DREPT COMERICAL 4. SC MIXAM SRL este o societate cu rspundere limitat format din trei asociati, respectiv dou persoane fizice si o persoan juridic. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv s aduc la capitalul social munca pe care o vor desfsura n societate, respective activitate de marketing/publicitate, n vederea atragerii unei clientele stabile a societtii, n valoare de 10lei. Pe de alt parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice const n actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comercial FN SA. Totodat, cei trei asociati au vrsat ca aport la capitalul social suma de 50 lei. Verificnd continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecat a constatat c exist neregularitti n privinta constituirii capitalului social al societtii. Artati care sunt neregularittile sesizate de instanta de judecat cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor. Raspuns Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Art. 16-(4)Prestaiile n munc nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. Nu este deci legal aportul in munca pe care il au cei doi asociati persoane fizice. (L31/1990) 5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ? Raspuns Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. 6. Trei persoane fizice, n calitate de fondatori, au hotrt constituirea unei societti pe actiuni prin subscriptie public, ntocmind prospectul de emisiune n care s-a mentionat capitalul social, numrul de actiuni, valoarea nominal a unei actiuni si data nchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numr de 100 actiuni depunnd la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificnd continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecat constatarea nulittii acestuia ntruct nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat. Actiunea n constatarea nulittii prospectului de emisiune ntocmit de fondatori este ntemeiat? Argumentati solutia. Raspuns Decizia este intemeiata, deoarece, In cazul in care prospectele de emisune nu cuprind toate mentiunile din actul constitutiv, acestea sunt nule. (art.18 al.4 din Legea 31/1990 ; iar Prospectele de emisiune care nu cuprind toate meniunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceast nulitate, dac a luat parte la adunarea constitutiv sau dac a exercitat drepturile i ndatoririle de acionar.) 7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului? Raspuns Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica. 8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost nmatriculat n registrul comertului SC NABO SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. n scopul achizitionrii unei constructii necesare desfsurrii activittii, asociatul V.T. a depus la banc n contul societtii suma de 200 lei, urmnd

ca societatea s-i restituie acest mprumut n termen de 10 ani. ntelegerea cu privire la acordarea mprumutului si restituirea lui a intervenit ntre cei doi asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal ncheiat ntre cei doi asociati privind mprumutul acordat societtii? n ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? Raspuns Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii realizate. (L31/1990,Art.15) Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. 9. ntr-o SRL n care prtile sociale apartin unei singure persoane exist ca organ de conducere adunarea general a asociatilor? Asociatul unic poate ndeplini mandatul de administrator al societtii? Raspuns Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile i obligaiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator. 10. n actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevzut ca asociatul L.E. s procure clientel societtii prin deplasarea n tar pentru a face publicitate acesteia, urmnd s participe la profit si pierderi n proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezint aport la capitalul social al societtii? Raspuns Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.( L31/1990). 11. n cazul unei societti pe actiuni constituit prin subscriptie public, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii s accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? Raspuns Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constitutiv pentru a fi valabile. L31/1990/ Participrile la beneficiile societii, rezervate de fondatori n folosul lor, dei acceptate de subscriitori, nu au efect dect dac vor fi aprobate de adunarea constitutiv. Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat. Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune. 12. La constituirea societtii pe actiuni prin subscriptie public, aportul n natur poate fi vrsat numai n proportie de 50%? Raspuns Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate (50%) din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. bank - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Aciunile ce reprezint aporturi n natur vor trebui acoperite integral. 13. Precizati cine are competenta legal de a examina si valida rspunsul expertilor de evaluare a aporturilor n natur, n cazul constituirii unei societti pe actiuni prin subscriptie public. Raspuns Adunarea constitutiv are urmtoarele obligaii: L31/1990/Art. 28,lit(b)-examineaz i valideaz raportul experilor de evaluare a aporturilor n natur; (c)-aprob participrile la profit ale fondatorilor i operaiunile ncheiate n contul societii; 14. SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie public pe o durat de 10 ani, prevzndu-se n actul constitutive c fondatorii vor ncasa timp de 5 ani de la constituirea societtii un procent de 6% din profitul net al societtii. ntruct societatea nu a realizat profit n primii doi ani, actionarii au hotrt dizolvarea societtii. Fondatorii crora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvrii hotrte de actionari?

Raspuns In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare. 15. Indicati situatiile n care, la constituirea societtii pe actiuni, judectorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize. Raspuns L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatoruldelegat. Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii. 16. Ce trebuie s cuprind raportul de expertiz ntocmit de experti n cazul n care judectorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesar nmatriculrii unei societti pe actiuni? Raspuns Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1)) 17. Artati care sunt incompatibilittile prevzute de Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind calitatea de expert? Raspuns (L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia 18. Stabiliti valoarea de adevr a urmtoarei afirmatii: Filiala reprezint sediul secundar al societtii comerciale mam. Motivati: a) adevrat; b) fals. Raspuns FALS, deoarece L31/1990/Art. 42,Art.43(4)- Sediile secundare sunt dezmembraminte fara personalitate juridica si patrimoniu ale societatilor comerciale. In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sunt insa constituite pentru nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exercita actiunea prin dreptul la vot la filiale si prin ordine directe in cazul sediilor secundare. 19. Cinci persoane fizice si o persoan juridic au convenit constituirea unei societti pe actiuni, semnnd actul constitutiv, procurnd toate actele necesare nmatriculrii societtii n registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoan juridic care nu a efectuat procedura n termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv.

Fat de mprejurarea c cererea de nmatriculare n registrul comertului a societtii nu a fost depus de persoana mputernicit, asociatii pot obtine o hotrre judectoreasc de obligare a persoanei respective s efectueze procedura? Raspuns Art. 47-(1)n cazul n care fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut nmatricularea ei n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerului efectuarea nmatriculrii, dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus n ntrziere, iar ei nu s-au conformat n cel mult 8 zile de la primire. In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale. 20. SC MICA SRL a fost nmatriculat n registrul comertului fr ca administratorul desemnat prin actul constitutiv s fi depus specimenul de semntur. Totodat, la dosar nu a fost depus dovada sediului social. Exist posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dup nmatricularea societtii? Raspuns In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile sa rezolve problemele aparute.(art.48 al.1,L.31/1990) Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Daca se depune dovada sediului social si specimenele de semnatura, nulitatea nu va fi declarata. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie 21. S-a constituit o societate cu rspundere limitat n care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan n localitatea unde s-a declarat sediul social al societtii. Dup trecerea unui termen de doi ani de la data nmatriculrii n registrul comertului, s-a constatat c actul constitutiv nu a fost ncheiat n forma autentic, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, formulndu-se o actiune n constatarea nulittii societtii. Este ntemeiat actiunea n constatarea nulittii societtii? Raspuns Da. Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata deoarece nulitatea unei societati inmatriculate in Registul Comertului poate fii declarata de tribunal cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie. (art.48 al.3,L31/1990) Totusi conform art.56 al.1 pct.a se specifica ca se poate cere nulitatea deoarece s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat; 22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societti nmatriculate. Raspuns Art. 56-Nulitatea unei societi nmatriculate n registrul comerului poate fi declarat de tribunal numai atunci cnd: 1)lipsete actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n form autentic, 2)toi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societii; 3)obiectul de activitate al societii este ilicit sau contrar ordinii publice; 4)lipsete ncheierea judectorului delegat de nmatriculare a societii; 5)lipsete autorizarea legal administrativ de constituire a societii; f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;". g)s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat; h)nu s-a respectat numrul minim de asociai, prevzut de lege. 23. Pentru nmatricularea societtii, asociatii F.G. si L.M. au ncheiat un contract de nchiriere privind un spatiu n care a fost declarat sediul societtii. Dup nmatriculare societatea a achitat o lun chiria datorat, dup care a refuzat s mai plteasc chiria datorat numitului M.N., motivnd c cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocnd dispozitia cuprins n art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivnd c acestia rspund n mod solidar si nelimitat pentru actele ncheiate n contul societtii. Cui apartine rspunderea

pentru actele juridice ncheiate de reprezentantii societtii n faza de constituire? Motivati solutia n cazul de fat. Raspuns Societatea, dup nmatriculare, pltind chiria, a preluat asupra sa rspunderea aa cum prevede art. 53 alin. 1 din Legea 31/1990 i ca atare actele vor fi considerate ca fiind ale societii nc de la data ncheierii lor. Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la data incheierii lor. (Legea 31/1990/Art. 53-alin.(1)si (2) -Daca societatea a preluat respectivele acte juridice asupra sa, de ex. sediul social declarat dupa inmamtriculare, societatea a achitat chiria pe o luna (prin plata chiriei pe o luna a preluat asupra sa actul juridic incheiat) , fondatorii nu mai pot fi raspunzatori, raspunderea revenind societatii. 24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMAR SA pentru c lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese nmatriculat n registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si ncheiase cu mai multe societti comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de ncasat o parte din pret. Nulitatea societtii produce efecte asupra contractelor ncheiate pn la data constatrii ei? Care este calea de atac ndreptat mpotriva ncheierilor pronuntate de judectorul delegat privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrri n registrul comertului si n ce termen se exercit? Raspuns Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. Calea de atac impotriva incriminarilor judecatorului delegat este recursul. Termenul de recurs fiind de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane interesate. L31/1990/Art. 58(1)Pe data la care hotrrea judectoreasc de declarare a nulitii a devenit irevocabil, societatea nceteaz fr efect retroactiv i intr n lichidare. L31/1990Art. 59 (1)Declararea nulitii societii nu aduce atingere actelor ncheiate n numele su. L31/1990Art. 60 (1)ncheierile judectorului delegat privitoare la nmatriculare sau la orice alte nregistrri n registrul comerului sunt executorii de drept i sunt supuse numai recursului. (2)Termenul de recurs este de 15 zile i curge de la data pronunrii ncheierii pentru pri i de la data publicrii ncheierii sau a actului modificator al actului constitutiv n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. 25. n cazul unei societtii n nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitent de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa nct la sfrsitul anului 2005 societatea n nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a pltii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezint obligatiunile? Este admisibil la o societate n nume colectiv? Societatea creditoare poate s-l urmreasc silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective? Raspuns Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC.Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, terenul juridic fiind art.84 alin 2. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat asociatul in afara de daune raspunde de suma datorata cu dobanda legala din ziua scadentei. L31/1990,Art. 16-(3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. L31/1990,Art. 84-(1)Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creane nu este liberat ct timp societatea nu a obinut plata sumei pentru care au fost aduse. (2)Dac plata nu s-a putut obine prin urmrirea debitorului cedat, asociatul, n afar de daune, rspunde de suma

datorat, cu dobnda legal din ziua scadenei creanelor. 26. ntre dou societti comerciale s-a ncheiat un contract de livrare de mrfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiar a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considernd c produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinnd c administratorul societtii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunztoare ctre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiar a produselor considerate calitativ necorespunztoarea chemat n judecat pe administratorul societtii furnizoare pentru ca acesta s rspund. Actiunea ndreptat mpotriva administratorului este ntemeiat? Motivati solutia. Raspuns Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata. Administatorul care are intr-o anumita operatiune direct sau indirect interese contrare intereselor societatii trebuie sa-i instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune 27. S-a constituit o societate n comandit simpl n care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul c sotia sa este asociat ntr-o societate n nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate.Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seam c nu i-a ncunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societti n care sotia sa este asociat cu rspundere nelimitat. Poate fi exclus asociatul comanditat n situatia de fapt prezentat? Motivati solutia Raspuns Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut. 28. Societatea n comandit simpl MN si FL a fost obligat, prin hotrre judectoreasc, s plteasc altei societti de antrepriz de lucrriconstructii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrri de consolidare a cldirii n care se afl sediul societtii debitoare. mpotriva societtii debitoare s-a ncercat executarea silit, dar s-a constatat c aceasta nu are bunuri cu care s achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivnd c hotrrea judectoreasc este pronuntat mpotriva societtii si, ca atare, nu le este opozabil. Aprrile asociatilor comanditati sunt ntemeiate? Motivati solutia. Raspuns RC : Apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat. L31/1990,Art. 85,alin (1)si(2)Daca asociatii comaditati MNsi FL au avut o procura speciala pentru operatiuni determinate semnate de reprezentantii societatii, acestia devin raspunzatori fata de terti nelimitat si solidar pentru toate obligatiile. 29. SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participnd la capitalul social cu un aport n numerar de cte 2.000 lei,adic un procent din capitalul social de 33% fiecare.n clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevzut ca asociatul L.M. s participe n proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cte 40% fiecare. Este legal clauza nserat n actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societtii? Motivati rspunsul. Raspuns Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Sunt interzise clauzele leonine, adica acele clauze prin care unul sau mai multi asociati sa suporte pierderile iar altii sa participe numai la profi. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga. 30. n ce termen societatea comercial este obligat s plteasc asociatilor dividendele aprobate de adunarea general a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevzut de lege n cazul neachitrii lor? Raspuns Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar

nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 31. Artati care este momentul de la care se calculeaz termenul de 3 ani prevzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. Raspuns L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la aciunea de restituire a dividendelor se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor. 32. La data de 15 iulie 2003 s-a ncheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numr de 100 de actiuni n valoare total de 100.000.000 lei. Prin hotrrea AGA din 15 martie 2004 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2003, fiecare actionar urmnd s primeasc dividende n functie de numrul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2003, dividendele aferente celor 100 de actiuni au fost atribuite n totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptrii hotrrii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2003 pn la data de 15 iulie, iar dup aceasta s i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plat a dividendelor formulat de actionarul cedent M.N. este ntemeiat? Raspuns Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor. L31/1990,Art. 67-(6)Dividendele care se cuvin dup data transmiterii aciunilor aparin cesionarului, n afar de cazul n care prile au convenit altfel. 33. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hotrt s fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL de ctre SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 lei, divizat n 500 prti sociale a cte 100.000 lei fiecare. SC ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoan fizic). Capitalul social al SC ANVEL SRL este de 2.000.000 lei, divizat n 20 prti sociale a cte 100.000 lei fiecare, mprtite n mod egal ntre cei doi asociati. SC ANVEL SRL a nregistrat n ultimii doi ani pierderi n asa fel nct n conturile societtii nu a mai existat nici mcar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotrt absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. n situatia de fapt se mai retine c SC ANVEL SRL concesionase un teren n scopul construirii unei fabrici si ncheiase un contract de asociere n participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract n care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea unor mrfuri. Adunarea general extraordinar a asociatilor fiecrei societti a hotrt fuziunea prin absorbtie, s-a ntocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avnd aceeasi dat si s-a ntocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judectorul delegat si a fi publicat n Monitorul Oficial. Dat fiind c societtile care fuzioneaz nu-si nceteaz activitatea dup depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC MILAV SRL hotrste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strintate, pentru care beneficia de facilitti fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legal a fuziunii Raspuns Conform art. 69 din Legea soc. com., la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. Avand in vedere art. 222 si 223 ale Lg. Soc. Com, faptul ca societatea are un activ net sub plafonul minim al capitalului social astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu isi majoreaza capitalul la nivelul minim prevazut de lg. Soc. Com. RC : Art.237 (d) conf.caruia o societate nu are cum sa existe fara capital social, se solicita dizolvarea * se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea art. 207 (b), art 238 (1) pct. b si (4) (art. 237-(1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;

b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii;si art. 207-(1) Capitalul social poate fi redus prin:b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;si art. 238-(1) Fuziunea este operatiunea prin care: b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate,(4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. 34. Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat n judecat pe M.C. solicitnd ca prin sentinta ce se va pronunta s se dispun excluderea prtului din societate, oblignd societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea c M.C., n calitate de asociat si administrator, a nclcat Legea contabilittii prin efectuarea unor activitti care au fost de natur s fraudeze societatea. Prtul M.C., prin cerere reconventional, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivnd c situatia falimentar a societtii se datoreaz culpei exclusive a acestuia. n urma probelor administrate, instanta de fond a admis att cererea principal si n parte cea reconventional, dispunnd excluderea din societate a reclamantului prt, ct si a prtului reclamant, dispunnd totodat si dizolvarea societtii n conditiile n care prin excluderea celor doi asociati a mai rmas n societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile bnesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceast solutie, instanta de fond a retinut c reclamantul a desfsurat o activitate contrar interesului societtii, n sensul c a folosit n scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, pltit de M.C., a vndut prtile componente din utilajele societtii fr ncuviintarea celorlalti asociati. Prtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea c acesta a ntreprins activitti contrare scopului societtii, n sensul c a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semntur n banc. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societtii, n baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, deoarece prin excludere societatea a rmas cu unic asociat, aceasta fiind cauz de dizolvare a societtii cu urmtoarea motivare: 1. Dispozitia cuprins n art. 222 lit. c) nu se aplic asociatilor unei societti cu rspundere limitat, ci unei societti n nume colectiv sau n comandit simpl. 2. Nedepunerea la banc a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rspundere pentru daunele produse. 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezint o fapt care s nsemne fraud n dauna societtii att timp ct cu sumele respective au fost cumprate alte bunuri n folosul societtii. 4. Inabilittile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaz cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune ctre societate. Dispozitiile cuprinse n art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ artate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecrei dispozitii legale? Este corect solutia de dizolvare a societtii? Raspuns Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a) asociatul care, pus n ntirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82; d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. RC:Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve,pt ca soc. se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat.Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege-art. 222 35. Asociatii care au hotrt dizolvarea societtii pot renunta la aceasta, chiar si dup publicarea n Monitorul

Oficial a hotrrii adunrii generale extraordinare a asociatilor? Raspuns Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii. Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 zile de la data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au hotarat dizolvarea pot renunta la aceasta chiar si dupa publicare. Opozitia se face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul oficial. Opozitia se depune la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1. 36. Artati n ce const contrarietatea de interese n cazul asociatilor unei societti n nume colectiv. Raspuns Contrarierea de interese asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa operatie. (art.79,alin.1,L31/1990) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati. 37. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au ncheiat un protocol prin care au hotrt dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societtii SC VL SA ctre SC M SA. Protocolul ncheiat ntre cele dou societti este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC VL SA ctre SC M SA? Raspuns Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata. transmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii dintre cele doua societati. Pentru fuziunea a doua societati este necesara intocmirea de catre administratori a unui proiect de fuziune care se intocmeste pe baza hotararii AGA a celor doua societati. (art.240,L31/1990) 38. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat n 9.000 actiuni a cte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari n mod egal. n decurs de 3 ani de la constituirea societtii activitatea acesteia a fost profitabil, achizitionnd trei terenuri, dou cldiri si aparatur de birou, astfel nct adunarea general extraordinar a hotrt majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prim de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodat, actionarii au hotrt ca achitarea actiunilor emise cu prim s se fac n proportie de 30% n momentul subscrierii si diferenta n termen de 3 ani. Este legal hotrrea de majorare a capitalului social n conditiile stabilite de actionari? Raspuns Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale. Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achitata la data subscririi. Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art.220,alin.1 si 3,L31/1990) 39. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avnd un capital social de 60.000 lei divizat n 60 prti sociale n valoare de 100 lei fiecare. Dup trei luni de la nmatricularea societtii n registrul comertului asociatul A.L. decedeaz, avnd ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedint a adunrii generale a asociatilor a participat n locul asociatului decedat sotia supravietuitoare n nume propriu si n calitate de reprezentant al copilului minor, exprimndu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot n adunarea general a asociatilor n nume propriu si ca reprezentant a minorului asociatului decedat? Motivati solutia. Raspuns Da, sotia are drept de vot in nume propriu si ca reprezentant al copilului in conditiile in care prin actul contitutiv al societatii nu se specifica altfel. (adica nu se prevad conditiile alin 2 al art. 202,transmiterea ctre persoane din afara

societii este permis numai dac a fost aprobat de asociai reprezentnd cel puin trei ptrimi din capitalul social). 40. n actul constitutiv al SC L SRL s-a prevzut c modificarea actului constitutiv poate fi decis cu votul asociatilor care reprezint majoritatea calificat a capitalului social. Avnd n vedere dispozitia cuprins n art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, hotrrea de modificare a actului constitutive trebuie s fie adoptat de toti asociatii? Raspuns L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotrrile avnd ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociailor, n afar de cazul cnd legea sau actul constitutiv prevede altfel. Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita. 41. Retragerea dintr-o societate comercial este prevzut de legiuitor pentru asociatii din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat). Cu toate acestea exist posibilitatea legal ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni s se retrag? Raspuns In concluzie acionarii se pot retrage din SC (fr nici o condiie sau impediment.) L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d). 42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate? Raspuns L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie 43. S.M. si S.E., soti, au hotrt s constituie o societate comercial SRL n care s aduc la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat n imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumprat de cei doi soti n timpul cstoriei. n schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit n mod egal prti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercial? Este necesar imprtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul c imobilul a fost adus la capitalul social n schimbul cruia sotii au primit prti sociale n procent de 50% fiecare nseamn o partajare conventional a bunurilor comune, operatiune interzis de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? Raspuns Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul c. fam. Convenia este perfect valabil, in msura n care ambii soi i-au exprimat consimmntul n mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societii comerciale. Totui, transmiterea bunului ctre societate nu reprezint o convenie de partajare a acetuia ci este ntrinarea acestuia, echivalent cu o vnzare-cumprare.

44. SC MN SRL, n calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulat de creditoarea SC FG SA, artnd c n ultimele dou luni nu a mai efectuat plti ctre creditori deoarece el nsusi are de ncasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodat, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii artnd c n patrimoniul propriu exist mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si ndestula creantele. Cererea formulat de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este ntemeiat? Raspuns Nu , intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca are mai multe bunuri in patrimoniu, ci important pentru deschiderea procedurii este ca debitorul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor fata de creditori timp de cel putin 30 de zile. In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. respectiv prin sechestrarea bunurilor sale mobile, creditorul va putea sa-si recupereze prejudiciul. Astfel, cererea de declansare a proceduriilor de faliment conf prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de judecatorul sindic deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. Cererea formulata de debitor este intemeiata. .Hotararile jud. Sindic nu pot fi suspendate de instanta de recus. Sunt exceptate de la interdictia suspendarii: hotararile privind respingerea contestatiei debitorului, pronuntata in conditiile art. 77; hotararea de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, facute in temeiul art. 107. RC : Cererea este intemeiata. Chiar daca are de incasat este in stare de incetare de plati. - de revazut si legea 300. 45. Artati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judectorului sindic n procedura insolventei. Raspuns RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. 46. mpotriva SC AC SA n calitate de debitor s-a deschis procedura de insolvent, la cererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemnndu- se prin hotrrea de deschidere a procedurii n calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocat adunarea creditorilor de ctre creditorii ale cror creante reprezint 20% din valoarea total a acestora. n cuprinsul convocrii, creditorii au mentionat c la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de ctre debitor, ct si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi n ziua desfsurrii adunrii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale cror creante reprezint 75% din totalul acestora, hotrnd respingerea planului de reorganizare a activittii debitorului. mpotriva hotrrii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune n anulare pentru urmtoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocat dect de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede n mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fr a avea procur special. Actiunea n anularea hotrrii adoptate de adunarea creditorilor este legal? Raspuns L85/2006/Intr-adevar, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror creante reprezinta 30% din totalul acestora. -Adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din creditori. -Daca creditorii sunt reprezentati de terte persoane, aceste trebuie intr-adevar sa aiba procura speciala si legalizata, iar in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridica delegatie semnata de conducatorul unitatii - pentru exercitarea drepturilor acestora. -Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei(art.14,alin.1). -Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor. art.14,alin.2) Actiunea de anulare a hotararii este legala. 47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru a fi desemnat ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolventei? Raspuns L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii n insolven interesai vor depune la dosar o ofert de preluare a poziiei de administrator judiciar n dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitii de practician n insolven i o copie de pe polia de asigurare profesional. n ofert, practicianul n insolven interesat va putea arta i disponibilitatea de timp i de resurse umane, precum i experiena general sau specific necesare prelurii dosarului i bunei administrri a cazului. n cazul n care nu exist nici o astfel de ofert, judectorul-sindic va desemna provizoriu, pn la prima adunare a creditorilor, un practician n insolven ales n mod aleatoriu din Tablo ul U.N.P.I.R. 48. Raportul ntocmit de administratorul judiciar desemnat n cadrul procedurii insolventei trebuie s contin elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activittii sale. Ce aspecte trebuie mentionate n cuprinsul raportului administratorului? Raspuns - Raport asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus la apariia insolvenei debitorului, cu menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil. - Raportul va indica dac exist o posibilitate real de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori, dup caz, motivele care nu permit reorganizarea i, n acest caz, va propune intrarea n faliment. - n cazul n care, prin raportul su, administratorul judiciar arat c activitatea debitorului poate fi redresat pe baza unui plan de reorganizare judiciar, acesta va trebui s precizeze dac recomand ca planul de reorganizare s fie cel propus de debitor, dac, la cererea debitorului, colaboreaz la ntocmirea acelui plan ori dac intenioneaz s propun un alt plan singur sau mpreun cu unul ori mai muli creditori. (5) n cazul n care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare n faliment, judectorul-sindic va dispune, n termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anun referitor la raport n Buletinul procedurilor

de insolven, cu indicarea datei adunrii creditorilor, ntr-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevzut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunrii creditorilor propunerea administratorului judiciar i punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia. Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a procedurii administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de racordare este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni. 49. Definiti starea de insolvent potrivit Legii nr. 85/2006. Raspuns L85/2006,Art. 3. - n nelesul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: 1. insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei; 50. Care sunt conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc creantele creditorilor pentru a putea fi declansat procedura reorganizrii judiciare si a falimentului? Raspuns Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului: - creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile - valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati. 51. Delimitati conceptul de insolvent de cel de insolvabilitate si de refuz de plat. Raspuns Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii; -stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. -debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate. Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau, fara a fi in sfera insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la deschiderea falimentului. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz. 52. n cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii? Raspuns L85/2006,Art.33 (3) La cererea debitorului, judectorul-sindic i poate obliga pe creditorii care au introdus cererea s consemneze, n termen de 15 zile, la o banc, o cauiune de cel mult 10% din valoarea creanelor. Cauiunea va fi restituit creditorilor, dac cererea lor va fi admis. Dac cererea va fi respins, cauiunea va fi folosit pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dac nu este consemnat n termen cauiunea, cererea introductiv va fi respins. RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate de creditori 53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizrii judiciare si a falimentului? Raspuns L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul de ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu i-a declarat, n

condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare. (2) Cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile i bunurilor pe care debitorul lear dobndi ulterior deschiderii procedurii. Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte: art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului interzicerea instrainarii de catre administratorii debitorului fara acordul judecatoruluisindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment; art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic -interzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, garantii pentru obligatii asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub sanctiunea nulitatii 54. Stabiliti valoarea de adevr a urmtoarei afirmatii: Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele: a) adevrat ; b) fals. Raspuns a) adevrat - in conditia in care acesta nu si-a declarat intentia de reorganizare 55. Indicati categoriile de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte n care prestatia debitorului depseste vdit pe cea primit. Raspuns a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizrile n scop umanitar; b) operaiuni comerciale n care prestaia debitorului depete vdit pe cea primit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenia tuturor prilor implicate n acestea de a sustrage bunuri de la urmrirea de ctre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n caz de faliment al debitorului este mai mic dect valoarea actului de transfer; e) constituirea ori perfectarea unei garanii reale pentru o crean care era chirografar, n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; 56. Indicati trei categorii de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anulrii. Raspuns 1) operaiuni comerciale n care prestaia debitorului depete vdit pe cea primit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; 2) acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenia tuturor prilor implicate n acestea de a sustrage bunuri de la urmrirea de ctre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile; 3) acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n caz de faliment al debitorului este mai mic dect valoarea actului de transfer; 57. Contractul de nchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat n cadrul procedurii insolventei? Raspuns L85/2006,ART. 91Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea,

administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. In acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea creantei sale in tabel sau poate detine in continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. 58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevzut de Legea nr. 85/2006? Raspuns Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezulta dintrun titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile speciale. Nu sunt supuse acestei proceduri de verificare creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. 59. Care sunt efectele decderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor n cadrul procedurii reorganizrii judiciare si a falimentului, prevzut de Legea nr. 85/2006? Raspuns Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi - dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor - dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului - dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand. 60. Care este continutul planului de reorganizare a activittii debitorului, conform Legii nr. 85/2006? Raspuns L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plat a creanelor. (5) Planul de reorganizare va meniona: a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate; c) dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere; d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului. 61. Precizati care sunt regulile potrivit crora se voteaz planul de reorganizarea activittii debitorului de ctre creditori. Raspuns Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin corespondenta= la inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris 62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activittii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? Raspuns Art. 101. - (1) La data stabilit, un plan va fi confirmat de ctre judectorul-sindic, dac sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii: A. cel puin jumtate plus una dintre categoriile de creane menionate n programul de pli, dintre cele menionate la

art. 100 alin. (3), accept sau sunt socotite c accept planul, cu condiia ca minimum una dintre categoriile defavorizate s accepte planul; B. n cazul n care sunt doar dou categorii, planul se consider acceptat n cazul n care categoria cu valoarea total cea mai mare a creanelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament corect i echitabil prin plan. (2) Tratament corect i echitabil exist atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: a) nici una dintre categoriile care resping planul i nici o crean care respinge planul nu primesc mai puin dect ar fi primit n cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o crean aparinnd unei categorii nu primete mai mult dect valoarea total a creanei sale; c) n cazul n care o categorie defavorizat respinge planul, nici o categorie de creane cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezult din ierarhia prevzut la art. 100 alin. (3), nu primete mai mult dect ar primi n cazul falimentului. (3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. (4) Confirmarea unui plan de reorganizare mpiedic propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricrui alt plan. 63. Indicati situatiile n care judectorul sindic dispune intrarea n faliment a debitorului aflat n stare de insolvent. Raspuns L85/2006,Art. 107. - (1) Judectorul-sindic va decide, prin sentin sau, dup caz, prin ncheiere, n condiiile art. 32, intrarea n faliment n urmtoarele cazuri: A. a) debitorul i-a declarat intenia de a intra n procedura simplificat; b) debitorul nu i-a declarat intenia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat c ar fi n stare de insolven, iar contestaia a fost respins de judectorul-sindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept ndreptite nu a propus un plan de reorganizare, n condiiile prevzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat; B. debitorul i-a declarat intenia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat; C. obligaiile de plat i celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite n condiiile stipulate prin planul confirmat sau desfurarea activitii debitorului n decursul reorganizrii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dup caz, intrarea debitorului n faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3). 64. SC X SRL este supus procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul Y si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a dou automobile din patrimoniul debitorului. n urma scoaterii la vnzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficient pentru acoperirea integral a creantei creditorului Y, creant de 300.000 lei. Cum si va recupera diferenta de creant creditorul care a beneficiat de o garantie real imobiliar (gaj)? Raspuns Creditorii care beneficiaza de garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Daca din sumele obtinute din vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari. => Creditorul y intra pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege. 65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute n urma lichidrii averii debitorului? Raspuns Distribuirea sumelor realizate n urma lichidrii L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie de orice fel, vor fi distribuite n urmtoarea ordine:

1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vnzrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri, precum i plata remuneraiilor persoanelor angajate n condiiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 i 24; 2. creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice fel, precum i cheltuielile. (2) n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n ntregime a respectivelor creane garantate, creditorii vor avea, pentru diferen, creane chirografare care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunztoare, potrivit naturii lor, prevzute la art. 123, i vor fi supuse dispoziiilor art. 41. Dac dup plata sumelor prevzute la alin. (1) rezult o diferen n plus, aceasta va fi depus, prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului. (3) Un creditor cu crean garantat este ndreptit s participe la orice distribuire de sum fcut naintea vnzrii bunului supus garaniei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sczute din cele pe care creditorul ar fi ndreptit s le primeasc ulterior din preul obinut prin vnzarea bunului supus garaniei sale, dac aceasta este necesar pentru a mpiedica un astfel de creditor s primeasc mai mult dect ar fi primit dac bunul supus garaniei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii. 66. Care sunt efectele hotrrii judectoresti ale nchiderii procedurii falimentului? Raspuns L85/2006 Art. 135. - Sentina de nchidere a procedurii va fi notificat de judectorul-sindic direciei teritoriale a finanelor publice i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole unde debitorul este nmatriculat, pentru efectuarea meniunii. Art. 136. - Prin nchiderea procedurii, judectorul-sindic, administratorul/lichidatorul i toate persoanele care i-au asistat sunt descrcai de orice ndatoriri sau responsabiliti cu privire la procedur, debitor i averea lui, creditori, titulari de garanii, acionari sau asociai. Art. 137. - (1) Prin nchiderea procedurii de faliment, debitorul persoan fizic va fi descrcat de obligaiile pe care le avea nainte de intrarea n faliment, ns sub rezerva de a nu fi gsit vinovat de bancrut frauduloas sau de pli ori transferuri frauduloase; n astfel de situaii, el va fi descrcat de obligaii numai n msura n care acestea au fost pltite n cadrul procedurii, cu excepia cazului prevzut la art. 76 alin. (1) pct. 3. (2) La data confirmrii unui plan de reorganizare, debitorul este descrcat de diferena dintre valoarea obligaiilor pe care le avea nainte de confirmarea planului i cea prevzut n plan. (3) Descrcarea de obligaii a debitorului nu atrage descrcarea de obligaii a fidejusorului sau a codebitorului principal. 67 . Definiti infractiunea de bancrut frauduloas. Raspuns L85/2006Art. 143 (2) Constituie infraciunea de bancrut frauduloas i se sancioneaz cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act sau n situaia financiar sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind svrite n frauda creditorilor; c) nstrineaz, n frauda creditorilor, n caz de insolven a debitorului, o parte din active. 68 Artati ce efecte produce nregistrarea n registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea. Raspuns L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul comertului, va cuprinde: a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara; b) firma comerciala si sediul acesteia; c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, astfel cum sunt prevazute in autorizatia pentru exercitarea comertului; d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului.

(2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde. (3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere. 69. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN,cu participare egal la capitalul social, fiecare detinnd un procent de 50% din totalul prtilor sociale. Asociatul SL cesioneaz n totalitate prtile sociale celuilalt asociat, ncheindu-se contractul de cesiune de prti sociale fr ca operatiunea de cesiune s fie nregistrat n registrul comertului. Contractul de cesiune de prti sociale este opozabil si fat de tertele persoane sau produce efecte numai ntre asociati? Raspuns L 26/190-art. 5 (1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in alta publicatie, acolo unde legea dispune astfel. (2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia 70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia s cear nmatricularea n registrul comertului a activittii pe care o desfsoar si totodat s solicite nscrierea de mentiuni n registrul comertului? Raspuns L 26/1990, Art. 1, (1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta delege. (2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din gospodaria proprie. 71. Care este regimul juridic al ncheierilor pronuntate de judectorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrri n registrul comertului? Raspuns Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. Ele sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. 72. Care este instanta de judecat competent s solutioneze recursul ndreptat mpotriva ncheierii pronuntate de judectorul delegat la oficiul registrului comertului? Raspuns L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege. (2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. 73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a nmatriculrilor sau a mentiunilor efectuate? Raspuns L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei. (2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea partilor. (3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data pronuntarii. (4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu. 74. Definiti fondul de comert si artati care este temeiul juridic. Raspuns

Definiia acceptat n doctrin este: fondul de comer = reprezint un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporale(mrci, firme, embleme, brevete de invenii, vad comercial),, pe care un comerciant le afecteaz desfurrii unei activiti comerciale, n scopul atragerii clientelei i, implicit, obinerii de profit. Din caracteristicile fd de com se desprind mai multe consecine pe plan juridic: -Datorit obiectului lor, actele juridice privind fondul de comer sant fapte de comer obiective conexe (accesorii), i, deci, supuse regimului faptelor de comer; -Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogaiunii; -Pentru c e un bun mobil, executarea silit asupra fondului de comer urmeaz regulile prevzute de Codul de procedur civil pentru bunurile mobile; -se admite ca, n absena unor dispopziii legale, dac fondul de comer conine i bunuri imobile, urmrirea lor are loc n condiiile prevzute de lege pentru executarea silit a bunurilor imobile; - nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fr deposedare; -poate fi nstrinat cu acte cu titlu oneros i prin motenire; -poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct. (Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin Legea nr 298/2001). 75. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursal. Raspuns Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. (L31/1990) Fondul de comert = este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele. 76. Definiti firma si artati care sunt caracterele (trsturile) acesteia. Raspuns Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Caracterele acesteia sunt: - firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana - este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente - disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata - nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. 77. Comparatie ntre clientel si vadul comercial. Raspuns Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela. Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte, aflate in corelatie, clientela fiind o consecinta a vadului comercial , reprezentand o manifestare a potentialitatii vadului. Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi : - factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si - factorul obiectiv - vadul comercial ce priveste popularizarea publicului prin elemente de amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora. 78. SC OM SRL a ncheiat un contract de mprumut bancar garantnd creditul cu mrfurile aflate n magazinul situat chiar la sediul societtii. Ulterior perfectrii contractului de mprumut (credit) si al contractului de garantie real mobiliar, mrfurile au fost vndute urmnd ca pretul s fie ncasat n termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vnzare-cumprare privind mrfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)? Raspuns In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma este considerat produsul

primului si va constitui obiectul garantiei respective. Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imrumutului bancar. Contractul de vanzare-cumparare este valabil. 79. Care este deosebirea dintre aportul n societate al fondului de comert si vnzarea acestuia? Raspuns Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale, 80. n situatia n care un contract de garantie real mobiliar (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtmnt, nscrierea garantiei n Arhiva Electronic de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati rspunsul. Raspuns Art. 29, alin 2 L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere legal sau economic o eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele juridice prin care s-a constituit garantia. Acest lucru nu va cauza decat intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este faptul ca inregistrarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi valabilitate acelei garantii (art. 29 "(2) nscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate.") Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil. 81. Este admisibil cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? Raspuns Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o vanzare a dreptului de folosinta, este admisibila in cazul in care nu este interzis prin contractul de locatiune. Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest lucru; fiind o cesiune de creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau acceptata in forma autentica de catre acesta.. 82. O persoan fizic A.M. mprumut de la o banc o sum de bani. Pentru a acorda creditul, banca i cere un garant personal care s se oblige s plteasc n cazul n care A.M. nu ramburseaz creditul. n aceste conditii A.F. se oblig, n calitate de fidejusor, alturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmrit la plat att pentru creditul nerambursat, ct si pentru dobnzile aferente. Ce sum va fi tinut s plteasc fidejusorul? Argumentati. Raspuns Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face. In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale. Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil). 83 . Societatea comercial Carol SA a nceput s distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 ncepnd cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatnd c nu-si primeste dividendele, a actionat n judecat societatea comercial la data de 17 aprilie 2005. De la ce dat poate cere si dobnzi de ntrziere? Argumentati solutia aleas. Raspuns Art.67-(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente

exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor. 84. AVAS ncheie un contract de vnzare-cumprare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual d nastere unei nentelegeri ntre prti. Crei instante urmeaz s se adreseze prtile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleas. Raspuns Orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente Art. 56(Cod com.) Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Competenta revine sectiei comerciale. Daca ne referim la natura litigiului , litigiul este unul comercial, vanzarea de actiuni fiind o fapta de comert conexa si nu are relevanta ca una din parti este necomerciant (AVAS), caci si in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litigiul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art. 56 C.com.) De asemenea, litigiul nu este de competenta sectiei de contencios administrativ, deoarece litigiul nu este legat de emiterea unui act administrativ. 85. A.M. ncheie un contract de asigurare de viat cu SC CAROM SA obligndu-se s-i plteasc trimestrial primele de asigurare. Pentru c nu si-a respectat obligatia de plat, societatea de asigurri intenteaz o actiune judectoreasc mpotriva lui A.M. Crei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleas. Raspuns Art. 6 Cod Comercial Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. Asigurrile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerului i asigurrile asupra vieii sunt fapte de comer numai n ce privete pe asigurtor. Asadar, aceste contracte de asigurare au caracter comercial pentru asigurator si caracter civil pentru asigurat, de aceea sunt numite acte juridice de comert mixte. Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile. 86. Regia autonom de Gospodrie Comunal Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati ncheie un contract pentru executarea de lucrri de reparatie a instalatiei de nclzire, canalizare, ap rece, ap cald si menajer la dou blocuri. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, n calitate de reclamant, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleas. Raspuns Art. 56-Cod Comercial Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Contractul de lucrari este incheiat intre doua persoane juridice (Regia autonoma societate comerciala si Asociatia de Locatari care este persoana juridica in conditiile Legii locuintei nr. 114/1996). Litigiul este de natura comerciala, - in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litiglul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art 56). Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale. 87. A.T., comerciant, cumpr la data de 1 octombrie 2004 o garsonier. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar n 15 ianuarie 2005 si cumpr o nou garsonier. Au vnzrile-cumprrile ncheiate de comerciant natur comercial? Argumentati solutia aleas.

Raspuns Art. 5-Cod Com Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri . Nu au natura comerciala, intrucat vanzarile-cumpararile (chiar continua activitate) nu sunt comerciale, intrucat art. 3 Cod Com. nu le prevede printre faptele de comert obiective, fiind excluse sferei comerciale, astfel ca, vanzarile cumpararile chiar intre comercianti sunt de natura civila. Art. 3 - Cod Comercial Sunt considerate fapte de comert: cumprturile de producte sau mrfuri spre a se revinde, fie n natur, fie dup ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea i cumprarea spre a se revinde, de obligaiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulnd n comer. In concluzie, vanzarile cumpararile incheiate de comerciant in nume propriu nu au natura comerciala. Aveau natura comerciala daca erau contracte de vanzare cuparare in numele firmei. 88. A.T. si B.T., cstoriti, avnd doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor s desfsoare o activitate economic avnd ca obiect comertul cu flori, n cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementrilor n vigoare, este posibil constituirea acesteia? Motivati solutia aleas. Raspuns DA. Art. 5 L 300/2004 Pot desfura activiti economice n mod independent sau n cadrul asociaiilor familiale persoanele fizice care ndeplinesc, n mod cumulativ, urmtoarele condiii: a)au mplinit vrsta de 18 ani, n cazul persoanelor fizice ce solicit autorizarea pentru desfurarea de activiti economice n mod independent i a persoanelor fizice care au iniiativa constituirii asociaiei familiale, respectiv vrsta de 16 ani, n cazul membrilor asociaiei familiale; 89. A.T. a fost condamnat prin hotrre judectoreasc definitiv pentru evaziune fiscal pe cnd desfsura o activitate economic n mod independent. Poate el s se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia. Raspuns Art. 5 L 300/20004 Pot desfura activiti economice n mod independent sau n cadrul asociaiilor familiale persoanele fizice care ndeplinesc, n mod cumulativ, urmtoarele condiii: d)nu au fost condamnate penal prin hotrre judectoreasc rmas definitiv pentru svrirea de fapte sancionate de legile financiare, vamale i cele care privesc disciplina financiar-fiscal de natura celor care se nscriu n