Studiu de caz In anul colar 2014-2015 a fost inscris in clasa V-a elevul B. N. cu vrsta de 7 ani, care fura. Acest defect de comportament mergea in paralel cu minciuna i violena verbal. Menionam c acest copil ddea dovad de o maturizarte insuficient comparativ cu ceilali colegi. Situaia elevului era urmtoarea:condiii familiale precare, familie dezorganizat, neintegrat in colectivul de elevi, respins de colegi si printii elevilor din clas, imagine de sine sczut, competene socio-afective reduse (de comunicare), volum de cunotine extrem de redus. Pe fondul acestor fapte in coal s-a declanat un conflict multiplu intre prinii celorlali copii din clas, pe de o parte, coala (conducerea colii, invtoarea clasei, celelalte cadre didactice) i copilul-problem, de cealalt parte (conflict interpersonal in care stilul de reacie al reprezentanilor colii s-a vrut a fi unul cooperant, ins, pana la urm, a fost unul conciliant)- un conflict interpersonal al invtoarei, aflat in situaia de a alege intre datoria pe care o avea fa de clas i acceptarea in colectiv a unui elev de care trebuia s se ocupe in mod special. S-a ajuns la concluzia c lipsa de inters din partea prinilor elevului privind starea educaional a copilului lor a dus la aparitia acestui comportament. Alaturi de acest factor influenteaza si alti factori precum: Nivelul sczut de trai; Imposibilitatea de a modela mentalitatile invechite ale prinilor si cadrelor didactice intr-un timp scurt; Antecedente de acest tip nu au mai existat in clasa dat pn la apariia acestui elev, cei implicati intr-un conflict fiind pui in aceasta situaie pentru prima dat. Masuri ntreprinse:-elevul s renune la acest comportament i s se integreze armonios in colectivul clasei;-elevul s poat renuna la viciul su i s nu fie exclus din coal;-elevul s nu mai fure i s nu fie stigmatizat de colegi si de prinii lor. La edinta cu prinii, acetia au refuzat sa-l primeasc pe elevul B. N. in clas. Parinii au solicitat excluderea lui din clas pe motivul c fur. In calitate de consilier educativ, D-na Nadejda a incercat sa sensibilizeze prinii, solicitandu-le sa fie intelegatori si rabdatori cu acest copil care va ramane traumatizat dac va fi respins de colectiv. A organizat training-uri cu prinii urmrind consilierea lor. A elaborat un program de intervenie personalizat, punnd accent pe inseria socio-afectiva a elevului in colectiv. i-a structurat un program de consiliere a elevului B. N. , program in care a aratat consecinele inevitabile ale atitudinii deviante, a propus sub forma de joc, simularea in clasa a diferitelor contexte de via.

Studiu de caz Teodora este o fetita mai nazdravana, de 12 ani, si nu se lasa pina nu raspunde tuturor provocarilor pe care le pe care le lasau baetii. Fetele din clasa ei, se simteau oarecum protejate de ea, deoarece ne apara de baeti. Astfel, avea diferite probleme cu parintii acestora. Intr-o zi, mama Teodorei a fost chemata la scoala; era foarte furioasa deoarece stia ca nu pentru fapte buna este chemata acolo. Diriginta a povestit mamei cele intimplate. Colegele le explica ca ea doar raspundea provocarilor lansate de baeti. Baietii injurau, vorbeau urit, iar Teodora ii pedepsea in felul ei. Atit diriginta, cit si mama Teodorei nu au inteles adevarata cauza a comportamentului Teodorei, astfel, mama a trecut la corectia sa pe care o considera benefica: palme si palme care nu se mai finisau, trasa de par, obligata sa faca lucruri casnice pina noapte tirziu, restrictii in ceea ce priveste alimentatia. Aceste atitudini au determinat-o pe Teodora sa adere la comportamente antisociale, la un comportament si mai delicvent. Frecvent absenta de la ore, cercul de prieteni era constituit din citiva membri care consumau alcool precum si substante nocive( droguri). Ulterior, prin interventia Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului Ciocana, D. T. dispune de consiliere, fapt pentru care si-a schimbat comportamentul, devenind acum mai asertiva si mai toleranta la ceea ce se intimpla in jurul ei. Acum insa, din nefericire, relatiile cu colegii nu s-au restabilit, toti o ignora ca si anterior.Sugestii: Consider ca trebuie de lucrat cu parintii, cu mama Teodorei, cu colegii de clasa precum si cu parintii colegilor ei.

Studiu de caz M. A. in vrst de 16 ani i aflat n clasa a VI-a, este originar din Chiinu. Provine dintr-o familie numeroas, format din 6 membri (cei doi prini n vrst de 42 ani - tatl i 38 de ani - mama, minora, mpreun cu nc doi frai, n vrst de 2 ani, 14 ani i o sor n vrst de 9 ani). Mama lucreaz ca femeie de serviciu (deriticatoare) la o firm, iar tatl este omer. ntreaga familie locuiete ntr-o singur camer dintr-un apartament de pe strada M.C.B. 7, ap. 312. Starea material a familei este srac, hainele copiilor fiind asigurate prin mila vecinilor sau rudelor ori de la magazine second hand, iar mncarea fiind cumprat, de cele mai multe ori, din mprumuturile fcute de mam. Climatul familial: prinii se certau frecvent n condiiile n care starea material a familiei era una precar, singur mama fiind aceea care asigura existena material a familei, iar tatl fiind alcoolic. Pe de alt parte, minora era maltratat, adeseori. Referindu-se la relaiile cu prinii, minora apreciaz c cel mai bine se nelegea cu mama, care, dei nu i-a manifestat vreodat sentimente de afeciune, o ajuta atunci cnd avea diverse probleme i o susinea din punct de vedere material. n ceea ce privete relaiile cu tatl, acestea erau destul de reci, mai ales pentru c acesta se mbta frecvent i provoca scandal n familie, btndu-i partenera i copiii. Nici unul dintre prini nu se interesa de situaia colar a minorei sau a frailor i surorilor ei i nici nu s-au ocupat vreodat de anturajul acestora sau de modul n care-i petreceau timpul liber. Masuri ntreprinse:- parintii sa se preocupe de viata si succesele copiilor ei; - tatal sa poata renunta la viciul su;- tatal sa se integreze in cimpul muncii astfel incit venitul familiei sa fie dublu iar conditiile de trai sa fie satisfacatoare. D-na Nadejda a incercat sa sensibilizeze prinii minorei, solicitandu-le sa fie intelegatori si rabdatori cu acest copil care va ramane traumatizat dac va fi respins. A organizat training-uri cu prinii urmrind consilierea lor precum si cu copiii.

Studiu de caz C. I. este un baiat de 16 ani ce la prima vedere pare ca nu are nevoie de nimic. Locuieste intr-o failie care completa, tatal avind o functie inalta la Guvernul RM, iar mama fiind proprietara unui salon de fumusete. Locuiesc intr-un apartament cu 3 camere din centrul orasului. Cu toate conditiile in care locuieste, acest copil paremi-se are o legatura cu parintii foarte rece. Este singurul copil in familie, ceea ce a si deterinat aparitia unui comportament agresiv. Daca isi doreste un lucru atunci recurge la orice conduita numai sa obtina ceea ce si-a pus in plan. Deseori isi numeste parintii cu cuvinte necenzurate, trinteste usile, nici o data nu si-a strins din urma sa, a insultat oricind si pe oricine. Dupa aceste comportamente, C. I. a intrat in conflict cu parintii. Dupa frecvente certuri, C. I. a aderat la comportamente delicvente. Deseori parintii erau chemati la sectiile de politie pentru asi lua copilul sub doze de substante narcotice sau in stari alcoolice. Deigur ca parintior le era rusine pentru comportarea singurului fiu al lor. Din cauza celor ce se intimplau, copilul a fugit de acasa, disparind pentru zile intregi. Astfel, acest copil a ajuns sa adere unui grup de adolescenti care consuma droguri. Si daca pina nu demult acest copil frecventa centrul Convorbitorul, in rezolvarea acestui caz a intervenit personalul centrului Convorbitorul. Masuri intreprinse: - D-na Nadejda a facut consilieri cu copilul;- Integrarea in sistemul de invatamint;- Consilieri individuale cu tatal;- Conilieri individuale cu mama;- Consiliere cu grupul de prieteni al adolescentului; Din cele relatate de copil la consilieri s-a determinat ca parintii acestui copil erau prea preocupati de lucrurile care se petreceau la sericiu, iar situatia copilului lor era lasata pentru zilele de weekend. Nici o data nu luau masa impreuna, nici o data mama nu pregatea dejunul, cina. Fiecare isi desfasura activitatea dupa bunul plac. Fiecare dintre ei isi are camera sa, dar din nefericire nimeni nu intra batind la usa sau cerindu-si permisiunea sa o faca. De fiecare data usa se inchidea cu piciorul sau trintindu-se. Fapt pentru care a fost necesar sa se desfasoare consilieri individuale cu fiecare membru al familiei. Adolescentul a fost exmatriculat exact in anul in care era necesar sa finiseze clasa a IX-a Rezultatele obtinute: Dupa jumatate de an de consilieri individuale, in aceasta familie s-au produs schimbari uimitoare. Si cum nici un membru al acestei familii nu stiau unii de ceilalti ca merg la consiliere, au ramas surprinsi unii de altii, comportamentele lor s-au schimbat radical. Intr-o dimineata, sotia a pregatit bucate pentru intiia oara de cind s-au casatorit si pentru intiia oara au cinat impreuna. Sotul si fiul resppectiv au ramas foarte uimiti. Un alt rezultat a fost faptul ca sotul/tatal de fiecare data cind intra in camera fiului sau a sotiei batea in usa cerindu-si permisiunea de a intra in incaperea respectiva. Fiecare weekend il petreceau impreuna, cel mai frecvent la picnicuri. Desigur ca comportamentul parintior lui l-a determinat sa-si ceara scuze pentru comportamentul sau antisocial. A fost reinstitutionalizat in Liceul Teoretic Gaudeamus, demonstrind tuturor ca este capabil sa se descurce in orice situatie. A dat dovada de intelegere, respect pentru cei din jur si mult mult curaj. Cel mai important lucru este ca aceasta familie incet-incet devine un sistem de valori, un cuib alcatuit din membri care se bazeaza pe incredere, intelegere, respect, dragoste si credinta. C.I. a finisat clasa a IX-a cu cea mai mare medie din toata clasa.

Studiu de caz