studiu de caz autism publicat

8/13/2019 studiu de caz autism publicat

1/9


2/9

38 Revista SNPCAR VOL. 11 NR. 1 2008

Ce este ABA (Applied BehavioralAnalysis)?

ABA este un model de terapie pentru copiiicu autism creat de dr. Ivaar Lovaas in anii 70,centrat pe ideea ca anumite comportamenteale copiilor apar sau nu apar in functie demediu. Bazat pe teoriile comportamentale,ABA demonstraza ca schimband anumiteconditii in mediu comportamentele copiilor seschimba n consecin.

Terapia se desfoar la locuinta copiluluiin copilaria mica si se muta pe masura ce copilulcreste si dobadeste anumite abilitati in gradinita

si scoala. Este sistematic si consistent,cuprinde un numar mare de ore pe saptamana( intre 20 si 40) si se monitorizeaza strict astfelincat, in ecare moment, evolutia copilului,problemele si competentele sa e clare.

Pentru a invatate deprinderi,comportamente adecvate si cunostinte, toatesarcinile se impart in pasi mici, permanentmonitorizati si puternic recompensati panase ajunge la invatarea unor conduite maicomplexe adecvate varstei si potentialului

copilului.

Discrete trial este o unitate de nvarecare st la baza terapiei ABA, format din treicomponente: SD (cerina), R (comportamentulca rspuns al copilului la cerinta) si C(consecinta comportamentului). In relatiacu copilul se vor vedea mereu aceste 3componente: SD- Raspuns Consecinta,care vor da claritate procesului de terapie, vor

permite culegerea exacta de date si vor faceterapia predictibila.SD-ul trebuie sa e clar, simplu, potrivit

nivelui copilului, neintrerupt de alte enunturi,initial spus pe un ton autoritar si pe masura cecopilul raspunde tonul devenind din ce in cemai natural.

Copiii sunt tot timpul ajutati in drumullor spre indeplinirea scopurilor terapiei(promptati)

Promptul este ajutorul minim si sucient

de care are nevoie copilul pentru a indeplinio anumita cerinta SD. Pentru a ecientun anumit tip de Promp trebuie sa inplineascaanumite conditii: sa conduca la succes, sa e

diminuabil, sa se ofere imediat dupa cerintasau in acelasi timp cu ea si niciodata dupa unraspuns gresit. Dintre tipurile de Prompt, celemai des intalnite sunt: promptul zic, promptulverbal, de pozitie, pointingul, vizual, stimululinclus, si imitatia.

Nu doar raspunsurile independente suntputernic recompensate, ci si, diferentiat, celepromptate.

Raspunsul copilului poate corect,incorect sau nonraspuns si in funtie deacest lucru se da consecinta pozitivadaca raspunsul a fost corect, negativa daca

raspunsul a fost incorect sau nonraspuns.Intreg programul se bazeazape recompense ca si consecinte alecomportamentelor (pozitive si negative),iar cunostintele si deprinderile invatate segeneralizeaza dupa achizitionare in conditiidiferite, cu persoane diferite.

Pentru a structura cat mai bine planulde terapie, toate scopurile se prezinta inprograme de terapie care au pasi specici,de la simplu la complex, iar aceste programe

se achizitioneaza sub principiul ACC(Antecedent, Comportament, Consecinta).Adica orice comportament este declansat deun antecedent si trebuie sa aiba o consecinta.In functie de consecinta (pozitiva saunegativa) acest comportamnet pe viitor se vaintalni la copil cu o frecventa mai mare dacaa avut o consecinta pozitiva (recompensa),sau cu o frecventa mai mica daca a avuto consecinta negativa (ignorare sau aversiv).

Exemplul unui comportament neadecavat sia unei consecinte aversive: rastorni pe josfarfuria cu mancare pentru ca nu-ti place(comportamentul), strangi si speli pe jos(consecinta).

Prezint in articolul de fata, un programde interventie terapeutica precoce care ademarat in urma cu un an, foarte de timpuriu,la 2 ani si 5 luni varsta cronologica, unde intr-un an copilul a ajuns de la o varsta metala de1 an si 3 luni, la 3 ani si 3 luni aceasta ind

si varsta cronologica a copilului.

Studiu de cazVio s-a nascut pe 22 dec. 2004 fara a


3/9


avea probleme la nastere, cu scorul Apgar 10.Primele mofturi asa cum le descrie mamaau aparut cand copilul nu voia sa e hranit lasan, adormea brusc la tentativele mamei dea hrani copilul. De la 2 luni nu a mai acceptatsanul si a fost hranit doar cu biberonul. Panala 4 luni s-a dezvoltat foarte bine, a luat ingreutate, era un copil vesel, radea in somn,isi urmarea parintii cu vederea daca faceauanumite miscari, raspundea la zambeterazand. La 6 luni insa nu sedea in sezut iarpe la 8 luni a spus primele silabe si cuvinte(ma, da, mama, papa) pe care insa dupa un

timp scurt le-a pierdut si nu a mai spus nimic.A urmat mersul in picioare chinuit, a mers la1 an si 6 luni. In ceea ce priveste vorbirea nuexista nici un progres. In toate arii le dezvoltareparintii au semnalat o lentoare neobisnuita,nu raspundea la eforturile parintilor deinteractiune, nu raspundea la nume.

La 1 an si 7 luni au mers cu copilulla un control in urma caruia a fost tratatmedicamentos cu o serie de vitamine sineurotroce, diagnosticul ind de intarziere

in dezvoltare. Dupa acest control a urmat operioada foarte grea in familia copilului pentruca acesta era excesiv de agitat, nu-si gasealocul, excesiv de mofturos. Au reinceputvizetele la doctor si analize mai amanuntite inurma carora diagnosticul pus de intarziere indezvoltarea limbajului expresiv si din nou aurmat tratament medicamentos. S-a facut ointernare si alte analize: EEG unde au iesitniste unde lente pe partea stanga, care ar

rezultatul unei convulsii, desi el nu a avutniciodata si o radiograe craniana care a fostbuna, povesteste mama.

Cand au revenit la control li s-a prescrisRispolept si i s-a pus diagnosticul de tulburarede spectru autist, cu recomandare pentruterapia comportamentala aplicata.

Copilul nu raspundea la nici o cerinta dinpartea adultului decat daca in felul acesta isiindeplinea o nevoie proprie, avea accese defurie la orice cerere facuta mai insistent. Masa

se desfasura pe un camp de lupta permanent,programul de toaleta nu era insusit, copilul nuraspundea parintilor la nici un fel de solicitare,nici macar la cele de joc zic, contactul vizual

era din ce in ce mai slab, aproape inexistentiar agitatia si protestele erau permenente inrelatia cu toate persoanele din jur care incercausa interactioneze cu el. Toate acestea alaturide raspunsul inadecvat la comunicare dar silipsa initierilor in comunicare de orice fel aufost decisive in luarea hotararii de incepere aprogramului de terapie.

Programul efectiv de terapie a inceput la2 ani si 5 luni dupa o perioada de preterapiesi evaluare a copilului din care au rezultatin rezumat urmatoarele (conform sei dedezvoltare psihomotrica Portage):

Joc: - nu este atras de jucarii, nu le cerceteaza,nu le foloseste adecvat

- ii place jocul social cu cantece si miscari,ii place muzica,

- nu doreste sa participe la jocuri in cercin care sunt implicati mai multi copii si adulti,nu doreste sa participe la jocul cu mingea

- ii plac jucariile senzorialeLimbaj:

- absenta limbajului expresiv, emite

cateva sunete fara sens- absenta imitatiei verbale, la cerere sau

spontan- raspunde la solicitari simple doar daca

sunt insotite de gesturi d mna, vino lamine.

- nu rspunde cu DA sau NU, nu nelegeinterdicia

- nu arat obiecte familiare cnd suntnumite si nu le da la cerere obiecte

Cognitiv:- realizeaza constructii simple din lego (3,4 piese)

- introduce piese in planseta cu oricii- muzgaleste cu creionul- nu asociaza obiecte asemanatoare, ori

obiectele cu imaginea lor- suprapune cuburi cu dicultate- nu indica partile corpului, nu arata spre

sine cand este intrebatSocializare:

- solicita ajutor in anumite situatii (ia demn adultul i cere s i se deschid ua, se luat n brae, s i se dea ceva)

- nu stabilete contact vizual


4/9


- nu accept despartirea de parinti(plange, se agata, ii cauta), dar cand acestiarevin ii imbratiseaza si rade

- atrage atentia asupra lui cand estesuparat, plange si cauta sa atraga atentiaasupra lui. Accesele de plans sunt dese cudurata variabila (de la cateva secunde la maimult de 10-15 min.)

- toleranta foarte scazuta la frustrare- accepta copiii in preajma dar nu

interactioneaza cu ei- nu imita spontan adultii ori copiii- la cerere imita cu intarziere si cu ajutor

miscari simple de genul batutului din palme- reactioneaza bine la recompensasociala

Autoservire:- participa pasiv la imbracat/dezbracat- nu indica nevoia de a merge la baie, nu

si-a insusit programul de toaletanu se sterge daca i se ofera prosopul- nu foloseste tacamurile la masa

Motor:- motricitatea grosiera este relativ bine

dezvoltata- nu doreste sa faca exercitii de motricitate

na desi atunci cand accepta rezolva cu binesarcinile.

Programul de terapie propriu-zis ainceput in mai 2006, urmarind dezvoltareatututror palierelor decitare ale copilului. Dupao perioada de preterapie in care s-a urmaritacomodarea copilului cu viitorii lui terapeutisi a terapeutilor cu copilul si problemele

acestuia, echipa de 4 tineri terapeuti a inceputlucrul. Lucreaza si in prezent cate 4 ore pe zi(2 dimineata si 2 dupa amiaza).

Programele initiale vizau dezvoltareaimitatiei din mai multe puncte de vedere:

imitatie motorie, imitatie orala, imitatie verbala.Fiecare dintre aceste programe aveauobiective specice si pasi specici de urmat,concretizati in itemi pe care copilul trebuia sainvete sa-i imite.

Alaturi de invatarea imitatiei programul

continea o secventa majora specica dezvoltariilimbajului receptiv si ulterior expresiv:recunoastere a obiectelor si indicare a lor(receptiv obiecte), recunoasterea si indicarea

partilor corpului sau raspunsul la o serie deinstructiuni verbale, fara suport gestual.

Contactul vizual a fost una dintre prioritatiinca de la inceputul programului, toatesarcinile trebuind sa aiba raspunsul insotit decontact vizual.

Invatarea abilitatilor de joc s-a inceput cujocuri de puzzle si incastre, inele de pus inordinea marimii pe stativ, constructii lego.

Alaturi de aceste programul initial contineaexercitii pentru dezvoltarea motricitatii ne darsi de potrivire de obiecte si imagini, identice siulterior similare si asocieri.

Fiecare dintre aceste programe cu carea demarat planul de terapie initial a urmatun traseu propriu in functie de abilitatilecopilului de a invata. Inceputul a fost dicilsi partea cu cele mai multe probleme a fostla inceputul terapie cand copilul nu dorea saraspunda solicitarilor teraeutilor. Din acestmotiv se solicita copilul in activitati de terapiece alternau cunoscute si placute cu cele noisi nedorite, si s-a pus la punct un sistem derecompense mereu noi cu care copilul a fost

rasplatit pentru ecare actiune care se doreaa imbunatatita si mentinuta.

Imitatia motorie a fost un program carei-a placut si in care a invatat relativ repede

sa imite adultul in activitati simple cum ar :batutul din palme, morisca, ridicatul mainilor,tropaitul picioarelor. Pana in luna augustimitatia motorie se imbunatatise substantial.La fel s-a intamplat cu instructiunile fara suportgestual.

De cand a inceput terapia un loc centrali-a revenit Jocului, caruia i-au servit mai multeprograme cuburi, inele, puzzle, prefa-te ca...joc simbolic de-a..., joc independent, joculcu mingea, jocul cu tata, o parte speciala deprogram in care copilul avea de facut jocuribarbatesti cu tatal sau, jocuri cu scenarii dela cele mai simple la unele complicate. Dupadobandirea limbajului a invatat in programulArmatii in joc anumite formule pe care copiiile folosesc in joc (sac, sac nu m-ai prins, cine

nu e gata il iau cu lopata, etc).Pentru dezvoltarea limbajului receptiv s-ainceput cu programe pentru schema corporala,instructiunile de care aminteam mai sus, si


5/9


recunoasterea si indicarea obiectelor.Dupa ce a invatat sa arate obiectele

denumite de adult, si odata cu dezvoltarealimbajului verbal, toate cerererile deja aveauraspuns verbal si copilul a inceput sa raspundala intrebarea ce e asta?. Limbajul expresivse referea nu doar la obiectele din jur, ci si laactiuni, atat concrete cat si din imagini.

Cu exercitiu sunstinut a trecut in 6 luniprin toti itemii programului destinat invatariischemei corporale proprii, ale altor persoanedar si pe papusi, dupa luna octombrie a anului2006 acest program se mentinea doar in

generalizare.Programul de potrivire a trecut deasemenea prin mai multe faze: potrivirede obiecte identice 3D, potrivire de imaginiidentice 2D, potrivire imagine la obiect siobiect la imagine 2D la 3D si invers, s-a reluatacest lant cu obiecte si imagini similare diferiteprin cate o insusire, apoi 2, apoi 3, urmatorulpas a fost asocierea dupa functionalitate aobiectelor (creionul + hartia, farfuria + lingura,periuta + pasta etc).

Urmatorul pas a fost sortarea mai multorobiecte de acelasi fel, intelegerea conceptuluide la fel si diferit in exercitii multipleimplicand diferite categorii de obiecte.

Dupa parcurgerea tuturor acestor etape,dar si in urma dezvoltarii limbajului verbal sia achizitiilor cognitive s-au invatat categoriilede obiecte apartenenta la categorii, sidenumirea categoriilor de obiecte.

Pentru comunicare si limbaj verbal s-au

parcurs o serie de programe incepand cu celde imitare orala, de exercitii de gimnasticafaciala si respiratie, continuand cu multeexercitii de promovare a limbajului si tentatii decomunicare (cantece, poezii si onomatopee)continuand apoi cu imitarea verbala.

Pentru tentatii de comunicare sipromovarea limbajului s-au folosit nenumaratecantecele si poezii din care copilul era provocatsa spuna o expresie, un cuvant, pe o anumitatonalitate program care a placut in moddeosebit copilului, si cu ajutorul caruia intr-unan de zile a invatat un numar impresionant decantece si poezii.

Imitarea verbala (verbalizarea la cereredupa model) a demarat greu, s-a lucrat pentruinvatarea copilului sa raspunda la comandavorbeste care era insotita de diverse sunetesi cuvinte care ii erau foarte cunoscute

copilului. La o luna dupa inceperea copilului,acesta invatase sa raspunda la comandavorbeste, si cuvantul care se regasea celmai des in articularile lui a fost mama. pasulurmator a fost punerea lui mama sub SD, iaracest prim item a durat 3 saptamani pana la

invatare. Urmatoarele cuvinte s-au invatat dince in ce mai repede, ajungand in scurt timpdupa aceea sa spuna la cerere o gama largade cuvinte simple care contineau majoritateasunetelor si combinatiilor existente in limba

romana.S-a dezvoltat si limbajul spontan in mod

surprinzator, daca la inceputul terapiei, inprimele saptamani singurele cuvinte spuse deVio erau: pa, papa, mama, poc, gata, repetatecu o frecventa nu prea mare, in urmatoareaperioada numarul cuvintelor spuse spontama crescut simtitor.

Toate programele de limbaj (promovarealimbajului si tentatiile de comunicare,

cantecelele si poeziile, imitarea orala siexercitiile de respiratie si gimnastica faciala,imitarea verbala) au dus la un salt fantastic indezvoltarea limbajului verbal.

LIMBAJUL SPONTAN cuvintele spusespontan in primele 14 saptamani de terapie.

Sapt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Nr. decuvinte 7 14 43 67 75 94 203 113 302 406 446 482 690 518


6/9


S-a dezvoltat ecolalia imediata siintarziata, motiv pentru care s-a continuat cu

o serie de programe pentru limbajul expresiv,diferite de cele de imitatie.Odata cu dezvoltarea limbajului, si saltul la

nivel cognitiv a fost din ce in ce mai evident.

Da / Nu s-au invatat intai in imitaremotorie, apoi in imitare verbala, urmatorul pasind invatarea in situatii concrete. A invatat saraspunda cu da si nu in aprox 14 saptamani dela inceperea programului specic DA / NU.

Un alt obiectiv important a fost sa facaalegerea obiectului pe care si-l doreste

- dintre 2 sau mai multe obiecteprezentate.

- sa raspunda cu numele obiectului,- sa raspunda cu vreau + numele

obiectului,- sa raspunda la intrebarea ce vrei?.Datorita faptului ca Vio nu raspundea la

nume si nici nu-i striga pe nume pe membrifamiliei sau pe terapeuti s-a realizat unprogram Vino in care in prima faza trebuia saraspunda la nume uitandu-se si spunand DA.In acest program urmatoarea faza a fost caVio sa strige persoanele din jur atunci cand isidorea ceva de la ele. A inceput ca la ecaresfarsit de program sa e ajutat sa o strige pemama! Apoi s-a intamplat acelasi lucru si cucelelalte persoane din anturaj.

Aici nu a fost sucient ca el sa spunanumele persoanei de care avea nevoie, ci saspuna atat de tare incat sa poata auzit deaproape, de la distanta in interiorul camereisi apoi sa spuna atat de tare incat sa e auzitdin alta camera.

Crescand volumul copilul a inceput sacapete incredere mai multa in ceea ce spune,in faptul ca este auzit si inteles si comunicareaa facut din nou un salt calitativ major.

A urmat un program in care a invatat saraspunda la intrebari sociale si intrebari decultura generala, cum ar : Cum te cheama?Ce spui cand vrei sa merg cu tine? Ce iti placesa bei? Cum cum il cheama pe tata?, Unde

locuiesti?, Pe cine iubesti?Ce iti place samananci?, La ce te uiti la TV?, Ce spui cand

primesti ceva? , Ce spui cand vine cineva? ,Ce culoare are soarele? , De unde cumperimere?, Unde ai fost in vacanta? , Cand eziua ta? , Cum o cheama pe mama?, Undetraiesc pestii? , Ce mananca iepurii?, Undestau masinile?.

Pentru colorat si desen obiectivele aufost: apucarea creionului si folosirea lui catmai coorect in raport cu varsta copilului (3ani), coloratul in contur, desenarea imitativa aunor semne: linia verticala, orizontala, semnulplus, cercul, semnul egal, litera V, diagonalaunui patrat, pomul, fataapoi diferite alte formesimple independent, fara imitatie.

Functionalitatea obiectelor: Ce faci cupaharul? Beau, Ce faci cu creionul? Scriu, Cefaci cu foarfeca?Tai , Ce faci pe scaun? Stau,Ce faci cu ochii? Vad , Ce faci cu picioarele?Merg, Ce faci cu mainile? Ma joc,Ce faci cunasul? Miros, Ce faci cu urechile? Aud, Cefaci cu gura? Mananc, Ce faci cu undita?Pescuiesc.

Programele ce alcatuiesc terapia au cursunele din altele copilul ajungand sa invetereceptiv si expresiv cifrele , culorile , gurilegeometrice.

A invatat actiuni in vivo si pe imagini,verbe la prezent a invatat sa raspunda laintrebarea Ce face X? dar si Ce faci?

Discriminarea intrebarilor a fost unprogram introdus atunci cand s-a constatatca Vio nu raspunde corect la intrebariasemanatoare legate de acelasi enunt. Aufost introduse pe rand: cine? unde? Ce face?

Informatii vagi a fost un program care aplacut mult copilului si a invatat usor sa punaintrebari, pentru ca situatia ii era favorabila.(Ti-am adus ceva !!! Ce mi-ai adus?, Vinecineva !!! Cine vine?)

Intrebari inapoi - pentru demararea unuidialog intre el si altii a fost invatat sa punainapoi intrebarea care i s-a adresat (Cum techeama? Vio. Pe tine cum te cheama? Ana).

Substantiv+adjectiv acest program a


7/9


intervenit pentru ca Vio nu exprima insusirileobiectelor, desi invatase culorile si formle,

marimile. Aici trebuia sa spuna ce este unobiect + o insusire a acestuia.Pozitii spatiale cu acest program a

invatat pozitia obiectelor in mediu (in, pe, sub,langa, etc)

Pronume programul acesta a inceputdupa 6 luni de la inceputul terapiei si inca

exista dicultati in intelegerea pronumeluipersonal eu si tu.

GeneralizareaFiecare program se face pana in momentulin care copilul reuseste sa generali-zezeraspunsul cu alte persoane, in alte conditiidecat cele de la lectii, cu sd-uri exprimatein moduri diferite, efectiv in viata de zi cu zi.Dupa ce este invatat la masa de lucru, ecareprogram isi schimba pe rand conditiile astfelincat generalizarea sa devina un proces rescde raspundere la solicitarile oricarei persoanedin anturaj in orice conditii.

Toaleta programul de toaleta ainceput devreme si inca mai continua pentruconsolidarea deprinderilor invatate. Desifoloseste corect toaleta, Vio inca nu exprimain mod adecvat nevoia de a merge la baie(ori cere in exces cand se aa intr-o situatienefavorabila, ori anunta abia dupa ce s-ascapat deja). Desi a fost invatat sa spunaFac pipi! inainte de ecare vizita la toaletanu a asociat inca nevoia de a face pipi cuaceste cuvinte.

Gradinita este un mediu in care sesimte din ce in ce mai bine atunci cand estevalorizat si recompensat. Daca este stimulatsi integrat in grupul de copii, participa din cein ce mai activ.

Pentru o perioada de timp educatoareles-au purtat cu el ca ind copilul cu probleme.Si in aceasta perioada copilul cu probleme aavut foarte multe comportamente de protestcare s-au inscris intr-o paleta larga de lamarait si tipat pana la aruncat pe jos si iesitdin sala de clasa si tipat pe holuri. Odata cu

mocarea comportamentului educatoarelorfata de el in sensul nemaiacceptarii ca el sa

poata avea comportamente diferite pentru caare probleme, comportamentul copilului adevenit mult mai adecvat si activ. Coopereazala activitati, raspunde la intrebari, invataalaturi de copii cantece si poezii, participa laevenimente specice anumitor perioade detimp (serbari), a invatat sa asculte povesti sisa raspunda la intrebari despre povesti si sapovesteasca in scurte propozititii intamplariimportante ale unor povesti foarte cunoscute,se joaca activ cu copiii.

Comportamentul de protest a luat formediferite de la marait, tipat, plecat din camera delectii, refuz de a coopera, cerut la pipi (cand ainteles ca este dus de cate ori cere), lovit cucapul de obiecte tari, toate acestea durand dela cateva secunde si minute pana la sesiuni

intregi de 2 ore, uneori cate o saptamanaintreaga si mai mult.

Programul de terapie s-a confruntatintr-un an de zile cu perioade de protestgeneralizat in care am fost in situatia de aschimba strategiile, programele, materialele,si uneori sa luam efectiv cate o pauza.

Recompense potrivite in cazul lui Viocare-l remontau si il motivau sa raspunda sisa invete, practic sa putem continua terapiaau fost: cele sociale, laude, coplimente, simulte materiale: jucarii, carti cu muzica,trenuri, personaje din desenele animate,diferite masini (autobuze), muzica, dans, TVsau calculator pentru anumite perioade. InABA copilul primeste orice, si poate mult maimult decat copiiii care nu fac parte din astfelde programe pentru ca toti cei implicati suntpermanent in cautarea unor recompensepotrivite. Conditia pentru ca sa primeascatoate aceste lucruri este sa raspunda corectla cerintele care i se adreseaza, cu ajutor darmai ales independent.

Ca si consecinta negativa, ignorarea decele mai multe ori a dus la rezultate asteptate,mai ales cand protestul a fost pentru acapata atentie. A functionat si incetarea


8/9


unei situatii placute (ex. TV) in momentulprotestului, si extinctia care s-a materializat

in nerecompensarea comportamentelorneadecvate anterior recompensate si intaritede anumite reactii ale persoanelor dinanturaj.

Un protest specic aparea intr-operioada, in momentul in care se terminaplimbarea in parc la leagane, seara: tipa, seagata cu putere, se opunea cu inversunaresa paraseasca leaganul. Pentru ca invatasedeja sa numere pana la 10 regula aplicata afost sa i se explica ca urmeaza sa paraseascaleaganul cand numaratoarea ajunge la 10.mama incepea sa numere incet, explicand dincand in cand cat mai este pana in momentulplecarii. Aplicndu-se aceast metod apregtirii copilului, protestul s-a diminuatconsiderabil, in nal copilul acceptand ca maipoate sa stea in leagan pana la 10.

Stereotipiile au aparut brusc din candin cand pe durata programului dar s-aurezolvat pe masura ce avea tot mai multecomportamente adaptive.

Evaluarea din mai 2007, Vio avand 3ani si 5 luni, la 1 an de la inceperea terapiei,ne prezinta copilul astlfel (conform sei dedezvoltare Portage):

Socializare:- exploreaza activ mediul inconjurator- saluta adultii la cerere, spune si face

semnul Pa, Buna- accepta contactul zic, dar il initiaza greu- ii fac placere jocurile sociale, le

accepta bucuros, reactioneaza cu placere larecompensa sociala

- este antrenat cu usurinta in activitati,accepta copiii in jocul sau

- nu relationeaza spontan cu adultii- capacitatea de imitare este foarte bine

dezvoltata (imita spontan copiii si adultii)- raspunde la intrebari sociale Cum te

cheama? Cati ani ai? Ce-ti place sa bei?Joc:- se joaca cu mingea cu adultul, se joaca

de-a...

- ii plac cantecele cu miscari, imitamiscarile, participa activ

Cognitiv:- construieste puzzle din 4-9 piese- sorteaza obiecte, potriveste forme la

imagini- arata si numeste la cerere partile

corpului, culorile, animale, actiuni diverse,cifre, obiecte din mediu, forme geometrice

- coloreaza o imagine simpla nu tinecreionul corect in mana

- indica la cerere imagini dintr-o carte,- numara pana la 10

Limbaj:- raspunde la instructiuni verbale simple- indeplineste instructiuni cu prepozitii

(in, pe, sub)- recita poezii, canta- spune povesti Capra cu 3 iezi

Ivan Turbinca (povesteste cu intonatie,gesticuleaza)

- striga adultii (mamaaa, Nuti ),- raspunde la intrebarea Ce faci? cu

actiunea pe care o face.- cere ajutorul, cere sa e lsat n pace,

rspunde la ntrebri cu da / nu- se uita pe carti si denumeste obiecte si

actiuni din imagini- denumeste functii ale obiectelor si

partilor corpului- preinta ecolalie intarziata si imediataMotor si motricitatea na si cea grosiera

se inscriu in limitele varstei

Autoservire:- programul de toaleta continuaprogramul de imbracare / dezbracare,

incaltare / descaltare continuaProgramul de terapie continua tot cu 4 ore

pa zi, 2 dimineata, 2 dupa pranz, programelein continuare merg in functie de dezvoltareacopilului si de dicultatile intalnite, majoritateasunt programe de joc, comunicare si limbaj,autoservire si motricitate dar se adreseazaniveluilui de varsta 3 ani pe toate directiile.


9/9


Bibliograe:

1. **Children with autism, A ParentsGuide, edited by Michael D. Powers, Psy. D,Woodbine House, 2000

2. Jordan, Rita, Educaia copiilor itinerilor cu autism, UNESCO, 1997

3. Lovaas, I., Behavioral treatment andnormal educaional and intellectual functioningin young autistic children, in Journal of

Cosulting and Clinical Psychology19874. Milcent, C., Lautism: au quotidien,

Editions Odile Jacob, Paris, 19915. Murean, C.,Autismul infantil.Structuripsihopatologice i terapie complex,EdituraPresa Universitar, Cluj-Napoca, 2004

6. Murean, C., (2002),Comportamentelestereotipe ca macanisme de aprare nautismul infantil

, Societate i handicap7. Ron Leaf, John McEachin, JaisomD. Harsh, A Work in Progress: BehaviorManagement Strategies & A Curriculum for

Intensive Behavioral Treatment of Autism,DRL BOOKS, New York, 1999

8. Simpson, R.L. and Myles Smith, B.Educating Children and Youth with Autism:

Strategies for Effective Practice. Austin: PRO-ED, 1998

9.Temple Grandin, Chantal Sicile-Kira

,Autism Spectrum Disorders: The Complete

Guide to Understanding Autism, Aspergers

Syndrome, Pervasive Developmental

Disorder, and Other ASDs, 2004

studiu de caz autism publicat

Documents