studiu de caz beck

7/23/2019 Studiu de Caz Beck

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-beck 1/3

Istoricul cazului ar trebui să rezume pe scurt cele mai importante informa ii generale peț

care le ai colectate în evaluarea acestui pacient pentru tratament . Fii succint îndescrierea istoriei cazului.

I. Istoricul cazului

A. Informatii de identificare :

• Furniza i un nume fictiv pentru a proteja confiden ialitatea pacientului .ț ț

Foloseste acest nume fictiv de-alungul istoriei de caz i formularii.ș

Descrie i datele pacientului vârstă , sex, etnie , stare civilă , situa ie deț ț

via ă , i de muncă.ț ș

B. Plangerile principale:

• oteaza plangerile pacientului in cuvinte.C. Istoria bolii recente:

• Descrie i boala prezentă, inclusiv emo ională, cognitivă,ț ț

comportamentală, i simptomele fiziologice. otează stresorii din mediu,ș

tratamentele de evaluare pe scurt !dacă este cazul", care au fost incercate pentru prezenta tulburare.

D. Istoricul psihiatric :

• #ezumă pe scurt istoricul psi$iatric, inclusiv abuzul de substante.

E. Istoricul personal i social:ș

• #ezuma pe scurt caracteristicile cele mai importante ale istoricului

personal i social. Includ observa ii cu privire la experien ele formative,ș ț ț

traume !dacă este cazul", structuri de sprijin, interese, i utilizareaș

substan elor.ț

F. Istoricul medical:

• otează orice probleme medicale !de exemplu., %ulburari endocrine, boli

de inima, cancer, boli cronice medicale, durere cronică", care potinfluen a func ionarea psi$ologică sau procesul de tratament.ț ț

G. Obsera ii ale statusului mental:ț

• &istează '-( dintre caracteristicile cele mai importante ale examenului

statusului mental odată cu tratamentul început. Include observa ii cuț

privire la aspectul general i starea de spirit. u descrie întreagaș

examinare a stării mentale.!. Diagnosticul D"# :

Folose te axele D)*ș

II. Formularea cazului

Instruc iuni generaleț + Descrie i caracteristicile principale ale formulării cazuluiț

dumneavoastră utilizând următoarea sc$i ă.ț

A. Factori precipitan i:ț

recipitan ii sunt evenimente la scară largă, care ar putea juca un rolțsemnificativ în precipitarea un episod de boală. n exemplu tipic este un episod



depresiv precipitat de mai multe evenimente, inclusiv insuficienta pentru a fi promovat la locul de muncă, deces al unui prieten apropiat, i radacina civila. nș

unele cazuri !de exemplu., %ulburare bipolară, depresie recurentă cu caracteristici biologice puternice" nu pot exista precipitari psi$osociale clare. Dacă pot fiidentifica i precipitan ii psi$osociali, re ine i orice alte caracteristici ale istoriculuiț ț ț ț

pacientului care ar putea explica de debutul bolii.%ermenul de activare a situa iei, utilizat în următoarea parte a cazului formulării,ț

se referă la evenimente la scară mai mică i situa ii care stimulează starea de spiritș ț

negative sau exploziile dezadaptative ale cogni iei i comportamentului. Deț ș

exemplu, pacientul care este apăsat în urma evenimentelor de precipitarea descrisămai sus poate prezenta agravarea starii de spirit depresive, atunci când el este lalocul de muncă, sau când e cu so ul ei, sau atunci când ea participă la o clasă oriț

obi nuia să participe împreună cu prietenul ei care a murit.ș

/e factori precipitanti au jucat un rol important in dezovlatarea simptomelor si

problemelor pacientului.B. Obserarea transersal$ a cognitiilor si comportamentelor :

0ederea în sec iune transversală a formulării cazului, include observa ii aleț ț

cognitiilor predominante, emo iilor, comportamentelor i reac iilor fiziologiceț ș ț

!dacă este cazul" pe care pacientul le demonstrează în 1aici i acum1 !sau le-aș

demonstrat înainte de a lua câ tiguri substan iale în terapie". De obicei punctul deș ț

vedere în sec iune transversală se concentrează mai mult pe cogni iile suprafa ă !deț ț ț

exemplu., gândurile automate" care sunt identificate mai devreme în terapie decâtsc$emele de bază, credin elele de bază, sau ipotezele care sunt punctul central alț

observarii longitudinale descrise mai jos.

0ederea în sec iune transversală trebuie să dea conceptualizarea modulului înț

care modelul cognitiv aplicat acestui pacient la începutul tratamentului, lista de pânăla trei situa ii de activare curente sau amintiri de situa ii de activare. Descrie iț ț ț

gândurile pacientului tipic automate, emo iile i comportamentele ! i reac iileț ș ș ț

fiziologice dacă este cazul" în aceste situa ii.ț

C. Obserrea longitudinala a cognitiilor si comportamentelor:

2ceastă parte a conceptualizării cazului se concentrează pe o perspectivălongitudinală a functionarii cognitive i comportamentale a pacientului. unctul deș

vedere longitudinal este pe deplin dezvoltat în terapie i terapeutul descoperăș

sc$emele de bază !credin ele de bază, reguli, ipoteze" i modelele durabile deț ș

comportament !strategii compensatorii"./are sunt sc$eme c$eie ale pacientului !credin ele de bază, normele, sauț

ipotezele" i strategiile compensatorii de comportament3 entru pacientii a caror ș

istorie pre-morbidă nu a fost semnificativă !de exemplu., un pacient bipolar faraantecedente de probleme de dezvoltare care au jucat un rol în generarea de ipotezedezadaptative sau sc$eme" indică credin a principal!e" i modelele de comportamentț ș

disfunc ionale prezente numai în timpul unui episod curent. #aportul antecedentelor ț

de dezvoltare, relevante pentru originea sau men inerea sc$emei pacientului iț ș

strategiile de comportament, sau de suport oferta pentru ipoteza ta că istoria de

dezvoltare a pacientului nu este relevantă pentru tulburare de curentă.D. Punctele forte i actie :ș



Descrie i în câteva cuvinte forte al pacientului i active !de exemplu,., )tarea deț ș

sanatate fizica, inteligenta, aptitudinile sociale, re eaua de sprijin, istorie de muncă,ț

etc.".E. Ipote%a de lucru & re%umatul conceptuali%$rii':

#ezumă pe scurt principalele caracteristici ale ipotezei de lucru care te-au

directionat catre interventiile tratamentului. &eaga ipoteza de lucru cu modelulcognitiv pentru tulburarea sau tulburarile pacientului.

III. Planul de tratamentInstruc iuni generaleț + Descrie i caracteristicile principale ale planului de tratamentț

folosind următoarea sc$i ă.ț

A. (ista problemei:

&isteaza problemele importante pe care pacientul i le-a identificat. De obicei,ș

problemele sunt identificate în mai multe domenii !de exemplu., simptome psi$ologice 4 psi$iatrice, interpersonale, la locul de muncă, medical, financiar,locuin e, juridice, i de agrement". &ista cu probleme are, în general de la 5 la 6ț ș

elemente, uneori la fel de multe ca 7 sau 8 elemente. Descrie pe scurt problemelein cateva cuvinte, sau, în cazul în care a fost descris anterior în detaliu în 9I, doar nume te problema aici.ș

B. Obiectiele tratamentului:

Indica obiectivele tratamentului pe care le-ai dezvoltat impreuna cu pacientul.C. Planul pentru tratament:

/reează împreună aceste obiective, istoria de caz, i ipoteza de lucru, pe scurtș

planul de tratament pentru acest pacient.

IV. Cursul tratamentlui Instruc iuni generaleț + Descrie i caracteristicile principale ale cursului de tratamentț

utilizând următoarea sc$i ă.ț

A. )ela ia terapeutic$ :ț

Detaliază natura i calitatea rela iei terapeutice, orice probleme întâmpinate, cumș ț

ai conceptualizat aceste probleme, i modul în care le-ai rezolvat.ș

B. Interen ii i proceduri :ț ș

Descrie i trei interven ii majore de terapie cognitivă utilizate, oferind o ratiuneț ț

care leagă aceste interven ii cu obiectivele de tratament pacientului i ipoteza deț ș

lucru.C. Obstacole :

rezinta un exempluîn care ai rezolvat un obstacol în calea terapiei. Descrie ițconceptualizarea dumneavoastră a modului în care a apărut obstacolul i nota i ceș ț

ai făcut în privin a asta. Dacă nu a i întâlnit niciun obstacol semnificativ în acestț ț

tratament, descrie un exemplu de modul în care ai reu it să valorifici punctele forteș

ale pacientului în procesul de tratament.D. Eolu ia :ț

#aporteaza pe scurt evolu ia i rezultatul tratamentului. n cazul în careț ș

tratamentul nu a fost finalizată, descrie progresul până în prezent.

studiu de caz beck

Documents