studiu de caz vasi

8/10/2019 Studiu de caz VASI

1/45

STUDIU DE CAZ

TIPURI DE ROMAN NPERIOADA POSTBELIC


2/45


3/45

-Romanul politic(Cel mai iubit dintre pmanteni, deMarin Preda)-Proza postmodern. Romanele optzecitilor(Zmeurade cmpie de Mircea Nedelciu) -Romanul dupa 1990 (Orbitor, de Mircea Crtrescu)

Concluzii


4/45

I CONTEXTUL EPOCII (MIXTIUNEA POLITICULUI)

Ideologia comunista are ca punct de plecare teoria determinismului-social, potrivit careiacomportamentul persoanei nu este indus de propria individualitate, ci de clasa din care provine. Drepturmare, devine obligatorie educarea sa in spiritul noii societati comuniste, singura care se afirma si ii poateasigura dezvoltarea plenara. In aceasta situatie, rolul literaturii ca mijloc de propaganda devine covarsitor,ea avand menirea sa educe individul in spiritul supunerii fata de partid si de conducatorul sau, dar si de urafata de tot ce se opune acestei atitudini. Ca unica alternativa de existenta, propaganda aduce astfel in prim- plan sloganulCine nu este cu noi este impotriva noastra , cultivand insistent mitul patriei primejduite si,drept urmare, vigilenta fata de dusmanii poporului si necesitatea luptei de clasa, internationalismul proletar (Proletari din toate tarile, uniti -va! ), dar si cultul Conducatorul providential. Dup instaurarea regimului comunist, cultura este subordonat politicului. Autonomia esteticului est condamnat oficial, este admis numai arta cu tendin (tezist), pus n serviciul puterii politice.Singurucurent literar admis este realismul socialist.Dictatura proletariatului a avut drept consecin n literaturimportarea din URSS a curentului literar numit realism socialist; termenul de proletcultism este deorigine slav ( din lb. rus) idesemneaz respingerea trecutului, condamnarea artei burgheze, aautonomiei esteticului. Unicelecriterii de promovare a artei sunt cel politic i cel al accesibilitii.

Literatura se face pentru toi i,dac se poate, de ctre toi (poei amatori, proletari, brigzi artisticeagitatoare, iar mai trziu,concursul naional Cntarea Romniei) In perioada postbelica, destinul romanului romanesc se afla in stransa legatura cu factorul ideologic si politic. In primul deceniu de dupa al Doilea Razboi Mondial intre 1950-1960,literatura esteaservita intotalitate regimului cumunist si inregistreaza productii ilizibile astazi, compromise, respectand temele siconventiile epice ale momentului, schematismul ideologic, sub presiunea unei cenzuri totalitare.


5/45

OBSEDANTUL DECENIU- LITERATURA ASERVITA

Prozatorii de success ai perioadei interbelice, care se aflau inca in viata si care nu emigrasera inOccident, precum Mircea Eliade, aleg calea compromisului politic, pentru a mai putea publica. Unul dintreei este Mihail Sadoveanu, care publica o serie de romane reprezentative pentrurealismul de facturasocialista, precum:Mitrea Cocor (1949) sauAventura in lunca Dunarii (1954). Prin politica stalinista a anilor 50 60, cultura romaneasca a suportat o contaminare maladiva prinexercitarea functiunii conceptului mistificant de "realism socialist ", avand drept urmare suplinirea pagubitoare a unei intregi estetici, generand in planul artei si literaturii schematismul rigid, dogmatismulabsurd si sociologismul vulgar. In fond, interesul acordat artei de factura realista, tine de nazuinta ei de agasi forma iluzorie a realitatii, al carei adevar "obiectiv " urmeaza sa fie excrocat si falsificat cu usurinta dcatre ideologia comunista. In virtutea propagarii pseudo adevarului comunist, arta a fost redusa la o singura posibilitate dezugravire a realitatii: cea a realismului socialist. Legitatile artei se constituie deformant, in raport cucanoane realiste si percepte dogmatice, orientate negativ in vederea disturbarii naturii demersului creativ,imputand asupra procesului artistic de creatie a imaginii artistice. Degradarea artei rezulta din caracteru i " partinic " conformat in vederea propagarii idealurilor falsecomuniste, indreptate spre constituirea asa numitei constiinte de clasa. Activismul revolutionar ca metodade eludare a presupuselor aspecte cognitive, implica constiinta artistului si atitudinea lui in meschinaria politicianismului comunist. Drept urmare, estetica si arta realismului socialist, s au dovedit a fi prinstructura si modul lor functional, instrumente ideologice de manipulare in masa.


6/45

ROMANE DE VALOARE IN ACEST DECENIU

Totusi, in acest deceniu al puternicieiideologizari,apar cateva romane carementin legatura cu valoarea prozeiinterbelice si anunta diversitatearomanului postbelic: Bietul Ioanide (deGeorge Calinescu, 1953) a deschis partie pentru romanul citadin si cel topologic,Morometii (de Marin Preda, volumul 1,1955), pentru bobgata proza dedicata lumiisatului si ignoratei complexitati sufletesti ataranului,Groapa (de Eugen Barbu,1957), pentru prozele pitoresti, de mediuexotic,Toate panzele sus! (de RaduTudoran, 1954), pentru romanele deaventuri, Cronica de familie (de PetruDumitriu, 1957), pentru romanultopologic, istoric si de mediu.


7/45

GENERATIA `60

Anul 1964 inseamna retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Romaniei si, implicit inceputul uneiasa-numite perioadea dezghetului , care se manifesta inclusive la nivelul litera. Apar acum romanedespre anii `50, epoca ramasa in istorie sub o denumire ce ii apartine lui Marin Preda caobsedantuldeceniu. Dintre aceste romane putem aminti:Morometii, volumul II (1967) de Marin Preda, a carui actiunese concentreaza asupra a doua momente istorice semnificative ale deceniului anterior: reforma agrara din1945,cu prefacerile pe care ea le adduce si transformareasocialista aagriculturii, colectivizarea,dupa1949,fenomen abuziv pentru taranime si pentru satul traditional, care intra astfel intr-un proces rapid dedisolutie;Principele (1969) de Eugen Barbu, in care se infatiseaza intr-o maniera parabolica, prinintermediul lumii fanariote din secolul al XVIII-lea, puterea comunista totalitara;Absentii (1970) deAugustin Buzura, in care se analizeaza evolutia pe parcursul al catorva ore de singuratate a starilor deconstiinta ale unui psihiatru (Mihai Bogdan) care traieste in ambianta frustranta a unui institut undedomneste impostura. Deasemenea, are loc in aceasta perioada, o recuperare a interesului pentruindividualitatea si pentru complexitatea naturii umane, ceea ce genereaza fie o proza a instrainarii, fie unade factura psihologica. Intre cele dintai romane care au abordat tema instrainarii, ar putea fi amintit

Intrusul de Marin Preda (1968), ce are oarecare filiatii cuexistentialismul literar promovat si reprezantatde Albert Camus. Se produce, in acelasi timp, si o modernizare a romanului traditional, fie printr-o marcatsubiectivitate auctoriala, fie prin aparitia unei literature a introspectiei si a analizei psihologice, ca in prozalui Nicolae Breban.


8/45

In lucareaLiteratura romana subcommunism, proza , Eugen Negrici definesteepocadezghetului astfel: Lanivelul temelorsi al bogatiei universului artistic, proza dinaceasta etapa cu greu mai poate fi comparata cuaceea scrisa cu putin timp inainte. Pe panza ei isifac loc mediile sociale neortodoxe (lumeaintelectualilor, burghezia oraseneasca, lumeatargurilor si a mahalalelor, tinuturilor arhetipaleneatinse de febra vremurilor noi etc.),sentimentele, conflictele si miscarile psihologiceetern umane, adica scutite de explicatiiideologice, pasiunile, accidentele sufletesti,crimele si iubirile fara suport partinic, nalucirile

mitului si inchipuirile fanteziei. Ba, mai mult,apar chiar ororile comunismuluiincipient.


9/45

ANII 1971-1980

ApoiTezele din iulie 1971 au reprezentat semnalul declansarii unui proces deredogmatizare a literaturii romane, iar scriitorii au fost obligate sa se descurce in hatisulinterdictiilor absurde impuse de regimul comunist: Prozatorii au invatat ca prezentultrebuie evita, intrucat nu putea fi scris pana la capatnin lumina absoluta a adevarului. Prezentul apartinea ideologiei si fusese confiscate integral de aparatul de propaganda, caargument. Dar concesia facuta de cenzura le-a sugerat ca se pot ocupa de trecut sau de oricealt subiect care nu implica probleme acute de interpretare partinica imediata si ca sunt, doar aplecati asupra societatii burgheze sau a istoriei indepartate sa practice unrealism nemilos. De asemenea, sunt premise temele arhaice, exotice, pitoresti, dar sialunecarile in fantastic sau mitic pentru a evita alunecarea in realitatea imediata cu desavarsirinterzisa (un roman ilustrativ in acest sens esteL umea in doua zil e de George Balaita, aparutin 1975.) Nu in ultimul rand, suferintele intelectualilor din primul deceniu de dupa al DoileaRazboi Mondial puteau devein subiect de roman. In astfel de conditii a fost posibila, in anul1976, publicarea cartii lui Constantin ToiuGaleri a cu vi ta salbatica, in care un intellectualeste determinat sa se sinucida de regimul totalitar.Romanul politic atinge insa apogeul odatacu aparitia, in 1980, a trilogiei lui Marin Preda,Cel mai iubit dintr e pamanteni . Orientarea catreromanul cu sugestii mitice si simbolice se accentueaza in anii `80, prinintermediul lui Sorin Titel cuF emeie,iata fi ul tau (1983).


10/45


11/45

SCOALA DE LA TARGOVISTE

Grupari literare influente in epoca destramata, prinabordarea parodica, conventiile modernismului,continuand astfel procesul de europenizare a literaturiiromane:Scoala de la Targoviste ( Costache Olareanu,Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Topa)si optzecistii ( Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun,Mircea Nedelciu, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu,Ioan Grosan, Stefan Agopian, Ion Bogdan Lefter).

ReprezentantiiScolii de la Targovistese disting prin cultivarea unei literature de factura ludica, parabolica: Livrescul devine calea de delimitare derealul insufficient si murder,ludicul calea de supravietuire, jur nal ul forma de autocontrol . Dintre scrierile prozatorilorScolii de la Targoviste putem aminti ciclulI ngeniosului bine temperat al luiMircea Horia Simionescu, dar si cartile lui RaduPetrescu, care iau forma jurnalului:Oceanul in tors(1977),Parul Bereni cei (1981) etc.


12/45


13/45

DUPA 1989

Capodoperele lui Ioan Grosan O suta de ani l a porti le Orientulu i (1992) sau Mircea Cartarescu, celmai cunoscut scriitor al ultimilor douazeci de ani Visul varianta cenzurata (1989), reeditata in editiecompleta cu titlulNolstalgia , in 1990;Travesti (1994) si trilogiaOrbitor Ar ipa Stanga (1996);Corpul (2002) siAr ipa dr eapta (2007), apar, cu o singura exceptie dupa caderea regimului comunist. Dupa anul 2000, tineri prozatori talentati aduc un suflu epic nou (Filip Florian, Ion Manolescu, RazvaRadulescu s.a.).


14/45

II TIPURI DE ROMAN

In lucrareaScri itor il or romani de azi , criticalliterar Eugen Simion identifica mai multetipuride roman in perioada postbelica, intre care:realismul psihologic, ilustrat de Marin Preda;

romane de analiza psihologica,cum erau cartilelui Nicolae Breban si Augustin Buzura; eseulromanesc abordatde Alexandru Ivasiuc si PaulGeorgescu; romanul pitoresc si baroc, la Eugen Barbu; D.R Popescu; proza autoreferentiala,metaromanul, jurnalul de creatie, speciivalorificate mai ales de prozatorii Scolii de laTargovist; proza optzecistilor, postmodernista.


15/45

ROMANUL REALIST PSIHOLOGICMorometii de Marin Preda

Realismul-psihologic este ilustrat de primul roman scris de Marin Preda,Morometii. Desi difera modalitatea artistica si problematica delor doua volume aparute la distanta de doisprezece ani (vol.I in 1955, vol. II in 1967). Romanul este unitarydeoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza, in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial(deceniile IV-VI), Sunt inregistrate trasformarile vietii rural, ale mentalitatilor si ale institutiilor, de-a lungul unui sfert desecol, si se impune o tipologie noua in proza romaneasca, a taranului reflexiv. Romanul prezinta destramarea- simbolica pentru gospodariataraneasca traditionala a unei familii de tarani dintr-un satdin Campia Dunarii, Silistea-Gumesti. Titlul Morometii asaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentrutransformarile din satulnesc al vremii. Tema timpului viclean,nerbdtor (timpul nu mai avea rabdare), relaia dintreindividi istorienuaneaz temasocial. Perspectiva naratorului obiectiv se completeaz prin aceea areflectorilor ( Ilie Morumete, in volumul I,i Niculae nvolumul al II-lea), ca si prin aceea ainformatorilor (personaje-martori ai evenimentelor, pe care rerelateaz ulterior altora,de exemplu, al lui Parizieanu despre vizita lui Moromete la biei la Bucureti). Efectul acestui element de modernitate estelimitareaomniscinei. Compoziia primului volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerareagradat a timpuluinaraiunii. Volumul este structurat n trei pri. cu oaciune concentrat, care sedesfoar pe parcursul verii, cu trei ani nainteaizbucnirii celui de-al DoileaRaboi Mondial. Prima parte, desmbt seara pn duminica noaptea,conine scene careilustreaz monographicviaa rural: cina, tierea salcmului, ntlnirea duminical din Poiana lui Iocan, hora .a. Parteaa doua sederuleaz pe parcursul adou sptmni, ncepnd cu plecarea lui Achim cu oile, laBucureti. Partea a treia, de laseceris pn la sfritul verii, se ncheie cu fuga feciorilor.


16/45

Cele trei pri confer echilibrulcompoziiei. Fiecare parte ncepe cu o prezentare de ansamblu:masa, prispai seceriul.Simetria compoziional estedat de celedou referiri la tema timpului, n primuli n ultimul paragraph al volumului. Lanceput, aparentngduitor , timpul era foarterbdtor cu oamenii;viaa se scurge fr conflicte mari, pentruc enunul din finalul volumului, timpul nu mai avearbdare, s modifice imaginea timpului, care devinenecrutor i intolerant. Aciunea primului volum estestructurat pe mai multe planuri narative, careconfer romanului caracterul defresc:revoltaranului srac ugurlan, boala luiBooghin, caracterul voluntar al fetei de chiabur, Polina,mritat din dragoste cuBiric cel srac, opiunile politice diverse (Cocoil, Iocan, Aristide),lcomia lui TudorBlosu, nceputulmicrii legionare(VictirBlosu) etc. n prim-plan se aflaMoromeii, o familienumeroas, macinat de nemulumiri mocnite.ran mijloca, Ilie Morumetencearc s pastreze ntreg, cu pretul unui trai modest, pmntul familiei sale, pentru a-l transmite apoi bieilor . LuiMorumete nu-I place negustoria, iar n bani vede adversarii iluzieic poate pstra modultradiional de via, fundamentat pemunca pmntului familie: Una din iluziile acestui erou este ca lumea ar puteatri fr bani, iar poziia asta e a ranului patriarhal . Neneles de fiii cei mari, carei doresc independena economic , Ilie nu poate mpiedica fuga acestora la Bucureti , cu oile si caii familiei. Un triplu conflict destram familia lui Moromete: dezacordul dintre tat i cei trei fii ai si din prima cstorie:Paraschiv, Nil i Achim, izvort dintr -o modalitate diferit de a ntelege lumea; conflictul ntre Moromete i Catrina, pentru

un pogon vndut din lotul soiei, n vremea secetei; ntre Moromete i sora lui, Guica, nemultumit c fratele vduv s-arecstorit, le transmite fiilor lui ura sa. Un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete i fiul cel mic, Niculae, caredorete cu ardoare s mearg la coal, dar tatl este cel care trebuie s-i plteasc taxele. Drama paternitii se grefeaz pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul estenoua valoare care o nlocuiete pe cea tradiional, pmntul, i n acelai timp impune un nou mod de via. Agresiuneaistoriei spulber iluziile personajului: unitatea familiei, libertatea moral a individului. Risipirea familiei duce la prbuir eamoral a tatlui, la modificarea vieii sale interioare.


17/45

Marin Preda realizeaz cu personajul IlieMoromete un tip de ran aparte n literaturaromn: un spirit reflexiv, contemplativ,inteligent, ironic, din acest motiv fiind numit decritica literar ran-filozof. Frmntrile saledespre soarta ranilor depinznd de roadele pmntului, de vreme i de Dumnezeu suntrelevante pentru firea lui reflexiv.


18/45

ROMANUL CU ELEMENTE ESEISTICE

Volumul al doilea, structurat n cinci pri, se ncadreaz n temaobsedantului deceniu.Este prezentat viat rural ntr -o perioad de un sfert de veac, de la nceputul anului 1938, pn spre sfritul anului 1962. Prin tehnica rezumativ,evenimenlele sunt selecionate, unele perioade de timp sunt eliminate (elipsa), timpul naraiunii cunoate reveniri(alternana). Aciunea se concentreaz asupra a dou momente istorice semnificative: reforma agrar din 1945, cu prefacerile pe carea le aduce i transformarea socialist a agriculturii dup 1949, perceput ca un fenomen abuziv. O istorie nou, tulburarai violena, transform radical structurile de via i de gndire ale ranilor. Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete, este prezentat destrmarea satului traditional, care devine o groap fr fund, din care nu mai ncetau sa iasati necunoscui. Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrus, fiind nlocuit de o alta, lipsit de glorie. Autoritatealui n sat se diminueaz, iar unitatea distrus a familiei nu se reface. Conflictul dintre tat si fiii cei mari trece n planul al doilea. Conflictul principal opune mentalitatea tradiional i mentalitatea impus, colectivist. Personaje-reflector pentru cele doumentalitai sunt Ilie Moromete i Niculae: n Moromeii, interesant e problema lui Niculae, cci conflictul dintre el i

Moromete simbolizeaz conflictul dintre dou concepii despre ran. Fiul cel mic, Niculae, un antimoromeian ca filosofie a existenei, reprezint n roman mentalitatea impus, colectivist.Cutndu-i eul, devine adeptul unei noi religii a binelui i a rului, cum crede c este noua digm i se nscrie n partidulcomunist.

Elemente eseistice, de reflecie moral sunt susinute n discuiile celor dou personaje, tatl i fiul, care au ca punct de pornire schimbrile dramatice impuse de regimul politic i dobndesc semnificaia unei confruntri ntre dou concepii devia, ntre dou civilizaii.


19/45

Elemente reflexive, eseistice se ntlnesc i n monologul lui Ilie Moromete, adresat unui personaj imaginar, Bznae, n tim ce, pe ploaie, btrnul sap un an n jurul irei de paie din grdin pentru ca apa s se scurg, iar n alt parte a satului se pun la cale schimbri hotrtoare pentru destinul rnimii: Pn n clipa din urm omul e dator s in la rostul lui, chit crostul sta cine tie ce s -o alege de el! [...] C tu vii i -mi spui c noi suntem ultimii rani de pe lume i c trebuie sdisprem... i de ce crezi c n -ai fi tu ultimul prost de pe lume i c mai degrab tu ar trebui s dispari, nu eu ?...[...]Mcar, zise Moromete mai departe, eu tot am facut ceva,am crescut ase copii i le -am inut pmntul pn n momentul de

fat c n -au vrut s -l munceasc ce s le fac eu, toat viaa le -am spus i i -am nvat dar pe tine sa te vedem dac esti n stare cel puin de -att! O s fii n stare? Nu s -i mbraci i s le dai de mncare, c asta e lesne, de mncare i dai i unei

vite n grajd, dar ce le spui!? Ce-i invei, fiindc unui copil chiar dac nu -i intr n cap ct e mic, cnd se face mare iaduce aminte. [] Or s - i tearg picioarele pe tine,c n-ai tiut s faci din ei oameni. Personaj exponenial, al crui destinexprim moartea unei lumi, cel dinurm ran reprezint concepia tradiional fa de pmmt i de familie. Criza satului arhaic se reflect ncontiina acestui personaj reflexive, confruntat,tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpulnerbdtor . Moartea lui Moromete n finalul romanuluisimbolizeaz stingerea unei lumi. Ultimareplic a personajuluiexprim crezulsu devia, libertateamoral: Domnule eu totdeauna am dus ovia indepedent.

Morometii este ,,un roman al derularizarii satului" . Criza ordinii sociale se reflecta in criza valori morale, in criza unefamilii in criza conunicarii ,,Din romanul unui destin Morometii devine romanul unei colectivitatii si al unei civilizatiisanctionate de istorie" (Eugen Simion)


20/45

Romanul ,,Obsedantului deceniu" sau romanul politic

,,Obsedantul deceniu" este o formula prin care Marin Preda desemna anii '50 , perioada de maxima opresiune totalitaracomunista. Scriitorul infatiseaza aceasta perioada istorica inRomanul Cel mai i ubit dintr e pamantei , aparut in 1980,,probabil cea mai viguroasa si mai impresionanta fresca a apocalipesi comuniste si a universului concentrationar din anii '50"Eugen Simion considera opera un roman total , iar Nicolae Manolescu poineaza ca ,,sub raportul temelo si intr-o mai micamasura al formulelorCel mai iubit dintr e pamanteni poate fi socotit un roman complet: social , politic , sentimental ,ideologic , psihologic , eseistic senzational si politist, fresca a unei lumi si analiza a unui esec in dragoste , cronica de familisi spovedanie a unui invins"Fiind un roman complexCel ami iubit din tre pamantei acopera o vasta problematica: ,, instrainare de parinti , pierderareligiei , familia , bucuria scrisului , ura ca drog , violenta relatiilor sociale , sublimul si oroarea de iubire , tragedia fara trag, omul ca jucaria soartei , etc " , unele teme si motive fiind


21/45

,,Ce mai faci tu , cel mai iubit dintre pamanteni?! " , unda dintre femeile iubite de catre personajul-narator , ,, este desigurironic , Cel mai iubit dintre pamanteni se dovedeste un om pe care destinul sau hazardul il priveaza de iubire" , fiinde de fat,,cel mai lovit dintre pamanteni" (Eugen Negrici). Titlul se asociaza cu semnificatia simbolica a romanului de dragoste si seintregeste cu fraza care incheie ampla confesiune a naratorului-personaj: ,,daca dragoste nu e , nimic nu e"Amplul roman este structurat in zece partim cu mai multe capitole. Intamplarile sunt relatate, in cea mai mare parte, la persoana I , din perspectiva personajului-narator m Victor Petrini, profesor de filozofie, intelectual care asemenea eroilor luCamil Petrescu isi problematizeaza si isi analizeazacu luciditate existenta. Aflat pentru a doua oara la inchisoare, inasteptarea judecarii procesului , eroul isi rememoreaza viata in scris ,,si incearca sa-i inteleaga erorile". Asa cum obseva

Nicolae Manolescu, ,,evocarea e dublata de interpretarea faptelor traite sau numai cunoscute de narator". Relatareintamplarilor din perspectiva unui individ aflat intr-o situatie limita este o conventie romanesca utilizata frecvent in literatursi ea confera inca de la inceput impresia de autencititate a confesiuniiIn capitolele XIII-XVIII , rolul naratorului este preluat de prietenul si avocatul lui Victor Petrini , Ciceo Pop, care povestestla persoana I evenimentele prin care trece Petrini , dar nu el incheie naratiunea , ci revine protagonistul pentru a da o solutiedramei in care a intrat fara voia lui.Asadar ,,desi scris in intregime la persoana inatiCel mai i ubit din tre pamanteni conserva in mare formula clasica aretrospectivei ordonate in care experinetele sunt restituite, nu retraite intr-un prezent proustian al memoriei. Povestirea lui

Petrini alterneaza realismul sumar , publicistic , cu fantezia caricaturala, proza de aventuri cu cea de idei, intr-un stiloriginalm accesibil si inegal"Subiectul romanului este amplu. In prim-plan se afla istoria lui Victor Petrinim care isi reconstituie si isi analizeaza culuciditate existenta.


22/45

Evenimentele se petrec initial intr-un oras din Transilvania al carui nume nu este precizat in roman, dar in care, dupa opiniacriticii literare , ar putea fi recunoscut Clujul, in perioada du dupa cel de-al Doilea Raboi Mondial, mai precis in anii '50-'60Intelectual, profesor de filozofie, asistent universitar cu stralucite perspective profesionale, aspirand sa compuna ,, o nouagnoza" si scriind un eseu despreEra ticalosil or , personajul-narator , Victor Petrini, ajunge sa fie incarcerat de doua ori: maiinai dintr-un abuz , din care excesul de zel al sustinatorilor regimului comunist (o fraza absolut nevinovata, dintr-o scrisoare primita de Petrini de la un fost prieten plecat in strainatate si membru al oranizatiei legionare Sumanele negre , esteinterpretata gresit de autoritatile comuniste , care cred ca Petrini este implicat intr-un complot politic), iar a doua oara pentruca omoara un om aparandu-se, un dipsoman agresv , sotul femeii iubite, Suzy Culala.

In asteptarea judecarii celui de-al doilea proces, eroul isi rememoreaza viata in scris. Experientele erotice , femeile pecare le-a iubit, redau simbolic tot atatea ipostaze ale perioadelor social-istorice pe care protagonistul le traverseaza.Tineretea sta sub semnul erosului. Dupa doua relatii de dragoste esuate cu Nineta, apoi cu Caprioara, ultima sfarsind in modtragic, eroul se indragosteste de Matilda, sotia colegului sau, Petrica Nicolau. Casnica calor doi aflata orcim intr-un punctcritic se incheie printr-un divort, dupa care Petrini se casatoreste imediat cu Matilda. Desi este o femeie instruia (esteargitecta), se dovedeste, in acelasi timp o fire ,, voluntara si dificila" , o ,, fiinta absisala, imprevizibila , jucaria unei forteobscure" (Eugen Simion), care ii va transforma existenta intr-un infern. Victor si Matilda au impreuna o fiica , pe numeSilvia. La botezul copilului, dupa ce sotii hotarasera sa se desparta, Petrini este arestat , in mod abuziv. Ajunge la inchisoar

la canal si apoi intr-o mina de plumb, unde cunoaste treptele cele mai de jos ale abjectiei umane. In aceasta mina de plumbeste nevoit ca, pentru a supravietui, sa ucida un gardian. La iesirea din inchisoare este parasit de Matilda, care serecasatoreste cu Mircea, un inalt demnitar.


23/45

Pentru a-si castiga existenta, Petrini lucreaza o vreme la serviciul de deratizare publica si, in cele din urma, se angajeaza intreprinderea Oraca. Aici se indragosteste de Suzy Culala , o femeie tandra, afectuoasa, al carei caracter nu s-a inasprit, desa trecut prin nenumarate incercari. Desi il iubeste pe Victor, Suzy ii ascunde ca este casatorita cu un inginer dipsoman ,Pancea. In timpul unei excursii la munte , Pancea il ataca pe erou, in cabina unei teleferic, iar Petrini, pentru a se apara ilimpinge in mod involuntar pe sotul lui Suzy intr-o prapastie. Pencea moare, iar Petrini este intemnitat pentru a doua oara si,in asteptarea procesului ,,scrie romanul vietii lui, cu sentimentul ca o carte este fenomen tot atat de miraculos si fatal ca sicelelalte fenomene mari ale existentei: nasterea , moartea... Infrant in viata sociala , infrant de mai multe ori in iubire,filozoful [...] afla in scriitura [...] o bucurie recuperatoare". Datorita comportamentului sau exemplar, pedeapsa lui Petrini es

redusa de la sase la doi ani de detentie. Eroul se desparte si de Suzy, lipsa de sinceritate a femeii erodand cuplul. Ea pleaca iItalia, iar Petrini, care primeste un post de profesor de franceza intr-o comuna, hotaraste sa-si dedica viata fetitei lui Silvia.Un episod aparte in roman il constituie acela al indepartarii de la catedra a unui mare poet si filozof roman (este vorba deLucian Blaga) la care asista PentriniPrinCel mai iubit din tre pamanteni , Marin Preda a scris, in fond asa cum remarca Eugen Simion ,,romanul unei mariconstiinte. Constiinta intai, a unui mare prozator care judeca fara partinire, fara mistificatie [...] a istoriei in care fortele seconfrunta in chip dramatic; constiinta, apoi a unui erou care crede in puterea spiritului si in mitul fericirii prin dragoste.",,Omul e o divinitate de puterea conditiilor" , afirmase Marin Preda, iar din aceasta perspectiva Victor Petrini este un person

tragic, individual confruntat cu istoria, asemenea altor personaje ale romancierului ( de pilda Ilie Moromete)In cele doua romane prezentate, Marin Preda demonstreaza capacitatea de a aborda diferite tipuri de roman, de a infatisaartistic perioade istorice diferite, cu lumea lor, universul rural si lumea citadina, de a utiliza magistral atat naratiunea la persoana a III-a , cat si la persoana I, epicul si confesiunea, incat poate fi considerat un scriitor reprezentativ pentrudiversitatea romanului postbelic de pana in 1980.


24/45


25/45

PROZA POSTMODERN

Generatia '80 apare pe fondul unei acute crize aadevarului, manifesta ostentativ refuzul compromisului,al minciunii politice si al canonului cultural impus deideologia si propaganda comunista si promoveaza un ,,realism al atitudinii fata de real" (MIrcea Nedelciu),avand ca efect ,,radicalizarea mentalitatii artistice si politice din deceniul noua".


26/45

Zmeura de Campie (1984) de Mircea Nedelc iu

,,Zmeura de Campie" este unul dintre primele noastre romane postmoderne. Aspectul polimorf experimental,fragmentarea, perspectiva multipla care afecteaza coerenta povestirii au ca scop mentinerea lectorului in text , cu promisiunea descoperirii in final a secretului. Atras in text de cautarea misterului legat de originea unor orfani crescuti la cade copii in anii de dupa razboi, cititorul descopera ,,mecanismul" lecturii (metaromanul). Potrivit lui Mircea Cartanescu, inacest roman ,, se concentreaza toate descoperirile si abilitatile textualismului" , cartea putand da, potrivit lui Eugen Simion,,o idee despre preocuparile prozei romanesti din anii '80" Cautarea identitatii este tema care uneste destinele personajelor Zare Popescu, Radu A. Grintu si Gelu Popescu , copii pierduti de parinti in epoca tulbure de dupa razboi, crescuti in orfelinat. Originea necunoscuta si complexul de orfan se

concretizeaz in modalitati diferite ale reconstructiei biografice: etimologie, cinematografie, genealogie. La modul simbolic, lumea postbelica este o lume ,,orfana" , care isi cauta identitatea. O alta tema este incomunicareaintre generatii, pentru ca intre tinerii din anii '70 si parintii lor este o ruptura: ,,Tineretea si varsta matura a omului care ti-afost tata(iti este!), trebuie sa fi existat acest om , s-au petrecut intr-un timp de neinteles. Niciun criteriu nu mai este acelasi.Semnele acelui om daca le-ai gasi , ar fi imposibil de interpretat, reactiile lui la intamplarile propriei vieti vor ramane pentrutine invaluite in mister". Cautarea originilor, tema fiului pierdut (din drama populara), fenomenul stergerii memoriei in context politic(,,Delatiunea are un rol istoric?" intreaba Grintu) si anamneaza, imposibilitatea comunicarii intre generatii , raportul dintreindivid si istorie (,,Nu ce oamenii...., ce perioada ciudata!" atrage atentia Zare) sunt insotite de tema povestirii si a povestitorului (ca in scena antologica a povestitorilor de la cazanul cu tuica, dar si pe parcursul intamplarilor, cand apardiversi povestitori cu diferite stiluri narative, care-i caracterizeaza, pentru ca ,,Omul e stilul !") Nu lipseste nici tema iubirii, dar dezvoltata ca melodrama parodiata si ,,dezintegrata" , cu final suspendat.


27/45

Cautandu-si originile, documentadu-se, Radu A. Grintu compunea un scenariu de film, iar Gelu Popescu scrie o carte,asadar asistam la nasterea de la sine a unei carti, prin relevarea procesului elaborarii ei (metaroman). Titlul romanului ,,Zmeura de campie" trimite la imginea trufei de zmeura cu care se deschide romanul, ca primaamintire din viata lui Zare Popescu, si care apare pe parcurs ca laitmotiv.Zmeura din gradina fostului invatator din satulBurlesti simbolizeaza copilaria pierduta, ,,imginea cu care incepe lumea" si paricularizeaza spatiul-matrice al celor trei tinefara identitate sociala. Ea trezeste amintirea, anamneaza, ceea ce contrazice subtitlul roman impotriva memoriei. In ,,Zmeura de campie" miza este ilustrarea trasaturilor romanului postmodern, la toate nivelurile constructiei epice, iaepicul propriu-zis, ,,povestea" orfanilor apare doar ca un pretext. Conventia narativa a versimilitatii den vechiul roman realist, care apare ca un ansamblu unitar si coerent si ascundeacititorului tehnice de constructie, este dezintegrata, parca pentru a ilustra lumea la care se raporteazam o lume lipsita de ,,latura integratoare". Metaromanul aduce dezvaluirea macanismelor de producere a textului, uneori prin comentariul ironic anaratorului (de exemplu: ,,Nu s-ar putea afirma, din perspectiva actoriala, ca Zare e un tip care se abtine de la alcool." ; ,,Nunimic daca cititorul e derutat. Asta ajuta la intelegerea mesajului"). O trstur a romanului postmodern este atomizarea subiectului(dispersarea lui in obiecte cu care se vine in contact pri intermediul privirii, fragmentarea, ,,dezordinea) i a perspectivei narrative(pluralismul vocilor narrative, simultaneitatea perspective exterioare si interioare etc.)

Estetica postmodern adduce in roman deplasarea interesului de la epic, careacie mpotriva ideii de cauzalitate, catrelumea care ianatere prin intermediul cuvintelor,aadar ctre instantaneitate, prin suspendareatemporalitii.Este ,,oestetic a discontinuitaii care transform lectura ntr-overitabil aventur a cutrii epicului. Astfelc romanul este conceput ca undicionar de obiecte (dela arac laza), cu capitol ornduite alphabetic (ceea ceevidentieaz si formalnaterea uneicri, carese elaboreaz didactic, ,,de la A la Z), fr a se supune chronologic.


28/45

n Zmeura de cmpie,subiectul selas mai greu reconstituit din fragmente,coincidene i mtmplri carein uneori desenzaional (care este povestea de iubire a Aneicu ,,fraiiPopescu). Construcia personajelor este ,,explicitn notaii autorefereniale puse pe seama luiGrinu, cel careimagineaz unscenariu cinematografi,i completate de comentariul autorului:,, Aceasta-i principala problem a unui personaj de film(sau deroman, de ce nu?). Pretextul scenariului cinematografic al lui Radu A.Grinu susine stilul epic ingenios (simultaneitatea perspectivelornarrative si a timpurilor verbale, amestecul planurilor temporalei spaiale, dispersarea subiectului, juxtapunereai amalgamarea formelor epice, includerea documentelor-scrisori, citate etc.-ndesfurarea epic).n Zmeura de cmpie,subiectul selas mai greu reconstituit din fragmente,coincidene i mtmplri care in uneori desenzaional (care este povestea de iubire a Aneicu ,,fraiiPopescu). Construcia personajelor este ,,explicitn notaii autorefereniale puse pe seama luiGrinu, cel careimagineaz unscenariu cinematografi,i completate de comentariul autorului:,, Aceasta-i principala problem a unui personaj de film(sau de

roman, de ce nu?). Pretextul scenariului cinematografic al lui Radu A.Grinu susine stilul epic ingenios (simultaneitatea perspectivelornarrative si a timpurilor verbale, amestecul planurilor temporalei spaiale, dispersarea subiectului, juxtapunereai amalgamarea formelor epice, includerea documentelor-scrisori, citate etc.-ndesfurarea epic).


29/45

Naratorul este preocupat de a strecura n textnotaii autoreferentiale,declaraii teoretice, observatiiironicei autoironice despre tehnicile romanului realist, carentreine ideaexistenei unui metaroman ninteriorul romanului: Nu exist o cronologie a lucrulrilor povestite.nlnuirea lor depinde maidegrab de pertinena vocii celui care intervine, detiina lui de a povesti, dari de ocul iniial, de obiceianunat cafiind viitoruloc a ceea ce povestete. Detaliul ,mrunt poate schimba ntragasemnificaie a unei poveti si poate determina succesul celui care decides continue. Proza lui Mircea Nedelciuaparine unui postmodernismmetaficional, postmodernism preponderantludic, auto-iconic si parodic, caracterizat prin discontinuitateepic, expunereaostentativ a strategiilori procedeelor narrativei nclcare sistematic a regulilor constituitive ale operei, parodiere aconveniilor literarei provocaredirect a cititorului.


30/45

ROMANUL DUP 1990

Dou dintre romaneleaprute dupa 1990 sunt greu de ncadrat ntr-oanumit categorie,dei, cel mai adesea, critica despecialitate le consider romane postmoderne. Este vorbadeFemeia inrou,scris cazneobinuit n beletristic de treiautori, Mircea Nedelciu, AdrianaBabeti i MirceaMiheti , i de capodopera lui MirceaCrtrescu, Orbitor . Manoscrisul romanuluiFemeia nroueste predate spre publicare Editurii Militare in 1986, fiind apoi retras dintipografie cuinterdicia de apariie.Romanul apare n 1990, primete premiul Uniunii Scriitorilorn 1991, este ecranizatntre 1996-1997 de regizorul Mircea Veroiu, dramatizat n 1998 deCtlina Buzoianui reprezentat pecena Teatrului Naional dinTimioara. Preocuprile teoretice ale celor trei autori n domeniul prozei postmoderne constituie, probabil, un factor determinant, pentru alegerea formulei epice, ceea ce a pluriperspectivismului, pentruc nu evenimentele n sineconteaz, ci modul n careele sunt percepute. Subiectulcrii roman retro pledeaz, de asemenea, pentru tehnica novatoare a pluriperspectivismului, aunui puzzle narativ. Titlulcrii se refer la numele unui film ce i-ar fi avut drept protagoniti pe eroii romanului, rolul lui Dillinger fiind jucat de Edward G. Robinson, un actor dee origineromn, iar cel al AneiCumpna/ Sage de Greta Garbo.ntreptrunderea dintreficiune i realitatea estesugerat de faptulc n dicionarele de specialitate nufigureaz niciun film intitulatFemeian rou, care s istoriseasc o poveste asemanatoare celei relatate n carte. Folosind tehnica romanuluisenzaional, autorii fac ape, nmanier postmodernist, cu spirit parodici ludic, la o

ntreag serie de documente, strategii textuali referine livreti, nscut n satul bnean Lungai care ulteriosemigreaz nSUA, noraul Chicago, devenind Ana Sage.n anii `20-`30,ea ptrunde n lumea interlop i ajunge s-l predea autoritilor pe foimosul gangster John Dillinger. Lipsa de importan a dramei narative, renunarea la ierarhia de semnificaii aevenimentelor (cu o formulare a lui Nicolae Manolescu) sunt susinute i de faptul c exist o serie de ntmplri carermne n suspensie: dac Ana purta sau nu o rochie roie n ziua uciderii lui Dillinger, dac era analfabet sau nu, dac afostomort de cineva din banda lui Dillinger sa a murit de moarte natural etc.


31/45

Pe de alt parte, cartea se constituie i n romanul scrierii unui roman, ntr -un metaroman, prin implicarea autorilor,numii n mod convenional Emunu, A,, i Emdoi, in propria naraiune.Ei se documenteaz la faa locului, cltoresc peurmele personajelor n Banat n Europa i America, inventeaz un martor -cheie al evenimenteor, un proiecionist pensionardin Comlo, pasionat de povestea gangsterului Dillinger, care a vzut filme i a citit reviste referitoare la vestitul bandit i scriu chiar o postfa intitulat ironic Cucerirea estului slbatic pe care o atribuie unui america, Martin Adams Mooreville. Aa cum remarc Mircea Crtrescu, n lucrarea Post modernismul romnesc, Femeia n rou apare, simbolic, imediatdup decembrie 1989 (Editura Cartea Romneasc, Bucureti,1990), deschiznd eclatant o nou epoc literar(i o nouconcepie despre literartur) n proza romneasc. Nu e lipsit de interes faptul c, dintre cei trei autori, doi sunt critici i

teoreticienii literari [...], iar al treilea [...] este unul dintre prozatorii cu cel mai evident apetit teoretic din ultimii ani, Mircea Nedelciu.[...] E o carte- puzzle, multrietajat [...], n care alterneaz registre i tonuri narative de o neobinuit bogie i n care intertextuale realizeaz un colaj n care nuanelor diverselor epoci colizioneaz ntr -un haos ordonat. Nu formacrii este ns lucrul cal mai important n cazul Femeii n rou, ci filozofia ei, [...] Cu corolarul su de kitsch, strideaz, romance, aventur, miracol de doi bani, senzaionalul se ntrupeaz aici n povestea a AneiCumpna dinComlo, care,dup o via picareasc, n caretraverseaz dou continente, se ntoarce cas moar n Banatul natal. Miezulviei sale este seara n care,mbrcat in rochieroie, faciliteaz uciderea amantului ei, faimosul bandit Dillinger, la Chicago.Cei trei autori vor scrie, prin urmare, nu din start, un romansenzaional, ci dedublarea specific postmodernismului, un romandespre (romanul)senzaional, cares fie, nacelai timp, uznd de toate procedeele parodiei, pastiei, restauraiei butaforice,un roman chiar senzaional[].


32/45

Finalul este o adevrat lovitur: ofals postfa atribuit unui jurnalistamerican care comenteaz mprejurrilentlnirii cu cartea celor trei, cldit astfelun vast background de actualitate Femeian rou


33/45

Capodopera lui Mircea Crtrescu, triologia Orbitor, integreaz toate tipurile de roman (social, istoricfantastic, poetic, metafizic, etc.), aa cum epopeea Levantului ambiiona s integreze, recapitulativ,marile formule istoricizate ale poeziei romneti, fiind de o potriv roman al cutrii timpului pierdut,metaroman al citirii i scrierii trecutului (Nicolae Manolescu). Simbolul fluturelui , aflat n centrul cri , este o metafor a permanenei devenirii, transformari afiinei.Unul dintre personajele-cheie ale romanului, Herman, afirm n acest sens: Suntem omizi i vomdeveni fluturi, iat ntreaga noastr poveste, tot sensul nostru n lume, ntr -o singur imagine providenial, pe care o poate-ntelege, oricine, cu mintea, cu inima sau cu labirintul su viceral. Suntem fiine cumetamorfoz, deja construite pentru mntuire(Aripa dreapt). n Aripa stng(1996), autorul-narator Mircea reconstituie lumea strmoilor si. Volumul al doile,Corpul(2002) are n centru amintiri ale aceluiai Miercea, dintr -o copilrie bucureteana banal, care setransforma ntr-o poveste fascinant; lumea comunist din ani 60`, cu toate miturile, absurditile, ritualuriei ridicole, este trecut prin filtrul percepiei copilului i este redat n manier ludic, ironic, implicit postmodern.Aripa dreapta(2007) e locul unificari, al convergenei tuturor sensurilor i al nateri altor

inepuizabile semne de ntrebare i mistere. Dac primele dou volume in mai ales de realismul magic ndescendena unor scritori precum Gabriel Garcia, Marquez sau Jorge Luis Borges, volumul al treilea are cfundal realtitatea social a revoluiei din Decembrie 1989, evenimentele care o preced, dar i schimbrileimediate pe care le produce. Orbitor cuprinde toate laitmotivele i obsesiile prozei scritorului, potrivit criticului literar AndreiBodiu, care afirma acest lucru ntr-o monografie dedicata lui Mircea Crtrescu;


34/45

Ar fi mai nti imaginea Totului, axul central al ntregi creai a autorului . Exist n romannnumeroase exemple care probeaz aceast afirmaie i care amintesc tot odat de Glossa lui Eminescu, prin tema timpului:Trecutul este totul, viitorul este nimic, nu exist alt senss al timpului. (Aripa stngsau:Vom fi ntregi doar cnd vom vedea viitorul la fel de limpede ca trecutul i cnd vom nelege c elesunt una, cnd, n fiecare clip, ne vom nala deasupra realiti flfind maiestuos din cele doua aripe, lafel de pline de nervuri i imagini aprinse, trecutul i viitorul. (Aripa dreapt).Imaginea totului se asocieai cu mitul androginului: ... dragostea nsi e mbraiarea a dou fpturi schilodite, fiecare cu-o singuraprip(Aripa dreapt).Astfel c Andrei Bodiu conchide :Ne aflm n orbitor n milocul unei lumi gnd. Imensul efort de a Timpul i Spaiul, de a recrea, asemeni marilorromantici, armonia a Fiinei i corespunde, simultan, o tendin centrifug, de frmiare, de fragmentare alor pn la unitai infinitezimale.

A doua Obsesie pe care o regsim n Orbitor se leag de imaginea oraului, a Bucuretilor.Bucuretiul este mmitizat i devine un personaj cu care naratorul se identific, un soi de alter -ego alacesteia. A treia Obsesie, central n Orbitor, este cea a Mamei. Figura mitizat a mamei, hiperbolizat ca la Ion Creang sau Lucian Blaga, domin nceputul romanului: Aprea n poemele mele mama, pind poseaua tefan cel Mare, mai nalt dect blocurile rsturnnd camioanele i tramvaiele, strivind cu tlpiluriae chiocurile de tabl, mturnd trectori cu fusta ei ieftin, de diftin.Se oprea n dreptul ferestrei

triple a camerei mele,se ghemuia i privea nuntru.Toat fereastra se umplea de marele ei ochialbastru.Apoi se ridica i se ndrepta spre apus, drmnd cu prul srmos i fosforecent avioane potalesatelii artificiali dup cerul plin de snge. (Aripa stng) Din carte nu lipsesc elementel auto refereniale, de metaroman, specifice prozei postmoderniste:Cvechi au tiuto i au spuso, c fiecare lume e o carte ce cuprinde o carte in n fiecare Evangelie e-oEvanghelie.


35/45


36/45

III CONCLUZII-ROMANUL POSTBELIC

Aadar, n perioada postbelic, destinul romanului romnesc se afla n strns legtura cu factorul ideologic i politic,chiari atunci cnd adopta formule mascate de reflectare a lumi, precum parabola ori sugesti mitic sau simbolica. Tipurile de roman cultivate dupa al Doilea Razbio Mondial acoper, aa cum am vzut, n ciuda constrngerilorideologice, aproape toate genurile. De asemenea, modalitile narative, tradiionale sunt completate de cele moderne sau postmoderne, precum: discontinuitatea epic i temporal, analiza psihologic, sau notaia confesiv sub form de jurnal. Actualmente, problema care se pune este aceea a viabiliti atat a genurilor, ct i a operelor pe care le ilustreaz. Existcteva romane scrise n perioada postbelic care s-au impus n literatura romna, cptnd statutul unor capodopere.


37/45

BIBLIOGRAFIE

Andrei Bodiu, Mircea Cartarescu,Editura Aula, Brasov, 2000Mircea Cartarescu, Postmodernismul romanesc,Editura Humanitas,

Bucuresti, 1999. Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Eseu despre romanul romanesc, I-III,

Editura Minerva, Bucuresti, 1980. Nicolae Manolescu, Literatura romana postbelica,Editura Aula, Brasov,

2001.Eugen Negrici, Literatura romana sub comunism. Proza,Editura Fundatiei

Pro, Bucuresti, 2002.


38/45

Eugen Simion,Scriitori romani de azi, I-IV,Editura Cartea Romaneasca,Bucuresti, 1974-1989.

Ion Simut , Europenitatea romanului romanesc contemporan, EdituraUniversitatii din Oradea, 2008.

Internet


39/45

Membrii Proiectului:


40/45


41/45


42/45


43/45


44/45


45/45

studiu de caz vasi

Documents