brosura pentru public pmb - siret 2009-2015.pdf

8/22/2019 brosura pentru public PMB - Siret 2009-2015.pdf

1/12

Planul de Management

al Spatiului Hidrografic Siret

BROSURA PENTRU PUBLIC

2009-2015

Administraia Bazinala de Apa Siret

http://www.rowater.ro/dasiret/SCAR/Planul%20de%20management.aspx


2/12

DIRECTIVA CADRU APA

Directiva Parlamentului i ConsiliuluiEuropean 2000/60/EC privind stabilirea unui

cadru de politic comunitar n domeniulapei

Problemele din ce in ce mai stringente asupraecosistemelor acvatice europene a fcut ca Uniunea Europeansa susin protecia apelor, ca fiind o prioritate major,elabornd n acest sens dup 5 an i de dezbateri aceastaDirectiv, care stabilete pentru prima data, un cadru pentru

protectia tutror apelor de suprafata interioare, a apelortranzitorii, a apelor costiere si subterane.

Scopul general al Directivei Cadru Ap esteatingerea n anul 2015a unei stri bune atuturor corpurilor de ap din Europa, ceea ceimplic asigurarea unor condiii de via similaredin punct de vedere al mediului acvatic pentru toicetenii Europei.

Directiva Cadru Apa a fost transpusa in

legislatia di n Romania pri n Legea Apelor 107/1996

modif icata si completata prin Legea 310/2004,

Legea 112/2006 si OUG 3/2010.


3/12

2009

2012 2006

20152013

Trimiterea Raportului

preliminar privind

implementarea ctre

Comunitatea European (Art.

15)

Revizuireacelor mai

importante probleme

de gospodarire apelor

Actualizarea

PMBH

Implementarea

programului de

msuri pentru

bazinul hidrografic

Analiza strii actuale

(Art. 5 -8)

Stabilirea

obiectivelor de mediu

(Art. 4)

Stabilirea

programelor de

monitoring

(Art. 8)

Analiza

problemelor

nerezolvate

Elaborarea Planului de

Management al Bazinului

Hidrografic PMBH

(Art. 13, Anexa. VII)

Stabilireaprogramelor de msuri

pentru bazinul hidrografic (Art.

11)

Evaluarea primei etape ipregtirea celei

de-a II-aPlan de Management

Participarea

Publicului(Art. 14)

2004

Etapele de realizare a Planului de management al bazinului hidrografic

PLANUL DE MANAGEMENT AL SPATIUL UI

HI DROGRAFIC SIRET

Planul de management al bazinului hidrografic reprezintainstrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apareglementat prin Articolul 13 si anexa VII si are drept scop

gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si protectiaecosistemelor acvatice, avand ca obiectiv principal atingerea uneistari bune a apelor de suprafata si subterane. Articolul 14 alDirectivei Cadru Apa 2000/60/EC, specifica faptul ca Statele

Membre trebuie sa informeze si sa consulte publicul si utilizatorii.

Bazinul hidrografic al rului Siret are o suprafa totalde 44.811 km

2din care 42.890 km

2pe teritoriul Romniei i

28.116 km2 n administrarea Direciei Apelor SIRET sub

denumirea Spaiul Hidrografic Siret.

Planul de management al spaiului hidrografic SIRET seelaboreaz pentru rul Siret pe toat lungimea sa, de la intrarea nar pn la confluenacu Dunrea, pentru toi afluenii de stnga

ai rului Siret pn la seciunea aval Climneti , cu exceptiaafluentilor de stanga din judetul Botosani i pentru toi afluenii dedreapta ai rului SIRET pn la confluena cu rul Rmnicul Srat

Spatiul hidrografic Siret

Au fost identificate 382 corpuri de ape de suprafata si 6 corpuri de apesubterane.

Corpurile de apa de suprafata au fost grupate astfel:


4/12

Din punct de vedere al corpurilor de ap subterane, lanivel spatiului hidrografic Siret sunt 6 de corpuri de apsubteran, din care 1 corp de ap subteran estetransfrontalier cu Ucraina.

CORPURI DE AP SUBTERANECORPURI DE AP DE SUPRAFA

365 - rauri

382 corpuri de apa 2 - lacuri naturale

13 - lacuri de acumulare

2 - corpuri de apa artificiale


5/12

Presiune (poluator)

Stare

Impact (efect)

Risc

ProgrameMasuri

Obiectiv de Mediucl. II calitate

Buna

Se aplica principul CAUZA EFECT

CAUZE:

Aglomerrile umane/localitile: 331aglomerari urbane>2000 l.e. la sfarsitul anului 2009- grad de racordare la canalizare este de 41,9%- gradul de racordare la statii de epurare este de 41,9 %

- protejarea necorespunzatoare a solurilor cand seutilizeaza namolurile de la statiile de epurare

Industria - uniti care nu dispun de instalaii itehnologii conforme cu reglementrile europene n ceeace privete prevenirea i controlul polurii resurselor deap.

Agricultura -uniti agricole ce nu sunt conformecerinelor europene n ceea ce privete existena un eitehnologii prietenoase cu mediul precum si aplicareacodului bunelor practici agricole.

Construciile i lucrrile hidrotehnicelte activiti antropice precum: piscicultura/acvacultura; extragereaalastului si nisipului din lunca raurilor; exploatrile forestiere

EFECTE: - Poluarea cu substante organice: exces de substanteorganice datorita apelor uzate neepurate, care afecteaza viataacvatica si starea apelor;- Poluarea cu nutrienti: datorata apelor uzate neepuratecorespunzator, practicilor agricole neadaptate noilor cerinte,industriei si transportului, toate acestea ducand la fenomene deeutrofizare a apelor;- Poluare cu substante prioritare: datorata micropoluantilororganici, metalelor grele, produselor petroliere, pesticidelor,

practici agricole neadaptate, industrie miniera, poluariaccidentale, creand probleme chiar la concentratii mici;

- Alterari hidromorfologice: schimbari ale cursurilor naturaleale raurilor, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimuluihidrologic al rului, deteriorarea biodiversitii acvatice, toateacestea provoacand un serios impact asupra mediului acvatic;- Apele subterane: fiind o sursa importanta de apa potabilanecesita o protectie speciala impotriva poluarii si deteriorarii.

PROBLEME I MPORTANTE IN MANAGEMENTUL

APELOR


6/12

SITUAIA ACTUALA A CORPURILOR DE

APA

CARACTERIZAREA STRII APELOR DESUPRAFA

Starea chimica este reprezentat de nivelul concentraiilorde poluani ce trebuie sa fie conform cu standardele decalitate pentru mediu, pentru a se asigura protecia sntiiumane i a mediului. Se definete ca stare chimica buna saualta stare dect bun.

Starea ecologica reprezinta structura si functionareaecosistemelor acvatice evidentiate prin elementele de calitate

biologice, elementehidromorfologice si fizico-chimice generale,cu un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv : foarte buna,

buna, moderata, slaba si proasta.


7/12

Corpuri de apanaturale (353)

Evaluarea starii ecologice si chimice efectuatapentru cele 351 rauri

Evaluarea starii ecologice sichimice a celor 2 Lacuri


8/12

Corpuri de apa puternic

modificate (27)

Cele 2 corpuri de apa artificiale ating potentialul

ecologic maxim si bun.

Evaluarea potentialului ecologic si a stariichimice efectuata pentru cele 14 rauri

1 corp de apa atinge potentialul ecologic maximsi bun, iar 13 ating potentialul ecologic moderat.Din punct de vedere al starii chimice, 12 rauri

ating starea chimica buna.

Evaluarea potentialului ecologice si astarii chimice a celor 13 Lacuri de

acumulare

7 lacuri de acumulare ating potentialul ecologicmaxim si bun, restul fiind in potential ecologicmoderat. Starea chimica buna este atinsa in 13

lacuri de acumulare


9/12

CARACTERIZAREA ST RII APELOR SUBTERANE ZONE PROTEJATE

Starea corpurilor de apa subterana, se defineste prin: starea cantitativa, starea calitativa (chimica).

Din punct de vedere cantitativ, cele 6 corpuri de apa subterana suntin stare buna.Din punct de vedere starea calitativ (chimic), cele 6 corpuri deapa subterana sunt in stare buna.

Zone de protecie pentru captrile de ap destinatepotabilizrii:

18 captri din surse de suprafa din care16 au zon de protecie

138 captri din surse subteranedin care 129au zon de protecie


10/12

Zone pentru protectia habitatelor si speciilor; Zone vulnerabile la nitrati;

Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fostelaborate i aprobate norme tehnice necesare pentru indeplinirea

obiectivelor de mediu, cu exceptia zonelor destinate pentruprotectia habitatelor i speciilor unde mentinerea sauimbunatatirea starii apei este un factor important pentru careexista legislatia specifica in domeniul ariilor naturale protejate.

La nivelul Spa iului Hidrografic Siret s-au delimitat un numrde 55 zone pentru protec ia habitatelor i speciilor i 2

zone vulnerabile la nitra i.


11/12

OBIECTIVE DE MEDIU ce trebuiesc atinse pana

in 2015

si EXCEPTII de la OBIECTIVELE DE MEDIU

- starea buna pentru corpuri de apa naturale;- potential ecologic bun pentru corpuri de apa

puternic modificate si artificiale;- starea cantitativa si chimica buna pentru

corpurile de apa subterane;- nedeteriorarea starii corpurilor de apa;- atingerea obiectivelor pentru zonele protejate.

Pentru corpurile de apa unde atingerea obiectivelor de mediu nueste posibila, pana in 2015 din cauza fezabilitatii tehnice,costurilor disproportionate sau conditiilor naturale se cerexceptii(derogari) de la atingerea obiectivelor de mediu, bine justificatesi argumentate.Urmare a evaluarilor facute, exceptii de la obiectivele de mediu

se aplica pentru 217 corpuri de apa de suprafata :

382

217

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Corpurile de apa care

ating obiectivele de

mediu in 2015

Corpuri de apa cu

exceptii Art 4.4

Numarul corpurilor de apa pentru care se aplicaexceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de

planificare, urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinsepentru toate corpurile de apa pana in 2027, aplicarea

exceptiilor putand a fi adaptata in urmatoarele planuri demanagament.


12/12

Pentru atingerea obiectivelor de mediu pana in anul 2015,Planul de Management prevede implementareaProgramelor de masurice devin operationalepana in 22decembrie 2012.

Programele de masuri includ masuri de baza, care prevadimplementarea cerintelor europene in domeniul apelor, iaracolo unde masurile de baza nu sunt suficiente, se aplicamasuri suplimentare pentru atingerea starii/potentialuluiecologic bun si a starii chimice bune.

Masurisuplimentare

Masuridebaza

Stareatarea Buna auna a Apelorpelor

Costurile de investitii pentru aplicarea masurilor de baza sisuplimentare estimate la nivelul spatiului hidrografic Siret, seridica la cca. 983,749 mil. Euro, din care aproximativ 99,7%sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza.

In elaborarea acestui Plan de Management o

importanta deosebita a fost acordata Informarii, consultariisi participarii publicului. Fiecare etapa a elaborarii acestuiPlan de Management s-a finalizat prin dezbateri publice siintalniri cu principalii factori interesati. Au fost realizate

pliante, brosuri, chestionare pentru a veni in sprijinul factorilorinteresati, astfel incat opiniile si propunerile din parteaacestora, in vederea imbunatatirii Planului de Management safie facute in cunostinta de cauza.

Pe website-ul Directiei de Apa Siret si al AdministratieiNationale Apele Romane au fost publicate toate documentelespecifice, inclusiv Planul de Management Bazinal.

In 20 noiembrie 2009, la nivelul Directiei de Apa Siret, incadrul sedintelor Comitetului de Bazin, Planul de Management

al spatiului hidrografic Siret a fost avizat.

PARTICIPAREA PUBLICULUI

brosura pentru public pmb - siret 2009-2015.pdf

Documents