studii privind poluarea râului siret pe sectorul bacău –marasesti

Studii privind poluarea râului Siret pe sectorul Bacău –

Mărășești

Rotaru Mădălin-Ionuț, Nedeff Valentin, Chiţimuş Alexandra-Dana

ABSTRACT: În lucrarea de faţă sunt prezentate principalele surse de poluare de pe râul Siret şi

de pe afluenţii acestuia pe sectorul Bacău – Mărăşeşti. Râul Siret, prin intermediul bazinului

hidrografic pe care îl formează, este unul dintre cei mai mari afluenți ai Dunării. Astfel râul Siret

prin aportul de volum de apă pe care îl are pentru fluviul Dunărea care trece prin țara noastră este

considerat un factor major de poluare pentru zonele limitrofe ale fluviului din punct de vedere

economic, social şi al agriculturii.

1. Introducere

1.1 Surse si factori de poluare a apei

Poluarea apei reprezintă fenomenul de modificare în mod direct sau indirect a

compoziţiei normale a acesteia într-o astfel de măsură încât aceasta nu mai poate fi redată

folosinţelor[26].

Există două tipuri de poluare a apei (fig. 1) și anume [8]:

1. directă;

2. indirectă.

Poluare apei

Tip

Directă

Lacuri Râuri

Indirectă

Precipitații Infiltrații Scurgeri

Fig. 1. Tipuri de poluare a apei [8].

Poluarea directă a apei are loc când substanțe dăunătoare sunt emise direct într-un corp de

apă.

Poluarea indirectă a apei semnifică introducerea poluanților în mediul înconjurător prin

schimbări antropice ale mediului [8]. Un exemplu de acest tip de poluare a apei este momentul în

care îngrășământul din câmp este transferat într-un curs de apă de către precipitații și astfel este

afectat ecosistemul acvatic [9]. Numeroase cauze ale poluării apei, incluzând scurgerile și

îngrășămintele, conțin nutrienți cum ar fi nitrați și fosfați [3]. Când nitrații și fosfații există în

niveluri ridicate sunt suprastimulate creșterea algelor și plantelor acvatice, iar dezvoltarea

excesivă a acestor tipuri de organisme duc la colmatarea cursurilor de apă, utilizează oxigenul în

timp ce se descompun și blochează accesul luminii în adâncime [3]. Poluarea apei este de

asemenea cauzată de nămolul și suspensiile solide, cum ar fi pământul, distrugerea zonelor

agricole, lucrările de construcție și gaterele, zonele urbane și erodările de mal atunci când plouă.

Când sedimentele intră în diferite corpuri de apă sunt afectate respirația peștilor, productivitatea

plantelor și adâncimea apelor prin reducerea lor [8].

Se consideră poluanţi acele substanţe solide, lichide sau gazoase care aflate în apă pot

produce efecte negative asupra plantelor, animalelor omului sau materialelor. Apele impurificate

cu poluanţi poartă numele de ape uzate[26].

Cele mai importante surse de poluare ale apei (fig. 2) sunt [6]:

- municipale;

- industriale;

- din agricultură.

Fig. 2.

Principalele surse de poluare a apei [6].

Probleme majore de poluare ale orașelor sunt adeseori create prin depozitarea deșeurilor

municipale în apă și lângă acestea [8]. O metodă alternativă evidentă de combatere a poluării

Surse de poluare a apelor

Municipale

Din agriculturăIndustriale

apelor este modificarea traseului de deversare a apelor uzate către câmpuri. Astfel de metode

non-acvatice de depozitare a apelor uzate ar putea elimina multe probleme legate de poluarea

apei și în anumite cazuri ar putea crea beneficii secundare cum ar fi refacerea acviferelor

subterane și o producție crescută de recolte agricole [8]. În timpul experimentării acestor metode

au fost observate beneficii secundare precum creșterea îmbunătățită a copacilor, productivitatea

terenului și ameliorarea stării generale a mediului înconjurător. Reutilizarea apelor uzate este una

dintre metodele cheie de utilizare optimă a resursei naturale de apă [8].

Sursele de poluare a apelor se clasifică în două grupe [26] si anume :

- în funcţie de acţiunea poluanţilor în timp (fig. 3) , sursele de poluare se clasifică astfel:

1. surse de poluare permanente (continue) cu caracter permanent (ex. canalizări

oraşe, industrie);

2. surse de poluare discontinue, temporare, cu caracter nepermanent (ex. locuinţe

izolate, colonii);

3. surse de poluare accidentale (ex. avarii de la diferite rezervoare, instalaţii);

Fig. 3. Clasificarea surselor de poluare a apei in functie de timp [26].

- în funcţie de provenienţa poluanţilor (fig. 4) , sursele de poluare se clasifică în:

1. surse de poluare organizate, care sunt reprezentate de ape uzate provenite de la activităţi

diferite:

- ape uzate menajere ce rezultă din utilizarea apei în locuinţe, instituţii publice, băi,

spălătorii, şcoli, unităţi comerciale, alimentaţie publică. Se apreciază cantitatea de apă potabilă

Sursele de poluare a apei

Permanente

- canalizari orase; - industrie.

Discontinue

- locuinte izolate; - colonii.

Accidentale

- avarii de la diferite rezervoare, instalatii

pentru o persoană la circa 100 L. Aceste ape sunt poluate cu substanţe organice (detergenţi,

produse petroliere, pesticide), substanţe minerale (cloruri, amoniac), germeni patogeni, paraziţi.

- ape uzate industriale ce rezultă din diferite procese de fabricaţie şi constituie cea mai

nocivă categorie de poluare. Caracteristica esenţială a acestor ape o constituie varietatea mare de

poluanţi şi nocivitatea lor crescută. Principalele surse industriale de poluare a apelor sunt:

Industria minieră (prepararea minereurilor metalifere şi nemetalifere, extracţia şi

prepararea cărbunelui, a minereurilor radioactive). Aceste ape au un conţinut mare

de metale grele, particule în suspensie, produşi organici utilizaţi la flotare,

substanţe radioactive;

Industria metalurgică, de unde rezultă ape poluate cu suspensii insolubile, metale

grele, fenoli, cianuri, sulfaţi (45 m3 pentru 1 tonă de fontă);

Industria chimică, de unde rezultă în apă cu suspensii, acizi, hidroxizi, săruri,

fenoli, coloranţi, detergenţi, pesticide;

Industria de celuloză şi hârtie, apele uzate conţin substanţe organice, compuşi cu

sulf, coloranţi cu lignină;

Industria alimentară, deversează în apă substanţe organice, compuşi cu azot,

grăsimi, germeni patogeni (150 m3 pentru 1 tonă de zahăr sau 10 m3 pentru

prepararea unei tone de carne).

- ape uzate agrozootehnie provenite din:

agricultură, ce conţin îngrăşăminte, suspensii, pesticide, erbicide, fungicide,

antidăunători;

zootehnie, ce conţin substanţe organice, agenţi patogeni, hormoni sau inhibitori de

creştere, deparazitanţi;

2. surse de poluare neorganizate care produc o poluare difuză, greu de stabilit şi de stăpânit

şi sunt reprezentate prin ape meteorice (ploi, zăpadă), care prin spălarea atmosferei şi a

solului contaminat pot conţine substanţe organice sau minerale, germeni patogeni,

paraziţi, substanţe toxice, substanţe radioactive.

Fig. 4. Clasificarea surselor de poluare a apei in functie de provenienta poluantilor [26].

Poluarea apelor curgătoare şi stătătoare este de obicei invizibilă deoarece agenţii poluanţi

se dizolvă în apă. Există şi excepţii cum ar fi detergenţii care produc spumă, produsele petroliere

care plutesc la suprafaţă sau o serie de coloranţi care împânzesc apele. Toţi agenţii poluanţi pot fi

detectaţi în laboratoare prin teste biochimice standardizate. Din aceste teste rezultă un nivel care

determină gradul de poluare şi cel de puritate relativă a apei.

Există puţini poluanţi naturali. Solul conţine anumiţi fertilizatori, cum ar fi nitraţii care în

timpul lucrărilor agricole sau în decursul iernilor pot migra la suprafaţă. În sol se mai găsesc

fosfaţi, aluminiu, magneziu care pot provoca dificultăţi vieţii acvatice. Însă aceste scurgeri

naturale sau semi-naturale de poluanţi sunt insignifiante în comparaţie cu cele produse de om.

Fermierii introduc în mediu o gamă întreagă de substanţe chimice printre care se pot

enumera: erbicide, insecticide, acaricide, fungicide, antidăunători, hormoni de creştere şi

deparazitanţi pentru animale care, luate împreună, conţin 450 de substanţe chimice numite

biocizi.Se împrăştie fosfaţi, nitraţi sau îngrăşăminte complexe pe terenuri pentru a stimula

dezvoltarea plantelor, apar scurgeri de lichide toxice din silozuri sau din fermele de animale. De

asemenea, produsele farmaceutice utilizate în agricultură, cum ar fi antibioticele, hormonii,

inhibitorii, dezinfectanţii pot polua şi ele apele subterane prin canalizări urbane sau rurale.

Industria şi transporturile produc alţi factori poluanţi printre care cei mai importanţi sunt:

metalele grele cum ar fi cadmiul, plumbul şi zincul, gazele de la arderea combustibililor fosili

sau de la motoarele mijloacelor de transport, praf şi pulberi. Metalele grele odată ajunse în apă,

pătrund în carnea peştilor care la rândul lor sunt consumaţi de oameni îmbolnăvindu-i grav.

Sursele de

poluare a apei

Organizate

Ape uzate menajere

- scoli, institutii publice, locuinte,

bai

Ape uzate industriale

- industria miniera,

metalurgica, chimica,

alimentara;- agricultura,

zootehnie

Neorganizate

Ape meteorice ( ploi, zapada) care produc o

poluare difuza, greu de stapanit

La fel şi păsările acvatice care consumă vegetaţie, peşti şi apă contaminată, prezintă şi ele

nivele ridicate de intoxicări cu metale grele, lucru ce cauzează moartea lor sau intoxicarea

oamenilor ce consumă din carnea lor.

Poluarea apei sub forma materiilor organice care intră în apă prin diferite forme de

scurgeri, ca frunze și alte resturi vegetale. Când bacteriile și protozoarele din apă descompun

acest material organic, acestea încep să folosească oxigenul din apă [8]. Multe specii de pești și

viețuitoare abisale nu pot supraviețui când nivelul de oxigen scade sub 5 părți per milion (ppm).

Când această scădere are loc totodată se produce și scăderea drastică a numărului organismelor

acvatice provocând întreruperi în lanțul trofic. Mai există trei forme de poluare a apelor regăsite

în acțiunea petrolului, subtanțelor radioactive şi a căldurii asupra acesteia [8].

Creșterea volumului de ape uzate municipale este de obicei corelat cu creșteri ale cererii

de apă care, în timp de secetă, afectează puternic sursa de apă și poate conduce la o penurie de

apă. Este un paradox deoarece comunitățile care suferă de deficiențe de apă vor deversa, în

același timp, milioane de litri de apă în cursurile de apă locale pentru scurgere și evacuarea

rapidă. Deșeurile de la agenții comerciali sunt colectate și depozitat pe teren, principala lor

amenințare pentru apele naturale constituind-o scurgerile și levigatul. Controlarea acestor

fenomene poate implica bazine pentru decantarea lichidelor, tratament biologic limitat în lagune

aerobe și anaerobe, și o diversitate de alte metode [8]. Caracteristicile apelor uzate industriale pot

conține diferențe atât intra- cât și interindustial. Impactul deversărilor industriale depinde nu doar

de caracteristicile colective, cum ar fi consumul biochimic de oxigen și cantitatea de suspensii

solide, dar și a conținutului specific de subtanțe organice si anorganice. Agricultura, incluzând

domeniul creșterii animalelor (pui, porcine, ovine, oi), este sursa a numeroși poluanți organici și

anorganici ai apelor de suprafață și subterane [8]. Acești contaminanți includ atât sedimente

provenite din eroziunea terenurilor agricole și compuși ai fosforului și azotului care își au parțial

originea din dejecțiile animale și îngrășămintele comerciale. Resturile și dejecțiile animale conțin

materiale cu cerință mare de oxigen, azot și fosfor, pentru descompunerea lor și adesea conțin

organisme patogene [3].

Cu cât apa devine mai poluată cu atât crește probabilitatea evaporării poluanților în

atmosferă împreună cu apa, conducând la creșterea nivelului de poluare a aerului și ducând la

ploi acide. Adițional, poluanții din apă pot migra cu ușurință în creaturile acvatice, care la rândul

lor sunt consumate de animalele de pe uscat, și undeva de-a lungul liniei trofice ajunge la oameni

[8].

2. Surse si factori de poluare ai râului Siret pe sectorul Bacău-Mărăşeşi

2.1 Principalii poluatori ai râului Siret pe sectorul Bacău – Mărășești

Principalii posibili poluatori ai bazinului hidrografic Siret pe sectorul Bacău - Mărășești

sunt (cu profilurile de activitate, fig. 5) [12]:

- CRAB Bacău – epurare apa;

- AMURCO Bacău – producție îngrășăminte;

- Primăria Nicolae Bălcescu – servicii (ape uzate);

- Agricola Internațional Nicolae Bălcescu – creșterea animalelor;

- RAFO Onești – industria petrolieră;

- CHIMCOMPLEX Borzești – industria petrochimică;

- SGCL Sascut – epurare apă;

- ApăCanal Onești – epurare apă;

- CAROM Onești – industria petrochimică;

- SNP Petrom Moinești – industria petrolieră;

- SC Conpet SA Ploiești divizia Moinești – industria petrolieră;

- Primăria Dărmănești – servicii (ape uzate);

- Primăria Târgu Ocna – servicii (ape uzate);

- Primăria Oituz – servicii (ape uzate);

- Primăria Dofteana – servicii (ape uzate);

- VRANCART Adjud – producția hârtiei;

- ILGO Mărășești – servicii (ape uzate).

Fig. 5. Principalii posibili poluatori ai bazinului hidrografic Siret [12].

2.2 Principalii factori de poluare ai bazinului hidrografic Siret pe sectorul Bacău –

Mărăşeşti

Privind asupra listei prezentate mai sus, cea a poluatorilor, putem observa că

următoarele activități industriale sunt prezente printre poluatorii râului Siret:

Industria petrolieră;

Industria chimică și petrochimică;

Staţiile de epurare;

Industria hârtiei;

Zootehnie;

Aceste activități industriale introduc în mediul înconjurător, și în mod special în

mediul acvatic, următorii factori poluanți:

Industria petrolieră – produse petroliere rafinate și brute,hidrocarburi;

Industria chimică și petrochimică – produse petroliere, hidrocarburi;

Staţiile de epurare – ape uzate cu conținut minim (dar diferit de cel natural) de

detergenți, grad diferit de CCO-Cr, CCO-MN, suspensii de materii organice, pH,

bacterii coliforme,etc.;

Industria producătoare de hârtie – ape uzate cu conținut minim (dar diferit de

cel natural) de detergenți, grad diferit de CCO-Cr, CCO-MN, suspensii de materii

organice, pH, bacterii coliforme,etc.;

Zootehnie – ape uzate cu conținut minim (dar diferit de cel natural) de detergenți,

grad diferit de CCO-Cr, CCO-MN, suspensii de materii organice, pH, bacterii

coliforme și dejecții animale.

Astfel factorii poluanți enumerați mai sus pot afecta mediul înconjurător în felul următor

[1, 2]:

Produsele petroliere, hidrocarburi – pot polua apele și solurile. Apele sunt

poluate prin acumularea la suprafață, datorită nemiscibilității produselor

petroliere, pe o adâncime care variază de la câțiva milimetri la, în anumite zone, la

câțiva metri. De asemenea se pot polua apele subterane prin infiltrare în sol și

astfel conducând la nepotabilitatea apei. Solul este poluat direct prin depunerea

produselor brute sau finite solide sau semisolide și indirect prin emisiile de vapori,

rezultate în urma prelucrării produselor petroliere brute, care revin pe sol prin

intermediul precipitațiilor și a acțiunii factorilor de mediu (vânt, acțiune

gravitațională);

Detergenții – pot polua apele și prin infiltrare solurile. Detergenții poluează

sursele de apă prin intermediul apelor uzate deversate și au următoarele efecte:

provoacă o sedimentare mai redusă a substanțelor în suspensie, măresc viteza de

decantare a particulelor mai mari de 25 microni, favorizează menținerea în

suspensie a substanțelor fin divizate, măresc permeabilitatea solurilor și

favorizează pătrunderea altor substanțe poluante. Detergenţii au efecte

toxicologice (asupra omului şi a altor vieţuitoare), cât şi efecte ecotoxicologice

(asupra mediului) datorate surfactanţilor şi unor agenţi de condiţionare. Doza

letală pentru un adult 1-10 g/kg corp. Detergenţii sunt prezenţi în sursele de apă,

în cantităţi ce ajung până la 100 mg/L în apele reziduale rezultate de la spălătorii,

10 mg/L în apele reziduale orăşeneşti, 5 mg/L în apele de suprafaţă şi 2.5 mg/L în

unele surse subterane de apă.

CCO-Cr, CCO-Mn, Suspensii materii organice - Toți acești factori de poluare

conduc la o oxigenare redusă a apelor și o dezvoltare pronunțată a algelor și

plantelor acvatice ducând la colmatarea cursurilor de apă.

Dejecții animale – poluează apa prin intermediul agenților patogeni conținuți cât

și prin faptul că sunt bogate în azot și fosfor, două elemente pentru care există un

consum foarte mare de oxigen pentru asimilare.

3. Poluări accidentale din cadrul bazinului hidrografic Siret

Conform datelor existente cu privire la poluările accidentale, din bazinul

hidrografic Siret, în perioada 2002-2013 au fost identificate următoarele poluări [15, 16,

17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25]:

- În anul 2002 un număr de 18 poluări accidentale au afectat apele de suprafață cu

caracteristica de afluent al râului Siret (p. Tazlău, p. Trotuș);

- În 2003 cinci situații de poluare accidentală au fost înregistrate în Moinești în

cadrul platformei petroliere Petrom;

- În 2004 s-a înregistrat un caz de poluare accidentală cu impact semnificativ în

cadrul platformei petroliere din Moinești;

- În 2006 au existat două poluări accidentale identificate în zonele Dofteana și

Albotești ca urmare a unor conducte fisurate/sparte care aparțin SNP Petrom

Moinești;

- În 2007 a existat un singur caz de poluare accidentală a râului Tazlău;

- În 2008 s-au înregistrat patru cazuri de poluare accidentală, trei provenind de la

SNP Petrom Moinești și unul de la SC Conpet SA Moinești;

- În 2009 au existat opt cazuri de poluarea accidentală a afluenților râului Siret în

cadrul diviziilor/secțiior SN Petrom (Dofteana, Moinești, Comănești, Lucăcești,

Zemeș , pârâul Urmeniș);

- În 2010 au fost identificate şapte poluări accidentale cu caracter nesemnificativ

din punct de vedere al impactului, cauzate de industria petrolieră (SN Petrom,

RAFO Onești, SC OMV Petrom SA);

- În 2011 sunt trei situații de poluare accidentală înregistrate la adresa operatorului

economic OMV PETROM SA, dar acestea au fost cu caracter nesemnificativ și

având la bază rețele vechi de transport a materialelor petroliere;

- În 2012 au existat trei situații de poluare accidentală a mediului (sol, apă) generate

de către industria petrolieră și anume de către SC Conpet SA și de SC Omv

Petrom SA;

- În 2013 un singur caz de poluare accidentală a fost identificată la SC Omv Petrom

SA.

Fig. 6. Poluari accidentale a apelor din raul Siret in perioada 2002-2013.

Conform celor prezentate anterior pentru râul Siret principalul risc de poluare îl

reprezintă afluenții care intră în contact direct cu industria petrolieră și care în caz de un

accident major se vor deversa în acesta. Până la momentul actual nu a existat nici un

accident de mediu cu impact semnificativ și care să aibă o rază de extindere atât de mare.

4. Concluzii

Poluarea în cadrul bazinului hidrografic Siret, și în mod special pe sectorul Bacău

- Mărășești al acestui râu, poate avea un impact semnificativ cu preponderență în cazuri

accidentale.

Poluarea apelor poate fi prevenită prin:

Prevenirea scurgerii accidentale substanțelor petroliere și a hidrocarburilor din

rezervoare prin construirea unor rezervoare cu multiple straturi de protecție;

În caz de scurgeri accidentale să se procedeze la anunțarea agențiilor acreditate

ale statului precum și în intervenția preliminară folosindu-se materiale absorbante

și prin decopertarea solului afectat în vederea tratării și eliminării lui ulterioare

prin intermediul unui agent economic autorizat;

Acordarea permisului de amplasare/construire a companiilor cu profil petrolier

sau petrochimic să se facă doar pentru anumite zone în care riscul de contaminare

să fie scăzut (de ex. zone cu ape subterane la adâncimi mari, soluri dure cu

permeabilitate redusă, la distanță suficinet de mare de cursuri de apă);

Epurarea apelor la cele mai înalte standarde, folosindu-se doar stații de epurare

care au dovedit că pot face față cerințelor de repunere a apelor uzate în circuitul

natural;

Supravegherea atentă a apelor epurate deversate în emisari prin buletine de

analiză efectuate săptămânal, bisăptămânal sau lunar depinzând de specificul

profilului de activitate;

Evitarea deversării apelor epurate direct în emisar prin construirea unor bazine

intermediare care să colecteze apa epurată, şi să fie deversată doar după efectuarea

analizelor de rigoare;

Dacă apele epurate/uzate sunt colectate de către un agent economic autorizat

trebuie urmărită destinația finală a acestor ape uzate pentru prevenirea

deversărilor neautorizate;

Eliminarea dejecțiilor animale printr-un agent autorizat care să le preia și să le

reutilizeze în scopuri energetice/reciclabile.

Bibliografie

1. Aurel Constantin Ilie, 2007, Amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.

2. A. Butiuc-Keul , L. Momeua, C. Craciunas , C. Dobrota , S. Cuna , G. Balas, 2012, Physico-chemical and biological studies on water from Aries River (Romania), Journal of Environmental Management, vol. 95 .

3. Camargo JA, Alonso A, 2006, Ecological and toxicological effects of inorganic nitrogen pollution in aquatic ecosystems: A global assessment, Environment International, vol. 32, no. 6., p.831-849.

4. Angelica Drăghici, Dan Drăguţoiu, Sebastian Gherlagiu, Alina Cornescu,2009, Poluarea produsă de industria petrolului şi protecţia factorilor de mediu Nicolae ILIAŞ Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3, p 147-158.

5. Duda A. M., 1993, Addressing Nonpoint Sources of Water Pollution Must Become an International Priority, Water Science & Technology, Vol. 28 No. 3-5 p. 1–11;

6. HuY.,Cheng, H., 2003, Water pollution during China's industrial transition, Environmental Development, http://dx.doi.org/10.1016/j.envdev.2013.06.001;

7. Gheorghe Românescu, Cristian Stoleriu, 2008, Causes and effects of the catastrophic flooding on the Siret River (Romania) in July–August 2008, Nat Hazards, nr.69 p 1351-1367.

8. Viman Oana, I. Oroian, Damaging effects of overall water pollution, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj - Napoca, Mănăstur St., No. 3 - 5, Cluj-Napoca, Romania.;

9. Yang L, Ma KM, Guo QH, Zhao JZ, Impacts of the urbanization on waters non-point source pollution, Research Center for Eco-Environmental Sciences, Chinese Academy of Sciences, Beijing 100085, China.

10.***GAVRILESCU ELENA, Poluarea în masă cu detergenţi. implicaţiile acestora asupra apelor şi metode de tratare biotehnologică. provocări - http://785.ro/wp-content/uploads/poluarea-in-masa-cu-detergenti.pdf.

11. ***Administratia Nationala „Apele Romane”, Planul de management al spaţiului hidrografic Siret.

12. ***http://www.apesiret.usv.ro/index.html#?pag=PREZENTAREG.

13. ***http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret.

14. ***http://smkbangsar.wordpress.com/category/pollution/.

15. ***Raport anual starea mediului in judetul Bacau pentru anul 2004, http://apmbc.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_romania-15.





http://apmbc.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_romania-15





http://smkbangsar.wordpress.com/category/pollution/

http://www.apesiret.usv.ro/index.html#?pag=PREZENTAREG







26.***Surse de poluare a apelor şi tipuri de poluanţi http://cleanprod.ecosv.ro/Module/Modul%201/I.1.2.2.htm







studii privind poluarea râului siret pe sectorul bacău –marasesti

Documents