STUDIU DE CAZ

Inadaptarea şcolară

Student: Oprescu AlexandruSecţia:Engleză- Italiană

Anul III

CUPRINS

I. INTRODUCERE

1.1. Noţiuni

1.2. Motivarea temei

1.3. Subiectul în cauză

II. PARTEA APLICATIVĂ

2.1. Date biografice semnificative

2.2. Date medicale semnificative

2.3. Date psihologice semnificative

2.4. Date pedagogice semnificative

2.5. Particularităţi de vârstă ale subiectului

2.6. Aspecte particulare ale cazului

2.7. Nevoi ale subiectului în cauză

2.8 Modalităţi de a răspunde acestor nevoi

2.9. Metode aplicate

III. CONCLUZIE

I. INTRODUCERE

I.1. NoţiuniÎn instituţiile de învăţământ primar, scopul educaţiei constă în a sprijini dezvoltarea

psihofizică a copiilor în sensul valorificării superioare a potenţialului lor nativ şi pentru favorizarea unei bune integrări sociale.De aceea învăţătorul trebuie să cunoască bine toţi copiii cu care lucrează şi să facă permanent observaţii referitoare la progresele înregistrate de aceştia.

În ciuda faptului că reguli ale clasei sunt stabilite de la început şi o relaţie foarte deschisa cu elevii este întotdeauna întreţinută, este normal să apară comportamente problematice şi situaţii de criză mai ales când este vorba de un elev nou venit în clasă.

Inadaptarea şcolară într-un colectiv este definită ca ansamblul manifestărilor psihocomportamentale caracterizat prin lipsa temporară sau dificultatea de integrare (acomodare) a individului la mediul educaţional.

Aceasta se manifestă la început prin insatisfacţii ce produc temeri şi descurajare. Repetarea lor în timp e de natură să cronicizeze anxietatea. Această stare determină gesturi de revoltă faţă de şcoală, de părinţi de cadru didactic.

I.2. Motivarea alegerii temei

În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în interiorul acesteia anumite fenomene capătă amploare de la un an la altul. Printre acestea se numără şi inadaptarea la un colectiv nou, fenomen ce se manifestă din ce in ce mai mult. Copilul timpurilor moderne se pare că trăieşte înconjurat de exemple de acest fel, iar puterea sa de reacţie împotriva acestui fenomen este una destul de limitată în condiţiile în care acesta nu are un fundament educaţional şi spiritual solid. De aceea mi-am propus să tratez această problemă de o continuă actualitate.

Am ales acest caz deoarece sunt convinsă că pot preveni inadaptarea şcolară minorului prin încercarea de a-l determina să-şi facă prieteni şi să socializeze cu colegii de clasă.

I.3. Subiectul în cauză

Zamfir Mihai – 10 ani, elev în clasa a IV-a. Dificultăţi de adaptare în ciclul primar datorate schimbării atât a colectivului clasei cât şi a şcolii generale.

II. PARTEA APLICATIVĂ

2.1. Date biografice semnificative

Nume şi prenume:Zamfir MihaiSex:masculinData şi locul naşterii: 11noiembrie 2001, CraiovaMediul de provenienţă:urbanClase absolvite: 3Elevul a obţinut rezultate bune la învăţătură pe timpul celor 3ani de ciclu primar.

2.2. Date medicale semnificative

Elevul este clinic sănătos.

2.3. Date psihologice semnificative

Sub aspect temperamental se desprind însuşiri ca: interiorizare, inegalitate în manifestări, impulsivitate (uneori), tăcut, agresiv uneori, instabil emoţional, refuză colaborarea şi implicarea în activităţile de grup.

Sunt evidente şi trăsături precum neîncrederea în sine, anxietate, egoism, invidie, teama de a-şi asuma responsabilităţi, lipsa de voinţă, trăsături manifestate doar în mediul şcolar.

În afara mediului şcolar, elevul este vorbăreţ, colaborează eficient la activităţile propuse, se implică activ, îşi asumă responsabilităţile şi este stabil emoţional.

Are o memorie foarte bună predominând modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei. Este inventiv şi cu manifestări de creativitate în mediul extraşcolar.

2.4. Date pedagogice semnificative

Zamfir Mihaia manifestat în primii 3 ani de şcoală o atitudine pozitivă faţă de responsabilităţile şcolare, obţinând rezultate bune în clasele de elevi. Are capacitate de muncă, lucrează repede, rezolvă relativ uşor probleme şi exerciţii.În general lucrează organizat, dar cu fluctuaţii în acord, mai ales cu starea de confort psihic.Refuză participarea la viaţa sau activităţile de grup, fiind extrem de retras, momente în care dacă i se cere insistent participarea devine impulsiv, irascibil, plânge.

2.5. Particularităţi de vârstă ale subiectului

Se constată o dezvoltare psihică şi fizică in normele normale vârstei. Adaptarea în mediul şcolar nou este extrem de scăzută provocând tulburări de comportament.Întreaga conduită este duplicitară: în şcoala cu probleme majore, extraşcolar perfect normală.

2.6. Aspecte particulare ale cazului

Elevul Zamfir Mihai impulsionat de învăţător să participe activ la activităţile de grup prezintă tulburările comportamentale enunţate mai sus.

La insistenţele familiei elevului au sesizat scăderea bruscă şi majoră a randamentului şcolar fără niciun alt motiv aparent, învăţătorul în colaborare cu consilierul şcolar au demarat o serie de activităţi psihoterapeutice de ameliorare sau chiar dispariţie a problemelor de integrare în grup.

Mutarea la altă şcoală asociată cu pierderea prietenilor de joacă precum şi a colectivului din clasa cealaltă a fost trăită ca o adevărată dramă elevul pierzându-şi astfel încrederea în forţele proprii, motivate de ideea că el este vinovat de această ruptură. Toate acestea sunt accentuate de faptul că noul colectiv în care a sosit este relativ închegat (majoritatea elevilor cunoscându-se).

2.7. Nevoi ale subiectului în cauză- de a-şi cunoaşte şi apropia noii colegi- de a-şi recăpăta încrederea în forţele proprii- de a fi acceptat şi integrat în noul colectiv- de a dezvolta relaţii de prietenie (simpatie) cu colegii

2.8. Modalităţi de a răspunde acestor nevoi

Şedinţele de consiliere s-au desfăşurat pe parcursul a 3 luni şi jumătate fiind în număr de 14. Cazul a fost complex si au fost valorificate variate elemente din teoriile consilierii precum teoria centrată pe client, teoria consilierii constructiviste.Elevul nu a venit la consiliere din propria iniţiativă, fapt pentru care s-au constatat anumite probleme privind rezistenţa la deschidere, la comunicare. Iniţial a existat un dezechilibru emoţional semnificativ, dar prin accentuarea înţelegerii empatice aceasta s-a ameliorat rapid.

Metode abordate: metoda abordării empatice, ascultarea activă, reflectarea, reformularea, tehnici proiective (s-a realizat ecoharta).

S-a aplicat tot odată o consiliere de grup cu restul elevilor clasei , cu învăţătorul precum şi cu părinţii elevului, pentru ca din colaborarea tuturor, bariera adaptării elevului să fie depăşită.

Toate părţile implicate au fost receptive, recunoscând necesitatea şi utilitatea consilierii acordate.

La finele primului semestru al clasei a IV-a Zamfir Mihai se integrase în noul colectiv şi depăşise în totalitate barierele adaptabilităţii.

2.9. Metode aplicate- activităţi extraşcolare în mediul familial cu alţi colegi;- încurajarea şi recompensarea pentru fiecare activitate colectivă la care a participat;- vizitele învăţătorului la domiciliul elevului cu o atitudine destinsă, neprotocolară;- creşterea comunicativităţii elev-părinţi, elev-colegi, elev-învăţător.

III. ConcluzieDorinţa elevului de a se face plăcut in noul colectiv şi de a epata cu noii săi colegi au dus la

manifestările comportamentale enunţate în problematica studiului de caz. Fiind solicitat să participe la activităţile de grup, personalitatea acestuia este inhibată, devenind extrem de retras iar sub o presiune mărită chiar dezvoltând o atitudine impulsivă şi irascibilă. Prin metodele aplicate în încercarea de a uşura integrarea elevului în cauză s-au obţinut rezultate concrete, elevul renunţând la caracterul său introvertit, devenind mult mai relaxat şi prietenos în interacţiunile cu noul colectiv de elevi şi totodată foarte activ în activităţile clasei propuse de învăţător.