migraţia păsărilor. Natura, seria Biologie, nr. 6, p. 27 – 38.17.MUNTEANU D. şi TEODOREANU, M. (1977-79). Contribuţii la cunoaşterea hranei

păsărilor din Moldova (I. non-passeriformes), Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 187 – 196.

18.MUNTEANU D., WEBER P. şi PAPADOPOL A. (1994). Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj-Napoca.

19.MUNTEANU D., PAPADOPOL, A. şi WEBER, P. (2002). Atlasul păsărilor clocitoare din România. Ediţia II. (Atlas of Romanian Breeding Birds. Second edition.) Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 16, Cluj-Napoca.



20.MUNTEANU D. şi RĂŞINARIU Raluca. (1996). Migraţia de primăvară a codobaturii albe (Motacilla alba) în România. Naturalia, nr. 2 – 3.

21.MUNTEANU D. şi MĂTIEŞ M. (1983). Modificări induse de lacurile de acumulare în structura şi dinamica avifaunei. Analele Banatului – Ştiinţele Naturii, Vol.1, p. 217 –225.

22.MUNTEANU D. (1977-79). Conspectul avifaunei clocitoare a României. III. Charadriiformes – Cuculiformes. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, pp. 167 – 182.

23.MUNTEANU D. (1966) a. Metode de cercetare a migraţiei păsărilor. Vânătorul şi pescarul sportiv, nr. 4.

24.MONAH Felicia. (1998). Flora şi vegetaţia din lunca Siretului. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Biologie.

25.MITITELU D. şi BARABAŞ N. (1982) b. Contribuţie la cunoaşterea răspândirii asociaţiilor vegetale din valea Siretului (sectorul Roman – Adjud). Studii şi comunicări, Biologie vegetală, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 209 – 216.

26.MÂNDRU C. (1970). Contribuţii la studiul cuibului şi pontei ciconiiformelor din România. Studii şi comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, p. 251 – 282

27. ION I. şi STĂNESCU D. (1992). Ornitologie practică. Editura Universităţii “A.I. Cuza”, Iaşi.

28.COROŞ M. A. (1990). Reducerea efectivelor de păsări acvatice din România. Vânătorul şi pescarul român, nr. 8.

29.CIOCHIA V. (1984). Dinamica şi migraţia păsărilor. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

30.CHEROIU G. (1997). Cormoranul mare – o specie în expansiune. Vânătorul şi pescarul român, Nr. 5, p. 27

31.BORCEA M. (1981). Consideraţii asupra populaţiilor de barză albă (Ciconia ciconia) din Moldova. Studii şi comunicări de ocrotirea naturii, Suceava, p. 239 – 249.

6.2. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren

Pentru evaluarea habitatelor, vegetaţiei, florei şi faunei au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode cantitative.

Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent utilizată: pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, aspectul vegetaţiei;pentru speciile de păsări studii de faunistică, de distribuţie a avifaunei; şi una mai specială: studiul hranei, al comportamentului, al migraţiei, etc.;

Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi instrumente optice (binoclu 10 x 50), comparând observaţiile din teren cu determinatoarele avute la dispoziţie. Scopul principal al acestei metode este acela de a identifica speciile de pe suprafaţa şi din vecinătatea amplasamentelor pe care se vor desfăşura lucrări în cadrul proiectului. În cazul avifaunei, observaţia în teren, a urmărit şi unele aspecte de etoecologie, corelând comportamentele observate cu condiţiile de mediu şi interpretând datele din perspectiva adaptării la mediu.



Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţiilor speciilor într-o anumită zonă. Un aspect important în studiul speciilor este dinamica numerică a populaţiilor. Pentru analize ecologice corecte, inclusiv de diversitate, care vizează populaţiile speciilor din aria studiată, sunt necesare nu numai datele privind prezenţa/absenţa speciilor în diferitele zone, ci şi determinări cantitative.

Metoda cartografică (metoda cartării teritoriilor) constă în identificarea asociaţiilor vegetale şi a teritoriilor păsărilor cuibăritoare zonei luată în studiu. Metoda foloseşte rezultatele estimării în suprafeţele de probă, pentru calculul densităţii populaţiilor în arii mai largi, sau, în anumite tipuri de habitate ale unei regiuni. În studiul de faţă au fost folosite tehnicile de numărare ale metodei. Timpul cel mai bun este dimineaţa, de după răsăritul soarelui până spre prânz. Suprafaţa se parcurge pentru a identifica speciile de plante indicatoare şi de păsări cuibăritoare.

Numărarea individuală a speciilor de păsăriPentru unele specii, metodele “standard” de recenzare a populaţiilor cuibăritoare, precum metoda cartografică, nu oferă suficiente informaţii. Motivele pot fi, densitatea mică a perechilor, de exemplu la răpitoare, comportamentul de reproducere foarte discret, ca în cazul raţelor şi corcodeilor, activitatea crepusculară sau nocturnă, cum au stârcul de noapte (Nyctycorax nyctycorax) şi buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), sau, comportamentul de cuibărit semicolonial sau colonial, ca în cazul multor păsări acvatice. Pentru aceste specii există alte metode care îşi propun să găsească indici ai populaţiilor capabili să permită ulterior comparaţiile între ani diferiţi şi locuri diferite de studiu. În practică, se efectuează vizite regulate în toate staţiile de prelevare a probelor (habitatele identificate în regiune). Această metodă constă în numărarea directă a păsărilor notând pe o foaie de observaţie speciile şi numărul de indivizi identificaţi.

6.3. Specialişti/instituţii/organizaţii consultate pentru obţinerea informaţiilor

Florin Feneru, autorul tezei de doctorat - Studiul avifaunei acvatice din bazinul mijlociu al Siretului

ANEXECopia Certificatului de Înregistrare

ÎNTOCMIT, Evaluator mediuBiolog Olga Axinte

studiu de evaluare adecvatarpmbc.anpm.ro/upload/18082_ea.pdf · Împrejmuirea capului de erupţie...

Documents