STUDIU DE CAZ

1. PREZENTAREA CAZULUI - CARACTERISTICI

Familia Ionescu (numita asa pentru confidentialitate) este compusa din: tata - decedat in 2005 (la varsta de 74 ani), mama – 68 ani, Mihnea (fratele Danei) – 41 ani si Dana – 39 ani.

Abuzul emotional al parintilor asupra Danei-copil din perioadele critice (neglijenta emotionala, critica), care au fost percepute si traite de Dana ca traume de respingere si abandon, iar ulterior transformate in frustrari, au determinat in personalitatea Danei sentimentul ca nu este acceptata asa cum este ea si i-au subminat increderea in sine. Faptul ca le-a constientizat recent, ne ofera speranta ca o terapie ar putea fi de mare ajutor, tinand cont ca isi doreste aceasta si este dispusa sa participe efectiv si constructiv la reconstructia si dezvoltarea sa personala.

In scopul prezentarii unui plan de tarapie a familiei, continuam cazul prezentat anterior in cadrul profilului psihosexual al Danei.

Ea este cea care se prezinta la terapie, avand probleme de relationare deficitara in cuplu. Toate informatiile pe care le avem despre familie ne provin din relatarile ei.

ISTORIA FAMILIEI Vom aborda familia Ionescu din perspectiva modelului Bowenian si a terapiei transgenerationale de familie.

Familia Danei este nucleara, un sistem mai inchis, cu granitele subsistemelor familiale cand rigide, cand difuze. In subsistemul parental, relatia era conflict – distantare emotionala – incalzire, ciclul repetandu-se pana la separarea in fapt a parintilor prin mutarea tatalui in alta localitate cu serviciul (cand Dana avea 14 ani) si culminand cu divortul lor (cand Dana avea 21 ani si deja locuia impreuna cu un barbat in cadrul primei sale relatii de cuplu).

In contextul unui sistem emotional, diferentierea sinelui reprezinta gradul relativ de autonomie pe care individul il pastreaza in timp ce ramane in relatie semnificativa cu ceilalti. Acesti indivizi pot transcede nu doar propriile emotii ci si cele ale sistemului lor familial, sunt mai flexibili, mai adaptabili si mai autonomi, traindu-si propriile emotii in timp ce le percep si pe ale celorlalti, dar capabili sa mentina un grad de obiectivitate si distanta emotionala fata de problemele proprii dar si ale celorlalti membri de familie. Teoria lui Bowen considera ,,eul’’ ca fiind ghidat de intelect si considera ca individul inalt diferentiat are un ,,eu’’ solid (,, solid self ’’) si este mai integrat, respectiv poate actiona si lua decizii pe baza unor judecati rationale.

In contextul acestui tip de analiza, deducem ca membrii familiei Danei au un grad slab de diferentiere a sinelui.

Procesul emotional familial nuclear ce descrie de fapt pattern-urile relationale emotionale din sistem, respectiv parinti-copii utilizeaza 4 mecanisme de reducere a anxietatii cand aceasta devine prea intensa in familia nucleu.

Dintre cele 4 mecanisme (distanta emotionala, conflictul marital, proiectia problemei pe copil si disfunctia intr-un sot) familia Ionescu le utilizeaza pe primele doua. Distantarea emotionala este folosita ori de cate ori se ating nivele inalte de anxietate si cei doi parinti nu mai pot face fata reactivitatii emotionale, determinand o distanta mai mare decat se doreste de fapt. Cantitatea de conflict insa, este o functie a gradului de fuziune din relatie si a anxietatii corespunzatoare, prin urmare cei doi parinti, fiind fuzionali si personalitati dependente, la aparitia unui factor de anxietate, declansau escaladarea nivelului de conflict pana la decizia de distantare emotionala. Ciclicitatea in care conflictul era urmat de distantare emotionala, apoi de o perioada de apropiere calda, ca ulterior sa inceapa iar cresterea tensiunii ce precipita alt conflict, perpetuand ciclul, a dus la un pattern repetitiv. Pattern-ul a devenit model comportamental

1

pentru copiii care au fost nevoiti sa-si gaseasca fiecare alte mecanisme de aparare in fata conflictelor familiale la care erau expusi.

Aici vorbim despre un cuplu (sistem) parental cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune crescuta, care faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a relatiilor conjugale, afectand relatiile interpersonale si in special realizarea optima a functiilor familiale.

Acest cuplu parental evolueaza dupa un model interactional conflictual patogen, ceea ce in decursul timpului a facilitat la Dana si la Mihnea (fratele Danei) dezvoltarea reactiilor si comportamentelor nevrotice.

Ca o prima observatie, tragem concluzia ca parintii Danei aveau (au) o pesonalitate dependenta, intens fuzionala si erau (sunt) slab diferentiati.

Prin urmare, dat fiind procesul proiectiv al familiei, Dana si Mihnea au si ei un nivel scazut de diferentiere a sinelui deci sunt mai rigizi si mai dependenti emotional de altii, au un comportament dirijat mai mult de emotii, ghidati preponderent de pseudo-eul lor - concept negociabil cu altii, cu sensibilitate la emotii si mai putin la judecati rationale. Deciziile Danei, luate in timp, au fost bazate mai mult pe emotii, sentimente si dispozitii afective si mai putin pe principii logice, rationale, fara a constientiza acest fapt.

Asa cum teoretizeaza Bowen, acest « eu » este unul pretins, sau fals (Winnicot), iar persoana il poate simti ca fiind real desi nu este.

In acelasi timp, observam ca in incercarea de a face fata fuziunii si absentei diferentierii in relatiile lor interne, membrii familiei Ionescu, respectiv parintii in cadrul subsistemului parental dar si intre subsisteme s-au distantat emotional pe perioade mai mult sau mai putin lungi pana la separare. Cu toate ca pareau ca fac fata distantarii, ramaneau insa vulnerabili la alte relatii intense. Asa cum explica Kerr, intreruperea emotionala :

-Indica o problema - fuziunea intre generatii, caci Dana locuieste cu mama sa care, abuziv si impotriva vointei declarate a Danei s-a mutat la ea (conform scenariului : Dana nu e de acord cu venirea mamei sale in locuinta ei si i-o spune, dar mama o acuza ca n-o iubeste, c-o uraste, ca vrea s-o ,,lase prada nenorocitului de tata ’’. Ca urmare Dana se simte ,,un monstru’’ in fata acuzatiilor mamei si cedeaza). Dupa mutare, Dana preia inconstient rolul tatalui, mai precis devine partenerul masculin al mamei sale. Traieste un conflict de roluri.

-rezolva o problema - scade anxietatea asociata cu contactul familial-creeaza o problema - izoleaza indivizii care ar putea beneficia de contact. (mentionam ca

Mihnea este stabilit in strainatate de 15 ani si desi viata lui familiala este un perpetuum familial, nu intentioneaza sa revina acasa)

In acest context, Dana a ramas prinsa in sistemul emotional al familiei si nu raspunde eficient la situatiile de rezolvare a problemelor ca si mama ei de altfel. (dependenta de Dana, la orice situatie noua ii creste nivelul de anxietate instantaneu, situatie la care Dana trebuie sa raspunda suportiv, compliant si concesiv si sa preia ea rezolvarea problemelor mamei).

Pozitia de sora mai mica a lui Mihnea, a fost o situatie defavorizanta in acest context pentru Dana. Ea a fost ignorata din cauza preocuparii si stresului parintilor legat de cariera, iar rana de respingere (copil nedorit de mama) a fost deschisa si acutizata in fiecare escaladare de conflict intre parinti sau ignorare in favoarea fratelui. Subsistemul fratriei a fost repus in limitele normale abia cand ambii frati (Dana avand 14 ani si Mihnea 16 ani) s-au imbolnavit de hepatita si au fost internati in acelasi timp in spital. Abia atunci, izolati de conflictele parentale, ei au fraternizat in fata suferintei comune, si au devenit fuzionali unul fata de celalalt dar in limite normale. In concluzie deducem ca amandoi au acelasi grad de dependenta.

2

2. EVALUAREA SIMPTOMELOR

Dana acuza/prezinta : depresie, senzatia de neimplinire, frustrare, deznadejde, ideatie suicidara, senzatia de lipsa de ,,sens’’ cauzate de experienta de neputinta pe care o traieste in incercarea de a-si forma o familie proprie.

Mihnea : depresie, framantare, neimplinire, nemultumire, neputinta cauzate de esecurile in incercarile repetate de a avea familie proprie.

Mama : anxietate insotita uneori de atacuri de panica in situatiile in care Dana incearca sa se ,,desprinda ’’ de ea.

3. OBIECTIVELE TERAPIEI

Ne propunem cu aceasta familie sa atingem urmatoarele scopuri :-sa reducem anxietatea in campul emotional al Danei pentru a imbunatati nivelul functional al

diferentierii sinelui si a reduce simptomele ;-sa imbunatatim nivelul de baza al diferentierii pentru a creste adaptabilitatea Danei la campurile

emotionale intense din viata de zi cu zi.-sa crestem gradul de autonomie a membrilor familiei unii fata de altii pentru ca Dana sa se poata

simti libera sa-si traiasca propria viata independenta de mama ei (fara sentimentul de culpa) si aceasta din urma sa poata trai fara sa se mai sprijine pe ea.

4. PLAN DE INTERVENTIE

Alegem metoda de terapie transgenerationala boweniana deoarece aceasta favorizeaza cunoasterea mai buna de sine a clientilor, atat a lor insisi cat si a familiilor lor, inainte de a face o schimbare (se pliaza pe ceea ce Dana ne spune ca isi doreste – sa fie independenta/autonoma). Acest lucru este mai important (opinia noastra este identica teoriei lui Bowen) decat restabilirea pacii si armoniei familiei. Aceasta liniste va veni odata cu modificarea relatiilor dintre membri si implicit va duce si la modificarea relatiilor cu persoanele din exteriorul acesteia.

Reducerea simptomului si anxietatea scazuta pot aparea relativ rapid in tratament insa imbunatatirea in nivelul de baza al diferentierii este un proces de durata.

Instrumentul cel mai important in acest demers va fi genograma si diagrama relatiilor intergenerationale care o vor ajuta sa se cunoasca pe sine si familia sa, cu toate caracteristicile sale.

ETAPE (PASI) SI TEHNICI DE INTERVENTIE

1. Intentionam sa elaboram genograma impreuna cu Dana si cu mama ei. Dana o cheama sa participe la acest demers terapeutic. Mama refuza. Elaboram genograma impreuna cu Dana pe baza informatiilor cunoscute de ea despre familie.

Vom spune Danei ca avem nevoie de aceste informatii pentru a intelege problema lor sau modul în care ei functioneaza. Tonul nostru va fi calm, linistitor, deschizand spre curiozitatea de a face si a afla ceva nou.

Etapele sunt urmatoarele:1. ne intalnim cu Dana si ii cerem acordul pentru investigare;2. reprezentam grafic, pe o coala mai mare de hartie, cu ajutorul simbolurilor, fiecare membru

al familiei si relatiile dintre ei;

3

3. ii cerem informatii despre fiecare membru si le notam in apropierea semnului grafic corespunzator aceluia. Incepem cu informatiile obiective si continuam cu cele mai subiective, lasand spre final pe cele mai delicate, mai intime. In felul acesta, Dana are timp sa se adapteze procesului.

Intrebarile se vor referi la familia nucleara, la cea extinsa, la contextul familial largit, la situaţia familiala actuala si la situatii trecute. Ele vor fi de genul:Pentru informatii obiective:

- „Sa incepem cu familia dumneavoastra. Mai aveti frati sau surori?”- „Unde s-a nascut mama dumneavoastra?”- „Unde s-a mutat fratele dvs. dupa divort?”- „Care este ordinea nasterii fratilor?”

Evenimente nodale:- „Cand a murit bunicul? Care este cauza decesului?”- „Cum s-au intalnit parintii dumneavoastra? Cum au ajuns sa se casatoreasca?”- „Tata a mai fost casatorit? A avut copii din acea casatorie?”- „Cand ati plecat de acasa? Cum ati facut fata separarii de parinti?”

Pentru caracteristicile sistemului familial (relatii, roluri):- „Cum pastrati legatura cu fratele, dar cu varul care sunt stabiliti in strainatate? Cat de des vorbiti

sau va scrieti?”- „Cum se rezolvau conflictele in familia in care ati crescut?”- „Cum se exprima iubirea (furia, frustrarea, tandretea) intre parinti atunci cand erati mica?”- „Cine este vazut in familie ca fiind puternic? Slab? Luptator? Cald? Distant?”- „Cine este oaia neagra a familiei?”

Pentru caracteristicile membrilor:- „Cum l-ati putea descrie succint pe tatal dvs.?”- „Care ar fi cele mai importante caracteristici ale bunicii, asa cum ati cunoscut-o dvs.?”- „Cum reactionau mama/tatal dvs. cand luati o nota mica la scoala?”- „Au fost probleme de natura legala in familie? A fost cineva arestat?”

2. Interpretam genograma. Dupa ce am completat genograma cu cat de multe date am reusit sa aflam, vom incerca sa identificam ce pattern-uri emotionale, relationale, comportamentale se disting in sistemul familial al familiei Ionescu.

Impartasim Danei interpretarile/semnificatiile generale si patternurile identificate. In cursul acestui proces Dana are o serie de insight-uri. Primul insight este cu privire la relatia simbiotica pe care o are cu mama ei, cat de atasata este de aceasta si ca la fel au aratat toate relatiile cu barbatii din viata ei. Constientizeaza pattern-ul de relationare deficitar, constientizeaza ca a preluat atitudinea de victima, ca nu-si asuma responsabilitatea pentru viata ei si ca se considera « superioara » mamei sale. Ne spune ca inainte de a constientiza toate acestea, nu putea sa nu aiba grija de mama sa deoarece daca aceasta ar fi patit ceva ea s-ar fi simtit cumplit de vinovata. Isi aminteste ca inca din copilarie s-a simtit responsabila de nefericirea mamei sale. Ne spune : ,,Daca eu n-as fi existat, mama si Mihnea ar fi putut sa fie fericiti ’’ Traieste de cand se stie cu senzatia confuza ca ,,nu are dreptul sa existe ’’ pentru ca existenta ei este o povara pentru mama sa.

Modelele transgenerationale observate sunt urmatoarele :- Tendinta puternica a Danei de a repeta pattern-urile disfunctionale ale conduitei emotionale

culmineza cu nivelul scazut de diferentiere a sinelui, atasandu-se de indivizi la fel de fuzionali ca si ea, si comportandu-se identic cu mama ei.

- Dana isi alege partenerii de cuplu intotdeauna fuzionali si cu nivel scazut de diferentiere a eului, cu escaladarea conflictului si distantare emotionala caracteristica subsistemuli parental asa cum am

4

explicat mai sus. Acest fapt se datoreaza probabil patologiei aliantelor specifice unei familii disfunctionale, ca : deturnarea conflictului sau gasirea tapului ispasitor. Intotdeauna Dana da vina pe partener, fara insa a rationa logic si punctul lui de vedere. Practic distantarea ei emotionala este simultana cu acuzarea partenerului si victimizarea ei in relatie – model transgenerational de comportament si de relationare (mama ei facea la fel cu tatal ei si bunica materna cu bunicul)

- Dana separata emotional de tatal ei preia modelul mamei care este separata emotional de sot. Mama la randul ei a preluat modelul de la mama sa (bunica Danei pe linie materna) care era separata emotional de sot (bunicul Danei) – bunica (vaduva emotional dupa logodnicul iubit si mort in razboi) se marita cu bunicul doar ca sa nu ramana fata batrana, dar fara sa-l iubeasca, la fel mama Danei care se marita cu tatal Danei nu din dragoste ci ca scapare de familia de origine (respectiv mama sa care ,,o tiraniza’’), Dana are prima relatie de cuplu cu un barbat pe care nu-l iubeste, la indemnul mamei sale)

- Modelul relational al cuplului bunicilor materni era tot unul conflictual, la fel cel al bunicilor paterni, la fel cel parental, la fel cuplurile lui Mihnea, la fel cuplurile Danei.

- Rana de respingere (explicata in detaliu de Lise Bourbeau in ,, Cele cinci rani care ne impiedica sa fim noi insine’’) este prezenta atat la mama Danei cat si la fiica in mod evident. Dana se simte si s-a simtit dintotdeauna nedorita, neiubita si neglijata de mama sa, ceea ce a dus la acumulare de multa frustrare, multa furie si un sentiment puternic de culpa (vinovata ca exista). La fel si mama Danei fata de mama sa, simtindu-se la fel de neiubita, nedorita si neglijata aceasta. Bunica Danei nu si-a dorit copii si a ramas gravida ,,din gresala’’ dupa 9 ani de casatorie, la varsta de 34 ani.

- Procesul de transmitere multigenerationala este evident si in cazul lui Mihnea, care, avand un nivel scazut de diferentiere si fiind prin proiectie un individ fuzional, se ataseaza de femei similare, urmeaza acelasi pattern comportamental si emotional ca al parintilor si al bunicului patern si consuma relatie dupa relatie sub o forma mult mai accentuata decat parintii sai. Mihnea are 3 copii cu 4 femei in oglinda cu tatal lor care a avut in decursul vietii 5 copii cu 4 femei. Chiar si ordinea copiilor este izbitoare ( dpdv al sexului copiilor).

- Ca si coalitie intergenerationala neadaptativa, a fost prezenta in familie alierea mamei Danei cu socrul impotriva tatalui.

3. Incurajam adoptarea unor roluri diferite de cele avute pana acum in familie si relatii ce vor permite diferentieri ale membrilor unul fata de celalalt, determinand astfel obtinerea unui grad de autonomie al indivizilor unul fata de altul.

Stim ca Dana este fuzionala, mama ei este rece si distantata emotional de ea, joaca rolul de victima neajutorata si ,,se agata’’ de Dana sa-i rezolve toate problemele. Dana joaca rolul de ,,mamica’’ pentru mama ei, iar cand n-o face, se simte vinovata ca nu are grija de ea. In acelasi timp asta o infurie. Dana se considera responsabila pentru viata mamei ei si victima acesteia. Spune : ,,Nu pot s-o las, nu se descurca fara mine’’. O ,, recunoastem’’ pe Dana ca fiind ceea ce terapeuta Robin Norwood numeste ,, femeie care iubeste prea mult ’’. Sugeram Danei sa inceteze sa mai joace rolul de ,, mamica ’’ pentru mama ei si sa adopte un rol de persoana autonoma si independenta, un rol de adult responsabil doar pentru viata sa. Dana ne urmeaza sugestia, renunta la rolul anterior mentionat, si opreste comportamentele dependente. Reactia mamei – in prima faza se agata si mai tare de ea (anxietate crescuta), apoi incepe trptat sa devina tot mai autonoma pe masura ce Dana refuza sa-i mai poarte de grija ca unui copil mic.

4. Dana impartaseste mamei acasa insight-urile avute, ca urmare reactia mamei este acum: ,, vreau si eu la terapie’’. Dana vine in continuare la terapie insotita de mama sa. Aflam ca mama intrerupsese relatiile cu membrii familiei fostului sot odata cu divortul, cat si cu mai multi membri ai familiei de origine din cauza neintelegerilor pricinuite de mosteniri. La fel, Dana a incetat sa mai aiba relatii cu acele rude ale sale cu care mama ei s-a certat dar cu care anterior era in relatii bune.

5

Incurajam unele vizite, telefoane sau scrisori pentru reinoirea relatiilor abandonate, cauzate de intreruperi emotionale. Mama refuza afirmand ca nu e dispusa sa mai aiba relatii cu ei (,, nici nu mai exista pentru mine’’).

Dana a luat legatura telefonic cu un var primar (stabilit in strainatate) cu care nu mai vorbise de circa 20 de ani. Acesta n-a fost interesat decat de un aspect legat de o mostenire comuna demonstrand nepasare fata de ea ca verisoara. Dana a renuntat la continuarea relatiei cu el pentru moment. Ne spune ca intentioneaza sa mai ia legatura cu o matusa din alt oras al carui numar de telefon si adresa le-a pierdut. Pentru asta va merge in concediu cateva zile si acolo.

5. Initiem modelarea atitudinii nonverbale a fiecareia si comunicarea prin intermediul umorului, tehnica pe care o si folosim in prezenta amandorura atat ca atitudine cat si ca abordare a problemelor, tocmai pentru a le oferi exemple de modele alternative de comportament.

6. In acelasi timp, le punem pe fiecare, in loc sa comunice direct, sa comunice prin noi si sa se concentreze asupra proceselor intelectuale si de gandire, prin punerea de intrebari fiecareia si amandorura simultan. Urmarim astfel mentinerea unei anxietati scazute si o reactivitate emotionala redusa pe parcursul sedintelor.

Important este sa ramanem neutre emotional si sa evitam a lua partea cuiva in cursul terapiei, concret, sa evitam triunghiurile. Intentia este de fapt de a ajuta indivizii sa-si sporeasca constiinta rolurilor lor reale in sistemul familial prezent.

5. PERSOANELE DIN FAMILIE PE CARE LE-AM IMPLICA IN TERAPIE SUNT :

Dana si mama ei.- tatal este decedat- Mihnea este stabilita in strainatate – a facut acolo 5 ani de psihoterapie- cele doua convietuiesc in aceeasi gospodarie intr-o relatie simbiotica (conflictuala) iar mama

Danei nu este dispusa ,,sa auda’’ ca aceasta convietuire este nesanatoasa pentru amandoua, desi Dana i-a explicat acest lucru in nenumarate randuri.

6