studii, 31, nr 2, 1978

ACADEMIADE STIINTESOC1ALE

POLITICEA REPUBLICIISOCIALISTEROMANIA

VAURIBEA PARTIDELUIAL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA

INEAREA PAISTORIA

PATRIEIS"Ginkoitang

PRIVIRE GENERALA ASUPRA RINCIPALELOR . PUBLICATIAE ISTORIE ROMANWI. REVISTA DE ISTORIE' REALIZARII PERSPECTIVE LA 30 DE ANI DE APARITIE

kiArREL FtLIMoNNE MODERNE

1350 1873

A IIOE POLMCII 41f,41E.ilI MOLDOVEI IN TIMPUL

ALEXANDRU CEL BUN

II/UMENTAR

UNTIFIC

11001110mmAN.Rusu. T ROMANESTEL

1111000AR= D. Pop:.

NIO GR AM SC I

TOMUL 31

1NSEMNAR I

1978

EDITURA ACADEMIEIREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

FEBRUARIE

SI

III.1".

5

o- I.- & - DIN SUMAR:

i 01," '1111

I

I .

I TORIA1 I

-I

A POSTO

.F1

1

ELTIILE ROMAN GIENE

do HAAT PRLI 111 I

ifis )I

ASP CTIE

q0NC T A ,RE

DOCII IrviAT44

11 wale vorwssolormtia-

r-Y"

INTRE I

1 1 .1

I I

URILE 1ILA

1 1

OPE

E

ANT1,

I FiF EN II

-..I

in

LIJI MIRCEA BATRIN

SMART)

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STLINTE SOCIALE I POLITICEA REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA

SECT1A DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE

COMITETUL DE BEDACTIE

ARON PETRIE (redactor responsabtl); ION Aros-roz. (redactor response:-

bit adjunct); NICHITA ADXNILOAIE ; LUDOVIC DEMANY ; GHEORGIFIR

I. IONITX ; VASILE LIVEANU ; AUREL LOGHIN ; DAMASCHIN MIOC ;

TEpAN OLTEANU ; $rEPAN $TEVXNESCU ; POMPILIU TEODOR (rnembri).

Pretul unul abonament este de 120 let.In Orli abonamentele se primesc la oficlile postale, factor11 poi;

tall si difuzorii de presd din 1ntreprinderiRevistele se mai pot procura (direct sau prin postli) 1 prin

PLTNCTUL DE DESFACERE AL EDITIIRII ACADENHEI",71.021, Bncurestl, Calea Victoriel ar. 125, sector 1.

°Worn din strbintitate se pot ebona adresindu-se la ILEXIMDepartamentul Export-Import pres11, P. 0. BOX 136-137, Telex11228 70.116 Hucurestl, Str. 13 Decembrie nr. 3.

Manuscrisele, eartile i revistele pentruschimb, precum I orice corespondengse vor trimite pe adresa ComItetulul de

redactie al revistel REVISTA DEISTOR1E". Apare de 12 orl pe an.

Adresa reclactlelB-dul Aviatorilor, nr. 1.

71.261. 13ucurest1, tel 50.72.41.

si institutii.

1

www.dacoromanica.ro

TOME 31, Nr. 2februarie 1978 I

SUMAR

30 DE ANI DE LA FAURIREA PARTIDULUI POLITIC UNIC AL CLASEI MU NCITOARE

DIN ROMANIA

GHEORGHE TUTUI, Crearea partidului revolutionar unic moment de seamit inistoria patriei 179

*ION APOSTOL, Privire generahl asupra principalelor publicatii de istorie românesti.

Revista de istorie" realizCiri si perspective la 30 de ani de aparitie. . . . 199

*AUREL FILIIION, Relatiile romano-belgiene intre 1859-1878 223

DORINA N. RUSU, Contributii privind inceputurile armatei române moderne(1812-1830) 241

*MARCEL D. POPA, Aspecte ale politica internationale a Ta'rii Românesti si Moldovei

In timpul lui Mircea cel Bittrin si Alexandru cel Bun 253

STELIAN BREZEANU, Ideea de ilnperiu in occidentul medieval in lumina cercetitrilordin ultimele decenii 273

*ANDREI SILARD, Conceptia despre istorie in opera lui Antonio Gramsci 299

DOCUMENTAR

ADRIAN T. PASCU, Din istoricul presei unirii : Jurnilul Craiovci" (1854) . . . 323

TEODOR BOJAN, IOAN GABOR, Contributii cronologice la domniile lui Alexandrusi Bogdan Litpusneanu 329

VIATA STII NTI FICA

Colocviul international de dernografie istoried (Louis Roman); Colocviul de geografieistoria bizantini (Steffan Brezeanu) ; CAlátorie de documentare in Cehoslovacia(Lucian Boia)

.,REVISTA DE ISTORIE", Tom 31, nr. 2, p. 175-358, 1978

333

( I

I

www.dacoromanica.ro

176

RECENZII

Independenfa Romdniei. Documente, vol. II, Partea I II, corespondenta cliplo-maticA stráink Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1977, 424 + 526 p( Paul Oprescu) 337

JOAN LUPAS, Scrieri alese, I, Introducere. editie critica, note si comentarii de acadStefan Pascu i Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1977, 259 p. ( IacobMdrza) 339

ILCIO DIMITROV, Balgarskata demokraticina ob§levstvenost, fogiurtit i voinata(Fortele democratice din Bulgaria, fascismul 5i rilzboiul) 1934-1939, Izdatelstvona Otecestveniia front, Sofiia, 1976, 332 p. (Crisan Iliescu) 342

EDOUARD PERROY, Le monde carolingien, Paris, Société d'édition d'enseignementsupérieur, 1974, 274 p. (Andre( Busuioceanu) 345

INSEMNARI

ISTORIA ROMAN1EI: Di.eumcnte privind marea rdscoalei a faranilor din 1907, vol. I,Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1977, 573 p. (Constantin Dobrescu) ; STEFANIONESCU, Manuc bei, zaraf g diplomat la inceputul secolului al X IX-lea, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1976, 206 p. ( Paul Cern000deanu) ; PAVEL CHI-HA IA, De la Negru Vodd la Neagoe Basarab. Interfere* literar-artistice in culturaromaneased a evului de mijloc, Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1976, 255 p,( Maria Constantin) ; ISTORIA IJNIVERSALA: JEAN BERENGER, Financeset absolutisme autrichien dans la seconde moilié. du XV II-e siècle, Paris. 1975,Imprimerie nationale, 527 p. ( lefana Simionescu) ; RAMON DE ARMAS,La Reoolucion pospuesta. Contenido y aliance de la Revolucion Martiana par laindependencia, La Habana, Editorial de Ciencias Sociales, 1975, 216 p. ( loanI. Yeascu) EUENCIZEK. Structures et idéologie dans Les V les des Douze Césars"de Suelone, Bucuresti, Edit. Acaderniei R.S.R., Paris, Les Belles Lettres, 1977,264 p. (Gheorghe Ceausescu) 349

*

. . . . ........ . . . . . .

. . . ...... . . . . . . .

. . . . .

il.

www.dacoromanica.ro

REV1STAE

TOME 31, No 2,février 1978

SOMMAIRE

30 e ANNIVERSAIRE DE LA CREATION DU PARTI POLITIQUE UNIQUEDE LA CLASSE OUVRIERE DE ROUMANIE

GHEORGIIE TUTUI. La creation du parti revolutionnaire unique moment im-portant de l'histoire de la patrie 179

ION APOSTOL, Apercu general des principales publications roumaines d'histoireRevista de istorie" realisations et perspectives lors de son 30-c anniversaire 199

AUREL FILIMON. Les relations roumino-belges entre 1859-1878 223

DORINA N. RUSU Contributions concernant les commencements de l'armée roumainemoderne (1812-1830) 241

MARCEL D. POPA, Aspects de la politique internationale c la Valachie et de la Mol-davie sons le regne de Mircea l'Ancien et d'Alexandre le Bon 253

STELIAN BREZEANU. L'idée de l'empire dans l'occident medieval a la lumière des re-cherches de ces dernieres decennies 273

ANDREI SILARD, La conception concenrint l'histoire thns rceuvre d'Antonio Gramsei 299

DOCUMENTAIRE

ADRIAN T. PASCU, L'histoire de la presse de l'union:Le Journal de Craiova" (1851) 323TEODOR BOJAN, IOAN GABOR, Contributions chronologiques au regnes d'Alexandre

et de Bogdan Ltipusneann 329

LA VIE SCIENTIFIQUE

Le colloque international de demographic historique (Louis Roman) ; Le colloque degeographie historique byzantine ( Sielian Brezeamz) ; Voyage de documentation enTchecoslovaqui (Lucian Boia.)

-,REV1STA DE ISTORIE", Tom 31, nr. 2, p. 175-358, 1978

333

Db

. . . . .

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

178

COMPTES RENDUS

*** Independenla Romdniei. Documente (L'indépendance de la Roumanie. Documents),vol. II, I-ere II-e parties, correspondance diplomatique etrangere, Bucarest,Editions de l'Académie de la R. S. de Roumanie, 1977, 424 + 526 p. ( PaulOprescu) 337

IOAN LUPAS, Scrieri alese (Ecrits cboisis), I, Introduction, edition critique, notes etcommentaires de l'académicien Stefan Pascu et Pompilin Teodor, Cluj-Napoca,Editions Dada, 1977, 259 P. ( Jacob Mdrza) 339

ILCIO DIMITROV, Beilgarskata demokraticina obRevstvenost, faizmat i voinata (Lesforces democratiques de Bulgarie, le fascisme et la guerre) 1934-1939, Izdatelstvona Otecestveniia front, Sofiia, 1976, 332 p. (Crisan Menu) 342

EDOUARD PERROY, Le monde carolingien, Paris. Societe d'edition d'enseignernentsuperieur, 1974, 274 p. (Andrei Busuioceanu) 345

NOTES

HISTOIRE DE ROUMAME: Docurnente privind marea rdscoald a laranilor din 1907(Documents concernant la giande revolte des paysans de 1907), vol. I, Bucarest,Editions de PAcademie de la R. S. Roumanie. 1977, 573 p. (Constantin Dobrescu) ;STEFAN IONESCU, Manuc bei, zaraf si diplomat la inceputul secolului al XIX-lea (Manuc bey, usurier et diplomate au debut du XIX-e siècle), Cluj-Napoca,Editions Dacia, 1976, 206 p. ( Paul Cernovodeanu) ; PAVEL CHIHAIA,De la Negro Vodd la Neagoe Basarab. Interferenfe literar-artistice in cultura romd-neascd a evului de mijloc (De Negru VodA a Neagoe Basarab. Interferences late-raires-artistiques dans la culture roumaine du moyen-Age), Bucarest, Editions del'Aeademie de la R. S. de Roumanie, 1976, 255 p. ( Maria Constantin) ; JIIS-TOIBE UNIVEBSELLE : JEAN BERENGEH, Finances et absolutisme autrichiendans la seconde moilié du XV II-e siècle, Paris, 1975, Imprimerie nationale, 527 p.(tefana Simionescu) ; RAMON DE ARMAS, La Revolucion pospuesta. Conte-nido g aliance de la Revolueion Martiana par la independencia, La Habana, Edi-torial de Ciencias Sociales, 1975, 216 p. ( loan I. Neacsu) ; EUGEN CIZEK,Structures et idéologie dans Les Vies des Douze Césars" de Suélone, Bucarest, Edi-tions de l'Académie de la R. S. de Roumanic, Paris, Les Belles Lettres, 1977,264 p. (Gheorghe Ceausescu) 349

. . . ..... . . . . ...... . . . . . . . . . .

....... . . . . . . . . .

. . . . . . .

+ 1.

www.dacoromanica.ro

30 DE ANI DE LA FAURIREA PARTIDTILUI POLITIC UNICAL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA

CREAREA PARTIDULIJI REVOLUTIONAR UNICMOMENT DE SEAMA iN ISTORIA PATRIEI

DE

GHEORGHE TUTLTI

In februarie 1978 se implinese trei decenii de la congresul de unifcare a Partidului Comunist Roman cu Partidul Social-Democrat §i fau-rirea Partidului Muncitoresc Roman, partid revolutionar unic al claseimuncitoare din Romania.

Referindu-se la acest eveniment prin care s-a pus capat pentru tot-deauna sciziunii din mirarea noastra muncitoreasca, Programul Parti-dului Comunist Roman formuleaza aprecierea ca faurirea partidului unical clasei muncitoare a fost o necesitate obiectiva pentru dezvoltarea cusucces a revolutiei, pentru implinirea misiunii istorice ce revenea prole-tariatului in calitate de clasa conducatoare a societatii.

Pe aceasta baza partidul a asigurat mobilizarea §i unirea tuturorfortelor revolutionare, democratice ale poporului intr-un singur §uvoiceea ce a avut un rol determinant in desfalurarea cu succes a marilorpolitiee care au dus la instaurarea regimului socialist in Romaniam.

Unificarea Partidului Comunist Roman cu Partidul Social-Demo-crat, pe baza principiilor revolutionare §i crearea in februarie 1948a partidului unie al clasei muncitoare din Romania, reprezinta incu-nunarea unui indelungat proces de maturizare a mirarii noastre rmmci-tore,§ti, a ridicarii nivelului sau de con§tiinta §i organizare, a activitatiisustinute duse de elementele inaintate ale muncitorimii pentru lichidareasciziunii §i asigurarea hegemoniei proletariatului in lupta pentru desavir-§irea revolutiei burghezo-democratice, cucerirea deplina a puterii de stat§i transformarea socialista a societatii romane§ti.

Avind la baza unitatea initiala §i concluziile unei experiente indelun-gate, din perioada interbelica, procesul de desavir§ire a unitatii mirariimuncitore§ti in Romania s-a desfamat in strinsa legittura cu dezvoltarearevolutiei populare, ca o parte a acesteia. El se caracterizeaza prin aceeafrontul unic realizat in apriie 1944 s-a dezvoltat neintrerupt pe multipleplanuri §i s-a extins asupra mirarii sindicale, in actiunile de masa pentruinstaurarea §i consolidareaputeriipopulare, asupra activitatii comuni§tilor§i social-democratilor in guvern i in parlament §i a exercitat o puternicainfluenta asupra intregii vieti politice din tara noastra. Punind la temelialuptei pentru desavir§irea unitatii micarui, interesele fundamentale ale

Programa( Partidului Comunist Romfin de faurire a societillii socialiste multilateraldezvoltate si inaintare a .Romdniei spre comunism Edit. PollticA, Bucure§ti, 1975, p. 56.

REVISTA DE ISTORIE", Tom 31, Nr. 2, p. 179-138, 1978

batalii

ca

www.dacoromanica.ro

180 GHEORGHE TUTU! 2

clasei muncitoare, care precumpa'neau si aveau un rol mobilizator, inde-partind treptat, dar continuu elementele de divergenta, cele doua' particlemuncitoresti au reusit intr-un timp scurt sa determine unificarea miscariimuncitoresti, nu prin contopirea mecanica a celor doua partide existente, ciprin asigurarea victoriei depline a materialistnului dialectic si istoric inintreaga miscare muncitoreasca. Acest fapt a exercitat o influenta puterni-ca asupra cresterii capacitatii revolutionare a clasei noastre muncitoare,

determinat continue deplasari spre stinga in cadrul intregii societati si afacut din muncitorimea rc mina un detasament act iv al luptei pentru unita-tea clasei muncitoare internationale, pentru democratie, pace si socialism.

Viata arata tovarasul Nicolae Ceausescu a demonstrat c unadin conditiile suecesului in constructia socialismului este crearea unitatiipolitiee, ideologice si organizatorice a clasei muncitoare. Fara realizareaacestui obiectiv sint imposibile inchegarea coeziunii celorlalte forme pro-p esiste ale societatii, unitatea de vointa si de actiune a poporului"2.

Victoria insurectieinationale armate an-1 DEZVOLT FRONMA I LAIC tifasciste i antiimperialiste din august

MUNCITORESC IN LUPTA PENTRU 1944, care a deschis poporului roman ca-INSTAL 14.111EA (MA ERNI. Li I RE- lea spre infptuirea unor profunde trans-VOLUTION 1'1-DEMOCRATIC formari revolutionare, a marcat incepu-

tulunei noi etape in lupta clasei munci-toare din Romania, in aetivitatea eelor doul partide muncitoresti. Factor he-taritor al luptei pentru doborirea dictaturii antonesciene i eliberarea tarii,unitatea clasei muncitoare reprezenta o conditie esentiala a victorieifortelor democrate in revolutie, chezasia desavirsirii transformarilor cucaracter burghezo-democratic in interesul maselor, a dezvoltarii ulterioarea Romaniei pe calea socialismului.

Dupa 23 August 1944, cind Partidul Comunist Roman i PartidulSocial-Democrat au trecut fiecare la reorganizarea activitatii pe bazelegale, la incadrarea a noi membri de partid, la elaborarea i aplicareaunei linii politice care sa conduca la solutionarea sarcinilor fundamentalecare se ridicau in fata Orli, in ciuda a numeroase piedici si greutati, careuneori erau destul de mari, in conditiile cresterii avintului revolutionaral maselor, unitatea de actiunea realizata in anii ilegalitäii s-a dezvoltatpe multiple planuri, s-a ridicat pe noi trepte.

In aceasta ordine de idei, se impune a sublinia faptul de mare insem-natate, cá noile contingente de membri inscrisi in cele douá partide dup5,23 August 1944 erau de acum formati in spiritul unitatii de actiune si alcolabora'rii dintre P.C.R. si P.S.D., in lupta comuna de front unic, dusaatit impotriva dusmanului de clasa, dar si a acelora care cautau s reinviesciziunea in mirarea muncitoreaseiti, s semene neincredere i discordie, siprovoace din noulupte fratricide. Raspindirea in masa membrilor de part ida ideologiei revolutionare si combaterea curentelor oportuniste sau sec-tare, ridicarea nivelului cultural al intregii clase muncitoare, eliminareadin propaganda serisa sau verbala a invectivelor sau a altor aprecieri cu

2 Nicolae Ceau5e;cu, Expanere la Plenara C.C. al P.C.R. din 24-25 oclombrie 1968in linnInia pe drum LI devivir$irii construcliei sociallsle, vol. 3. Edit. politick Bucure§ti,1969, p. 620-621.

IRE%

www.dacoromanica.ro

3 CREAREA PARTIDULUI REVOLUTIONAR UNIC 181

caracter polemic, au contribuit de asemenea la crearea climatului necesardepasirii greutatilor care se ridicau in fata politicii de front unic 2'

Avind conceptia clara ca unitatea deplina, se poate realiza dezvoltindneincetat colaborarea si largind sfera acesteia, nu ascutind contradic-tile, Partidul Comunist Roman i-a subordonat acestui obiectiv nume-roase actiuni in domeniul organizatoric, politico-ideologic si teoretic.Considerind ca pentru dezvoltarea luptei revolutionare a poporului trebuieintarita si extinsa unitatea de actiune a clasei muncitoare, Inca in zileleinsurectiei partidul comunist a chemat clasa muncitoare sa actionezeunit& si sa treaca pe baza aceleiasi unitati la faurirea organizatiilor pro-fesionale. Muncitori ! se arata in apelul C.C. al P.C.R. din 26 august1944 uniti in Frontul Unic Muncitoresc, puneti-va in fruntea lupteide eliberare a poporului roman ! Refaceti imediat organizatiile voastresindicale !"3 In documentele elaborate de P.C.R. dupa 23 august, ea siin cuvintarile fruntasilor partidului au fost subliniate de repetate orinecesitatea unitaAii proletare ea o conclitie ca muncitorimea sa-si exerciterolul de forta conducatoare in revolutie.

In ceea ce priveste pozitia Partidului Social-Democrat fata de pro-blemele colaborarii cu Partidul Comunist Roman, acesta a raspuns ingeneral pozitiv la initiativele cornuniste de perfectionare a formelor deconluerare stabilite. La 24 august 1944, in primul manifest adresat catretara de Partidul Social-Democrat se arata ca, socialistii romani au vazutin frontul unic nu numai un vremelnic mijloc de actiune", dar mai alesprimul pas hotaritor spre unitatea organica a clasei muncitoare dinRomania"4. *ase zile mai tirziu, ziarul Libertatea" avea sa subliniezedin nou hotarirea P.S.D. de a colabora cu P.C.R. spre a asigura dezvol-lareca democratica, a tarii si de a actiona pentru o intelegere definitivacu partidul comunist si pentru o indrumare spre un partid unic proletar"5.

Alaturi de problemele nemijlocite ale frontului unic si ale perspec-tivelor sale, numerosi lideri ai P.S.D. in cuvintari si in presa incep saabordeze de pe pozitii noi probleme de mare insemnatate politica cum arfi raportul dintre democratic si dictatura proletariatului, caracterul sisarcinile partidului socialist, pozitia partidului fata de reforma agraraetc., probleme care in decursul anilor constituisera puncte nodale in diver-gentele dintre social-democrati si comunisti. In aceasta ordine de idei seimpun prin insemnatatea lor atitudinea militanta de acceptare a necesitatiiputerii proletariatului ea etapa de trecere spre socialism, formulata de L.Ghelerter in art icolul Directive socialiste" ; argumentarea facuta de LotarRadaceanu asupra necesitatii ea P.S.D. sa paraseasca pozitia pe care sesituase de a milita pentru democratia burgheza, formala, si sa se situezede partea democratiei active, condusa si controlata de elasa muncitoare,arma si instrumentul constructiv al acesteia"6.

Desi viala social-politica a Romaniei postbeliee impunea dezvoltareaunitatii de actiune a clasei muncitoare, lueru rernarcat in mod just de

2bI4 in aceasta problema, vezi mai pc larg: Gh. Tutui, A. Petrie, Frontal Unic Munci-toresc In Romania, Edit. politica Buc. 1971 P. 88-126.

a Romania liberii", nr. 12, din 26 august 1914.4 Libertatea" nr. 1 din 25 august 1944.6 Libertatea", nr. 6 din 1 septembrie 1944.4 Lotar Radaceanu, Democrafia si clasa znunciloare, Edit. P.S.D., 1946, p. 26-2

www.dacoromanica.ro

IS- GHEORGHE TUTUI 4

conducerea P.C.R. *i elementele inaintate din P.S.D., realizarea acestuideziderat a cerut eforturi indelungate *i sustinute *i a necesitat de multeori o lupta tenace impotriva tuturor manifestarilor care frinau procesulde Marin a unei depline unitati proletare pe baze revolutionare.

Desfkurarea revolutiei populare *i, in strinsa legatura cii aceasta,dezvoltarea unitatii muncitore*ti a demonstrat c5, o serie de elementeso2ial-democrate de dreapta, care, dupa incheierea Frontului Muncitoresc,cit i dupa 23 August 1944 sub presiunea luptei contra fascismului *i aavintului revolutionar au facut declaratii de fidelitate frontului unicau ajuns in functii de raspundere in partid *i in mi*carea sindicala, aufolosit ulterior pozitiile detinute pentru a readuce partidul social-democrat

vechile pozitii, au promovat practici scizioniste. Dar in noile conditiiistorice, cind unitatea clasei muncitoare pe pozitii revolutionare era ceruta

infaptuita de catre inski masa proletara, iar influenta politic i fortaorganizatorica a P.C.R. era in continua cre*tere, aceste incercari, deli auprodus destule greutati, nu mai puteau avea sorti de izbinda. In acestsens, inse*i elementele inaintate din conducerea P.S.D. aveau sa declarepublic ca : nimeni *i nimic nu mai pot fi o piedica pentru atingerea te-lurilor muncitorimii"7.

Primul pas insemnat pe drumul dezvoltarii unitatii de actiune innoile conditii istorice a fost facut in Romania pe tarimul activitatii sin-dicale. Ca urmare a intelegerii survenite intre conducerile celor cloudpartide unite in F.U.M., la 1 septembrie 1944 a avut loc conferinta dele-gatilor comitetelor centrale ale Partidului Comunist Roman i PartiduluiSocial-Democrat care au constituit comisia de organizare a salariatilorin sindicate. Cu acest prilej, cele dou'a partide au reafirmat hotarirea eareorganizarea micrii sindicale sa se infaptuiasc5, pe baze revolutionare,ale unitatii i democratiei muncitore*ti, ale luptei de cIas i internatio-nalismului proletar. In rezolutia adoptata la 1 septembrie 1944 se aratael la baza organizatiilor sindicale statea unitatea clasei muncitoare, caemanatie a Frontului Unic Muncitoresc, ca aceste organizatii profesionaletrebuiau sa actioneze in spiritul luptei de clasa *i al solidaritatii interna-tionale a oamenior muncii. Autonomia mirrtrii sindicale fata de partidelepolitice a uprat procesul de faurire *i consolidare a unitatii acesteia,iar adoptarea principiior frontului unic ca baza de actiune a permislupta impotriva manifestarilor scizioniste, a facut din sindicate o *coalaa unitatii proletare.

0 latura importanta a activitatii desfkurate de partidul comunistpe linia dezvoltarii unitatii de actiune a reprezentat-o munca in rinduriletineretului muncitor. Dupa reorganizarea pe baze legale a Uniunii Tine-retului Comunist, in conditiile dezvoltarii acesteia prin cuprinderea celormai inaintate elemente din rindurile tineretului, la 5 septembrie 1944,intre U.T.C. i U.T.S. s-a inchegat, pe baza unei platforme cuprin-zind obiectivele principale ale luptei pentru democratizarea tarii i spri-jinirea razboiului antihitlerist, frontul unic al tineretului. Secretarulgeneral al U.T.C., Nicolae Ceau*escu, a militat cu deosebita energie cafrontul unic sá capete viata in actiuni concrete, practice, s-a ridicat impo-triva intelegerii formale a acordului incheiat. In vederea ducerii cu succes

1 Libertatea" nr. 5 din 28 august 1941.

la

si

www.dacoromanica.ro

5 CREAREA PARTEDULUI REVOLUTIONAR UNIC 183

a luptei comune scria la 22 septembrie 1944 secretarul general al C.C.al U.T.C. este necesar s eliminam tot ce ne-ar putea desparti. 0 cola-borare loiala, pe baza platformei Frontului Unic, este o sareina primor-diala". Consecventa, botarirea *i spiritul creator in abordarea proble-melor revolutiei *i a rolului tineretului In desfkurarea acestui proces aucontribuit substantial la definirea sarcinilor i obiectivelor colaboraiiicelor doua organizatii de tineret, la gruparea In jurul frontului unic th,tinerei generatii.

Afirmarea publica a hotaririi P.C.R. i P.S.D. de a mentinedezvolta colaborarea in frontul unic, mitsurile concrete adoptate de celedoua partide in aceasta directie, reorganizarea micärii sindicale pe prin-cipiile unitiltii de actiune, au reprezentat succese de seama ale fortelorrevolutionare din tara noastra, pa*i pe calea manifestarii clasei munoi-toare ca forta conducatoare a revolutiei. Dar colaborarea dintre cele doulpartide muncitore0i nu se ridicase nici principial nici practic la, nivelulcerintelor ; actiunile pe tarim sindical cuprindeau un cerc restrins de cites-tiuni, mai ales profesionale ; se impunea elaborarea unor noi masuri orga-nizatorice comune, care sit duca la coordonarea activit4ii pe tdrim politicsi profesional *i sa creeze conditii corespunzatoare _pentru asigurareahecremoniei proletariatului in lupta revolutionara. In acest scop C.C.al.P.C.R. a elaborat un proiect de platforma care cuprindea in esentasareinile fundamentale ale luptei pentru desilvir*irea transforrnitrilor cuearacter burghezo-democratie in folosul maselor. Acest program minimal,dat publicitatii la 23 septembrie 1944 a fost imediat luat in dezbatere deComitetul Executiv al P.S.D., care la 29 septembrie, in scrisoarea adre-sata care C.C. al P.C.R. Ii afirma acordul in legittura cu necesitatea con-solidarii *i desavir*irii regimului democratic ca *i a infitptuirii unor re-forme sociale *i economice urgente necesare. Dei Partidul Social-Democratavea Inca intr-o serie de problemepuncte de vedere deosebite de cele for-inulate in proiectul de platforma, fata de uncle formulind propuneri *iobservatii chiar in scrisoarea de raspuns, pe primul plan sint puse *i macest caz chestiunile esentiale in care 'nu existau divergente. Sintem.bucuro,i se arata in scrisoarea amintitit s constatilm din proiectulde platforma pe care ni 1-ati trimis ca punctul nostru de vedere principaleste acela*i"8.

Acceptarea, platformei P.C.R. ea bazil de discutie, a facut posibilea in ziva de 2 octombrie sit aiba loc *edinta comuna a delegatior comi-tetelor centrale ale celor douit partide, care au dezbatut atit proiectul pro-pus, cit *i scrisoarea de raspuns a P.S.D. *i prin aditugiri i modificaris-a ajuns la o noug redactare a platformei pe care Frontul Unic Mun-cit orese se angaja s o sustina *i o propunea tuturor partidelor *iorganizatiilor democrate ca program de actiune *i baza pentru realizareaunui guvern real democratic.

Expresie a hotaririi P.C.R. i P.S.D. de a adopta o atitudine unicain problemele politice i tactice *i de a actiona in comun pentru a asigurahegemonia clasei muncitoare in lupta pentru nimicirea fascismului, inde-plinirea conditiilor de armistitiu, realizarea unei politici de prietenie cutoate popoarele indeosebi cu cele vecine, apararea intereselor muncito-

Libertatea nr. 35 din 1 octombrie 1944.

www.dacoromanica.ro

184 GHEORGHE TUTU' 6

rimii *i ale intregului popor prin infaptuirea unei reale demo cratii 9, rezo-lutia Comitetulni Central al F.U.M. adoptatil la 2 octombrie 1944 sub-

necesitatea ca frontul unic sa devina o for puternica, bine orga-nizatit". In acest scop s-a hotarit crearea unui comitet central de F.U.M.precum *i comitete locale in toata tara unde exista organizatii ale celordoul partide, menite s, coordoneze actiunea clasei muncitoare atit peteren politic, cit *i pe teren sindical"10.

Actul din 2 octombrie 1944, prin care cele dourt partide muncitore*tireinnoiau acordul de front unic extindeau potrivit cerintelor izvoritedin situatia social-politica existenta in tara *i schimbarilor survenite incele cinci luni de colaborare, stabilirea formelor organizatorice meniteasigure conlucrarea de sus *i pina jos, hotilifirea P.C.R. *i P.S.D. de amobiliza intreaga clasa muncitoare la indeplinirea platformei-programca *i realizarea frontului unic aT tineretului au contribuit la asigurareaunei largi adezinni fata de obiectivele iinserise in Platformit 0 ilustrare

acestei realitati a constituit-o faptul cit in scurta vreme, la 12 octombrie1944, s-a constituit Consiliul National al Frontului National Democrat,in care au intrat pe baza de paritate cite trei reprezentanti din parteaP.C.R., P.S.D. *i sindicatelor unite.

Noua platformil *i organele create au avut o importanta deosebitapentru inchegarea unei coalitii, care 0, stringa in jurul *i sub conducereaclasei muncitoare toate fortele sociale interesate /n a aciiona pentrudezvoltarea democratica a tarn, pentru independenta *i suveranitatea ei.Crearea Frontului National Democratic, care cuprindea muncitori, tarani,intelectuali, paturile mijlocii de la ora*e, masele de femei i tineret,oameni ai muncii apartinind nationalitatilor conlocuitoare, a insemnatun important succes al luptei P.C.R. Faptul ea, la baza acestei largi con-eentrari de forte democratice, avind o componenta de clasa neunitara,

stat Frontul Unic Muncitoresc, i-a asigurat dinamism i combativitate ;in cadrul acestei coalitii, unitatea proletara a indeplinit rolul unui adevaratcatalizator politic.

In focul luptelor de strada, a mitingurilor i demostratiilor politicepentru regim democratic *i reforma agrara, rolul clasei muncitoare de fortaconducatoare a revoluiiei s-a evidentiat *i mai mult.

Expresie a rolului jucat de clasa muncitoare in desfkairarea revolutieipopulare, inca inainte de cucerirea puterii politice din mina fortelor reac-tionare, frontul unic, ea relatie de colaborare dintre comuni*ti *i social-democrati s-a extins *i in cadrul aparatului de stat, inclusiv in guvern.Avind doi reprezentanti in guvernul constituit la 23 August 1944, P.C.R.*i P.S.D. detineau in cel de-al doilea cabinet, format la 4 noiembrie, cinciministere Comunicatii, Mine *i Petrol, Muncii, Educatiei Nationale,Asigurari sociale i patru subsecretariate de stat.

Instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern revolutionar demo-cratic din istoria Romaniei in care cele doua partide muncitore*ti detineau6 ministere *i 4 subsecretariate de stat, a deschis noi perspective politicii

9 Scinteia", nr. 16 din 7 octombrie 1944.Idem. Din Cornitetul Central al F.U.M. au facut parte cadre din conducerea celor

cloud partide muncitorgti, patru din partea P.C.R. §i patru din partea P.S.D.

liniaza

04

s4

a

a

10

www.dacoromanica.ro


de unitate. Prezenta rninistrilor si subsecretarflor de stat comunisti sisocial-democrati in guvern, activitatea pe baza principiilor stabilite incomun, a reprezentat un element esential in asigurarea hegemonieiclasei muncitoare in cadrul noii puteri de stat, o chezasie sigura a trai-niciei noului regim, a activitatii sale puse in slujba revolutiei.

Dupa' 6 martie 1945, in lupta pentru de-2 CONSOLIDAREA FlIONTUIXI I:NH: savirsirea transformarflor cu caracter

NIUNC1TORESC IN LI l'TA PENTI1U burghezo-democratic si trecerea la re-INT XRIREA

HCAT-POP I L ABE.011INDUIRII DEMO- volutia socialista, conlucrarea princi-

piala dintre partidul comunist si social-democrat si unitatea de actiune a clasei muncitoare s-au dezvoltat con-tinuu, acestea reprezentind o conditie esentiala a insasi consolidarii puteriidemoerat-populare.

Evolutia vietii politice din Romania in perioada de dupa' instaurareaputerii populare demonstra influenta directa pe care o exercita clasamuncitoare asupra tuturor domeniflor de activitate, rolul unitatii sale inrealizarea programului de guvernare si zdrobirea actiunior contrarevo-hltionare. De aceea, Inca in saptaminile imediat urmatoare instaurariiguvernului democrat, partidul comunist, Comitetul Central al FrontuluiUnic Muncitoresc si Confederatia Generala a Muncii, au adoptat o sericde masuri in vederea intaririi frontului unic si a rolului diferitelor organemuncitoresti in viata Orli.

La 14 aprilie 1945 a avut loc sedinta Comitetului Central al FrontuluiUnic Muncitoresc eare a analizat situatia economica si social-politica', dintara si sarcinile ce revin clasei muncitoare. Cu acest prilej s-au stabilitnoi masuri pentru aplicarea hotiiririi din 2 octombrie 1944 in vedereaconstituirii organelor de front unic pe intreaga Kara organizatorica a celordoua partide si s-au adus precizari detaliate asupra sarcinilor acestora ".S-a hotarit, de asemenea, ca, incepind de la organizatia de baza a par-tidelor sa, se pastreze un contact permanent spre a se consulta si punede acord asupra tuturor problemelor economice, politice i sindicale.Aceemi metoda urma sa fie aplicata de toate celelalte organe de frontunic, pin la verigile cele mai inalte ale celor douia, partide. In lunileurmatoare, in intreaga tara, concomitent cu activitatea de mobilizare

maselor la opera constructiva desfasurata de guvern a avut loc osustinuta actiune de consolidare a comitetelor judetene si locale de frontunic, s-au tinut numeroase adunari pe fabrici, institutii, pe centre indus-

s-au elaborat planuri de actiune comuna, s-au organizat marimanifestari populare.

Corespunzator noilor sarcini si in raport direct cu stadiul la care seaflau relatiile dintre membrii celor doug, partide, la initiativa comunistilor,in vara anului 1945, apar si se dezvolta noi forme de colaborare : consfa-tuirile de front unic pe intreprinderi, institutii, sectoare pina la nivelulorasenesc sau judetean si adunari ale salariatilor membri ai celor douaparticle. Astfel, la 22 iunie 1945 a avut loc prima consfatuire a comite-telor de front unic din capital:A' la care au luat parte circa 500 de parti-cipanti 12, care s-au angajat s militeze pentru intarirea frontului unic,

11 Circulara nr. 2 a CornItclului Central at Frontului Unic illuncitoresc, Bueuresti,1945, p. I.

ScIntria" nr. 259 din 23 iunie 1945.

§i

a

triale,

11

www.dacoromanica.ro

18G GREORGHE TUTUI 8

mobilizeze toti salariatii pentru sustinerea politicii guvernului democrat,sit lupte pentru organizarea *i milrirea productiei. In perioada care a ur-mat, consfatuirile comitetelor de front unic din capitala au avut loc curegularitate, ele contribuind substantial la intarirea unitatii muncitore*ti.

Asupra evolutiei procesului de dezvoltare a unitat,ii proletare, o in-semnatate exceptionala o reprezinta hotiirirea adoptata de ConferintaNationala a P.C.R. din octombrie 1945, eu privire la felul in care partidulcomunist concepe realizarea partidului unic : nu ca o contopire mecanicaa celor cloud partide, ci prin unificarea politica i organizatorica pe bazeprincipiale in urma unei ac,tiuni de lamurire ideologica $i a infaptuirii uneidepline unit* de actiune", ca *i sareinile generale stabilite cu acestprilej.

Pozitia consecventa cu care P.C.R. milita pentru dezvoltarea *iridicarea calitativa a activitatii de front unic, forta politica *i organiza-torica pe care se sprijinea 14 activitatea unita a clasei muncitoare, re-prezentau tot atitia factori stimulatori. Dar, timp de aproape un an, dinmai 1945 pina in martie 1946, perioada de mare insemnatate in consoli-darea regimului democrat-popular, frontul unic muneitorese a trecut prinunele momente mai dificile.

Ca o reaetie la cre*terea numerica a P.C.R. *i a influentei sale inmise, folosindu-se de unele neintelegeri locale *i stimulati de noile ma-nevre ale reactiunii internationale, o serie de lideri social-democrati, infrunte cu prerdintele partidului C. Titel Petrescu, au inceput sa se inde-parteze de comuni*ti. La nivelul unor organizatii locale, cum ar fi laRe*ita, Galati, Oradea, organizatia P.S.D. din atelierele S.T.B. dineapitala, social-democratii din conducere s-au manifestat direct impotrivacolaborarii cu partidul comunist.

Cauzele acestei recrudescente a spiritului scizionist in rindurilePartidului social-democrat nu pot fi analizate fiir a lua in considerareiatensificarea activitatii tuturor fortelor reactionare, indeosebi dnpaterminarea razboiului in Europa. Acum, la sfir*itul anului 1945, in efer-veseenta po1itic premergatoare pregatirii campaniei electorale avansurilefacute social-democratilor de catre gruparile burgheze de opozitie au sti-mulat *i mai mult activitatea elementelor scizioniste din P.S.D., au favo-rizat aparitia i dezvoltarea in interiorul lui a unei aripi de dreapta.

La finele anului 1945 *i inceputul anului 1946, problema principialpractica in relatiile dintre P.C.R. i P.S.D., a fost aceea a tacticii

de urmat in alegerile parlamentare. Fat5, de punctul de vedere exprimatde P.C.R. Inca' din octombrie 1945 la Conferinta Nationala, de cooperarea tuturor fortelor democrate pentru infringerea reactiunii in alegeri,pozitie primita cu bucurie de masa membrilor P.S.D., unii lideri de dreaptaai acestui partid, urmareau s impiedice realizarea unui acord intre Parti-

13 Re:olufia Conferinfei Nationale a P.C.R., In ScInteia" nr. 377 din 14 noicmbrie1945.

11 La Inceputul lunit octombrie 1945 Partidul Comunist Roman numara circa 300.000de membri de partid grupati In aproape 17.000 de organizatii de baza, 58 de comitete jude-tene si 12 comitete regionale La aceeasi data, P.S.D. numara peste 100.000 de membri siavea organizatii In toate regiunile i judetele

ol

si

tarii.

www.dacoromanica.ro

CREAREA PARTIDULUI REVOLUTIONAR UNIC 187

dul Comunist i Partidul Social-Democrat, afirmind c5 trebuie respingorice cartel electoral"15.

Pozitia ca P.S.D. s meargiti in alegeri pe liste separate a stirnitputernice framintari in rindurile social-democratior. Tot mai multi membride partid, cadre judetene, regionale *i centrale s-au ridicat impotrivaabaterii partidului de la pozitia stabilita prin acordul de front unic.

Confruntarile care aveau loc in P.S.D. in legatura cu lupta pentru con-sohdarea F.U.M. i cu tactica partidului fata de alegeri s-au intensificat *imai mult in timpul pregatirii i desfa*urarii conferintei pe tara a partiduluidin decembrie 1945. De*i a avut mai multe puncte la ordinea de zi :.iituatia politica, alegerile, situatia economica i raportul administrativ,Conferinta a dezbatut mai ales probleme de tactica. In aceasta directietonal a fost dat de raportul prezentat de Stefan Voitec *i Lotar Radaceanu,prin care se argumenta necesitatea ca partidul s dezvolte colaborareade front unic *i in campania electorala, s participe la realizarea unuicartel cu toate gruparile participante In guvern. Cu acest prilej s-a demon-strat c o serie de cadre ale organizatiilor P.S.D din Arad, Constanta, Cluj,Bucure*ti, sint hotarite sa apere unitatea proletara. Este o grevalamerge singuri in alegeri arata M. Moraru reprezentat al organizatieiP.S.D. Constanta deoarece comunktii ne sint frati i ei se situeaza infruntea luptei pentru socialism."

Evolutia dezbaterior in conferinta a determinat ea i unii lideri cesustineau ca partidul s5 mearga separat in alegeri, sa renunte la pozitiileanterioare, precizind c ei nu vor merge in alegeri impotriva comunktilor,iar dupil campania electorala colaborarea cu ace*tia va continua. A,a, ea,de*i aripa de dreapta ca urmare a masurilor luate in perioada prega-titoare a avut in cadrul conferintei o uwara, majoritate (104 contra98), ea nefiind unitara, neavind un suport de masa, i nici sprijinul dele-gatilor care pita atunci se situaseri pc pozitii de centru, nu a pututsa-*i impuniti punctul de vedere, iar incercarea de a produce o rupturaFrontului Unic Muncitoresc a quat.

Dat fiind cii Conferinta P.S.D. din decembrie 1945, nu a exclusposibihtatea unei reexaminari a pozitiei partidului fatiti, de alegeri, cit *i apericolului pe care continua sa,-1 prezinte elementele de dreapta, se im-punea intensificarea actiunii de demascare politica *i ideologica a acestora,intarirea unitititii de actiune. Acestui scop i-au consacrat lucrarile plenaraComitetului Central al Partidului Comunist Roman din 25-28 ianuarie1946, care a dezbatut pe larg problema Intiiririi unitatii clasei muncitoare*i in special a masurilor ce urmau a fi luate pentru a face din FrontulUnic Muncitoresc temelia *i motorul coalitiei democrate.

In realizarea acestui deziderat P.C.R., continuind munca de intarirea colaborarii cu P.S.D. in frontul unic, in guvern §1111 diferite verigi aleaparatului de stat, concentrat eforturile in vederea pregatirii i buneidesfkurari a alegerilor sindicale, prilej favorabil pentru demascareainfringerea elementelor de dreapta care patrunseseri in conducerea orga-nizatiilor sindicale, pentru combaterea tendintelor reformiste *i anarho-sindicaliste ce se manifestau pe alocuri, pentru ridicarea nivelului de con-stiintiti *1 de organizare al clasei muncitoare. Referindu-se la importanta

Libertatea" nr. 372 din 8 noiembrie 1945.

a

ei-aei

www.dacoromanica.ro

188 GHEORGHE TUTUI 10

acestor alegeri, Plenara C.C. al P.C.R. din ianuarie 1946 le aprecia ca7, o repetitie a alegerior generale" in care trebuie sa se infaptuiascaunitatea practica cu P. S.D..."16.

Incepute in ultimele zile ale lunii ianuarie 1946 alegerile sindicales-au transformat intr-o 1arg actiune de intarire a F.U.M. si a unitatiimiscarii sindicale. Totodata alegerile sindicale au aratat prestigiulincrederea de care se bucura partidul comuni§tilor in masa larga a oame-nflor muncii.

Pe baza hotaririi plenarei C.C. al P.C.R. din ianuarie 1946,1a 6 febru-arie conducerea partidului comunist a adresat partidului social-democratpropunerea de a merge in alegeri pe liste comune. Acest fapt, care implicadezvoltarea colaborarii dintre cele doua partide pe noi baze, a determinatprecipitarea evenimentelor in rindurile P.S.D, unde lupta intre elementelerevolutionare i cele scizioniste a atins intensitatea maxima.

La 10 martie 1946 in plina desfasurare a alegerior sindicale si inbuna masura sub influenta spiritului de unitate manifestat aici, s-a des-fasurat la Bucuresti congresul extraordinar al P.S.D., care avea sit hota-rase:a tactica partidului in batalia, electorala.

Luind pozitie hotarita impotriva separatistilor" raportul prezentatCongresului de catre Stefan Voitec, care sustinea participarea P.S.D. peliste comune cu P.C.R., arata cii in nici un caz si sub nici o forma nupoate fi pusa in discutie existenta Frontului Unic Muncitoresc care maipresus de orice consideratiune este expresia suprema a celor mai insemnateinterese ale clasei muncitoare, a intereselor ei vitale"17. Cu acelasi prilejs-a afirmat cu tarie pozitia hotarita a majoritatii membrilor P.S.D. carevedeau in convergenta electorala a celor doua partide muncitore§ti dinRomania un comandament de la care nu se poate dezice fara cele maigrave riscuri pentru mentinerea §i adincirea rolului activ pe care 1-au ci--tigat aceste partide in viata politica si In aparatul de stat"18.

In cursul dezbaterior s-au facut referiri Ia legatura existenta intrepresedintele partidului C. Titel Petrescu i conducatorii partidelor deopozitie, care se angajau ca in cazul cind P.S.D. va candida separat,pe liste proprii, i-ar acorda un sprijin politic §i material. Acest fapt acontribuit si mai mult la izolarea elementelor de dreapta din conducerea,P.S.D., ceea ce s-a reflectat concludent in rezultatul votului : din 351de delegati, reprezentind 69 de organizatii, 292 au votat pentru colabo-rarea cu P.C.R. in alegeri si 29 impotriva. Un numar de 60 de delegatis-au abtinut iar 30 au fost absenti16.

Hotarirea Congresului P.S.D. de a mentine si dezvolta colaborarea cuP.C.R., masurile adoptate ulterior de C.C. al P.S.D. de a pune in afaraparti-dului, pentru actiunea lor dizidenta", pe liderii de dreapta: Titel Petrescu,

Arhiva C.C. al P.C.B., fond 2, dosar 6, 279.Libertatea" nr. 474 din 14 martie 1946.

18 Ibidem." Procesul verbal al numariltoril voturilor, sediniei din 10 inartie 1946; Buletinul

P.S.D." nr. 6, din martie 1946, p. 48. Dupa anunlarea rezultatului votArii, Serban Voinea,unul din susliniitorii lui C.-Titel Petrescu, a declarat ca se supune majoritätii si a criticat Intermeni aspri hotilrirea lui C.-Titel Petrescu de a pArtisi lucrarile congresului, aratInd ca nu sesolidarizeaza cu un gest care poate Insemna spargerea partidului" (Libertatea" nr. 473din 13 martie 1946).

si

www.dacoromanica.ro

11 CREAREA PARTMULUI REVOLUTIONAR UNIC 189

Adrian Dumitriu, Iosif Jumanca i Ilie Dumitru 2°, desfiintarea functieide pre*edinte *i largirea Comitetului Central al P.S.D. cu elemente ata*ateunitatii proletare, au contribuit la consolidarea frontului unic, la creareaunor conditii prielnice pentru dezvoltarea sa. In zilele urmatoare, peadresa conducerii Partidului Social-Democrat i Comitetului Central alF.U.M. an sosit sute de motiuni *i telegrame adoptate in adunari generaleale salariatilor sau in conferinte ale Comitetelor judetene, in care seexprima adeziunea fata de hotaririle adoptate. Amintim aici adeziuneatotala pentru frontul unic a organizatiior P.S.D. din toate sectoarelecapitalei ca *i din judetele Moldovei, Munteniei, Olteniei, Transilvaniei

Dobrogei 21.In aceasta atmosfera de imbunatatire substantiala a manifestarior

de unitate *i de munca pentru solutionarea cu eforturi comune a multi-tudinii de probleme ridicate de viata, la 29 martie 1946 are loc f}edintade Front Unic Muncitoresc a reprezentantilor celor dou5, Comitete Cen-trale 22, care a luat in discutie colaborarea pe mai departe a celor douiiparticle muncitore*ti *i lupta in comun impotriva tuturor incercarior desubminare a unitatii clasei muncitoare 23.

Apreciind insemnatatea pasului de apropiere facut de P.S.D. dele-gatii celor doua partide au fost unanimi in a constata ca prin intarireaunitatii dintre P.C.R. i P.S.D. se desehid noi perspective intäririi mi*-carii sindicale, a cre*terii rolului de hegemon al clasei muncitoare, arealizarii unei coalitii a tuturor fortelor democrate. Pe baza acestui comu-nicat in cursul lunii aprilie in intreaga taxa s-au desfit*urat numeroaseactiuni comune adunari ale salariatilor, plenare ale comitetelor judetenede front unic etc., in care, pe linga dezbaterea *i insu*irea documentuluiinentionat s-au rezolvat numeroase probleme curente.

Organizarea de catre F.U.M. a marii demonstratii muncitore*tidin 1 mai 1946, concordanta lozincior *i chemarilor cuprinse in apelurilelansate de conducerile celor doua partide, ca *i a cuvintarilor rostite,demonstrau o data in plus ca unitatea proletara poate constitui nucleulnoii coalitii de forte care a mearga in alegeri pe o platformrt comuna *ipe aceea*i lista.

In aceste conditii, C.C. al P.C.R. a elaborat *i a propus celorlalteparticle i organizatii politice o platforma pe baza caruia urma sa se rea-lizeze unirea tuturor fortelor democrate in alegeri in cadrul unui blocal partidelor democrate. Expresie a noior cerinte ridicate de desfap-rarea revolutiei. Platforma B.P.D. prevedea ca partidele guvernamentalesa se prezinte in alegerile generale pe o singura lista *i du un programcomun, in vederea continuarii i desavir*irii operei de refacere *i demo-cratizare a truth inceputa la 6 martie 1945", in care unitatea de actiune

22 La 9 mai 1916, grupul celor care au pgrásit congresul P.S.D. din 10 mantle s-au in-trunit In sala Amicitia", intr-un congres separat punind bazele Partidului Socialist-hide-pendent. Documentele pregititoare acestui congres, ca si ample relatari despre activitateaP.S.D.1., au fest publicate in ziarul P.N.T. Dreptatea", din 19 si 20 martie, 10 mai, 10, 12in 18 iulie 1946.

Libertatea" nr. 480 din 22,25 martie 1916.22 Sclnteia", nr. 490 din 31 martie 1916; Vezi i Libertatea" nr. 489 din 31 martie

1946.23 Comunicatul C.C. al punctele 1, 2. 4 In Scinteia", nr. 490, 31 martie 1916.F.U.M.,

www.dacoromanica.ro

190 GHEORGHE TuTtn 12

colaborarea rodnica", urma sa constituie garantia realizarii acestuiprogram 24.

Sub influenta actiunii unite a clasei muncitoare, in cursul lunilormartie si aprilie 1946, Frontul Plugarilor, Partidul national-popular,Partidul national-taranesc, Anton Alexandrescu si partidul national-liberalTatarescu, s-au pronuntat pentru participarea Ia alegeri pe olista comuna cu P.C.R. i P.S.D., iar la 17 mai s-a constituit Blocul Parti-delor Democrate, coalitie a tuturor partidelor si organizatiilor ce consti-tuiau guvernul de concentrare democratica.

Desfasurarea campaniei electorale a dus la consolidarea regimuluidemocrat si a legaturilor sale cu masele. Clasa muncitoare care s-a afirmatcu thrie drept forta conducatoare a societatii romhnesti si-a dezvoltataliantele cu taranimea si cu celelalte paturi sociale muncitoare. S-a doveditastfel inch o data insemnatatea deosebita pe care unitatea proletara oare in viata societatii, in realizarea si mentinerea unitatii de actiune aunor forte politice eterogene, indreptarea lor in directia solutionarii pro-blemelor majore ale etapei istorice date.

Alegerile parlamentare din noiembrie 1946 s-au incheiat cu o stra-victorie a fortelor democrate, care au obtinut 78,86% din voturile

exprimate trimitind in noul parlament 378 de deputati din totalul de414. Activitatea unita a celor 149 de deputati comunisti si social-democratia avut o mare insemniitate in asigurarea aplicarii cu fermitate a platformeiprogram, ca i in intreaga activitate a parlamentului ca organ legislativpus in slujba revolutiei. Pe baza rezultatelor obtinute in alegeri, la 29noiembrie 1946 Consiiul politic al B.P.D. a hotarit remanierea guver-nului, in care principala schimbare produsa consta in cresterea numaruluide ministri comunisti i social-democrati de la sase la opt si a sub-secretariatelor de stat de la patru la sase.

Anul 1947, indeosebi cea de-a doua j11-3 REALIZAREA PARTIDULI I NIC matate a sa, este caracterizat prin orien-

AL CLASEI MUNC1TOARE 1HN tarea ferma spre trecerea la revolutiaROMANIA socialista. Desavirsirea principalelor

obiective ale transforrnarilor burghezo-democratice, cursul revolutiei spre infaptuirea unor masuri cu tincontinut anticapitalist tot mai pronuntat, au determinat deplasarischimbari in continutul aliantelor politice infaptuite in perioada ante-rioara', iar in ultima instanta in insusi caracterul puterii de stat 25.

Pe baza analizei atente a noii situatii din tara, Partidul ComunistRoman a luat in cadrul plenarei Comitetului Central din 8-9 ianuarie1947 un ansamblu de masuri pentru imbunatatirea activitatii tuturororganelor i organizatiior sale, deplasind centrul de greutate al munciide partid spre verigile de jos, acolo unde se hotara soarta liniei politicesi realizind prin aceasta o imbunatatire calitativa a comitetelor judetenede partid, legarea nemijlocita a organizatiilor judetene de comitetul central

24 Platforma Program a Bloculut Parltdelor Democrate, Edit. B.P.D., 1940, p. 3-6.25 Romania in anit revoluliei democrat-populate, Edit. politica, Bucure5ti, 1971, p. 239

urmatoarea.

lucita

si

§i

www.dacoromanica.ro

13 CREAREA PARTIDULTSI REVOLUTIONAR UNIC 191

al partidului, intarirea legaturilor partidului cu masele 28 Actiunea desfa-surata de catre P.C.R. pentru raspindirea in rindurile maselor munci-toare a socialismului tiintifie, orientarea stiintei si culturii pe bazematerialiste au asigurat preponderenta ideologiei clasei muncitoare asupracelei burgheze. Analiza activitatii organelor de partid si indepartareadin rindurile P.C.R. a unui insemnat numar de elemente carieriste saucu origina sociala si trecut politic necorespunzatoare au contribuit inmod eficient la intarirea partidului si a legaturilor sale cu masele. 0expresie a acestei realitati o constituie i faptul ca pina in septembrie 1947Partidul Comunist Roman ajunsese s5 cuprinda in rindurile sale 726.973de membri, dintre care 44% muncitori si 39% tarani muncitori 27.

Insemnate modificari au avut loc in viata i activitatea PartiduluiSocial-Democrat, unde dupa congresul din martie 1946, prin indepartareadin conducerea partidului a principalelor elemente de dreapta si maiales dupa usturatoarea infringere in alegeri a P.S.D.I. care de faptmarcat disparitia acestei grupari hibride fortele revolutionare au fosttot mai puternic sprijinite si de sus.

Evolutia spre stinga a Partidului Social-Democrat, ea urmare acolaborarii cu P.C.R. si a cerintelor revolutiei, a fost astfel prezentatade catre unul din liderii acestui partid : Asa cum ne cere doctrinamarxista noi nu ne-am intepenit in dogme, ci am mers inainte dialectic,dind principiior noastre de baza aplicarea ceruta de realitatile vii aleclipei. Unde am gresit, cautam sa ne indreptam, unde am fost pe drumulbun, ineercam S171, intarim linia justa pe care am mers. Dar la capatuldrumului trebuie sa stea acea sinteza superioara socialista, care singurapoate fi expresia unei adevarate unitali" 28

In aceasta ordine de idei se impune a fi mentionata ampla actiunede clarificare inceputa in P.S.D. Inca de la finele anului 1946, analizaatenta a structurii partidului, a liniei sale politice i ideologice, indicatiile,propunerile si masurile adoptate pentru a face din P.S.D. un partid revo-lutionar. Astfel, in o serie de articole publieate in Viitorul Social", revistateoretica a partidului 28, au fost analizate, rind pe rind si trecute prinfocul criticii, principiile de organizare ale P.S.D., criteriile de primire sieducare a ntembrilor, activitatea sa teoretica, cerindu-se cu insistentasa se treaca la aplicarea de masuri hotarite pentru a face din P.S.D. unpartid en adevarat de clasa, marxist-leninist. Critica temeinica a felului incare se facea primirea in partid i formularea cerintei de a se acordatitlul de membri numai acelora care si-au insusit principiile marxist-leniniste si disciplina de partid, hotarirea cu care se cerea indepartarea

29 C. Olteanu, Mdsurile politice st organizatorice stabilite de plenara C.C. al P.C.I?.din iaruzarie 1947 si insemndlalea lor pentru imbundldfirea rnuncii de parlid V a legdturzlorlui cu masele in Anale" nr. 5 1963.

27 Gh. Tutui, Dcwollarea Partidului Comunist in anti 1944 1948 In Anale" de istoricnr. 6 1970.

29 Lotar Riiclaceanti, Temelitle politicii de Front Unic Muncitoresc si perspectivele ei,Edit. P.S.D., Bucuresti, 1916, pag. 24.

29 Revista Viitorul Social" si ziarul Libertatea" au publicat Intro altele uriniltoarelearticole Principii organizatorice, Constiinta de clasd in miscarea muncitoreascd, Mai multd leoriemarxistd, Structura P.S.D., Dircctivele politicii noastre socialiste, Democralia interne: de partid,Crilica si autocritica in partidul closet muncitoare, Mornia proletariatului, Ideologia ParliduluiUnic Muncitoresc j allele.

www.dacoromanica.ro

192 GHRORGHE TUTUI I

din P.S.D. a elementelor straine, cu mentalitate mic burgheza, neadap-tabile, numeroasele propuneri de organizare a partidului pe baza centra-lismului democratic, ridicarea teoriei la rangul de cerinta a practicii revo-lutionare, ca si preocuparea cadrelor de condueere a partidului de a con-tribui la elucidarea unor probleme importante cum ar fi : caile de trecerela socialism, evolutia si perspectivele frontului unic, continutul i carac-terul puterii de stat, superioritatea democratiei populare fata de demo-cratia burgheza etc., demonstreaza tocmai noua etapa in care pdsisePartidul Social-Democrat.

Dar, teama de socialism a elementelor mic burgheze patrunse inP.S.D., presiunea burgheza care se accentua pe masura ofensiveirevolutiei, ca si anumite influente externe, au determinat mai ales launele dintre vechile cadre social-democrate in special la cele cu functiimedii de conducere in partid si in sindicate, o recrudescenta a practicilorpoliticianiste. Aceasta situatie evoluind in strinsa legatura cu activitateaunui numar de membri noi ai partidului, mai ales din rindul acelora stre-curati in miscare sau straini de interesele ei, a dus la reaparitia la uniimembri si cadre ale P.S.D. a unor manifestari de incaleare a hotaririloradoptate de propria lor conducere.

Diiunatoare prin urmarile ce le aveau asupra unitatii clasei munci-toare, dar mai ales periculoasil prin tangentele sale cu activitatea de fri-nare a revolutiei desfasurata de gruparea burgheza din guvern, actiunileelementelor social-democrate de dreapta trebuiau demascate si zdrobitecu toata hotarirea. Pe aceasta lithe, in cursul anului 1947 din rindurilepartidului an fost exclusi un numar apreciabil de membri, a fost dizolvatcomitetul de partid al judetenei Ilfov precum si comitetul P.S.D. dinCapitala, s-a retras mandatul unor fruntasi ai partiduhri care aveaufunctii de raspundere in aparatul de stat. In acelasi timp, pe masuradesfasurarii conferintelor regionale ale P.S.D. si a alegerilor sindicale,numeroase elemente de dreapta din P.S.D., farit a fi indepartate din partid,an fost inlocuite din functiile detinute, fapt care de asemenea a con-tribuit la intarirea pozitiilor stingii revolutionare.

Evolutia acestui proces a fost puternic stirnulata de precizarilefacute de conducerea P.S.D. in legatura cu perspectivele colaborarii cuPartidul Comunist Roman si cu caracterul Partidului Social-Democrat.Referitor la prima problema, la 24 iunie cu prilejul Conferintei Comite-telor P.S.D., din judetul Prahova, *tefan Voitec, secretar general al par-tidului arata : In ceea ce privese colaborarea cu partidul comunist...ea trebuie sa se manifeste... intr-o straduinta de a da tarii o noua orin-duire... de a dezvolta la maximum capacitatea de productie, pentruridica in felul acesta standardul de viata al tuturor paturior muncitoare"30.Aceasta precizare privind hotarirea P.S.D. de a merge impreuna cuP.C.R. spre faurirea noii orinduiri sociale, stimulatoare ea insasi pentrudezvoltarea spre stinga a social-democratiei, a fost completata in august1947 cu hotarirea Biroului Politic al Partidului Social-Democrat in carese preciza c acest partid : este un partid socialist de stinga... care vaduce o politica corespunzatoare acestei orientari si nu va tolera in rinduriesale manifestari sau elemente de dreapta" 31.

" Libertatea" nr. 853 din 7 iunie 1917.Poporul" nr. 466 din 26 august 1947.

a

31

www.dacoromanica.ro

13 CREAREA PARTIDULUI REVOLUTIONAR tiNrc 193

Analiza evolutiei P.S.D. in prima jumatate a anului 1947 duce laconcluzia clara ca in acest timp s-a manifestat pe multiple planurihotarirea acestui partid de a face total pentru a tine pasul cu cerintelede dezvoltare ale frontului unic, de a-si aduce contributia la realizareaunitatii depline a clasei muncitoare. Aceste fapte infirma totodata apre-cierile unor istorici occidentali care neintelegind procesele interne ce s-audesfasurat in interiorul miscarii muncitoresti din toata tara noastr5,incearca s, acrediteze ideea dupa care trecerea la faurirea partidului unicar fi fost determinata de influenta unor factori externi 32, sau datoritafaptului ca P.S.D. era mai slab numericeste decit P.C.R.33.

Intarirea continua a P.C.R. si a legaturilor sale cu masele i evolutiaspre stinga a P.S.D., au facut posibila, catre finele anului 1947, trecerea laadoptarea i aplicarea unui sir de masuri in vederea realizariipartiduluiunic.Astfel, la 27 septembrie 1947, Birourile politice ale P.C.R. si P.S.D. s-auintrunit in sedinta comuna spre a examina situatia politica si sarcinile ce re-veneau clasei muncitoare din Romania. In cursul discutiilor, ambele parti aufost de acord cu aprecierea potrivit careia intarirea unitatii de actiune aclasei muncitoare continua sa fie conditia de baza pentru zdrobirea defi-nitiva a reactiunii i desavirsirea transformarilor burghezo-democratice.In consecinta ele au hotarit sa puna in discutia forurilor de conducererespective mijloacele practice pentru grabirea infaptuirii unitatii politice,organizatorice i ideologice a miscarii noastre muncitoresti 34. Imediatdupa adoptare, hotarirea a fost dezbatuta de catre comitetele judeteneale P.C.R. si P.S.D. reunite in sedintele de Front Unic Muncitoresc,stabilindu-se totodata noi masuri si actiuni comune, care sa duc'a la inta-rirea unitatii proletare.

In aceste conditiuni istorice s-au desfasurat lucrarile congresuluigeneral al Partidului Social-Democrat (4-9 octombrie 1947) care a avutinisiunea de a contribui la sporirea contributiei acestui partid la opera defiturire a unitatii politice a clasei muncitoare. Referindu-se la aceastaproblema, Raportul prezentat la Congres de catre Stefan Voitec arata caunirea este necesara istoriceste si se impune a fi realizata din punct devedere practic, ea legind preocuparile zilei de azi de cele ale viito-ru1ui"3'.

Congresul al XVIII-lea al Partidului Social-Democrat din Romaniaa adoptat Rezolutia politica, in care isi insuseste comunicatul BirourilorPolitice ale P.S.D. si P.C.R. din 27 septembrie i imputerniceste ComitetulCentral sa discute cu Comitetul Central al Partidului Comunist Romanmijloacele practice pentru realizarea unitatii politice, organizatoriceideologice a miscarii muncitoresti, si, pe baza acordului ce se va stabili,sit se faciii toate lucrarile si formele pentru desavirsirea unitatii in cadrulunui singur partid al clasei muncitoare.

32 Francois Fejtö Histoire des démocratics populaires, Paris, Comunist Eastern EuropeNew York, 1961, p. 43, Ilug Seion-Walson, From Lenin to Khrushchev Me History of WorldComunism. New York, 1965, p. 249-253.

33 in tulle 1947, P.S.D. avea 9136 de sectiuni care cuprindeau 570.201 membri repar-tizati astfel : 155.303 muncitori, 253.803 agricilitori, 30.346 nieseriasi, 62.180 functionari,13.903 liberi profesionisti, 8.663 comercianti si 46.603 aRe categorli (Libertatea" nr. 940 din8 octombrie 1947).

34 Sclnteia" nr. 935 din 29 septembrie 1947.35 Libertatea" lir. 942, din 10 octombrie 1947.

si

www.dacoromanica.ro


Pozitia comuna a celor dourt particle muncitore§ti fata de alegerilesindicale care s-au desfa§urat in perioada august-noiembrie 1947 §i inseirezultatele alegerilor au constituit o grea lovitur5, pentru reactiune, carespera crt alegerile s-ar putea transforma intr-o lupta deschisa intre parti-dele de stinga"38. Au e§nat totodatrt §i planurile reactiunii de a folosi ale-gerile sindicale spre a izola Partidul Social-Democrat de Partidul ComunistRoman §i a-1 opune acestuia ca o a treia forta".

Desfa§urarea intregii campanii a alegerilor sindicale din 1947 dee-tuata in strinsa legritura cu lupta pentru refacerea economiei nationale §ilimitarea exploatarii capitaliste a dus Ia alegerea a 4.967 de comitetesindicale §i de intreprinderi, cuprinzind in total 41.601 membri 37. Inaceste comitete an intrat ca reprezentanti ai intregii mase de salariati27.122 de comuni§ti, 5.484 de social-democrat i §i numero§i oarneni ai munciAfara de partid 38.

Ca urmare a schimbarii hotaritoare a raportului de forte in favoareaproletariatului §i a aliatului sau principal, taranimea muncitoare, la6 noiembrie 1947 au fost indeparati din guvern §i ultimii reprezentantiai burgheziei, numarul mini§trilor comuni§ti §i social-democrati marin-du-se de la 8 la 11 §i a subseeretarilor de stat de la 6 la 838. Schimbareacalitativa survenita in guvern, preludiu al doboririi monarhiei §i instaurariirepublicii ca forma de stat a celor ce muncesc, a dat un nou impuls lupteipentru desavir§irea unitatii proletare. La ineeputul lunii noiembrie 1947,Comitetul Central al Frontului Unic Muncitoresc a stabilit inceperea lucrit-rilor pregatitoare ale realizarii Partidului Unic Muncitoresc. In acest scop aufost constituite dona comisii din reprezentanti ai conducerii P.C.R. §i P.S.D.care au fost insarcinate cu. elaborarea Platformei §i a Statutului partidu-lui unic precum §i a mrtsurilor politice §i organizatorice necesare actiunii deunificare. Lucrind in comun §i intr-o atmosfera prieteneasca §i principialacele doua comisii au elaborat in scurt timp Proiectul de Platforma a PartiduluiUnicMuncitoresc §i masurile organizatorice corespunzatoare, documente ceau fost prezentate spre dezbatere §i aprobare Birourilor Politice ale P.C.R. §iP.S.D. reunite in §edinta comuna la 11 noiembrie 1947. Cu acest prilejs-a reliefat faptul cit proiectul de platforma care a fost supus spre apro-bare era rezultatul unanimitatii de pareri a comisiei, care dupa cum seprecizeaza in stenograma discutiior Nu a avut in activitatea sa divergenteprincipiale"40. In urma dezbaterilor au fost clarificate numeroase problemeridicate de infaptuirea unitatii. Cele doua Birouri politice, a crtror §edintaa fost prezidata de secretarul general al P.C.R., au adoptat in unanimitatedocumentele prezentate 41, au constituit fundamentul principial pe cares-a vealizat unitatea clasei muncitoare din Romania, in cadrul unui singurpartid marxist-leninist. Platforma prevedea ca. Partidul Ulric Muncitoresctrebuie sa fie partidul de avangarda a clasei muncitoare", ideologia sa

1

Libertatea" nr. 434, din august 1947.37 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 1/1947, dosarul nr. 306, fila 97.55 Vezi mai pe larg Gheorgbe Tutui, Paraschiv Cotofanti, Sindicalcle din Ronidnia in anti

dernocrafiei populare, Edit. politica', Bucuresti, 1970." Scinteia" nr. 970 din 9 noiembrie 1947.40 Arhiva C.C. al P.C.R., fond P.S.D., registru de procese-verbale, =pa 2/1947, pro-

cesul-verbal din 11 noiembrie 1947.Sclnteia" nr. 970 din 9 noiembrie 1947.

16

41

www.dacoromanica.ro


ideologia de clasa a proletariatului : marxisrn-leninismul", iar centralismuldemocratic principiul organizatoric de baza"".

Prevederile programatice inserate in documentul principial carestateau Ia baza unificarii P.C.R. i P.S.D. 0 care prin prevederile sistructura sa se asemana unui statut al partidului de tip nou" demonstraufaptul ca cele douil partide rnuncitores,ti aveau un pullet de vedere unitar

in ceea ce privete dezvoltarea ulterioara a trii pe calea socialismului.Platforma ilustra de asemenea unitatea deplina de vederi a celor douapartide in ceea ce prive§te scopul final al partidului unic, aratind ca. acestseop este infaptwirea societatii socialiste prima fazii a comunismului...pentru a se trece apoi la realizarea fazei superioare societatea comunistii"43.

Stabilind principalele jaloane ale luptei pentru trecerea la socialism,platforma cuprindea in prevederile sale 0 pozitia partidului fata de cele-kite clase i paturi sociale, fat a de organizatiile §i partidele politice ale tariinoastre. Punind in centrul politicii sale consolidarea aliantei dintre clasamuncitoare ii taranimea muncitoare, partidul unic muncitoresc se angaja

promoveze in continuare o politica plina de grija fata de celelalte paturide oameni ai muncii, Lira deosebire de nationalitate.

Dupa adoptarea Platforrnei P.U.M. in lunile noiembrie i decembriemule anului 1947, in intreaga tara au avut loc adunari comune ale mem-brilor celor douit partide in cadrul carora documentul a fost dezbatut §iaprobat, iar incepind din ianuarie 1948 s-a procedat la alegerea birourilororganizatiilor de baza, a comitetelor de sector, de plas ii judetene alepartidului unic ".

La 21 februarie 1948, in. conditiile unui puternic avint politic alchHei muncitoare i al celorlalti oameni ai muncii, in sala Ateneului Romandin Bucure§ti s-au deschis luerarile Congresului de constituire a P.M.R.La Congres, membrii partidului unic in numar de aproape un milion, aulost reprezentati de 822 delegati cu Clrept de vot deliberativ 760 ale0in adunitrile judetene, 62 membri ai celor doua comitete centrale, precum

8 delegati cu drept de vot consultativ 45. Delegatii la congres au aprobatactivitatea desfaprata de Comitetele Centrale ale P.C.R. i P.S.D. invederea unificarii i au adoptat in unanimitate hotarirea istorica de fa'u-lire a partidului Julie al clasei muncitoare din Romania. Au participat,ca invitati, delegati ai partidelor comuniste, socialiste 0 ale altor organi-zatii democratice din Albania, Anglia, Austria, Bulgaria, Cehoslovacia,Franta, Greeia, Iugoslavia, Italia, Olanda, Palestina, Polonia, Ungaria 46,

42 Platforma avea o introducere despre conditiile interne si internationale urmatoarelecapitole : Ideologia si principiile organizatorice, Morala proletaril a Partidului Unic Muncitoresc,Sarcinile imediate ale Partidului Unic Muncitoresc pentru dezvoltarea democratiei populare InRomtlnia, Politica externA i scopul final al Partidului Unic Munictoresc. Piatforma ParliduluiUnic Munciloresc Bucuresti, 1947, p. 17-23.

43 Platforma P.U.M., p. 29-30." La data de 10 februarie 1948, clnd s-a Incheiat actiunea de constituire a organiza-

titlor partidului unic, numArul total al membrilor P.U.M., era de 937.846 dintre care 805.769(85,92%) P.C.R. si 132.077 (14,08%) P.S.D.4Arhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 2, dosar505, f. 106.

45 Congresul Parlidului Munciloresc Roman Bucuresti, 20-23 februarie 1948, Edit.P.M.R., 1948, p. 32. (Pe partide 74,77% din delegati proveneau din P.C.R. si 25,23% dinP. S.D.)

" Scinteia" nr. 1052 din 22 februarie 1948.

s.4

si

si

si

www.dacoromanica.ro


Pe adresa congresului au sosit mesaje de saint din partea PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice, Partidului Socialist Unit German, PartidulComunist Danez, a partidelor comuniste din Suedia, Argentina, Belgia,Finlanda, Venezuela, Chile, Japonia, Siria si Liban.

In raportul politic general prezentat Ia congres de catre GheorgheGheorghiu-Dej secretar general al C.C. al P.C.R. se facea o ampla analizaa conditillor interne si internationale in care se infliptuia unitatea deplinaa miscarii muncitoresti din tara noastra, se indicau caracteristicile nouluipartid i directiile activitatii sale in viitor si se subliniau particularitatileprocesului de unificare. Crearea partidului unic arata raportorulnu este o simpla hotarire care abia urmeaza sa fie tradusa in viata intr-unviitor mai mult sau mai putin indepartat, deoarece noi venim la acestcongres cu organizatii unice si cu conduceri unice ale organizatiilor departid". Iar mai departe, referindu-se la felul in care s-a infaptuit unitateapolitica, ideologiea si organizatoriea, pe baze marxist-leniniste, se preci-zeaza c aceasta a izvorit in mod organic din unitatea noastra de actiunein cadrul Frontului unic muncitoresc, din actiunea de lamurirc ideologicasi din apropierea tovaraseasea ce s-a inchegat in munca i lupta dusitin comun"47.

Se generaliza astfel o bogata activitate revolutionara si se demonstranu numai posibilitatea realizarii unei politiei de apropiere continua intrecomunisti si social-democrati, de trecere a acestora din urma pe poziiirevolutionare, dar i caile si metodele folosite in acest scop.

Un moment important in desfasurarea lucrarilor Congresului 1-aconstituit dezbaterea si aprobarea statutului P.M.R. pe baza raportuluiprezentat de Lotar Radaceanu. Noul statut cuprindea definirea partiduluiea avangarda organizata a clasei muncitoare din Romania, detasamentu1ei eel mai inaintat care se calauzeste in intreaga sa activitate din invittaturamarxist-leninista aplicata in mod creator la conditiile din Romania.

Numai calauzit de inviitatura marxist-leninista se arata inraportul asupra proiectului de statut si aplicind-o in mod creator laconditiile specifice ale tarii noastre, Partidul Muncitorese Roman, vaputea sa se orienteze just in toate problemele politice complicate si sutindrume intreaga activitate a membrilor sai in directia corespunzatoarecu interesele clasei muncitoare si ale poporului, in directia pc care o indicalegile de dezvoltare a societatii"48.

Stabiirea centralismului democratic si a democratiei interne caprincipii organizatorice de baza ale P.M.R., a criteriilor de primire inpartid si a normelor de activitate, a normelor de constituire a organiza-thlor de partid si de alegere a organelor conducatoare, si a sarciniloracestora, a drepturilor si indatoririlor membrilor de partid, demonstrau cutpartidul unic era un partid revolutionar de tip nou.

In acelasi timp cu expunerea principiior fundamentale de cladirea partidului cuprinse in statut, raportorul a facut i o Belie de aprecieriasupra insusi procesului de unificare subliniind temeinicia acestui act istoric.

47 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole cuvinteirt, edilia a 1V-a, E.S.P.L.P., Bucureti, p 123.48 Raportul asupra proiectului de stalut al Partidului Munciloresc Editura P.M H.,

1948, p. 19.

iRonOn,

www.dacoromanica.ro


Pasim astlzi Ia desdvirsirea procesului de unificare nu numai cuThicuria pe care mice luptator revolutionar o simte in clipe atit de mgrete

insemnate ari-tta raportorul dar i ett constiinta ferm c ceea cefaeem astAzi e bine fleut si fleut pentru totdeauna o unificare organiel,izvorità din instisi realitatea luptelor noastre, din insusi procesul istorieal luptelor elasei noastre muncitoare"49.

Congresul de constituire a partidului unic a dezbltut i aprobatin unanimitate intreaga activitate anterioar i documentele prezentatesi a stabilit jaloanele principale ale procesului complex de eonstruire inRomania a orinduirii soeialiste.

In ultima zi a luerlrilor a fost ales Comitetul Central al PartiduluiMuncitorese Roman, format din 41 de membri si 16 supleanti, (43 pro-venind din P.C.R. si 14 din P.S.D.), iar in prima sa plenard, tinutit la24 februarie 1948, Comitetul Central a ales Biroul Politic format din 13membri si 5 membri supleanti (13 din P.C.R. si 5 din P.S.D.). In aceeasizi, Biroul Politic a ales pe Gheorghe Gheorghiu-Dej ea secretar al Comi-letului Central si a eonfirmat redaetorii responsabili ai ziarelor Scinteia"

Libertatea" organe ale partidului unic.Participarea comunrt a comunistilor i soeial-democratilor la alege-

rile comitetelor de partid i a delegatilor pentru congres in raport enponderea efectivele avute alegerea in organele superioare a partiduluia unor cadre de baza, ce proveneau din ambele partide, ea si Intreagaactivitate ulterioarà, demonstreazl falsitatea avertismentelor unor lideride dreapta ai social-democrat-iel oceidentale, despre asa-zisa lichidare

Este o realitate faptul el in etapa urmltoare, desi au existat diferiteneajunsuri si greutAti in activitatea P.C.R., in interiorul partidului unicnu s-au ftleut discrimingri intre membrii proveniti din P.C.R. sau P.S.D.,tali membrii partidului avind, in virtutea prevederilor statutului, aceleasidrepturi si aceleasi indatoriri, fiind reprezentanti in mod corespunzltorin organele conducgtoare locale si centrale ale partidului i statului.Aceasta osmozä realizatg intr-o perioadl istoricA scurta, a permis Congre-sului al IX-lea al Partidului Comunist Roman sa, adopte istorica hotArireprin care s-a acordat vechimea in partid, din momentul intrarii in mis-earea revolutionara, atit a celor care an activat in anii ilegalitatii sub eon-ducerea Partidului Comunist, cit si celor care au flcut parte din PartidulSocial-Democrat, din Partidul Social-Unitar si din Partidul Socialist.Este limpede el pentru membrii Partidului Social-Democrat unificarea,pe care au sprijinit-o in covirsitoarea lor majoritate, a insemnat tocmaiposibilitatea de a desfasura in continuare o activitate politica rodnica,de a se afirma ca elemente active in intreaga opera de constructie socia-lista ; i, dimpotriva, acea infima fractiune care a refuzat unificarea, ra-minind intr-o totala izolare, a disparut din viata politica a Orli. Uniidintre cei ce an Mcut parte din aceasta, fractiune, intelegindu-si ulteriorpozitia eronata pe care se situeaza au cerut sl fie si ei primiti ca membriai Partidului Comunist Roman.

Prin felul in care a fost eonceputa si realizata, unificarea a avut unputernic ecou nu numai pe plan intern ci si international oferind prole-

49 Congresul Parlidului Munciloresc Roman, p. 176.

§i

ci

qi

politica".

www.dacoromanica.ro


tariatului de pretutindeni o experienta pozitivk privind rezolvarea uneiadintre cele mai complexe sarcini puse de istorie in fata miF,tckrii muncito-reFAi. 0 experientk care a demonstrat ck unitatea clasei muncitoare esteindispensabilk pentru victoria revolutiei socialiste, ck realizarea acesteiunitkti poate lua diferite forme, in functie de specificul conditiilor dinfiecare tark mentinerea unei anurnite independente a partidelor saudeplina lor contopire fkurirea pe haze principiale a partidului unienu inseamna un punct final al colaborkrii §i ca ea deschide cimp largmanifestkrii in viata social-politick tuturor miitantilor micàiii mun-eitore§ti.

LA C'RRATION DU PARTI 1:170LUTIONNAIREUNIQUEMOMENT IMPORTANT DE L'HISTOIRE DE LA PATE LE

L'artiele préseute, en s'appuyant sur une riche et variée docu-mentation, la collaboration entre le Parti Communiste Roumainet le Parti Social-Démocrate jusqu'au moment de leur fusion en unseul parti révolutionnaire, demontrant que cette realisation de portéehistorique est le résultat d'un processus interne, de miirissement denotre mouvement ouvrier, d'une meilleure comprehension des réalitesCconomiques, sociales et politiques du pays.

Se fondant sur les conclusions d'une ample experience accumuleependant la période de l'entre-deux-guerres et sur de longues traditionsde lutte remontant jusqu'au debut du mouvement, le processus deparachèvement de l'unité du mouvement ouvrier de Roumanie, A l'avant-garde duquel s'est situe, dans im esprit de suite, le Parti CommunisteRoumain, s'est deroule en étroit rapport avec le développement de larevolution populaire, comme une partie integrante de celle-ci. Il se carac-terise par le fait que le front unique, realise en avril 1944, s'est developpesans interruption sur de multiples plans et s'est etendu au mouvementsyndical, aux actions de masse pour l'instauration et la consolidation dupouvoir populaire, a l'activité deployée par les communistes et les sociaux-dernocrates dans le gouvernement et le parlement et a exerce tine puissanteinfluence sur toute la vie politique de Roumanie. Faisant reposer la luttepour le parachèvement de l'unité du mouvement sur les intérêts fondamen-taux de la elasse ouvrière qui etaient preponderants et jouaient un rolemobilisateur, en écartant peu a pen, mais dans un esprit de suite, leselements de divergence, les deux partis ouvriers ont reussi dans un courtlaps de temps A determiner l'unification du mouvement ouvrier, non pointpar la fusion mecanique des deux partis existants, mais par Passurancede la victoire complete de la conception révolutionnaire du proletariatsur tout le mouvement ouvrier.

Ce fait a puissamment influence l'accroissement de la capacite delutte de notre classe ouvrière, a determine de continuels &placementsvers la gauche dans le cadre de toute la société, faisant de la classe ou-vrière roumaine non seulement la force dirigeante de la revolution socia-liste, mais aussi un détachement actif de la lutte pour l'unité de laclasse ouvrière internationale, pour la democratie, la paix et le socialisme.

, ca

ritsum8

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE GENERALA ASUPRA PRINCIPALEsLORPUBLICATII DE ISTORIE ROMAN-ESTI.

REVISTA DE ISTORIE" REALIZARI SIPERSPECTIVE LA 30 DE ANI DE APARITIE

DE

ION APOSTOL

Un rol deosebit in lupta pentru transformarile sociale §i nationalecare au avut bac la mijlocul secolului trecut §i mai tirziu in perioada uniriiprincipatelor, a obtinerii neatirnarii neamului romanesc cit §i. pentrudesvir§irea unitatii statale in 1918 1-a avut presa §i periodicele de facturaliteral* politica sau sociala. Inca in primele publicatii literare §i politiceaparute in tarile romane un loc aparte a ocupat tratarea problemelorde istorie. Sustinerea cu argumente istorice sau de alta natura, a dreptu-rilor noastre asupra acestor meleaguri pe care locuim de veacuri a statin atentia publicatiilor respective, au constituit elemente de baza in pre-gatirea ideologica §i politic a revolutiei de la 1848 in tarile romane.

Permmalitati politice proeminente ale epocii revolutionare §i in ace-la§i timp istorici de searna ai tarii noastre, Nicolae Balcescu, Mihail Ko-galniceanu, Georo.e Baritiu, Simion Barnutiu au exprimat in operele lor§i in publicatiile t'de istorie pe care le-au initiat problernele fundamentaleale societatii romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea : realizareaunitatii statale, dobindirea independentei nationale, emanciparea social*Revistele do istorie care au aparut in aceasta epoca au desfa§urat o ampla

sustinuta activitate pentru publicarea izvoarelor istoriei tarn noastre.Inca primele publicatii mai cunoscute din Tara Romaneasca, Moldovasj Transilvania, Curierul romanesc", la Bucure§ti, Albina romaneasca"la Ia§i, Gazeta de Transilvania" §i apoi Foaie pentru minte, inimaliteratura" la Bra§ov ca §i alte gazete §i ziare au reflectat in paginile lorpreocuparile de istorie politica, sociala, economica puse in slujba propa-§irii patriei.

Miitanti politici ai epocii care au fost in acela§i timp §i istoricicunoscuti an facut din trecutul de lupta al poporului nostru, din gloriastrabuna fundament §tiintific pentru sustinerea drepturilor noastre lalthertate §i independenta. Daca M. Kogalniceanu prin publicatia sa ArhivaRornaneasca" aparuta in 1840 a inzestrat istoriografia noastra cu primarevista istoriea, August Treboniu Laurian, Nicolae Balcescu, BogdanPetriceicu Hasdeu §.a. vor continua initierea unor periodice menitepu.na bazele studiului istoriei pe un fundament docurnentar mai bogat.

,REVISTA DE ISTORIE", Tom. 31, Nr. 2, p., 199-221,1978

si

www.dacoromanica.ro

900 ION APOSTOL 2

Subliniind existenta continuitatii poporului nostru, a patriotismului sau,N. Baleescu mentiona in Magazin istoric pentru Dacia" neeesitateaobiectiva a scrierii unei istorii nationale din care generatille mai tineresii poata, eunoage experienta *i virtutile stramo*ilor bor.

Relevind c istoria este cea dintii carte a unei natii *i ea intrins'tea 10 vede trecutul, prezentul i viitorul, marele revolutionar democratarata c stramo*ii no*tri s-au aflat de mai multe ori in imprejurari grele,cind, suportind migrarea a numeroase popoare sau inconjurati de imperdputernice an rezistat cu barbatie timp de optsprezece veacuri. Aceasta,le-a dat mai multa ineredere in viitor, le-a oferit prilejul s apere eu curajautonomia impotriva du*manilor din afara, sii actioneze cu mai multarIvn asupra transformiirilor sociale *i politice care au urmat in interior,permitindu-le ocupe loud cuvenit in marea familie a popoareloreuropene.

Cautind sa stabileasea modul in care revista concepea aleatuirea,viitoarei istorii a patriei, Balceseu consemna : Dar ea o istorie sit poataaduce aceste foloase, nu trebuie sit fie rmmai ca un *ir de oarecare Intim-plitri politiee sau militare uscate, fara niei o eoloare, fara niei un adevarlocal, nu trebuie sa se oeupe numai de oarecare persoane privilegiate,dar sit ne arate poporul roman en institutiile, ideile, seutimentele *i obi-ceiurile lui, in deosebite veacuri" C Obiectivele de perspectiva ale Maga-zinului istoric pentru Dacia" erau bine stabilite, precizindu-se ea trebuiefleut un pas inainte *i in afara luerarilor serise ping, atunei ; istoriciitrebuie sit mearga mai departe sit alerge la izvoarele originale, sit caute*i sa adune toate daturile putincioase *i atunei vor putea tese o buna,istorie... deseoperirea, eercetarea *i adunarea lor este seopul aeesteipublieatii" 2.

Subliniind important a depistarii documentelor pentru aleatuireaistoriei patriei, a culegerii legilor *i actelor oficiale, poeziilor *i traditiflorpopulare, a cronicilor, rnsdnptnlor, momunentelor i lucrarilor ce descriuobiceiurile poporului care se gaseau la manastiri *i particulari, in biblioteci

arhive personale sau publice din Voile romane, revista mentiona nece-sitatea studierii *i a documentelor privind istoria noastra din bibliotecileti arhivele publiee sau personale din tarile veeine Ungaria, Polonia,Rusia *.a

Ocupindu-se in Prospect la Magazin istorie pentru Dacia" de pro-gramul publicatiei, facind un ealduros apel Ia toti cei care se intereseazade trecutul tarilor romane sa contribuie prin stringerea doeumentelor laalcatuirea unei istorii, A. T. Laurian *i N. Baleescu prezentau eititorllorprofilul tematic *i cele *ase parti sau rubrici ale Magazinului" :

I. Cronicul romanese va coprinde deosebite cronice anale (sauletopisete serise in limba romaneasca).

II. Diplomaticul romanesc va coprinde deosebite acte oficiale auton-tice igite din deosebite imprejurari, hrisoave, anaforale ale ob*te*tiloradunari..., traetate, conventii i alte scrieri en interes istoric.

1 N. BAlcescu, Cuvint preliminariu despre i:voarele isloriet ronninilor, In Magazin istoricpentru Dada", 1845, p. 2 ; vezi 0 N. illicescu, Opere, vol. I, Edit. Acad., Bucure0i, 1953, p. 59.

2 lbidem.

ji

sa-si

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA DE ISTORIE", REALIZARI SI PERSPECTIVE 201

III. Memoratoriul dacian va coprinde documente istorice despreDacia, culese din autori vechi greci, latini, bizantini, istorici din veaculde mijloc, in deosebite limbi traduse in romaneste.

IV. Inscriptoriul dacian va coprinde inscriptii aflate in partileDaciei, atit vechi, latine i grecesti, cit si nouiti, romanesti sau intr'altelimbi moderne en traducerea in romaneste F,4 i cu desbaterea critico-isto-rich, monumente de arhitectura, morminte, movile cu interes istoric.

V. Disertatoriul istoric va coprinde cronologia domnilor asezatidupa hrisoave, dezbateri istorice, parte spre intelegerea deosebitilorscriitori despre descoperiri istorice facute de autori mai noi,dosebite disertatii, descriptii geografice etnografice.

VI. Buletinul bibliografic va coprinde lista scrierilor moderne,nationale sau straine, care ating Dacia sau istoria ei, dimpreuna cu obser-vatiile critice asupra lor, precum si critica scrierilor istorice ce ar iesi deaici inainte.

in sfirsit se vor adaoga carte geografice si deosebite desemne demomunente cn interes istoric" 3. Am redat aceste sase parti pentru avedea ce tematica bogata si variatiti, cit de cornplexa si totodatiti interesantaconcepeau cei doi istorici ai secolului trecut pentru o publicatie de istorie,inenita sit miiteze pentru drepturile noastre, sa contribuie la alcatuireaadevitiratei istorii" a poporului roman.

Numeroase alto publicatii, in general ziarele cu prouuntat caracterpolitic sau reviste literare au publicat in coloanele lor articole ce foloseauargumente istorice in mobilizarea maselor populare, a fortelor inaintateale poporului pentru faurirea si consolidarea statului roman modern,pentru progresul si propasirea lui.

Dupa publicarea citorva periodice de istorie la Iasi, ca Foaia derstorie romana" (1860) inlocuita ulterior cu Foita de istorie si literatura"iar din 1882 revista Din Moldova" care-si schimba numele in Lumina"uncle sint cornentate documente i publica studii B. P. Hasdeu, marcantapersonalitate istorica, acelasi incepe in 1865 publicarea revistei Archivaistorica a Romaniei". Aparutiti sub auspiciile Ministerului Instructiuniipublice avind ca subtithr Colectiune critica de documente asupra trecu-tului roman, incepind de la timpi cei mai departati si pin5 la anul 1800"ea era conceputa s5 publice un mare numar de izvoare interne si externescrise in limbile medio-bulgar, sirba, polona, latina s.a., necunoscute pinaatunci in cea mai mare parte cercetatorilor romani" 4.

Mentionind in Darea de seama"... cauzele care 1-au determinatsiL publice un volum separat pe primul semestru al Archivei istorice"B. P. Hasdeu releva : Douiti publicatiuni periodice converg in mo-mentul de fata pe calea de a gramadi si a limpezi materialul, din care seva cladi odata, mai tirziu, doritul edificiu al istoriei romane : Tezaurulde documente al d-lui Papiu Ilarian si aceasta a noastra Archiva istorith" 5.Constatind faptul c5 istoria noastra este plina de povesti i lacune"

pentru a umple aceste goluri si a indrepta ceea co nu se potriveste ado-varului, Hasdeu propune alcatuirea de studii amanuntite bazate pe docu-

3 Ibidem.4 Vasile Alan, Aclivilalea isloriografica a lui B.P.Ilasden, In Studii", XVI, 1963,

nr. 5, p. 1027.6 Archlva IstorIcA a liornânier, tom. I, partea I, Bucure5tI, 1865, p. III.

Dacia...,i

si

www.dacoromanica.ro

202 ION APOSTOL 4

mente i nu pe cornpilatiuni cit i utiizarea de epistole, acte of iciale,calatorie, memorie, adica lucruri descrise sub impresiunea evenimentelor"..Argumentind neeesitatea publicarii documentelor noastre, autorul releva,

istoria, patriei era cunoscuta mai mult din cartile straine i cronicariiau aratat lipsa materialuthl documentar care se aflau in buna parte larnanastiri sau la familiile particulare. B. P. Hasdeu propunea depistarea,stringerea i publicarea acestor documente interne in revista sa. Sub li-niind faptul c revista folosea un sistem practic de a insoti fiecare docu-ment de un sumar detaliat pentru a inlesni cititorului cautarea i inte-legerea documentului Archiva istorica" mai are meritul de a imbrati*ain coloanele sale toate epocile istoriei romOne§ti privind toate aspectelevietii social politice incit in toate volumele nu exista material care sa nuposede macar unul din unnatoarele aspecte : politic, social, juridic, admi-nistrativ, eclesiastic, militar, comercial, topografic, cronologic, lingvistic,biografic, eraldic, etnografic, literar artistic" 6.

Prin metodele riguroase de publicare a izvoarelor i comentariilesale foarte largi i bogate Archiva istorica a Romtiniei" a jucat un roldeosebit in §irul publicatiior de istorie aparute in a doua jumatate a sec.al XIX-lea in tara noastra.

Alte reviste de istorie, sau care pe linga caracterul lor politic, literar,juridic, cuprindeau *i note de istorie in aceasta perioada au fost Traian"aparuta in 1869 care devine din 1870 Columna lui Traian" editate totde Hasdeu care de0 aveau o ternatica foarte variata de politica, literaturapopulara, tiinte economice, poezie, drept, medicina, bibliografie, filologie,publica numeroase documente sau materiale de popularizare a cunoE}-tintelor istorice. Din 1869 incepe sa apara Analele Academiei Române"care cuprinde numeroase studii de istorie publicate de membrii sectiei deistorie ai Academiei.

ffRevista pentru istorie, arheologie i filologie" de sub directiunea.lui Gr. Tocilescu, cu aparitie trimestriala din 1882 cu o existenta foarteindelungata a jucat un rol deosebit in cercetarile de istorie veche, in publi-carea rezultatelor sapaturilor care incepeau pe atunci sa se faca, cit §i inpublicarea unor articole de istorie medic i moderna.

In aceemi epoca in 1889 la Ia0 apare Arhiva societ4ii FAiintif iceliterare" care pe linga caracterul sau literar i multilateral Oiintific,

avind la conducerea sa o perioada indelungata pe A. D. Xenopol, va pu-blica numeroase studii de istorie i filozofie a istoriei in mare parte contri-butii ale directorului sau. Aici §i-a facut debutul marele istoric i savantde mai tirziu Nicolae Iorga.

Odata cu dezvoltarea cercetarii istorice la inceputul secolului nostru,en diversificarea *tiintelor sociale, cu aparitia unor publicatii care seocupau cu studierea unor aspecte auxiliare istoriei a aparut necesitateaobiectivä de a se publica o revista independenta consacrata numai car-tilor de istorie. Apareau astfel periodice ca : Buletinul Societi4ii Numis-matice Rornâne" din 1904, Buletinul Comisiunii monumentelor istor ice"din 1908 la Bucure§ti, Arhiva genealogica" din 1912 la Ia0, sau un anmai tirziu aparitia in cadrul sectiei istorice a Academiei Române a doua

6 Archiva istoricá a Roniânier, p. III, vezi §i V. Mach', op. cil., p. 1021.

si

et

www.dacoromanica.ro

5 REVISTA DE ISTORIE", REALIZARI 1 PERSPECTIVE 203

periodice Bulletin de la Section historique" *i Bulletin de l'Institutpour l'étude du sud-est européen" ambele conduse de N. Iorga 7.

Daca in primele reviste de la mijlocul secolului trecut istoria eratratata de pe pozitiile romantismului care a dus *i la initierea spirituluicritic in istoriografia noastra in periodicele care au urmat in a doua juma-tate a secolului *i mai tirziu materialele publicate erau concepute in lu-mina pozitivismului care capata o larga raspindire.

Trebuie subliniat faptul ca, in ultimele decenii ale sec. al XIX-Iea*i dupa aceea, patrunderea materialismului istoric in cultura istorica dinRomania prin revistele socialiste Contemporanul", Revista sociala" *.a.unde activau Ioan Nadejde *i C. Dobrogeanu-Gherea a exercitat o in-fluenta binefacatoare asupra scrierii istoriei noastre. Aparitia unor studiiample asupra fenomenului social-politic *i mai cu seamil accentuareacercetarii factoruhii economic au contribuit ulterior la na*terea istorio-grafiei marxiste romane*ti dintre cele doua razboaie mondiale, de dupacrearea P.C.R.

Revistele de traditie in domeniul literaturii din aceasta perioadaca Viata Romaneasca" din Iasi, Samanatorul" din Bucure*ti, Transit-vania" din Sibiu au continuat sa publice articole *i note referitoare laistoria Orli dar se simtea nevoia unui organ care A se ocupe numai deproblemele de istorie.

In aceste imprejmitri apare in ianuarie 1915 Revista istorica"publicata sub auspiciile Casei Scoalelor de N. Iorga cu concursul maimultor hpeciali§ti care a aparut trimestrial pina in 1945. Referindu-sela oportunitatea unei astfel de publicatii mentorul ei *tiintific mentionain cuvintul introductiv : O astfel de revista, aril arheologie *i filologie"din titlul *i cuprinsul luxoasei publicatii a lui Tocile,scu continuata acuinde un comitet n'a existat pina acum la noi, de*i nu e tara cu oarecarecultura generala *i istorica la care ea sil, lipseasca" 8. N. Iorga subliniain continuare aportul unor profesori arhivi*ti, sau altor intelectuali pasio-nati de cercetarea trecutului care cu sacrificiul continuu de muncil *ibani au inregistrat succese cu revistele pe care le-au scos, dar ca die nu*i-au putut ingadui de a se atinge de acele probleme de cultura *i defilosofie a istoriei care preocupa tot mai mult spiritele in zilele noastre".

Fkind apel la sprijinul speciali*tilor, ale publicului cititor, al tine-retului, la toti acei care se apleaca asupra filelor ingalbenite ale trecutuluicu dragoste de tart *i de acest popor, N. Iorga arata : Ramine atitateren, in ce prive*te fondul original, descoperirea care trebuie semnalatafara zithava, ideea generatoare care se cere a fi raspindita neapkat, orien-tarea folositoare pentru atitia, indeinnul la cercetari intr-uu anumit sens.Ramine materialul marunt care nu poate da un volum *i nu poate sprijiniprin valoarea sa un studiu mai intins. Ramine informatda bibliografica*i cite lucruri de mare folos care zac in saltare, unde se uita *i se pierd !" 9.Stabilind apdar un program de stringere riguroasa a materialelor de is-tonic *i de informare *tiintifica a tot ce merita a fi publicat, revista i*i

7 Vasile Netea, Des pdriodiques hisloriques rounlains (1821 1970) In Nouvellesetudes d'histoire", vol. IV, Editions de L'Academie, Bucarest, 1970, p. 378.

8 Revista IstoricA", an. I, nr. 1, 1915, p. 1.* Ibidem, p. 2-3.

www.dacoromanica.ro

204 ION APOSTOL

propunea pentru orientarea speciali§tilor valorificarea uneori a faptelormai putin semnificative dar §i trecerea la sintetizarea faptelor istorice,la teoretizarea ideilor care o poate oferi analiza fenomenului social, laevidentierea actelor de cultura ale istoriei.

Revista avea preocupari de istoria tarii dar §i de istorie universala,oferind paginile sale temelor care ne interesau privind de pilda legaturicu popoarele vecine cu care am veuit in contact de-a lungul veacurior,influente reciproce care s-au succedat. Avind ca subtitlu llari de seama

documente §i notite", Revista istorid" sublinia ce intelegea prinaceste dari de seama. Acest material urma sa cuprinda integrarea elemen-telor nationale in contextul sud-estului european sau de istorie universala,avmd legatura cu noi dar §i interes pentru noi nu numai in ce prive§tenevoia esentiall §i elementara de a ne cunoa§te pe noi dar §i aceea, frcare nu poate fi o cultmA de specialitate deplina §i ce mult lipse§teea la noi ! de a avea orientarea in domeniul intreg al istoriei care... seschimba astazi a§a de mult de la un moment la altul"1°.

Nicolae Iorga lansa ideea incurajarii tuturor celor care indiferentde pregatirea lor intelectuala dar cu inteligenta, putere de munca §i dorintade a ajuta dezvoltarea scrierii istoriei Tor sa slujeasca poporul din careprovin, sa tread, la cercetarea de documente sau alcatuirea de materialepentru a putea fi valorificate.

Aducind contributii de pret la elucidarea a numeroase problemede istorie medie §i moderna romaneasca sau universala, prin dari de seama,documente, recenzii, avind in vedere conditiile §i posibilititile epocii incare ele au fost scrise, Revista istorica" ramine timp de trei clecenii otribuna importanta de manifestare istoriografica de o certa valoare §tiin-

Dupa formarea statului unitar roman prin crearea cadrului necesardezvoltarii fortelor de productie §i impulsionarii activitatii economice §isocial-politice a Romaniei o amploare noua cunoa§te §i dezvoltarea §tiintei,artei §i culturii. Pe linga continuarea aparitiei revistelor sau buletinelormai vechi de istorie apar in provincie numeroase reviste de literatura,folclor, geografie, istorie care aduc un plus de cunomtere aspectelor locale,popularizarii istoriei regionale11.

0 contributie deosebita la valorificarea cereetarilor de istorie veche,medie, moderna i conternporana romaneasca pe fondul i§toriografieinoastre interbelice 1-a adus Revista istorica romana" care a aparutdin 1931 ping, in 1947 sub patronajul unor cuuoscuti profesori univer-sita ri.

Prezentind in Ouvint inainte" un larg program de aetivitate alpublicatiei Institutului de istorie nationala de pe Bugg, Universitatea dinBucure§ti, necesitatea aparitiei ei ca urmare a progresului cercetarilor petarimul istoriei §i pentru o informare cit mai temeinica a profesorilor,

10 Ibidem.MentionAm ca iiind mai importante : Buletinul sectiei istorice a Academiel RomAne",

Buletinul Comislunti monumentelor istorice", Buletinul Comislei istorice a RomAniel",Revue historique du sud-est européen", Dacia", Revista arhivelor", ArhiveleArhiva Somesara", Codrul Cosminului", Viata RomAneascii", CercetAri istorice", Studiisi cercethri istorIce", Analele Banatului", Tara Birsei", Revista Transilvania", Hrisovul",Blajul", InsemnArl ieene", Arhiva romAneasci" s.a.

Oleg.

Oltenlel",

www.dacoromanica.ro

REVISTA DE ISTORIE, REALIZARI $1 PERSPECTIVE 205

sudentilor si celor ce se intereseaza de acest domeniu se subliniaza earevista are in vedere rastimpul de la cele mai vechi urme de viata roma-neasca de pe teritoriul de dezvoltare istorica a poporului nostru pina laproblemele contemporane ale statului romanesc.

Infatisind in continuare programul noului periodic de specialitatecare îi propune sa ia in consideratie toate aspectele vietii poporului nos-tru, politic, economic, social, institutiile, limba, literatura, arta, religiacare vor fi tratate ca atare cit i prin prisma raporturilor dintre ele eaparti ale unui tot organic Cuvintul inainte" releva ea : Din aceastaanaliza trebuie sa reiasa ceea ce este specific romanese, ceea ce este impru-mutat de la eivilizatiile straine cit i contributia romaneasca la eiviliza-tiile straine" 12.

Pornind de la faptul c generatia istoricilor dinainte de razboiavea ca preocupare centrala realizarea unitatii statale, generatiile noi

se arata aveau de indeplinit alte probleme de natura sociald, eco-notnica §i eulturala care au capatat noi valente, tendinta care de altfelse contura tot mai cert si pe planul istoriografiei europene contemporane.

Avind in vedere ea reconstituirea istoriei noastre a fost si este elm-pul de mauifestare a nenumarate controverse i lupte pentru stabilireasau restabilirea adevarului, colaboratorii publicatiei si-au propus de aface partea de informare si recenzare a lucrarilor foarte eritieg. Cautindsit sublinieze eeea ce este valoros pe tarimul istoriografiei romanesti,pretuind eontributiile autentiee dar supunind unei studieri atente cartilesi articolele ce se refereau la istoria patriei, revista a luat in nenumaraterinduri o pozitie eritica fata de productfile necorespunzatoare, fata deautorii lipsiti de 0 pregatire Lemeinica.

Venind in sprijinul profesorilor de istorie, a studentilor si a celorcare au preocupari Iii acest domeniu publicatia, printr-o rubrica speeiala,urmarea sa informeze priu scurte note progresele disciplinei istorice prinstiri si inforinatii care se refereau atit la bibliografia romaneasca eit si Iatea universal& in strinsa legatura cu istoria Rornâniei.

Thiel In domeniul patrimoniului documentar, al prezentarii si inter-pretarii faptelor, publicatiile din aceasta perioada au inregistrat succese,reprezentind preocuparile ii problema scolilor de istorie de la Bucuresti,Iai si Cluj pc planul superior al aspectelor teoretice ele s-au ineadrat ineurentul general al istoriografiei interbelice unde orizonturile largi defilozofia istoriei, fixate eereetatorilor de la noi la inceputul veacului serestring sau dispar, acoperite fiind de o cereetare neopozitivista 13.

Subliniem in aceasta perioada dezvoltarea istoriografiei marxistecare, prin studiile elaborate de Lucretiu Patrascanu, Miron Constantinescu,P. Constantinescu-Iasi, A. Otetea, David Prodan s.a. publicate in revistesau ca lucrari independente au dus la eristalizarea unei scoli istorice roma-nesti marxiste.

Incheind aici prezentarea dezideratelor problematicii pe carerevistele si le propuneau i pe care in parte le-au realizat, pentru a vedeastadiul la care s-a ajuns In domeniul cereetarii istorice in revistele si perio-dicele de specialitate, minusurile i limitele istoriografiei burgheze pro-

12 Revista istoricA romAnA", an. I, 1931, p. 4.Yompillu Teodor, Epolulia gindirii islorice romdnesli, Edit. Dacia, Cluj, 1970, p. XLVI,

i

13

www.dacoromanica.ro

206 ION APOSTOL 8

venind din pozitiile de pe care ele activau, putem intelege mai bine sar-cinile si obiectivele actuale pe care noile generatii de istorici le au in procesulMuririi noii orinduiri sociale.

*In urma Insurectiei nationale armate antifasciste si antiimperia-

liste din august 1944, a marilor transformari care au avut loc in dorneniulfortelor de productie, al relatiior sociale, cercetarea §tiintifica in ansamblu,dezvoltarea culturii in general au luat un avint necunoscut, fiind in modconstant sustinute de statul socialist. Intre acestea, un loc deosebit acunoscut amploarea fara precedent pe care a luat-o dezvoltarea istorio -grafiei, de la planificarea sapaturilor arheologice si punerea bazelor publi-carii corpusului medieval de documente pina la studierea miscarii munci-toresti, revolutionare si democratice, a istoriei contemporane, atit deneglijate in trecut.

Un loc aparte 1-a ocupat in aceasta' perioada in frontul istoriografieiromanesti revista Studii". Ca urmare a cotiturii hotaritoare in domeniulsocial-politic, a revolutiei culturale in plina desfasurare, a fauririi uneiculturi noi socialiste corespunzatoare noilor relatii sociale, a reorganizariiinvatamintului si punerii bazelor noii Academii a aparut la inceputulanului 1948 revista Studii". Publicatia avea un rol bine determinat incadrul luptei ideologice pe care Partidul Comunist Boman o desfasurapentru promovarea noii conceptii marxist-leniniste in rindul intelectua-litatli si a lichidarii ramasitelor vechi din con§tiinta oamenilor muncii.Aparuta la cererea oamenilor de stiinta din tara noastra, oameni de stiintacare se afirma tot mai mult in cadrul efortului general pe care-1 depunepopornl pentru construirea Itornaniei dernocrate", deschisa tuturor ace-lora care cauta sa studieze, sa patrunda si sa explice fenomenele naturiir ale societatii pe baza conceptiei stiintifice progresiste" " publicatiaa avut la inceput un caracter enciclopedic.

Avind ca subtitlu revista de stiintd-filozofie-arte, deci un profilinitial de revista §tiintifica generala, propagatoare a fundamentarii mate-rialist dialectice si istorice a tuturor §tiintelor, apoi cu al treilea numar din1949 de Revista de *Uinta; si filosofie" tematica ei a fost determinatade imprejurari specifice. Prezenta ei in contextul prefacerilor radicalecare au avut loc intre 1944-1947 §i dupa aceea, marca trecerea intre-gului front stiintific pe noi pozitii calitativ superioare de slujire a intere-selor clasei muncitoare, a maselor largi populare, de combatere a tot ceeace era retrograd in gindirea stiintifica si ideologica romaneasca. Devenindrevista a Institutului de istorie §i filosofie al Academiei, publicatiei i-aurevenit obligatii noi. Daca la inceput a aparut trimestrial, din 1955 eaapare cu §ase numere pe an iar odata cu aceasta si problematica ei famineconsacrata numai cercetarilor de istorie purtind subtitlul de Revistade. istorie".

In perioada la care ne ref erim revista a constituit ca un catalizatornucleul de baza in jurul caruia s-au strins fortele tinerei istoriografii mar-Niste menite sa alcatuiasca o noua, istorie a patriei pe principii noi. Con-tributia revistei Studii" la dezvoltarea istoriografieiromanesti in perioadatrecerii la construirea socialismului s-a manifestat prin promovarea con-

! 14 Studii" revIstä de tiintra-filosofie-arte, CuvInt lnainte, an. I, 1948, p. 1.

.

www.dacoromanica.ro

9 REVISTA DE ISTORM", REALIZARI $1 PERSPECTIVE 207

ce,ptiei marxist-leniniste in problemele fundamentale ale istoriei tariinoastre.

Militind de pe pozitiile materialismului istoric, in revista au aparutmateriale ce reflectau temele periodizkii istoriei României dupa eriteriulformatiunilor social-economice 15. Ridicind pe o treapta noud, superioarainterpretarea fenomenului social din trecut, beneficiind de conditiile noicreate de regimul socialist, principalul organ de specialitate al frontuluiistoric a abordat in coloanele sale teme noi, o problematica axata pe oconceptie stiintifica autentica. S-a acordat o atentie sporita situatieteconomice a tarii in diferite perioade, dezvoltdrii fortelor de productiesi a relatiilor sociale, luptei de clasa, i in mod constant rolului maselorpopulare in faurirea istoriei, probleme abordate sporadic sau in maremasura ignorate de vechea istoriografie 16

in paginile publicatiei au apkut studii i articole privind aspecteRau momente semnificative din istoria miscarii muncitoresti socialiste,din lupta de eliberare sociala nationala a P.C.R., cautind concomitentsa se puna in adevarata lumina rolul conservator, de multe ori antipopularal claselor dominante, al monarhiei in istoria tárii.

Ca urmare a inceperii unei ample activitdti de depistare, pregatirepublicare a documentelor de baza ale istoriei medii si moderne a tarit

alp caror introduceri au fost publicate in coloanele revistei se largeste bazadocumentara a cercetkii, se trece la adincirea interpretdrii unor momentemsemnate din istoria României. Prin studiile, comunicarile si notele stiin-tifice publicate, revista a reflectat un stadiu mai inaintat al cercetaritaducind totodata in circuitul istoriografic date si interpretdri originaleprivind momente deosebite ale istoriei poporului nostru.

S-a dat un sprijin substantial elabordrii primelor patru volume dinpi hna editie a tratatului Istoria 1?omeiniei prin informarea cititorilorasupra diferitelor etape de realizare a v'olumelor eit i de dezbatere adiferitelor capitole sau probleme controversate. Publicarea tematicii pri-nei parti a volumului de istoriografie si discutiile care au avut loc pemarginea acestuia a evidentiat importanta abordärii temelor de istorio-giafie romaneasca, reconsiderarea activitatii istoricilor nostri din trecut.

In perioada la care ne referim in procesul inchegarii si prezentarhunor numere cit mai consistente din punct de vedere al bazei documen-tare dar si al argumentdrii unele pe cit posibil orientate tematicau existat neimpliniri i greseli. Au vazut lumina tiparului i materialemai putin realizate ea structura, cu idei si teze depasite in concluzii,neconforme realitatilor romanesti, unele interpretari dogmatice poateeu anumite confuzii iar in partea a doua nu totdeauna recenziile au con-stituit dezbaterea critica a lucrkilor prezentate. Luata in ansamblu acti-vitatea principalului organ de specialitate al istoriografiei marxiste roma,nesti, asa cum au aratat i alte publicatii 17 a inregistrat succese.

Au fost alcatuite numere, rubrici sau studii potrivit hotaririi Comi-tetului de redactie si in lumina indicatiilor forurilor superioare care pe

Studii", revisti1 de istorie, XV (1962), nr. 6, p. 1780.16 Ibldem.

Lupta de elasA", nr, 8, 1962.

.3 c 7727

isi

51

stiintif ice,

16

17

si

www.dacoromanica.ro

208 ION APOSTOL 10

baza noilor cereetari au adus date §i interpretAri noi in elucidarea unormomente de cotitura din istoria patriei sau universala, eft i subliniereaaportului unor personalitki mareante ale §tiintei §i culturii romane§tisau straine. Au constituit cu adevarat reu§ite profesionale numerele saurubricile dedicate aniverskii centenarului unirii tarilor romfine (1/1959),semi-mileniului primei mentiuni documentare despre ora§ul Bucure§ti(5/1959), sarbatoririi a 15 ani de la eliberarea Romaniei de sub dominatiafaseista (4/1959), sau un deceniu §i jumatate de la victoria impotrivaGermaniei hitleriste (3/1960) ; in 1961 implinirea a 40 de ani de la creareaP.C.R. sau a 140 de ani de la rascoala de sub conducerea lui Tudor Vla-dimirescu, in 1962, 40 de ani de la crearea U.T.C. Pe planul istoriei univer-sale s-au realizat rubricile 90 de ani de la na§terea lui V. I. Lenin (2/1960)sau Centenarul unitAtii Italiei (1/1961). 0 mentiune speciall meritA nr. 611962 dedicat aniverskii Republicii care cuprindea cercetarea istorieiRomaniei in anii puterii populare, o adevarat a. istorie a §tiintei istoriceromlne§ti a perioadei analizate.

In perioada urmatoare pinA la Congresul al IX-lea al P.C.R. de cindincepe o noug, etapa de ample investigatii §i scriere a istoriei, inlaturindlipsurile din trecut, revista Studii" a abordat numeroase probleme deistorie medie, modern:A i contemporana, mai putin studiate, concentrindmateriale ternatice cu diferite prilejuri. Astfel s-au aniversat 30 de anide la eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933 in nr. 1/1963, 15 ani dela activitatea Academiei in nr. 3/1963, 100 de ani de la reforma agrara,din 1864 in nr. 3/1964, insurectia armatA din 23 august 1944 cotitura.hotkiteare in istoria poporului roman in nr. 4/1964, 100 de ani de la Whin-tarea Universitkii din Bucure§ti in nr. 6/1964, centenarul Intermitionalei Iin nr. 5/1964 §.a.

Dupl desfkurarea lucrarilor Congresului al IX-lea al P.C.R.mai cu seama dupá expunerea tovarkului Nicolae Ceau§escu la adunareafestiva, organizata en prilejul aniversArii a 45 de ani de la crearea Parti-dului Comunist Roman din mai 1966 un suflu nou, o viziune mai largAasupra fenomenelor cercetate a pkruns §i in §tiintele sociale, in domeniulistoriografiei. Indicatiile pretioase referitoare la rolul personalitatii inistorie care poate fi prezentata in mod just numai in strinsa, legatura, cuclasa socialA cAreia ii apartine" pentru a evita atit exagerarea meritelorcit §i negarea contributiei lor la lupta, pentru dezvoltarea sociala sau apre-cieri privind interpretarea §tiintificA obiectiv a evenirnentelor social-politice, modul de alcatuire a istoriei mi§carii muncitore§ti sau a patrieiau. fost de un real folos istoricilor. Insemnatatea obiectivelor stabilitefrontului istoric a fost confirmatA pe deplin. Sublinierea faptului c5 istoriaurmeaza sä arate intregul proees al luptei revolutionare in complexitateasa, sg porneascg de la analiza stiintificil a realitgtii sociale, sg infgtisezefaptele nu dupg dorintele subiective ale oamenilor, nu dupg nevoi politicede moment, dupg criterii de conjuncturg, ci asa cum s-au petrecut ele,corespunzgtor adevgrului vietii" a deschis largi perspective interpretgriitrecutului nostril. Pe bung dreptate cei ce alcatuiese articolele si mono-grafiile privind istoria mai veche sau mai noug a patriei au pornit de la.principiile : Valoarea unei istorii cu adevgrat stiintifice constá in infg-tisarea obiectiva a faptelor, in interpretarea lor justil, constituind astfel

oi

ca

www.dacoromanica.ro

11 "REVISTA DE ISTORIE", REALIZARI $1 PERSPECTIVE 209

o oglindg, a constiintei de sine a poporului, a claselor, inm/nunchiindexperienta de viatA si de lupt/ a maselor si a conduckorilor" is.

Comunickile, notele gi studiile publicate in revist/ dup/ aceastgperioada au o viziune mai bag/ asupra fenomenului social, scot in evident./noi fatete ale proceselor istorice, au o baz/ documental./ mult lgrgit/ giinterpretki noi dau o valoare sporitg materialelor publicate. Inraturindaprecierile eronate, gresite sau dogmatice asupra unor personaliati sanepoci istorice, care s-au manifestat in anii precedenti, evidentiind contri-butia real/ a conduckorilor politici cu caliatile gi minusurile pe care leaveau, dezvaluind ceea ce a fost inaintare si progres cit si epocile de stag-nare sau intuneric de-a lungul milenarei noastre istorii, materialele ap/-rute redau o istorie mult mai apropiat/ de realitate, mai veridic/ a titriinoastre.

In accastá perioad/ de crestere a nivelului stiintific, a productieiistorice, de eferveseentl creatoare, apar noi publicatii de specialitate,unele continuind o traditie, altele pe plan local valorificind cercetareamuzeisticil sau din domenii inrudite cu istoria ca etnografia, numismaticaetc. dar continind tematic rezultate ale cercetkii istorice 19.

Mentiongm in mod deosebit contributia valoroas/ pe care o aducela sintetizarea si popularizarea diferitelor aspecte gi momente ale istorieipatriei Era socia1ist6" cit si aportul revistei Anale de istorie" la cerce-tkile de istoria misckii muncitoresti, revolutionare si democratice, aPartidului Comunist Romiln si pozitia ei militantà, in domeniul eviden-tierii punctului de vedere al istoriografiei marxiste rom/nesti actuale inprobleme nodale ale istoriei Romilniei, prezentat/ multi ani in coloanelereviste noastre.

RAminind in continuare ca principala revistil de istorie am continuatsl valorific/m in primul rind rezultatele obtinute de marile centre de cer-cetare din tar/ cit si din universitAti, scoli sau alte institutii. 0 pondereinsemnatil in aceast/ perioadit au avut-o editorialele, materiale de filo-z ofie a istorici, cele cu caracter de orientare ca : Congresul al X-lea alP.C.R. locul ?i, importanfa sa istoricii, La semicentenarul PartiduluiComunist Roman, Pentru dezeoltarea spiritului militant in domeniul ?tiin-lei istorice, ,,,tiinla istorica in lumina sarcinilor ideologice actvale, Istoriain actuala etapa de dezvoltare socialista a Romeiniei, Progresul calegitateistorica in lumina conceptiei marxist-leniniste §.a.

18 Nicolae Ceausescu, Romdnia pe drumul clesdviririi construcjici socialiste, \ 01. I, Edit.politica, Bucurestl, 1968, p. 338.

16 Mentionam ca fiind mai importante : Analele liniversitatii Bucuresti", seria destiinte sociale, Studii si cercetari stiintifice" seria III stiinte sociale, Cluj, Analele stiintificeale Unversitalli Al. Ioan CLIZa" din Iasi, Dacia" revistä de arheologie si istorie veche,Revista arhivelor", Studia Universitatis Babes-Bolyai" seria Istorica din Cluj, Revuerournaine d'histoire", Revue des etudes sud-est européennes", Revista Muzeelor", Magazinistoric", Revista romana de studii internationale", Apulum" Alba Iulia, Forschungenzur Volks und Landeskunde" Sibiu, Aluta" Deva, Danubius" Galati, Carpica"BacAu, Cercetari istorice" Iasi, Cumidava" Brasov, Marmatia" Baia Mare, Pon-tica" Constanta si numeroase volume editate periodic de muzee sau alte institutii culturaleca : Studil si materiale privitoare la trecutul judetului Prahova" Plolesti, Studii de istoriea Banatului" Timisoara, Studii de istoric" Tg. Mures, Studil si cercetari maramuresene"

Baia Mare, Studil et acta Muzei Nicolae Balcescu" Baleesti-R. Vilcea, Materiale deistorie si muzeogratic", Bucuresti, s.a.

www.dacoromanica.ro

210 ION APOSTOL 12

Pe linga valorificarea unor studii inedite de istorie medic, moderna§i contemporana privind aspecte ale unor probleme, perioade sau mo-mente netratate Inca de pe poziiile noii istoriografii, revista a continuatBA publice tematic materiale pe epoci sau personalititti pe baza unorcomenzi ferme, punind accent indeosebi pe studiile inedite, interpretarileoriginale, triind cu exigenta sporita articolele plate, cenusii, cele carerepetau lucruri cunoscute sau altele care nu mai corespund exigenteloractualei etape de cercetare.

Noi valente an capititat opera si viata unor figuri remarcabile cul-turale, stiintifice sau politice ale neamului romilnesc prin rubricile saustudiile dedicate lui Nicolae Iorga, Mihail Kogalniceanu, Alexandru IoanCuza, Avram Iancu, Vasile Alecsandri, Tudor Vladimirescu, EftimieMurgu, Petru Major, stolnicul Constantin Cantacuzino, s.a.m.d. sau dindomeniul istoriei universale K. Marx, Fr. Engels, V. I. Lenin.

Momente deosebite, unele adevarate pietre de hotar in istoria me-dern i contemporana a Orli si-au gasir o nouit si ampla prezentare incoloanele revistei Studii" ca : greva generala din 1920, crearea P.C.R.,insurectia nationala antifaseista armata, proclamarea Republicii, luptelede la Marasti, Mitrasesti, Oituz, ritscoala itiranilor din 1907, faurireaP.S.D.M.R., proelamarea Independentei la 1877, centenarul Academiet

Pe masura posibilitatilor si cu fondul de documentare care il avemIa dispozitie revista a inregistrat si momente de ampla rezonanta pe planmondial ca aniversarea semicentenarului Marii Revolutii Socialiste dinOctombrie, a crearii U.R.S.S., centenarul Comunei din Paris, 2500 de amde la intemeierea statului iranian s.a.

Contributii de valoare pe tarim ;;tiintific si ideologic cu un inaltnivel al interpretarii au continut numerele 3 si 5 pe anul 1973, primuldedicat aniversarii a 125 de ani de la revolutia de la 1848 si al doile%consacrat tricentenarului nasterii marelui carturar si om de stat DimitriCantemir.

Congresul al XI-lea al partidului tinut in 1974 a avut o insemnatateistorica si prin aceea cii pe masa sa de lucru au stat documente de o covir-sitoare importanta teoretica i practica pentru destinele natdunii noastre,el fiind legat de adoptarea Programului Partidului Cornunist Romande faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Roma-niei spre comunism. Mergind pe linia congreselor precedente, al IX-lea§i al X-lea, Congresul al XI-lea a dat pretioase orientitri si indicatii isto-riografiei rominesti. Activitatea politico-educativiti releva tovarasulNicolae Ceausescu in raportul prezentat Congresului trebuie sii por-neasca de la cunoasterea trecutului de lupta revolutionara a poporuluinostru, 0, se bazeze pe traditiile culturii lui progresiste, ale culturii pro-gresiste i revolutionare mondiale. Nu trebuie uitat c felul de a traigindi al poporului a constituit si va constitui intotdeauna temelia dezvol-aril culturii cu adevarat inaintate. Trebuie sit adaugam de aceea, la creatiaprezentului, creatia trecutului, dind pretuirea cuvenita marilor infaptuirt

s.a.

ii

www.dacoromanica.ro

13 REVISTA DE 1STORIE", REALIZARI $1 PERSPECTIVE 211

ale inaintasilor no;tri, mostenirii inaintate a miscarii noastre revolutio-nare" 2°.

In lumina documentelor Congresului al XI-lea, al programului par-tidului au apilrut posibi1it4i sporite de interpretare là niveluri calitativsuperioare pentru reconsiderarea operelor unor personaliati marcanteale istoriografiei roulltinesti din trecut, pentru elaborarea unor studii defilozofia istoriei. Studii analitice alctuite de pe pozitiile materialismuluiistoric au pus in adevArata lumin contributiile unor istorici cunoscutiin diverse perioade ale istoriei patriei, relevind totodatil limitele scrieriorlor determinate de epoca in care au trilit. Cu prilejul unor aniversri saucomemorari, Revista de istorie" a publicat materiale referitoare làEudoxin Hurmuzaki (1/1974) relevindu-i contributta remarea1)il5, la tipA,-rirea remunitului corpus de documente, là centenarul nasterii istoriculuiConstantin Giurescu (9/1975). Au vlzut lumina tiparului studii referi-toare la arheologul si istoricul Grigore Tocilescu, la pozitia lui LucretiaPiltritiscanu fatiti de fenomenul istoric romanesc, ambele in nr. 10/1975,Ia activitatea istoriografic a lui Ioan Ursu (11/1975), la opera lui IonNistor (12/1976). Au mai fost omagiati erturari si militanti care au trilitin secolul trecut ca Ana Ipatescu, Costache Negri, Spiru Haret, iar altearticole an prezentat noi date legate de ultimii ani de viat5, si activitatea lui Nicolae Billeeseu sau in legA'turA cu opera lui Al. Papiu

Pe planul valorificArii unor materiale cu caracter teoretic au fostinfiltisate opiniile unor istorici, Bogdan P. Hasdeu si Vasile Pirvan indomeniul filozofiei istoriei.

Momente de seamA din istoria zilelor noastre ca dezbaterea progra-mului P.C.R., insemnititatea celui de-al XI-lea Congres al partidului,problemele ridicate de Congresul educatiei politice si al culturii socialiSte,consfatuirea pe tarA a cadrelor din domeniul stiintelor sociale simintului politic, consMtuirile de la C.C. al P.C.R. din septembrie 1977,prima cu activistii si cadrele care luereazA in domeniul edueatiei politice,al propagandei si ideologiei, a doua consacratA dezbaterii problemelororganizitirii i conducerii activitatii de partid, a tuturor domeniilor vietiieconomico-sociale au eonstituit tot atitea prilejuri pentru revista noastriti,de a releva semnificatia si importanta acestor evenimente pentru istorici,de a trece in revista realiziirile obtinute si sarcinile prioritare ale istorio-grafiei româneti. In editoriale consacrate acestor evenimente s-au subli-niat oWeetivele de primit important:A pe care istoriografia noastriti le arede indeplinit si indieatiile pretioase referitoare la istoria patriei, là modulei de realizare si popularizare.

In aceleasi conditii de eferveseentil ereatoare in domeniul cercetrixiiistorice, de omagiere a faptelor de vitejie si eroism ale inaintasilor, prineforturi susOnute Revista de Istorie" a reusit sA alcAtuiasciti rubricisau munere, prin articole scrise pe baza unor cereethri recente, consacrateunor bittiUii celebre, conduc5,tori de osti sau momente deosebite in istoriapatriei : 400 de ani de la luptele lui Joan Vo&A, cu tureii (6/1974); 500de ani do la lupta de la Vaslui a lui Stefan eel Mare (1/1975) ; 375 de ani

2° Nicoloe Ceatiesco, Raportul Comiletului Central cu privire la activitalea ParliduluiComunist Roman in perioada dintre Congresul al X-lea si Congresul al X I-lea si sareinile de viitora le Parlidulut , 25 nolembrie 1971, Edit. politica, Bucureti, 1971 p. 93.

Ilarian.

iuvata-

www.dacoromanica.ro

212 ION APOSTOL 14

de la Unirea Titrilor Rolm Inc sub Mihai Viteazul (4 1975) ; 500 de ani dela moartea lui Vlad Tepe (11/1976) ; 450 de ani de la urcarea pe tron

lui Petra Rare (1/1977). Bucurindu-se de un interes sporit din parteaspecialistilor cit si a publicului eititor, aceste studii elaborate pe bazaultimelor investigatii in lumina programului partidului si care au contri-buit là evidentierea unor ctitori de tarit si voievozi do oaste, la lupta pen-tru apkarea autonomiei si independentei sau a primei uniri politico atkilor române, au avut in substanta lor faptic pe 1ingi noutatea

si un puternic rol edueativ patriotic.Concomitent s-a acordat at entie, prin studii san rubrici speciale

aniverskii a 30 de ani de la fiturirea Frontului Unie Muncitorese (6/1974) ; a trei decenii de la victoria asupra fascismului (5/1975), a 40 deani de la acordurile antifasciste de la Bilcia, Tebea si Bucaresti (7/1976),a 55 de ani de la crearea Partidului Comunist Romiln (4/1976).

Revista de istorie" a consacrat un larg spatiu grafic intimpinkiianiverskii celei de-a 30-a aniverski a eliberitrii României de sub domi-

natia fascistil prin studii si comunicki de inaltil tinutil stiintifidi, care aretlectat atitudinea fermit, angajantit prin care istoriografia românease5,

inteles s materializeze aportul cereetkii istorice, subliniind prin aceastaciteva idei fundamentale.

S-a reliefat insemnittatea de ordin strategic-tactic a insurectiei careprin desfitsurarea ei victorioas:1 a contribuit in mod decisiv la prilbus,dreadominatiei hitleriste in Balcani si a deschis pentru ofensiva fortelor cod,-litiei antihitleriste o directie strategicil de majorit importantit calea

Considera0, ca eveniment de cotiturii, in de,sfitsurarea celui de-al&ilea ritzboi mondial si privitii, intr-o perspeeth i europeanA, insurectia

constituit alaturi de debarcarea aliatit in Normandia si de zdrobi-toarea infringere a grupului de armate centru" pe frontal de estunul din cele trei situatii cheie ale anului 1944 care au consfintit e,wulin acest interval al Germaniei naziste si au grilbit sfirsitul

In coloanele numerelor 5-8/1974 s-a oglindit combativitatea siconsecventa pozitiei antifasciste a clasei muncitoare din Rominia fortitsocialit care a dat majoritatea combatantilor in lupta impotriva regimuluide dictaturit militaro-fascistit, impotriva infeudarii t,rii intereselor Ger-maniei hitleriste.

Subliniind rolul P.C.R. in pregittirea insurectiei nationale armateantifasciste si antiimperialiste, s-a incercat pentru prima oarit in istorio-grafia neastrit, o reconsiderare criticil a izvoarelor publicate in anii1944-1947 (articole, reportaje, interviuri, declaratii, discursuri, evocki,brosuri etc.) care continean referiri si aprecieri asupra imprejurkihristorice in care a fost pregrait i infitptuit actul de la 23 August 1944.

In lumina noilor cerinte s-au valorificat materiale de substantilprivind aniverski pe plan mondial sau U.N.E.S.C.O. ca : 50 de ani de lamoartea lui V. I. Lenin, 100 de ani de la moartea lui Jules Michelet,debarcarea anglo-americanil in Normandia din iunie 1944, 30 de ani de lacrearea Organizatiei Natiunilor Unite, 450 de ani de la moartea lui ThomasMintzer, 80 de ani de la moartea lui Friedrich Engels, anal international femeii, 200 de ani de la proclamarea independentei Statelor Unite aleAmericii, momente din crearea si activitatea briglzilor internation-de din

a,

si

a

Durarii.

a

raIzboiului.

tflu-

www.dacoromanica.ro

15 REVISTA DE ISTORIE", REALIZARI $1 PERSPECTIVE 213

Spania, a 60-a aniversare a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.Problemele de istorie universala ocupa o pondere tot mai mare in tematicarevistei atit prin faptul ca ele an devenit o preocupare a multor cerceta-tori *i cadre didactice cit F,4i in legatura eu elaborarea tratatului de istorieuniversala care se afla in plin proces de redactare.

In ultima perioada in coloanele publicatiei s-au valorificat ampledezbateri referitoare la premizele *i semnificatiile instaurarii guvernului

Petru Groza la 6 martie 1945 (2/1975) ; Functia politic i educativaistoriei. Locul acestei discipline in planurile i programele de invatamint

(9/1976) ; Mutatii in viata ideologica In timpul fauririi Partidului ComunistRoman *i primilor ani ai activitatii sale (10/1976). Ele au relevat noi laturi*i aspecte ale fenomenului *i perioadei cercetate, au imbog4it cunom-terea tiintificii, oferind totodata noi sugestii pentru cercetarea *i adinci-rea in perspectiva a temelor in discutie, marcind in acela*i timp valenteleeducative, patriotice *i ideologice ale disciplinei pe care o slujim cu atitapasiune.

Pe linia raspindirii cuno*tintelor de istorie in paturi tot mai largiale populatiei, a educatiei politice a maselor populare, in anii 1975-1976revista a publicat un cielu de consultatii in sprijinul propagandi*tilor *icursantilor la invatamintul politico-ideologic de partid incadrati la cursulPrincipalele momente din istoria patriei, a partidului, a mi*carii demo-cratice *i revolutionare din tara noastra" care ulterior au fost strinse intr-obro*urit editata de publicatia noastra. In anii 1976-1977 s-au publicatin continuare in acela*i scop mai multe documentare care adincind uneleteme majore ale istoriei patriei puteau constitui un ajutor pentru parti-cipantii hi invatamintul do partid contribuind in felul acesta Ia popu-larizarea temelor de istorie in activitatea politico-ideologica *i cultural-educat iva.

Anul 1977, cind s-a imphnit un veac de la cucerirea independenteide stat a Romaniei a produs o eferveseenta creatoare in rindurile intregiiistoriografii romane*ti contemporane. Cadre didactice, cercetatori, muzeo-grafi, activi*ti, istorici militari au scos la lumina, noi marturii, izvoare,*i documente care sa rememoreze dupa un secol marea epopee a cuceririineatirnarii, eroismul osta*ilor no*tri i sacrificiile facute de poporul romanpentru consfintirea independentei deplinc a Romaniei. Sarbatorirea aces-tui eveniment de covir*itoare insemnatate pentru istoria patriei a prilejuitpublicarea a numeroase lucrari de istorie economica, sociala,diplomatica i militara in care autorii valorificind critic operele intocmitein trecut, folosind noi infoi math culese in arhive *i interpretind in luminamaterialisrindui dialectic *i istoric substanta faptica a acestui momenthotaritor, au ieuit sa redea o imagine mai cuprinzatoare, explicind maiprofund premizele, desfkurarea *i consecintele acestui act istoric, (Aresta la baza statului roman independent.

Revista de istorie" a acordat o pondere deosebità, ca niciodatapina acum, reflectarii acestui moment de referinta publicind in numeresuceesive studii, comunicari, note *i documente care au introdus in cir-cuitul *tiintific noi teze *i idei care au contribuit la reconstituirea, redi-mensionarea *i intregirea actului de covir*itoare importanta in istorianntionala a romanilor. Inca cu doi ani in urma publicatia a tratat la ru-

:dr.

politica,

www.dacoromanica.ro

214 ION APOSTOL 16

brica In intimpinarea Centenarului independentei de stqt a Romaniei"materiale referitoare la marele eveniment pentru ca in anul jubiliar numa-rul patru sa fie dedieat in intregime sarbititoririi centenarului, iar primeletrei numere si alte doua, adic 5 i 6 sa eontina rubrici cu studii i comu-nicari referitoare la 1877.

Sub semnul aeeleiasi aniversari revista a publicat rubrici consacrateimplinirii a TO de ani de la rascoala t5ranilor din 1907 si sarbatoririi a60 de ani de la luptele de la Marasti, Milr5sesti i Oituz care se inscriupe aceeasi traiectorie a con dsolirii independentei, a elil;erarii sociale siintregirii statului românesc.

In ulthnii ani Revista de istorie" a publicat numeroase contributiide Malt nivel stiintific din domeniul istoriei vechi, medii, modernecontemporane a patriei si universale, de teorie i inetodi a istoriei, deistoriografie. In legaturiti cu Congresul de tracologie tinut la Bucurestiin 1976 revista a valorificat mai multe materiale privind originea tracilor,evolutla cereetarilor tracologice in tara noastra de la inceputuri pina inzilele noastre, rezultatele si perspectivele acestei reuniuni internationale.In domeniile istoriei medii si moderne au aparut studii referitoare La situa-tia taranimii si relatiilor agrare din Virile romane, la caracterul rscoalelorsecuiesti din a doua jumatate a sec. al XVI-lea, de istorie economica,

sociala si culturala. In sectorul istoriei contemporane au fostpublicate articole privitoare la perioada interbelica, la, miscarea revolu-tionara si antifascista din tara noastra, contributii referitoare la relatAileeconomice i politice ale Romaniei cu alte state, studii de istorie univer-sala contemporana

Mentionam ca o realizare deosebita alcatuirea nr. 1 1978 consacratin intregime aniversarii a 60 de ani de viata si a peste 45 de ani de acti-vitate revolutionara a tovarasului Nicolae Ceausescu, secretar general alPartidului Comunist Roman, presedinte al Republicii Socialiste Romania.

Relevindu-se calitatile deosebite ale secretarului general al partidului de cunoscator profund al realitatilor române;ti si patrunzator spirital esentei marxism-leninismului, inarmat cu cunoasterea istoriei tarii,in contact permanent cu poporul al earui glas stie sa-1 asculte i sa-i inter-preteze fidel gindurile, personalitate marcanta a lumii contemporaneintr-un prim studiu Omagiu Pre?edintelui Romiiniei se subliniaza insemna-tatea operei teoretice si practice ;i aprecierea ei de catre numeroase foruristiintifice din tara si de peste hotare. Sint prezentate in studii de largIrespiratie conceptia tovarasului Nicolae Ceausescu asupra rolului politico-educativ al istoriei cit ;i faptul ca operele sale constituie un indreptarsi stimulent in activitatea istoricilor. Reputati speciali-Ai au analizatde asemenea problemele fauririi socirtatii socialiste multilateral dezvoltatein opera teoretica si practica a secretarului general, aportul tovarasuluiNicolae Ceausescu la intarirea unitatii fratesti dintre poporul roman sinationalit4ile conlocuitoare, contributia sa la dezvoltarea relatiilor externeale Romaniei socialiste, la definirea si promovarea conceptului unei noiordini economice si politice internationale.

Desigur numeroase alto studii, note si comunicari tratind aspecteinedite, contributii meritorii la elucidarea problemelor netratate sau

politick

9.aan.d.

www.dacoromanica.ro


reluate pe o nota baza documentara impreuna cu partea a doua de criticasi informare stiintifica care au completat sumarul fiecarui numar aureflectat actualul stadin la care a ajuns cereetarea istorica in tara noastra.

Implinind 30 de ani de la aparitie si trecind din 1974 la o aparitielunara, principalul organ de manifestare al istoriografiei româneti 1ipropune, de pe poziiile rnaterialismului istoric, realizarea unor noi obiee-tive, infaptuirea a noi deziderate ale frontului istoric romlinesc contem-poran. Trecerea la 12 numere pe an a presupus pe linga cre,3terea spatiuluigrafic i deci largirea posibilitatilor de valorificare si ridicare a niveluluiealitativ al materialelor publicate pe o baza documentara mult iinbuna-tittita 0 en noi concluzii teoretice. In contextul actual eind exista maimulte publieatii de specialitate pe plan national, dar pe plan local,emd valorificarea rezultatelor cercetarii se concretizeaz in aparitianumeroase monogratii stiintifice 0 de popularizare, manuale i tratate,atlase, bibliografii i dictionare de istorie, iar cercetarea a atins un nivelmaintat, principahdui organ de istorie din tara ii revin sarcini deosebite

importante.Revista de istorie" Ira trebui sil ramina o publicalde cu un pro-

nuntat caracter teoretic si de aceea ponderea acestor materiale in coloa-nele revistei trebuie sa creasea simtitor. Pe lingit aparitia editorialelorprilejuite de noile documente sau materiale cu caracter orientativ, vor finecesare alcatuirea de sinteze pe probleme fundamentale ale istoriei noas-tre, de metodologie si filozofie a istoriei in lumina marxism-leninismului.Problemele de nietoda i teoria istoriei, de istoriografie vor fi abordate CUprioritate. Reconsiderarea istoriei, a personalitatilor remarcabile, politiee,eulturale, Ontifice, eu precadere istorici, din treeutul poporului roman,

istoriei nationalitatilor conlocuitoare, a tarilor socialiste, a tuturor popoa-relor lumii vor sta permanent in atentia Comitetului de redactie. Prezen-tarea unor filosofi ai istoriei din tara noastra cit si de peste hotare, recon-hiderarea tezelor i teoriilor lor in mod critic de pe poziliile inaintate aleistoriografiei marxiste românesti vor ocupa un spatiu mai mare in fasci-colele publicatiei noastre.

Incurajind aparitia unor studii uneori analitiee de larga respiratie,iar cu alto ocazii sinteze, de la caz la caz in functie de stadiul cercetariiin problemele respective, asupra unor epoci cu ample rezonante in istoriapatriei sau universale, ne propunem largirea sferei de cuprindere a istorieiunor popoare din Asia, Africa, sau America Latina. Evidentierea luptelorde eliberare nationala i sociala, legaturile, uneori cu vechi tradiii, dintrepoporul nostru si aceste popoare care si-au cistigat independenta eu unsecol si jumatate in urma, dupa al doilea rilzboi mondial sau chiar in dece-niile 6 7 ale secolului XX si altele, a caror lupta de eliberare continua,va constitui unul din obiectivele de perspectiva ale publicatiei noastre.

Revista de istorie" va relua in lumina unor concluzii arheologicemai noi, pe o baza documentara simtitor largita, probleme fundamentalesau altele de mai mica importanta, dar cn posibilitati de generalizare,teme din istoria veche, medic, moderna si contemporana a patriei.

si

a

Ci

www.dacoromanica.ro

216 ION APOSTOL 18

Voin face loc in paginile revistei noilor metode si tehnici de cerce-tare, folosirea maternaticii san a computerului care pot confirma sau venicu interpretki noi in sprijinul studiului clasic al trecutului.

In perioada la care ne-am referit, revista a publicat atit istoriciconsacrati, academicieni, profesori, cadre din cercetare, din nniversitaticare prin experienta si noutatea interpretkilor an oferit noi directii deinvestigatie, incurajind totodat/ pe cei care fileeau prirnii pasi in elaborareaunor materiale, manifestindu-ne Ca o tribuniti de afirmare a tinerilorcereetAtori, muzeografi, arhivisti, redactori etc.

Ca publicatie reprezentativil alitturi de celelalte periodice de specia-litate din tar/ vom acorda important/ euvenitil istorici vechi si strAvechia patriei. Va trebui sa. se ia in consideratie rezultatele deosebite obtinutepe plan mondial unde prin aplicarea metodelor moderne in cercet area arheo-logiei si antropogenezei s-a ajuns ea inceputul istoriei omenirii sI fiefixat aproximativ la o perioadil de acum patru milioane si jumAtate deani, fat/ de cele don/ milioane la care ne oprisem nu de mult" 21 Separe astfel eiti istoria str/veche a patriei, tratatiti in strins/ leg/tur/ cuistoria zonal/ sau universalci, ar avea inceputuri en mult mai indepktateajungind pin*/ la aproximativ douil milioane de ani. Teme de important/major /. ea renumita eivilizatie material/ si spiritual/ a tracilor din zonacarpato-danubiana, stritmosii directi ai geto-dacior, cultura epocii bron-zului pe care triburile tracice au ilustrat-o atit de bine, unde s-au obtinutdeja realizki recunoscute, apoi epoca fierului, constituirea si consolidareaeomunei primitive pin/ la civilizatia geto-dacii, si romanizarea Daciei,vor g/si un spatiu corespunzItor in coloanele revistei.

Pornind de la metoda materialismului istoric care releva" c5, exist/o dezvoltare confirm/ flriti intreruperi in dezvoltarea societItii omenesti,cereetarea arheologia din ultimele trei decenii a dovedit pe acestemeleaguri a existat nu nurnai o continuitate, dar si o unitate in dives-sitate eu particularit/ti zonale. Aceste particularit4i pot intrezki con-eluzia c adincimea romanizkii si dlinuirea romanitittii carpato-danu-biano-pontice si formarea unui popor unitar si a unei limbi romanice uni-tare se datora si strIvechiului substrat traco-geto-dae care a fost una dincomponentele fundamentale pe ling/ cea roman/ a procesului etnogenezeiromânilor 22.

Avind in vedere c/* generatiile de astAzi pot intelege mai bine mersulascendent al societ/tii omenesti pe p/mintul patriei, sensul luptei i sacri-ficiilor fiteute de strImosi pentru implinirea idealurilor de libertate social/si nationall, de progres material si spiritual c/ cercetarea trecutului pebaza coneeptiei materialismului dialectic si istoric oferit poporului nostruposibilitatea cunoasterii legilor obiective ale dezvoltärii sociale, a coordo-natelor fundamentale ale ascensiunii sale pe calea progresului ii civili-zatiei, a factorilor care au accelerat sau an frinat procesul autodeveniriinoastre" 23, pornind de la cunoasterea trecutului patriei, pentra valorifi-

21 D. Berciu, Arheologia in serviciul istorici pairlei, In Era socialIsta" anul LIII, nr.14/1973, p. 26.

22 Ibidem.23 Tudor Martinescu Un eveniment de cea mat mare insemnalale in lsioria poporului

roman, in Era socialistA", anul LVII, nr. 22,/1977, p. 26.

cii.,

www.dacoromanica.ro


carea mostenirii sale progresiste, plenara C.C. al P.C.R. din octombrie1977 a adoptat hotarirea cu privire Ia aniversarea a 2050 de ani de lacrearea primului stat dac eentralizat si independent 24. In spiritul acesteihotariri vor trebui intensificate investigatiile tiintif ice, planurile noastretematice vor trebui sit oglindeasea mai bine evenimentele petrecute cupeste 2000 de ani in urmil, continuitatea poporului roman pe aeeste me-leag-uri mult framintate ale sud- estului .european, sit valorifiee aspectedin marea epopee a dacilor lui Burebista si Decebal.

Teme de mare inserunatate ca formarea poporului roman si perioadapremergatoare, intemeierea statelor feudale romanesti, perioada migratieipopoaxelor care le precede, asa numitul mileniu al tacerii, reluate acumin lumina noilor izvoare eulese din operele seriitorilor latini si bizantini,grupate in colectia Fontes Historiae Daeoromanae" care vor aduee noiargumente in sprijinul formarii si continuitatii poporului nostru in spatiulcarpato-danubian vor fi publieate cu prioritate. Coroborarea datelor dinizvoarele serise en rezultatele sitpaturilor arheologice cu sprijinul altorstiinte ca geografia istorica, etnografia, lingvistica, toponimia s.a. va aduceun spor de cunoa§tere asupra acestei lungi perioade, ceea ce va conducela noi concluzii privind relatiile dintre popoarele migratoare i autobtoni 25.

Din ponderea mare pe care o are in programul de cercetare viitoaremedievisticii romanesti problematiea economico-socialit, relatiile dintre

stapinii de pamint si titirani cultivatori de-a lungul veaeurilor in luminaprogramului partidului, a hotaririlor Congresului edueatiei politice i alculturii socialist e privind rolul si locul taranimii in istoria patriei struc-tura economica a marilor domenii, organizarea fiseala, in evul mediu,analiza pretului si a comertului in epoca rnedievala poate oferi subiectede titluri sau comunieari pentru revista.

Consideram ea inainte ea o monografie sa vada lumina tiparuluisau o teza de doetorat sa fie supusa, diseutlei, capitole sau part i mai impor-tante din aeestea, aleatuite ea material de sine statator pot fi publicateintr-o revista sau alta de specialitate pentru a vedea in ce rnasura elecorespund nivelului actual al cereetaxii eit si pentru a urmari justeteajudecatilor de valoare asupra epoeii si momentului tratat sau a punctelorde vedere emise.

Putern de asernenea aduce la eunostinta specialistilor si a publiculuiaspecte sau parti din cercetarile speciale dedicate rnodului de viatil alpopulatiei romanesti in evul mediu, din tematica de dernografie istorica,consacrate formei si evolutiei luptei de clasa in interior si a trasaturilorluptei impotriva agresiunilor externe pentru pitstrarea fiintei nationale 26

Difuzarea peste hotare a particularitkilor si diferitelor forme aleculturii romanesti in evul mediu eit si evolutiei tiparului din tarile romanein raport cu dezvoltarea lui pe plan european in secolul al XVI-lea consti-tuie teme care pot fi abordate in paginile revistei.

An asadar mari posibilitati de publicare teme de larg interes inmedievistica romaneasea' de la formarea poporului nostru §i a statelor

24 Selnteia", anul XLVII, nr. 10, 1915 din 28 octombrie 1977.25 $t. Stefineseu, ,F1 perspective in domeninl medievisticii romórie01, In Studii

si materiale de istorie medic", vol. yr, Edit. Aeaderniel, Bucure§ti, 1973, p. 16.26 Ibidem.

Iteall:dri

www.dacoromanica.ro

218 ION APOSTOL 20

feudale, de la amplele miscari sociale *i lupta desfkurati.16 in decursulmai multor secole de romani pentru mentinerea independentei, de laincercarea de centralizare a tarilor romane din 1600 *i mentinere a auto-nomiei sub dominatia otomana pina la destramarea relatiilor feudale,aparitia constiintei nationale *i a noilor relatii capitaliste de la sfirsitulsec. al XVIII-lea *i inceputul secolului al XIX-lea.

o dezbatere mai ampla asupra genezei *i particularitiltilor feudalis-rnului romanesc in revista credem ar interesa un cerc mai larg de speciali*ti

ar constitui poate *i inceputul unor discutii asupra altor teme majoredin istoria patriei noastre.

In ce priveste perioada istoriei moderne consideram ca un sprijinefectiv ar putea acorda publicatia specialistilor prin reflectarea in pacrbi-nile sale a unor discutii referitoare la periodizarea epocii. Ne referimlainceputurile epocii moderne unde se constata mai multe puncte de vcderecit i asupra sfirsitului acesteia, iar valorificarea amplei dezbateri care aavut Mc anul trecut, la Facultatea de istorie cu specialisti din intreagaVIra, referitor la periodizarea intregii istorii a patriei va fi de bun augur.

Chiar daca in domeniul epocii moderne se resimte necesitatea aleit-tuirii unor monografii cuprinzatoare privind momente de virf ca 1821,revolutia de la 1848, infaptuirea unirii din 1859 sau o ampla monografiea primului razboi mondial coloanele revistei pot fi de folos in pregatireaacestora, in valorificarea unor noi surse docurnentare, a unor noi concluzii

Contributii pot fi aduse de asemenea prin adincirea cunostin-telor privind dezvoltarea industriei, a comertului, a structurii *i evolutieiclaselor clominante. Dacil in ceea ce priveste istoria politica *i ideologiamai cu seamil a fortelor inaintate ale epocii moderne s-au obtinut rezultatemeritorii studierea partidelor i gruparilor politice, a compozitiei struc-turii lor *i mai ales a ideologiei lor si a evolutiei acestora, se cere, totu*iadincita *i concretizata"27.

In domeniul dezvoltarii culturii, artei *i *tiintei, a contributdeiRomaniei la patrimoniul culturii europene cit *i al asimilarii ei de ciltreintelectualitatea i poporul roman se pot aduce elemente noi. Realizarileobtinute pe tarimul scrierii istoriei relatiilor noastre cu popoarele vecine,influentele reciproce care s-au inregistrat, lupta diplomatica desfkurata destatul modern roman pentru recunoasterea Unirii, a obtinerii indepen-dentei, dezvoltarea raporturilor politice, economice, culturale cu alte po-poare pot fi tratate in continuare 28

Nivelul atins de cercetarea tiintificit, aparitia unor monografii,tratate tot mai documentate, ca rezultate al unor vaste *i minutioaseinvestigatii cu interpretari originale, necesita consideram noi dez-baterea acelor lucrari prioritare, de importanta nationala alcatuite de colec-tive de speciali*ti. Responsabilitatea care revine autorilor dar i institutieisari Institutului de care apartin impun discutarea ei intr-un cerc mai largde istorici *i aducerea la cunostinta publicului prin intermediul Revisteide istorie" a punctelor de vedere emise *i a incheierilor enuntate.

27 Dan Berindei, Un domeniu Inca pu(in explorat din trecutul lärii noastre Istoriamodernä, In Era socialistV, an LII, nr. 3 II) 1972, p.

28 Nicolae Ceau5escu, Expunere cu privire la activitatea politico (deologica si cultural-educatiud de formare a omului nou constructor constieht i de:voila( al soci tufa socialiste multi-lateral dezuollate si al cornunismului in Romonia, 2 iunie 1976, Lull. polilic.i, Bucure51.1, 1976,p. 61.

98.

.

ti

stiintif ice.

www.dacoromanica.ro

.2 1 REVISTA DE ISTORIE", REALIZARI $3 PERSPECTIVE 219

In domeniul istoriei contemporane exigentele sporesc in chip deo-sebit, iar vastul material documentar pe care istoricul trebuie sa-lparcurga,determina o munca asidua de depistare, selectare si organizare pentru noiconcluzii tiinifice, pentru prezentarea obiectiva a perioadei sau momen-tului tratat. Desi aleatuirea istoriei contemporane este in mare parte rodulistoriografiei marxiste romanesti de dupa al doilea razboi mondial, marcamfaptul ea s-au obtinut realizari importante in acest domeniu. S-au litmuritaspecte ale istoriei unor momente de yid- ea faurirea unitatii statale din1918, crearea P.C.R., eroicele lupte ale ceferistilor si petrolistilor din 1933,miscarea antifascista a maselor populare, pregatirea, organizarea i infap-tuirea insurectiei din 1944.

Referindu-ne la Marea Unire din 1918 eveniment istoric de impor-tanta crucial in viata poporului nostru, care a dus la realizarea statuluinational unitar roman si a deschis calea dezvoltarii unitare a natiuniinoastre" 29 constatam en satisfactie realizarile obtinute de istoriografiepina in. prezent, privind premizele, desfasurarea si semnificatia acesteiadar consideram ca se mai pot aduee noutati de natura faptica sau inter-pretativa cii. aceasta adevarata, piatra de hotar in dezvoltarea Românieimoderne" 39 poate fi privita mai amplu din punct de vedere al incadrarii(1 in ansamblul istoriei europene i universale.

Cu prilejul implinirii anul acesta a 60 de ani de la infilptuirea mare-lului eveniment Revista de istorie" se va stradui s valorifice noi contri-butii referitoare Ia cercetarea locall si national, cit si de investigatie alui in legatura cn lupta celorlalte popoare din centrul si sud-estul euro-pean pentru unitate sau desavirsirea unitii4ii statale pentru a demonstraea la capatul unui lung proces, cu coborisuri si suisuri, semanat cu jertfe

sacrificii a invins dreptatea popoarelor doritoare sa traiasca liberem ndependete, unite si suverane" 31.

Dacit in domeniul istoriei P.C.R., al miscarii revolutionare si demo-eratice s-au discutat si partial rezolvat numeroase probleme, istoria par-tidelor si a vietii politice, structurile, ideologia i activitatea, grupaxilormai mari sau mai mici ce reprezentau clasele dominante intre cele douarazboaie mondiale au fost tangential si sporadic tratate in revistele despecialitate san in lucrarile aparute. La fel stau lucrurile In domeniulpoliticii externe, al relatiilor internationale cu vecinii sau cu marile puteridesi au aparut citeva studii si monografii pe aceste teme. In chip deosebitperioada dictaturii regale a atins un nivel de investio6ntie mai dezvoltat,prin cele citeva lucrari aparute. Se impune totusi abordarea cu mai multa,perseverenta a temelor de istorie contemporana privind situatia economicasi sociala, viata politica, interna i externa, activitatea P.S.D. si altor gru-pari democratice, trecerea la cercetarea dezvoltarii culturii, stiinteiartelor in Romania intre cele doua razboaie mondiale si dupa aceea. Tre-buie sit avansam mai rapid in domeniul cercetarii istoriei mai noi a patriei,

construirii socialismului, epocii de mari impliniri a poporului pe toateplanurile, perioadei Congreselor al IX-lea si al X-lea, a societatii socialistemultilateral dezvoltate.

29 Nicolac Ceau5esco, Romania pedrumuldesavir$irii construcliei socialisle, vol. 3, Edit.Bucurcgi, 1969, p. 705.

3° Ibidem, p. 706.31 Sler:m Pasco, Cncerirea independenlci rod al lapel seculare a poporului roman, In

.Era sochlista", anul LVII. nr. 9/1977, p. 11.

4i

si

priItiiO

www.dacoromanica.ro

220 ION APOSTOL

tin obiectiv prioritar, de importanta nationala, al frontului istoricromanese conform hotaririi Comitetului Politic Executiv 32 si Congresuluieducatiei politice si al culturii socialiste 33 este aleatuirea celor doua, tra-tate de Istoria .Romthtiei in 10 volume si de Istoria Unitiersald in 6 volume.Elaborind Istoria Romdniei va trebui ca istoricii antrenati in aceasta,ampla si complexa activitate sa adinceasca cercetarea privind toate eta-pele formarii si dezvoltarii poporului nostru, luptele sale milenare pentrulibertate, dreptate si independenta, privind perioada construirii noiiorinduiri sociale, iar pentru Istoria Universald s ofere specialistilorpublicului cititor propria noastra viziune asupra desfasurarii procesuluiistoric mondial de la inceputuri pina in prezent.

Reflectarea pregatirior pentru serierea eelor doml sinteze monumen-tale, pregatite si in vederea celui de-al XV-lea Congres mondial al istori-eilor care va avea Mc la Bucuresti in 1980, o informare prompt i largaasupra elaborarii i dezbaterilor in jurul unor parti, capitole san volumeva constitui o sareina importanta a Revistei de istorie, publieatie a sectieide istorie si arheologie a Academiei de stiinte sociale si politiee. Re levamnecesitatea sublinierii cu pregnantii, in coloanele revistei, ma cum am pro-cedat i pin& acum, a punctului de vedere al istoriografiei romanesti inproblemele majore ale istoriei Romaniei, atit prin studii si articole lamu-ritoare care sa, elarifice temele in discutie cit si prin recenzarea en obiee-tivitate a unor luerari sau materiale aparute in istoriografia straina caredin necunoastere sau in mod tendentios denatureazit sau prezinta in moderonat personalitati sau perioade din istoria patriei.

Sint necesare in continuare eforturi pentru prezentarea calatoriilorde documentare, a schimburior de experienta si a manifestarilor stiintificecare au loc in taxa i peste hotare, a informarii prompte asupra activitatiicomisiilor mixte ale istoricilor romani cu eei din tlrile socialiste, a aportuluicercetatorilor sau delegatiilor noastre, a relevahi punetelor de vedere alistoriografiei românesti in cadrul acestor intilniri, cit si pentru infati-sarea izvoarelor i materialelor inedite din arhivele si bibliotecile strainecare pot aduce clarificari asupra multor aspecte din istoria natiuniinoastre.

Prezentarea rnajoritatii dezbaterilor, a problematicii variate careexista in planurile Academiei de stiinte sociale §i politiee, a centrelor

institutelor de cercetare, a catedrelor universitare, a muzeelor i arhi-velor din tara este o datorie a redactiei noastre. Publicarea programeloranalitiee, a cursurilor de istorie de la facultati si licee, a recenzarii unorcursuri aparute la tipografiile universitatilor sau manuale aparute inEditura didactica si pedagogicil in lumina ultimelor realizari ale istorio-grafiei romanesti ar avea menirea s contribuie la imbunatatirea si eomple-tarea bor.

Improspatarea permanenta a rubricilor Recenzii", Revista revis-telor", Insemnari" si Buletin bibliografic" care urmeaza sa prezintemetodic si la zi" variata si bogata activitate editoriala in domeniul nos-tru de specialitate, va constitui o sarcina deosebita a coleetivului redrtc-

32 Scinteia", anul XLIV, nr. 10,163 din 24 aprilie 1975.33 Nicolae Ceat4escu, Cu privire la activitatea si cultural educativii d.

formare a oznului nou, constructor constient qi devotat al sociehifit soda/isle multilateral dezvol-late si a comunisrnulut in Roniânia, p. 67.

22

polilico-ideologicä

si

www.dacoromanica.ro

23 REVISTA DE ISTORIE", REALIZAR/ SI PERSPECTIVE 991

tional. Aceste rubrici care au un important rol ea instrumente de lucrupentru speciali.,ti pot insemna totodata un bun prilej de apreciere a valoriiautentice a cartilor prezentate, de discutare a punctelor de vedere enun-tate san de criticare a lucrarilor mai putin realizate, a piirtilor nereusite,au reluarea sub alta form i titlu a unor teme valorificate anterior.

Acumulind in decursul celor trei decenii o experienta folositoare,luind in consideratie atit realizarile cit i lipsurile, neimplinirile, largindcercul colaboratorilor en cadre din cercetare, faculti4i si seoli din intreaga(ara care s-au dovedit pasionati in studierea trecutulni ne propunem ineontMuare in lumina hotaririlor Congresului al XI-lea, al programuluipartidului valorificarea Ia un nivel superior a noilor cercetari, eviden-tierea metodologiei marxiste, a teoriei si filosofiei istoriei, informareaeritica stiintifica corecta asupra amplului program editorial in domeniulistoriografiei noastre.

APERQU GENERAL DES PRINCIPALES PUBLICATIONSROUMAINES D'HISTOIRE. REVISTA DE ISTORIE"

RALISATIONS ET PERSPECTIVES LORS DE SON30-e ANNIVERSAIRE

RstiAtt

L'étude passe en revue les publications roumaines d'histoire depuisArhiva Romaneasca" (Les Archives Roumaines) de M. Kogalniceanu(1840) et Magazin istoric pentru Dacia" (Magazin historique pour laDacie) de Nicolae Balcescu jusqu'a Revista istoriciV (La Revue histo-rique) de Nicolae Iorga et Revista istorica româna" (La Revue histori-que roumaine) qui ont illustre l'activité des spécialistes de ce domainependant la période de l'entre-deux-guerres. On fait des appreciationsuccintes sur leurs orientations, sur leur role dans la creation d'écolesd'histoire ainsi que sur leur contribution au développement de Phisto-riographie roumaine.

On accorde une attention spéciale aux conditions dans lesquellesparu la revue Studii" (Etudes), Factuelle Revista de istorie" (Revue

d'histoire), celles de mutations économiques, politiques et sociales impor-tantes qui ont eu lieu en Roumanie apres 1944, de creation d'une culturenouvelle socialiste apres 1948.

Après avoir releve les étapes parcourues par cette publication repre-sentative de l'historiographie roumaine contemporaine, de même que sessucces et ses lacunes, l'etude s'arrête a la thematique de la dernière de-cennie, oil, la lumière des nouvelles orientations du IX-e Congres,l'on a obtenu des realisations importantes dans la creation de rubriqueset la publication de numéros consacrés a des moments décisifs on a despersonnalités marquantes de l'histoire de la patrie et de l'histoire univer-selle.

On souligne les objectifs prioritaires de la revue, en tant que publi-cation de la section d'histoire et d'archéologie de l'Académie des sciencessociales et politiques, sur le plan du développement plus avant de l'his-toriographieroumaine,de l'élaboration des traités d'histoire de la Roumanie,d'histoire universelle, de même que les tâches qui lui incombent en viledu XV-e Congres mondial des historiens de 1980 qui aura lieu a Bucarest.

si

1

a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ROMANO-BELGIENE INTRE 1859-1878DE

AUREL FIL IMON

Cu prilejul vizitei in Romania a regelui Bodouin al Belgiei, tovarkulNicolae Ceausescu arata ca. intre popoarele noastre au existat din celemai vechi timpuri legdturi de prietenie, bazate pe dorinta sincera decolaborare, pe stima i respect reciproc"1. Afirmatia se bazeaza pe reali-tatea istorica, pe faptul cá inceputul relatiilor intre cele doua popoareeste departe de tunpurile noastre, iar evolutia lor a fost intr-o continua sievidenta a scensiune.

Relatiile romano-belgiene sint atestate documentar in seeoleleXIV XVI, atunei chid intre orase belgiene i orase rornanesti se faceauintense schimburi comerciale 2 Ele n-au putut continua insa in acelasiritm datorita ocupatiei straine, cunoscuta de ambele popoare. In anul1830 Belgia s-a eliberat, prin revolutie, de oeupatia straina, ceea ce i-apermis sa dea relatiilor sale eu Romania o alta forma. Prin eonsulatelestabilite in prineipalele orase romanesti, Galati si Bueuresti 3, la care seadauga mai tirziu i altele, s-a dat o prima forma organizata i cea mai con-venabila, acestor relatii. Totodata a inceput i actiunea de modificare acaracterului lor, din relatii economice si culturale ele tind sa devina treptatrelatli cu un proiluntat aspect politic. In acest sens se poate remarea oactivitate diplomatica deosebita a Belgiei. Situatia ei de stat independenti-a permis sa actioneze si sa aiba initiative. Au rezultat de aici, atit sta-bilirea unei bune retele consulare, cit si dezvoltarea schimburilor co-mereiale.

Cu toata aceasta activitate, ar fi gresit sa se inteleaga ca numaiBelgia era interesata in aeeste relatii. Desi depindeau de Poarta otomand,Principatele, cereurile politice, si-au adus contributia, cu fortele lor deatunei, la dezvoltarea acestor relatii. Este suficient de amintit aici sim-patia de care se bucura Belgia in tarile romane, faptul ca despre revolutiaei se vorbea ea de un exempla demn de urmat.

Contributia pàrtii romane Ia dezvoltarea relatiilor eu Belgia a fostmai evidenta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Aceasta a fost

1 Selnteia, XLV1, 10620, din 12 octombrie 1976.2 Vezi, S. Goldenberg, Comer/al. Produclia si consumul de postai; in Wile romdne (sec.

XIV prima jumalale a sccolului al XV II-lea ), In Studii, 21, nr. 5, 1971.3 Am respeetat ordinea eronologieS a deschiderii consulatelor. Vezi, Reprezenlanlele diplo-

malice ale Romaniei, Vol. 1, Bueuresti, 1967, p. 284-300. A. Filirnon, Stabilirea consulalelorbelgiene in Romania In Analele Univ. Al. I. Cuza", Iai, T. XVII, Istorie, 1971, fase: 2,p. 225-231.

.,REVISTA DE 1STORIE", Tom 31, Nr. 2, p. 223-239, 1978www.dacoromanica.ro

994 AUREL FILIMON 2

o consecintil firease'a a marilor evenimente care au avut loc in istorianoastre : Unirea §i proclamarea independentei. Urmarea iinediat

a acestora a fost sporirea rolului diplomatiei romAne§ti pe toate planurile,o evidentil participare la dezvoltarea relatiilor romcmo-belgiene, fapt pecare dorim sà-1 prezentArn in articolul de faVa.

Tema n-a constituit, ping, acum, obiectul unui studiu special, de§iproblemele care s-au pus in acest cadru meritl atentie din eel putin douremotive. In primul rind, pentru c5, diplomatia ronanit §i-a N,cut simtitprezenta, in cadrul relatiilor dintre cele dou ri, intr-o manierit nemai-

In al doilea rind, pentru ca este interesant modul cmn parteabelgiana a analizat aceste mari evenimente din istoria Romaniei §i conse-cintele lor in cadrul acestor relatii.

Subieetul ridic citeva probleme do documentare. In mod normal,cind se trateazA o asemenea problemti, trebuie s5, se facil apel la documen-tele diplomatice emanate din cancelariile ambelor state. Existg insA, ineazul de fatg, unele dificultki generate de situatia in care se gilseauPrincipatele. Lipsa unui aparat diplomatic specializat, cu preoeupArinumai pentru relatiile cu Belgia, cel putin la nivelul consulatelor, estemarcatA de lipsa de documente diplomatice in arhivele noastre. In schimb,activitatea diplomatic:1 a partenerei, desf5,§uratl in alte conditii, ale uneitgri independente, este reflectaa §i in numArul mare de documenteaflate in arhivele sale. In aceast'a situatie apelul la documentele belgienese impune Vitra, a avea ins5; posibilitatea coroborárii cu cele romane§ti,pentru intreaga perioadA tratatit. Dealtfel, analiza documentelor diplo-matiee belgiene, fAcute §i eu alte prilejuri, ne-a convins de modul obiec-tiv de prezentare a situatiei din Principate. Departe insa de noi intentiade a pleda pentru IndepArtarea coroborArii. Ne gIndiin insd ca', in situatiaei de stat mic §i neutru, Belgia mm avea interese politice deosebite, ceeace ne face s credem in prezentarea mult mai aproape de realitate a tutu-ror evenimentelor. Aceasta cu atit mai mult cu cit este vorba de relatiiledirecte, de luarea unor decizii eu consecinte mai largi, ceea ce nu se puteaface Lira cunoa§terea exactA a situatiei.

Deci, lipsa unor documente diplomatice rornane§ti cu referiri lasubject situeaz`a documentele belgiene pe primul loc, ele fiMd sursa docu-mentaril principa15, a articolului de fatti.

A§a cum am afirmat mai sus, Unirea §i Independenta, evenimenteen multiple §i reale consecinte pentru evolutia ulterioaril a României, aucontribuit direct la modificarea caracterului §i dezvoltarea relatiilor cuBelgia. Evident, intre consecintele unuia §i a celuilalt eveniment existadeosebiri de principii qi de modalitAti de a pune §i rezolva problemele,ceea ce presupune o tratare diferentiatA.

Ineeputul acestor modific6ri i§i au originea in perioada de preg6tirea actului de la 24 ianuarie 1859. In toiul evenimentelor, analizate cu mult5,atentie de cAtre diplomatia belgiadd, pentru relatiile dintre cele dou'l tris-au pus citeva probleme de importantl deosebit-a.

Atit cercurile politico cit §i opinia publie4 belgiang, au cunoscut,inainte de 24 ianuarie, ideile Unirii. Prin L'toile du Danube", care a

intilnita.

thU

www.dacoromanica.ro

3 RELATIILE ROMANO-BELGIENE INTRE 1859-1878 225

al:4ra la Bruxelles din anul 1856, erau cunoscute ideile i dorinta romanilorde a crea un stat national. De asemenea, presa belgiana unele ziareprimind informatii si din surse guvernamentale (cazul lui L'Independancebeige") a informat pe larg cititorii despre aspiratiile romamilor, contri-buind la apropierea intre cele doua popoare. Se creeaz'a' astfel o logaturaintima mai strinsii, pentru c un popor care si-a cistigat independentafiinta sa nationala pe cale revolutionara nu poate privi decit cu simpatieactiuni asemanatoare ale unui aIt popor. Si dacit avem in vedere c acestpopor facea parte din ginta 1atin, legatura pare si mai strinsa.

Pregatirea Unirii a preocupat in mod deosebit i diplomatia belgiana.Numarul mare de documente, referitoare la acest eveniment, reliefeazacit se poate de bine un anurne interes. Pentru aceasta au pledat in primulrind bunele relatii existente pina atuuci intro Belgia si Principate inanul 1858 ea ocupa local al IV-lea in comertul nostru extern 4 citposibilitatea dezvoltarii lor in viitor. Cu alte cuvinte, am putea spuneca este un merit al guvernului belgian ca, nu s-a multurnit numai cu inre-gistrarea evenimentelor, ci a faeut o analiza temeinica din care au rezultatconchizii interesante.

Analizate prin prisma relatiilor existente si a interesului pentruacestea, rapoartele diplomatice belgiene 5 pun in lumina, atit posibilitateadezvoltarii acestora, pe noi baze, cit si a raporturilor Belgiei cu intreagazona sud-est europeana. in aeest sens, merita remarcata observatia con-sulului belgian de la Bucuresti acceptata de guvern care spuneaproblema Principatelor dunarene are dupa, ultimele evenimente (raz-boiul Crimeei n.n.A.F.) o mai mare importanta i destinul politic ala cestei tari exercit o mare influenta asupra relatiilor comerciale europene"4.

Pregatirea Unirii a evidentiat i inceputul unei activitati, de un feldeosebit, a diplomatiei romane. Desi neoficiale, actiunile de acest felau avut valoarea lor in cadrul relatiilor en Belgia. In acest sens, trebuieremareata, mai Intl, atitudinea oamenilor politici ai vremii fat*/ de aceastalard, pe care cei mai multi o simpatizau si vedeau in ea un model deorganizare viitoare a Romaniei. In acest timp o asemenea actiune a pre-ocupat pe multi, iar unii, dintre cei care pregateau Unirea i erau adeptiiprintului strain, au vazut in Flip de Flandra omul potrivit pentru reali-zarea acestei viitoare organizari.

Simpatia Rita de Belgia, din considerentele mentionate, la care sepot adauga si altele, s-a manifestat de mai multe ori. in mod cu totuldeosebit s-a manifestat cu prilejul vizitei in Principate a ambasadoruluibelgian la Constantinopol, Blondeel. Sosit la Bucuresti in decembrie 1856,el a fost primit cu multa atentie. La sosire raporta din Bucuresticonsulul Poumay Excelenta sa a fost primit cu multa atentie i eeea

4 Archives du Ministere des Affaires Etrangeres et du Commerce Exterieur dela Belgique(in continuare Arch. M.A.E.B.) Dos. 988, Bapoartele pc anii 1856, 1857 si 1858. Vezi si A. Fi-limon, Schimburile comerciale Intre Belgia si Principatek romeme, In Analele Univ. Al. 1. CUM",Istnrie, III, T. XIX, 1973, fasc. 1.

5 Uncle docurnente diplomatice belgiene au fost publicate si de noi. Vezi. A. Filimon,Documente diplomatice belgiene despre Unirea Principatclor, in Revista de Istorie", T.29,nr. 1, 1974.

Arch. M.A.E.B. Correspondancc Politique Legations-Boumanie, T.I. (1852-1856),doc. 27 august 1855.

si

c.

ti

www.dacoromanica.ro

996 AUREL FILIMON 4

ce este mai semnificativ (a fost primit n.n.A.F.) chiar de eatre PrintulCaimacam si de ministrii sai, de marea boierime si de sefii tuturor parti-delor politice"7.

Discutiile purtate de Blondeel n-au fost consemnate toate. In timpulvizitei se stie insa ca el a stabilit legaturi i contacte cu numeroase cer-curi si persoane"8. Toate acestea i-au permis crearea unei imagini de an-samblu asupra situatiei de aici. De notat insa ca el n-a facut recomandaripolitice, iusista doar asupra redeschiderii consulatului de la Galati, carefusese mutat in anul 1842 la Bucuresti, i asupra infiintarii unui consulat laBraila 9. Argumenta aceasta prin re1aii1e comerciale existente intre cele douatari care, in cea mai mare parte, se faceau prin porturile de la Dunare. Pe dealta parte, nu poate fi neglijat i un alt fapt. Bun diplomat si bun cunoscator

situatiei din Principate, Blondeel n-a scapat din vedere momentul favo-rabil1° care se oferea pentru dezvoltarea relatiilor cu Principatele i intr-oalta forma nu numai comerciald.

Situatia Principatelor, in anul 1856, nu permitea o actiune ampladin partea diplomatiei si a cercurilor politice. Oferirea tronului lui Filipde Flandra, in aim! 1857, a fost insa cea mai elocventa, dovada a simpatieide care se bucura Belgia la noi.

Infaptuirea act ului de la 24 ianuarie 1859 a marcat o cotitura radicalain.cadrul relatiilor dintre Romania si Belgia. La aceasta si-au adus o con-tributie esentiala ambele partenere, prin aetiuni care merita atentiacuvenità.

Un prim si important act a fost cel din 13 februarie 1859 prin careBelgia a ridicat consulatul din Bucuresti la rangul de Consulat general cujurisdictie asupra ambelor principate. Guvernul belgian n-a dat preamulte explicatii privind hotarirea sa. In nota din 28 februarie 1859,adresata consulului de la Galati si vice-consulului de la Braila se spuneadoar ea experienta a demonstrat necesitatea acestei masuri".

Hotarirea guvernului de la Bruxelles are, dupa parerea noastra, odublä semnificatie. In primul rind, credem ca prin aceasta Belgia a recu-noscut Unirea i pe Al. I. Cuza, intrucit acreditarea diplomatului sau pelinga domnitor dep'asea granitele vechilor reguli stabilite de Poarta pentrudiplomatii straini. In al doilea rind, a fost modificat, de acum, caracterulrelatiilor cu Principatele. Experienta la care se referea nota nu putea safie numai de natura, comerciala. Dealtfel, urmarita prin prisma actiunilormai vechi, ale diplomatiei belgiene, prin statisticile comerciale, care men-tioneaza o sporire a numarului de vase belgiene in porturile romanestide la 4 cite erau in 1839 la 9 in 1858 si mentinerea unei medii anuale de

7 Ibidem, doc. 255. Vezi si D. A. Sturdza, Ade si documenle relative la istoria renasteritRomantei, vol. V, Bucuresti, 1890, p. 1079, depesa din 9 iunie 1857. Pentru amilnunte privindactivitatea lui Blondeel vezi foarte documentatul studiu, Gh. Platon. Le diplomat beige EdouardBlondeel Van Cuelebroeck dans les Principautés roumaines (1856-1857), In Revue Roumained'Histoire", T. XVI, nr. 1, 1977, p. 43-66.

8 Gh. Platon, Nicolae Sulu si Unirea Principatelor, In Analele Univ. Al. I. Cuza",Iasi, Istorie, III, T. XVIII. 1972, fasc. 1, p. 62.

9 Arch. M.A.E.B. Correspondance... Roumanic, T. JJ, (1858-1860), doc. 216 si 217.10 J. Poumay rernarca si el cS nu existil nici o indoial5 asupra simpatiei natiunii romAne

fatil de Belgia". Doc. 197.11 Arch. M.A.E.B. Dos. 989, T.I, doc. 195.

at

www.dacoromanica.ro

5 RELATIILE ROMANO-BELGIENE /NTRE 1859-1878 227

20000 de florini 12 la exportul pe piata romaneasca, hotarirea este si maimult justificatà. Existau deci interese deosebite ea relatiile cu Princi-patele sa fie cit mai bune.

Dupa realizarea Unirii, chid activitatea diplomatiei a fost pusa penoi haze de catre Al. I. Cuza, eind se poate vorbi de o diplomaticromaneasca, unitara i oficiala, eu activitate neintrerupta"13, contri-butia Principatelor la dezvoltarea relatiilor cu Belgia este un fapt i maievident. Sub conducerea directa a domnitorului si din initiativa lui faptsubliniat de foarte multe ori de documentele diplomatice belgiene aufost discutate, prin intermediul consulatului de la Bucuresti, ehestiunide interes reciproc. Este pentru prima data cind intre Principate i Belgiase discuta in acest mod, de la egal la egal.

Dintre problemele discutate s-au detasat doul. In primul rind, alost diNeutata o problema financiara. Recunoscindu-1 pe Jacques Poumayea bun specialist in acest domeniu 14, Cuza i s-a adresat lui in momentuland a inceput sa se preocupe de organizarea finantelor Principatelorfinite. Se va dovedi insa ea nu aeesta a fost singurul motiv. Intre CuzaPoumay au fost purtate discutii mai ample in vederea incheierii unuiimprumut extern pe piata belgiana.

Problem* aceasta a fost considerata deosebit de serioasà, motivpentru care a fost raportata la Bruxelles cu foarte multe amanunte. Maimulte rapoarte, din anul 1839, au prezentat sub diferite aspecte atit ches-tiunea financiara propriu-zisa cit i situatia din Principate. Din aceastase poate deduce optiunea lui J. Poumay pentru rezolvarea ei, cit ra-porturile foarte bune dintre el si domnitor.

In anul 1839 guvernul belgian n-a dat nici un raspuns. Cind a fostrehiatit discutia, in anul 1864, s-a dat un ritspuns negativ, din motivelegate direct de titi1atia internationala', atunci izbucnind razboiul pruso-austro-danez, care a fost in atentia speciala a Belgiei. Tergiversarea ras-punsului n-a avut la baza, deci, considerente de alt ordin. Din analizafaeuta de guvernul belgian a situatiei Principatelor, mai ales a situatieiinternationale, s-a desprins cu claritate ideea c problema financiaradepaea aspectul strict economic. Aceasta se vede, dealtfel, chiar din ra-poartele consulului de la Bucuresti, care sublinia de nenumdrate ori eadomnitorul Cuza urmdreste mai mult decit simpla unire. Martor ocularal evenimentelor din Principate, urmarindu-i c1i mare atentie reformele,politica interna externa, consulul Poumay 11 prezenta pe domnitor cape un om al noului, omul care vrea s scoata tara din vechea ei stare dedependenta. Or, aceasta insemna opunere fata de marile puteri, fata dehotaririle luate de ele, fapt care nu era farg, consecinte. Se pare ca tocmaila aceste consecinte s-a gindit guvernul belgian, punind in balanta situatiaBelgiei, de stat mic i neutru, cu simpatia fata de Unire i cu situatiainternationala de ansamblu.

Ibidem, Dos. 992, T.I, Rapoartele consulare pentru perioada 1840-1859. VeziC. Buse, Comerful exterior prin Gatall sub regimul de porlo-franc (1837 1883), Edit. Acad.R.S.R., Bucuresti, 1976.

" D. Berindei, Din inceputurile di plomafici romdneoti moderne, Edit. politic:1, Bucuresti,1965, p. 138.

" J. Poumav a fost numit consul al Belgiei In anul 1852. El venise Insa cu mult timpInainte In Moldova, uncle s-a ocupat de afaceri financiare. L. Boicu, Austria oi Principateleromdne in vremea ra-boiului Crimeii (1853 1856), Edit. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1972, p. 303.

si

si

" gi

www.dacoromanica.ro

228 AUREL FIL1MON

S-ar putea foarte bine ea in anul 1859 §i in anii urmatori, rezolvareaproblemei financiare sa fi depins in mare parte si de o alta chestiune. 0,va demonstra cea de-a doua problema discutata direct intre Cuza si con-sulul belgian. Din initiativa 3linisterului de Externe al Belgiei, Inca dinanul stabilirii consulatului de la Bucure§ti (1842), s-a discutat i problema.desehiderii a Inca doua consulate la Iasi si Craiova. Dupa 24 ianuarie 1859,.dar mai ales dupa infiintarea Consulatului general de la Bucure,§ti, Minis-terul de Externe belgian a reluat proiectul respectiv. Ca o prima necesi-tate, acum, era considerat consulatul de la Iasi. In acest sens, Poumaya primit sarcina de a studia situatia si a face recomandarile de rigoare..In ziva de 16 februarie 1859, la numai trei zile dupa ridicarea Ia rangutde consul general, el raporta la Bruxelles o prima constatare. Dupa pa-rerea lui, deschiderea acestui consulat era o necesitate de prim ordin..9/Este foarte urgent se spunea in raport sa ne gindim la Iasi, intrucitnu avem pe nimeni aeolo (persoana oficiala n.n.A.F.) si raporturile noastre-en aceasta parte (a Prineipatelor n.n.A.F.) tind sa se dezvolte din zi In zi'"5._

Necesitatea consulatului n-a fost motivata numai prin stadiutexistent al raporturilor econornice. Subliniind inca o data ca Principateleau intrat pe un drum non" si ca ele Tor sa se degajeze de toate necazurilepricinuite de diversele ocupatii militare"16, se aveau in vedere perspectivelerelatiilor dintre cele doul tan. Tocmai de aceea, proiectul belgian a fostprezentat domnitorului in cadrul unei intrevederi a acestuia cu diplomatulbelgian.

In urma discutiilor, care au fost prietenesti ca intotdeauna, Poumayraportat la Bruxelles cu mare satisfactie, acordul domnului la propunerea.

facuta. Printul Cuza mi-a spus Ca i-ar fi foarte agreabil daca un agentbelgian ar fi numit la Iasi" 17. Din raportul diplomatului belgian nu reiesedaca att fost stabilite, in cadrul intrevederii sau mai tirziu, detaliile tehniceale infiintarii consulatului. Se stie insa ca guvernul belgian a prirnit cumare satisfactie cele anuntate de la Bucuresti §i a trecut imediat la stabili-rea masurilor care se impuneau. Din pacate, consulatul n-a putut fi deschis.decit in anul 187118, motivele aminarii fiind de ordin financiar 19, guvernutneprimind aprobarea fondurilor necesare functionarii consulatului.

Cele doua probleme, chiar daca au ramas nerezolvate, din motive caren-au depins numai de vointa celor ce le-au ridicat, au evidentiat interesulpentru modificarea cursului relatiior. De asemenea, au fost tot mai evidentetendintele Belgiei de a avea relatii directe cu Principatele, ceea ce inseamna,o evaluare exacta si corecta a actului de la 24 ianuarie 1859. Faptulproblemele respective au fost discutate cu domnitorul si ca s-a tinutcont de opinia acestuia, este dovada recunoasterii noii stari a Tarilorromane, a insusirii ideii c Unirea a insemnat inceputul unui non drumin istoria Romaniei.

15 Arch. M.A.E.B. Dos. 992, doc. 49. Raportul evidentiazA dczvoltarea economica aorapflui 1ai, cu date concrete mai ales pentru comert.

26 Ibidem.Ibidem, doc. 50.lbidem, Dos. 994, doc. din 3 august 1874.

29 Proiectul guvernului a fost prezentat Camerei reprezentantilor In anul 1859. A fastrespins pe motiv de cheltuieli suplimentare. S-a cerut Ins5 extinderen jurisdictiei consulatulu"de la Galati i s-a acceptat.

a

c.

l

is

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ROMANO-BELGIENE INTRE 1859-1873 229

Ultima Principatelor a avut o mare importanta si pentru relatiilecconomice dintre cele doua tari, creindu-se posibilitatea pentru dezvoltarea,in primul rind, a schimburilor cornerciale. Eapoartele trimise de catrediplornatii belgieni, in special cele ale consulului de la Galati si ale vice-consulului de la Braila, au atras atentda asupra mutatiior intervenite incadrul comertului rornânesc dupa 24 ianuarie 20 In acelasi timp, negusto-rii belgieni, cu precadere cei din Anvers, prin intermediul camerelor decomert, s-au relent de multe ori la importanta schimburilor pe careIc facem cu Principatele prin porturile Galati si Braila" 21 Din acesteconsiderente ei au cerut instituirea unei linii directe si permanente intreAnvers si Galati. Prin infiintarea acestei linii, in anul 1859, numitrul vase-bor sub pavilion belgian, sosite la Galati si Braila, a crescut de la 9, cite.erau in 1858, la 12 in anul 1859 22.

Priu toate evenhnentele care au avut Mc in anul 1859, din care sea emareil, mai strinsa apropiere intre cele douit partenere, diplomaticat;1 economica, s-au ereat toate conditiile necesare intensificarii schimburiorcomerciale. Fatil, de anii trecuti 23, s-au inregistrat salturi valorice deose-bite, atit Ia importul din Principate, cit si la export. In acest an numai,negustorii belgieni au adus pe piata Principatelor, conform statisticiorlor, 175 733 kile zahar rafinat, 92 667 kile zahar pudra, 795 bucilti stela,242 148 kile fier si una lada en anne 24 §i au cumparat de aici 248 160 kilede cereale 25.

Dacit avem in vedere numai aceste date, se poate afirma c existaanumita reciprocitate de interese mult sporita fata de anii trecuti. Pe

de alta parte, se poate spune e i Principatele Ii aduc o contributie mai4,ubstantiala la dezvoltarea acestor schimburi. Interesul mai ales pentrucomertul cu cereale, masurile luate de Cuza prin reformele sale au facilitatmegustorilor belgieni toate conditiile pentru activitatea Mr. Prin intensifica-Tea vinzarii acestor produse catre negustorii belgieni s-au creat conditii

pentru comertul de tranzit. Datorita acestora, portul Anvers a devenitInca de acurn un antrepozit al cerealelor romaneti, intermediarul pentrureviuzarea griului si orzului" 26, in alte parti ale Europei.

Din pacate intensitatea comertului nu s-a mentinut la acelasi nivelan anii care au urmat. Datorita concurentei marilor state capitaliste,Belgia a fost nevoita sa-si reglementeze relatiile pe baza unor tratatecomerciale 27 prin care a cautat asigure comertul sau. Departe de noigindul de a vedea in aceste tratate altceva si de a le evalua pentru comertulgeneral al Belgiei. Vom spune doar ci pentru comertul cu tara noastra,

20 Consulul de la Gala ti se referea la intensificarea schimburilor comerciale a Principe-telor, la politica economicd a lui Cuza, care era favorabild dezvoltdrii comertului". Arch.311.A.E.B. Dos. 992, Tome II, doc. 20 si 28.

Ibidem, doc. 1.Ibidem, doc. 28.

23 Vezi A. Filimon, Schiniburile comerciale ... In Analele Univ. Al. I. Cuza",storie, III, T. XIX, 1973.

" Arch. 111.A.E.B. Dos. 992, Tome II, doc. 28.Ibidem. Sint cuprinse In calcul numai cerealele riimase In Belgia.

25 C. Buse, op. cit., p. 109.22 Au fost Incheiate urnultoarele tratate : 1 mai 1861 cii Franta, 28 iunie 1862 cu Spania

28 martie 1863 cu Zollverein-ul, 9 aprilie 1863 cu Italia, 12 mai 1863 cu Glenda, 20 mai 1863 cuS.U.A. Vezi, S. van de Weyer, Histoire des relations extdrieurs depths 1830, In Patria Belgicatome II, Bruxelles, 1878, p. 358.

'7

211

nIasi,

25

o

sa-si

www.dacoromanica.ro

230 AUREL FILMION

care nu putea incheia un asemenea tratat datorita dependentei sale fatade Poarta, ele n-au avut efecte pozitive. In acest sens, mentionam tratatuldin 20 mai 1863 incheiat eu S.U.A. prin care cerealele americane au fostadmise pe piata belgiana 28. Fara Indoial c cerealele romane*ti n-auputut concura en cele americane, dar mentionarea lor in rapoartele consulilor

chiar §i fara datele statistice de rigoare ne permite s credem in conti-nuarea vinzärii lor pe piata belgianit, chiar *i in cantitati mai mici. Esentialramine faptul c relatiile nu s-au intrerupt. Dealtfel, ace1eaF,4i rapoartementioneaza §i venirea in continuare, la Galati i Braila, a unor vasesub pavilion belgian.

Scaderea intensitatii schimburilor comerciale n-a afectat relatiilede ansamblu intre cele doua tari. Din cele prezentate se poate vedeamodificarea survenita prin care comertul nu mai era singura modalitatede manifestare a relatiilor dintre ele. Inca din timpul pregatiriidar mai ales dupit realizarea acesteia, activitatea diplomAilor belgieni,acreditati in tara noastra, nu se mai rezuma nici ea numai la problemestrict economice. Consulul Paumay mai ales, unul dintre sträinii adepthai Unirii i prieten al poporului roman, a facut totul pentru ca relatiilepolitice sit primeze. Dupit cum spunea, el se bucura de mare incredere

simpatie din partea domnitorului. Era unul dintre diplomatii straintcu care oamenii politici ai vremii an discutat multe probleme de interesreciproc. Din rapoartele sale, in care sint prezentate evenimentele viethpolitice din Principate, in timpul domniei lui Cuza, se poate deduce stria-dania lui de a nu in*ela pe cei care aveau ineredere in el. Datorita lui,pe toata perioada anilor 1859-1866 relatiile cu Belgia s-au dezvoltat.S-a dovedit prin aceasta ca ridicarea consulatului din Bucureti la rangulde consulat general a corespuns imei anumite necesitati i unui anumitinteres, din partea guvernului belgian, pentru aceste

Din considerente de acest gen a fast urmitrit i viata politica internii,din ultimii ani de domnie ai lui Cuza. 0 mare importanta a fost acordatainsa demisiei domnitorului, cautindu-se, in primul rind, evaluarea consecin-telor pentru relatiile dintre cele doua tari.

Anuntata la Bruxelles in zina de 11 februarie 1h66, abdicarea aprodus einotie guvernului belgian i cercurilor politice. Spat iul nu permiteo prezentare in detaliu a acestei probleme i a modului cum a lost apreciatevenimentul in toata, complexitatea lui. Remarcam doar interesul deosebit,cum am spus mai sus, vazut prin prisma relatiilor dintre cele douil tan.Din documentele diplomatice belgiene se desprinde clar intentia de a nuintrerupe, in nici un caz, relatiile cu Principatele. Toata lumea politica,in primul rind cei mai bine avizati, erau insil de acord ca vor intervenielemente noi peste care nu se va putea trece chiar foarte u,or.

Un element non a fost intentia manifestata a cercurilor polit ice roma-ne*ti de a-i oferi tronul, din non, lui Fi lip de Flandra. In rapoartele saledin 11 i 12 februarie 1866, consulul Belgiei de la Bucureti informa despreintentiile acestor cercuri. La 11 februarie el scria ca in acest moment

28 In anul 1858 Belgia a decretat libertatca completa a comertului de tran/it pentrucereale. Ea devenea astfel un important We de patrundere In Europa a cerealelor americanePrin aceastá lege volumul comertului ei cu cereale a sporit la 9,82% In until 1861 si apoi la16,400, In anul 1868. Vezi, S. Cape Iles, Le volume du commerce exiérieure de la Belgique.1830 1913, Bruxelles f. an, p. 246.

Unirii.

relatii.

8

www.dacoromanica.ro


(gra trei dupa amiaza n.aut.) deputatii ( ? !) smt reuniti pentru a aprobadispoziille care trebuiesc luate. Am fost asigurat de diverse pdrti cit,Camera va proclama pe A.S.R. contele de Flandra ea rege ( ? !) al Roma-niei"20. 0 zi mai tirziu raporta ca Filip de Flandra a fost ales domnitoral Principatelor unite"30. Totodata anunta guvernul situ ca o delegatiea fost aleasa special pentru a merge la Bruxelles spre a-i oferi A.S. coroanaPrincipat elor" 31.

E ceptind folosirea termenului de rege, consulul belgian n-a gresitcii nimic si face dovada unei bune cunoasteri a problemei. Cercurile poli-tice romanesti fapt recunoscut de catre I.C. Bratianu si C.A. Rosetti32s-au gindit din nou la contele de Flandra dorind si de data aceastapoate mai mult decit in 1857 sa dea titrii o organizare asemanatoare cu

Belgiei si sa salveze Unirea. De altfel, insusi ratiunea pledoariei lui Pou-may pentru printul strain n-a pledat special pentru printul belgian(la aceeasi. Pentru el un asemenea print reprezenta garantia mentineriilmitatii celor douit Principate.

Fara indoiala ea un mare rol in cadrul proiectelor de aducere a unuiprint strain la tronul Principatelor a avut simpatia fata de Belgia. Nus-ar putea spune insa cu exactitate care este raportul dintre aceasta simpa-tie 5i relatiile dintre cele doua itri. Dupa cum nu s-ar putea raspunde daca

ar fi fost mai bune, sau mai putin bune, in cazul acceptarii.Evista o singura certitudine si anume plasarea Belgiei, prin propunerealacuta, situatie mai delicata decit in 1857. Documentele diplomaticenu sint prea edificatoare in a prezenta cu detalii parerile regelui, a guvernu-lui i a oamenilor politici influenti fata de aceasta chestiune. Se cunoscmsa uncle date privind interesul fata de ceea ce s-a intimplat in conti-nuare i fata de reactia pe plan international. Din urmarirea, mai ales asituatiei internationale, a atitudinii marilor puteri fata de Principate, lacare h-a adaugat i pregatirea diplomatica intensa a razboiului pruso-, ustriac, Belgia a inteles ca era nevoie de multa prudentit. Din informatiileprimite de la diplomatii sai, guvernul i regele (de data aceasta multeapoarte an fost prezentate si regelui) an stabilit ca situatia era mult preaomplicata. Analizind toate acestea pfin prisma situatiei deosebite a

Belgiei, a neutralitatii ei, la 26 februarie, in numele contelui de Flandra,in in ambasada de la Paris, guvernul belgian a raspuns negativ33.

Raspunsul Belgiei a creat, este adevarat, o anumitit deruta, dar n-amodificat cu nimic fondul general al Mat iilor romano belgiene. La Bruxelles

29 Arch. M.A.E.B. Correspondance... Routnanie, T. 11(1861-1870), doe. 17.3° Ibidem. doe. 49.31 I bidem.32 Vezi declaratiile lui I. C. BrAtianu si C. A. Rosetti RomAnul", 7 februarie si 2 2a

)artie 1869.33 Arch. M.A.E.B. Correspondance... Roumanie, T. 11 (1861-1870) doc. 49 si 50.

in räspunsul guvernului belgian se spunea Le comte dc Flandre part pour Rome ; son voyageaait decide depuk longtemps et toutes les dispositions (sont) pris. Son Altesse Royale necroit pas pouvoire accepter l'offre si flateux du peuple (? I) roumain, dont elle est cependentfort reconnaissante et dont lc Roi aussi est extrémément touché. Sa Majeste et son AugusteFri!re, feront toujours de voeux pour le bonheur et la prosperité des Principautes". Se confirmAprin aceasta ccle spuse de T. V. Riker Filip de Flandra a refuzat categoric tronul Inainte dea pleca din Bruxelles" (Gum s-a infdpluit Romdnia. Sludiul unci probleme inicrna(ionale, Bucu-resti, f.an, p. 627.)

a

elatiile

mtr-o

o

www.dacoromanica.ro

232 AUREL FILIMON 101

s-a dorit foarte mult ea relatiile stabilite sa continue in aceeasimaniera si chiar au continuat. Singura problema mai deosebita a fost cere-rea guvernului roman, sugeratil, de printul Carol, din anul 1867, ca.J. Poumay sa fie inlocuit din functia de consul general la Bucuresti34_Aceasta n-a fost motivata in nici un fel. Se pare ea la originea ei a statdorinta unora dintre aceia cu care a discutat Poumay problema aduceriila tron a lui Filip de Flandra. S-ar putea, de asemenea, ca si Carol, inmasura in care a cunoscut unele amanunte, s fi cerut cu insistenta inlocui-rea. Dealtfel, trebuie spus ca, asa cum rezulta din rapoartele sale, Poumaynu 1-a agreat deloc pe Carol.

Problema respectiva n-a constituit insa un motiv de rupere a rela-tiilor. La 24 decembrie 1868 Belgia 1-a numit la Bucuresti pe Pitters,Stiegart35. Odata cu aceasta s-arezolvat situatia neplacuta. Cu ocazia prezen-tarii scrisorior de acreditare printului Carol, s-a vazut clar c ambeleparti au cautat sii treaca peste cele intimplate, subliniindu-se, si cu acestprilej, c, raporturile existente si re1aiile industriale si comerciale care-s-au stabilit asa de ferice intre ambele tari nu vor inceta a se extinde ininteresul reciproc"36.

Cele afirmate aveau la baza o realitate concreta, interesele reciprocepentru relatiile economice cit i simpatia de care se bucura Belgia si dupa1866. In perioada imediat urmatoare detronarii lui Cuza, ea a continuatsa fie un exemplu de organizare din care s-au inspirat oamenii politici aivremii37. De asemenea, scolile sale erau cautate de tineri romani. LaBruxelles, Liege si Anvers, multi dintre acestia s-au format ca specialistiin diferite domenii38.

Avind in vedere ansamblul general al relatillor dintre cele doua taxiam putea spune ca in anii care au mmat dupit 1868 relatiile dintre eleau cunoscut o si mai mare dezvoltare. Citeva fapte deosebite intareseaceasta afirmatie. In primul rind, crearea agentiei diplomatice belgiene de.la Bucuresti, in anul 1870, va marca nu numai dezvoltarea de care vor-beam ci si o cotitura radicala. Crearea acestei agentii, care facea parterdin planul mai vechi al guvernului belgian de largire a retelei sale consu-lare si de reprezentare in Romania, a fost prima mare dovada a intentieide a da valente noi relatiilor dintre cele doua tali, a recunoasterii deschisesi oficiale a necesitatii specializarii oficiilor diplornatice de la noi din tara_In al doilea rind, pin crearea consulatelor de la Iasi si Craiova36, in anul

34 Arch. M.A.E.B. Dos. 989, T.I, doc. 237.36 Ibidem, doc. 239. intirzierea s-a datorat negasirii personnel potrivite. La Inceput

a fost numit D'Egremont, fostul consul general la Smirna. S-a revenit foarte repede asupraacestei numiri.

36 Ibidem, doc. 82. Vezi i, Reprezenlankle diplomalice ale Romaniei vol. I, p. 28837 Vezi, Conslilulia, legca elecloralã i organizalia judecaloreased a Belgici, traducere de.

Teodor Veisa, Iasi, 1857. C. C. Angelescu, Un jurist moldooean ullai, Teodor Veisa, Bucuresti,.1938. D. lonescu, Gh. Tutui i Gh. Matei, Dezvollarea conslilulionald a slainlui roman, Edit-

Bucuresti, 1957." C. Angelescu, Sludenft romani In strainalale. Universilalea din 13ruxelles, in Studii

cercetari istorice", 1943, vol. XVIII, p. 119-126. Pentru perioada la care ne referim cabmai reprezentativ elev roman al scolilor belgiene a lost Vasile Conta. Vezi, Ana Conta-Keren-bach, Biografia lui Vasile Conla, Iasi, 1916.

39 Arch. M.A.E.B. Dos. 994 decretul din 3 august 1874 si Dos. 991 decretul din 2j,august 1874. Vezi si A. Filimon, Stabillrea consulaiclor belgiene in Romania.

tiintificL

Si

www.dacoromanica.ro

RELATIILE ROWIANO-BELGIENE INTRE 1859-1878 233

1874, reteaua consular:a belgiana va cuprinde principalele orme române§ti,,ceea ce este Inca o dovada a interesului fata de bunul mers al acestorrelatii.

La baza acestor decizii au stat, fara indoiala, ratiuni diferite. Auprimat i acum ratiunile economice, fara a se neglija insa rnutatiile poli-tice. Dacil in perioada anilor 1865-1870 statisticile belgiene nu mai oferadate prea sigure privind valoarea comertului, mentionindu-se numai numa-rul de vase belgiene i straine care au incarcat marfuri de la Galati §i

pentru. Anvers, nu se poate crede ca valoarea acestor schimburi arfi scazut foarte mult. Se poate admite, aa cum am spus, doar o scaderede intensitate care pare fireasc i normala in relatiile dintre doua tan.

Dupa 1870 statisticile demonstreaza, cu date sigure, sporirea volu-mului schimburilor dintre Belgia §i Romania. Fata de perioada aniortrecuti, pe piata romaneasc5, au apiirut marfuri belgiene de o mai marevarietate. Primul loc 11 detinea tot sticla, urmata de zahar, amidonproduse textile". Pina in anul 1875 exportul acestor produse in Vara noastra

atins cele mai inalte cote". Alaturi de acestea au lost aduse insa §i multeproduse noi : vagoane i ine de tramvai, anne i ma;ini pentru utilareafabricior de zahar. In anul 1875 valoarea totala a acestora depMea sumade 1 300 000 de franci". Peste numai un an valoarea totala a exportuluibelgian in Romania s-a ridicat la suma de 2 173 000 de franci, ceea cereprezinta o crqtere, nu numai fatit de anul 1873 ci i fata de toti aniiprecedent i"".

Prin aceste valori, in importul Romaniei, din anul 1876, Belgia ocupalocul al VI-lea, ceea ce ar insemna o dare inapoi. S-ar parea basil ca nuacesta era locul ei. Explicatia ne-o ofera vice-consulul de la Braila care2,r5.ta c5 cea mai mare parte a marfurilor de provenienta belgiana, veneaupe la Viena, s-au transbordau la Londra, sau veneau pe la Amsterdam-Constantinopol, de undo erau reexpediate prin vapoarele companieiLloyd. Cele care veneau pe la Viena erau declarate la vama ca proveninddin Austria, iar cele de la Londra ca provenind din Anglia"". Dealtfel,aceasta se va vedea i din insistenta cu care diplomatii acreditati la noi"am. cerut restabilirea liniei de vapoare Anvers-Galati", principala cauz5, adiminudrii i durabilitatii acestor relate".

45 Arch. M.A.E.B. Dos. 991, doc. din 29 iunie 1874.41 Ibidem, Dos. 2750, doc. 11. partea a Il-a. Statisticile indicS urmfitoarele date :

cticlã = 50 000 bucAti, atnidon = valoarc 180 00 de franci, draperii i mdtase = 200 000 deIranci i zahr = 20 000 de kilograme.

42 Ibidem." Ibidem, doc. 114 bis (anexa). Din suma totalä de 2 175 000 de franci, 600 000 fr.

ereprezenta valoarea armelor, 300 000 fr. sinelc si vagoanele si 400 000 fr. masinile pentrulabrica de la Chitila. Restul erau diferite alte marfuri.

Pentru mArfurile aduse la Galati, shit mentionate urmatoarele cantitati : 14 lazi cu.otel (6 751 kg), 625 lazi atnidon (22 060 kg), 375 lSzi lumlnári (6 440 kg), 200 barili ciment,1414 barili tier forjat, 269 colete fierArie (14 368 kg), 650 barili cuie, 3 249 colete materialepentru Sascut (720 193 kg), 14 lAzi cu pate alitnentar, 1 ladä ornamente bisericesti, 1 colet cuttesSturi, 34 lazi cu sticlA, 5 471 ltizi cu sticlttrie (6 961 kg), 25 barili zinc. (CantitAtile In kg-shit din aceeasi sursil.)

" Ibidem.45 Ibidem.

11

Braila

ti

a

www.dacoromanica.ro


Din cele spuse se poate lesne deduce ca valoarea marfurilor de pro-venienta belgiana sosite in Romania, in anul 1876, era mult mai mare.

In ce prive*te importul belgian din tara noastra situatia statistic*/este 0 mai putin clara. Lipsa unui consulat romanesc in Belgia ne priveazaide o situatie exacta a vinzarilor de produse de Ia noi in aceasta tara.*tim ins& ca Belgia cumpara cereale din Romania. Nu t;,tim cantitatile,intrucit cea mai mare parte a acestora era incarcata pe vase straine cudestinatia Anvers. Nu 0,im, de asemenea, dacci acestea erau vindute inBelgia sau erau reexpediate in alte parti. Merita insä de notat, ceea cediplomatii belgieni au recunoscut, Ca negustorii din aceasta tara erau inte-resati pentru cerealele i produsele anirnaliere de provenienta romarreasca.

Intensificarea schimburilor comerciale intre Romania i Belgia s-afacut intr-un moment deosebit. Dupii cum se ;;tie, incepind cu deceniulal VIII-lea al secolului al XIX-lea, Romania a intrat §i mai serios, deschis,pe calea obtinerii independentei. In cadrul acestei pregatiri, relatiile cualte state, mai ales cele comerciale, au avut importanta lor recunoscuta.Prin modificarile survenite in cadrul politicii economice, prin tratatelecomerciale incheiate in perioada anilor 1875-1877, s-a realizat o primaparte a programului de ci0igare a independentei depline. In aceste actiunise incadreaza, organic §i relatiile cu Belgia.

Tendintele de independenta ale Romaniei au fost sesizate i apreciate,de diplomatia belgiana, cu mult timp inainte de anul 1877. Inca din anul1859, consulul Poumay arata ca Unirea este realizata de o mare adunarepopulara care dispretuiWe toate drepturile de suzeranitate"46. In anul1874, Ministrul de Externe al Belgiei, contele d'Aspremont de Lynden,recuno§tea ca independenta Romaniei era o problema deloc simpla ci unacare ar putea avea serioase consecinte"47. El avea in vedere, in primul rind,consecintele pentru relatiile dintre cele doua tari.

Urmarind evenhnentele, premergatoare proclamarii independent eOrli noastre, diplomatia belgiana §i-a format parerile din care se desprindciteva idei edificatoare pentru a demonstra i o anumita simpatie cucauza romanilor. Astfel, agentul diplomatic de la Bucure0i, J. Jooris,un fin i atent observator al evenimentelor, sublinia complexitatea feno-menului. Intre altele mentiona ca aspiratiile Romaniei spre independentacompleta §i nerabdarea de a sfärima legaturile de vasalitate ce o leagade Turcia, corespund pe deplin dorintei nationale i sint aspiratii legi-time"48. Mai mult decit atit, se considera sosit momentul ea marileputeri sa indemne Turcia sa asculte de vocea ratiunii 0 a dreptatii"49,acordind independenta Romaniei.

Evident, diplomatii belgieni au evaluat consecintele independenteitarii noastre prin prisma relatiilor cu tara lor. Aceasta, pentru el era dea§teptat, mai mult decit dupa realizarea Unirii, sa aiba loc modificari

46 Ibidem, Dos. 992 T. I, doc. 9 Iebruaric 18.59.47 Ibidem, Correspondance... Romanic, T. IV (1871-1874), doc. 64.48 Ibidern, doc. 81." Ibidetn. www.dacoromanica.ro


care s5, perrnitil o dezvoltare pe alte planuri a acestor relatii. Nu se poatetrece insA cu vederea peste atitudinea diplomatilor, care exprina in fond,atitudinea unei tAri care a fAcut eforturi pentru obtinerea i recunoastereaindependentei sale. Aceasta asemAnare intre cele doul tari Montipentru prima dath de ca,tre Jooris 50 era un element de apropierenu unul dintre cele mai putin importante.

In preajma obtinerii independentei tärii noastre, problemele care sepuneau in cadrul relatiilor sale cu Belgia erau cu totul deosebite, fata deperioadele trecute, profilindu-se si mai bine semnele modificgrii caracte-rului acestora si a rolului crescut al diplomatiei rornânesti. Prima noutatea fost tendinta fireasc i obiectiva a Roma'niei de a reglementa schimburilecomerciale i cu Belgia pe baza unui tratat direct. Initiativa a pornitdin partea guvernului roman si facea parte din actiunile de scoatere acomertului de sub autoritatea si prevederile tratatelor incheiate de Poartaotomana cu alte state. In acest sens, agentul diplomatic al Belgiei nota,ca fapt deosebit, aceasta manifestare a Romaniei de a nu mai recunoastetratatele incheiate de Poarta, tratate care fusesera deja profund modifi-cate prin rrasuri de legislatie interna"54 i atrAgea atentia guvernului sauasupra a ceea ce avea s urmeze.

Analizate, in contextul general al situatiei de atunci, toate acesteactiuni au fost privite de diplomatia belgianA ea o neeesitate economic*care A, permità dezvoltarea unei industrii nationale autohtone"52, ea oforma de manifestare a independentei economice.

Tratatul dintre Romania si Austro-Ungarirt, din anul 1875, a edi-ficat si mai mult, guvernul belgian, asupra acestor tendinte. La incheiereaacestuia se stia precis eä nu se mai puneau numai probleme economice.Pe de alta parte, se crea i convingerea mai ferma asupra neeesitgtiireglernentarii pe baze noi a relatiilor dintre cele doua

La inceputul anului 1876, prin agentul diplomatic de la Bucuresti,J. Hooricx, guvernul roman a explieat ofieial noile sale intentii. Cuacest prilej, Belgia a fost invitata% s incheie o conventie comereiala errtara noastrà pe baza principiilor conventiei cu Austro-Ungaria"53. Invirtutea acestor principii, guvernul roman a facut urmatoarele propuneri :a) pentru cornert tratamentul reciproc al natiunii celei mai favorizate,b) pentru cetAtenii de origine belgiana sau roman* tratamentul de ega-litate in raport cu impozitele si obligatiile de orice naturd, c) avantajelespeciale acordate Austro-Ungariei pentru comertul de frontier* ea statlimitrof, nu vor fi acordate si Belgiei, d) aceasta intelegere este provizorie

va fi incheiata pe baza declaratiilor care vor fi sehimbate intre celedoua guverne si are forta obligatorie ping, la 30 aprilie 187754.

Declaratia guvernului roman, din care a retinut atentia in modspecial punctul d, a fost analizata, in cadrul unei sedinte a cabinetuluibelgian. Cu acest prilej a fost analizatà situatia generala a comertului

6° Ibidem. Referindu-se la situatta Orli noastre spunea Intre allele cri i s-a creat, dupiitratatul de la Paris, o situatie asemiinfitoare cu a Belgiei.

" Ibidem, doc. 73.52 Ibidern, doe. 98 si 101.63 Ibidem, Dos. 2750, doe. 939 si anexa 82. Dos. 2013, doc. din 24 mai si 15

a ugust 1876." Ibidem, Dos. 2750, doc. 45 anexa si Dos. 2013, doe. din 15 august 1876.

tari.

ii

si

www.dacoromanica.ro


cu Romania si atitudinea altor tari fata de noua ei politica economica-In prirnul caz, au fost discutate si cererile camerelor de comert de a nuse pierde din vedere avantajele comertului belgian"55, atit in ce priveacomertul cu tara noastra, cit si cel cu alte state din aceasta parte aEuropei. In privinta atitudinii altor state s-a retinut ideea el unele 56 eraudispuse sg discute cu Romania, ceea ce a fost considerat incurajator,pentru Belgia, si nu putea fi scapat din vedere.

La 17 iulie 1876, consulul belgian a inminat Ministerului de externergspunsul guvernului sau. Desi era redactat intr-o manierg generala57,nota guvernului belgian deschidea perspective bune pentru viitoareletratative cu guvernul roman.

Ping la sfirsitul anului 1876 tratativele n-au avansat prea mult dincauza unor nepotriviri de vederi asupra duratei conventiei, cit si dincauza unor probleme, de alta natura, care preocupau guvernul roman.Pe de alta parte, s-a simtit foarte acuta lipsa unui diplomat roman acre-ditat in capitala Belgiei.

La inceputul anului 1877, cind si alte tgri si-au reglementat schim-burile comerciale cu tara noastriti pe bazg de tratate directe 58, guvernulbelgian a urgentat tratativele. Discutiile dintre M. Mitilineu, secretarulgeneral al Ministerului de externe, si J. Hooricx au evidentiat intentiade a incheia cit mai repede aceste tratative. In ziva de 1 martie 1877,in cadrul ultimei intilniri, pe aceasta' tema, intre cei doi diplomati aufost stabilite detaliile tehnice ale conventiei. In aceeasi zi, Hooricx raportac'a' guvernul roman este gata sa admitg, in cazul ratificgrii, toate obser-vatiile pe care Belgia le considera convenabile"56.

Semnatit la 14 martie 187760, conventia comerciarg (prima de acestfel intre Romania si Belgia) a fost bine primita de catre negustori, inprimul rind 61. Dealtfel, datele statistice, mult mai precise decit in aniitrecuti, demonstreaza o crestere substantiala a valorii schimburilor. Pinala 31 decembrie 1877 pe piata romaneasca au venit marfuri belgiene invaloare de 2 895 000 de franci. Totodata, navigatia vaselor sub pavilionbelgian, prin restabilirea liniei Anvers-Dunare, a revenit la conditiileapreciate normale 62.

" Ibidem, Dos. 2730, doc. 36.56 Hooricx a anuntat cA Franta, Rusia, Germania si Grecia si-au manifestat intentiile

de a discuta cu guvernul roman". El cerea guvernului sau sa se grabeasca pentru ca si co-mertul belgian sa se gaseascd pe picior de egalitate cu a celorlalte natiuni". Doc. 36 bis.

57 Ibidem, doc. 40 anexa 1. Nota era o declaratie de intentie. Textual se spunea Animedu desir de voir la commerce belga plath sur un pied d'egaliti avec celui des autres nations,le gouvernement du Roi, mon Auguste Souverain, me charge de vous manifester son désir deconclure une convention commerciale avec la Roumanie".

56 Isloria Rometniet, vol. IV, Edit. Academiei, Bucuresti, 1964, p. 479.5° Arch. M.A.E.B. Dos. 2750, doc. 91 si 92.6° Camera si Senatul Belgiei au ratificat-o In ziva de 26 mai. Doc. 105 si 106.61 Ziarul L'Indépendance beige" a publicat In luna februarie 1877 mai multe note spe-

ciale prin care se cerea urgentarea tratativelor cu Romania.62 Circulatia vaselor belgiene la Dunare, Intre anii 1871-1876, conform statisticilor

consulatului de la Galati se prezenta astfel : 1871 = 1 vas (1 022 tone), 1872-1873 = 7 vase(4 054 tone), 1874 = 10 vase (12 089 tone), 1875 = 7 vase (6 801 tone), 1876 = 3 vase (2 964 t).Arch. M.A.E.B. Dos 2750, doc. 93 si anexa din 8 iunie 1877.

www.dacoromanica.ro


Reglementarea relatiilor economice a fost apreciata si de catrecele doua guverne. Era insa ingrijorator ea, la 31 decembrie 1877, conventiaexpira. Din acest motiv, la 7 septembrie 1877, guvernul roman, prinM. Kogalniceanu, a remis agentului diplomatic al Belgiei o nota prin carea propus incheierea uneinoi conventii ca fiind in interesul ambelor parti"63.

Belgia a raspuns la 21 septembrie, dindu-si acordul pentru incepereanoilor tratative. Guvernul regal se mentiona in Aspunsul dat aprimit cu foarte mare interes nota i o examineaza cu atentie pentru a seajunge la o fericita inte1egere"64.

Tratativele, purtate tot la Bucuresti, au inceput imediat. Din cauzasituatiei speciale a Romfiniei, determinata de participarea ei la razboi,n-a fost posibila desfasurarea normala a acestora. Singura chestiunenotabila a fost prelungirea conventiei existente ping, la 12 februarie 1878

acordarea unor noi scutiri Tamale pentru produsele belgiene. De ase-menea, Ministerul de externe al Belgiei a notificat hotarirea guvernului

toate produsele romanesti de export cerealele in special erauscutite de mice fel de taxe vamale la intrarea i iesirea din Belgia"65.

La inceputul anului 1878 problema incheierii unei noi conventiicomerciale a preocupat din nou, in alte conditii, ambele guverne. Intimpul intrevederii, din ziva de 22 ianuarie, Hooricx i-a inminat lui Kogal-niceanu nota guvernului su prin care se anunta intentia de a incepetratativele i se solicitau in acest sens reduceri varnale si pentru alteproduse decit cele prevazute pina acum 66. In aceeasi zi se raporta laBruxelles acordul de principiu al guvernului roman. Cabinetul princiarremarea Hooricx nu se pare di n-ar accepta propunerile belgiene"67

mentiona insa dorinta ea (Hooricx) sa primeaseI puteri depline pentrusemnarea noului tratat"68.

In urma aprobarii date si a noilor instructiuni primite in luna febru-arie a anului 1878, Hooricx s-a intilnit de mai multe ori cu Kogalniceanu.In timpul audientei din 10 februarie au fost prezentate din nou cererileguvernului belgian pentru noi reduceri vamale. S-a inteles ins*/ c situatianu era propice pentru coutinuarea tratativelor. Ministrul (Kogalniceanu)

scria Hooricx era preocupat de afaceri politiee, ceea ce m-a deter-minat 0, nu mai insist"66.

63 Ibidem, doc. 117." Ibidem, doe. 118 si 119 bis anexa.65 Ministerul de Externe al Belgiei estima valoarea griului importat din Romania la

suma de 140-150 milioane de franci. Dos. 2750, 11, doe. 6 anexa C (Este cuprins i comertulde tranzit).

" Belgia a cerut urmatoarele reduceri : sine de cale ferata = 1,20 lei In loc de 1,75 Id,bandaje de fier 1,25 lei In loc de 1,90 lei, fier brut = 2,90 lei In loc de 5 lei, fier forjat =3 lei In loc de 4 lei, cuie dc fier = 5 lei In loc de 8 lei, sticla = 3 lei in loc de 6,50 Id,lurtie de tipar 10 lei In loc de 19 lei, cutite ordinare = 30 lei in loc de 100 ki, bugii destearina 18 lei In loc de 29 lei, ciocolata = 19 lei In loc de 20 lei, fire de tot felul = 39 leiIn loc de 70 lei, MA de bumbac = 12 sau 13 lei in loc de 21 lei, tesaturi de tot felul = 30 leiIn We de 55 Id. Doc. 6 anexa A si D.

Ibidem, doc. 9.68 Ibidem, doc. 10.6 Ibidem, doc. 16.

cá

ti

"

www.dacoromanica.ro


Cu toata situatia delicata in care se afla Romania, la 19 februaries-a raspuns la Rota belgiana. Cu acest prilej se mentioneaza intentiade a acorda Belgiei regimul vamal acordat Gerrnaniei"", aceasta fiind onoutate. La 12 martie s-a dat un raspuns si mai complet prin care erauadmise propunerile cabinetului de la Bruxelles, precizindu-se si dorintade a fi inserate in noul tratat articolele XIII, XIV si XV din tratatulcu Germania relative la taxarea unor marfuri in anumite orase. Deasemenea, se propunea Ca durata tratatului sa fie de 7 ani si nu de 10,cum a propus Belgia, din dorinta subliniata ca toate tratatele sa expirelà aceeasi data". Cu acelasi prilej, s-a promis ca daca tratatul cuGermania va fi ratificat inainte de semnarea celui cu Belgia, modifi-cdrile aduse prin el vor fi inserate si in acesta"72.

In principiu, au fost stabilite deci aproape toate detaliile nouluitratat, ambele parti declarindu-se de acord cu ele. Dar, din motive caren-au depins de ele, tratatul n-a fost semnat in anul 1878. Ambelepartenere s-au resemnat in fata situatiei si au reglementat relatiile dintreele, in functie de aceasta, prin prelungirea cu Inca un an a conventieidin 1877. Solutia a lost tin compromis, care a raspuns insa unei necesi-tati i dorintei celor doua guverne de a dezvolta relatiile bune existentepina acum. Din aceste motive prelungirea conventiei a lost considerataun adevarat succes. Diplomatia ambelor state a inteles exact situatiacreata i s-a preocupat pentru gasirea celor mai brine metode de rezolvarea problemelor i, in spiritul unei perfecte intelegeri, le-a grisit. Pe bazacelor stabilite relatiile dintre cele doua tan, schimburile comerciale inmod deosebit, au continuat sa se dezvolte.

Tratativele economice romano-belgiene, din anul 1878, au incheiato etapa, importanta a relatiilor dintre cele doua tali, in secolul al XIX-lea.Cuprinsa intre anii 1859-1878, aceasta etapa, pe ling*/ evenimenteledeosebit de importante din istoria tarii noastre, a pus si citeva problemepentru relatiile sale cu Belgia. Prin problernatica lor, prin modul de desfa-urare, relatiile dintre cele doua taxi an demonstrat si ele eforturile diplo-matiei romanesti de a activa detasat de Poarta otomana, pentru obtinereaindependentei politice. Totodata, este evidentiat modul de evolutie alacestor relatii, faptul ca in aceasta perioada, desi Ii pastreaza importanta,nu mai putea fi vorba numai de relatii economice sau culturale. Rela-tiilor politice, prin tot ceea ce s-a facut, dar mai ales prin tratativeledirecte, s-au deschis perspective noi la baza ciirora vor sta cele stabiliteac um.

7° Ibidem, doc. 17.Ibidem, doc. 18, 19 si 23.

72 Ibidem, doc. 19 si 23. Au fost acceptale urmAloarele reduceri : sine de cale feratA1,25 lei In loc de 1,75 lei, bandaje de tier = 1,45 lei In loc de 1,90 lei, sticlA si oglinhi5 lei In loc de 6,50 lei, IesAturi 15 lei in loc de 55 lei. Nu au fost admise reducerile va-male pentru stearinA i hIrtie. Aceasta pentru cd RomAnia spunea consulul belgian de laBucuresti doreste sS stabileascfi fabrici dc hirtie i stearinA pc solul ei si nu va admite degre-vAri la aceste articole".

li

71

www.dacoromanica.ro


LES RELATIONS ROIIMANO-BELGES ENTRE 1858-1878

RESUM17::

Prenant comme limites chronologiques de l'étude les deux momentsfondamentaux de l'histoire moderne de la Roumanie, l'auteur examinel'évolution des rapports politico-diplomatiques entre l'Etat roumainnouvellement créé et le royaume de la Belgique.

La position favorable de la Belgique envers l'Union des Princi-pautés et le cours constant des relations mutuelles relève l'auteuront contribué a la creation d'un climat de détente et de cooperation réci-pro qu ement avantageu se.

Le développement du réseau consulaire belge dans notre pays pen-dant les années qui ont suivi le règne du prince Cuza, de meme qu'unesCrie de contacts d'ordre économique ont permis une intensification desrapports et une diffusion favorable de la cause roumaine en Occident.

Dans la dernière partie de PCtude on analyse les pour-parlers écono-miques roumano-belges (1878), leurs effets immédiates de rnême quel'importance gulls ont présenté pour l'évolution du commerce extérieurroumain durant la période mentionnée.

5 - C. 7727

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII PRIVIND INCEPUTURILE ARMATEIROMANE MODERNE (1812-1830)

DE

DOR INA N. RUSU

La sfir§itul secolului al XVIII-lea §i la ineeputul celui urmgtor, caurmare a proeesului reformator de degajare a Orilor române de peri-matele structuri feudale §i de scoatere a lor de sub dominatia strAinl,reorganizarea o§tirilor pAmintene §i a§ezarea lor pe baze moderne deve-nise o necesitate obiectivg. Este ceea ce George Adrian va sublinia maitirziu : Credinta cii natiunea noastri va putea dobindi niciodatllibertatea decit pnin puterea armelor trebne a se inridaeina §i a se intariin inima fieertrui roman care voiqte seAparea patriei"1-. Infaptuirealargului program social i national cerut de statornicirea noii orinduiriimpunea crearea unei forte armate capabili sit apere fruntariile de dile-ritele incitleiiri, si poata contribui, la momentul oportun, la realizareaindependentei i unitatii poporului roman. Prezenta armatei asigura,dealtfel, claselor dominante din Wile rom'ane instrumentul de coercitienecesar chiar in conditiile unei apasatoare dominatii striine, oferea unelement de siguranta in calea deselor incursiuni de pradg pornite dinMara granitelor, reprezenta, in acela§i timp, un factor important in efortulde pastrare a acelui statut de autonomie de care beneficiau §i acum tarileromilne. Iata de ce, primele decenii ale secolului al XIX-lea an reprezen-tat perioada unei inveiTmate lupte pentru realizarea unuia din cele maiarziltoare deziderate : reorganizarea, pe baze moderne, a o§tirii pa"mintene.Fie cii emana de la boierimea conservatoare san de la fractiunea boierimiiliberale, ale ciror teluri se identificau adesea en cele ale burghezieiaflatia in plin proces de formare i afirmare, ideea necesitatii creinii uneifoite armate tot mai numeroase, a citrei functie principala urma sl fieapirarea tiirii i mentinerea iibertãtibor ei, se impunea tot mai mult.llecunomterea international-a a acestui vechi §i elementar drept a repre-zentat o mare i memorabilI izbinda politica a neamului nostril in na-zuintele sale de libertate §i independentA"2, c'aci ea nu era o simplamitsurit administrativa sau practicii, ci a iqit din ins4i cerintele deacum o suta de ani ale sufletului romilnesc"3.

1 George Adrian, Idce rapcde desprc resbelui de partizani, editie Ingrijitá i studiu intro-ductiv de gl.-mr. C. Antip, Edit. militaril, Bucuresti, 1973, p. 27.

2 Ion I. Nistor, Organizarea o1irUor pdmIntene sub Regulamentul organic, Bucuresti,1943, p. 17-18.

3 Nicolae Iorga, Isloria annalei ronu2nc, vol. II (de la 1599 plat In zilele noastre).Bucuresti, 1919, p. 219.

,REVISTA DE ISTORIE", Tom 31, Nr. 2, p. 211-252, 1978

nu-si

www.dacoromanica.ro

942 DORINA N. RUSU 2

In cele ce urmeazg, ne propunem sa subliniem, mai puternic, unelefapte asupra &kora, dupg parerea noastra, nu s-a stgruit in suficientamasura in literatura de specialitate : lupta de idei si fortele politice anga-jate intr-o asemenea lupta in vederea realizarii scopului final reorga-nizarea, pe baze moderne, a unei ostiri pamintene cu functii bine stabiliteca i caracteristicile pe care trebuia s le alba', aceasta ostire. in acestsens, lipsa unei documentgri corespunzatoare, la care s-a adaugat, fireste,

greutatea selectarii, din noianul de aspecte ale programelor de refor-mare nationala, doar a aspectului militar, a determinat, de cele maimulte ori, formarea unor incheieri in dezacord total cu realitatea si cuadevarul istoric. 0 cercetare atenta si minutioasa a acestei problemedeosebit de importanta atit pentru istoria noastra nationala, cit si pentrucea militarg parte indestructibil legata de prima dezvaluie aspectenoi i reaseaza aceasta atit de mult controversata perioada la locul cc ise cuvine.

Iata citeva argumente care pledeaza in sprijinul reconsider:1,1.Hpropuse de noi luptei duse, incepind Inca din prima ani ai secolului alXIX-lea, in vederea reorganizarii unei ostiri pamintene, a fortelor caremilitau pentru acest deziderat, ca si al locului ce-1 ocupa aspectul militarin cadrul general al reformgrii patriei.

Particularitatile procesului de trecere de la feudalism la capitalism 4pe teritoriul tgrii noastre si-au pus cu pregnanta amprenta asupra progra-melor i metodelor de lupta ale fortelor sociale i politice interesate invictoria noii orinduiri. Afirmarea si statornicirea relatiilor capitaliste,la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui de-al XIX-lea, im-punea cu acuitate atit desfiintarea vechilor relatii economice feudale, cit

obtinerea unei largi autonomii in raporturile cu Imperiul otoman.Aceasta presupunea inlgturarea sistemului de guvernare turco-fanariot

crearea conditiflor favorabile pentru cucerirea puterii politice de &areburghezia in formare i boierimea liberalg, autohtona. Aceste forte pro-gresiste ale societatii romgnesti au intreprins o sustinuta actiune revendi-cativg, formulind i if:wind publice planuri si programe de reformare astructurilor interne perimate care, chiar daea flu ar fi dus la inlaturareatotala a orinduirii feudale si la obtinerea independentei, ar fi usurataetiunea ulterioarg, pentru atingerea acestor deziderate. Lupta ideologicadin aceasta perioada, manifestata prin proiecte de constitutie, memorii,programe de reforme sau de organizare a statului a tins sg inspire, sa faci-liteze ori sg obting aplicarea unor solutii de modificare a raporturilorsociale si de reorganizare a statului prin preconizarea introducerii unorinstitutii si norme care dupg cum memoriile, proiectele i programeleemanau de la una sau alta din clasele si paturile sociale ale vremiiurmareau fie rasturnarea si inlocuirea totalg, fie numai modificareapartiala, prin adoptarea unor schimbari si ameliorari, a vechiului meca-nism de stat. Practic, asa cum se manifestg in numeroasele memorii

4 Pentru aceastá problemil, vezi, spre exemplu : A. Otetea, Consideralii asupra treceriide la feudalism la capitalism in Moldova si Tara Ron-Oman& In Studii si materiale de istoricmedic", vol. IV, Edit. Academiei Republicii Populare RomAne, Bucuresti, 1960, p. 307-390.

si

fl

si

www.dacoromanica.ro

3 INCEPUTURILE ARMATEI ROMANE MODERNE (1812-1830) 243

programe politice 5, actiunea de reformare acopera un cimp foarte vastmergind de la reorganizarea structurilor administrative prin crearea uneistabilitati si ordini interne cerinta de prim ordin a dezvoltarii produc-tiei si schimbului capitalist , i ping, la problemele de politica economic&si culturala.

In acest cadru, necesitatea crearii unui sistem militar modern capabil,deocamdata, de a apara fruntariile contra diferitelor incalcari i de aasigura ordinea interna, ca si lupta pentru atingerea acestui scop, apareca o adevaratä permanenta. Iata de ce, lupta de idei, asupra careia vomstarui, oglindita in numeroasele planuri si proiecte elaborate de diferiteleforte politice ale vremii se detaseaza in mod pregnant. Desi deosebite inprivinta modalitatilor de inflptuire practica, a structurii organizatorice,a efectivelor san denumirior ce urma sa primeasca noua ostireteana, planurile si proiectele elaborate reflecta, neindoios, modulconstant in care acest deziderat national este prezent in gindirea inaintataa epocii.

Un rol in dezvoltarea luptei ideologice din acel timp au indeplinit,de asemenea, si factorii externi, printre care pe primul plan se aflau suze-ranitatea turceasca si protectoratul tarist, puternice frine in calea pro-gresului social, economic si politic. Transformarea suzeranitatii otomane,din nominal& si neacompaniata de imixtiuni in administratia internalintr-o suzeranitate tot mai apasatoare si insotita de tot mai frecventeingerente in functiunea mecanismului interior al statelor romane, aparitiaimperiilor tarist i habsburgic la granite si tendintele lor de expansiuneamestec in viata acestor provincii, in urma disparitiei Poloniei ea stat sia seaderii rolului Ungariei, au dus ca urmare a limitarii functiei ex-terne si a stirbirii functiilor interne ale tarilor romOne la aparitia unornoi motive de nemultumire, la stimularea procesului revendicativ, laschimbari i adaugiri in fundamentarea, mijloacele i tintele ideologieisocial-politice din Moldova si Tara Roimtineasca, care, data Rind rivali-tatea dintre cele trei marl puteri vecine si contradictiile provenind dinciocnirea de interese intre ele, utilizeaza cai noi, variate i variabile dupaimprejurari in urmarirea apararii teritoriului i autonomiei 6. 17n rol sti-mulant in dezvoltarea acestei ideologii si mai ales in amplificarea si con-solidarea bazei ei teoretice au avut curentele ideologice externe. Desigur,evenimentele petrecute pe plan international, cu largi implicatii de ordinmilitar, ea si mutatiile ce au avut loc In raporturile internationale auinfluentat pozitiv orientarea eforturior oamenilor politici ai vremii,determinante rAminind insa necesitatile objective izvorite din realitattleromme,sti.

5 Vezi Vlad Georgescu, Memoires et projels de reforme dans les Principautis Roumatnes1769-1830. Repertoire et lextes ineditcs, Bucarest, 1970.

6 Vezi V. otropa, Profectele de constilufie, programele de reforme qi petifiile de drepturidin fdrile ronntne in secolul al XV III-lea si prima junuitale a secolului al X IX-lea, Edit. Aca-demiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1976, 13. 19-20.

parnin-

§i

www.dacoromanica.ro

244 DORINA N. RUSTJ 4

Primul proiect amplu de reorganizare a ostirilor parnintene a fostformulat de amiralul rus Pavel Ciceagov in 18127. La 10 iulie 1812, prinnota adresata divanurilor Moldovei 8 §i rii Romanesti, Ciceagov pre-coniza organizarea unei militii din til,rani" si a unei garzi orasenesti",ambele necesare de a inarma pe romani pentru apararea lor i pentruea ei siti, dea tuturor popoarelor vecine o pilda elocventa despre un mareadevar si anume ei un popor care-si cunoaste puterile si care intelegesa-si afirme drepturile sale en arina in miniti, trebuieste sii dobindeaseao imbunatatire a soartei

Conform acestui proieet, militia national urma siti se compuna din30 000 oameni recrutati dintre sateni, impartita in dou5, corpuri dis-tincte : unul, de eel putin 5 000 panduri in Oltenia, iar altul, formatdin 15 000 eatane in Muntenia. Cu organizarea militiei in cele 12 judeteale Munteniei a fost insareinat vistiernicul Varlaam care, in calitate deefot trebuia sii ia i comanda asupra catanelor, iar in judetele din Oltenia,eavalerul Constantin Samurcas 1°. La rindul ei, garda oraseneasca, inre-gistrata si organizata pentru apararea oraselor", urma siti fie incredintataspatarului. 0 delegatie permanenta a divanului, formata din mitropolitul

Ignatie, din vicepresedintele divanului si din cei doi efori, avea siivegheze la executarea prompta a proiectului initiat de Pavel Ciceagovcare, in nota adresata divamilui qiirii Itom5,nesti, Ii exprima dorintaca aceasta inarmare sa se produca prin o miscare spontana a natiunii"".Proiectul lui Cieeagov, deosebit de interesant i, in acelasi timp, indraznetpentru acea epoca, nu a putut fi transpus in realitate, el devenind cadueodata eu numirea ca domn a lui voditi Caragea.

Cu toate cii acest proiect nu a capatat o finalizare practica, ideeareorganizarii ostirilor parnintene nu a fost parasita. Ea a revenit intoate momentele de afirmare a aspiratiilor nationale, o viguroasa expri-mare a acestei revendicari facindu-se auzita in timpul miscarii revolutio-nare de la 1821, caracterizata de Nicolae Balcescu drept una din acelemiscari energice care arat junetea popoarelor i dorint,a lor de propilsire''".In acest sens, se poate afirma ea Tudor Vladimirescu, impreuna cu noro-dul /.../ adunat intru dobindirea dreptatilor patriei" a urmarit rea-lizarea unor revendicari cu caracter social si national, prin care se tindeala stirpirea unor abuzuri i la instaurarea unor libertati, ca si a unorforme de organizare care trebuiau sii ofere posibilitatea de activitate siafirmare pentru toti cetatenii vrednici ai tarii, de orice categorie sociala.La 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu adresa locuitorilor Tarii Roma-

7 Vezi R. Rosetti, Arlduct Senalorilor din Cliiinatz ,71 ocupafia ruseascd de la 1806 1812vol. II. Negocierile diplomatice i operatiunile militare de la 1807 la 1812 ; amilnunte relativela ambele tari, Bncuresti, 1909, p. 118-120; Ion I. Nistor, Un project de organizare a o?tirtlorptimintene dirt 1812, Bucureti, 1939, p. 10-12 ; Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente prioindistoria Romelniei (serie nouá), vol. II. Rapoarte consulare austriece (1812-1823) din WienerHms-, Hof- und Staatsarchiv, Moldau und Wallachiei Viena, sub Ingrijirea acad. A. Otetea,Editura Academia Republicii Socialiste România, Bucurgti, 1967, p. 43-45.

8 Proiectul adresat Moldovei era identic cu eel pentru Tara Romitneascá.9 I. I. Nistor, op. cit., p. 5.

Ibidem, p. 10-11.u Ibldem, p. 6.u Nicolae Bálcescu, Opere, vol. I, Edit. Acadeiniei Bucurqti, 1953, p. 208.

sale"9.

1

tarn,

www.dacoromanica.ro


ne5ti chemarea, izvorita tocmai din dorinia de a indrepta, prin toatemijloacele, abuzurile de care suferea tam, de a se inrola in graba cutotii : care veti avea arme, cu arme, iar care nu -yeti avea arme, cu furcide fier 5i cu 1anci"13, convins hind ca far' de arme nu o sii ne putemizbavi tara din miinile celor care au mincat-o atitia ani"14.

Cautind sii reformeze toate institutiile perimate ale statului, deci5i aceea a o5tirii, Tudor a formulat, inainte de 16 februarie, in programulslit de reforme Cererile norodului romanesc" dezideratul ca tarasa fie volnici a-5i face 5i a tinea patru miie de osta5i panduri cu cape-teniile lor 5i doao sute arnauti, scutiti de toate darile 5i cu leafa u5oari,pentru apirarea tarii de du5mani, spre fala ora5elor, spre paza granitelor5i spre stavilirea molimelor care bintuie adesea"15. Adunarea norodului"oastea revolutionara a lui Tudor care numira, la 15 mai 1821, circa5 000 pede5tri, 1 000 calareti .5i 5ase tunuri 16, reprezenta o incercare,izbutita pentru scurti vreme, de a reinvia puterea militara a Tarii Roma-ne§ti. Grija deosebita a lui Tudor pentru organizarea armatei, pentruintirirea 5i pastrarea capacitatii de lupta, organizarea bazei de operatiiin Oltenia, intarirea manastirilor ca puncte de sprijin i rezistenti, misu-rile pentru apararea Bucure5tiu1ui 17 vadesc, in egala masuri, obiectivelepentru care el milita.

in plina desfkurare a evenimentelor revolutionare, revendicareao5tirilor pamintene 5i-a aflat noi sustinitori. La 10 apriie 1821, mareleban Grigorie Baleanu, membru al partidului national, simpatizant alEteriei, a intocmit un memoriu 18 catre tarul Rusiei, Alexandru I, incare arata telurile ridicirii lui Tudor 5i cerea sprijinul Rusiei pentruobtinerea independentei Tarii Romane5ti. Printre alte obiective, autorulmemoriului formula 5i dezideratul formarii unei o5tiri pamintene menitisa se impotriveasca 5i si respinga orice incercare lacoma care din altaparte ar indrazni si tulbure 1ini5tea .5i suveranitatea acestei provincii intrehotarele ei 5i sit atinga un fir de par din integritatea ei".

In aceea5i directie sperau si gaseasca protectie 5i boierii muntenirefugiati la Bra5ov in urma mirarii din anul 1821. Intr-un amplu memoriuadresat Rusiei sint infati5ate proiectele de reformare a rinduiehlor exis-tente in Tara Romaneasei, planuri a door aplicare ar fi dus, fira in-doiali, la o emancipare a administratiei interne in raporturile cu Impe-riul otoman 5i cu reprezentantii sai fanarioti. Pe tarirn militar, ca si numai indrazneasca turcul a calca pe pimintul tarii"19, se preconiza alca-tuirea unei militii formate din osta5i parninteni, cu cetati la toate vadurileDunirii 5i en o artilerie numeroasa". Pentru asigurarea ordinii interioare

13 Documente privind istoria Romdniei. Rdscoala din 1821. IThenmente interne, vol.Edit. Academici Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1959, p. 208,

1bidem, vol. II, p. 34.u lbidern, vol. I, p. 273.

T, V. NAsturel menlioneazA cii la 1821 In tabilra liii Tudor se vAd tunuri de lemnde cires" (Contributii la is(oria artileriei romdne, Bucuresti, 1907, p. 33), iar N. lorga noteazAca aceastA armatil, care era foarte numeroasd, avea i tunuri"(Istoria armatet romdne, vol II,p. 210).

Arhivele statului Bucuresti, Microfilme Italia, rola 23, c. 27.Biblioteca Academiei Republicil Socialiste RomAnia, res. rom. 322, I. 124-127;

cf. Documenle privind istoria Romdniei. Rdscoala dirt 1821. Docurnente interne, vol. II, p. 55.19 Emil Vtrtosu, 1821. Dale §i triple not, Bucuresti, 1932, p. 138.

11

".www.dacoromanica.ro


impotriva altor facatori do rele", autorii memoriului membri aipartidei rusofile, avindu-1 in frunte pe mitropolitul Dionisie socoteauca suficienti un polcovnic de potera i un polcovnic de vinatori, avindcatanele rii, carii sa fie datori numai unde se vor ivi tilhari sa nava-leasca, cu porunca divanului, a-i sfarima"20, CU alte cuvinte se profilaideea unei jandarmerii nationale.

Cugetarea emigratiei muntene aflata la Brasov a fost o incercaremai intinsa de a codifica viata nationala a Tarii Rornane.;ti pe baza unorprincipii noi, cu toate consecintele ce decurgeau de aici. Dar acestea auramas doar in stare de proiecte, in primul rind pentru ca Rusia protec-toare, de la care boierii munteni cereau sprijin, nu se afla in situatiapolitica favorabila pentru a se ocupa direct de tarile romane. Singura inmasura pentru aceasta era Turcia, dar emigrantii rusofii invederatinu i se puteau adresa. In al doilea rind, trebuia obtinut i asentimentulboierilor rarnai in tara §i, mai ales, al lui Grigorie Dimitrie Ghica, domnulTarii Romanesti, ostil bor.

La sfir§itul anului 1822, dupa retragerea trupelor turcgti careinabqisera mi§carea lui Tudor §i instaurasera un apasator regimde ocupatie, elemente ale boierimii liberale au reluat actiunea dealcatuire a unor proiecte de reorganizare a tarior romane dovadaperemtorie a rolului insemnat ce se atribuia i organizarii armatei inprocesul larg de descatiwire a tarii. Astfel, aga Alexandru Villara, fer-vent sustinator al luptei de reformare a Tarii Romanesti, sau, dupa oparere mai veche, Grigorie Brincoveanu 21, reintor*i, impreuna cu altiboieri emigranti, de la Brasov, in memoriul adresat Porta in decembrie182222, subliniau, intr-un larg preambul, ca ridicarea armatelor de catreromani la 1821 n-a fost decit razboiul saracior impotriva celor socotitibogati", iar duhul razvratirii continua sa persiste in rindul poporuluiroman care a pierdut cu totul /.../ supunerea pe care o avea maiinainte fao, de bici §i de despotism". Printre cele 29 de articole ale pro-oTamului de reforme menit sá schimbe structural starile de lucruri dintara, la punctul 8 figurau masurile de ordin miitar. Se cerea alcatuireaunei garzi regulate, cu efective cit ar cere siguranta tarii", dar caresa nu aduca impovarare locuitorilor ei", urmarindu-se astfel inarmareagenerala a poporului, despre care Nicolae Balcescu avea sa scrie maitirziu c atunci cind e vorba de apararea teritoriului national, d-aapara patria de o navalire straina sau d-a o scapa daca este ocupata/..../, atunci trebuie o populatie intreaga armata, patrunsa de foculsacru al amorului de patrie"23. Realitatile locale, ea §i experienta altorpopoare dovedisera cu prisosinta a§a cum arata Engels ca un

20 Ibidem.21 De parerea cd actul a fost lntocmit de Grigorie Brincoveanu a fost Cezar Bolliac, care

soeoleste coautor pe Dionisie Lupu (Vezi Vlad Georgescu, op. cit., p. 27); de párerea cd autorula`lost aga Alexandru Villara shit : I. G. Filitti, Frdmintdri potitice si sociale In principaleleromdne de la 1821 plat la 1848, Bucuresti, 1932, p. 89 ; Emil Virtosu, op. cit., p. 141 ; N.lorga, Istoria ronulnilor, vol. VIII, Bucuresti, 1938, P. 293, n. 3.

22 Biblioteca Acadennei Republicii Socialiste Romttnia, Arhiva Al. Villara, pachetDCCCXCVII, f. 297-309 ; cf. Documente prioind istoria Romdniel. Rdscoala din 1821. Docu-'mute interne, vol. III, p. 225-239.

23 N. Balcescu, op. cit., p. 237.www.dacoromanica.ro


popor care vrea sa-si cucereasca independenta nu trebuie sa se rezumela mijloacele obisnuite de ducere a razboiului. Rdscoala de masa, razboirevolutionar, guerila pretutindeni lath singurul mod in care un popormic poate s-o swan', la capat cu un popor mare si o armata mai slabaeste in stare sa tina piept unei armate mai puternice si mai bine orga-nizate"24. Se preconiza astfel ca aceasta garda sa se foloseasca la apara-rea Vara de orice atac din partea unor razvratiti, tIthani i criminali fieca' sint din locuitorii tarii, fie din cei de peste hotare, de orice natiune anii", iar in cazul unor conflicte armate intre Poarta i alte puteri europene,atunci garda s ramina pe loc, in deplina neutralitate".

Cornuna tuturor planurilor i proiectelor de reorganizare a ostirilorpamintene pe baze noi, moderne, a fost preocuparea indepartarii tuturorelementelor de mercenari, atit de numerosi in perioada anterioarä. Asacum reclama acelasi Alexandru Villara in al sau Proiect pentru indrep-tarea tare din 182228, ostasii paminteni insarcinati cu paza si stra-juirea Orli numai aceia s poarte arme in tot ocolul Tarii Itomânesti,iar strainii nicidecum, nici macar cutit la briu sa nu aiba".

Acelasi punct de vedere 1-au impartasit i autorii programelor re-formatoare din Moldova, fie cit se adreseaza tarului, asa cum o fac boieriirefugiati la Cernauti, fie ca, isi indreapta apelurile catre sultan, cumau procedat reprezentantii micii boierirni moldovene, autorii Constitu-tiei" din 1822.

intre care un rol deosebit 1-au avut .Alecu i Doxachi Hur-muzaki, Constantin si Iordache Bals, Anastasie Scortescul, ScarlatMiclescu 26 si altii, declarindu-se dornici de o cirmuire potrivitä cu pravilelesi obiceiurile tarii, solicitau ca dupa veche rinduialà, paza domnului si atarii va fi incredintata Ia o militie alcatuita, numai di moldoveni, caci faraaceasta 1initire obsteasca nu poate fi nadajduita"27.

Un loc aparte in seria reformelor din Moldova il ocupa, Constitutiadin aprilie 182228, opera teoretica a carvunarilor reprezentanti aimicii boierimi liberale in care se rezuma, intreaga lor activitate socialä .si politica. Este, dealtfel, o caracteristica a acestei perioade in carememoriile i proiectele de reforma sint opera boierimii care, in lipsa uneiburghezii suficient de dezvoltatil §i puternica, se fac purtatorii de cuvintai noului, sprijinind, filtrata prin prisma intereselor lor de clasa, necesi-tatea realizarii unor prefaceri in structura economic5i, social'a §i politicaa -prior romane. La acestea au contribuit, fara Indoiala, atit spiritulcarbonarismului", manifestat de la un cap:at la altul al continentului,eit, mai ales, eveuimentele din Moldova', care au dus la generarea si

4

24 K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. VI, Editura politic, Bucuresti, 1959, P. 429.Biblioteca Acadensici Republicii Socialiste Romania, ins. rom. 322, f. 147-148.

Despre proiectul lui Al. Villara, vezi i : Em. Virtosu, op. cit., p. 179.28 T. Balan, Refugiafii moldovent in Bucovina 1821 §i 1848, Bucuresti, 1929, p. 28.27 Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, fond documente, nr. CCCLX/59.

Vezi A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice in Romdnia, vol. I (de la origini pitala 1866), Bucuresti, 1910, p. 582-592 ; D. V. Barnoschi, Origintle democraliei romane. Cdr-vunarti". Constitufia Moldova de la 1822, Iasi, 1922 ; I. C. Ciubotaru, Un protect moldovenesctie organizare a gainful dupd aerie (1821-1822), in Studii i cercetari stiintifice", Iasi, III(1961), fasc. 2, p. 251 257.

Primii,

It5

29

www.dacoromanica.ro

248 DORINA N. RUSU8

poteutarea fenomenului redesteptarii nationale la nivel european"29,prin delimitarea unei parti progresiste in rindul boierimii care, prininvestigarea raporturilor istorice ell Poarta otomaniti, discutii si elaboraride proiecte, cauta si contribuie la refacerea statutului adus hi limitaextrema a existentei"30.

Autorul principal al Constitutiei se pare ea a fost comisul TonicTautu131, sufletul miscarii carvunare, sau, asa cum 1-a caracterizat presavremii, Romania reinviata, miscata de toate patimile patriotice si giu-eind tot acelasi rol de condei si staruinti in politica, care il giuca si Vladi-mirescu cu pusca plaieseasca"32, alaturi de care se aflau : AudronacheDonici boier de adinea cultur i judecator iscusit, aga Greceanu,serdarul Stavar si altii.

In domeniul militar, Constitutia mentiona crearea unei ostiri na-tionale care, sub comanda hatmanului, sa vegheze la paza marginiortarei i prinderea titilharilor cu plieii i slujitorii tarei, iar nu cu altfeliu de oameni straini"33. In articolul 69 al Constitutiei, ei cer en hota-rire desfiintarea cetelor de arnauti si a celorlalte formatii militare compusedin straini ca niste oameni ce au fost pururea turburatori i suparatoripatriei"34, interzicindu-li-se pe viitor intrarea in Moldova.

Proiectul acesta, datorita ideior i calitatilor sale de fond si forma,avea sa ramina, cu toate scaderile inerente, unul din actele de valoareistorica ale trecutului nostru, unul din cele mai importante, ea bogatiesi multilatmalitate a fondului de idei, dintre actele prin care s-au mani-festat la noi, in perioada de trecere spre capitalism, framintarile i preo-cuparile politico-ideologice. Aplicarea acestei constitutii, chiar i partialà,a dovedit, o data mai mult, ca, dupa douil decenii de framintari, menta-litatea societatii romanesti, din medievala, devenise moderna.

Reinstaurarea dornniilor pamintene a facut sa renasdi, sperantelepatriotilor romani si in ceea ce privea posibiitatea organizarii uneiostiri nationale. In Tara Itomaneasc, printre masurile administrativece si le propunea noul domu Grigorie al IV-lea Ghica figura si aceea ca12 000 de osteni päminteni sa tie tara s sa ocirmuiasca de catre spa-tari"35. In Moldova, Ionita Sandu Sturdza incepuse recrutarea unui corpde 4 710 osteni 36 Aceste incercari s-au lovit de ostilitatea Portii care aimpiedicat traducerea in viata a proiectelor militare romanesti. In seri-soarea din 28 octombrie 1822, comandantul trupelor turcesti de ocupatiedin *ile romane, Mehmed Selim, pasä de Silistra, declara domnuluiMoldovei ca nu a inteles scopul acestei recrutari" i Ii recomanda ca in

23 A. Russo, Scricri alese. Omul. Opera. Comentarii , editie Ingrijita de Geo Bogdan,E S.P.L.A., Bucuresti, 1959, p. 57.

30 D. Ciurea, Moldova in anti 1821 1822, in Anuarul Institutului de istorie i arheologieA. D. Xenopol", Iasi, tons IX, 1972, p. 257.

31 Vezi, In acest sens, A. Russo, Opere, publicate de P. V. Hanes, Bucuresti, 1908,p. 121.

33 Romania literara", Iasi, I, nr. 9 din 27 februarie 1855, p. 61.33 A. D. Xenopol, op. cit., p. 582." Ibidem, p. 592.35 Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, fond documente, nr. CCLIX/188.33 Documente privind istoria Romtlniel. Räscoala din 1821. Documente interne, vol. III,

p. 173 174. www.dacoromanica.ro

INCEIPUTURILE ARMATEI ROMANE MODERNE (1812-1830) 249

locul unei ostiri pamintene s alcatuiasca, trupe de beslii dintre musul-manii cinstiti"37.

Nici dup5, retragerea armatei otomane din tarile rornane, conditiilepentru crearea unei armate autohtone nu au devenit mai favorabile.Sperantele intr-un concurs binevoitor al Rusiei s-au dovedit iluzorii.La 12 februarie 1823, consulul general al Rusiei in Moldova si Tara Roma-neasca, Minciaky, ii scria vornicului Mihail Sturdza ca, tarul dezaprobacategoric orice proiect de inovatie sau de modificare a vechilor institutiiale tarii"39.

In ciuda numeroaselor greutati create de atitudinea ostilit a celordoug mari puteri vecine, fortele politice inaintate din tarile romane si-aucontinuat eforturile in directia reorganizarii otirii pamintene. Astfel,intr-un program de inspiratie carvunara din 1824 se cerea, printre altele,o militie permanenta, platita, din buget"39, in timp ce, in acelasi an,obstea boierilor moldoveni, prin condeiul comisului lonica Tautul, solicitaincuviintare pentru a alcatui un numar de oameni intr-armati, citisa vor socoti indestui spre paza marginilor si inlauntrul locului"40. La12 octombrie 1826, dintr-un raport al consulului Prusiei la Bucuresti,Kreuchely, rezulta, ca, in Tara Rorratneasca se incerca, in aceasta vreme,organizarea unor trupe regulate nationale care insumau 10 000 de oa-meni 41, in timp ce in Moldova, intr-un memoriu al acelorasi boierinovatori" datat 6/18 iunie 1824, adresat domnului tarii, se precizanecesitatea crearii unui corp format din 4-5 000 de oameni pusi subcomanda hatmarmlui 42.

Treptat se constata si o folosire mai frceventa a conceptului dearmata nationala. Astfel, omul de cultura, si patriotul roman SimionMarcovici pleda pentru o armie nationala spre a apara patria de verice primejdie"43.

Insistenta cu care a fost sustinuta revendicarea unor forte aimateautohtone nu a ramas fara rezultat. Ea s-a impus in co]Wiinta contempo-ranilor alaturi de alte idei programatice, de a caror infaptuire depindeamersul inainte al societatii romanesti. Necesitatea reorganizarii unei armatenationale pe baze moderne s-a impus, totodata, atentiei marilor puterivecine, Rusia i Turcia care, in urma razboiului dintre anii 1828-1829,au recunoscut, prin tratatul de la Adrianopol, dreptul tarilor române dea-si constitui forte militare permanente autohtone. Prin actul aditionalsi dezvoltator al articolului 5 din tratat, incheiat la 2/14 septembrie 1829,se prevedeau urmatoarele dispozitii referitoare la infatisarea ostiriorparnintene : Pentru slujba carantinelor cit si de a priveghia pentrusiguranta martinior, pentru tinerea bunei orinduieli prin politiile tarei,

pentru aducerea letilor si a poruncilor in implinire, guvernul fiestecaruia

" Ihideni, p. 174.38 Ibiden,, p. 257.

D. V. Barnoschi, op. cit., p. 95.40 Ionia TSutul, Scrieri social-politice, Editura Stiintific5, Bucuresti, 1974, p. 146.41 Eudoxlu de Flurinuzaki, op. cit., vol. X, p. 378.42 Arhivele statului Iasi, fond Litere, P/126/251 ; Arhivele stalului Bucuresti, Alicrofilme

Franta, rola 69, vol. 13, c. 188-189.43 Simion Marcovici, Idee pe scull asupra luluror formelor de obldduiri, In Curierul ro-

meinesc", 1, or. 35 din 9 august 1829, p. 151.

9

si(

:8

www.dacoromanica.ro


printipat va pute tine un numar de garda inarmatd, cit va fi neapdratnevoie pentru implinirea acestor insarcinari. Numaxul i inerea acestorostbni se va regula de catfa .domni in intelegere cu al lor respectiv divanpe .temeiul invechitelor paradigme" 44. Acesta a fost temeiul juridic carea favorizat formarea a ceea ce s-a numit de contemporani straja pamin-teasel" san militia nationald" moment initial al armatei romdnemoderne.

Concomitent cu masurile pregatitoare pentru organizarea miitiiornationale s-a constituit, in 1829, si comitetul pentru elaborarea Regula-mentului organic care, dupa aprecierea lui A. D. Xenopol, cauta s prindaviata romaineasca, ovind i plutitoare, in reguli precise, fixe i nested-mntate ale unor prevederi formulate in chip general" 45.

In timpul elaborarii acestor regulamente si al punerii lor in aplicare,in afara de lupta majoritatii boierimii pentru mentinerea si inscriereain regulamente a diferitelor drepturi i privilegii care ii asigurau dominatiaeconomica si poiitic, s-au exprimat i unele puncte de vedere progresiste.Astfel, intr-un memoriu al lui Mihail Sturdza din februarie 1829 46 sepreconiza, intre altele, i organizarea unei armate nationale de 2 000 deoameni in Moldova si 3 000 in Tara Romaneasca, in care sa se introducalefuri fixe pentru functionarii de toate gradele. Din acelasi an (1829) dateazasi un alt proiect de reforme Cererile ce ar putea face Valahia si Moldovala un congres de printi crestini, pentru siguranta lor cea din Mara si stator-nicirea lor din lantru" intocmit, probabil sub influenta Constitutieicarvunare moldovene, de elementele inaintate din 'Tara Romaneasca,atit din rindurile boierimii cit, mai ales, ale burgheziei in plina ascensiune,bu intentia de a-I inainta unui Congres al Sfintei Aliante. Cu toateautorii acestui proiect au ramas necunoscuti, din cuprinsul sau, carac-terizat de Nicolae Iorga ea inglobind lucruri de o extraordinara indra,z-neall" 47 se pot desprinde idei dintre cele mai importante in epoca dezi-derate ale noii clase in plin proces de afirmare. Astfel, se propunea caValahia si Moldova sit se impreune i s faca, amindouiti un printipat" 481iar cirmuirea acestor intrupate provintii sa' fie slobodd a-si face cel putin25 000 de oaste regulata, dupa tactica evropieneasca, pentru paza sace-din launtru si din afara, si o flotila macar de 25 de vase intr-armate,iarasi evropieneasca, pentru siguranta negotului san pe Dunrtre" 49, toateacestea sintetizind citeva din cele mai stringente necesitati ale noii clasein formare.

In dezvoltarea luptei ideologice desfrtsurate pentru modificareasi, apoi, inlocuirea vechii orinduiri sociale i organizari statale, intocmireasi punerea in aplicare a Regulamentului organic" formeaza un punctde rascruce. Admiterea unora dintre cererile i propunerile prezentatein memoriile i proiectele anterioare, cuprinderea lor, fie fidela, fie modifi-

" Tractat de pace irdre rndrirea sa imparatul tuturor Rosiilor ;i indl/imea sa imparatulsi padt;ahul otomanitor incheiet la Adrianopole in 2 septembrie 1829, Iasi, 1829, p. 17.

45 A. D. Xenopol, Istoria romdnitor din Dacia Traiand, vol. VI, Iasi, 1893, p. 101." Eudoxiu de Hurmuzaki, op. cit., vol. V, supliment 1, p. 23-29.47 N. Iorga, op. cit., p, 282." Ibidem.45 Eudoxiu de Hurmuzaki, op. cit., vol. X, p. 647-618.

ca

t

www.dacoromanica.ro


eata, iutr-uu act normativ fundamental, a facut ca lupta ideologica sisufere diferite transformari in continutul §i metodele ei. in cadrul lor sedrideau dispozitii amanuntite in privinta atributiilor, organizarii, recru-tarn, dotarii §i instruirii trupelor nou constituite. Prin aceasta se faceaun pas de mare importanta, asigurindu-se o§tirii, dupa o perioada indelun-gata, o baz nestramutata pentru dezvoltarea §i afirmarea lor, deschizin-du-se astfel drumul organizarii lor pe baze moderne 5°, iar prin stipulatiile,destul de apropiate in continutul §i spiritul lor, se pregatea actul uniriio§tirilor romane§ti.

Reorganizarea armatei nationale a fost primita cu un entuziasmdeosebit. Toga, tinerimea, din toate unghiurile rii i din toate claselesocietatii, alergau a se pune sub drapelele noior organizatiuni ale strajeipaminte§ti" 51 Referindu-se la organizarea armatei nationale, In februarie1831, boierii munteni constatau ea ea va contribui la desavir§irea ordinei§i sigurantei publice, astfel c lumea nu va mai avea motive sa se teamade hoti, ca administrarea tarii va avea la indemina instrumente tari §ienergice, ma cum existase pe timpul independentei tarii" 52 Pentrucontemporani, aparitia noilor uniforme §i a steagurilor nationale a insemnatun eveniment istoric de rezonanta deosebita, producind o mare bucuriela tot romanul in ale carui vine tirculeaza singe romanesc" 53. Nostalgiatrecutului incarcat de biruinta se conjuga cu speranta optimista, intr-unviitor nu mai prejos : Mare mi§eare §i bucurie au pricinuit in toata capi-tala noastra uniforma romneasc i organizatia o§tirii ce se gate§te.Tot romanul parca-§i vede natia sa renascindu-se din insa§i infruntatamole§ire §i degeneratiune in care o adusese intrigile straine" 51.

Se punea astf el in practica unul din dezideratele cele mai intilnitein planurile §i proiectele de reorganizare a prior romane din primeletrei decenii ale veacului al XIX-lea reorganizarea armatei nationale,care marca o largire a autonomiei prior romane §i un inceput de indepen-denta nationala Cu toate limitele impuse i carentele inerente inceputuri-lor, reorganizarea armatelor Varilor romane a insemnat un eveniment cuimportante consecinte pentru efortul poporului nostru in vederea emanci-parii de sub dominatia straina. Aceasta explica straduintele neintrerupteale fortelor politice inaintate ale vremii de a transforma o§tirile pamintenein armate moderne autentice, capabile sa apere fruntariile WU de diferiteleincalcari §i s poata contribui atunci cind conditiile ar fi permisla realizarea unitatii §i independentei poporului roman.

52 Pentru organizarea armatelor din cele doua tari române i evolutia lor ulterioar5,vezi : I. Popovici, Organisarea armlet romdne, Roman, 1900; I. I. Anastasiu, Oastea romdndde-a lungul veacurilor, Bucuresti, 1933.

Biblioteca Academiel Republicii Socialiste Romania, Arhiva D. A. Pappasoglu,II ms. 67.

52 Eudoxiu de Hurmuzaki, op. cit., vol. XXI, p. 334.53 Albina romilneasca", II, nr. 72 din 18 septembrie 1830, P. 307.51 bidcm.

www.dacoromanica.ro


CONTRIBUTIONS CONCERNANT LES DD3UTS DE L'ARMEROUMAINE MODERNE (1812-1830)

111-1_3111.:

Le present article, s'appuyant sur des informations de vieille oude récente date, quelques-unes d'entre elks plus rarement utilisées dansle circuit scientifique, se propose d'analyser l'un des problemes moinsabordés dans notre litterature de spécialité, a savoir : l'organisation del'armée roumaine considérée a travers le prisme de la lutte d'idées et desforces engagées dans une telle lutte.

Vers la fin du XVIII-e siecle et au debut du siecle suivant, par suitede l'approfondissement du processus de passage de la société féodalecelle capitaliste, la reorganisation de l'armée roumaine sur des basesmodernes était devenue une nécessité objective imposée par les exigencesde revolution des structures socio-politiques dans l'espace carpato-danu-bien. L'accomplissement du programme social et national que supposaitretablissement du nouveau regime se montrait impossible a realiser sansle bras arme capable de défendre les frontières contre les diverses viola-tions, de pouvoir contribuer au moment opportun a l'accomplissementde l'unité et de Pindépendance du peuple roumain.

Presque toujours présente dans la multitude de programmes etprojets de constitutions, de plus en plus nombreux, au fur et a mesureque l'on approchait de la conclusion du traité d'Anclrinople, ridée dela revitalisation des armées des pays roumains devint une permanencedans la pens& des leaders de la lutte révolutionnaire de liberation socialeet nationale des premieres décennies du XIX-e siècle preuve péremp-toire du role que l'on attribuait a l'armée dans le large programme de réfor-mes des pays roumains. Bien qu'étant enregistrées des opinions diversesquant aux modalités d'accomplissement pratique, aux effectifs ou auxdenominations qu'allait recevoir la nouvelle armee, la realisation de cedesideratum marquait, dans certaines conditions, une extension de l'auto-nomie des pays roumains et un commencement d'independance politique.

a

www.dacoromanica.ro

ASPECTE ALE POLITICII INTERNATIONALEA TARII ROMA.NESTI SI MOLDOVEI TN TIMPUL

LUI MIRCEA CEL BATRiN SI ALEXANDRU CEL BUNDE

MARCEL D. POPA

Mica inarea majoritate a izvoarelor interne ale istoriei noastre,cite s-au Ostrat, ne sint cunoscute si au fost utilizate de istoricii nostri,in privinta celor externe sintem inc5, departe de a fi epuizat explorareasi exploatarea vastului tezaur de informatii pe care acestea le continpentru trecutul nostru. In rindurile de mai jos ne propunern s semnairnttentiei medievistilor rom'ani un asemenea izvor, care a sciipat pin`a acuminvestigatiilor bor. Este vorba de scrisoarea hanului Hoardei de Aur UlugMuhammed adresatA, la 14 martie 1428, sultanului otoman Murad alII-lea care prezintil un interes deosebit si pentru trecutul poporuluinostru, relevindu-ne, in special, un aspect necunoscut din durabila domnie

lui Alexandru cel Bun 1Descoperitil si editatit acum patru decenii de filologul si istoricul

Lw c Akdes Nimet Kurat 2, scrisoarea este mentionatl fr a fi insit

Dintre lucrarile Inchinate marclui domn al Moldovei mentionarn : E. Picot si G. Ben-gesco, Alexandre lc Bon, prince de Moldavte, Viena, 1882, 100 p. ; P. P. Panaitescu, Alexandracel Bun, La cinci sate de ant de la moartea tut, Bucuresti, 1932, 60 p.; Constantin Bobulescu,Pentru pomenirea tut Alexandru-cel-Bun. Iasii in legaturd ca aduccrea moastelor St. Ioan-cel-Noudela Suceava la 1402. Un aer sau epital din 1428, Chisinau, 1934, 74 p.; Ion I. Nistor, Alexandraeel Bun, ca oca:iunea aniversdrii de 500 de ani de la moartea lui, Cernauti, 1932, 51 p. ;N. lorga, In mural pomenirit Int Alexandra-eel-Bun, In Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st.",Sena III, Tom. XIII (1932-1933), Mem. 10, 11 p.; Emil Diaconescu, Alexandra cel Bun,13ucures1i, 1968, 86 p. ; includem In prezenta Insiruire lucrarea ha Die Minea, PrincipoteleItomdne si politica orientald a impdratulai Sigismund, Note istorice, Bucuresti, 1919, 280 p.

studiul lui C. Racovita, Inceputurlle suzeranildflt polone asupra Moldovei (1387 1432),in Revista istorica romana", vol. X (1940), p. 237-332, In care doinniei lui Alexandru celBtin Ii sint acordate spatii ample (nu am avut In vedere sintezele privind istoria romanilor).

2 Akdes Nimet Kurat, Kazan Hanagini kuran Ulug-Muharnmed Ilanin yaragi. Edirneye yUresi eski eserleri sevenler kurumu yaylnlarIndan, Istanbul, 1937 ; aceasta lucrare nu ne-alost accesibila. Mai tlrziu, a fost republicata, de acelasi autor, in Topkapi Saray; Mii:csi Arsi-nindela Alan Orda, Kjrim ye Turkistan Hanlarina ait Yarlik Ye Bilikler, In Dil ve TarihCoarafya Fachltesi yaylnlarIndan, Tarih Serisi 1" (Scrisori si yarllguri apartinind Hoardei deAur, Crimeei si Turkestanului aflate In Arhiva Muzeului Topkapl Sarayi", In PublicatiileFacultatii de litere si istorie-geografie, scria istorie, nr. 1") ; aci, aulorul arata ca scrisoareaSc afla In Arhiva Muzeului Palatului TopkapI din Istanbul, Inregistratil sub numarul 10202

inentionata In catalogul documentelor vechi sub numarul 4472, fara a i se indica data sicontinutul, dar cu precizarea cA este scrisa In limbo cagatay"; ea se prezenta Intr-o starebunk cn exceptia rIndului 13, care era deteriorat si de accea nu a putut fi descifrat integral(op. cit. mai sus, p. 6 7).

REVISTA DE ISTORIE", Tom 31, Nr. 2. p. 253-271, 1978

1

ho

www.dacoromanica.ro

254 MARCEL D. POPA 2

infatisata in intreaga ei semnificatie 3 de principalele sinteze istoriceprivind Hoarda de Aur cum ar fi cele apartinind lui Bertold Spuler 4,B. D. Grecov si A. I. Iacubovschi 5 sau lui M. G. Safargaliev 6, si cu toateacestea ea nu a intrat in circuitul istoriografiei romane.

Iata textul documentului tradus in limba romana : Dinbcrratiade Ialui Dumnezeu Preamaritul, prin miracolul Profetului Muhammed

Muhammed 8 care Gazi Murad 9.Salutari. Domnii hani ai nostri si domnii parinti ai vostri, sultanii

vilaietului Rum al vostru, trimitindu-si reciproc soli purtatori de cuvint,obisnuindu-se intre ei daruri, salutari, umblind impreuna en negustoriipartasi, stabiira raporturi bune.

Apoi, domnul nostru hanul Toktamis 10 , trimitindu-si reciproc cumarele vostru tata Gazi Baiazid 11 Beg, dupa vechiul i bunul obicei,sol purtator de cuvint, schimbind intre ei daruri, salutari, arnindoi, pecind erau in buna prietenie, au trecut la cele vesnice. Apoi, prin poruncalui Dumnezeu Preamaritul, pe cind i-a fost dat inaltul loc domnului nostruhanului, noi ne aflam in lupta intre noi. in anii ce au urmat, petrecindu-seevenimente importante, tronul a trecut in mina lui Barak 12. Anul trecut,prin gratia lui Dumnezeu, a pornit oastea, la sosire i-au alungat pe Baraksi Mansur 13 (Dumnezeu) ne-a dat noua tronul i stapinirea. Iar ei,

numai oamenii lor, au rupt-o la fuga. De un an, doi, am sosit stramu-tindu-ne ca sa iernam de-a lungul Niprului. Desi v-am fi trimis oameni,nu i-am putut pune pe drum, caci romanii 14 (Ulak) ziceau ca nu pottrece. *tiara ca de la voi va veni un om pe apa. Cum s-a intimplat demi a venit I De la Haci Ibad . . . ?) am aflat de bunul vostru nume,de starea sanatatii voastre. Mai apoi si noi impreuna un veac ...daca' ne d putere, i noi cu ajutorul lui Dumnezeu, dupa bunul obiceide mai inainte, prin raporturi bune intre noi, ne vom trimite reciprocsol purtator de cuvint, expediindu-ne salutarile si darurile noastre, daca

3 Surprinde cd in amplul comentariu istoric referitor la Hoarda de Aur si la personajelementionate in bitik", A. N. Kurat nu Ineearca o prezentare a Mohlovei lui Alexandru cel Bun,Impotriva cdreia solicita hanul sfatul i alianta sultanului Murad al II-lea. De asemenea, Inlucrarea citatä apartinind lui B. D. Grecov si A. I. Iacubovschi nu se spune nimic despreromâni, atunci cind se aratd cS legStura pe uscat dintre Hoarda de Aur si Imperiul otoman afost opritd, autorii multumindu-se a afirma cd relatiile erau Intrerupte din cauza unor neInte-legeri" (op. cit., p. 144).

4 Bertold Spuler, Die Goldene Horde. Die Mongolen in Russland, 1223 1502, Wiesbaden,editia a II-a, 1965 ; vezi p. 133, nota 1, 158 si 307.

5 B. D. Grecov si A. I. Iacubovschi. Hoarda de Aur 1 decilderea ei, Bucuresti, 1953,p. 144, 385.

6 M. G. Safargaliev, Raspad Zololoi Ordi, Saransk, 1960, p. 161, 234.7 Multumesc colegului Valerin Veliman pentru traducerea documentului, revilzutil dt.

regretatul Aurel Decd.8 Mug Muhammed, han al Hoardei de Aur (1419-1424, 1427-1437/1438).

Murad al II-lea, sultan otoman (1421-1444, 1444, 1446-1451).Toktamls (Tohtamis), han al Hoardei de Aur (1377-1395).

11 Baiazid I Trdsnetul, sultan otoman (1389-1402).12 Barak, han al Hoardei de Aur (1422-1427).13 Mansur, cdpetenie tätard, fiul emirului Edigti.14 RomAnii din statul feudal Moldova.15 Haci Ibad (Bek, Ebek, Abbas? san Haci Abd); numele acestui personaj nu se poate

citi multumitor In document, din cauza deteriordrii sale ; pentru diferite supozitii, vezi A. N.Kurat, Topkapi ... cit., p. 34. Pentru Bertold Spuler, el este vaggi `IbAd", op. cit., p. 133nota 61 I p. 158.

lulu-du-si

( 7)

o

(

www.dacoromanica.ro

3 POLITICA INTERNATIONALA A TARII ROMANE$TI $1 MOLDOVEI 255

negustorii partasi ai nostri vor cireula, toate tree, aceasta insa, raminepentru vecie si de buna seama aceasta este bine.

Asa stind luerurile, comunica-mi cum ar fi mai bine sag inlaturamdintre noi pe ghiaurul asta de roman 16. Negustorii partasi mergind sivenind pe useat si pe aka, sa vada traiul sarmanilor saraci. Iar noi amtrimis salutari eu scrisoare prin Haci Ibad ( ?) ea s vina sa vadastarea sanatatii voastre... 1-am trimis pe Ibar '7, care e o persoana foarteinteleapta, ca s titi si voi, eu serisoare si salutari. S-a scris in anul maimu-tei18, eind oastea se afla pe tarmul Niprului.

In ziva a douazeci si saptea a (lunii) cemaziytilevvel, in anul optsute treizeci si unu" 19.

Izvor de prima insemnatate, serisoarea lui T1u Muhammed catreMurad al II-lea ne ofera prilejul de a analiza doua momente importantedin istoria noastra medievala in vremea domniilor lui Mireea eel Batrinsi Alexandru cel Bun.

Bunele raporturi dintre hanul ToktamI i sultanul Baiazid I pecare ni le dezvaluie serisoarea, aduc din nou in discutie episodul treceriiunui grup numeros de populalle tatara din Hoarda de Aur prin teritoriulrornanesc in stapinirile otomane din Peninsula Balcanica.

Primul in istoriografia noastra care a abordat evenimentul a fostP. P. Panaitescu ; pentru a-si lamuri cum si eind anume s-a petrecutexodul sus-amintit, despre care pomeneste bizantinul Laonic Chaleocon-di121, autorul a analizat situatia politica din aceasta zona a Europei,ajungind la urmatoarele incheieri : dupa batalia de la Worskla (12 august1399), mare parte din oastea lui Toktamis care-si aflase salvarea prinfuga s-a retras in Lituania, unde, insa, nu a putut ramine multa vreme ;obligati 0, paraseasca tara lui Witold, tatarii tree (in 1401) prin Moldovain Tara Romaneasca, unde li se admite asezarea. Mai apoi, domnul Mirceaeel Batrin a vrut s foloseasca pe tatarii treeuti in tara lui impotrivalui Baiazid Ce s-a intimplat precis, nu stim ; tatarii n-au vrut s'alupte impotriva turcilor si au trecut prin solii lor in legatura cu BaiazidMircea n-a putut sau n-a vrut sa-i opreasea i astfel ei tree Dunarea inslujba noului lor stapin, dupa ce fusesera scurt timp in slujba domnuluiroman" 22. In sprijinul parerii sale ea evenimentul s-a produs in 1401,autorul aduce ca argument un raport venetian 23 din Candia, bazat pe

E vorba de Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432).17 lin personaj neidentificat ; dupd opinia editorului scrisorii, s-ar putea ca acest Mar

sS nu fie un nume propriu.18 Conform calendarului cu 12 anirnale folosit si de tAtari, anul maimutei este al noulea.

Adicd 14 martie 1428.28 P. P. Panaitescu, Mircea l'Ancien et les Tatares, In Revue historique du Sud-Est

Européen" XIX (1942), nr. 2, p. 438-444 ; ulterior, studiul a fost introdus de autor, aproapeintegral, In monografia Mircea cel Bdtrin, Bucuresti, 1944, p. 285-291, 325-326 ; In conti-nuare vom cita dupd monografie.

Vezi pasajul, pus la noi In valoare pentru prima oarti de P. P. Panaitescu, In LaonicChalcocondil, Expuneri istorice, traduse In romAneste de Vasile Grecu, Bucuresti, 1958, P. 75.

22 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 290.23 Raportul venetian a fost publicat de Nicolae Iorga In Notes ct eatraits pour seroir

l'histoire des croisades au XVe siecle, I, Paris, 1899, p. 116-117; republicat, cu uncle precizilri,In Revue historique du Sud-Est Européen", an XIV (1937), nr. 4-6, p. 91-92, de acelasieditor.

6 C. 7727

18

"

d

www.dacoromanica.ro


o *tire sosita de la Enos la 11 aprilie 1402, in care se vorbe*te desprelupta pornita de domnul Tara Romane*ti impreuna eu ungurii *i tatarii"impotriva lui Baiazid".

Este evident cii intre raportul venetian, care indica clar ca fortelecoalizate au pornit impotriva lui Baiazid" *i parerea de mai sus ca tatariin-au vrut sii lupte impotriva turcilor" exista o contradictie ; ea izvora*tedin confundarea de catre P. P. Panaitescu a doua fapte diferite intr-unsingur moment istoric, cind in realitate Chalcocondil relateaza deplasa-rea tatarilor prin teritoriul rominesc in Peninsula Balcanica, iar informatiareceptata la Enos, in 6 aprilie 1402, mentioneaza luptele purtate in acestan impotriva turcilor otomani de Mircea cel Batrin in a carni oastese aflau *i auxiiari tatari , in aliantiti cu ungurii ; dupa cum se va vedeainsa, primul eveniment este anterior anului 1401 propus de P. P. Panaitescu.

Regretatul Aurel Decei are meritul de a fi lamurit *i intregit, in maremasura, cunoa*terea episodului discutat. Intr-un erudit studiu 24, bazatpe o larga informatie 26, el a reluat problema colonizarii populatiei tatarein Peninsula Balcanica, considerind ca prin explicarea contextului acestuieveniment se putea ajunge la deslegarea" unui pasaj inserat in cronicalui al-'Ayni, pasaj care I-a determinat pe istoricul ture A. Zeki VelidiTogan 26 sit afirme ca in anul 1399 (sau 1398) a avut loc o lupta la nordulDunarii intre hannl Toktanii i sultanul Baiazid I.

Succesiunea momentelor legate de acest exod potrivit lui AurelDecei ar fi fost urmatoarea o parte dintre tatarii lloardei de Aurin frunte cu noyonul Aktav 27, dupa ce fusesera infrinti din nou de Timur-

24 Aurel Decei, Elablissement de Aktav de la Horde d'Or dans l'Emplre Ottoman an tempsde Yildifirn Bayezid, In A. Zeta Velidi Togan Armagam", Istanbul, 1950 1955, p. 77 92.

25 Comparativ en P. P. Panaitescu, autorul citat aduce In discutie urmatoarele sursenoi : relatarile cronicarilor Nizam al-Din Abd al-vasi Sham! (art. cit., p. 82 83 ; vezi textul

traducerea in limba rusa In Sbornik materialou, olnosjacilisja k istorii Zololoj Ordi, Extrasedin lucrarile persane adunate de W. G. Tiesenhausen si prelucrate de A. A. RomaskeviciL. L. Volin, Moscova-Leningrad, vol. II, 1941, p. 10 1-12 1); Sheref al-Din Ali Yezdl (art.cit., p. 83 ; vezi textul si traducerea In limba rusa In Sbornik...cit., p. 14 1-189), Orudj Edrenevl(art. cit., p. 87-88 ; vezi Cronici turcesti privind romine. Extrase, vol. I, Sec. XV mt-locul sec. XVII, Bucuresti, 1966, volum Intocmit de Mihail Guboglu si Mustafa A. Mehmet,p. 50), Ruhi Edrenevl (art. cit., p. 88) si Ali Mustafa ( ibid.), precum si unele izvoare docu-mentare mentionate In lucrarile istoricilor turci Tayyib G5kbilgin ( Rurneli' de Mail: ye Talarlar,folositã de A. Decei in manuscris, art. cit., p. 89, a vazut lumina tiparului In 1957, la Istanbul,cu titlul Rumeli' de Ydrilkler. Tatarlar ye Euldd-i Fdtihan, vezi p. 26, 87 88) si 0. L. Bar-kan (XV XVI nci as;rlarda Osmanli imparatorlujunda zirai ckonomirn kukuki ye mallesaslari. Birnici cilt: Kanunlar, Istanbul, 1913, p. 260) (art. cit., p. 90).

26 A. Zkl Velidi Togin, Unumi Turk tarihine giris, vol. I, En eski d virlerden 16asra kadar, Istanbul, 1916, p. 338.

27 Aktav (Ak Taw, In turca osmana Akdag, Manic Alb), noyon tatar ; apare mentionatpentru prima data In conturile Caffei la 5 noiembrie 1382 (Mao) (vezi N. Iorga, Notes etextrais..., cit., p. 18-19, informatie pc care A. Decei nu o cunostea); apoi este pomenit Intreconducatorii armatei lui Toktamis (informatia se OM la cronicarul persan Yezdl, In Sborntk...

cit., p. 167, textul in lirnba rusa) cu prilejul luptei linpotriva lui Timurlenk, din 18 iunie 1391,de pe rlul Kondurcea (azi In regiunn Kuibl sev din R.S.F.S. Rusk U.R.S.S.); pe harta mlPra Mauro, In zong acestui rin exista indicatia : aci Tamerlan a facut un mare macel de tatari"(cf. M.G. Safargaliev, op. cit., p. 154, nota 1). El reapare In izvoare cu prilejul luptei din aprilie1395, clnd, Impreuna en Konce (Kunce) Oklan, Bek Yarlk, Davud Sufi, ginerele lui Tok-tamis, si Udurku, conducea aripa dreaptd a ostirii lui Toktamls (vezi Shaml, In Sbornik...cil.,p. 120 si Yezdl, ibid., p. 176).

5iri

(Otte

www.dacoromanica.ro

5 POLITICA INTERNATIONALA A TARLI ROMANE$TI $1 MOLDOVEI 257

lenk pe cursul inferior al Niprului in 1397", s-au indreptat spre apus ;ei au traversat Bugeacul *i au patruns in Tara Româneasea uncle Mirceacel Batrin i-a primit de voie, de nevoie" ; tatarii nu s-au stabilit definitivaici ; in urma tratativelor purtate de Aktav cu sultanul Baiazid I, acestadin urma a acceptat cererile acestor inamici ai mi Timurlenk" permi-tindu-le sa se a§eze in teritoriile aflate sub stapinirea sa ; in consecinta,ei au trecut probabil in 1398" la sud de Dunare i Balcani 29 j

totu§i, Baiazid I, precaut, a deeis mai apoi uciderea capeteniilor Mare ;masaerarea nu s-a putut face fara o impotrivire din partea tatarilor §ideci fárä luptiL. Astfel, dupa parerea lui Aurel Decei, la aceasta, ciocnirese refera cronicarul arab Badr al-Din al-'Ayni (23 iulie 1361 28 decem-brie 1451) §i nu la o lupta intre tatari i turcii otomani la nord de Dunare,deoarece in aceasta alternativa ar trebui s admitem o campanie a luiYildirim Baiazid pe directia Moldova Hoarda de Aur, fapt ce nu poatefi dovedit nicicurn" 29.

Ulterior, Mustafa A. Mehmet, prezentind unele aspecte ale istorieiDobrogei sub dominatia otomana 30, a abordat i el problema refugiatilort Mari, fara a eunoa0e insa studiul lui Aurel Decei. Fata de P. P. Panaitescu,el aduce uncle elemente noi, cum ar fi estimarea numarului participantilorla exod 31 locul unde acqtia au fost colonizati 32.

Cit prive*te teritoriul pe unde a avid loc aceasta trecere MustafaA. Mehmet Ii exprima dezacordul cu P. P. Panaitescu (care isi inslOseafirmatia lui Chalcocondil), aratind c i se pare mai probabila patrundereatatarilor prin Moldova *i de aici in Dobrogea, decit prin Tara Romaneascacum lasa sa se inteleaga cronicarul Laonic Chalcocondil, a earui relataredespre trecerea scitilor" peste Dacia" i-a silit pe istorici sa caute explica-

28 A. Decei, pornind de la constatarea ca stirea ciocnirii Intre Mari i turcii osmanllisosise la Cairo in aprilie 1399, uncle a fost inregistrata de cronicarul aPA3n1, tindnd scama side conditiile de difuzare a stirilor In crock dateaya lupla ytntru a doua jumatate a anului1398 (art. cit., p. 78).

23 A. Decei, art. cit., p. 92. In prezentul articol nu ne-am propus sa discutilm teza isto-ricului turc A. Zeki Velidi Togan, reluata si in studiul Timms Oskuropa-Politik (in Zeitschriftder Deutschen Morgenlandischen Gesellschaft", CVIII (1958), 2, P. 293), care, bazat In primulrind pe o informatie consemnata la cronicarul arab al-'Ayni (Si la aceeasi data sosi vestea ciiToktamis han, stapinul Orli Dest i Saray, se Intilni cu unele trupe ale lui 1bn Uthman si eaau fost pierderi de ambele Orli..." ; vezi citatul la Aurel Decei, art. cit., p. 77-78, precutn sitextul tradus In limba rusa la W. Tiesenhausen, op. cit., vol. 1, p. 531), considera ca In anul1398 (sail 1399) a avut loc o confruntare, la nordul Dunarii, 'titre tatarii lioardei de Aurturcii otomani. Asupra acestei probleme vorn reveni cu alt prilej.

30 Mustafa A. Mehmet, Aspecte din istoriu Dobroget sub dominaka otomand in vcacurileXIVXV III (Mdrturiile cdldlorului Evlia Celebi), in Studii", tom. 18 (1965), nr. 5,P. 1097-1116.

Dupa estimarile lui Enverl, numarul participantilor la exod se ridica cam la 30 000de suflete. A. Decei, art. cil., indica ajnoximativ Et) 000 de persoane; asupra valorii acestelcifre, vezi si Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca, La compagne de Timur en Anatolie (1402),13ucuresti, 1942, p. 60, nota 1.

32 ibrahim Pecevl stia ca unii dintre ei s-au stabilit prin partite Adrianopolei", iar altiiprin tinutul cazalei Baba < dag >", ibid., p. 1102, nota 54 si 1103, nota 59. Potrivit uncilegende locale un numar de 30 de familii tataiesti an fost asezate in satul Chirnogeni (fostChiuvenlia Giimnli), din raionul Negru Vocla, In timpul luptelor dintre Mircea i Baiazid(ibid., p. 1103, nota GO; azi localitatea se Old In jud. Constanta). Evlia Celebi vorbind de oanurnita categoric de populatie (citak) tocmai din aceste Orti ale Dobrogei, pune la bazaformarii ei elementul turco-tataresc, colonizat de sultanul Baiazid, i populatia locala" (ibid.,p. 1103, nota 61).

§i

Ii

sI

www.dacoromanica.ro


tia acestui fapt, care venea in contradictie cu conditiile politico-militarede atunci" 33. Totusi, credem noi, incercarea lui Mustafa A. Mehmet dea renunta, in cazul interpretarii informatiei lui Chalcocondil, la semnulde egalitate pus intre Dacia i Tara Romaneasca, pe motivul c, greciii-au numit pe tatari sciti" si au atribuit Daciei" nu numai sensul deTara Romaneasca, ci i cel de Moldova pina in veacul al XVIII-lea, dupacum se poate vedea dintr-o scrisoare a lui Nicolae Mavrocordat din 3 sep-tembrie 1711" 34, nu-si are temeiul. P. P. Panaitescu afirma si el ca tatariiau trecut prin Moldova si abia dupa aceea au patruns in Tara Romaneasca35.

Este adevarat c, bizantinii obisnuiau sa' arhaizeze numele unoretnii si al unor formatii statale, precum este la fel de adevarat ca printermenul Dacia" in evul mediu 36 nu s-a inteles numai Tara Roma-neasca, insa, in cazul comentatului autor bizantin, Moldova apare clarsub denumirea Bogdania" sau Bogdania Neagra" 377 deosebita de77Dacia" 38 (prin care desemna Tara Romaneasca) sau Dacia peonior"sau Penodacia" 39 (prin care desemna Transilvania).

In cazul de fata, Dacia" peste care au trecut tatarii noyonuluiAktav, desemna, dupa opinia noastra Tara Romaneasca i anume aceleteritorii de la nordul Dunarii de Jos, care vor fi luate in stapinire de catreAlexandru cel Bun in 1426 40

Reluind firul evenimentelor asa cum ne sint dezvaluite de martu-riile vrernii afla'm ca, dupa lupta de pe riul Kura (14 aprilie 1395),Aktav, Bek Yarik Oglan i Tas Timur Oglan s-au retras spre partileapusene ale Hoardei de Aur ; la putina vreme 41 avangarda ostii lui Tirnur-lenk, comandata de emirul Osman, i-a ajuns din urma pe fugari i i-aizbit pe cursul inferior al Niprului ; infrhuti, Aktav i Tas Timur Oglanimpreuna cu populatia care-i urma s-au refugiat la vest de fluviu,unde se afla ulusul lui Hurmadai" 42, ai carui locuitori le erau dusmani.Acolo situatia lor a devenit si mai rea declt jaful si robia", ceea ce 1-adeterminat pe Aktav caute (scaparea) prin fuga" 43 ; actiunea

33 Ibid., p. 1101-1102.34 Ibid., p. 1103, nota 58.35 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 287 si nota38 Asupra acestei probleme, vezi studiul lui A .

de Dacia". Incercare de analizci intre terminologiapolitic& In Studii", tom. 22 (1969), nr. 3, p. 423 444.

Laonic Chalcocondil, Expuncri istorice, ed.38 Ibid., p. 64-65, 75, 114-115, 130-131,

289, 291, 293, 295, 300, 309 ; o singura data apare39 Ibid., p. 63, 137, 155 156.49 Vezi mai jos.

44.Armbruster, Evolufia sensulut denumirit

politico-geografica fi realitalea fi gindirea

cit., p. 63, 93-94, 158, 286, 290.137, 148, 158, 199-200, 210, 282-287,Blahia, p. 287.

41 Surprinde faptul ca A. Decei vorbeste In art. cit., p. 92, deTimurlenk In anul 1397, chid In acelasi articol (p. 81) arata clarcorect ca expeditia emirului din Samarkand Impotriva Hoardei de1395-1396; lupta de pe Nipru a avut loc In anul 1395.

43 Vezi Yezdl, in Sbornik...cit., p. 179. La Sham!, ibid., p. 121,vezi pentru acest nume, A. Decei, art. cit., p. 85 si B. D. Grecov si A.p. 344.

43 Vezi Yezdl, In Sbornik...cit., p. 179.

o lupta Intre Aktavcum dealtfel este si

Aur a avut loc In anii

apare locul Uimatai" ;I. Iacubovschi, op. cit.,

.

37

sl-gi

si

www.dacoromanica.ro

7 POLITICA INTERNATIONALA A TARII ROMANE5TI 51 IvIOLDOVEI 259

sa a reusit, caci izvoarele documentare si narative atesta asezarea luiAktav si a poporului" sau in Rumelia ".

Dar imaginea exodului populatiei din Hoarda de Aur dupa teribilacampanie a lui Timurlenk din anii 1395-1396 nu ar fi indeajuns conturatadaca nu am arata ca o parte din refugiatii tatari s-au asezat si in alteteritorii, intre care Moldova, Tara Romaneasca si Dobrogea zonageografica prin care s-a scurs grosul populatiei tatare spre Rumeliaizvoarele narative intre care ibn 'Arabsah Laonic Chalcocondil 46,Ibrahim Peçevi 47 si Evlia Celebi 48, o atesta.

" Sursele istorice referitoare la Aktav si la exodul tatarilor nu au fost epuizate de celetrei studii pomenite. MentionArn ca In valoroasa culegere de izvoare orientale privitoare laIloarda de Aur initiatA de W. Tiesenhausen, stiri pretioase despre acest noyon i colonizareapoporului" sari afldm si la Ibn 'Arabsah (Ahmad b, Muhammad b. 'Abd Allah b. IbrahimShibab al-Din Abu 1- 'Abbas al-Dimashki al-Hanafi al-Adjami) (1389-1450) (vezi articolul

lbn 'Arabshah", apartinlnd lui J. Pedersen din Encyclopedic de l' Islam, vol. III, 1968, P. 734).Vezi W. Tiesenhausen, Sbornik m7lerialou otnosjascihsja k istoril Zolotoj Oren, Culegere dinsericrile arabe, Sankt-Petersburg, 1884, vol. I, p. 465 s. urin. In istoriografia romanA, croni-carul Ibn'Arabsah a fost folosit, partial, de Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca, In La campagnede Timm. en Anatolie ( 1402), Bucuresti, 19 12 ; Insirind fortele armate pe care le pregatea sul-tantil Baiazid pentru inevitabila confruntare cu Timurlenk, Ii mentioneazA i pe Math venitidin Dest-i Kipceak si care, potrivit cronicarului citat, an trecut prin Moldova (op. cit.,p. 59-60), sub conducerca lui Ak Mir" (aceiasi lecturA a acestui nurne fusese facuta si de A.Decei In studiul intitulat A partici pat Mircea cel Bdtrin la lupta de la Ankara? In Re vista istoricaromAnA", vol. VII (1937), p. 339 si urm., bazat pe Ruhi Celebi) (art. cit., p. 60, nota 1).N e.i si A. Deed, Etablissement... cit., P. 88 si notele 28 si 31.

45 Dupil campania devastatoare a lui Timurlenk In Hoarda de Aur, cronicarul Ibn 'Arab-mib afirma 0 mare multime dintre ei (tatari) pleacA ImpreunA cu Timur, cAruia i se supuseseyi la care se afla ostatica. Din ei se separa o parte care nu poate fi socotitti i nici nu sepoate afla, nici de care defter, nici de cAtre divan ; ei plecard la rumi i la rusi, si asa soartalor vitrega i ursita schimbatoare i-a aruneat Intre crestini InchinAtori la multi dumnezeimosulmani captivi, cum s-a Intimplat si cu hassanidul Djebele. Numele acestei cete este KaraBogdan" (In NV. Tiesenhausen, op. cit., vol. I, textul in limba rusk p. 470). Kara Bogddn( karabojddn) este numele turcesc dat Moldovei ; din cite cunoastem, el se Intllneste primaom a la istoricul turc Yaztcio1u (Yaztclzade) Ali, In Tarih-i al-i Selcuk, a card redactare a fostIndieiatA In anul 827 h. (5 decembric 1 123 22 noiembrie 1424) (vezi A. Decei, Le problemede la colonisation des Tures Seljonkides dans la Dobrogea au XIIIe si&le, In Ankara Univ.1). I'.C. Faciiltesi Tarih Arastirrnalari Dergisl", Ankara, VI, 1968, 10-11, p. 89. Redactareaoperei lui tbn 'Arabsah fiind anterioarA anului 1450, consideram cA ne aflam in fata celei de-a(lima atestAri cunoscute In ordine cronologicA a nuinelui de Kara Bogdan. Pentru con-semnarea acestui nume, precum i pentru 1ntelesul ce i s-a atribuit de-a lungul secolelor, veziEmil V1rtosu, Bogdania, alt nume dal Moldovci, In Anuarul Institutului de Istorie i Ar-heologie", Iasi, I, 1964, p. 155-165, care InsA nu cunoaste aceste dougi mentiuni.

46 Laonic Chalcocondil InfatisInd rAspindirea tatarilor afirma cA : Ei veneau dinspreSarmatia (Rusia), mergind spre Tanais (Don); si o bunA parte din neamul acesta s-a salasuitad la Istru. Dintre acestia partea mai mare treclnd sub Baiazid peste Istru, a fost colonizatd,fiecaré trib din acest neam rAmlnind despartiti" (Expuneri istorice, ed. cit., p. 90).

47 Ibrahim Pecevt stia cA O parte din triburile tAtare mai sus mentionate (cele din Dest-iKlpceak) s-au asezat In Tara Moldovei si Tara RomaneascA i s-au crestinat datoritA unui lungrAstimp de legAturi prietenesti cu ghiaurii". Dupd cum mArturiseste cronicarul, el detinea infor-matia asezarii tAtarilor In aceste locuri i In Rumelia de la contemporanul sAu Ala Parmak (Omulcu sase degete") (Muhammed b. Muhammed) (7-1623/1624), lrivAtat traducAtor reputat(vezi articolul din Encyclopedic de l' Islam, vol. I, 1960, p. 435 s.v.) ; ar fi interesant de aflatde unde se informase Alti Parmak asupra acestei probieme (textul lui Pecevi, In Cronici tur-cesti. ., vol. I, p. 492-493).

45 Evlia Celebi, descriind Silistra. arAta cA hanul Baiazid Ildlrltn a colonizat acestelocuri cu Mari. Mamele lor fiind bulgAroaice, valahe 5i mold wen:, ei au devenit pe urma-eitald" (in Cilldtori strdini despre fârile romdne, vol. VI partea a 1I-a, Ingrijita de Mustafa AliMehmet, p. 372), iar in alt pasaj intitulat Despre limba dobrogeana, adicA a neamului citak"

si

51

",

Ii

www.dacoromanica.ro

260 MARCEL 11 POPA 8

Cind anume a avut loc trecerea tatarilor in Peninsula Balcanicil ?Am vazut ca data propusa de P. P. Panaitescu (anul 1401) este ulterioaritevenimentului. in stadiul actual al inforrnatiei disponibile nu sintemin mitsura sa fixam cu exactitate data colonizarii populatiei condusede Aktav, dar o anumita precizare se poate face : in batalia de la Nicopole(25 septembrie 1396), incheiata cu infringerea crueiatilor, oastea biruitoru-lui Baiazid nu cuprindea §i contingente tatare ; absentu lor ne indrituie§tesa consideram c pina in mornentul luptei, exodul in sudul.Dunarii nu sesavir§ise. Pare probabil ca datarea propusa de Aurel Decei respeetiva doua jumatate a anului 1398 sa fie cea corecta.

Cine erau tatarii participanti, alaturi de Mircea cel Batrin, Ia lupteleimpotriva turcilor pe care ii mentioneaza raportul venetian din apriie1402 49 Am aratat mai sus ca §i in Tara Roinaneasca, a carei stapinirese intindea in acea vreme pina la gurile Dunarii, §i-au aflat refugiu o partedintre supu§ii hanului Toktami§. Cunoscute fiind calitatile osta§e§ti aletatarilor, este probabil ca domnul roman sa, le fi acceptat asezarea in sta-pinirile sale in anumite conditii, §i in primul rind in sehimbul unor obligatiicu caracter militar 50 Ace§tia vor fi constituit rezervorul de auxiliaridin oastea lui Mircea cel Batrin in luptele impotriva turcilor.

Actiunea lui Mircea din 1402, la care au paxticipat tatarii instalatidesigur in teritoriile rasaritene ale Tarii Romane§ti §i ungurii, interesati§i ei in cel mai inalt grad din punct de vedere comercial §i militar in asigura-rea circulatiei pe fluviu, a fost un episod al neincetatelor lupte pentrustapinirea gurilor Dunarii, unde pozitia dominanta o aveau ChiliaLicostomo 51 Este probabil c acum, in urma acestor lupte, domnulTaxa Romane§ti sa fi intrat in stapinirea Chiliei 52.

afirmü ea Dupa ce Ildirlm Llaiazid han a cueerit acest tinut <este \ orba de Dobrogea> de labulgari, valahi si moldoveni, a asezat acolo tatari si cetc de ostasi din populatia Anatohei.Acest grup a rezultat din Incrucisarea ostasilor cu a lahii si a aparut Ull vocabular pe care IIfoloseau Intre ei..." ( ibid., p. 352).

Pentru analiza documentului si a contextului istoric, vezi George T. Dennis, Threeraports frem Crete of the situatien in Bernonia, 1401 1102, in Studii Veneziani", XII, 1970,p. 291-265 ; autorul fixeaza ca data a campaniei antiotornane pomenita In acest raport adoua jumatate a lunii martie 1902 (p. 265).

50 Obligatii militare asernanatoare si-au asurnat tatarii si fata de Baiazid I (vezi LaonieChalcocondil, ed. cit., p. 75).

51 Pentru existenta de-sine-statatoare a celor dolla asezari atilt de Indeltmg discutatavezi Octavian Iliescu, Locali:area nechiului Licostomo, In Studii. Revista de istorie", 25 (1972),nr. 3, p. 935-462 si Gabriela Airaldi, I Genovesi a Licostemo net sec. XIV, In Studi medievalilA cura del Centro italiano di studi still' alto Medio Evo", Spoleto, seria a III-a, an XIII,fasc. nr. 2, decembrie 1972, p. 067-982.

52 incepInd cu Nicolae lorga care, In fundamentala sa monografie privind cele dotraimportante porturi de la Marea Neagra, propunea ca data pentru Instaptnirea lui Mircea eel13Strin la Chilia anul 1403 (vezi Studti tstorice asupra Chiliei i Geld jit Albe, Bucuresti, 1899(1900), p. 274), aceasta importanta problema cronologica a constituit obiectul a numeroaseNati de pozitie In istoriografia romaneasca ; vezi istoriografia problemei la Octavian Iliescu,Locali:area... cit. si Anca Ghiata, Condi title instaurdrit dominafiet otomane in Dobrogea, In Studiiistorice sud-est europene", vol. 1, Bucuresti, 1974, p. 52-55. Localizarea propusa de noi pentruactiunea lui Mircea cel BatrIn din 1402 pare a fi confirmata sl de faptul ca informatia o dettneaun oarecare Costa Carchia din Enos, cunoscator, prin activitatea sa comeroiala, a realitatilordin Marea Neagra.

Ii

www.dacoromanica.ro

9 POLITICA 1NTERNATIONALA A TAM' ROMANE$TI I M.OLDOVEI 261

Dupi infringerea lui Toktamis pe riul Kura si oda.G.1 eu impunereade dare victoriosul Timurlenk a unui nou han 53, istoria Hoardei de Auraflat5, in plin proces de decildere s-a caracterizat printr-o gravacried, economicii,54 si politieà, cea din urrnA manifestatit prin luptele intrecompetitorii la puterea supremi i prin repezi sehimbiiri la domnie 55 ;consecinta acestor lupte intestine a fost accentuata tendinta spre frimi(area teritorialit In aceste conditii Hoarda de Aur inceta de a mai jucaun important rol international. Dimpotriva, Polonia, Marele ducat alLituaniei 56, Marcie enezat al Moscovei " si dinastii Timurizi 58, fac dinstatul tiaar al Hoardei de Aur terenul de infruntare a ambitiilor si interese-lor lor, intervenind in favoarea unuia sau altuia dintre pretendenti.

In cadrul acestor coordonate se inserie si prima domnie (1419-1424)a lui 'Mug Muhammed in Hoarda de Aur ; neputindu-se mentine in trondecit o scurtil perioadil, de timp, el este nevoit caute refugia la protec-toral sau, marele duce al Lituaniei.

In timpul celei de-a doua domnii (1427-1437/1438), cu toatea fost eonfruntat cu numeroase dificulati i Wit s lupte impotriva unor

53 Timur Kutlug, han al Hoardei de Aur (1395-140011401); fiu al hanului Timur Melik(1375-1377); slujise, ImpreunA cu Edigii (?-1419), In oastea liii Timurlenk.

54 Criza economica din Hoarda de Aur a fost agravata de campaniile lui Timurlenk (siin special de cea din 1395-1396), care au provocat devastarea i distrugerea unor Insemnatecentre comerciale (de ex. Tana, Saray Berke), luarea unui mare numar de captivi In specialmina de lucru calificata refugierea masiva a populatiei Mare In tarile vecine, precum sidecaderea comertului caravanier de pc urma cAruia se obtineau marl venituri, alit pentruvistieria hanului, clt si pentru negustorii Mari (se stie ca Horezmul, punct de legatura allIoardei de Aur cu Asia CentralA, Iran, Mongolia si China, a fost luat In stapinire de Timurlenk ;asa se explicit de ce capetenia Edigti, In lupta pentru refacerea hanatului tatar, a facut marleforturi pentru recuperarea Horezmului). (Pentru gravele consecinte asupra comertului inter-national ale campaniilor lui Timurlenk, vezi Jacques Heers, Genes au XIVe siecle, Paris, 1961,p 367); la toate acestca se mai adaugau pagubele si nesiguranta rezultate de pe urma perma-nentelor lupte interne.

Intre 1393 si 1419 s-au perindat la conducerea Hoardei de Aur 9 hani, dupa cum ur-meaza : Timur Katlug, Sadi Beg (1400/1401-1407), Pulat-han (1407-1410), Timur, fiul luiTiinur Kutlug (1410-1412), Cehlleddin (1412), Kerim Berdi (1412-1414/1417), Kibek han(1414-1415), Cabbar Berdi (1417-1419?) si Cegre (1418?). Exactitatea unci astfel de crono-logii este departe de a Intruni consensul specialistilor, datorita tocmai situatiei atlt de confuzedin Hoarda de Aur. Vezi A. N. Kurat, Topkapi...cil., p. 20-21 ; M. Guboglu, Paleografia qidiplomatica turco-osmand. Studiu si album, Bucuresti, 1958, p. 115 ; B. Spuler, op. cit., p. 453954 ; C. E. Bosworth, The Islamic Dynasties, ed. In lb. rusa, Moscova, 1971, P. 204. Pe lingaprincipii Mari angajati direct In lupta pentru suprematie In Hoarda de Aur, existau numerosidescendenti ai lui Ginghis han, care, In fruntea ulusurilor lor, refuzau, uneori, sa se supunaautoritatii centrale.

56 DupA esecul Incercarilor de a-1 reInscauna pe Toktamls, Witold, marele duce al Litua-nici, uneori hnpreuna cu regele Poloniei Wladislaw II Jagiello (1386-1434), contribuie decisivla instalarea ca hani a lui Celaleddin, Kibek han si Cabbar Berdi, toti trei fii ai lui Toktamls,si mai apoi la cea a lui Ulug Muhammed. Lituanul urmarea sa dobindeasca influenta politicaIn Hoarda i prin aceasta Incetarea atacurilor Ware asupra tarii sale, contact nestingherit cuMarea Neagra, trupe auxiliare Mare in diferite conflicte armate, influenta In tinuturile rusestiprin mijlocire Otani s. a. (vezi B. Spuler, op. cit., p. 149-153).

57 Vasile I Dmitrievici, mare cneaz al Moscovei (1389-1425), Ingrijorat de influentacrescInda a lui Witold In HoardA, intervine pe lIngA Edigii acest adevArat facator de hani",ca sa-1 sustina pe Kerim Berdi, un alt fiu al lui Toktamls, potrivnic Lituaniei, In lupta sa cuCelAleddin, preferatul lui Witold (vezi A. N. Kurat, P. 18 si B. Spuler, op. cit.,p. 150-151).

58 Barak a fost sustinut de Ulug Beg (Muhammed Turghai) (1393-1149), fiul luiemir In Maverannahr (vezi A. N. Kurat, Topkapi...cit., P. 30-31).

sO-0

Topkapi...cit.,

5ahruh,

et

www.dacoromanica.ro


redutabii rivali 59, Ulug Muhammed a reusit, pentru un timp, s dominefortele ostile autoritatii centrale si a incercat s redea statului tatar pozitiainternationala de odinioara. in acest scop, el a reluat legaturile externeale Hoardei de Aur. Pe linga consolidarea bunelor raporturi cu Mare leducat al Lituaniei, hanul s-a straduit s restabileasca relaii1e traditio-pale" cu turcii otomani i cu statul mamelucior 60 , si a intervenit in tre-burile interne ale Marelui cnezat al Moscovei 6'.

imprejurdrile nu i-au permis insa lui Ulug Muhammed infap-tuiasca proiectele. In Hoarda de Aur luptele pentru putere reizbucnesc.iar tendintele separatiste ale principilor tatari se accentueaza din nou.Puterile -vecine (Mare le ducat al Lituaniei si Mare le cnezat al Moscovei)nu puteau accepta pasiv reconstituirea unitatii Hoardei de Aur si restabili-rea puterii ei ; cit priveste celelalte state (al otomanior si Sultanatulmamelucilor din Egipt), a caror alianta o solicita hanul, interesele priori-tare ale acestora erau orientate in alte directii.

Afirmarea lui Seyid Ahmed 62 j Kiçuk Muhammed 63, deteriorarearaporturilor en Lituania si cu Marele cnezat al Moscovei " au fost totatitea cauze ale esecului politicii lui Ulug Muhammed.

Intelegind ca nu mai poate rezista fortelor care-i erau ostile, hauulcu armata i cu cei care-I urrnau a parasit Dest-i Kipceakul si, dupamai Multe peripetii 65, s-a indreptat spre cursul superior al fluviului Volga,impamintenindu-se, in anii 1437/1438, la Kazan, unde a pus bazele unuinou stat tatar 66 Un pas decisiv spre dezagregarea Hoardei de Aur erafacut.

Dorinta hanului Ulurg Muhammed de a relua si intensifica raportu-rile econornice cu statul otoman nu se putea implini deoarece, as,a cumne informeaza documentul, in acea vreme romanii nu mai perrniteaucirculatia negustorilor tatari pe drumurile din tara lor 67

Negustorii partasi" (cum a fost tradusa expresia bazargan urtaki) 68,intilniti frecvent in izvoarele documentare si narative ale vremii, aveauo importanta economica si politica deosebita in cadrul societatii tataresi, in consecinta, ei se bucurau de o situatie priviegiata, iar hanii tatari,stapinii lor de multe ori implicati direct in negot erau interesat,i

59 Devlet Eeidi, Seyid Ahn.cd si Mica Muhanured.60 In 21 aprilie 1929 la curtca burjidului Asraf Seif ad-Din Barsbay, sultan mamelue

(1922-1938), ajunge o attic din Heat da de Aur. Continutul n-esajului trimis de LluA Moham-med nu se cunoaste dar, proLabil, el ate unele accirrinAri cu cel trimis sultanului Murad al II-lea(vezi A. N. Kurat, TopAapi...cit., p. 27, rota 52 5i B. Spulber, op. cit., p. 158-159).

61 Uthg Muhammed sustinca re Vasile II Dmitrievici (1925-1462), a cfirui suce 'stonela tronul moscovit era contestatd de unchiul s5u, cneazul de Balla Iuri Dmitrievlci si de fiiiacestuia (vezi A. N. Kurat, Topkapi... cit., p. 27 si nota 51).

62 Seyid Ahmed I, ban al Hoardei de Aur (e. 1933c.1965).63 Ktietik Muhammed, fiul lui Timur han, ban al Hoardei de Aur (c. 1435c. 1465).63 Vezi B. D. Grecov si A. I. laculovschi, op. cit., p. 384.65 Ibid., p. 386-387.66 Hanatul de Kazan, care a cl5inuit pin5 la 1552.67 Scrisoarea mentioneazà: Desi v-am fi trimis oameni, nu I-am putut pane pe drum,

&act rombnii ziceau cA nu pot trece".Vezi si B. D. Grecov si A. I. lacuhovschi, op. cit., p. 193-144.Bolul acestei páturi privilegiate este subliniat de B. Spider, op. cit., p. 388-389.

"

68

"

sa-si

www.dacoromanica.ro


in cel mai Malt grad ca acesti negustori sa-si desfkoare activitatile nestin-gherit.

Este indeobste cunoscut ci cea mai mare parte a produselor expor-tate din Dest-i Kipceak se scurgeau prin porturile de la Marea Neagra,unde negustorii straini, in special cei italieni, stabiliti i organizati aciin puternice colonii, practicau un comert deosebit de avantajos. Alaturide unele produse ale economiei locale, diverse marfuri sosite in lumeatatara din regiunile invecinate si mai ales cele aduse din Extremul Orientprin intermediul caravanelor ce strabateau una din cele trei rute clasice"ale mirodeniilor 70 erau incarcate pe vase si transportate spre alte porturipontice i mediteraneene.

Dar, alaturi de caile maritime, un rol nu neglijabil in vehiculareaacestor marfuri sau macar a unora dintre ele, in directia Europei centrale,estice sau sud-estice a revenit rutelor terestre j in unele perioade chiarnegustorii italieni au explorat si exploatat drumurile de uscat. Mai multdecit atit, se constata c 'Inca din a doua jumatate a secolului al XIV-lea,comertul pe uscat creste in intensitate, iar negustorii de alte nationalitaticoncureaza de multe ori cu succes pe cei italieni.

Pina la masura preconizata de domnul roman, negustorii tatariau participat, alaturi de localnici, de lioveni, genovezi, armeni la activi-tatea de schimb in tirgurile sau orasele Moldovei 72, unde aduceau cautatelemarfuri tataresti", ducind in schimb indarat produsele economiei moldo-venesti sau diferite marfuri importate din Europa centrala, i apuseanain cantitati mari, mai ales dupa ce drumul moldovenesc" segmentfinal al marelui traseu transcontinental care unea interiorul continentului

Marea Bahia, cu Marea Neagra cunoaste, datorita unui complexde factori interni si externi, un trafic din ce in ce mai intens 73.

Un important centru de redistribuire a produselor orientale sprediferite centre din estul i centrul Europei era Chilia 74, ai carei principalifurnizori erau negustorii genovezi. Dar Chi lia, era cantata, foarte probabilsi de caravanele negustorilor tatari din Eloarda de Aur, care sporeau,prin activitatea lor, comertul cu marfuri orientale pe rutele terestre conec-tate la Dunare 75.

De asemenea, dupa cum rezulta si din scrisoarea mai sus prezentata,negustorii tatari transportau marfuri si in teritoriile stapinite de turcii

70 Vezi .Jacques Heers, op. cit., p. 366,71 Vezi B. Spuler, op. cil., p. 406-409.72 Desi scrisoarea hanului tAtar se retell nuinai la faptul cA domnul Moldovei nu ma i

pirmitea negustorilor pArtasi" sail treacA mArfurile prin teritoriul sat' spre stapinirile otomanedin Peninsula BalcanicA, considerAm cA mdsura privea si comertul practicat de tAtari In inte-riorul tArii.

73 Vezi N. Iorga, Drurnurile de comerf creatoare ale statelor rorndnestt, extras din Buletinullnstitutului Economic RomAnesc", VI (1929), nr. 9, p. 455 470 ; N. Iorga, Istoria romcintlorii a civiliza lor, Bucuresti, 1930, p. 75 ; P. P. Panaitescu, La route comerciale de Polognea la Mer Noire au Mogen Age, extras din Revista istorica romAnd", vol. III, fasc. II III,Budiresti, 1934, p. 4.

74 Vezi, pentru aceasta perioadA, Serban Papacostea, Kilia el la politigue orientate de Sigis-mond de Luxembourg, In Revue Roumaine d'Histoire", t. XV (1976), nr. 3, p. 421-436.

76 Nu este lipsit de InsemnAtate, In aceastA ordine de idei, faptul ca Sigismund de Luxetn-burg, interesat In intensificarea aprovizionArii cu produse orientale a tArilor aflate sub auto-ritatea sa imperiala, a luat contact, In acest scop, In aprilie 1412, la Buda, cu reprezentantiiHoardel de Aur (vezi Serban Papacostea, art. cit., p. 424, nota 10).

"

s.a.

si

www.dacoromanica.ro


otomani din Peninsula BalcanicA ; ei se indreptau in primul rind spreacel mare centru de intilnire a drumurilor comerciale din sud-estul Europeiorasul Adrianopol (Edirne).

Privilegiile comerciale din 8 octombrie 1408 76 si 18 martie 1434 77acordate negustorilor lioveni de Alexandru cel Bun si fiul sAu Stefan ;consemniiiile alatorilor Ibn Battuta 78 (1330-1331), Zosima 79 (1419),Guillebert de Lannoy 80 (1421), Johann Schiltberger 81 (inainte de 1428),Evlya Celebi 82 (intre c. 1641 si 1667) ; cronicarii turci Tursun Bei 82,Nesri84, Sa'adeddin88, Ibn Kemal", So1akzkle87, Miineggimbasi 88 i KodjaHusein 89 in relatarile lor privitoare Ia campania din 1484 a sultanuluiBaiazid al II-lea (1481-1512), incheiatil en luarea in sta,pinire a Chiliei

Albe ; jurnalul eampaniei din 1538 90 a sultanului Soliman Magnifi-cul (1520-1566) impotriva Moldovei lui Petru Bares, iata numai citevadin izvoarele documentare si narative, mai apropiate si mai indepartatein timp de data documentului discutat, care infatiseazA circulatialor, negustorilor si a ostirilor pe acest vechi si important drum comercial

76 M. Costachescu, Documente moldovenesti inainte teran eel Mare, vol. II, Iasi,1932, p. 633-636.

77 Ibid., p. 670 673 ; acest privilegiu este de fapt o reconfirmare a celui din 1408.78 Vezi Caleitori strain! despre romane. Editie Ingrijita de Maria 1-lolban, vol. I,

Bucuresti, 1968, p. 1-12. Pentru orasul Babadag, vezi Aurel Decei, Le problerne...eit., p. 106.79 Vezi Cdlatori straini..., vol. I, p. 41-44.89 Ibid., p. 45-52. Vezi si C. C. Giurescu, Inlitnirca Int Guillebert de Lannoy si

Alexandru eel Bun, In Revista istorica roman5", IV (1934), p. 286-287.81 Vezi Calätori straini..., vol. I, p. 31. Drumul de uscat care unca Chilia de Cetatea

A1b5 este atestat si de on portuthn bizantin din anul 1450 (vezi P. Nasturel, Aserarea orasuluiVicina i (annul de apus al Marii Negre in lumina unui portulan grec, In Studii i cercetaride istorie veche", VII, 1957, p. 296-297).

82 Vezi la Mustafa A. Mehmet, Aspeete din istoria IJobrogei... cit., p. 1097-1116; asupratraseelor, vezi p. 1098-1099, notele 8, 10-11, 13, 16, 19, 22-23 si ; vezi i Calatori strain!,vol. VI, Bucuresti, 1976, partea a doua, p. 311-753.

83 Cronicarul turc, dupa ce prezinta cucerirea cetatii Chilia lacatul acestui *Mut",descrie Cetatea Albá, aratind, Intre altele, ca ad este on loc de trecere al negustorilor dinCaffa, a negustorilor rusi, a celor din Dest d-Klpceak>, a negustorilor lei i unguri. Yntr-adevareste un loc de trecere populat i Infloritor (Vezi Cronici turccchi, vol. I, p. 77-78).

84 Ibid., vol. 1, p. 130-132.85 Ibid., vol. 1, p. 325-327.86 Cronicarul ibn Kemal, care da uncle informatii mai aniiinuntite fata de ceilalti cro-

nicari anintfli, arata cii lnainte de a Incepe ostilitatile Intre turci i ronthni, comandantulnavelor Inarmate ale Moldovei, deci prezenta unei flote a Orli, carc se aflau la Chilia, a fostcapturat i dus in fata sultanului Baiazid al II-lea (vezi N. Beldiceanu, La conquele de cites mar-e/le:rides de Kilia et de Celaka Alba par Babe:id II, In Sildost-Forschungen", Manchen, 1964,t. XXIII, p. 36-90).

Vezi Cronici turcesti privind ronulne. Extrase, vol. II, Sec. XVII inceputulsec. XVIII, volum Intocinit de Mihail Guboglu, Bucuresti, 1974, p. 144.

88 Ibid., p. 249.89 0 valoare deosebita au stirile cuprinsc in cronica lui Kodja Husein care, detinind,

tntre 1638 si 1650, Malta functie de prim-cancelar (rets-efend!) al Portii otomane, a pututsa-si sporeasca inforrnatia istoricii din parcurgerea a numeroase documente aflate In arhiveleotomane. Prezentlnd cauzele care 1-au determinat pc sultanul Baiazid al 11-lea sa Intreprindãcampania impotriva Moldovei In 1484, el afirma Ghiaurii din vilaietul Moldova care se aflauIn cetatile Chilia i Cetatea Alba, pricinuiau mereu pagube negustorilor care veneau acolo dinCaffa i Klrim si din Dest-i Tatar si apoi, treclnd peste fluviul Duniirea, atacau mereu Odleislamice" (vezi Crontei tureesti, VOL II, p. 461).

9° Vezi Cdtatori strain!, vol. I, p. 380-385. Vezi i observatia lui T. Mateescu din stu-diul Un oras dobrogean disparutEster, In Pontice", 11 (1969) p. 413-426.

ik

Jdrile

Cetatii

calatori-

(dale

07

www.dacoromanica.ro

13 POLITICA INTERNATIONALA A TARII ROMANEETI $1 MOLDOVEI 265

ce unea lumea -War:A cu Peninsula Balcania, 91, straltind nemijlocitteritoriul romh' nese, adicI Moldova 92 Tara Bomâneasc i Dobrogea.

Izvoarele nu ne ingkluie s stabilim lista mArfurilor desfkute denegustorii tatari pe piata romilneascI sau in st-dpinirile otomane din Pe-ninsula Balcanicä. Spre deosebire de activitatea negustorior italieni asupracamia dispunem de o informatie abundentl, in cazul marfurilor vehiculatede negustorii tatari sintem redt0 la ipoteze. Credem totu§i a nu greF,dpunind pe primul loc al acestora ma-numitele m6rfuri tàtäre*ti" 93,intre altele : mátase, piper, camh/ (un fel de matase turceasc11), tebenci(un fel de podoabg, de matase pe §eaua calului), támiie" ", la care ad'auglrnghimber (Zingiber officinale), cui§oare, scorti§oarit, *ofran, orez, smochine,stafide, lmIi, uleiuri parfumate, vite, cai, piei, blanuri, alaun (piatra.writ), argint, diferite tes6turi i diferite arme 95.

Campania devastatoare a turcilor la nordul Dunilrii din auul 1420"nu a crutat nici taxa lui Alexaudru cel Bun, care s-a confruntat acum,probaail pentru intiia oaril, cu un adversar ce va pune in pericol, nu pestemu1t5, vreme, integritatea teritorialil i chiar fiinta de stat a Moldovei.

Situatia grea in care se afla Tara Romttneased vecin i pericolulunei invazii otomane il determinaserA pe domnul Moldovei s'a se adresezeputernicului vecin i aliat de la nord care era regele Poloniei, cerindu-iinsistent ajutor militar97. DupA cum este cunoscut, atacul turcilor s-a

91 Vezi Halil Inalci'lc, The Ottoman Empire. The classical Age. 1300 1600, New YorkWashington, 1973, p. 122-123 (harta), 129-133.

92 Pentru druinurile ce strAbAteau Moldova, vezi si I. Nistor, Handel und Wandel inder .Aloldau bis :um Ende des 16. Jahrhunderts, nach den Quelen dargestellt, CernAuti, 1912,13-22 ; Cecilia Alinescu si Natalia Pap, Vechile drumuri inoldovenoti, In Anuarul de geografie,si antropogeografie", 1914-1915, p. 3-43 ; P. P. Panaitescu, La route ... cit.; C.C. Giurescu,Isloria Romdnilor, vol. II, partea a II-a, Bucuresti, 1937 P. 533 ; E. Diaconescu, Vecht drumurimoldovenesti, Iasi, 1939 ; Istoria Romdniei, vol. II, Bucuresti, Edit. Academiei, 1962,p. 298-300 (vezi si harta, planp VIII) ; C. C. Giurescu, Tirguri sau orase si celdji moldovenedin sec. al X-lca pizza la adjlocul sec. al XVI-lea, Bucuresti, 1967, p. 56-57.

93 Referitor la expresia mArfuri tAtbresti", considerdm ca este momentul sa ne hide-partAm de vechea viziune enuntatA de P. P. Panaitescu (La route...cit., p. 9) si reluatA de BarbuCAmpina (Scricri istorice, vol. I, Bucuresti, 1973,p. 69), potrivit cdreia negustorii tAtari nuaveau nici un rol In vehicularea lor.

94 M. CostAchescu, Documente...cil., vol. II, p. 633 si notele 1 si 2.95 Vezi i $erban Papacostea, Kilia...cit., p. 426, nota 14 si Radu Manolescu, Comer/La

Tdrit Rorndne$11 $i Moldovei cu Brasovul (Secolele XIV XVI), Bucuresti, 1965, p. 168." Vezi scrisoarea adresatA din Piotrkbw de Wladislaw Jagiello lui Sigismund de Luxem-

burg la 27 iulie 1420 (In J. Caro, Liber cancellarie Stanislai Ciolek. Ein Formelbuch der polnischenKönigskan:lei aus der Zeit der husitischen Bewegung, partea a I I-a, In Archiv ftir osterreichischeGeschichte", vol. 52, Viena, 1875, p. 160-161, 163 ; vezi i articolul lui V. Pervain, Luptaantiotomand a fdrilor romdne In anii 1419 1420, In Anuarul Institutului de istorie si arheo-logie Cluj-Napoca", XIX (1976) p. 71, 73-75.

" in aceeasi scrisoare, regele Poloniei anunta cS lntr-un interval scurt de timp (IntreSf. Jacob, aproximativ trei luni), curtea sa a fost vizitatA de trei solii ale domnului

Moldovei, care solicitau trupe pentru preintImpinarea unei invazil otomane ; Wladislaw ordo-nase comandantilor militari aflati In apropierea granitelor Moldovei sS acorde ajutor luiAlexandru cel Bun ; de asemenea, regale ceruse acelasi lucru i vasalului sari, marele duce alLituaniei (J. Caro, Liber cancellarie ... cit., p. 160 161).

Rusalii i

www.dacoromanica.ro


produs, dar izvoarele vremii nu retin o cooperare antiotomana, a Moldovei,Poloniei si Lituaniei asa cum era prevazut ceea ce ne determinacredem ca Alexandru cel Bun si-a aparat tara, respingind pe invadatori,numai cu propriile sale forte.

Cu acest prilej, domnul va fi inteles c turcii otomani, instalati inimediata apropiere a hotarelor Orli sale, devenisera' un pericol permanentpentru Moldova. Participarea la frontul comun al popoarelor amenintatede expansiunea otomana, in scopul stvilirii i daca era posibil, al inde-partahi acestor periculosi inamici era atitudinea politica ce i se impunea.

In consecinta, depasindu-si adversitatea favi, de regele Ungarieicare prin politica sa de hegemonie la Dunitrea de Jos afecta i intereseleMoldovei ,Alexandru s-a aliniat la cruciada antiotomana proiectatade Sigismund de Luxemburg pentru anul 1426. In acest sens stau marturieatitudinea favorabilit fata de propunerile regelui Ungariei, precum siasigurarile date de domn solului Stefan Pohárnok de Berzeviczy98, salv-conductulgg acordat celor 5000 de osteni polonezi, comandati de starosteleRusiei Rosii, Janusz Kobilenskim, ce urmau si treaca prin Moldovapentru a ajunge in zona Brailei locul de intilnire al trupelor aliate darmai ales trimiterea unui corp de oaste moldovenesc in acelasi locmexpresie a angajamentului ferm antiotoman al lui Alexandru eel Bun.Dar, dupa aproape doua luni de zadarnica asteptare linga Brila, trupelepolone i moldovene au ridicat tabaraN2. Acest fapt i-a confirmat domnu-lui Moldovei ceea ce el cu siguranta va fi cunoscut de mai multa vreme

atit Sigismund de Luxemburg, in goana lui nervoasa" de a fi pretu-tindenea in chestiile europene" cum ii caracteriza Ilie Mineal03 fireaambitioasit cit i Wladislaw Jagiello impreuna cu Witold, nu prezen-tau garantii ferme in prevenirea unei noi agresiuni otomane impotrivatarii sale.

Necesitatea apararii hotarelor de sud si sud-vest cel mai expuseincursiunilor pradalnice ale akingiilor precum si interese de ordineconomic i-au dictat lui Alexandru cel Bun actiunea din 1426. Pare proba-bil c dupa esuarea proiectatei cruciade antiotomane, domnul Moldovei

hotarit, folosindu-se in primul rind de efectivele armate dislocate lingaBraila, luarea In stapinire a teritoriului de la nord de Dunama de Joscare apartinea Tarii Romanesti, stabilind astfel hotarele tarii sale peintreg litoralul Marii Negre cuprins intre Cetatea Alba' si bratul Chilia (cucetatealn, iar pe linia Dun'arii, de la confluenta cu Siretul pina Ia varsare.

98 Vezi Ilie Minea, op. cil., p. 181.Mihai Costachescu, Docurnenle..., vol. II, p. 612 611.

100 Informatia se aflii la cronicarul polon Jan Dlugosz (vezi Ilie Ilinea, Inforina(iikmine-mesa ale cronicii lui Jan Diugosz, Iasi, 1926, p. 18).

101 Ibid.192 Ibid.193 Vezi Principalele p. 134."4 Luarea In stbpInire a Chiliei de ciitre Alexandru eel Bun a fost larnuritit de P. P.

Panaitescu, In studiul Legälurile moldo-polone in secolul XV sl problcma Chiliei, In Romano-slavica", III (1958), p. 98-102 ; vezi Insd i obiectia prof. Alexandru Elian cu privire la moduleronat In care P. P. Panaitescu a citat un pasaj din cronica bizantinului G. Sphrantzes Inproblema localizArii Chiliei in Valahia Mare", cu prilejul Intoarcerii, in 1424, la Constan-tinopol a lui loan al VIII-lea Paleolog prin acest port (in Moldova i Bl:anjul in secolul al XV tea,

Romdne...cil.,

sO

el

www.dacoromanica.ro


Revenind la documentul prezentat, sa incercam s stabiim cindcu ce prilej a luat Alexandra cel Bun hotarirea de a interzice negustorilortatari comertul prin teritoriul tarii sale. Din datele de care dispunem,retinem ca posibile doua momente i anume : anul 1420 (odata cu ataculturcilor asupra Moldovei) sau anul 1426 (odata cu luarea in stapinire ateritoriului sus-amintit). Deoarece imediat dupa 1420 se constata c cir-culatia pe drumul de uscat105 ce unea Cetatea Alba cu Caffa crimeana nuera intrerupta, credem cii initiativa domnului Moldovei devenise fapt impli-nit la sfirsitul anului 1426 sau la inceputul celui urmator, ceea ce concordasi cu afirmatia din scrisoarea hanului Mug Muhammedl°6.

Modificarea configuratiei teritoriale la Dunarea de Jos a insenmatpentru Alexandru cel Bun nu numai dobindirea unor poziii militar stra-tegice exceptionale, ci si asigurarea unui cadru economic F.Ai politic cit maiavantajos pentru tara sal".

Interzicerea desfacerii i tranzitului produselor venite din Hoardade Aur prin intermediul negustorilor partasi" este o componenta a acesteinoi politici ; fara indoiala, restrictiile impuse care loveau In primul rindinteresele economiee ale Hoardei de Aur aveau i un pronuntat carac-ter politic, si ele au fost neindoielnic generate de ostilitatea care caracte-riza In acea vreme relatiile moldo-tatare°8. Nu este insa exclus ca si motive

din culegerea de studii Ingrijita de AIihai Berza, Cultura moldoveneascd in timpul lui $tefan caMare, Bucuresti, 1964, p. 126, nota 1 ; pentru traducerea corectA a pasajelor, vezi GeorgiosSphrantzes, Memorii, 1401-1477, untie criticA de Vasile Grecu, Bucuresti, 1966, p. 17 si 19).In legAtura cu plecarea lui loan al V I II-lea Palcolog de la Cetatea AlbA la Constantinopol, veziAl. Elian, art. cit., p. 130-131, nota 3, precum i erban Papacostea, Kilia...cit., p. 429,nota 26, ambele avInd la bath informatia unei cronici scurte bizantine contemporanc. lieferitorla perioada din anul 1426 In care Alexandra cel Bun a pus stApinire pc Chilia, considerAin cáea trebuie fixata imediat dupa parAsirea taberei de linga Braila.

205 Vezi mai sus, nota 80.206 De un an, doi, am sosit stramutindu-ne ca sa iernam de-a lungul Niprului. Desi

v-am fi trimis oameni, nu i-am putut pune pe drum, cAci romAnii ziceau ca nu pot trece".102 Intensificarea traficuhii cu produse orientate prin teritoriul Moldovei, si implicit,

cresterea importantei internationale a drumului moldovenesc", instituirea controlului asupraChiliei punct final al lmportantei artere comerciale ce lega Marea Neagra cu centrul i estulEuropei sporirea veniturilor vistieriei realizata mai ales prin noile substantialele taxevamale asigurarea unui punct de trecere favorabil spre regiunile din sudul Dunarii (estevorba de vadul aflat In fata orasului Isaccea), bogatia de peste a regiunii, iata numai citevadin avantajele doblndite ca urniare a actiunilor anului 1426.

108 Pentru anii 1439 si 1440, Letopiseful anonim al Moldovei (In Cronicile slavo-roinduedin sec. XVXVI, publicate de Ion Bogdan, editie revAzuta i completata de P. P. Panai-tescu, Bucuresti, 1959, p. 15), mentioncaza incursiuni de jaf ale tatarilor In Moldova. Estecunoscut faptul ca, in anii 1420 si 1422, Lituania, aflata In bune raporturi cu Ulug Muhanuneda avut de suferit de pe urma incursiunilor pradalnice ale tatarilor (B. Spuler, op. cit., p. 154);probabil tatarii vor fi lntreprins incursiuni i pe teritoriul Moldovei Inainte de cele consemnateIn cronicile interne ; ca interzicerea circulatiei negustorilor partasi" era expresia unui con-flict Intre cele doua state ne-o dovedeste, mulatis mutandis, o scrisoare a lui Timurlenk adresatalui Baiazid I, In februarie 1395, In care marele cuceritor mongol afirma ca dacil Toktamisnu va lisa pe negustori i cilitori sa villa de acolo Incoacc..." (adicd din Hoarda de AsirIn stipinirile sale), atunci el va porni razboi Impotriva acestuia, ceea ce s-a si IntImplat (veziscrisoarea analizata In studiul lui A. Z. V. Togan, Tiznurs.. cit.). In anul 1430 se constatao apropiere moldo-tatara [Vezi Codex epistolaris Vitoldi magni ducis Lithuaniae, 1376-1430,collectus opera Antonii Prochaska, Cracovia, 1882, p. 915 (tomul VI din Monumenta mediiaevi historica res gestas Polontae illustrantiab legata, probabil, de pregatirea noii orientaride politica externa a lui A lexandru cel Bun.

si

61

www.dacoromanica.ro


de ordin economic s5, fi contribuit la luarea unei asemenea decizii, §tiutfiind c unele dintre marfurile pe care negustorii tAtari le comercializauin stapinirile turce§ti din Peninsula BalcanicI, puteau fi oferite §i de eco-nomia prospera a Moldovei. In acest fel, initiativa domnului crea con-ditiile amplificrii comertmlui moldovenesc cu regiunie sud-dungsene,comert atestat, in perioada anterioará, de prezenta monedelor emise dePetra I al Mu§atei §i Alexandra cel Bun in tezaurele descoperite inDobrogeam.

Dar complexul de nasuri economice §i politice adoptate de Alexandrucel Bun nu putea rImine fr ritspuns din partea celor care-§i vedeau preju-diciate gray interesele in regiunea Dunkii de Jos. In consecint5,, TaraRom'aneasc111°, regatul Ungariei §i Hoarda de Aur vor incerca, singure sauin diferite combinatii politice, sá anuleze consecintele actiunilor domnuluiMoldovei.

Dan al II-lea, cu sprijinul larg al regelui Ungariei, va urmariobtina reintegrarea in hotarele statului sau a importantei regiuni pierdute.Va face in acest scop apel, zadarnic ins5,, la toate mijloacele care ii st5,-teau la indemin5,, politice §i militarem.

Pentru Sigismund de Luxemburg in a carui actiune, orientata spretoate orizonturile, controlul direct sau indirect al gurilor DunArii era onecesitate atit comercialI cit §i strategic5,, initiativa lui Alexandru celBun a fost o grea infringere, care a compromis un timp politica sa orien-talh'u2.

HotArit sg, reci§tige pozitiile pierdute §i chiar sa" obtina noi avantaje,Sigismund, pe lIng, sprijinul acordat actiunilor lui Dan al II-lea, a exerci-tat puternice presiuni asupra lui Wladislaw Jagiello, ineercind sa-1 deter-mine pe regele Poloniei sa% consimt5, la punerea in aplicare a elauzelorprivitoare la Moldova stipulate in tratatul din 15 martie 1412, incheiat laLublau (azi Star4 L'ubovila)113. Dar nici a§teptata intrunire de la Luck(ianuarie 1429) §i nici actiunea de mediere a conflictului, incredintatilmarelui duce al Lituaniei'14, nu au dat rezultatul scontat de Sigismund,

109 Vezi Scarlat Lambrino, Sapdturile arheologice din Tinutul Dundrea-de-Jos, In Revistaistorica românii", IX (1939), p. 498-502 ; 0. Iliescu, Insemndri privitoare la descoperirt mone-tare (II), In Studii i cercetari de numismaticS", vol. II, 1958, p. 456, precum i informatiiledin lucrarea Din istorta Dobrogei, vol. III, Bizantint, románt si bulgart la Dundrea de Jos, Bucu-re$ti, 1971, p. 404-405 $i notele. Pentru existenta legaturilor comerciale Intre Hoarda de Aursi Dobrogea, vezi $i monedele de bronz emise In HoardS, datInd din anul 810 h. (1407-1408),descoperite la Enisala (0. Iliescu, Insemndri...( II) cit., p. 456).

110 Asupra agravArii raporturilor dintre Tara Ronihneasca $i Moldova, vezi P. P. Panai-tescu, Legdturite...cit., p. 99-102 $i Serban Papacostea, La inceputurite statulut rnotdovenesc.Consideralii pe rnarginea unut tzvor necunoscut, In Studii i materiale de istorie medic",vol. VI, 1973, p. 52-53.

111 Pentru cele douS campanii ale lui Dan al II-lea, din anii 1429 $i 1130, ImpotrivaMoldovei, vezi I. Minea, Principatele Romdne...ctt., p. 196.

112 Pentru politica orientalS a lui Sigismund de Luxemburg, vezi I. Minea, PrincipatcleRomdne...cit., passim 0 $erban Papacostea, Kilia...cit.

113 Asupra acestui tratat $i a consecintelor lui, vezi Florin Constantiniu $i Serban Papa-costea, Tratatul de la Lublau ( 15 mantle 1412) qi situatia internationald a Moldovet la inceputulveacului at XV-lea, In Studii. Revistd de istorie", 17, 1964, nr. 5, p. 1129-1140 si S. Papa-costea, Ktlia...cit., p. 421-428.

114 Vezl scrisoarea adresati din Troki de catre marele duce al Lituaniei Itil WladislawJagiello la 3 mai 1429, In Codex epistolarts Vitoldt, p. 830.

sa

www.dacoromanica.ro

17 POLITICA INTERNATIONALA A TARn ROMANE$TI $1 MOLDOVEI 269

situatia raminind neschirabata pina in momentul cind Alexandru eel Bun,in ultimii ani ai domniei, §i-a orientat politica externA in alt sens.

Ulug Muhammed, neputind rAspunde eficace iniiativei antit5larea lui Alexandru cel Bun, cu tot sprijinul pe care-1 avea din partea prietenu-lui i protectorului situ lituanian115, §i-a legat sperantele de puterea de lasudul Dunraii, aflatll in plin proees de expansiune. Subliniind §i interesulturcilor otomani in activit54i1e neingrddite ale negustorilor parta§i",hanul tiitar cerea sfatul sultanului Murad al II-lea, sugerind in ace1a0timp §i necesitatea unei actiuni conjugate impotriva Moldovei. Nu cunoa§-tem reactia sultanului la aceast5, scrisoare, ins5, izvoarele istorice nu con-semneazit nici o campanie otomanit impotriva Moldovei lui Alexandru celBun de la 1426 inainte.

Atitudinea Lituaniei in conflietul lui .Alexandru cel Bun cu Dan alII-lea, Sigismund de Luxemburg 0 probabil cu Uluk Muhammed, ne dez-

pozitia net osti15, a marelui duce. Vechea adversitate a lui Witoldfatiti de Alexandru cel Bun, suspendata pentru o scurt5 perioad5, de timp,a fost reluatil §i amplificatI dupI 1421116. Un rol important in agravareaacestor raporturi a revenit §i lui Sigismund de Luxemburg, care, speculindcu abilitate neintelegerile polono-lituaniene, §i intretinind ambitiile regaleale lui Witold, a reu§it s fac5, din biltrinul §i ambitiosul conduditor alLituaniei un instrument al politicii sale orientalem.

Mu lt mai anevoie ni se ofer5, cunoa§terii raporturile lui Alexandrucel Bun cu turcii otomani §i cu negustorii italieni genovezi §i venetieniincepind din 1426.

Campaniei impotriva Moldovei din 1420 i-a urmat o perioad5 detacere" a surselor, intreruptI in 1425-1426 de acuzatia adus5, lui Alexan-dra cel Bun de adversarii si, c s-ar fi aliat cu turciim. Pentru perioadairnediat urmatoare, §i care ne intereseazil, in mod deosebit, retinem eainteresantA informatia potrivit creia, inainte de 8 mai 1427, curtea dom-nului Moldovei era vizitatil de emisari turcin9; §tiute fiind atitudinealui Alexandra cel Bun, precurn i practicile Portii in politica extern5,, pareputin probabil ca aceasta solie sa," fi urnarit stabilirea unei aliante politice ;

116 Sint cunoscutc bunch: raporturi dintre Ulug Muhammed si Witold ; In anul 1426,banul Mar a sustinut cu forte armate proprii pc marele duce al Lituanici In campania Impotriv aPskovului (vezi B. Spuler, op. cit., p. 157 si nota 18).

116 intrc 1418 si 1421, Ryngalla (Rimgaila), sora lui Witold, fusese sotia lui Alexandrueel Bun. La 13 decembrie 1421, domnul Moldovei Ii acorda, pentru tot timpul vietii ei, tirgurileSiret i Volohoviit, o renta anualà de 600 ducati aur (vezi Documenta Bornaniae Historica.A. Moldova, vol. I ( 1384-1448), 13ucuresti, 1975, p. 70).

117 Asupra raporturilor Moldovei cu Lituania, VeZi C. RacovitA, Inceputurile suzerani-talti...cit., p. 316-320.

118 Veil, Intre altele, scrisoarea marclui duce al Lituaniei catre Sigismund de Luxemburg,editata de .1. Caro, Liber cancellarlae...cit., In Archiv fOr Osterreichische Geschicbte", vol. 45,Viena, 1871, P. 481-483 si scrisoarea lui Sigismund de Luxemburg care Witold din 15 mai1427, In Codex episfolaris Vitoldi, p. 724.

Vezi scrisoarea adresatä de Witold marelui rnaestru al Ordinului teuton, Paul von Russ-dorf, la 8 mai 1927, in Codcx epistolatis Vitoldi, p. 771.

vAluie

In

;Lt.

www.dacoromanica.ro


putem admite insa rosturile precumpanitor economice1-2° ale ambasadeiotomane, avind in vedere ca atit Alexandra cel Bun, cit si turcii sud-duna-reni, neaflindu-se intr-un conflict deschis, erau interesati in intretinereaunor relatii comerciale normale, reciproc avantajoase.

Genovezii, traditionalii furnizori de produse orientale la Dunareade Jos, dar si aliatii de data veche ai lui Sigismund de Luxemburg, nuvor fi vazut cu ochi buni modificarile dictate de Alexandra cel Bun. Dar,pentru continuarea activitatilor comerciale in Moldova, si in special incele doua importante centre care erau Cetatea Alb i Chilia, aflate cindvain stapinirea lor, trebuiau sa se incadreze In coordonatele politice sieconomice impuse de domn.

Venetienilor, prezenti si ei in schimburile comerciale din bazinulMarii Negre, dar intr-o rivalitate de neimpacat cu genovezii si in razboicu Sigismund de Luxemburg, nu le putea scapa prilejul de a profita depe urma modificarilor petrecute la Dunarea de Jos. Din punct de vederepolitic, Alexandra cel Bun era un posibil aliat impotriva unui dusman co-mun care era Sigismund de Luxemburg, iar din punct de vedere economic,Republica lagunelor va incerca, probabil, sa obtina' anumite avantajecomerciale, facindu-si siintita prezenta121 in cele doua mari porturi aleMoldovei.

Am l'asat la urma relatiile Moldovei cu puterea suzerana. Raporfurilelui Alexandra cel Bun cu Wiadislaw Jagielbo, pina la cotitura ce vainterveni in 1431, au fost bune122, cu toate ea, de-a lungul anior, au existat

momenta in care, de ambele parti s-au formulat i nemultumiri. In repe-tate rinduri, regele Poloniei s-a opus actiunior ostile Moldovei preconizatede Sigismund de Luxemburg si sustinute de marele duce lituanian, rezis-tind presiunior de tot felul exercitate asupra sa de acestia, in diferit eocazii, i indeosebi la intrunirea de la Luck123. Aceasta atitudine ii eradictata nu numai de natura raporturilor stabilite cu domnul roman, darsi de interesele economice i politice ale propriei sale tari.

120 Reactia marelui duce la primirea stirii transmise de Alexandru cel Bun, potrivit cAreiaaceeasi solie urma sä cerceteze i Lituania, pare a confirma si ea cit ambasada turcilor era dic-tatà in primul rind de interese economice si mai putin de cele politice (ibid.). Relatiile corner-diale dintre Moldova lui Alexandru cel Bun si turcii otornani sint atestate, intre altele, si decirculatia monedelor de aur turcesti In Moldova anilor 1431 (vezi scrisoarea lui Joan de Ryza,episcop catolic de Baia cAtre episcopul de Cracovia Zbygniew Olesnicki, adresatA la 5 martie1431, publicatA de erban Papacostea In studiul noi cu privire la istoria husitismulut InMoldova in timpul lui Alexandru cel Bun, in Studii j cercetAri stiintifice", Istorie, Ial, anulXIII (1962), fasc. 2, p. 257). Amplificarea i intensificarea schimburilor comerciale din dece-niile urmAtoare au fAcut necesarb reglementarea raporturilor politice l economice lntre Moldova

statul otornan (vezi actul dat la 9 iunie 1456, din Yeni-Derbend, de sultanul Mehmed al II-lea,In Documente turcesti privind istoria Ronuinlei, vol. I, 14.55 1774, Intocmit de Mustafa A.Mehmet, Bucureti, 1976, p. 2).

121 In 1435 guvernul venetian hotArlse s stabileascA relatii comerciale cu Cetatea AlbA,uncle in 1436 va fi numit un viceconsul In persoana lui Franceso Duodo (Diedo) (vezi N. lorgaNoi descoperiri priviloare la istoria Rozndnilor, In Academia RomAnA, Mem. sect. ist.", seriaIII, .torn. XIX (1937), p. 190-196 sl N. BAnescu, Maurocastrum Mo(n) castro-CetateaAlba, in Academia RomAnA, Mem. sect. ist.", seria III, tom. XXII (1939 1940), p. 165 178.

122 CAsAtoria lui Ilia, flu! lui Alexandru cel Bun, cu Maria, sora sotlei lui WiadislawJagielio, Sonca (Sofia), In octombrie 1425, exprimA aproplerea moldo-polonA din aceaitAvreme (vezi I. Minea. Informatitle p. 17 si Letopiseful anonitn al Moldova, ed.cit p. 14-15.

123 Vezi I. Minea, Informalille p. 18.

§i

llri

romdnesti...al.,

rom6nOtt...clt.,www.dacoromanica.ro

19 101 MCA INTERNATIONALA A TARII ROMANE$TI $1 MOLDOVEI 27 1

Interventia lui Alexandru eel Bun in Tara Romaneasca pentru asustine la domnie pe Radu al II-lea Prasnaglava124 impotriva lui Dan alII-lea, omul regelui Ungariei, incorporarea la Moldova a irnportantuluiteritoriu de la nord de Dunarea de Jos, masura antitatara dezvaluita descrisoarea hanului Ulug Muharnmed, actiunea energica impotriva aceloracare incercau sa-i nesocoteasca ordinele'25, dar mai ales esecul indelungate-lor eforturi ale adversarilor si, i in primul rind al lui Sigismund deLuxemburg, de a anula pe cale diplomatica sau prin forta armelorrezultatele atit de avantajoase dobindite de Moldova in urma actiuniordin 1426, demonstreaza capacitatea acestei tari rornânesti de a-si impune

sustine o pozitie politica internal ionala proprie, conforma intereselorsale, ilustrind in acelasi timp calitatile rernarcabilului om de stat care afost Alexandru eel Bun.

Indelungata sa domnie a constituit pentru Moldova o etapa hotari-toare in evolutia ei istorica si nu intimplator, peste decenii, principalelednectii ale politicii sale vor fi reluate, pe alt plan si in alte conditii inter-nationale, de eel mai ilustru dintre urmasii sai Stefan eel Mare.

ASPECTS DE LA POLITIQUE INTERNATIONALEDE LA VALACHIE ET DE LA MOLDAVIE SOUS LE REGNE

DE MIRCEA L'ANCIEN ET L'ALEXANDRE LE BONnr:suNi2

Source de premiere importance, là lettre adressee par le khan de laHorde d'Or Ulu0; Mahomet le 14 mars 1428 au sultan ture Murad II,inconnue jusqu'a present notre historiographie, a offert l'auteur la

d'analyser certains moments des rapports roumano-tatarsa la fin du XIV-e siècle et au debut du siècle suivant.

On remet en discussion les relations entre Mircea l'Ancien voivodede Valachie (1386-1418) et les Tatars, relations !lees lors du passage d'ungioupe nombreux de population tatare, conduit par le chef Aktav de laHordre d'Or, travers le territoire roumain, vers les possessions ottoma-nes de la PCninsule Balkanique.

Mais la nouveauté et l'importance particulière de ce document pourles Etats roumains médiévaux consistent dans la découverte d'un acted'autorité Ur au voivode de Moldavie Alexandre le Bon (1400-1432),qui interdisait les activitCs commerciales des Tatars a PintCrieur de sonpay s.

Cet article présente, tout a tour, le regne d'ulug Mahomet, lecommerce pratique par les Tatars, les sources attestant la route eommer-ciale internationale qui traversait le Sud de la Moldavie.

L'initiative anti-tatare du voievode roumain, analysée dans le eon-texte des directions de la politique etrangere de la Moldavie, montre laposition internationale de ce pays roumain pendant la 3-e dCeennie duXV-e siècle.

124 Vezi P. P. Panaitescu, p. 100.125 In vara anului 1429, Alexandru cel Bun lmpiedica patrunderea pe Dunfire, pe la

China, a unui convoi de 12 vase, probabil genoveze, obliglndu-le sa-si schimbe directia siducA Incarcatura la Cetatea Alba (Codex epislolaris Vito/di, p. 860 ; vezi asupra acestui momentsi Papacostea, Kilia...cit., p. 431).

7 C. 7727

& &possibilité

A.

sfi-si

Legaturileoxil.,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IDEEA DE IMPERIU IN OCCIDENTUL MEDIEVALIN LUMINA CERCETARILOR DIN ULTIMELE DECENII

DE

Si WAN BREZEANCT

Cil este necesar a se rescrie periodic istoria lumii, nota cu aproapedoug veacuri in urma, Goethe, nu mai comport& nici o indoiall in zilelenoastre. Aceastg necesitate nu decurge atit din imprejurarea Ca, multefapte ale trecutului au fost descoperite intre timp, ci ea se impune pentrucs noi aspecte apar, pentru cg cel care trgieste o epocg de progres descoperganumite puncte de vedere de unde trecutul se dezvgluie si se judecg intr-onoug manierVI. Intre marile teme ale istoriei universale, aflate statornicin preocupgrile cereetgrii istorice moderne, putine ilustreazg mai convingl,tor temeinicia reflectiei marelui ginditor german ea evolutia studiilor asu-pra ideii de imperiu in Occidentul medieval.

Din examinarea evolutiei viziunii istoricilor moderni asupra ideii deimperil se desprind doug fapte majore. Mai intii, se impune atentiei rapor-tti strins intre evolutia acestei viziuni i exigentele climatului politic (}isocial in care-i desfkoarg activitatea istoricul. Incepind cu faimoasa ths-put Ficker, pentru a ne referi numai la cercetgrile din ultimulveac, disputg care nvi poate fi inteleasg frá luarea in consideratie a ampleidezbateri din anii '60 ai secolului al XIX-lea In jurul unificgrii GermanieP,discntia a alunecat in problema caracterului imperiului, partizanii caracte-rului universal al imperiului medieval i adversarii lor continuind sg seinfrunte ping1 in zilele noastre. In anii celui de-al doilea Reich teza carac-teralui universal al imperiului devine oficial13. Istoricii celui de-al treileaReich au preluat F,si au dezvoltat aceeasi tea, pentru a furniza argumenteistoriee noii ordini" planuite de dictatorul nazist4. Pe bung dreptate s-asubliniat e& la istoricii vremii, convingerile politice erau mai puternice

Goethe, Geschichtc dcr Farbenlehre, in : Goethe's siinuntliche Werke, Stuttgart-Augsburg,1858, vol. 39, p. 127.

2 G. Koch, Der Streit zwischen Sgbel und Ficker nnd dic Einschiitzung der mittelallerlichenKaiserpolitik in der modernen Historiographic, In vol. Studien Ober die deutsche Geschichtswissen-schaft, I, Berlin, 1963, p. 311-336.

3 Reflectath, cu deosebire, In douil teze de doctorat apiirute In ajunul primului rAzboimondial (J. Hartung, Die Lehre von der Weitherrschaft im Miltelalter, Halle, 1909 ; NV. Rhsener,Der Weltherrschaftsgedanke und das deutsche Kaisertum im Mittelaller, Halle, 1913).

4 Vezi tipic, H. Aubin, Das erste deutsche Reich als Versuch einer europilischen Staals-gestaltung, Breslau, 1941; E. Bach, Imperintn Romanum Classica et Medievalia", 1945, p.138-145.

.,REVISTA DC ISTORIE" Tom 31, Nr. 2, p. 271 298, 1978

Sybel

)

www.dacoromanica.ro

271 STELIAN BREZEANU 2

decit integritatea Dupa al doilea rilzboi mondial6, cei maimulti istorici germani i straini au abordat problema earacterului imperiu-lui medieval dintr-o nouil perspectiva, pornind de la interesele monarhiilornationale"7 europene in plina afirmare. Din acest punct de vedere imagi-nea imperiului din Occidentul medieval apare mult mai nuantata ; carac-terul universal al puterii acestuia este contestat, iar locul institutiei inistoria medievala a Germaniei a fost complet reconsiderat in comparatiecu perioada anterioara8. Al doilea fapt major eonsta in caracterul dialectical evolutiei conceptiei despre imperiu, urmind triada hegeliana teza-anti-teza-sinteza, cunoasterea istorica dovedindu-se ea insasi un proces, dindastfel cititorului sentimentul dinarnismului cercetarii istorice i complexi-Valli adevarului din ce in ce mai bogat, mai convingator6. Se cuvine insa

fi mentionate dificultatile care au stat in fata studierii ideii de imperiumedieval. 0 prima dificultate consta in insusi caracterul ideii imperiale.Vagd, lipsita de consistenta in secolele IXXI, aceasta se precizeaza inveacul XII sub presiunea realitatilor politice si sub influenta bizantinasi mai ales a dreptului roman, pentru ea dupa 1250 sa intre in epocateoreticienilor", in care pierde mice contact cu realitatea politick i sit setransforme intr-o tema de reflectie si speculatie filozofiea. Totodata, spredeosebire de Bizant, in Occident biserica nu a fost incadrata in stat, deunde i existenta a doua idei de irnperiu, papala si imperiala, care au evo-luat paralelm. 0 alta greutate izvoraste din bogatia si diversitatea docu-mentatiei, foarte greu de dominat ; pe de alta parte, ea nu ne ofera deo maniera suficienta reprezentarile pe care oarnenii politici si masele popu-lane si le-au facut despre imperiun. In sfirsit, o alta dificultate majora s-adovedit a fi terminologia folosita de sursele vremii pentru a defini naturaputerii imparatilor medievali. De origine romana, aceasta terminologiecunoaste de cele mai multe ori o schimbare evidenta de sens in evul demijloc, adesea chiar de la un izvor la altul, punind istoricul modern infata unui examen anevoie de trecut. Notiuni ea auctoritasu, renovaho

5 G. Barraclough, The Mediaeval Empire. Idea and Reality, London, 1950, p. 24.6 Nu lipsesc Insa In aceastii perioada constructii anacronice, de inspiratie nazista (K. (;.

Hugeltnann, Stiimme, Nation und Nationalstaaten im deutschen Mittelaller, Stuttgart, 1955).Vezi critica lucrarii la H. Sproemberg, La naissance d'un Etat alkmand au Moyen Age, Le MoyenAge", 64, 1958, p. 213 248 si la 0. Brunner, In Historische Zeitschrift", 186, 1958, p. 103-114

7 Notiunea de monarhic nationala" este Wahl ca termen tehnic, pentru a surprindenoua realitate teritoriala, politica si institutionala ce Incepe sa se conturtrze In sec. XII XIIIIntr-o Europa dominata de papalitate si imperiu. Asupra utilitatii unor atari termeni, vezi 0.Brunner (In Historische Zeitschrift", 186, 1958, p. 109 110) si J. Sines (Nationalitiit" unclNationalbewusstsein" im Millelaller, Acta historica", 18, 1972, p. 35).

8 Intre lucrarile fundamentale asupra chestiunii din perioada posthelica amintim : CarlErdtnann, Forschungen :ur politischen Ideenwell des FrOhmillelattets, Berlin, 1951 ; H. Folz,L'idee d'Empire en Occident du Ve au X I l'e siecle, Paris, 1953 ; II. Pacaut, Les structures poli-liques de l'Occident medieval, Paris, 1969 ; H. .J. Kirfel, Weltherrschaftsidee und BundnispolthAUntersuchungen zur auswiirligen Politik der Staufer, Bonn, 1959 etc.

9 Vezi o buna prezentare a evolutiei conceptiei despre imperiu In ultitnul veac la B. Gue-née, L'Occident aux X/ Ve et X Ve siecles. Les Etats, P.U.F., col. Nouvelle Clio", Paris, 1971,p. 288-291.

10 B. Folz, L'idee d'Empire, p. 6.11 Ibidcni, p. 7.12 Notiunea a fost studiata de H. Holtzmann (Der Weltherrschaftsgedanke des miltelal-

terlichen Kaisertums, Historische Zeitschrift", 159, 1939, p. 251 26 I ; editic noua, neschimbatrt,Darmstadt, 1953) dar interpretarea sa a fost contestata de .1. Haller, H. .1. Kirk!, WalterHoltzmann si altii.

§flintifieW6'.

a

www.dacoromanica.ro

3 IDEEA DE IMPERIU IN OCCIDENTUL MEDIEVAL 275

imperii13, honor imperii14, reges provinciarum, regulus, amicitia15, christia-nitasn, corpus principium secularium17 etc. au provocat mari controversein rindurile specialistilor in incercarea de a surprinde evolutia ideii deimperiu in Evul Mediu.

Inainte de a trece la analiza evolutiei ideii de imperiu se impun dougprecizari. Mai intii, analiza unei teorii sau a unui concept politic nu sepoate realiza in abstract, fgra, raportare la realitatea concreta asupracgreia isi exercita, influenta. Orice teorie politica medievall are la origineun numar de axiome filozofice sau teologice, dar ea evolueaza, sub inriuri-rea faptelor, facindu-se ecoul, intr-un domeniu particular, al mutatiiloreconomice, conflictelor sociale si politice, realizarilor politice etc.18. Asadar,In cele ce urmeaza ne preocupa modul in care ideea sau, cu mai multgindreptatire, ideile" de imperil se adapteazg, se modeleaza la realitateain necontenita schimbare dar, totodatg, s surprindem capacitateaconceptului de a depdsi planul reflexiei pentru a comanda saua contribuila formarea unor structuri statale in numele unui ideal politic. In al doilearind, trebuie sa' distingem intre existenta palpabilg a unei stapiniri

geografic asupra mai multor tgri i popoare i ideea, proprie nu numaievului de mijloc, ca divinitatea Ii intemeiaza pacea i ordinea pe o stapi-nire dreapt i tocmai aceasta ordine, imagine a ordinii ceresti, reprezintgde jure lumea'9. Aceasta ultima idee constituie pentru cei multi intr-osocietate impartitg in clase in care flagelul rgzboiului facea din pace unimperativ al vietii sociale un vis colectiv, o aspiratde &are o stareideala de lucruri"20, identificata de masele populare cu imperiul, iar pen-tru factorii politici constituind un program de actiune. Prin urmare, unimperiu este universal nu in realitatea sa teritorialg, ci virtual *i in raportcu un ideal de unitate si de civilizatie.

De origine orientalä, ideea de imperiu a trecut de la asiro-babilonienila persi i, de la acestia din urma, la greci21, in epoca elenistica, cind ideeacunoaste i fundamentarea sa filozofica si cind, dupg subminarea bazelorpolisului grec, lumea clasica este in cautare de noi valori morale si poli-tice. Nona comunitate elenistica de culturg, care teoretic trebuia s5 atingglimitele universului (cosmos), isi afla cadrul sau logic in monarhia luatgin sensul etimologic al cuvintului a mi Alexandru cel Mare ; in con-ceptia stoicilor, teoreticienii noii formule de organizare a lumii, monarhu-

13 P. E. Schramm, Kaiser, Rom und Renonalio2, Darmstadt, 1957.14 Peter Rassow, Honor Imperil. Die neue politik Friedrich Barbarossas, 1152-11592,

Darmstadt, 1961. 0 nouS interpretare a notiunii propune 0. Wolf, Der Honor Imperil" alsSpannungsfeld von Lex und Sacramentum in Hochmittelallcr, In vol. Lex el Sacramenta" irnMittelalter, Berlin, 1969, p. 189-207.

15 H. .J. Kirfel, op. cit., p. 24 si urm.J Rupp, L'idee de chrelienle dans la pensee pontificate des origines a Innocent

Paris, 1939.17 Gunther Wolf, Universales Kaisertum und nationales Königlum im Zeitaltcr Kaiser

Friedrichs II, In vol. Unirezsalbnuis und PalliAularismus im Berlin, 1068,p. 243 269.

15 M. Pacaut, In Le Moyen Age", 64, 19E8, p. 626.19 G. Wolf, op. cit., p. 245." R. Folz, L'idee d'Empire, p. 7.21 Vezi literatura problemei la G. Wolf, op. cit., p. 245.

limi-tan,

,

14 III,

Illittelulta,

www.dacoromanica.ro


lui Ii revine misiunea de a modela ordinea politica, pe aceea cosmic522.Citeva veacuri mai tirziu, noua ordine romana (pax Romana) avea sa-sigaseasca tot intre stoici cei mai buni teoreticieni si, dupi uzura stoicismu-lui, intre filozofii neoplatonicieni. Monarhia, identificata en imperiumRonianum i conceputa la scara universului, este considerata sisteniulpolitic ideal in timp cci egalitatea constituie pentru neoplatonicieni irnagineasi emanatia divinitatii. Crestinismul se substituie curind neoplatonismului ;filozofii crestinipreiau insiti esentialul din ideologia de stat a predecesorilor lorstoici si neoplatonicieni, punind bazele unei adevrate teologii imperiale23. InOrient, Eusebiu de Cezareea stabileste o relatie intima intre functia monarhicasi divinitate : asa cum curtea imperialareflecta pe cea divin, imperiul romanreflectauniversul24. De-a lungul unui intreg mileniu, aspiratia spre universa-litate, rezimindu-se pe erestinism si pe mostenirea imperiala romana, aveaconstituie una din laturile esentiale ale doctrinei bizantine de stat ; vita-litatea ei se datoreste bazei solide pe care ideea de imperiu a gasit-o instrueturile eentralizate ale statului de pe malurile Bosforu1ui25. In conditiileunei evolutii politice diametral opuse fata de Orient, in jumatatea occi-dentala a Imperiului roman doctrina lui Augustin face o distinctie neta,intre imperiu si bisericiti ; episcopul de Hippona salva astfel pe plan teore-tic biserica, singura realitate ce se putea impune tinerelor regalitati apu-sene, din catastrofa spre care se indrepta imperiul dar, totodata, punea inmina papalitatii o arma redutabila in lupta pe care aceasta avea s-o anga-jeze pentru independenta si, apoi, pentru suprematie in Occident. Dar lumeamedievall occidentala nu a abandonat traditia imperiala romana ; civi-lizatia clasica a reprezentat pentru Oceidentul evului de mijloc o comoarainepuizabila, care a dat fiecaruia ceva si in care fiecare a gasit ceva"".Pe plan politic, in cautare de modele de stat societatea medievala, s-a mire-sat totdeauna antichitatii, in care vedea virsta sa de aur. De aici, aspira-tia ei catre renastere" (renovatio). Reinnoirea apostolica, aspiratie de esenta

ce nazuia spre intoarcerea la crestinismul primitiv, sperantaintr-o lume a mintuirii, intr-un imperiu al pacii §i ideea reinnoirii Romeica centru al lumii sint principalele directii care se intilnesc in nol iuneade renovatio, cu implicaii dintre cele mai importante pentru viata poli-tic& §i spirituala a omului medieval. Speranta intr-un imperiu al pacii, acarei origine trebuie cantata in spiritualitatea iudaici i antica-paginiti,si ideea reinvierii Romei ca centru al lumii au constituit, cu intensitatidiferite in functie de epoca, si mediu social, subiect de contemplatie dar§-1 program de actiune politica27.

22 J Touchard, Ilistoire des idées politiques, P.U.F., Paris, 1937, I, p. 43 5i urai. (vez iliteratura problemei, Ibidem, p. 59).

23 o analizA magistrala a transformArilor din ideologia tlrzle romanA si a fundamen-telor teoretice ale universalismului roman 5i bizantin a Intreprins-o E. Peterson, Der Mono-Meismus als politisches Problem. Ein Beitrag zur Geschichte der polilischen Theologie im ImperiumRomanum, Leipzig, 1935.

24 J. Torchard, op. cit., p. 105-106 ; N. H. Baynes, Eusebius and the Christian Em-pire, Melanges Bidez", I, Bruxelles, 1934, p. 13-18.

25 FundamentalA pentru studiul doctrinei imperiale In Bizant rAmlne lucrarea liii OttoTreitinger, Die ostromischen Kaiser- und Reichsidee nach ihrer Gestaltung tin hofischen Zeremo-niell 3, Bad Homburg von der Hobe, 1969. Vezi recent si H. Ahrweiler, L'idéologle politigue del'Empire byzantin, P.U.F., Paris, 1975.

26 P. E. Schramm, Kaiser, Rom und Renovallo p. 292.27 Ibidem, p. 6 i urm.

sit

religios-misticI,

si

www.dacoromanica.ro


Cariera imperiului medieval in Occident este inaugurata, de ceremo-nia din biserica Sf. Petru din Roma din 25 decembrie 800, pregnitA deevenimente cunoscute. Alungat din cetatea etern& de o miscare a orase-nimii, papa Leon III (795-816) se refugiaza, in regatul franc, cerind spri-jin lui Carol cel Mare (768-814) pentru a infringe rezistenta populatieiromane. Interventia regelui franc restabileste ordinea in Roma in toamnaanului 800 ; citeva luni mai tirziu, primea coroana imperial& din minapapei Leon III, dup.& care era aclamat impgrat de populatia romang,poporul imperial prin excelenta.

Cercetgrile din ultimele decenii ne ofera, o imagine foarte complex&asupra originilor evenimentului consumat la Roma in ultimele zile aleanului 800. Crearea unui imperiu in Occident apare astazi incununareaindelungatului proces de emancipare a lumii latine de sub autoritateaimplratului din Constantinopol, in care initiativa a apartinut Romei. Ince-puturile propriu-zise ale afirmArii papalitatii ca factor politic in Europaapusean& se plaseaz& sub pontificatul lui Leon I (440-461), cel dintiicare suprapune vechii conceptii orizontale a bisericii o articulatie verticara,fundamentind-o din punct de vedere teoretic i preluind o serie de atributiide competent& imperiala29. Gelasius I (492-496) merge mai departe inelaborarea argumentatiei doctrinale, care-i ingaduie s revendice pe planteoretic suprematia in respublica christiana, inclusiv asupra puterii tern-porale, punind premisele emanciplrii pontificale de sub autoritatea bizan-tina' si ale rolului conduator jucat de papalitate pe scena politic& occiden-tal& In secolele VIVIII. Inaugurata, de Justinian, in strins& leg&tura, cuopera de recucerire", i continuatai de sucesorii s'ai, politica de transfor-mare a papaliratii intr-un simplu mecanism al organismului condus deimparat intirzie pentru aproape doug secole miscarea de emancipare aRomei fata, de Constantinopolul imperial29, dar nu poate impiedica creste-rea autoritatii episcopului roman in Occident, unde tinerele regalitatimedievale aveau s ofere un pretios reazim papei in atingerea obiectivelorsale politice fat& de imparat. Prima junfatate a secolului VIII reprezintl,neindoielnic, etapa decisiv& a emanciparii de sub obedienta bizantina,a papei, care exploateaza, cu mull& abilitate carentele autoritatii basileilorin peninsula, odatá cu reorientarea politicii bizantine sub Leon III (717741) si succesorii sai spre provinciile orientale ale imperiului, indeosebispre Asia Mica, placa turnant& a imperiului din Constantinopol. In acesteconditii, episcopii de Roma se indreapt& spre regalitatea franca In fataprimejdiei ce venea din partea regilor longobarzi din peninsula, care, dupace au lichidat exarhatul bizantin din Ravenna (751), ameninta cetateaeternä. Dubla interventie a lui Pepin cel Scurt in Italia in 754 si 756, rls-puns la cooperarea papei in substituirea Carolingienilor vechii dinastiimerovingiene, are ca principal rezultat crearea statului papal in teritoriilefostului exarhat imperial, eliberate de sub stapinirea longobarda. Reactiabasileului Constantin V (741-775), care trece sub autoritatea patriarhu-lui de Constantinopol diocezele din sudul Italiei si din Illyricum, aflate

28 R. Folz, La Papaute nufcliivale rue par cucicucs-uns de scs historicrs rf,cents, Revue-historique", 218, 1957, p. 35-36.

29 Ibidem, p. 37. www.dacoromanica.ro


pina atunci sub obedienta Romei", are ca rezultat ruperea ultimelor puntidintre papa si imparat. Pe plan teoretic, doctrina lui Leon I si Gelasius Iii afla o logica incununare in Donatio Constantini, celebrul fals elaborat,dupa, toate probabilitatile, in anturajul papei in deceniul 7 al veacului1TIII31, care consacra de jure emanciparea papalitatii de sub autoritateabasileului dar, totodata, conferea episcopului roman un rang cvasiimperialin Occident, imprejurare ce explica, locul eminent pe care documentulurina sag detina in arsenalul propagandei pontificale din veacurile urma-toare in conflictul ce avea s opuna Roma papalä imparatilor romano-germani32. Pasul urmator, crearea unui imperiu latin, trebuia s consoli-deze independenta Occidentului fata de Constantinopol, dar se va dovedinu lipsit de riscuri pentru pozitia in lumea apuseana a initiatorului actului.

Cit priveste rolul celuilalt mare actor al evenimentului din bisericaSf. Petru in punerea in scena a actului, chestiunea este mult mai complexa.Este un lucru stabilit e evenimentul din 800 nu 1-a gasit nepregatit peCarol cel Mare iar nemultumirea afectata de el, la care se refera Eginhard,biograful situ oficial, avea in vedere forma si nu fondul lucrurilor. In ade-var, alipirea regatului loncr6obard, lupta Carolingienilor impotriva primej-diei arabe si expansiuneafranca la sud de Pirinei, distrugerea puteriiavare din Pannonia si aducerea intre granitele regatului franc a triburilorsaxone an transformat monarhia franca intr-o superregalitate intre regali-tatile occidentale, care corespundeau in conceptia contemporanilor unuiAingur popor. La aceasta situatie singulara a regalitatii france se referaAlcuin, principalul sfetnic al lui Carol cel Mare, in faimoasa scrisoare dinMai 799 catre suveranul sau, in care, in conditiile crizei puterii pontifi-cale sub Leon III si ale uzurparii tronului bizantin de catre Irena (797802), regele franc este asezat, ca putere si presticriu, inaintea episcopuluiroman si a imparatului33. Acelasi Alcuin foloseste pentru definirea rega-

3° V. Grumel, L'annexion d' Illgricum Oriental, de la Sicilia el de la Calabrie au patriarcalde Constantinopole, Mélanges J. Lebreten", II (= Recherches des Sciences Religieuses"),40, 1952, p. 191-209.

Chiar daca falsul a fost intocmit abia In anii 804-505, sub pontificatul lui Leon III,tezA In favoarea cAreia au fost aduse in ultima vreme argumente convingAtoare (W. Ohnsorge,Die Konstantinische Schenkung, Leo III. und die Anfunge der kurialen rbrnischen KaiserideeIn : Idem, Abendland und Byzanz, Weimar, 1958, p. 104 si urm. ; Idem, Der griechische Papst-papyrus aus Erfurt, Itn: Idem, Konstantinopel und der Okzident, Darmstadt, 1966, p. 29 siurm..; H. Beuman, Nomen imperatoris, Historische Zeitschrift", 185, 1958, p. 547), In substantasa Donatio apartine anilor care au urmat creArii statului pontifical.

32 0 bunA analizA a functiei actului In disputa ideologicA papa-impArat vezi la GiuseppeMartini, Translazione dell' lmperio e Donazione di Costantino nel pensiero e nella politica d'Inno-cenio III, Archivio della R. Societa Romana di Storia Patria", LVILVII, 1933 34, p. 219362.

33 Data fiind importanta documentului, II redam In cele ce urmeazA In versiune rome-neaScA PinA acum trei persoane au fost in virful ierarhiei lumii : 1. Reprezentantul sublimitAtiiapostolice, vicarul prea fericitului Petru, printul apostolilor, cAruia H ocupa si scaunul. Ceeace. tocmai i s-a Intimplat detinAtorului actual al acestui scaun, maiestatea voastra a avutgrija sd-mi facá cunoscut ; 2. Vine IndatA titularul demnitAtii imperiale, care exercitA putereasecularA In cea de-a dola RomA <Constantinopol>. Despre chipul nedemn In care conducAtorulacestui imperiu a fo.-A depus. nu de strAini ci de ai sAi si de proprii sal supusi, vestea,s-A rAspindit pretutindeni ; 3. Vine In al treilea rind demnitatea regale, pe care Domnul nostruIsus Christos v-a rezervat-o pentru a guverna poporul crestin. Ea este superioarA celorlaltedouA demnitati, le eclipseaza In intelepciune si le depAseste. Pe tine singur se sprijina bisericilelui Christos, de la tine asteaptA salvarea, de la tine rAzbunAtorul crimelor, cAlAuzA a celorrAtAciti, cel ce consoleaza' pe napastuiti sustine pe cci buni" (J. Touchard, op. cit., p. 133).

9,

siwww.dacoromanica.ro


france dinainte de 800 notiunea de decus imperialis regni, subliniindprin aceasta c prin stralucire i intindere monarhia lui Carol cel Mare estedemna de imperiu. In acest fel, mediul intelectual din Aachen asimila totmai mult realitatea carolingiana imperiului34. Echivalenta cu imperiumRomanum i cu sancta respublica, notiunea de imperium christianum seconcentreaza tot mai mult asupra regalitatii france36. Daca toate acesteademonstreaza c initiativa lui Leon III nu 1-a putut lua prin surprindere,este insa greu de stabilit cita influenta vor fi avut asupra suveranuluifranc aceste idei din anturajul sau.

Si mai complexa ne apare astazi interpretarea data evenimentuluidin 800 si noului titlu al lui Carol eel Mare de catre cei doi actori princi-pali. Pentru papalitate, singura depozitara a traditiilor romane in Occi-dent 36, noul imperiu nu putea fi decit roman i, implicit, unic ; prin aceasta,era contestat statutul de imperiu i calificativul de roman al statului basi-leilor din Constantinopol. Pe de alta parte, inca de la inceput, prin actulincoronarii papalitatea incearca s acrediteze ideea ca ea singura est indrept s legitimeze puterea imparatului roman in virtutea suprematiei pecare o exercita in lumea crestina. La rindul sau, Carol cel Mare a avut ocu totul diferita viziune atit asupra surselor puterii sale cit si a nouluititlu. Nemultumirea lui, la care ne-am referit mai sus, pare sa fi fost deter-minata de forma in care s-a desfasurat ceremonia din biserica Sf. Petru37la inceput incoronarea de catre papa, ca act central al ceremoniei i izvoral puterii imperiale, i nurnai in al doilea rind, ca element secundar, acla-marea poporului roman, forma ce a dus la inversarea riturilor in raportcu ceremonialul bizantin. Regele franc a intrezarit primejdia ce-1 amenintalegind titlul imperial de papalitate si Roma ; aceasta explica refuzul dea mai reveni la Roma dupa 800 ca i desfasurarea incoronärii imperiale

lui Ludovic Piosul la Aachen, in sept. 813, incoronare oficiata de Carolinsusi. in ceea ce priveste viziunea lui asupra ideii de imperiu, cea maicontroversata chestiune legata de noua creatie politica din Occident, cer-cetarile recente au deosebit trei componente, cu ponderi diferite : crestin-biblica, franca si romana.

Latura crestin-biblica s-a dovedit intr-atit precumpanitoare inviziunea imperiala a primului imparat franc si a mediului intelectual dinAachen, incit unii istorici au vazut in monarhia lui Carol cel Mare o rega-litate de inspiratie exclusiv davidiana"38. Fara a merge atit de departe,Carol cel Mare, acest ovus David, deopotriva rex et sacerdos, cum 11 pro-clama sursele timpului, este puternic patruns de substanta crestinismu-lui ; in conceptia sa, imperium christianum se concentreaza asupra

carolingiene, ce se afla in fruntea poporului franc, popor crestinprin excelentan. Suveranul franc, respingind teza papala pusa in scena

34 René Fédou, L'Elai au Mogen Age, P.U.F., Paris, 1971, p. 89.36 Ibidem, p. 72-74 ; L. Halphen, L' idée d'Etai sous les Carolingiens, Revue historique"

185, 1939, p. 66.36 C. Erdmann, Forschungen, p. 48." Eginhard, Vie de Charlemagne, ed. Halphen, Paris, 1923, P. 80. Cf. H. Sproernberg,

In Deutsche Literaturzeitung", 74, 1953, p. 676.38 W. Mohr, Die Karolingische Reichsidee, Minster, 1962. Vezi i critica lui R. Folz

(In Revue historique", 231, 1964, p. 202-204).R. Fédou, op. cit., p. 72-73.

lit&tii

a

rega-litfitii

','

www.dacoromanica.ro


de Leon III eu prilejul ceremoniei din 800, apara ideea c sursa imperiuluieste in divinitate si detinittorul lui a Deo coronatus exercita pro-tectia autoritara" asupra bisericii erestine si a episcopului roman°.Viziunea lui Carol eel Mare asupra imperiului nu este teritoriala ei mistica ;prin notiunea de imperium se intelege misiunea cu care este investit,misiune en o finalitate erestinä, conceptul insusi de crestinatate compor-tind o doctrina si o etica politic41. Titlul imperial al lui Carol cel Mareserenissimus augustus a Deo coronatus magnus et pacificus imperator Roma-num gubernans imperium qui et per misericordiam Dei rex Francorum etLan gob ardorum luat la cinci luni de la ceremonia din biserica Sf. Petrasi dupa' multe ezitri, reflectit in fapt viziunea sa crestina asupra imperiu-lui ; formula Romanum gubernans imperium nu exprima alteeva decitmisiunea de a conduce poporul crestin eu care suveranul franc se credeainvestit42. Cea de a doua componenta a ideii carolingiene de imperiu estelegata de situatia de exceptie dobindita de regalitatea franca in Occidentaleuropean, stapinind peste regna et gentes ; titlul imperial al lui Carol eelMare notiunea de imperiurn este conceputa in acceptiunea sa primara,ca putere de a comanda, si nu are vreo leg-a-tura cu teritoriul statului caro-lingian43 venea s consacre de jure aceasta situatie. Aceeasi conceptieimperiala o intilnim, fara vreo legatura eu ideea romana, in Britaniaanglo-saxona si la regii erestini din Spania. In eonditiile concrete ale hep-tarhiei anglo-saxone, inca inainte de 800 cronicarii de dincolo de CanalulMinecii vorbesc de un totius imperator Britanniae sau de un imperiumSaxonicum44; in secolul X exemplele se inmultese i fenomenul este legatde pozitia particulara pe care unul sau altul dintre regii insulari o dobin-deste in lupta impotriva primejdiei normande. In titulatura lor intilnimcalificativele de imperator, casere (cezar) i chiar basileusu. La sud dePirinei, aparitia titlului de imparat sta., in leg-a-tura eu preeminenta pe careunii regi spanioli din secolele XIXII au dobindit-o intre ceilalti monarhiiberici in opera de recueerire46. Atit in cazul carolingian cit si in eel alregalitätii anglo-saxone sau iberice, luarea titlului imperial era justificatade stapinirea sau de hegemonia exereitata de un rege asupra mai multorregate i popoare47. In cazul concret al lui Carol eel Mare, acesta este deplincons-tient e misiunea ce-o exercita in comunitatea crestina este indisolubillegata" de titlul de rege al francilor i longobarzilor, fapt ce explica pastrareaacestuia in noua titulatura pe care si-o ia in mai 801. Tot traditiei franceii este tributar i practica, preluata de la inaintasi de Carol eel Mare side suceesorii sai, de a considera regatul ea un patrimoniu, care trebuieimpartit in mod egal fiilor, chiar daea unii istoriei adue un omagiu influen-tei conceptdei politice romane atunei eind incearel sa vada in actele de

4° Ibidczn, p. 74-75.41 M. Pacaut, Structures politigues, p. 96.42 Asupra conceptului, P. Classen, Romanum gubernans imperium, Deutsches Archiv",

IX, 1951, p. 103-121.43 C. Erdmann, Forschungen, p. 11.44 lbidcm, p. 4 i urm.45 R. Folz, d'Empire, p. 52-54.44 Ibidezn, p. 51-52, 65 si urm.; H. Lowe, Von den Grenzen des Katsergedankens in der

Karolingerzeit, Deutsches Archiw für Erforschung des Mittelalters", XIV, 1958, Hit. 2, p.361 §i urm.

47 C. Erdmann, Forschungen, p. 4-5.

L'idie

www.dacoromanica.ro


impartire a imperiului divisio imperii (806), Ordinatio imperii (817) sitratatul de la Verdun (843) o subtila dialectica intre ideea diviziunii §icea a unitatii, titlul imperial fiind considerat indivizibil48. In aceste 9imprejurari, locul componentei romane in cadrul conceptiei politice a miCarol cel Mare apare cu totul secundar, legat de regasirea vaga a ideii debun public si de communis utilitas49.

Putem conchide, asadar, ca in conceptia lui Carol cel Mare, nouacreatie politic'a, denumita in literatura de specialitate cu drept cuvintimperiul din Aachen"50, pentru a sublinia deopotriva originalitatea sirealismul viziunii marelui suveran franc, era de inspiratie franco-crestina

nicidecum romana. Dar nasterea noului imperiu, pregatita indelung deintreaga dezvoltare a societ'atii occidentale din primele veacuri medievale,nu este lipsita de o serie de echivocuri, ce anunta conflictele viitoare.Maiintii, in raporturile sale cu Imperiul bizantin. Din necesitati politice, legatede catastrofa din 811 suferitä de Nikephor I in defileurile Balcanilor infata hanului Crum si de presiunile militare france asupra Venetiei, bizan-tinii au recunoscut in 812 titlul lui Carol cel Mare, dar nu ca basileu aTromanilor, titlu rezervat exclusiv imparatilor din Constantinopol, ci casimplu basileus, inclus insa in familia de imparati bizantini cu calitateade frate"51 al impamtului roman de pretentii universale din Orient52.

Pent u suveranul franc insusi i rentru mediul intelectual din Aachen,imperium Romanum era statul bizantin, continuatorul legitim al imperiuluicezarilor romani53 iar noul imperiu, ca imperiu franc, revendica numairecunoasterea unui thc sub soare54. Dar in pofida acestui limbaj comun gasitde Carol cel Mare cu basileii din Constantinopol nu putea fi ascunsä reali-tatea a doug imperii europene rivale ; de aceea situatia nu era mai putinechivoca din punctul de vedere al doctrinei imperiale romane i crestine,in virtutea camia nu putea exista decit un singur imperiu, cu misiuneade a apara biserica cresting, si ea unica'. Incoronarea din 800 deschideastfel problema celor doi imparati, ce avea s constituie timp de pestepatru veacuri un fapt de politica europeanas5 si o tema de reflexie poli-fleas°. Nu mai putin important pentru evolutia istoriei politice medievale

48 R. Fidou, op. cit., p. 42.42 L. Halphen, op. cit., p. 61-63.6° Notiunea a fost retrarcahil pusA In luininA de C. Er dmann, Forschungen, p. 16 si urin.

Cf. H. Sproemberg, In Deutsche Literaturzeitung", 74, 153, p. 672-679.51 Vezi satisfaclia lui Eginbaid (cp. cit., p. EC)) ch, In urma mai multor ambasade trimise

la Constantinopol, Carol cel Mare a lnvins rezistenta ImpAratilor romani" <bizantini>, carei-au recunoscut titlul imperial, si le-a 7iS frati" (...vicitque eomm <imperatorum Romanorum>tonturnaciam magnanimitate, qua eis procul dubio longe praestantior erat, mittendo ad eostiaras 14,ationes et in epistolis fratres cos appellando).

52 Fr. Dolger, Byzanz und Abendland rcr den Kreuzzitgen, In Relazioni del X CongressoInternazionale di Scienze Storiche", Roma, 1955, III, Firenze, 1955, p. 73 si urm.

53 W. Ohnsorge, 1?encvatio rept Francorum, In vol. Idem, Abendland und Byzanz, p.122 si urm. ; H. Le, Von den Grenzen" des Kaisergalankens, p. 358.

64 W. Ohnsorge, Renoratio reint Francaum, p. 128-129.55 in acest seas, vezi clasica lucrare a lui W. Ohnsorge, Das Zweikaiserproblan im friihen

illaoltcr. Die Bedeutung des byzantinischen Retches fiir die Entwicklung der Staalsidee in Eu-ropa, Hildesheim, 1947.

55 in legetturà cu aceastet problemet a fost elaboratá i teoria translatiei imperiale studiatãla scara istoriei umane, ca mecanism al trecerii de la un imperiu mondial la altul, de W. Goez( Transiatio irnperii, Ttibingen, 1958) jar la nivelul Occidentului medieval de A. van den Baar(Die Airchliche Lchrc der Translatio imperil .Romani bis zur Mitte des 13. Jahrhunderts, Roma ,1956).

si

www.dacoromanica.ro


este echivocul legat de diferenta de conceptie din tabara occidentalaasupra surselor i naturii puterii imperiale. Conflictul de doctrina dintreCarol cel Mare i papa Leon III57 prefigureaza drama, in care rolurileprincipale urmau a fi jucate de papa, §i imparat, ce avea sa se desf4oarepe scena politica occidentala in cursul veacurilor urmatoare.

Sub succesorii lui Carol cel Mare, ideea de imperiu evolueaza, subgreutatea acestor echivocuri. Pe de o parte, incoronarea la Roma devineo conditie necesara a luarii titlului imperial, actul oficiat de papa consti-tuind in ochii contemporanilor principala sursa de legitimare a puteriiimparatului. Mai mult decit atit, in conditiile anarhiei politice din imperiu§i ale incapacitatii ultimilor Carolingieni de a restabili ordinea, papalita-tea, principala beneficiara a operei lui Carol cel Mare, se substituie subenergicii Nicolae I i Joan VIII puterii temporale in imperium christianum.Pe de alta parte, contrar politicii realiste a lui Carol cel Mare, incapabiliisai urma.,i au cedat curiei papale, legind ideea imperiala de traditia romanaprin renuntarea la vechiul titlu regal §i luarea celui de imperator Romano-rum. Ideea de imperiu pierdea in acest fel tot mai mult contactul cu reali-tatea §i, totodata, trezea opozitia basileilor din Constantinopol, care con-testa titlul suprem rivalilor lor din Occident. Conflictul de doctrina dintreimparatii bizantini §i ultimii Carolingieni cunoa0e punctul culminant subVasile I (867-886) i Ludovic II (855-875), conflict hranit §i din rivalita-tea celor doua state pentru sudul Italiei58. In aceste imprejurari, propagandaoccidentala, a carei argumentatie a fost elaborata de Anastasius Biblio-thecarius, principal colaborator al lui Nicolae I §i loan VIII, trece laofensiva §i, pentru intiia oara, contest& titlul de imparati romani basileiordin Constantinopol59. Disparitia imperiului din Aachen odata cu detronarealui Carol cel Gros, ultimul imparat carolingian (888), punea in luminafragilitatea formatiunii politice care incorporase pentru mai putin de unveac ideea de imperil]. in Occident. Preluarea titlului de imparat de catreducii longobarzi din Italia in deceniile urmatoare famine un fapt minorpentru istoria europeana dar evenimentul are importanta lui pentru evolu-tia conceptiei : pentru intiia oara irnperiul devine obiect de cuce-rire de catre un monarh, care pune stapinire pe Roma, sau se confundaregalitatea italiana insa§i60. Apare astfel o noua conceptde de imperiu, ceare la baza amintirea §i glorificarea Romei antice, conceptie in fundamen-tarea careia un rol esential 1-a jucat aristocratia romana, care a transformatideea de renovatio imp erii Romani dintr-o idee de caracter mistic intr-unideal politic, devenit curind un program de actiune61.

Renovatio imperii din 2 februarie 962 are loc in conditii asemana-toare celor in care a aparut imperiul lui Carol cel Mare. Amenintat in

57 W. Ohnsorge, Die konstantinische Schenkung, p. 101 si urm.Asupra acestei evolutii, Idem, Das Zweikaiserproblem, p. 32 si urin. ; Idem, Die Ent-

wicklung der Kaiseridee im 9. Jahrhundert und SOditalien, In vol. Abend land und Byzanz, p. 184226.

Vezi scrisoarea papei Nicolae I care basileul Mihail III din 865 (Mansi, Nova et amplis-sima collectio conciliorum, XV, col. 191) Cf. W. Ohnsorge, Das Zweikaiserproblern, p. 40

urm.88 R. Folz, L'idie d'Empire, p. 44-45.61 P. E. Schramm, Kaiser, Rom und Renovatio, p. 45.

imperialcen

68

"ei

www.dacoromanica.ro


Roma de Berengar de Ivrea, fostul rege al Italiei, papa Ioan XII ceresprijinul regelui german Otto I (936 973), care coboará pentru a doua oarain peninsula. Dupa, ce se incoroneaza rege al Italiei la Pavia, vechea capi-tala a regilor longobarzi, MIA ca Berengar sa poata reactiona, Otto Ipatrunde in Roma, unde primeste din mina papei coroana imperiala.lnterpretarea papala a evenimentului desfasurat in biserica Sf. Petruapare limpede in privilegiul lui Ioan XII din 12 febr. 962, in care pon-tiful isi motiveaza, gestul, invocind victoria regelui german asupra maghia-rilor si a altor popoare pagine si sprijinul acordat de acesta bisericii contralui Berengar. Asadar, papa incredinta regelui german misiunea de impe-riunt si, odata cu aceasta, si pe aceea de aparator al bisericii (advocatusecelesiae), in virtutea careia astepta noi servicii din partea lui Otto I.loan XII, iesit din rMdurile aristrocatiei romane, i succesorii sai vadin Otto I un imperator Romanorum iar in imperiul renascut un imperiumRomanum de aspiratii universale 62 In opozitie cu conceptia papala, ra-masa, fidela traditlei romane, Otto I si curtea din Aachen se gasesc sub11111urirea mostenirii carolingiene. Mai intii, sint pastrate capitala la Aachen

interpretarea imperiului ca o superregalitate, Otto I fiind rege alGermaniei si Italiei. Noul suveran respinge, ca si Carol cel Mare, titlulde imperator Romanorum pentru cel de imperator augustus iar bula sapoarta inscriptia renovatio regni Francorum 63. Mediul intelectual saxon,care cultiva traditia carolingiana, vede in Otto I un imparat franc, ruptde ideea romana. Aceasta explica, faptul cit Widukind, calugar la manas-Urea Convey, din Saxonia, care scrie la 966, ii dit titlul de imparat Incadin 955 Otto I apare in cronica acestuia proclamat imparat de armatavictorioasa, asupra maghiarilor la Lechfeld si nu aminteste nimic deevenimentele romane din 962 64. Ostilitatea mediului intelectual saxonfata de romani si de titlul de imparat roman este ilustrata de faimoasadiatriba a lui Liutprand, episcop de Cremona, ambasador la curtea dinConstantinopol, contra basileului Nikephor II Phocas si a bizantinilor 65.Abia catre sfirsitul dornniei, in fata refuzului lui Nikephor II de a-1recunoaste imparat, Otto I accepta de o maniera, formala titlul de imparatroman o singura data, in 966, se intituleaza imperator Romanorum etFrancorum , considerindu-1 insa izvorit din actul cuceririi si din gratia luiDumnezeu si nu din vointa papei ". Restabilirea raporturilor dintreAachen si Constantinopol sub loan Tzimiskes (969-976), in urma recu-noasterii titlului de imparat franc lui Otto I si a casatoriei mostenitoruluitronului cu Theophano 67, nepoata, a basileului, slabeste si mai mult orien-

62 W. Ohnsorge, Das Zweikaiscrproblem, p. 52 si urm.; R. Folz, L'idée d'Empire, p. 58.63 P. E. Schramm, Kaiser, Rom und Renovatio, p. 68 i urm.; G. Barraclough, op.

cit., p. 15 ; R. Polz, L'idée d'Empire, p. 59 si" Cf. W. Ohnsorge, lVidukinds Sttliung :um Kaiscrtum, In : Idem, Abendland und

Byzanz, p. 255-260 ; R. Folz, L'idee d'Eng ire, p. 59-60 ; H. Le, Koisertum und Abend-land ollonischer und fruhsalischer Zeit, Histotische Zeitsdnift", 196, 1963 p. 535.

Asupra evolutiei raporturilor lui Otto 1 cu bizantinii vezi, recent, W. Ohnsorge, DieAnerkennung des Kaisertums Ottos I. durch BLzc,nz, In ldem Konstantinopel und der Okzident,p. 176-206.

66 R. Folz, d'Empire, p. 60-62.67 Este astAzi un fapt slabilit Iheophatto nu era o po1,h3rogenetfi, MCA' a lui Ro-

manos II, ci o nepoatä a liii Tiimiskes. Ast pia Lasatotiei, cu Intreaga literaturã asupra ches-tiunii, vezi NV. Ohnsorge, Die Rein Kaiscr 11 s ii. mit dcr 1 jzc ntincrin Theophano (972).13raunschweigisches Jahrbuch", 54, 197J, p. J6.

mi

urm.

65

L'idiet.A

1

www.dacoromanica.ro


tarea romana a primului imparat saxon. Se poate, asadar, conchidefondatorul noului imperiu nu revendica domininm mundi, promovind opolitic realistä In efortul de adaptare a doctrinei imperiale la noua reali-tate politica 68 Otto II (973-983) urmeaz'a' traditia parintelui sau dar lasfirsitul domniei,, probabil sub influenta ambitioasei Theophano, isi iatitlul de imperator Romanorum din dorinta de a fi pe picior de egalitatecu basileii din Constantinopol 0

Cu totul accidental sub primii doi imparati saxoni, titlul de imparatroman devine curent sub Otto III (983-1002), a carui domnie inscrie opagina aparte in evolutia ideii de imperiu. Exemplul bizantin, care aindrumat inca de la inceput pasii noului imperiu 7°, cunoaste sub Otto IIIpunctul culminant al influentei sale, gratie educatiei primite de imparatde la mama sa, Theophano. La aceasta s-a adaugat curind inriurirea luiGerbert de Reims, devenit principalul sau sfetnic, care avea 814 conducain cunoasterea traditiei imperiale romane 71. Analiza programului derenovatio iniperii Romani, pe care si-1 propune tinarul imparat, s-a aflatin preocuparile multor generatii de istoricii. In acest plan chiar dacaeste foarte dificil sit facem distinctie intre gindire si program , asa cumreiese din articulatiile doctrinale dar si din faptele lui Otto III, ultimelecercetari au subliniat existenta unei triple inspiratii. Imitatia carolin-giana aduce ideea unei superregalitati, care exercita hegemonia in Occident.Imparatul cultiva, ca nimeni altul pina atunci, amintirea lui Carol celMare, gravind pe bula sa de metal portretul rnarelui suveran franc 72. Darmostenirea franca cedeaza repede pasul in fata traditiei romane. Singurulimparat medieval care-si stabileste resedinta pe Aventin in cetatea eterna,Otto III creeaza noi demnitati si functii de rezonanta antica f}i bizantina,irnita ceremonialul de la curtea din Constantinopol, se proclarna succesorullui August si Constantin cel Mare 73, toate acestea inscriindu-se in pro-grarnul sau de renovatio, in virtutea caruia Roma aurea cum aparevechea capitala a cezarior in documentele vremii urma sit redevinacentrul universului. Noile titluri de inspiratie bizantina, pe care tinarulImparat le adauga chiar daca, numai ocazional celui de imperatorRomanoruna, f;i anume servitor al lui Christos" si servitor al apostolilor",dezvaluie cea de-a treia latura, de esenta crestina, a programului lui OttoIII i, totodata, latura principala a programului sau de renovatio : refor-marea bisericii, prin reintoarcerea la crestinismul primitiv 74. Imperiumehristianum a lui Otto III, ce se confunda cu respublica ehristiana, in careamintirea romana ramine pe plan secundar, isi trage forta cea mai impor-tanta din reprezentarea puterii sacre pe care o detine pe pamint locote-

68 R. Folz, L'idee d'Empire, p. 75; M. Pacaut, Siruclures poliligues, p. 169-170" W. Ohnsorge, Das Zweikaiserproblem, p. 66-67; G. Wolf, Universales Kaiser-Wm,

p. 250.7° R. Folz, L'idee d'Empire, p. 74-75.71 P. E. Schramm, Kaiser, Rom und Renovatio, p. 96 si72 Ibidem, p. 93; R. Fedou, op. cit., p. 93. Pentru functia politicil a legendel lul Caro?

eel Mare In noul imperiu din Aachen, vezi R. Folz, Le souvenir el la ligende de Charlemagnedans l'Empire germanigue medieval, Paris, 1950.

73 P. E. Schrainm, Kaiser, Rom und Renovalio, p. 108 si urm.; W. Ohnsorge, Das Zwel-l.aiserprobhm, p. 68 i urm.

74 R. B. Schramm, Kaiser, Born und Renovalio p. 122 si urm.

ca

unn.

www.dacoromanica.ro


nentul lui Christos" 75. In nurnele principiului unitatii puterii, ce decurgein gindirea medievala din cel al unitatii creatiei, Otto III revendica con-ducerea atit pe plan temporal cit si in biseria, 75, incercind s organizeze ocrestinatate imperiala", condusa de imparat si in care papa reprezintaUn simplu auxiliar in opera de reformare a lumii 77. In cadrul acestui pro-p am, ale carui laturi sint reintoarcerea la biserica apostolic i reinnoireaRomei imperiale, tinkul impkat, ajutat de Gerbert, ales papa sub nurnelede Silvestru II (999-1003), crecaza noi regi dupiti modelul bizantin, infiin-teaza noi arhiepiscopate sau ia initiativa evanghelizärii populatiilorplgme 78 Pe plan teoretic, idealul crestin si amintirea rornarfa' stau la bazaideologiei imperiale a lui Otto III, care revendica puterea universala. Darideea de a subordona efectiv intregul Occident latin sau, mai mult Inca,de a creea o monarhie universala ramine lipsita de orice temei concret inrealitatea politica a timpului 79.

In deceniile ce urmeaza mortii timpurii a lui Otto III se inregistreazao dubla reactie fata de opera sa. La nord de Alpi, partizanii ideii imperi-ale france, ostie romanizarii" ei, abandoneaza planurile himerice alelut Otto III, pentru a reveni la conceptia realista a primului suveran ger-man asupra imperiului 50 Chiar daca mentine Inca titlul de imparat roman,Conrad II (1024-1039), intiiul imparat din noua dinastie saliana, concepeimperiul ca ansamblul celor treiregate asupra carora stapineste : Germania,Italia si, din 1032, Burgundia. I.Trmasul sau, Henric III cel Negru (10391056), introduce titlul de rex Romanorum, ce desemneaza pe impkat,inainte de a fi uns la Roma, sau pe succesorul sau, titlu dobindit prin eke-

principilor germani, fapt ce dadea o mai larga autonomie imparatuluifga de papalitate, dupa ce un moment incoronarea din Roma aparuse con-temporanilor drept unica Bursa a puterii imperiale, in urma renuntarii luiOtto I si a succesorilor si, contrar politicii lui Carol cel Mare, lavechiul titlu regal. In noua viziune, imperiul pierde caracterul sau nebulos

renunta la ambitiile de hegemonie europeana sau mondiall din vremealui Otto III dar dobindeste mai multa consistenta prin transformarea luiintr-un edificiu coerent, cu o arhitectura proprie, conceput ca o putere

dofinit i limitata geografic la cele trei regate ; aceasta a con-ferit institutiei o mare capacitate de rezistenta, ce i-a ingaduit 0, se aco-modeze pentru Inca doua secole la realitatile politico europene incontinua schimbare.

Cealalta reactie, cu consecinte de importanta decisiva pentru istoriapolitica europeana a veacurior urmatoare si legatil nemijlocit de reforniacluniacensa, a fost determinata atit de indisciplina din sinul biserieii,care punea in primejdie existenta insasi a institutiei cit si de pericolul capapalitatea sa fie total subordonata de autoritatea imperiala in urma

75 E. Folz, L'idée d'Empire, p. 75.75 Otto III este singurul ImpArat medieval care respinge autenticitatea donatiei constan-

tiniene, datoritA consecintelor sale pe planul doctrinei In cadrul crestinatAtii latine (Schramm,Kaiser, Rom und Renovatio, p. 168; R. Folz, L'idée d'Empire, p. 78).

77 R. Folz, Papauti p. 46.78 P. E. Schramm, Kaiser, Rom and Renovatio, p. 136 si urrn.; W. Ohnsorge, Das

Zweikaiserproblem, p. 71-72." M. Pacaut, Structures politigues, p. 167-168.80 C. Erdmann, Forschungen, p. 48; Schramm, Kaiser, Rom und Renovatio, p. 186-187.81 C. Erdmann, Forschungen, p. 47-48; G. Barraclough, op. cit., p. 16-17.

t ia

5i

91

www.dacoromanica.ro


reformelor initiate de primii doi imparati salieni. MiFarea pornita dinmanastirea burgunda cuprinde in prima jumatate a secolului XI lumea dela sud de Alpi, pentru a fi Imbrii4iatii i de papalitate la mijlocul aceluimiveac, sprijinita la inceput i de autoritatea secularit cum este cazul luiHenric III cel Negru pentru disciplina ce o aducea in viata clerului.Intr-o prima etapa a ravarii, biserica reue*te sit, se emancipeze de subcontrolul puterii laice i sa realizeze o profunda reorganizare al careiprincipal obiectiv era centralizarea institutiei in jurul Romei, fenomen careface din episcopul roman suveranul pontif 82 Principalul artizan al acesteireforme a fost papa Grigore VII (1073-1085), in opera canna noutateatine mai putin de doctrina cit de practica, unde nu mai recunomte pu-terii seculare o sfera de sine statatoare 83 Aceasta concluzie pe planul doc-trinei, impusa de reforma gregorianit, era incununarea logica a mo*teniriicarolingiene, care a lasat ideea c autoritatea stabi1it trebuia s exer-cite inainte de toate o guvernare moral, conforma eticii cretine, ;4 aaugustinismului politic, care conducea la afirmatia cri singura functie aautoritkii temporale era sa sprijine biserica in opera de salvare a oamenilorm.In aceasta lumina, ideea de imperiu era conceputa in i pentru biserica ;cele douri, domenii spiritual *i temporal se confunda tot mai nmlt*i papa intervine suveran in ordinea temporalà, preluind intr-o totmai afirmata aspiratie spre imitatio imperil; atributii, institutii i in-semne ale puterii seculare 83. Tendinta este accentuatit in deceniile careau urmat pontificatului lui Grigore VII, cind are loc transformareaideii de creOinatate intr-o realitate vie sub impulsul cruciadelor, cu careprilej resursele temporale au fost puse in slujba bisericii, carei ef esteprivit suzeran suprem sau imparat spiritual" 86. In contact cu ideologiaromana, reforma gregoriana duce la consolidarea irnaginii asupra carac-terului universal al bisericii romane, ideea de cre*tinatate substituindu-secelei de imperium christianum 87 Acest fapt ne ofera cheia intelegerii feno-menelor din perioada postgregoriana : dimensiunea spirituala a miscariicruciate, formarea ordinelor monaho-cavalerWi, pretentiile papale ladreptul de demitere a imparatului precum i stabilirea unor raporturifeudo-vasalice intre Roma i regatele europene 88. 0 spiritualizare"functiei imperiale, purtkoare exclusiv a unei misiuni moral-religioaseadvocatus ecclesiae in slujba papalitkii, cum interpreteaza unii istoricifenomenul 89, ori o puternicii, subtiere a ideii irnperiale, cum il interpre-teaza altii 8°, acest fenomen sta sub semnul marilor rnutatii politice §iideologice pe care le cunoa§te Europa in secolul XI. Succesul operei luiGrigore VII, ce are loc intr-un climat de larga dezbatere ideologica, in.

82 J. Touchard, op. cit., p. 151 ; R. Fédou, op. cit., p. 76 78.83 Asupra concluziilor ultimelor cercetbri privind personalitatea lui Grigore VII, veld

R. Folz, Papaute, p. 51.84 M. Pacaut, Structures politigues, p. 172.88 AnuntatA prin Diclatus Papae (1075), aceastb tendinta este accentuatã In perioada.

urm5toare (R. Folz, L'idee d'Ernpire, p. 87 si urm.)." Idem, Papaute, p. 51.87 A. van den Baar, op. cit., p. 107-108.88 Ibidem, p. 108.89 F. Kempf, Papstum und Kaisertum bet Innocen: III. Die geistigen und rechllichen

Grundlagen seiner Thronsireitspolitik, Roma, 1954, P. 94 ; A. van den Baar, op. cil., p. 108-109R. Fo1z, In Le Moyen Age", 63, 1957, p. 546.

al

"www.dacoromanica.ro


cadrul careia propaganda papala, mult mai bine dotata doctrinal si juridic,vadeste o superioritate incontestabila in confruntarea cu tabaraobligata sa lupte cu argumente extrase din arsenalul adversarului, se dato-reste in mare mitsura suportului material de care beneficiazit Roma inurma alipirii la statul papal a teritoriilor contesei Mathilda de Toscanasi a insulelor Sardinia si Corsica, a intrarii in relatii de vasalitate fata depapa a printilor normanzi din sudul Italiei san a recunoasterii tuteleipontificale de catre regii Ungariei, Croatiei, Serbiei, Cehiei, Danemarcei,Aragonului si Castiliei, papalitatea urmarind in aceste legaturi feudale,ma cum au subliniat ultimele cercetari, mai putin o preponderentil poli-tica cit avantaje financiare 91

Veacul ce desparte venirea la tron a lui Frederic I Barbarossa (11521190) de moartea nepotului sau, Frederic II de Hohenstaufen (12121250), reprezinta ultima etapa din evolutia ideii de imperiu medieval, ina -inte ca aceasta sa devina o terna de speculatie filozofica. Transformarilesocial-economice, politice si culturale profunde legate, in principal, de re-nasterea economica, de afirmarea treptata pe toate planurile a orasului inuniversul lurnii medievale si de reconstructia in directie nationala"tinerelor monarhii europene, cum este cazul celor din Anglia, Franta si acelei normande din Italia sudica, au exercitat o puternica influenta asupraevolutiei gindirii politice a vremii. Una dintre cele mai importante con-secinte a acestor transformari a fost declericalizarea" lumii medievalenasterea treptata a spiritului laic 92 Dar daca aceasta evolutie asiguraimportante avantaje puterii seculare, o alta consolida pozitiile autoritatiipontificale. In adevar, paralel en transformarea crestinatatii intr-o reali-tate vie sub imboldul miscarii cruciate, secolul XII inregistreaza o lar-gire considerabila a cadrelor geografice in care Roma isi exercita efectivautoritatea, prin conectarea la continent, dupa mai multe veacuri deizolare, a Angliei, in urma cuceririi lui Wilhelm I (1066), a Scandinavieisi a regatelor iberice, in plina ofensiva impotriva dominatiei maure 93.0 dubla miscare pornita din sinul bisericii si a imperiului biserica indorinta de a-si prezerva pozitiile cucerite in perioada anterioara, arnenintatede noua evolutie favorabila constructiei statale, imperiul vizind stabilireaunui domeniu propriu de mauifestare duce la disocierea neta intre sacer-dotiuln i imperium, intre care lupta ia un tot mai pronuntat caracterpolitic in disputa pentru suprernatie in respublica christiana.

Secolul XII inregistreaza in sinul bisericii doua curente in inter-pretarea raporturilor dintre sacerdotiu i imperiu. Cel dintii, de esenta teo-logica, ramine fidel traditiei gregoriene, recunoscind papei suveranitateaasupra intregii lumi, in conceptia reprezentantilor lui temporalul fiindcuprins in spiritual. In viziunea lui Bernard de Clairvaux, principalul

91 J. Touchard, op. cit., p. 151 155; R. Fédou, op. cil., p. 77-78.99 M. Pacaut, Structures politiques, p. 176.93 W. Holtzmann, Das millelallerliche Imperium und die wirdenden Nationen, Arbeits-

gemeinschaft für Forschung des Landes Nordrhein-Westfalen", Hft. 7, K6In, 1953, p. 15-17.Studiul a fost reluat, In substanta lui, la al X-Iea Congres de stiinle istorice de la Roma (W.Holtzmann, Imperium und National, In Relazioni del X Congresso Internazionale di ScienzeStoriche", Roma, 1933, vol. III, Firenze, 1955, p. 275 303).

8 C. 7727

imperialk

si

www.dacoromanica.ro


reprezentant al curentului, temporalul nu are valoare decit raportat laspiritual si in functie de eficacitatea lui in serviciul acestuia ; sabia secularaeste primita de la biserica si pentru biserica, 94. Celalalt curent, reprezen-tat mai ales de canonisti, tine seama de noua evolutie in curs si dis-ti ige fiecarei autoritititi un domeniu propriu de manifestare. Huguccio de

cel mai de searna dintre canonistii din a doua jumatate a secoluluiXII si dascal al viitorului papa Innocentiu III, recunoaste autonomiaiinperiului fata de sacerdotiu atit ca origine cit i ca finalitate. In conceptiasa, originea puterii imparatului se afla in actul electiei principilor germani,iar coufirrnarea" papala nu loveste, in esenta, indepeudenta puterii hive-riale. Pe de alta parte, el considera ca puterea seculara are un dorneniu desine statititor de actiune, iar autotitatea papala, suverana in cadrul cres-tinatatii, se exercita numai in imprejurari exceptionale asupra tempo-ralului

De cealalta parte, propaganda finperiala nu pierde ocazia oferitade noua evolutie din societatea europeana pentru a afirma independentaimparatului fata de papa si pretentiile lui In suprematie universala.Papalitatea, care continua sa vada in imparat un simplu purtator alin isiunii de aparator al bisericii, se gaseste in timpul domniei lui Frederic I0 a fiului sutu, Henric VI (1190-1197), in fata unui adversar mai binedotat atit pe plan politic, unde imperiul dobindeste o tot mai puternicabaza institutionala, cit si pe plan doctrinal, prin aspiratia spre seculari-zare a argumentatiei imperiale 96 Modificarile de pe plan politic merg inintimpinarea operei primilor doi imparati salieni, sub influenta dreptuluiroman renascut si urmind modelul Imperiului bizantin, cu care contacteledt. yin foarte intense 97. Ideea cut imperiul constituie ansamblul celor treiregate, intre care Germania este piesa centrala, cistiga tot mai multteren in conditiile disparitiei treptate a distinctiei dintre puterea imperiala

cea regala, ambele confundate in conceptul comun de imperiu, con-fuzie exprimata si in termenul german de Riyke, care, sub Staufeni, desem-neaza deopotriva imperiul si regatul Germaniei 98 De aici i conceptianoua asupra originii imperiului, in virtutea careia imparatul primesteputerea (potestas) de la principii germani, care prin actul electiei revelavointa divinut, §i independent de interventia papei, care nu confera decitun nume (nomen). Chiar daca istoricii stint departe de a fi ajuns la un acordin interpretarea realitatii complexe, ce o reprezinta imperiul In secolul XII,cei mai multi admit ca regele roman, desemnat de principii germani, esteprivit ca un pre-impeirat, incoronarea papala reprezentind o simpla con-firmare" in conceptia multor canonisti ai vremii 99. Henric VI merge maideparte si incearca incercare compromisa insa de evolutia evenimentelordin Germania de dupa moartea sa prematura sut transforme imperiul

94 M. Pacaut, Alexandre III. Etude sur la conception du pouvoir pontifical dans sa pensieel dans son ceuvre, Paris, 1956, p. 402.

96 Ibidem.96 F. Kempf, op. cit., p. 226-227 ; H. J. Kirfel, op. cit., p. 100 si urm." Asupra acestor contacte. H. von Kap-Herr, Die abendliindische Polilik Kaiser Manuels

mil besonderer Riicksicht auf Deutschland, Strasburg, 1881 ; P. Lamma, Comneni e Staufer. Ri-ctrche sui rapport! fra Bisanzio e l'Occidente nel sccolo XII, 2 vol. Roma, 1955 si 1957.

98 R. Folz, Rialité de l'Empire au XIie siecle, Cahiers de l'Association interuniver-sitaire de l'Est", 1960, p. 28.

" Ibidem, p. 28-30.

Pi>a,

9°.

www.dacoromanica.ro


intr-o monarhie ereditara, fapt care ar fi slabit si mai mult valoarea con-stitutionala a interventiei papale in alegerea irnp5ratului100 . Pe plan doc-trinal, inceputul secularizarii argunientatiei imperiale se realizeaza incontact cu dreptul roman. Juristii din Bologna, principalii auxiliari aipoliticii lui Frederic I Barbarossa, afirma caracterul esentialmente roman

imperiului, de unde decurge i teza unicitatii in virtutea principiului/7 un Dumnezeu, o biserica, un imperiu, un papa, un imparat" si uni-versalitatea lui. Totodard, ei proclarna pe Frederic I succesorul lui Constan-tin cel Mare, Justinian, Heracliu, Carol cel Mare si Otto cel Mare, iarconstitutiile suveranului german sint inserate in Corpus juris civilis al luiJustinian 1°1. Cea mai completa teorie asupra imperiului medieval occidentalo aflam in cronica universala a lui Otto de Freising, unchiul lui Frederic I,care se misca, Inca in cadrele gindirii lui Augustin, chiar daca abandoneazaplanul transcedental 1°2 . In viziunea sa, Imperiul roman este, in succesiuneacelor patru imparatii universale asiro-babiloniana, persana, macedo-neana si romana , al patrulea i ultimul imperiu, inainte de intrareaomenirii in regnum Christim. In aceasta viziune anacronica, Imperiulroman apare continuat de greci, in urma translatiei centrului imperiuluidin Roma la Constantinopol in 330, de franci, ca urmare a translatiei in-\ erse din 800, realizatain conceptia sa de Carol cel Mare prin actul cu-ceririi, si, in sfirsit, de teutoni prin renovatio imperii a lui Otto I (962)104.Paralel noii doctrine imperiale in curs de secularizare, inteineiata, pedreptul roman si pe exeinplul bizantin, la incercarile curiei romane de aacredita ideea cii imperiul este o simpla concesiune papal& catre regiigermani1°5, propaganda lui Frederic I Barbarossa dezvolta conceptiapotrivit careia imperiul roman este detinut de titularii sai direct de ladivinitate (divino beneficio); aparea astfel conceptia despre sfintul impe-riu" (sacrum imperium), intemeiata pe traditia crestina a lui Constantincel Mare si a lui Carol cel Mare 106.

Dar aceasta doctrina imperiala foarte inchegata se precizeaza, semodeleaza si chiar se schimba in contact cu faptele celei de a douajuniatati a secolului XII, care cunoaste pentru intiia oara o politica cuadevarat europeana, legata de infruntarea pe teren italian a papalitatii,Imperiului romano-german, Imperiului bizantin si a regatului normanddin Sicilia si la care participa, cu regrupitri de forte si chiar cu risturnarispectaculoase de aliante in functie de interese de moment, Franta, Anglia,Ungaria, Serbia, republicile maritime italiene si chiar uncle puteri medi-teraneene extraeuropene, bunaoara statele latine din Orient, sultanatulselgiucid i Egiptul. In acest context, intr-o prima etapa a domniei,Frederic I promoveazit, sub influenta cancelarului Rainald de Dassel, opolitica anacronica, vizind dobindirea suprematiei in Europa in luptil.

104 Ibide/11, p. 31.101 R. Folz, d'Empire, p. 115-116.102 Ibidem, p. 111-113.103 Asupra acestei teorii In lumea bizantinfi, ezi G. Podskalsky, Byzanlinisehe

csehalologie, Munchen, 1972."4 Otto von Freising, Chronica sive Ilisloria de &alms eivilalibus, In col. Ausgewahlte

Quellen zur deutschen Geschichte des Mittelalters", Berlin, 1960, p. 12, 18 si urm.105 Asupra faimosului incident de la Besancon (oct. 1157), vezi M. Pacaut, Alexandre

p. 92 j urm.106 G. Barraclough, op. ell., p. 18; R. Folz, de l'Empire, p. 31-32.

Rciclts-

III,R&M

at

www.dacoromanica.ro


nu numai en papalitatea si cu Imperiul bizantin care sub ManuelComnenul (1143-1180) urmareste o politica nu mai putin reactionara,reluind planurile himerice de recucerire" ale lui Justinian si de stabilirea unui imperium unicum in lumea crestinit 107 dar i cu tinerele regalitkioccidentale in curs de cristalizare pe baze noi1°8. Dupa esecurile gravesuferite in lupta en orasele lombarde si cu papa Alexandru 111(1159-1181)si dupa umilirea de la Venetia (1177), in a doua parte a guvernarii saleimparatul revine la o politica realistit in care accentul so deplaseaza peimperiul in sons restrins, redus la cele trei regate, realizind o consolidare

lui pornind de la principiile si mijloacele puse la dispozitie de societateagermana contemporana. Abia in acesti ultimi ani ai domniei, cind Fre-deric I isi indeplineste functia de apitirator al bisericii prin luarea condu-cerii celei de a III-a cruciade, cronicarii latini din afara imperiului iire-unosc primul rang intre principii crestini i titlul de imphrat 108.

Prin mostenirea regatului Sieiliei, Henric VI, care preia condu-cerea imperiului in urma mortii batrinului imparat in expeditia dinOrient, dobindea o situkie pe care parintele situ n-o avusese in eon-Maul cu papalitatea. Piesa centrala a imperiului devine Italia, underesursele superioare ale regatului normand din Sicilia ii furnizeaza o fortaen care tinitrul imparat nitiznia sa puna bazele unui imperiu meditera-nean "°. El este prinml suveran german care incearea si treacit de lahegemonie la dominatie efeetiva in Europa prin jocul raporturilor devasalitate. Regii Ciprului si ai Armeniei Miei acesta din urmit primesteehiar coroana regala de la imparatul german i se recunosc vasali, Ri-chard I Iniin de Leu, regele Angliei, este obligat sa-i depunit juramintdo vasalitate, iar Imperiul bizantin promite plateasea tribut Desireprezinta numai un complex de state, de drepturi de suzeranitate, derelatii feudale si zone de influentiV112, imprinl ameninta sub Henric VInyti mult ca oricind independenta tinerelor regalitki occidentale. Ceamai mare primejdie plana insit asupra papalitkii, in pericol sa-si piardaposesiunile temporale din centrul peninsulei, opera a atitor generatii depontifi, situatia cucerita in ultimul veac in Europa prin stabilirea ra-porturilor de natura feudala fata de printii seculari.

Moartea neasteptata a lui Henric VI (sept. 1197) si disputa pentrutron dintre Philip de Suabia, fratele imparatului defunct, si Otto deBraunschweig, fiul lui Henric Leul, ofera Romei o ocazie nesperata sapreia ofensiva in evolutia raporturilor sale en imperiul sub pontificatullui Innocentiu III (1198-1216), una dintre cele mai ilustre figuri alepapalitkii medievale. Mai putin doctrinar decit s-a crezut eindva, elevullui Huguccio de Pisa este un dualist convins, care nu ignora evolutiarealizata in favoarea autoritkii temporale, careia Ii admite un domeniu

122 Vezi lucrarea lui P. Lamma, mai sus citatg.I" W. Holtzmann, op. cil., p. 18 si urm. ; H. J. Kirfel, op. cit., p. 126-127 ; K. F. Wer-

ner, Das hochmittelalterliche 1mm-rim im politiscl en Bewusstsein Frankreichs ( 10 12. Jahr-hundert), Historische Zeitschrift", 200, 1965, p. 37.

1L2 W Holtzmann, op. cil., p 24.110 M. Pacaut, Structures politiqucs, p. 170.

R. Folz, Lidge d'Empire, 123-121; Idem, Réaliti de l'Empire, p. 31 ; G. WolfUnivervn e Kaisertum, p. 255-256.

112 H. Mitteis, Der Slagt des hohen Millelaltcrs, Weimar, 1953, p. 266.

sa-i

111

lu.

si

www.dacoromanica.ro


propriu de actiune 113. Dar Innocentiu III adaugiti noi argumente, denaturiti istorica indeosebi, pentru a justifica amestecul sau in disputadintre cei doi eandida(i la scaunul imperial. Conform doctrinei sale, impe-rml apartine papalitatii prin origine (principaliter) misiunea de imperiu

fost transferatit in Occident in anul 800 de catre papa de la greei lafranci 114 j prin finalitate (fin«liter) marele pontif insista ca Mmeniltul pimti atunci asupra rolului imparatului ea aparator al bisericii 116,

de uncle izvoraste ii dreptul Romei nu numai de a consaera pe imparatde a-1 evamina pe alesul principilor germani 116 Aceasta teza, euprinsa

in Per V enerabilem, a fost preluata, in pofida unor dificultati doctrinarelegate de modificarile din peisajul politic european in 1204117, de cei maimulti eanoni,ti din prima jumatate a secolului XIII18. Prin argumentelesale istorice, bunitioara prin teoria trauslaliei imperiale, Innocentiu IIIafirma suprematia incontestabila a papei in lumea cre*tina iar prin pozitiasa fala, de imperil' slabete notiunea in profitul celei de cre*tinatate.

Prima jumatate a secolului XIII reprezMta etapa ultima i cea maidramatica a infruntarii dintre papalitate i imperiu sub pontifii Grigore IX(1227 1241) ;i Innocenliu IV (1243-1254) i sub imparatul Frederic IIde Hohenstaufen. Teza teocratica cunow;te expresia sa ultima sub panalui Innocenliu IV, papa doctrinar prin temperament dar totodata formt;i realist in politic V116. El retpete cel dintii sa regindeasciti i s integrezetoate argumentele bisericii Donatio Constantini, translatio imperii,teoria celor doua sitibii etc. intr-o construetie coerenta, in virtuteacareia revendica plenitudo potest«tis. Aceasta ordinatio ad ?mum, reali-zata in profitul papalitatii, face ca domeniul spiritualului sa cunoasca olargire considerabila iar imperiul sa fie incorporat in biserica ; papa posedaadmini,trarea ( ministerinm) spadei temporale in timp ce imparatul nucxercita decit dreptul de executio 12°. in praetica, Innocentiu IV exco-munica i destituie din funetia de imparat pe Frederic II i numete,unul dupa altul, doi imparati in locul acestuia. De cealalta parte, se aflain una dintre cele mai mari personalitat,i ale imperiului medieval, educatin spiritul tradiiilor politice bizantine i arabe, foarte puternice la curteadin Palermo 1 21. In lupta impotriva doctrinei papale, romanizarea"ideii imperiale cunomte punctul culminant sub Frederic II, care vede

113 Ve7 i In acest sens, M. Maccarone (Chiesa e Stato nella dottrina di papa Innccenzo III,Noma, 1940), F. Kempf (op. cil.,) H. Tillman (Zur Frage des Vuhältnisses Lon Kiiche undStaal in Lehre und Praxis Papst Innocenz' Ill., Deutsches Archiv.", IX, 1951, p. 136-181)etc. Cf. R. Folz, Papauté, p. 58-60.

114 A. van den Baar, op. cil., p. 99 si urm., cu literatura problemei.116 Asupra sensului celor doi termeni principaliter i finalitcr vezi F. Kempf, op.cit..

p. 59; H. Tillman, op. cit., p. 151 si urm.116 M. Pacaut, Structures politiques, p. 178 ; R. Fedou, op. cit., p. 116.117 Stelian Brezeanu, Translalio imperil" und das lateinische Kaisserreich von Konslan

linopel, Revue roumaine d'histoire", XIV (1975), nr. 4, 607-617.118 A. van den Baar, op. cil., p. 112 si urm.; W. Gocz, op. cit., p. 166 si urm.I" M. Pacaut, L'autorité pontificate scion Innocent IV Le Moyen Age", 65, 1960,

p. 92.120 Ibidern, p. 106; R. Folz, Papaute, p. 60-61.121 Fundamentahl pentru personalitatea lui Frederic II rainine Inca, la o jumitate de

veac de la aparitie, magistrala monografie a lui Kantorovdcz, Kaiser Friedrich der Zweite, Ber-lin, 1927, la care autorul a adaugat un volum complementar de Quellennweise und Exkurse,1931.

a

ci si

www.dacoromanica.ro


in Roma caput et alytrix imperii iar in populatia Romei poporul imperialprin excelenta 122 Imparat roman *i rege al Siciliei *i al Ierusalimului,Frederic II se mic a. in plan universal *i nazuie, ea *i tatal sau, s puna,bazele unui imperil mediteranean, a carui piesa, centrala, sit fie Italia.Pentru intiia oara, in istoria sa, ideea imperiala afla in regatul Siciliei unstat in care se putea inradacina dupa modelul bizantin 123. De aici, inver-*unarea conflictului dintre cei doi adversari ale ciiror objective politicesint primordiale : papa urmare*te sa-1 deposedeze pe Frederic II de regatulSiciliei in timp ce imparatul cauta s lichideze statul papal *i sit trans-forme Roma in capitala de facto a imperiului 124 Fiul lui Henric VI *i alConstantei de Sicilia opune tezei teocratice a lui Innocentiu IV ideea,unui imperiu cu o finalitate laica, de sine statatoare. in viziunea doctrinosale, imparatul este pater et filius iustitiae, reprezentant, a*adar, al jus-titiei, pacii *i ordinei pe pamint, fàr BA' facia' vreo referinta là biserica saula, doctrina cre*tina,125. El opune notiunilor de christianitas §i respublicachristiana, de tenta religioasà, pe cele de corpus principum secularium 12a

Europa imperialis127, concepte complet secularizate. in ochii partiza-nilor sai, Frederic II apare drept vicarins Dei E,;i cooperator Dei §i incar-neaza, sperante mesianice de unde i calificativele de Cosmocrator,Soter, Novus Adam 128, investit cu misiunea de reformare a bisericiipentru readucerea ei la puritatea evanghelica 129. Dar domnia lui FredericII a fost cintecul de lebdda al imperiului medieval. Moartea sa lam, victoriain tabara papalit *i consacra sfir*itul carierei imperiului medieval depretentii universale. incercarea nepotului lui Barbarossa de a pune bazeleunei doctrine politice deplin secularizate se dovedise prematura intr-olume in care biserica detinea Inca solide pozitii. Totodata, actiunea JutFrederic II a ruinat forta moralil a imperiului, care izvora tocmai dincaracterul sacru al institutiei 13°. Pe de alta, parte, prima jumatate a seco-lului XIII adusese tot mai hotarit pe prirnul plan al dezvoltarii societatiieuropene tinerele monarhii nationale", fapt ce ingusta considerabilcimpul de actiune al imperiului, incapabil sit se acornodeze la noile rea-litati politice.

Pe masura ce imperiul se cufunda, tot mai mult in crizit duprt 1250,transformindu-se treptat din imperiu romano-german intr-un stat german17national"108, ideea imperiala pierde contactul cu realitatea, devenindsubiect de reflexie politica *i speculatie filozofica. in viziunea lui Ale-xandru de Roes, care scrie in penultimul deceniu al veacului XIII, exis-

122 R. Folz, L'idie d'Empire, p. 127.123 Ibidem, p. 125; M. Pacaut, Structures politiques, p. 170.1" P. Brezzi, Roma c l'Impero medioevale. Storia di Roma, vol. X, Bologna, 1947,

p. 405 si urm.126 M. Pacaut, Innocent /V, p. 90.126 G. Wolf, Universales Kaisertum, p. 260 si urm.1" Mad de Paris, Chronicon Maius, In : Mom. Germ. Hist." vol. 28, p. 212. Cf. Ste-

lian Brezeanu, In Revista de istorie", XXVII (1974), nr. 2, p. 299.129 G. Wolf, Universales Kaisertum, p. 259; R. Folz, d'Empire, p. 130-132.129 G. Wolf, Universales Kaisertum, p. 263 si urmn. ; H. J. Kirfel, op. cit., . 156-157,

R. Folz, d'Empire, 131-132.139 Caltre mijlocul secolului XIII se aluneca tot mai mult de la imperiu spre crestina-

tate (L. Génicot, Le XlIle stecle europien, P.U.F., col. Nouvelle Clio", Paris, 1968, p. 188).3301318 Karin Runge, Die frunkisch-karolingische Tradition in der ,Geschichtssehretbung

des sptiteren Mittelallers, Hamburg, 1965, p. 152-153.

L'idle

0

L'idee

www.dacoromanica.ro


enta imperiului este itnpusa de rolul sau ea factor de ordine intr-otkerrnanie aflata in plinit anarhie politica 13'. In opozitie cu acesta, gindi-Ica calugarului cistercian Engelbert de Admont (Stiria) t;i a lui Dante,care scriu in al doilea deceniu al veacului urmator, este pur speculativa,fara vreo aluzie la realitate. La ambii existenta imperiului izvorastedin necesitatea ordinii universale. in conceptia calugarului cistercian,unparatul este aparatorul pacii generale, tara a distinge clar intre sacer-%Min si imperiu '32. Sub pana marelui ginditor italian, justificarea impe-1 iului este mult mai bogata filozofic. in tratatul sau politic De Monarchiafun qia imperiala isi afla un intreit temei imparatul este cauza primarani ordinii universale, ratiounea insa'si de a fi a societatii si incarnareantelectului universal al umanitititii '33. Dante face o neta distinctie intrec le dona puteri universale, plecind de la dubla natura si dublul scop alo nului ; puterii imperiale ti este incredintata de divinitate sarcina de ase ingriji de atingerea scopului temporal asigurarea fericirii fiinteiumarte aici pe parnint in timp ce biserica trebuie sa aiba in vedereatingere scopului etern fericirea eterna al omului. Imperiul sisacerdotiul, intre care trebuie sa domneasca armonia, sint egale si deo-potriva responsabile in fata puterii divine 134. Dar oricit de bogata si deviguroasa ar fi gindirea lui Dante, ea ramine profund conservatoarelipsita de ecou intr-o lume ce scruteaza noi orizonturi politice.

In ce masura autoritatea imparatului era recunoscuta dincolo dehotarele efective ale imperiului? Acest aspect, ultimul pe care ne pro-punem sa-1 prezentam in cele ce urmeaza, ocupa un kc eminent in preo-euparile istoricilor din ultimele decenii. In perioada carolingiana, Britania

Spania, principalele regiuni din Occidentul latin ramase in afara impe-formind, fiecare in parte, un alter orbis, au opus propriul kr

irnperiu statului fondat de Carol cel Mare 135 ; pentru suveranii insulariiberici singurul imperiu roman era Bizantul 136. Situatia se schimba

odata cu crearea imperiului lui Otto I. Daca Britania i Spania raminInca in izolare i continua traditia imperiala din perioada precedenta,pe continent peisajul politic se diversifica simtitor. Pe de o parte, noulirnperiu din Aachen nu mai cuprindea ansamblul teritorfflor lui Carolcel Mare, lasind in afara regiunile Franciei occidentale, piesa centralaimperiului carolingian. Pe de alta parte, in est, spatiul controlat de bi-serica romana se largeste considerabil, prin crestinarea populatiilor slaveii maghiare i prin formarea regatelor Poloniei i Ungariei, care impiedicaexpansiunea imperiului ottonian in aceasta directie. Aceeasi evolutie neintirnpina si in regiunile nordice ale Europei, unde se cristalizeaza rega-tele scandinave. Analiza raporturior dintre imperiu i aceste tinere

131 W. Mohr, Alexander von Roes Die Krise in der universalen Reichsauffassung nachdem Interregnum In vol. Unlversallsmus und Partilcularisrnus im Mittelalter, Berlin, 1968, p.270-300; R. Folz, L'idée d'Empire, p. 149-151.

132 Ibidan, p. 154-156.133 Dante Aligheri, Monarhia (p. 605-688), In: Idem, Opere zninore, edilie Virgil

CAndea, Bucure§ti, 1971, cartea I, 4, 5, 6, 7, 11, 12. Cf. R. Folz, L'idie d'Empire, p. 156.134 Dante Aligheri, op. cit., cartea III. Cf. R. Folz, L'idée d'Empire, p. 158 .135 L. Lowe, Von den Grenzen des Kaisergedankes, p. 345 ¢i um.; Idem, Kaisertum und

Abendland, p. 548-549.136 Idem, Von den Grenzcn des Kaisergedankes, p. 358; K. F. Werner, op. cit., p. 57.

§i

:

I

riului si

www.dacoromanica.ro


regate presupune disocierea aspectului teritorial de acela autoritatii.Teritorial, nici un imparat romano-german nu a incercat sa aduca regatulfrancez intre hotarele imperiului. TJn rol important in acest sens I-aputut juca faptul ca, in momentul formarii imperiului romano-germande catre Otto I, la apus de Rin mai domneau incit succesorii lui Carolcel Mare, priviti de cei mai multi contemporani ca singurii in drept sitpoarte titlul imperial 137 Amestecul Ottonilor in disputa pentru tronangajata dincolo de Rin intre ultimii Carolingieni i Capetieni a fostdeterminata de legaturile lor de familie cu feudalitatea francezit. tnrisarit, Ottonii i primii Salieni promoveaza o politica ofensiva, purtatitadesea in numele misiunii cu care se socoteau investiti de catre biserica ;dupa crearea regatelor maghiar i polonez i cretinarea lor, politica ex-pansionista germana in aceste regiuni cunolWe eecuri rasunittoare.Din punctul de vedere al autoritatii, ne intereseazil sa surprindem in cemasura gindirea politica a timpului Elsa puterii imperiale dreptulexercite misiunea i atributiile sale in afara celor trei regate care corn-puneau imperiul. Cei mai multi contemporani limiteaza misiunea impe-rial:A, de defensio ecclesiae Romanae, la Roma, papalitate ;i statul papal

resping mice pretentie a imparatului de a o exercita dincolo de hotareleimperiului, luat in sens restrins. Cronicarii francezi, englezi i spanioliinsista asupra faptului cit proprii lor regi indeplinesc misiunea de apara-tori ai bisericii in teritoriile asupra carora h;i exercita suzeranitatea "8.Mai mult decit atit, cronicarii francezi tind st-i as:eze pe Capetieni peaceeai treapta cu imparatii germani, dindu-le unora chiar titlul suprem(tantus Francorum imperator) in Anglia in Spania monarhii continuasa se intituleze imperator sau basileus i respingind astfel veleitatileOttonilor i succcesorilor lor de exercitare a unei autorititi, oricare ar finatura ei, asupra regatelor occidentale 139 Singurul teren pe care impa-ratului i se recunowft o superioritate morala, in sensul unei preeminenteii nu al unei autoritati efective, este acela al notiunii largi de cre*tina-tate, conceputa Ca o comunitate a popoarelor crWine. Teoretic, papaeste instanta supremit in respublica christiana dar, in practica, slabiciuneaputerii episcopului roman din aceasta perioada ofera imparatului 1-tnsaexercitarii misiunii sale religioase in afara hotarelor imperiului, niciodatitinsa spre apus 14°. Aceasta atitudine independenta a tinerelor regalitatiapusene se explica pnin faptul ca ele nu datorau nimic imperiului ottonian,o creatie de data recenta ; puterea regala din Occident nu putea fi con-siderata o uzurpare a unei puteri imperiale universale, in mitsura incare se poate vorbi de monarhiile bulgare, sirbe i chiar occidentale fatade Bizant 141.

Perioada 1050-1125 este decisiva pentru evolutia ulterioaritraporturilor dintre imperiu §i statele occidentale. La sfir;itul ei, preten-tiile papale la suprematie in cadrul cre§tinatatii devin o realitate atitimperiul cit i regatele occidentale sint privite cii aflindu-se sub papa-Mate 142. Prin pierderea caracterului sacru pe care ji intemeia i preten-

137 H. LOwe, Kaiserlum und Abendland, p. 514-546.138 Ibidem, p. 542 §i MM.138 Ibidem, p. 545-546; K. F. Werner, op. cit., p. 16.148 H. LOwe, Kaiserlum und Abendland, p. 556 §i urm.141 K. F. Werner, op. cit., p. 57-58.142 G. Wolf, Universales Kaiserhun, p. 251-252; W. Holtzmann, op. cil., p. 13 18.

al

si

sa-si

si

.

www.dacoromanica.ro


tdile sale la preemineniil in ordinea temporaliti, imperiul apare dup5,concordatul de la Worms (1122) un stat ca oricare altul, cu nimic deo-sebit de celelalte monarhii ale vremii. Vechea imagine politicit a EvuluiMediu, in care imperium Romanum ocupa un loc preeminent in virtuteafaptului cii constituia un singulare imperium, cedeazA, locul unei imaginipohtice pluraliste in ordinea tempora15,143. Aceastà evolutie a fost gfabitIde noua tendint5, din structura tinerelor monarhii occidentale. In Sicilia,mai intii, unde inriurirea bizantinit a jucat un rol esential, in Anglia siFranta, mai apoi, regalitatea pune bazele unor institutii cu o finalitatestrainA de idealul crestin144. Renasterea dreptului roman, chemat aicisi sustila pozitiile unor forte sociale si politice progresiste, oferit bazeleteoretice ale acestei noi evolutii, aducind nu numai ideea unei potestaspublica rotunda et plena ci modelul unui stat, statul roman, care nu erareligios nici prin esenta si nici prin fina1itate""5. Prin redescoperirea lui

istotel in secolul XIII, ideea de stat face un pas inainte : era stabilitil,inainte de aparitia bisericii crestine, existenta unui organism socialnatural. Aristotelismul distinge astfel douä domenii, temporal si spi-ritual, fiecare cu o finalitate proprie, si ruineazit vechea conceptie a luiAugustin asupra lumii. Chiar daci ii lipsea noua bazit institutionalA ceincepea sit se contureze in monarhiile nationale" apusene, imperiulStaufenilor beneficiazit si el, asa cum am vazut mai sus, de aportuldl eptului roman in desacralizarea sa treptatà. Dar dreptul roman aducea

ideea unui imperiu mondial ; propaganda Staufenilor insistil, de aceea,asupra atributelor exclusive indeosebi asupra celor de legislator uni-vasal si unic si de judeditor suprem ale impäratului '46. Rainald deDassel, cancelarul lui Frederic I Barbarossa, vorbeste despre reges pro-vinciarum si chiar despre reguli, referindu-se la regii occidentali, in raportcu autoritatea impitratului "7. Reactia propagandei nationale" nu selasa insiti asteptatiti. In Anglia, John of Salisbury opune cel dintii doctrineipolitice reactdonare a lui Otto de Freising o conceptie politic p1uralist5,asupra lumii, contestind dreptul tiranului" Frederic I Barbarossade a exercita vreo autoritate in afara hotarelor imperiului 148 intr-o seri-soare din 1168, tot el pune in gura lui Henric II Plantagenetul (1154-1189)faptul c5, inaintasul situ, Henric I (1100-1133), era in Anglia rex,legatus

143 K. F. Werner (op. cit., p. 59, n. 3) conchide, cu dreptate desi cu oarecare lipsiide nuanIS in formulare ca evul mediu este lumea statelor particulare (Slaatenwell) sinu a imperiului universal".

144 Wolf, Universales Kaiserlum, p. 253 251. In Franta, un rol important In afir-mama personalittlIii regatului capelian In sec. XII I-au jucat legenda lui Carol cel Mare (vezi

Folz, Lc souvenir et la legende de Charlemagne) i mitul regal" (P. E. Schramm, DerKonig von Frankreich 2, Darmstadt, 1960, p. 138, 139, 115 si urm. Asupra chestiunii, In an-samblul shu, ramlne fundamentahl excelenta monografic a l(1i M. Bloch, Les rois thaumalurges 3,Paris, 1961).

145 E. Fédou, op. cit., p. 81.146 S-a afirmat (K. F. Werner, op. eit., p. 58-59 ; Kirfel, op. cit., p. 17 si urm.) cã

Staufenii n-ar fi ameninIat independenla regatelor occidentale ; in acest caz, cum se explicareactia propagandei nationale" din sec. XII Impolriva lui Frederic I si a lui llenric VI?

147 Kirfel, op. cit., p. 24 si urm.148 Quis Teutonicos constituit indices nationum? Quis hanc brutis et impetuosis homini-

bus auctoritatem contulit, ut pro arbitrio principem statuant super capita filioruln hominum?"(John of Salisbury, Episiolae, In : Migne, Patrologia latina", vol. 199, col. 39, Cf. K. F.Werner, op. cit., p. 38-39).

i

,C.

H.

www.dacoromanica.ro


apostolicus, patriarcha, imperator et amnia quae volebat149. In viziunea,engleza, regatul lui Wilhelm Cuceritorul i al succesorilor sal este unregale imperium, iar regele este mai mare i mai nobil decit cezarulromano-german 150 La sud de Pirinei, teoreticienii sustin cu argumenteistorice teza independentei regatelor iberice fata de imperiu, evocindtraditia lor imperiala §i functia lor in lupta pentru apararea cre.,tinatatii 131.Aceea§i reactie impotriva pretentiilor universaliste ale mi Frederic I Bar-barossa i ale succesorilor sli le intilnim §i in Danemarca ori in Ungaria 132.In sfir§it, in Franta amenintarea gerrnana conduce, inca de la sfiqitulsecolului XII, la ideea ca regele francez exercita in regatul s,u atributiiimperiale, teza care avea sa-§i afle formularea sa clasica (rex imperatorin sao regno) la mijlocul veacului urrnator sub pana lui Jean Blanot 153In fata acestei reactii a monarhiilor nationale", aflate in alianta cupapalitatea, propaganda imperiala bate in retragere in a doua parte adomniei lui Frederic I Barbarossa. Imparatul insu*i in politica realarecunoa§te egalitatea dintre irnperiu i regatele Angliei i Frantei ; incautarea aliantei lor, marele Staufen vorbeF,tte, referindu-se Ia imperiu§i la cele doua regate, despre aceste trei regate" (hec irk regna)ut.

Dupa, incercarea quata a imparatului Henric VI de instaurare aunei dominatii efective in Europa prin jocul raporturilor vasalice, pozitiamonarhiilor nationale" fata de imperiu se consolideaza §i acestea iau otot mai net*/ cuno§tintil, asupra independentei bor. Aceasta evolutie estefoarte pronuntata in Franta lui Filip II August (1180-1223), care, dupaafirmatiile lui Innocentiu III, nu recunoa0e superior in ordinea tem-poral" (rex ipse superiorem in temporalibus minime recognoscat)155,.Venit in fruntea imperiului cu sprijinul aliatului sau francez dupa mareabatalie de la Bouvines, Frederic II trebuie sa tina seama de noua reali-tate politica. Dacl teza dorninatiei universale pierde orice ecou in politicasa 136, marele imparat incearca in schimb pastreze primul rang princrearea unei confederatii de stat (corpus principium secularium), incare urma sa fie un primus inter pares 137. S-a subliniat, pe buna dreptate,a aceasta preeminenta pe care urrnarea s-o exercite Frederic II in Europaimperialis este pusa de acesta totdeauna in raport cu functia sa de apa-rator al bisericii (specialis defensor ecclesiae)'58 ; curtea din Palermo

146 John of Salisbury, op. cit., col. 271.150 G. Wolf, Universales Kaiserturn, p. 253.151 G. Post, Blessed Lady Spain" Vicentio IIispanus and Spanish National Imperialism

in the XIII", century. Speculum", 29, 1954, p. 198-209; Idein, Two notes on nationalismin the Middle Ages, Traditio", IX, 1953, p. 306 si urm.

162 W. Holtzmann, op. cit., p. 21; H. J. Kirfel, op. cit., p. 128-130.253 G. Post, Two notes, p. 289-290; A. Bossuat, La formule Le rot est empercur en

son royaume. Son emploi au XVe siecle decant le Parlament de Paris, Revue historique chiciroit francais et étranger", IV, 39 (1961), p. 371-372. Pentru functia formulei In afirmareadrepturilor regale fata de supusi, vezi Ibidem, p. 374-381.

1" H. J. Kirfel, op. cit., p. 113.155 G. Wolf, Universales Kaisertum, p. 258; A. Bossuat, op. cit., p. 372-373.266 DacA In documentele interne ale cancelaiiei din Palermo ideea relativd la dominturn

mundi este Ina prezentil (Kirfel, op. cit., p. 158 si urm.), In documentele externe aceastd ideedispare. Mi se pare, de aceea, lipsitA de orice temei afirmatia lui E. Kantormsicz (op. cit.,p. 514-516) cd Frederic II, dat fiind caracterul universal al dominaliei sale, nu are politicfiexternil.

162 G. Wolf, Unioersales Kaiscrtum, p. 259 si urns.159 H. J. Kirfel, op. cit., p. 147 5i urm.

sa-0

o

www.dacoromanica.ro


solidaritatea regilor occidentali in lupta contra ereziei" politicea, oraselor lombarde, fasculate contra autoritltii imperiale, impotrivaprimejdiei VA-tare si contra papei, a cgrei politica atingea interesele tutu-ror principilor seculari 159. Chiar dac5, nu la regii insisi, propaganda impe-riala, a gasit un important ecou in opinia publica din Franta i Anglia 160,anuntind astfel succesul operei lui Filip IV cel Frumos. Prausirea im-periului medieval de pretentii universale dupa, moartea lui Frederic IIinlatura orice primejdie ce putea ameninta tinerele monarhii nationale".

Dar pentru afirmarea depling, a independentei lor, monarhiile euro-pene mai aveau de doborit cea de-a doua putere universa15, papali-tatea , nu mai putin anacronicI decit imperiul. Am subliniat mai sus

odat5, en reforma c1uniacens6, episcopul roman a reusit nu numaiimpunA, puterea intregii biserici catolice ci sa", exercite si o autoritatetemporall asupra unor regate occidentale, care au devenit vasale Sfin-tului Scaun. Aceast5, vasalitate se accentueazA sub Innocentiu III, careimpune acelasi regim si Angliei sub loan Far'a de Tar5, (1213). Pe dealt'a parte, existenta unui der en o jurisdictie proprie si cu un vast sis-tem de imunit'ati i privilegii era incompatibil'a eu independenta i sllve-ranitatea statelor in curs de centralizare. Incercarea lui Henric II Plan-tagenetul de a supune clerul englez jurisdictiei regale s-a dovedit prematurrt ;suveranul englez i succesorii si an lrgit cimpul influentei papale inAnglia. in veacul XIII teoriile moniste ale lui Innocentiu IV amenintadeopotriv5, imperiul i monarhiile nationale" in incercarea de l'argire

domeniului spiritualului. Aceasfg, amenintare cunoaste punctul eulmi-nant in primii ani ai secolului XIV sub pontificatul lui Bonifaciu VIII(1294-1303) ; noutatea operei acestuia trebuie eautatg, mai putin peplan doctrinal cit in practic5,, unde Ii propune s impun5, doctrina teo-cratia a lui Innocentiu I1161. Dar incercarea lui de a supune Romeipe Filip IV eel Frumos se loveste de rezistenta hotArita a opiniei pu-blice franceze, ce se solidarizeazI cu actiunea suveranului s'au ; societateafrancezit fitcea astfel dovada coeziunii sale, datorat5, progreselor construe-tiei statale din veacul precedent si operei juristilor regali 162 Dup5, moartealui Bonifaciu VIII, care a urmat umilirii de la Anagni (1303), papalitateaisi pierde treptat prestigiul i forta morara in eursul crizei pe care aveas-o traverseze in perioada urmátoare datoriti "captivitAtii babilonice"de la, Avignon (1309-1377) si marii schisme" (1378-1417). Pe planteoretic, Marsiliu de Padova dezvolta in Defensor Pads (1324) teoriilejuristilor lui Filip cel Frumos, despuind statul de oriee finalitate meta-

; functia sa principala, asigurarea pacii, nu se mai inscrie intr-oordine divinrt, reducindu-se la functionarea farI dificultate a organelor

159 G. Wolf, Universales Kaiser-turn, p. 263 si urm.160 Ibiden,, p. 264.161 Gabriel Le Bras, Boniface VIII, sgmphoniste et modirateur, Mélanges Louis Hal-

phen", Paris, 1951, p. 383-394.162 In acest sens este semnificativ noul continut pe care-I dobindeste notiunea de patrie ;

fail a pierde intru totul vechile acceptiuni medievale locul natal si patria communis, iden-tificatA vag cu comunitatea crestinA sau en imperiul (B. Guenée, op. cit., p. 119 120)aceasta se identified tot mai mult In sec. XIII cu noua realitate teritoriald si politick monarhianationalA", asupra cAreia se rásfringe 1ntreaga ei forth' afec'ivA i emotionalA (G. Post, Twonotes, p. 281-320 ; E. Kantorowicz, Pro patria rnori" in medieval Political Thought, Ame-rican historical Review", 56, 1951, nr. 3, p. 472-492).

so1icit5,

cil sa-si

fizica

a

www.dacoromanica.ro


cetalii"163. Membrii clerului, priviti ca membri ai cetatii si nu ai uneicaste privilegiate supranationale, trebuie sa se supuna jurisdictiei prin-cipelui laic ; termenii monismului lui Innocentiu IV erau rasturnati infavoarea puterii seculare164. Chiar daca tezele mi Marsiliu de Padovaaveau s gaseasca putin ecou la contemporani datorita caracterului lorrevolutionar, ele anunta Pragmatica Sanctiune (1438) si Concordatulde la Bologna (1516), care, in Franta, au incununat opera lui Filip celFrumos, creind biserica galicana, si biruinta statului asupra bisericiiin Anglia si in regatele scandinave in cursul Reformei.

L'IDEE DE L'EMPIRE DANS L'OCCIDENT MEDIEVALA LA LUMIERE DES INVESTIGATIONS DES DERNIERES

DECENNIES

RESUME

La pensée politique et surtout l'idée de l'empire en Occident repré-sentent Pun des domaines de l'histoire européenne médievale, qui aconnu, par suite des investigations effectuées ces derniers temps, desprogres incontestables.

Les preoccupations des specialists de cette periode se sont orienteesen deux directions. Ainsi, l'on a accentué la distinction entre les deuxidées de l'Empire en Occident papale et impériale qui ont évoluéparallelement. La premiere s'est aver& conséquemment romaine et laseconde a été beaucoup plus complexe, les historiens relevant l'existenced'une triple inspiration franque, chretienne et romaine celles-ci jouantun role different d'une période a l'autre et même d'un empereur l'autre.La preponderance de l'inspiration franque et chretienne romaine estenregistrée au temps de Charlemagne et d'Otton le Grand qui appliquentune politique réaliste ; l'idée de l'empire commence a se romaniser" sousle regne d'Otton III et des Staufen et surtout sous celui de Frederic II,dans le conflit pour la suprématie en Occident avec la papauté et dansla tentative de jeter les bases d'un empire méditeranéen. Mais cette ten-tative s'est soldé par un échec retentissant dans les conditions du de-saccord entre l'idée et la réalité.

Une seconde direction des preoccupations des histoires a consistedans l'examen de l'idée de l'empire en contact avec la réalité directe.Par suite de l'analyse de cette intime relation entre l'idée de l'empire etles faits économiques, les conflits socio-politiques ou les realisations poli-tiques, les recherches de ces derniers temps ont mis en lumière la manieredont l'idee se precise ou meme se transforme au long du Moyen Age. Cequi plus est, l'on a souligné la capacité du concept de dépasser le plande la réflexion pour commander ou contribuer a la formation de structuresétatiques au nom d'un ideal politique .

363 R. Fédou, op. cit., p. 82.366 Ibidem; .1. Touchard, op. cit., p. 200-203

a

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIA DESPRE ISTORIE IN OPERALITT ANTONIO GRAMSCI

DE

ANDREI SILARD

Cresterea continua in ultimii ani a influentei Partidului ComumstItalian in viata politica a Orli, cea mai recenta confirmare fiind con-secintele deplasarii masive a electoratului italian spre platforma P.C.I.in alegerile parlamentare din iunie 1976, a fost insotita de aparitia, cuo frecventa crescinda, a unor studii i lucrari monografice (mai ales inItalia si Franta), consacrate activitatii teoretice si practice a lui AntonioGramsci (ianuarie 1891 aprilie 1937), unul dintre intemeietorii acestuipartid. 0 serie de cercetatori au interpretat contradictoriu uncle pasajeale operei gramsciene, ceea ce reflecta nu numai optici politice divergente,dar i bogatia de continut a conceptiei social-politice si activitatii demilitant a celni care apare astazi intr-o perspectiva istorica ca unuldintre cei mai eminenti ginditori marxisti ai secolului XX. Cunoastereaoperei gramsciene in tara noastra * se inscrie pe linia politicii consecventea Partidului Comunist Roman de dezvoltare a colaborarii internationaleeu toate partidele comuniste, de studiere a istoriei, experientei si contri-butiei fiecarui partid la dezvoltarea gindirii si practicii sociale, la defini-rea perspectivelor evolutiei societatii in noua etapa istorica"1.

PRELIMINAMILE CERCETAIIII

Originalitatea actualitatea scrierilor lui Gramsci deriva din per-manenta sa referire la realitatile concret-istorice si la practica social-politica, intreaga sa opera fiind rezultatul unei gindiri creatoare, intr-ocontinua lupta, impotriva oricaror schematizari ale istoriei. Gramsci mi

sistematizat insa propria sa conceptie despre istorie in texte speciale,ce ar putea fi considerate de referinta, ci a abordat acest concept in douamoduri : fie criticind conceptiile si pärerile unor autori, pe care le consi-

(am noastra au fost publicate : Scrisori din inchisoare, Bucuresti, E.S.P.I..P., 1955 ;Opere alese, Bucurcsti, Edit. politica, 1969 ; Scrieri curse, Bucuresti, Edit. Univers, 1973.

Studii si articole consacrate activitatii teoretice si militante a lui Gramsci au fost publicatede : P. Apostol, A. Busuioc, Fl. Potra, G. Lazarescu, I. Fonta, A. Shard, s.a.

1 Aogramul Parlidului Comunist florndn d faurtre a societalii socialiste multilateral dez-vollate fi inaintare a Ronuiniei spre comunism, Bucuresti, Ldit. politica, 1975, p. 192.

RF.VISTA DE ISTOR1E", Tom 31, Nr. 2, p. 299 321, 1978

ii

In

a

www.dacoromanica.ro

300 ANDREI SILARD 9

dera eronate, cum este cazul lui B. Croce* sau a lui N. Buharin, fierelevinduli indirect propriile opinii eu prilejul dezvoltarii altor subiecte.Datorita acestei particularitati, tratarea conceptiei gramsciene despreistorie intimpina dificultái, ceea ce s-a reflectat in numarul relativredus de lucrari publicate pe aceasta tema in diferite taxi, precum *i inabordarile trunchiate, unilaterale a activitatii gramsciene. Este incon-testabil faptul ea, in lucrarile lui Gramsci, istoria nu poate fi disociatade fiozofie i politica.; ea pulseaza in activitatea sa de militant *i inscrierile sale, atit in cele din tinerete, cit *i in Caietele din inchisoare"**.

In conceptia sa, istoria se identifica cu insa*i mirarea lumii, cuevolutia, transformarea i devenirea sa, avindu-1 ca protagonist pe omulconcret conceput ca subiect al raporturilor complexe in toate domeniilevietii social-economice. Aceasta mi*care a lumii este rezultanta unuiansamblu de raporturi de forte, care au actionat in trecut, actioneaza inprezent i determina intr-o oarecare masura viitorul, devenind in celedin urnal istorie care analizeaza trecutul, actualizeaza prezentul *i careprevede" in sensul proiectului" viitorul.

Procesul cristalizarii conceptiei gramsciene despre istorie nu esteliniar ; Gramsci este tributar traditiei gindirii social-politice italiene, carede la G. Vico la A. Labriola*** Ii gase*te punctul de referinta in celmai clasic maestru al artei politice 2 N. Machiavelli **** Studiile uni-versitare au ghidat gindirea lui Gramsci spre conceptiile lui B. Croceacest hegelian inteligent", precum i spre G. Sorel i sindicalismulfrancez. Factorii decisivi ai evolutiei acestui triplu i chiar cvadrupluprovincial", cum Ii define*te Gramsci insus,d obir*ia sa sarda, tre-buie insa cautati in traditiile culturii europene, in luminismul i rationa-lismul francez *i in consecintele revolutiei savirkiite in gindirea timpului decatre Hegel. In acest Bens, formatia sa intelectuala este comparabilaen cea a fondatorilor materialismului istoric : Marx *i Engels

* Despre B. Crot.e vezi Note istorice" de la sfIrsitul** Remarcabila activitate din tinerete de publicist revolutionar concretizat In arti-

colele publicate in ziare i reviste ca : H Grido del Popolo" (1914-18), La Citta Futura(1917), Avanti" (1915 19), Ordine N novo" (1919 24), Unita" (1924 26).

Cele aproximativ 3000 de pagini ale Caielelor din inchisoare au fost redactate deGramsci In anii detentlunil sale (1926 1937). Referintele la operele lui Marx, Engels siLenin din Ca fele shit Mcute din memorie sau din unele texte, care figurau In diverse cairti sireviste. Imaginea care rezuma sanicia bibliotecii pc care Gramscl o ducea cu sine de la unpenitenciar la altul : o singura' valiza, pe care o lega cu o curea de piele pentru a o lmpiedicasa' se deschia, subliniazá elocvent universalitatea i capacitatea activitatii sale intelectuale.Constanta sa activitate intelectualti, vointa sa de a nu renunta la sine" clnd, de fapt, Ince-tase existenta pentru sine", hotiirlrea sa de a-si face eunoscut glasul critic In toate sferelecunoasterii, permis sa-si mentinii luciditatea spiritului In fate opresiunii fasciste. (P. Togli-atti .4ntonio Grarnsci. Roma, Edit. Riuniti, 1967, p. 142 ; M.-A. Macciocchi Pour Grarnsci.Paris, Edit. du Sevil, 1974, P. 91). Intre scrierile din tinerete si Caietele din lnchisoare"existfi o certh continuitate pe planul ideilor si a modului coroziv de abordare a problemelor dinpunct de vedere metodologic.

*** Giambattista Vico (1668 1774) filozof, jurist si istoric italian. Considera ciimersul istoriei este determinat de legi sociale obiective.

Antonio Labriola (1843-1904) cm de litere i filozof italian, propagator al mate-rialismului istoric In Italia.

2 A. Gramsci Opere alese. Bucuresti, Edit. politicA, 1969, p. 206.**** N. Machiavelli (1469-1527) ginditor, om politic i scriitor din Florenta, strAlucit

reprezentant al burgheziei In ascensiune.Georges Sorel (1847-1922) teoretician al anarho-sindicalismului.

****** )1. A. Macciocchi Pour Gramsei. Paris, Edit. du Seuil, 1974, p. 81.

lucrArii.

.

s-a

i-au

www.dacoromanica.ro

3 CONCEPTIA LIR ANTONIO GRAMSCI DESPRE ISTORIE 301

In perioada marilor framintari in gindirea socialista, ceea ce-1 con-duce pe Gramsci la depa*irea definitiva a ingustimii provincialismului su*i la intelegerea creatoare (evitind cele doua extreme : dogmatismul *irevizionismul) a spiritului operei initiate de Marx *i Engels, este leni-nismul. Fara Lenin, Gramsci nu ar fi atins poate niciodata amploareaviziunii sale teoretice, nu ar fi avut acea larga deschidere spre lumeafaptelor *i ideilor care i-a permis evitarea schematizarii *i fatalizariiistoriei.

MAN1FESTUL GlIAMSCIAN

Cheia pentru intelegerea intregii conceptiiboramsciene

rezicla inparerea sa potrivit careia opera initiata de fondatorii materialismuluiistoric nu este un discurs definitiv i absolut despre istoria societatii ome-ne4i, un sistem inchis *i rigid. In conceptia lui Gramsci, rnarxismuleste un complex via al teoriei *i practicii, care adera, strins la dezvoltarearealitatii, adica la proeesul istoric de devenire al societWor. Pietrificareaacestei teorii in scheme dogmatice o condamna la sterditate i inutiitate,indepartind momentul atingerii scopului pe care-I urmare*te aceastafilozofie. Viitorul conturat de marxism nu contine nici o schema imuabila,nici o previzibilitate mecanicista, in sensul legilor naturii, a inlantuiriimoleculare a elernentelor sale constitutive ; viitorul conturat de aceastateorie este tendential probabilistic, delimitind directiile, impulsurile,liniile de for i echipotentialele. Confirmarea marxismului ca ansamblual legilor sociale generale i-a lost furnizata lui Gramsci de catre Lenin *ide Marea Revolutie Socialista din Octombrie, care a izbucnit intr-o tararelativ inapoiata din punct de vedere economic Rusia *i nu in Virileindustriale avansate, cum fusese prevazut de Marx. In dour], articoledespre Revolutia din Octombrie, tinarul Gramsci *i-a afirmat pozitia sadialectica : legile dezvoltarii istorice apar ea o generalci, fiind inrealitate faptele oamenilor intr-un cadru delimitat de elernente objective*i subjective ce caracterizeazu o realitate na,tionatà. Revolutia bol*evica...este revolutia contra Capitalului lui Marx. Aceasta din urma era in Rusiamai curind cartea burgheziei decit a proletariatului..."3, intrucit pebaza ei se putea invoca raminerea in urrna a tarn ca argument in fa-voarea necesitatii dezvoltarii unui capitalism de tip occidental, inainteca proletariatul sa fie apt de a-si pune problema rnenirii sale istorice.

Marx a prevazut previzibilul. El nu putea prevede razboiul eu-ropean *"... *i cii acest rlzboi va avea durata i efectele pe care le-aavat. El nu a putut prevede ca... in Rusia razboiul va avea ea efecteliberarea vointelor... suscitarea unei voint,e populare colective... care inconditii normale are nevoie pentru formare de un lung proces de infil-trari capilare..." (subl. A.S.). In Rusia, evenimentele au depii*it ide-ologiile", demonstrind ca legile materialismului nu sint pe atit de

Revolutia contra Capitalutui (publicat in ziartil Avanti" la 24 noiembrie 1917) siMarx al nostru (publicat In II Grido del Porolo" din 4 mai 1918).

a A. Gramsci La riooluzione contro II Capitate". In : Scrilli Gioranili. Torino, hi-naudi, 1958, p. 148-152 (si : Perils Politlgues. Paris, Gallimard, 1974, p. 135-139).

** Prevtizut, de ante], de Engels (A.S.)

tendinyi

www.dacoromanica.ro

302 ANDREI SILARD 4

intangibile pe cit s-a crezut... Este adevarat ca daca' bol§evicii an negatunele afirmatii ale Capitalului, ei nu au negat insa gindirea sa imanentil...Ei au trait gindirea marxista... i aceasta gindire considera totdeauna cafactor determinant al istoriei nu faptele brute ale eeonomiei, ci omul,societatea omeneasca... cei ce afirma o vointa sociala, colectiva, intelegfaptele economiei, le judeca, le supun vointei lor, pina la a o transforma peaceasta din urma in forta motrice a economiei, in elemental formator alrealitatii obiective4..." (subl. A.S.).

Manifestul gramscian" este indreptat insa nu contra Capitaluluici impotriva interpretarilor fataliste, deterministe i schematice dateoperei lui Marx. Faptul c bol§evicii au infirmat, prin actiunea lor istorica,interpretarile unor pasaje din Capitatal" demonstreaza ca, revolutiama cum a fost codificata §i sistematizata *, redusa la o ecuatie ce pre-tinde sa cuprinda nu numai procesul general, dar §i fazele acestuia, nueste un simplu act determinist, ci o actiune zonand colectivel in conditiiistorice specif ice. Or meritul incontestabil al lui Marx a fost tocmai ela-borarea unei conceptii globale, integrale, care identifica realitatea cu ac-tiunea umaniti concrete'', cu activitatea economica §i productiva (cu pra-xisul"), in cadrul careia se stabile§te un dublu raport organic intre naturaji oameni, precum §i raporturile sociale dintre oameni.

Marx a fost un gigant, actiunea sa a fost fecunda... nu pentru eael a extras din imaginatia sa o viziune originala a istoriei, ci pentru cittot ce nu era decit fragmentar, neterminat... a devenit la el maturitate,sistern, con§tientizare... Marx este... un moment individual al (acestei)cautari seculare... pe care o intreprinde umanitatea pentru a deveni con-§tienta de existenta sa §i de devenirea sa, pentru a descoperi ritmulmisterios al istoriei 0 de a risipi acest mister, pentru a fi mai puternicain momentul gindirii i actiunii. Marx este patrunderea inteligentei inistoria umanitatii, este ascensiunea con§tiintei..."5.

Dacit odata cu Marx, istoria a devenit pentru prima oara cea a ac-tiunii ji practicii umane con,stiente, patrunderea inteligentei in istoriaumanitatii" nu inseamna in Mci un caz stabilirea unui set de reguli §idogme definitive, absolute, in afara spatdului i timpului, a unei doc-trine exterioare" faptelor istorice. Dobindind con§tiinta realitatii objective,oamenii devin stapinii secretului care asigura succesiunea evenimentelor§i contribuie lii modificarea legilor, aparent imuabile, ale dezvoltariiistorice. Con§tiinta puterii vointei individuale colective le permiteoamenilor ca, ascultind de necesitate, supunindu-i-se, sa ajunga chiar sadomine aceasta necesitate, identificind-o cu scopul pe care-I urmare§tevointa..."6 Or din punct de vedere marxist, vointei inseamnci conOlintascopului, ceea ce la rindu-i semnifica cunomterea exacta a propriilorposibilitati, precum i a mijloacelor existente pentru a le exprima inactiune.

4 A. Gramsci Ibidenl.* Alai ales prin absolutizarea lilerci InvastAturii marxistc l prin eXtinderea la scartl

gencrala a unor analize efectuate de Marx In cazul unor situatii particulare, concret-istorice.5 A. Gramsci Marx al nostru (in: Ecrils Politiques. Paris, Gallimard, 1974, p. 115

148).6 Ibident

i

www.dacoromanica.ro

5 CONCEPTIA. E.T.JI ANTONIO GRAMSCI DESPRE ISTORIE 303

Astfel, Inca' in primele scrieri din tinerete, istoria apare in conceptialui Gramsci ca o pura activitate practica (economic i morala) a oame-nilor o idee se realizeaziti nu in masura in care ea este logic coerentacu o schema prestabilita sau cu adeviirul pur, cu umanitatea pura (carenu exista decit ca program, ca scop etic al oamenilor), ci in masura incare ea gaseste in realitatea economica justificarea sa, instrumentele careii permit afirmarea.

Insasi transformarea lumii apare ca un lant complex de dependentesi interactduni prin activitatea sa fiecare om actioneaza asupra naturii,asupra societatii (alti oameni), asupra sa Insui. Izvorit din practicaistorica si aplicat creator, marxismul este o expresie a articularii corn-plexe a teoriei i practicii in raportul dialectic infrastructura-suprastruc-tura. Revalorizind conceptul de praxis", Gramsci confera subiectuluiprimatul plenitudinii sale, dar nu in sens abstract, ci intr-o perspectivarevolutionariti, in sensul trecerii de la necesitate" la libertate". Cualte cuvinte, in conceptia gramsciana negarea negatiei nu este numairezultatul unei determinari economice, ci a unei activiiá,ti umane, flindactul asvmdrii constiente a contradicliilor economice in practica cotidiand.Revolutia din Octombrie constituie pentru Gramsci tocmai un exemplual victoriei repurtate de vointa politica asupra determinismului economic,a omului in realitatea istorica asupra cursului, aparent ineluctabil",al evenimentelor. Este o victorie a gindirii creatoare asupra inchistariiconducatorilor socialisti ai Internationalei a II-a, redusi la neputintapolitica prin propria lor abdicare de la lupta pentru transformarea so-

Prin insilsi geneza si esenta sa, materialismul marxist este incon-testabil istoric, caci odatiti cu Marx, istoria continua sa fie domeniulideilor, a spiritului, a activitatii constiente a indivizilor izolati sau asociati.Dar ideile, spiritul, se substantializeaza, isi pierd caracterul arbitrar ;ele nu mai sint fictiuni abstracte, sociologico-religioase ; substanta lor segaseste in econolnie, in viola practicd, in sistemele ci raporturile de producliesi de schimb... Karl Marx este mentorul vietii noastre spirituale si morale..."(subl. A. S.).

Lectura de tinerete a operei lui Marx, desi marcata de o tenta devoluntarism *, este dublata la Gramsci de o permanenta referire la prac-tica politica si la realitatea concret-istorica, la caile optime de edificarea unei societati, in care fiecare om sa devina artizanul propriului destin.In manifestul sau Revolutia contra Capitalului", Gramsci con-sidera opera infitiptuita de Lenin ca rezultatul aplicarii creatoare a mar-xismului in conditii istorice specifice si utilizarii ansamblului legilor socialegenerale in vederea modificarii elementelor inacceptabile ale realitatiisocial-economice nationale. Confruntind teoria marxista cu realitatileconcret-istorice, Lenin a oferit miscarii socialiste ceea ce i-a lipsit inacea vreme o autentica revolutie in gindire care a stat la baza uneiautentice revolutii sociale. Exemplul leninist de intelegere dialectica araportului teorie-practica si-a pus amprenta pe intreaga opera gramsciana,

7 Ibidem.* Cu ocazia reuniunii socialiste de la Florenla (18-19 noiembric 1917) a fost lansata

contra lui Gramsci acuzalia adesea reluatii de atunci de voluntarism *i bergsonism (V.Ecrits p. 30, 147, 425).

9 c. 7727

:

:

cietatii.

:

00111155es,www.dacoromanica.ro

304 ANDREI SILARD

intrucit in conceptia sa, efortul lui Lenin de a uni teoria si practicasocial-politica a demonstrat in fapt c sinteza efectuata de Marx si Engelsnu inseamna o epuizare totalci a mostenirii fiozofiei hegeliene, nu este uncerc istoric inchis de acum inainte, in care actiunea de absorbtie a partiivitale din gindirea hegeliana s-a terminat odata pentru totdeauna"8,ci este un proces istoric complex, atit in planul economic, cit si in celsuprastructural, care in dialectica sa imanenta creeaza sanse pentru noisinteze, noi depasiri i innoiri *.

Exaltarea omului," impinsa pina la voluntarism, istorismul marcatde o tenta de idealism, apar in tinerete ea elemente legitime ale umanis-mului gramscian", constituind totodata puncte de confluenta cu parerilesimilare ale tinarului Marx. Influenta lui B. Croce asupra scrierilor grams-ciene din perioada 1915-18 este incontestabila,'; aceasta inriurire estefireasca, intrucit gindirea lui Croce a stirnit in general o crestere a interesu-lui tinerior pentru marxism, tot asa cum hegelianismul a constituit pentrutinaml Marx originea unei noi conceptii despre istorie si legile ei. LuiHegel, simbol al libertatii gindirii in opozitie cu arbitrariul si constringe-rile metafizice, Gramsci ii recunoaste o valoare incontestabila, intr-ostrinsa legatura pe care o stabileste intre Hegel si Marx, intre idealism simaterialismul istoric****. In conflictul care-I opune pe Syllabus lui Hegel,victorios este Hegel, deoarece el este viata gindirii care nu cunoaste limitesi se constituie ea insasi ca un luau tranzitiv, care se depaseste ca istoria

urmind istoria "8 (subl. A.S.).Gramsci utilizeaza creator lectia sa de neohegelianism in lupta contra

materialismului vulgar, strict determinist, care nega influenta suprastruc-turii asupra dezvoltarii istorice.

Din conceptia sa dialectica a rezultat si polemica cu Buharm , careprin reducerea marxismului la o sociologie a redus in final o conceptiedespre lume la o schema mecanica" care ne dS iluzia ca avem toataistoria in buzunar", adicS, cS poate standardiza" intreaga istorie. Or ex-

8 A. Gramsci Opere alese. Bucuresti, Edit. politicd, 1969, p. 84.* Filiatia dialectidi dintre Marx si Lenin revine In permanent:1 in textele gramscienc.

Sugestiv in acest sens este urmatorul pasaj din L'Unita", 10 sept. 1925 : Leninismul contimo vi7i1.111C asupra lumii, care Ii este proprie i Vara de care nu ar fi astazi posibila Intelegerealui Marx. Se poate spune di Lenin 11 continua pe Marx, actualDindu-1".

** Dumnezeu e Omul I" scria In tinerete Gramsci. (II. A. Ilacciocchi Op. cit., p. 59).*** Opera gramsciana de maturitate s-a Miscut in buna parte prin lupta sa contra pozi-

idler filozofice ale lui Croce. Rdminind fidel lui insu5i, Gramsci remarca nu fara ironie, ero-ceanismul" tineretii sale, atunci cMd scria In, Caietele din inchisoare" :In 1917..., eu eram maicurind crocean" (A. Granisci II mak,icilisrno islorico c Ia filosofia di Benedetto Croce, Torino,Ed. Einaudi, 1949, p. 199).

**** 0 legatura similara se poate stabili intre Croce si Gramsei.9 Syllabus si Hegel aparut in II Grido del Popolo", din 13 ianuarie 1916. (A. Gramsci

Scrilli Giovanili..., p. 17 ; 5i Ecrits politiques..., p. 73).Belevind dimensiunca etico-politica a materialismului istoric, Gramsci afirnia :

Nu este adevarat CS filozofia praxisului (marxista A.S.) exclude istoria etico-politica,adica faptul di, ea nu recunoa5te realitatea unui anumit aspect al hegemoniei, c5 ea nu acordlinici o inaportanta directici culturale §i morale si di ea considera doar pentru pura aparentafenomenele suprastructurale." (A. Gramsci II p. 189).

Pentru polemica cu Buharin v. A. Gramsci Operc alcse... p. 92-128.

*

niatcrialisimo...,

6

www.dacoromanica.ro

7 CONCEPTIA LEI ANTONIO GRAMSCI DESPRE ISTIDRIE 305

perienta pe care se bazeaza filozofia praxisului nu poate fi schematizata ;aceasta experienta e Insi istoria, in varietatea si multiplicitatea ei

RELATIA. ISTORIE-FILOZOFIE-POLITICN

Pornind de la parerea lui Marx, potrivit careia nu exista o cheieuniversala pentru determinarea cauzei fundamentale", mai presus deistorie, Gramsci considera ca inseparabila' legatura dintre istorie, filozofiesi politica. In conceptia sa, o fiozofie este istorie, deoarece ea reflecta isto-ria, dar si pentru e isi aduce contributia la formarea ei, i in acest cazeste politica. Notiunea de politica "la care se refera Gramsci nu se re-zuma la aspectele ei clasice de organizare a valorilor i instrumentelor pu-terii, a artei de a guverna si de a supune (impartirea societatii in conduca-tori i guvernati* reproducind si legitimizind alte disjunctii : muncainanuala munca intelectuala, teorie-practica, etc.), ci imp1ic cautareaformelor i modalitatior de participare a fiecarui om la opera de transfor-mare continua a lumii, adica la forjarea propriei sale istorii si a unei noifilozofii, care sa reflecte schimbarile economice si suprastructurale insocietate.

Faptul ca' in conceptia lui Gramsci orice act in relatia munca-trans-formare este act politic, rezulta implicit din considerarea istoriei ca rezul-tatul activitatii urnane productive, adica ca itinerariul praxisului in per-manentii devenire.

Fundamentul acestei conceptii 11 formeaza omul, fiecare individ,care mt e numai o sinteza a raporturilor existente, ci i a istoriei acestorraportnri, adic c rezumatul intregului trecut"n. Omul este un proces,procesul actelor sale", natura carora se identifica cu istoria insasi insacaracterul actelor sale nu este legat de natura biologica" care constituiedoar o unitate generica, de suprafata, fiind de fapt o premiza a istoriei,ci se fondeaza pe relatiile pe care omul, fiecare om le intretine cuoameni Sj cu natura. Acesta este rnotivul pentru care istoria e intotdeaunaMorie contemporana, adica politica"12. Istoria admisa ca politica si iden-tificata en ea este o recunoastere a iuterventiei insertiunii) imediate aoamenilor, ca indivizi i ca grupuri sociale in realitatea lumii. Istoria estefilozofie iu masura in care ea este creata de gindire, filozofia, pasiunile,continita i vointa colectiva a oamenilor ; in acest caz nu se poate separafilozofia de politica si chiar se poate demonstra cil alegerea si critica unerconceptii de,pre lmne** sint si ele fapt politic"".

" A. Gramsci Op. cit., p. 96.* Referindu-se la scopurile finale ale noii orinduiri Gramsci scria cã in operatia de

formare a conducatorilor, ceea ce e fundamental e premisa oitn sa existe ve5nic oameni carec*uvernea7a 5i oameni care slnt guvernati, sau vrem sa cream conditiile in care necesitateaAistentei acestei divi7iuni sa disport?" (1. Gramsci Op. cit., p. 148).

11 A. Grainsci Op. cit..., p. 49.12 A. Gramsci Scrieri alesc, Bucure5ti, Editura Univers, 1973, p. 184.** Adevarata filozofie a fiedirui om este cuprinsa in intregime in conduita sa, in politica

sa, cad a actiona conform umi filozofii inseamnii intotdeauna a actiona politic (v. A. GramsciOpere alcse, p. 21 25).

13 A. Gramsci Op. cit., p. 25. (D. Grisani R. Maggiori Lire Gramsci. Paris, EdUniversitaires, p. 1972, p. 190-193).

alti

(a

www.dacoromanica.ro

306 ANDREI SILARD 8

Identitatea istoriei si filozofiei* este imanentil in conceptia mate-rialismului istoric** in sensul previziunii istorice a unei faze viitoareprin leg/tura cu politica, relatie devenit/ evident/ odatit cu aparitia mar-xisrnului, adic/ in mornentul in care fiozofii nu s-au rezumat numai laincerari de a explica lumea, ci si-au propus sarcina de a o schimba.***Constientizarea contradictiilor sociale intr-un sistem filozofic relevá ems-tenta unei dinamici interne a istoriei**** ; Gramsci revine Ia principiul acesteidinamici, in cadrul c/ruia se situeazil legitturile dintre filozofia praxisu-lui i istorie, ar/tind c/ in cadrul ei se dezvoltil functiile pozitive si negativeale procesului istoric, Insui ritmul innoirii social-istorice. Filozofia pra-xisului inteleasI ca o totalizare, ca o conceptie integral/ este istorie inm/sura in care ea uneste si face coerente elementele existeritei sale si leag/intre ele diferite manifest/1.i evenimentiale sau organizeazil, fortele activeale acestei istorii. Filozofia praxisului nu este o simpl/ metodologie isto-rica, un set de canoane de interpretare care nu ar avea aft/ menire decitde a imbogAti cercetarea istorica, adicit o cazuistic/ dogmatia, ci dimpo-trivä, ea vine a afirme c/ orice realitate este istoricit, in perpetuit devenire,cá istoria d nastere intotdeauna unei noi realit/ti istorice . Nu exist/ inaceast a. conceptie nici o dezvoltare liniarã sau de tip naturalist, c/ci pro-cesele istorice sint guvernate de legi dialectice ale dezvoltaxii prin tezeantiteze, confirm/rile cele mai imediate ale acestei asertiuni fiind chiarconceptiile despre lume care s-au succedat in cursul istoriei. 0 filozofie seelaboreazil in jurul factorilor in permanent/ evolutie, urmind atit trans-form/rile elementelor fundamentale (structura), cit si ale celor derivate(suprastructura), fiind un seismograf sensibil in urnarirea sistematic a. aprocesului istoric.

In conceptia grarnscianit istoria este un permanent proces de eli-berare", adicl de trecere de la necesitate Ia libertate. Fiecare etapilacestui proces, care este imediat absorbitil de trecut, adieä depAsitit, con-cur*/ la actualizarea prezentului si pregitteste viitorul operatie care seefectueazI fie pozitiv, fie negativ. Istoria este ins/ si con?tiinfa de sine aomului, care se surprinde ca subiect-obiect al istoriei, ca creator si produsal istoriei, om care nu ignor/ valoarea provizorie" a cunostintelor sale,

Filozofia unei epoci istorice nu e deci altceva decit istoria" acelei epoci", adicatransformarea, prin politicã, a realitatii ; istoria i filozofia sint, in acest sens, inseparabile,constituie un bloc". Filozofia la care se retell Gramsci mt e filozofia unui filozof sau aaltuia, a unui grup de intelectuali sau a altuia, a unei mari parti din masele populare satt aaltei parti, ci e o Imbinare a tuturor acestor elemente, care eulmineaza Intr-o orientare de-terminal& devenind norma de actiune colectiva, adica istorie" concreta i completa (inte-grala)" (A. Gramsci Opere alese..., p. -It).

*- Y. A. Gramsci Ibidem, p. 82.*** In sensul celei de a XI-a teze despre Feuerbach.

**** Dinamica interna a istoriei este determinata de lupta pentru depa5irea contradictiilorsociale si din acest punct de vedere, istoria apare ca teren al eliberarii" omului, adica detrecere de la necesitate la libertate. Acest proms este Intrevazut ca un lant de sintezedepasiri, inerente unei dezvoltari dialectice care oseileaza Intre dour+. punete cardinale : nict osocietate nu piere Inainte de a-si fi consumat Intregul salt potential pentru Innoiri, iar omeni-rea Isi pune Intotdeauna sarcini pe care le poate rezolva, caci la o examinare mai aprofun-data se va constata Intotdeauna ca sarcina Insasi se naste numai atunci clnd conditille materialcale rezolvarii ei exista deja, sau cel putin2 sint In proces de devenire". (K. Marx Prefa(a(a Contribujii la critica econorniei politice". In K. Marx, F. Engels Opere alese in doud volume.Buc., Edit. Polit., 1966 ed. III., vol. 1, p. 311).

D. Grisoni, IA. Magglori /Indent.

gi

www.dacoromanica.ro

9 CONCEPTIA LUI ANTONIO GRAMSCI DESPRE ISTORIE 307

evitind insa scepticismul i pesimismul moral. Istoria este pulsatia proce-sului de umanizare a omului, adica este rezultanta luptelor care se deru-leaza la nivelul structurii (bazei economice) i suprastructurii. Aceasta.miscare (devenire) istorica atit pe plan economic, cit i suprastructural,se realizeaza prin acte politice, care tind spre o depasire a praxisului",adica la o transformare a structurilor economice si politice ale societii,conform exigentelor dezvoltarii Orice realitate", intreaga77realitate" este istorie (istorismul fiind conceptia despre lurne care aderitla acest punct de vedere), intrucit ea este un produs al trecutului, pentrufiecare faza, a istoriei reale lasa' urme in fazele urmatoare si care devin,intr-un anumit sens, cel mai bun document." Filozofia praxisului concepeprocesul de dezvoltare istorica ca o unitate, ceea ce face ca prezentulcontina intreg trecutul si din trecut siti se realizeze in prezent ceea ce eesential", fara ramasita vreunui incognoscibil", care ar fi adevarataesenta". De aceea, istorismul nu poate fi pesimist si nu poate conduce laun scepticism marcat, caci ceea ce se conserva in istorie, adica ceea ce setransmite dialectic prin procesul istoric este esentialul ; restul, ceea COs-a pierdut" ceea ce nu s-a transrnis dialectic in procesul istoric era prinsine insusi fara, importantii, sau era o zgura" ocazionala si intimplatoare,era cronica, nu istorie, episod superficial, in ultima analiza neglijabil".12

ISTORISMUL I LEGITATILE ISTORIEI

In conceptia filozofiei praxisului, nici un fapt, nici o conditie mi sepot repeta, datorita prezentei umane, decit o data ca fapt o data ealege... "ls. Omul este ultima cauza" care neaga cauzalitatea metafiziciicu tendintele acesteia spre regularitate, normalitate, uniformitate. TJnicita-tea actelor sale confera legilor sociale caracterul tendential-probabilistic

nurnai pasivitatea sa conferit legilor statistice o demnitate in stiintasi arta politicii. Omul este cel ce neag toate schemele prestabilite si con-fera istoriei varietatea si multiplicitatea ei infinita". Intelectul si vointasa sint instrumente ale progresului istoric, politic si tiintific. Prin gindi-rea i lupta sa omul descopera legile sociale, care tocmai prin actiunea sainceteaziti de a mai fi legi, iar previziunea istorica este expresia moduluipractic de a crea o vointa colectiva contra fatalisrnului si a jugului nece-sitatii. Tocmai aceasta nesupunere, cautarea neobosita a cailor spre liber-tate constituie fundamentul dialecticii istorice, a ascensiunii demnitatiiumane. In miinile fiecitrui om sta puterea de a stringe intr-un singur focarideile marete si realizarea lor concret-istoricii, de a nu permite strecura-

* Gramsci considera di valoarea istoricit a unei filozofii poate fi calculath" dupiieficacitatea practicii" pc care ea a cucerit-o...", etici dacti e adevarat ca orice filozofiee expresia tmei societigi, ea ar trebui sa aelioneze asupra acelei societtlti, sii determine uncleefectc, pozitive sau negative; gradul in care ea actioneald e locmai gradul insemnaldtii sale istorice(subl. A.S.), dovada ell ea nu e o elucubralie" individualb, ci un fapt istoric". (A.GramsciOperc (nese. I3ucuresti, Editura PoliticA, 1969, p. 43).

14 A. Gramsci Ibidem, p. 90.Is A. Gramsci Ibidem, p. 123.

* Gramsci considerit cA filozofia praxisului este legatã de coneeptia subiectivA asuprarealitAtii, In masura In care ea o rfistoarna, tocmai expliclnd-o ea fapt istoric, ca subiec-tivitate istoricti a unui grup social", ca fapt real care se prezintá ca fenomen de speculatic"filozofietl, deft in fond nu c decit un act practic, forma unui continut social concret i modalde a face ca ansamblul societatii sa-si constituie o unitate morala (subl. A.S.) v.A. Gramsci

Opere alesc..., p. 82.

cociale*.

ea

i

sh,

si

www.dacoromanica.ro

308 ANDREI SILARD 10

rea inadvertentelor dintre idei si materializarea lor practica*. Privitaprin aceasta prisma istorista, materia** este fundamentul praxisului inactiune, este produsul unor nesfirsite procese anterioare, fiMd naturaumanizatiV, adica rezultatul transformitirii naturii de catre om. Unindteoria eu practica, filozofia praxisului se bazeaza pe aceasta conceptieintegrala a realitatii, care implica intelegerea raportului dialectic dintreorn si natura (materie), a raportului transformarii lor reciproce. Datoritaacestor elemente, precum si a inseparabilitatii dialecticii naturii de ceaoinului, materia nu poate fi socotita ca atare, ci organizata social si isto-ric pentru productie i, prin urmare, stiintele naturii trebuie consideratein esenta ca o categorie istorica, ca un raport uman". in lumina acesteiabordari critice i ummiste, filozofia praxisului e istorismul absolut, gin-direa devenita absolut ineorporata in lume i terestra, un umanism abso-lut al istoriei (subl. A.S.). In aceasta directie trebuie explorat filonul noiiconeeptii despre lume"16.

Astfel, istorismul gramscian nu se refera numai Ia procesul aparitieiunor legi, simultan cu disparitia altora, ci consideriti posibila explicareatuturor fenomenelor sociale numai in contestul progresului societatii sicunoasterii omenesti. Acest aspect rezulta implicit din identificareafilozofiei marxiste cu istorismul absolut", afirmatie care a suscitat pole-rnicile mai vii si violente***. Din ansamblul scrierilor gramsciene reiesecu marxismul este istorism in masura in care el este rational, adica inmasura in care filozofia praxisului reflectu istoria oamenilor, ereatori aiistoriei si produsul acesteia. Pentru a se realiza in practica, aceasta con-ceptie integrala despre lume trebuie su produca o norma de conduita inviata, capabila de a indrepta vointa colectiva spre transformarea raporturi-lor sociale. Expresia coerenta a conceptiei despre lume existenta in socie-tate, aceasta filozofie devine norma de viatl, calauzu de actiune colectivacare actioneaza asupra realitatii in sensul modificarii acesteia ; ea este410, de a deveni istorie" in momentul cind este inzestrata en o vointacolectiva. Astfel spus, o filozofie este rationala" in masura in care, core:punzind unor necesitati istorice objective, ea devine real" '*, Hind cauzareala; a schimbarilor in realitatea inconjuratoare

* Pentru aceste conceptii, v. A. Gramsci Opere alese... p. 65, 96 97 98, 103, 101,123-128.

** Conceptul de materie" utilizat de Gramsci este natura, realitil 1 ineonjuratogrena categoria filozoficá, adica o realitate a priori si autonoml, situata in afaia oin MM.

16 A. Gramsci. Opere alcse. Bucuresti, Edit. politica, 1969, p. 125-126.*** Pozitia istorista a lui Gramsci, care suscita Inca controverse, se insereaza in prirnul

rind in lupta contra deformirilor m^caniciste si fataliste ale conducatorilor Internationalei a11-a. Conceptia sa este pusa in slujba valorizarii subiectivitatii In vechrea trecerii la actiuntpolitica, iar exagerarile Iv! Gram;ci sint o reactic la lecturile contem?lative si anchilozante aleCqpitalului", simultan cu neglijarea revolutiei pe care istoria o p inea la ordinea zilei.

**** Acest proces de transformare a teoriei In real" reprezinta pentru Gramsci o rezultantaa legaturii strInse dintre economic i suprastructur:i. (A. Granuei II in iterialisrno storico...p. 39-40).

in sensul celei de a XI-a teze mardste despre Feuerbach.

a

a

cele

so

.I www.dacoromanica.ro

11 CONCEPTIA LIJI ANTONIO GRAMSCI DESPRE ISTORIE 309

Exista deci, aparent la Grarnsci o conceptie antropologica despreistorie, caci fundamentul gindirii istoriste gramsciene II constituie inter-pretarea conceptului de natura umana". Omul este privit ca un proces,un produs al dezvoltarii istorice, o cucerire treptata a propriei identitati,o devenire solidara in orice moment cu intregul trecut. In conceptia gram-sciana unitatea genului uman nu poate fi definitci, prin natura biologicacomuna, nici pnin facultatea de a rationa*. Natura umana" este corn-plexul raporturilor sociale" care include ideea devenirii omul nu esteniciodata pe deplin format ; el devine, se schimba necontenit impreunacu schimbarea raporturilor sociale". In acest sens se poate spune e na-tura omului este istoria"17, adica un proces de devenire, in cadrul caruiafiecare om neaga ideea i conceptia de orn in general", care nu poateexista in istoria reala. Astfel, gratie unitatii i chiar identitatii pe care ostabile,te intre filozofie, istorie i politiciL, care justifica' de fapt pozitiasa istorista Gramsei releva legaturile care unesc intre ele toate nivelu-rile unei formatiuni social-economice, influentarea lor reciproca avindloc in procesul trecerii de la necesitate" la libertate". Prin prisma acesteilegaturi, identificarea filozofiei praxisului cu istorismul absolut apare maiclara din punct de vedere logic : filozofia, atunci cind devine forta mate-riala", se realizeaza in practica prin politicil, confundindu-se cu istoriacare este in curs de realizare**. Din aceasta cauza, fiozofia i istoriaformeaza un bloc", iar orice antiistorism este in fond metafizica, caci nuadmite evidenta perisabiitatea unor concepte i legi, precum i necesita-tea reflectaxii schimbarior sociale in noi concepte i legitati. Filozofieica moment teoretic al contientizarii oamenior in ceea ce prive.,te fortaexterioarit" (economia) care ii strivete Ii revine sarcina recunoa§terii

identificrtrii contradictiilor, a elaborarii instrumentelor teoretico-prac-tice care sa reliefeze aceste contradictii in vederea subminarii raporturiorde productie existente ; tot filozofiei Ii revine sarcina demonstrarii carac-terului istoric deei temporal, caduc, al categoriilor economiei politiceburgheze, in sensul identificarii momentului realizarii vointei colective,care sa corespunda unei necesitati istorice***.

Aceasta fiozofie se concepe ea insi4i ca o faza de tranzitie a gin-(lira filozofice, deci in mod istoric i aceasta trasatura distinctiva" se vedenu numai implicit din intregul ei sistem, ci apare explicit in cunoscutateza, dupa care dezvoltarea istorica se va caracteriza Ia un moment datprin trecerea de la domnia necesitatii la cea a libertatii"". Filozofia pra-xisului" e o filozofie eliberata (sau care incearca sa se elibereze) de toateelementele ideologiee unilaterale i fanatice, este covstiinfa deplinci a contra-dictiilor, in care filozoful insui, individ sau intreg grup social, nu numai

Nu gindirea i-a unit sau i-a diferentiat pc oameni, ci ceea cc ei gindesc realinente"(A. Gramsci Opere p. 51).

17 A. Gramsci Ibidem, p. 51.** Accastil transformare a realitiltii prin ro1itic, treceiea de la teorie la practia la

istoria in devenire, nu este un proces unidirectional; filozofia care se transformfi punpoliticS in istorie trebuie sS reflecte schimbArile pc care ea InsAsi le-a produs.

*** In sensul dcscifrSi ii teoretice a posibilitalii (le modificare a structurii (economiei)potrivit principiului maixist, reluat de Gramsci, conform earuia noile relatii de productie nuse pot impune inainte ca in sinul vechii societ5i sa se fi copt conditiile materiale ale acestorraporturi (v. pag. 282, subsol).

18 A. Gramsci Ihidern, p. 85.

:

:

ii

www.dacoromanica.ro

310 ANDREI SILARID 12

ea intelege contradictiile, dar se constituie el insusi ca un element al con-tradictiei, ridicà acest element la rangul de principiu de cunoastere si,ca urmare, de actiune"19. (Subl. A. S.). Daca rationalitatea acestei filozofiieste demonstratiti prin forta ei de expansiune, ereativitatea ei* e exprimatade faptul ca ea istoricizeaza gindirea in general, care se afla intr-un raportdialectic, istoric, cu realitatea pe care o modifica oamenii.

Depozitar a unei asemenea sarcini de demonstrare a istoricitatiioricarei orinduiri sociale, filozofia ca activitate teoretica, nu ar fi fostdecit o metodologie a cunoasterii dezvoltarii istorice, ocupindu-se cu iden-tificarea faptelor repetabile i cu traducerea lor in cat egorii logice capabilede a descifra mecanismele care le guverneaza. In acest sens, fiozofia arfi fost stiinta istoriei, dar nu a unei istorii in cadrul careia principalul prota-gonist este oinul (si care este primul si cel mai important sens al istorismu-lui gramscian), ci ca o cunoastere a devenirii istorice relevata prin praxisuluman, ea istoriografie. Filozofia nu ramine insit in planul teoretic (Gramsciplasindu-se in acest sens in linia gindirii a carei sursa este G. Vico, pentrucare istoria este ceea ce s-a creat de oameni in decursul timpului) : filozo-fia realizatiti", devenita politica, se va identifica cu istoria creata de oameni ;ea va fi un istorism absolut", o monclanizare" absoluta a gindirii, unumanism absolut al istoriei". In aceasta legatura iiidisoluhilit dintre teoriesi practica, filozofia, conceputa ea o activitate teoretica, este totodatacunoasterea conditiilor de aetualizare a vointei in cadrul procesului obiec-tiv al realului. In acest sens, ea va fi stiinta dezvoltarii istorice, va fi, dupaexpresia lui Croce**, o metodologie generala a istoriografiei".

NECESITATE, LIBERTATE, INThIPLARE

Gramsci nu aprofundeaza conseeintele acestei luari de pozitie careidentifica fiozofia marxista cu istorismul absolut *** El releva insitsecretul unitatii dintre gindire si actiune, teorie si practicit, a identitatiidintre filozofie, istorie i politica, rezida, in faptul cit inegalitatile socialeconteaza numai in mitsura in care, oamenii au constiinta acestora ca indi-vizi sau ea grup social. In acest cadru, filozofia apare ca istorie in act"****,viata insasi "***, caci actiunea in istorie a legilor-tendinta se manifesta indou5, moduli : fie printr-o linie mediana trasata in jurul valorilor corn-pensatorii, fie printr-un nyu fenomen, ale carui premize sint create de

19 A. Gramsci Midem, p. 86.Filozofia praxisului este nu numai receptiva (ceca cc In mod strict ar implica simpla

reflectare a existentei) coordonatoare (ceea ce implied efectuarea unei ordondri, adeseapasive, a glndirii indivizilor), ci mai ales creatoare, termen ce trebuie Inteles In sensul"relativ" al unei gindiri cc modified modul de a simti al unui clt mai mare numär de oameni,

deci modified insAsi realitatea, ce nu poate fi gindita färá acest numilr mare. Greatoare, deasemenea, In sensul cd ea ne InvatA cd nu se poate concepe o realitate" ce ar exista prin sine,In sine, si pentru sine, ci Intr-un raport istoric cu oamenii care o modified etc.". (A. GramsciIbidem, p. 43).

** Pentru care istoria nu era declt etico-politicd", adicd numai intelectual-speculativ6.Iár legAturi nemijlocite cu realitatea. (D. Grisoni, R. MaggiorlOp. cli.. p. 154, 237-238).

*** El sublinia InsA, cã identitatea dintre filozofie i istorie este imanentA materialis-linsd doar ca previziune istoricA" unci faze viitoare de dezvoltare a societillii.

**** A. Gramsci Opere alese... p. 161.Astfel interpreteazd Gramsci, In sensul indicat de cea de a XI-a tezA despre Feuer-

bach, afirmatia lin Engels, potrivit cdreia proletariatul german este mostenitorul filozofieiclasice germane (v. F. Engels Ludwig Feuerbach $1 sfirfltut filo:oftei clasice germane. In :K. Marx F. Engels Opere. vol. 21, Bucuresti, Edit. politicd 1965, p. 304.

c.

i

mutui",

www.dacoromanica.ro

13 CONCEPTIA LUI ANTONIO GRAMSCI DESPRE I1STORIE 311

fenornene contradictorii. Problema identitatii teoriei cu practice sepune mai ales in cel de-al doilea caz, mai ales, atunci cind miscarea detransformare e mai rapida, cind intr-adevar fortele practice dezlantuitecer sa fie justificate pentru a fi mai eficiente si mai dezvoltate, sau se inmnl-tese programele teoretice, care si ele pretind sa fie justificate din punctde vedere realist, in masura in care dovedesc ca pot fi asimilate de misca-rile practice, care numai astfel devin mai practice si mai reale"20.

Problema ic1entità ii teoriei cu practica se pune cu acuitate in con-textul actiunii legilor sociale, care se manifesta ca actiunea sumara aunui urias numar de factori intirnplatori", avind, deci, un caracterstatistic. Pe scan% de masa, intimplarile se coanihileaza, actiunile se reduereciproc, si din aceasta lupta a contrariilor rezulta legitatea. Actiunileindividuale sint determinate de o multime de factori intimplatori, careadesea nu pot fi explicati rational ; aceste actiuni individuale se contopeseinsa in totalitatea actiunilor sociale (ale masei marl de oameni). Istoriainsasi exista prin unitatea dialectiea dintre necesitate si intimplare, dintreparticular si general'. Sub latura concretului, istoria este irepetabila ;ea este repetabila in general, iar categoria de formatiune social-economicareleva modul de dispozitie si ordonare a elementelor constitutive ale socie-tatii Ia un moment dat pe scant timpului istoric****.

Generalul, legitatea istorich se manifesta ca tendingi, iar determinis-mul dialectic este probabilistic, intrucit nu poate exista previziunea certa

directiei de dezvoltare a fiechrui 'element in parte . Necesitatea serealizeaza ca o medie a fluctuatiilor intimplatoare, intrucit rezultatul obiec-tiv al activitatii oamenilor nu concorda cn proiectele individuale

In conceptia lui Gramsci, .... identificarca leoriei cu practica c un act critic (subl.A.S.).prin care se demonstreaza ea practica e rationald i neeesara, sau cã teoria e realista si ratio-nala" (A. Gramsci Opere alese, p. 57).

20 A. Gramsci. Ibidem, p. 57.** Legitatea interna se manifesta la suprafata sub forma intImplaril si cauzalitatii.

Se regaseste aici conceptia lui Engels : Intimplarea este o forma de manifestare a necesitatii,fiind completarea acesteia; necesitatea, ea tendinta dominanta, ll croieste drum prin multimcaIntimplarilor. (K. Marx, F. Engels Operc alesc in 2 volume. Bucuresti, Edit. politica, vol.2, ed. a III-a, 1067, p. 477).

Fara general, repetabil, istoria ar fi fost o ingramadire de fapte brute, haotice;fara individual, specific, particular, ea ar fi devenit imperiul necesitatii oarbe.

**** Istoria a devenit stiinta tocmai prin extragerea caracteristicilor generale si repeta-bile ale formatiunilor social-ceonomice. Generalul, repetabilul exista Ineorporat In trasaturavie a istoriei ; once rupere de concret si individual In istorie, once generalizare artificialamecanica, canloneaza cercetarea in schematisin i devine o Irina a progresului social.

Se cunoaste ceea ec a fost sau ceea ce este, nu ceea cc va fi, care este unnonexistent" si deci incognoscibil prin definitie" (A. Gramsci ii materialismo storico e Lafilosofia di Benedetto Croce. Roma. Edit. Riuniti, p. 160).

Sint istorice acele evenimente, care au legatura cu Infaptuirea legitatii, ndicá cufind conducator prin labirintul trceutului. in contextul istoric Insä, ...orice actiune este rezul-tatul unor vointe diferite, en diverse grade de intensitate, de constiinta, de omogenitate Inraport cu Intregul complex al vointei colective...", Problema esentialá a identitatii teoriei cupractica este urmatoarea : .... sa construim pc o practicá determinanta o teorie care, coinci-And i identificlndu-se en elementele hotaritoare ale practicii lnsesi, sa grabeasea procesutistoric In act, facInd practica mai omogena, mai coerenta, mai efieienta In toate elementele

www.dacoromanica.ro


proiectele si actiunile fiecitrui individ sint limitate de incorsetarile momen-tului istoric respectiv. Dacit Gramsci considera cit libertatea este insitsidialectica istoriei", din insusi manifestul" salt rezulta pregnant ca liber-tatea nu este numai intelegerea necesitatii, a conditiilor istorice concrete(care insa nu sint imuabile), dar si a posibilitdlii de a le transforma prinvoinfa colectivd. Aceasta vointa este capabila de a rupe incorsetarile necesi-tatii, creind astfel premizele unei noi libertati istorice ; vointa poate deter-mina cu subiectul libertátii i forma necesitalii sit concorde. Garantia liber-tatii de actiune si a reusitei acesteia este oferita de faptul ca alegerea scopuri-lor si a mijloacelor nu reprezinta un simplu joc al capriciilor subiective,ci se incadreaza cu un coeficient de inventivitate i creativitate in alternati-vele oferite de ambianta sociala si de conditiile naturale*. Astfel, libertateaca o cunoastere a necesitatii, libertatea de a decide in cunostinta de cauzapresupune momentul mobilizarii vointei in vederea transpunerii in fapt

proiectelor umane. Libertatea nefiind o caracteristica a individului, ci asocietatii, a omului articulat intr-un complex de relatii sociale, continu-tul principal al libertatii rezida intotdeauna in transformarea, prin actiune,prin praxis, a realitatii si a existentei umane, ceea ce implica lupta oameni-br eliberarea de constringerile propriului lor trecut. Fara aceastapermanenta depasire a necesitatii ea produs al treeutului, progresul isto-ric ar fi fost imperceptibil, fieeare act, toate actiunile oamenilor putind fiextrapolate liniar din trecut, fiind in intregime determinate de necesitate**.

Oamenii nu sint insa captivii treeutului i nici marionete ghidatedoar de categorii economice pentru filozofia praxisului, realitatea nueste alteeva decit produsul interventiei, active si creatoare, a oamenilorin ceea ce ce este istorie***. Privita prin prisma istoriei acestei inter-

filozofia marxista este un umanism absolut al istoriei", care nueste insa altceva deeit un istorism absolut, caci natura omului nu se deli-neste printr-o conditie umana" generica, predeterminata, nici prin omulin general" abstract i metafizic, ci istoric, adica prin reflectarea capacitatiiumane de a se concepe in raporturi sociale dialectice si de a deveni forta

-sale, adica potentind-o la maximum, sau, dimpotriva, data fiind o anumitil pozitie teoretica,sa organizam elementul practic indispensabil pentru puncrea ei In lucru". (A. Gramsci Operealese..., p. 57).

* In conceptia gramsciana, contactul natura se realizeaza nu numai printehnica, ci si prin cunoastere filozofica. El considera ca delimitarea stricta a societatii oame-nilor" de societatea lucrurilor" conduce nu numai la un strict determinism, dar si la o ciuntirea imaginii generale despre aspiratiile umane Intr-un moment istoric dat. Gramsci pledeazapentru elaborarea unei doctrine, In care toate aceste raporturi sa fie active si In miscare, sta-bilind foarte clar ca studiul acestei activitati e constiinta omului singur care cunoaste, vrea,admira, creeaza... si se concepe nu izolat, ci plin de posibilitatile pe care i le ofera cei1ali oameni

societatea de lucruri..." (A. Gramsci Opere alese..., p. 49).** 0 asemenea conceptie mecanicista i determinista conduce In cele din urma la un

sistem dogmatic", retrograd, de asa-zise adevaruri absolute si eterne". Aceasta conceptieanti-istorista, care exclude din istorie vointa orn ilui, este un materialism vulgar", adicametafizica materiei", care nu poate sa nu fie eternd si absoluta" (Ibid. p. 88). De aceea,Gramsci subliniaza ca In expresia materialism istoric", rolul principal II are cel de-al doileatermen. (Ibidem, p. 125).

*** In istorie exista chiar posibilitatea ca uncle personalitati sa se sprijine nu pe necesi-tatea generala, ci pe una specified (avInd Insa o libertate limitata de actiune). Fara negareanecesitatii (si uneori i a libertatii), fArA voluntarisme, istoria (si politica) si-ar pierde propriaesenta, transformindu-se lntr-o simpla stiinta a naturii.

pentru

ventii,

onului cu

a

www.dacoromanica.ro

13 CONCEPTIA LUI ANTONIO GRAMSCI DESPRE ISTORIE 313

care modifica realitatea istorica.* Mondanizarea" filozofiei praxisuluiinseamna cab ea isi infige adinc radacinile in lume, neadmitind nici o inter-ventie a vi eunei fiinte exterioare ; accasta terestrizare" in-seamna ca activitatea teoretico-practica a omului, vointa sa, au inlocinttranscendent a, ca si autoreglarea naturalä.

Interventia vointei omului constient" in istorie are o importantapolitica in sensul trecerii de la simpla contemplare fiozofica la actiune, larasturnarea praxisului prin acte revolutionare. Fiozofia praxisului este unistorism si un umanism absolut, deoarece in cadrul acestei conceptii inte-grate, care se considera ea insasi istoric, tranzitiv, se recunoate ca, luptapentru innoirea sociala, constituie o posibilitate reala (in trecerea de lanecesitate" la libertate"), pe care istoria o ofera ca sansa vointei colec-tive a oamenilor reali***. Filozofia praxisuluiexpresia cea mai cora-pleta a contradictillor istorice", este implicit legata de necesitate', sinu de libertate", care nu exista si nu poate Inc s existe istoric"21Marx inaugureaza pe plan intelectual o epoca istorica ce va dura proba-bil secole, adica pina la disparitia societatii politice ...****. Numai atunciconceptia sa despre hmie va fi depasita (concept ia despre necesitatea depa-ita de conceptia (lespre libertate )22.

PARTIN ITATE tit MMI lit ISTORIC

Din istoricitatea filozofiei praxisului, (filozofie care afirma in modnecesar istoricitatea oricarei conceptii despre lurne si viata), rezultii inmod implicit ca fiecare adevar", considerat etern, imuabil, absolut,avut origini practice si a reprezentat o valoare provizorie pe o anumitatreapta a dezvoltarii istorice. De aceea, fiecare eveniment, fiecare con-ceptie despre lume trebuie examinata istoric, in dinamica sa, caci con-statarea c sistemele filozofice au fost depasite nu exclude, din punct devedere istoric, faptul ca, ele au fost valabile si ca au indeplinit o frmctienecesara ele erau demne de a se prabusi nu constituie o judecata,morala sau de igiena a gindirii, emisa dintr-un punct de vedere obiectiv",

Indhidualitatea fiecarui om exclude existenta In istoric a conditiilor asemanatoare".iecare indiN id arc Intotdcauna un grad de libertate, fiind tocmai creatorul i purtatorul con-

ditiilor asemanatoare" (v. A. Gramsci Opere alese..., p. 65). Libertatea, care Inseamndrealizarea unor posibilitati, simultan, cu eliminarca altora, este strIns legata de acest continutal notiunii de umanism.

** Notiunea de vointa colectiN a", care apare frecvent In scrierile lui Gramsci desem-neazil constiinta activa a necesitatii istorice" (protagonistul efectiv istoriei reale). Aceastãvointa nu se poate constitui decit pe un teren ideologic prealabil pregatit, prin initierea, de catrePartidul revolutionar, a unei reforme intelectuale si morale", care se bazeara pe sinteza aspi-ratiilor claei revolutionare si a altor forte sociale, cc militeaza pentru o Innoire a societdtii.

*** Vointa colectiN a se sprijina pc cca individuala, desi aparent fiecare individ estelipsit de forta nececara pentru a efectua schimbdri sociale. Faptul acesta e adevdrat Ora laun puilet. Cad fiecare individ se poate asocia cu cei ce doresc aceeasi schimbare... i sa obtindo schimbare n.ult mai radicala decit cca care i se paruse posibild la prima vedere". (A. Grainsci

Op. alese , p. 49).21 A. Gramsci, Jbidm, p. 86.**** Stat.

Dacä dovedim ca vor disparea contradictiile, dovedim implicit ca va disparea,adica sn fi depasita, i filozofia praxisului : In imperiul libertatii", gindirea, ideile nu se vorputea naste pe terenul contradictiilor si al necesitatii luptei" (A. Gramsci Ibidem, p. 86).

22 A. GrvmsciIbidem, p. 69.

cii

al

www.dacoromanica.ro


ci o judecata dialect-istorica"23. Afirmindu-se contra metafizicii jistorice,*ca §i impotriva prezenteismului"" lui Croce, Gramsci remarca ea, inconceptia filozofiei praxisului, istoria este progresul, care insumeaza dia-lectica conservarii §i innoirii coneomitente, dar innoirea conserviti treeu-

depkindu-l. Actiunea arbitrark conjuncturala a istoricului de a abordaunilateral trecutul, Fara legaturi en ansamblul general si cu procesul isto-lie in sine devine un simplu act de vointa arbitrarit, expresia unei tendintepolitice unilaterale, de moment, care poate oferi temei nu stiintei, ci nemij-locit ideologiei politice. Ceea ce se retine din trecut pentru posteritate,nu poate fi determinat a priori de savanti §i filozofi, ci este un rezultat alprocesului insu§i, al necesitatii istorice. Numai astfel se poate intelege

perspectiva sistemica procesul istoric, precum si filozofia istoriei,.care demonstreaza ce efort colectiv a costat modul nostru actual de agindi, care rezumit §i adunit toata istoria trecuta, chiar si in ceea ce pri-ve§te erorile §i delirurile sale, care, de altfel, daca au fost savir§ite in tre-qeut §i au fost corectate, nu inseamna ca nu se repeta §i in prezent i nuse cer sa fie inca o data corectate"24.

Cunoa§terea istoriei, ca §i faurirea ei, este opera oamenilor. /n cerce-tarea istoriei, pe calea care duce de la fapte la legi (metoda istorica)de la legi la fapte (metoda logica), fiecare istoric este calauzit de cuno§-tintele, conceptiile §i ideile sale, iar relief area adevarului istoric este con-ditionata de incerearile sale de a se retrage in spatele unui punct de vedereobiectiv, pe care sa-1 reprezinte. Gramsci arata basil ca, in cunoa§tere nupoate exista o obiectivitate in sine", cu caracter extra-istoric" §iextrauman", adica independenta de activitatea teoretico-practica a omu-lui ; ca i realitatea, cunoa§terea, obiectivitatea §i adevarul sint intr-opermanenta devenire istorica. Obiectivitatea este punctul de convergentaa rezultatului multiplelor interogari i cercetari teoretico-practice a oame-nilor, verificate de praxis ; nici o data" nu devine obiectiva" decit inmasura in care §i-a capatat acest statut prin praxis-ul oamenilor***. Obiec-tivitatea este intotdeauna legata de prezenta omului, de activitatea gno-seologica §i productiva, adica de activitatea subiectiva",universal-subiec-tiva****. Caci Ufa om, ... eine va decide asupra unei asemenea obiecti-

2: A. Gramsci Ibidcm, p. 114.* A considera Intreg trecutul filozofic ca un delir i o nebunie nu e numai o croare

datoratA unei conceptii antiistorice caci aceastA conceptie cuprinde pretentia anacronicti dea cere trecutului sA glndeasca Lisa cum &dim noi azicI reprezint i un adevArat reziduu demetafizicd, cAci ea presupune o glndire dogmatica valabilA In toate vremurile si In toate tArile,dupa mfisura careia se judecA Intregul trecut". ( Idem).

** Croce milita pentru o istorie scrisA In functie de interesele epocii In care trAieste is-toricul, o istorie angajatft fatA de interescla prezentului.

24 A. Gramsci Opere alese, p. 25.** Gramsci se IntreabA pe bunA dreptate : FArA om, ce ar fi Insemnat realitatea unl-

versului?... FArA activitatea omului, creatorul tuturor valorilor, chiar stiintifice, ce ar fi oblec-tivitatea? Un haos, adicA nimic, vidul... (A. Gramsei II materialismo storico e la filosofladi Benedetto Croce. Torino, Einaudi, 1949, p. 56).

**** Pentru a demonstra obiectivitatea realitgii se face Intotdeauna apel la istoriela oameni; din aceastA cauzd, obiectiv InseamnA Intotdeauna obiectiv din punct de vedereuman", ceea ce corespunde exact cu obiectiv din punct de vedere istoric", altfel spus obiec-tiv" ar Insemna In mod universal subiectiv" (A. Gramsci Ibldem, p. 111). Filozofiaistoria shit din nou indisolubile, caci realizarea unitAtii genului uman", a unei obiectivitAti"cu caracter universal, certificate si acceptate de cAtre toll oamenii, unificati istoric, nu poatcavea loc declt o datA cu disparitia contradietiilor care submineazA societatea umanA si a tuturor

Intr-o

tnl,

si

Ii

www.dacoromanica.ro

1 7 CONCEPTIA LUI ANTONIO GRAMSCI DESPRE DSTORIE 315

viati ? Cine se va putea plasa in aceasta speta de punct de vedere alcosmosului in sine" FA ce va insemna un atare punct de vedere7"25.

Pe calea spre domnia libertatii", judecata de valorizare va fi legatIde partinitate, iar raportul obiectivitate-partinitate va fi raportul dintrecerintele progresului procesului istoric 0 interesele fundamentale ale cla-sei revolutionare. In acest context, obiectivitatea omului de §tiinta, aistoricului, coincide cu partinitatea sa,* in mAsura in care cercetarile salesint axate pe legile obiective (universal-subiective") care din trecutprin prezent indica calea spre viitor. Aceasta coincidentá a partinitatii0 obiectivitgii reclama intransigentI fatiti de tendintele de denaturareprivind sensul procesului istoric §i fata' de ideologia politica care se degaj5,din acest fals. Inlocuirea cercetarii cu inghesuirea realitatii istorice intr-oschema conjuncturall, dictatA de imprejurari de suprafata, subiective,vremelnice, conceperea istoriei prin intermediul schemelor naturaliste §ipozitiviste inseamniti, in cele din urmit, nu o cautare §tiintificl a elemente-lor concrete ale devenirii istorice in inrantuirea lor dialectica, ci este oincercare zadarnicá de a recupera trecutul §i de a-I utiiza pentru determi-narea viitorului, prin descifrarea unei cauze fundamentale", unei cauzea cauzelor"**, care sa justifice a posteriori 0 a priori orice eveni-ment.

Con0iinta de clasiti devine con0iintiti istoriciti abia in 'capitalism',mai exact, cu dezvoltarea capitalismului. Filozofia praxisului a dat o lectiede tiinta, a politicii chiar adversarilor ei cci dacl intemeietorul filozofieipraxisului a analizat exact realitatea, el nu a facut decit sa, sistematizezein mod rational §i coerent ceea ce agentii istorici ai acestei realitati sim-teau .,i simt in chip confuz F,4i. instinctiv §i de care ei au devenit mai con-0,ienti dupa critica adversarului"". Realitatile istorice au confirmatparerile §i previziunile gramsciene.****

conditiilor de alienare a oamenilor. Astfel, lupta pentru libertate, pentru unificarea istoricA agcnului uman este In cele din urmrt o luptA pentru obiectivitate, adicA pentru o societate umanA"sau umanitate socializatil" (in sensul celei de a X-a tezc despre Feuerbach).

35 A. Gramsci Opere alese... p. 111.* Convingerile politice, partinitatea istoricului nu pot fi identificate cu valoarea cerce-

tArilor sale, tot asa cum orientarea ideologicA justA nu fereste in mod automat pe istoric deerori si nu poate Inlocui mAiestria profesionalA. Istoria si cunoasterea fiind procese, In cAutareaadeviirului istoric mai avansat" este cel, care se situeazA pe punctul de vedere ea adversarullui ar putea exprima o exigentA ce trebuie IncorporatA, fie si numai ca un moment subordonat,In propria lui constructie" (A. Gramsci Opere, alese, p. 40).

* Convingerea eronatA ea metodologia istorica a fost conceputA stiintific" doar InmAsura In care se permite In mod abstract sA se prevadA" viitorul societAtii", Il determinApe unii istorici sii continue cAutarea cauzelor esentiale, si chiar a cauzei prime", a cauzeicauzelor" (A. Gramsci Op. alesc, p. 104).

* PArere exprimatA si de G. LukAcs ( .... doar o datA cu capitalismul... constiinta declasA a ajuns In stadiul In care ea poate deveni constientA").

2° A. Gramsci Ibidem, p. 75.*** Privit retrospectiv, se poate spune cA, la Inceputurile sale, capitalismul a fost un

empirism ; el nu a fost imaginat si descris Inainte de a lua nastere. Capitalismul s-a manifestatspontan si sporadic In diferite puncte ale globului, atunci clnd uncle tar! au atins un anumitnivel de dezvoltarc. Nici o revolutie burghezA nu s-a proclamat ca atare ; nici un stat, In carea triumfat revolutia burgheza (pasnicA sau violentA), nu s-a proclamat capitalist". OrInduireaburghezA a apArut si s-a dezvoltat fArA un proiect conslient ; abia sub influenta criticii adver-sarului" : teoria marxistA, iar apoi a revolutiilor socialiste, capitalismul a capAtat o constiintAde sine, adaptlndu-si In mod constienl raporturile dintre structurA si suprastructurA In vedereasupravietuiril acestei orinduiri. www.dacoromanica.ro


Capitalismul a aratat insa, cum pe mura institutionalizarii ideo-logiei sale, s-a manifestat pregnant tendinta de denaturare a adevaruluiistoric, al sensuhri istoriei, pentru a acigura unor grupuri sociale conserva-rea si perpetuarea pozitiilor lor sociale. Blestemul istoriei care planeazaasupra burgheziei conduce in cele din urina constiinta sa istorica la con-flict, la contradictie cu sine insasi, constiinta realit fiind siita sa se auto-suprime, facind loc constiintei false*, a celei care doreste cu orice pret sitjustifice viabilitatea ordinii sociale existente. Falsul istoric, bazat uneori,chiar i aparent, pe irn consens social privind o imagine traditionala asu-pra trecutului, traieste intr-o simbiozit cu cultivarea sentimentului de satis-factie privind prezentul. Dualismul constiintei, falsitatea ei, se perpetueazaprin cultivarea spiritului de automultumire conditie necesariti a stabi-lititii consolidarii regirnurilor depasite, impiedicind prin atitudinea pecare o propagit depasirea reala a contradictiior sociale**. Acest mod dea privi istoria (care este intr-o strinsiti leg'atura cu filozofia si politica) esteacceptata de oameni in vrernuri normale"***; noile judecititi si reinter-pretari ale istoriei apar in perioadele de criza si opozitie fatisa, cind dis-pare optimisrnul privind posibilitatea unei purificari" prin viitor, iartrecutul, blamat pentru prezent, este supus uuor cercetari riguroase prinprisma problemelor i dificultatior prezentului istoric****.

Metodologia istorica marxista nu postuleaza (asa cum se mai pre-tinde uneori sau cum o interpreteaziti Inca dogmatic cei ce se pretindaparatori fideli ai acesteia) cit toate fluctuatiile politicii si ideologiei sintexpresii imediate ale economiei. Gramsci se refera la precautiile in acestsens chiar a fondatorilor materialismului istoric, la dificultatea de a iden-tifica pas cu pas, in mod static, evolutia structurii (economiei) si de a exa-mina politica (deci, istoria) ca un simplu reflex" al tendinlelor de dezvol-tare a economiei. Istoria se dezvaluie in perspectiva timpului, iar eveni-mentele au intotdeauna o semnificatie postuma", a efectelor lor.*****Efectele constituie un lant in care, unele verigi, aparent importante, Iipierd cu timpul semnificatiile (si Myers). Criteriile de evaluare ale evenimen-

* Aceastii idee gramsciand este sugestiv exprimatd de G. Lukács : , constiinta falsi setransformk in falsitatea constiintei".

** Inchistarea metafizia lipsa capacitiitii de regencrare i Innoire, In general crizaideli de progres nu este deci o crizd a ideii insCtsi, ci o crira a purtatorilor acestei idei, care audevenit ei 1nii natura" ce trebuie dominatil" (A. Grainsci Opere alese, p. 53).

*** in vremuri normale", mernbrii unui grup social, care are o conceptie propriedespre lume", pot Imprumuta de la membrii unui alt grup social, din motive de supunere sisubordonare", unele idei sau chiar o conceptie, pe care o proclatna In vorbe i pe care iilnchipuie chiar cd o urmeaza...". In timpul crizelor, a vremurilor exceptionale", grupul res-pectiv se elibereazd de orice subordonare si se pune In miscare ca un ansamblu organic, urrnIndu-sipropria conceptie (A. Gramsci Op. cit., p. 25).

**** Cercetarea trecutului, datoritii imperativelor prezentului, nu Inseamnit subiectivisnideclt dacd se Incearcd modernizarea" istoriei (in sensul preconizat de Croce), prin stergerealimitelor calitative dintre trecut i prezent. Semnificatiile istoriei se dezvAluie In plenitudineIn perspectiva timpului si este firesc ca unele judecilti sd se modifice (A. Gramsci Scricrialese, Bucuresti, Edit. Univers, 1973, p. 108).

A. Gramsci Opere alese , p. 89.

i

www.dacoromanica.ro

19 CONCEPTIA LUI ANTONIO GRAMSCI DESPRE ESTORIE 317

telor din trecut variazI in timp, se modificl perceptia si selectia fapteloristorice, ceea ce conduce implicit la modificarea imaginii despre istorie.

*Conceptia lui Gramsci despre adevkul §tiintific si partinitate*

derivI din intreaga sa conceptie despre istorie* * ca teren de afirmare aluptei oamenior pentru libertate intr-o realitate dialecticI, care nu poatefi definitá decit prin prezenta umanrt, c/ci realitatea este si ceea ce oameniitransform*/ prin actiunile si proiectele lor, prin decizii, sperante, hot/-rire §i luptl.

Prin intreaga sa activitate teoreticrb si practicl Gramsci a militatcontra sablonkii viitorului si denaturkii prezentului istoric, de dragulincadr/rii procesului istoric intr-o schem/ prestabilita***. De la primelearticole din tinerete si pin/ la ultimele file ale Caietelor", redactate invara anului 1936, Gramsci a fost receptiv la orice fapt istoric, la orice idee,pe care le-a examinat ins/ intotdeauna la lumina critic./ a evidentei isto-rice, prin plasarea fiecrbrui fenomen, in totalitateos sa**** , in contextul proce-sului istoric. El a considerat intotdeauna cá orice faz'a structural-a" trebuiecercetatil concret, numai dup./ ce ea a parcurs intregul au proces de dez-voltare"27; in timpul procesului insusi, aceast/ analizI nu poate fi efectuatIdecit incomplet si ipotetic .

Intreaga sa metodologie s-a regkit in activitatea practicI de for-mare si intkire a P.C.I., desf/surat'a de-a lungul unui sir de grele Meer-cki, intr-im efort continuu de descifrare stiintificI, creatoare a realitki-lor concret istorice.******. In lucrarile si in activitatea sa, Gramsci revinein permanent/ la ideea 6', ..." in realitate se poate prevedea in modstiintific" doar lupta, nu momentele ei concrete, care nu pot 0, nu fie rezul-tatul unor forte contrastante, in continu/ miscare, forte ce nu pot fi

* Partinitatea este privitA si prin scopul politic al filozoliei praxisului : crearea con-ditillor pentru a asigura progresul intelectual al maselor" (A. Gramsci Op. cit., p. 30).

** Conceptia gramscianA despre istorie se regaseste In studiul unor pasaje ale istorieiitaliene, cum e cazul Risorgimento"-ului, ca si In analiza unor fenomene social-politice. Gramscis-a opus oricarei tratAri si interpretAri eurocentrice a istoriei, conferind acesteia o dimensiuneautentic universalA. Subliniind itnportanta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, el astabilit totedatft o relatie strInsd lntre implicatiile luptei antiimperialiste a clasei muncitoaredin Wile avansate economic si lupta popoarelor asuprite pentru independenta nationalA. Totasa cum preocuparile lui Marx I-au condus pe acesta la studiul unor experiente istorice din dife-rite parti ale globului, Gramsci a analizat specificul luptei de eliberare a tarilor din ExtremulOrient ca parte componenta a procesului revolutionar mondial (Gramsci Ordine Nuovo,Torino, 1963).

*** Aceste denaturAri se rAsfrIng nu numai asupra calitatii operelor stiintifice elaboratedespre prezent si trecut, dar si asupra dezvoltArii procesului istoric Insusi, In numele cAruia seefectueazd aceasta ciuntire voitA a realitatii.

**** CAlAuzA In descifrarea si catalizarea procesului istoric, adevArul se relevA nu numaiprin analizA, clt mai ales prin sintea, cad... societatea, ca si omul, este Intotdeauna In modesential o unitate istoricA..., care se dezvolta negIndu-se si depAsindu-se continuu. Politicasi economia, mediu si organism social constituie Intotdeauna o unitate si unul din marile me-rite ale marxismului constA tocmai In afirmarea acestei unitati dialectice" (Organizare econo-micA si socialismul" apArut la 9 februaric 1918 In II Grido del Popolo" ; v. A. GramsciEcrits..., 143).

27 A. Gramsci Opere alese, p. 89.Adesea forma mascheaza fondul, Gramsci furnizlnd ca exemplu istoria bisericii

care, In multe privinte null gaseste explicatia In economic. (A. Gramsci Ibidem).P. Togliatti Antonio Gramsci, Roma, Edit. Riuniti, 1967.

www.dacoromanica.ro


reduse la o cantitate fixei, deoarece in ele eantitatea devine necontenit cali-tate"28 (subl. A.S.). Toot& activitatea politic& desfa§urata' de Gramsci afost ghidatil, de semnificatiile §i implicatiile acestei constatari, care conducela transformarea bataliei pentru socialism intr-o autentic& necesitate amomentului istoric, intr-o descoperire, proprie fiecrtrui partid, a CAilor desolutionare a contradictiilor sociale, a solutiilor ce depind de thc, timp,calea spre prezentul istoric §i interdependente. Rezultanta, direct& a con-ceptiei sale despre istorie, convingerea lui Gramsciurmat& neabraut inpractic& c revolutia nu este un act determinist §i nici o rezultantilmecanic& a unei crize economice, ci un proces complex care antreneazillegltura dialectic& dintre baza economic& §i suprastructur, a fundamentattoate actiunile sale teoretico-practice de revolutionare a mentalitatilor,de desfA§urare a luptei pentru reformare moral& §i intelectuall" a socie-t64ii in toate compartimentele ei. Efortul lui Gramsci de a uni dialec-tic in insi conceptia despre istorie toate laturile teoriei §i practiciirevolutionare §i de a transforma partidul revolutionar in organizatoruleducatorul maselor este o consecintl direct& a conceptiei sale despre revo-lutie formatil inc.& sub influenta M.R.S.O. §i are drept component&esentialI lupta mig&loasI §i permanent& pentru demonstrarea unui numarcrescind de oameni a necesit&tii unei reformari morale §i intelectuale

Prin prisma actualitatii componentelor ideologic& §i cultural&a luptei pentru socialism, Gramsci apare astdzi ca o prima deschidere crea-toare a mi§carii revolutionare din Italia in efortul ei de a forma o con-§tiintl national& modern&, cu toate implicatiile sale politice §i culturale.

Demersul istoric gramscian, fundamental opus oricarei metodologii detip paternalist, de vulgarizare §i denaturare a realitatii, de generalizitrisui-generis §i de monocentrism in gindirea §tiintifica, nu putea 85, nu ridicein permanent& problema concordantei teoriei cu practica", care in fondeste calea afirmarii adevárului §tiintific (chiar incomplet, ca,ci §tiinta istoricareflect& §i progresul cunoa§terii, a metodelor acesteia, adevarul absolut"fiind continut in succesiunea adevárurilor relative, partiale). Adevaruleste revolutionar numai in másura in care se opune oricaror denaturariale realitatii, indiferent de motivarile §i ratiunile acestora, deformari careperpetuate, rise& s& conduc& In depolitizarea §i pasivitatea maselor.Gramsci considera ca aceste subterfugii nu sint necesare noii viziuniasupra lumii, ca filozofia praxisului n-are nevoie de proptele eterogene ;ea insI§i e atit de puternica i fertill in adev&ruri noi, incit lumea vecherecurge la ea pentru completa arsenalul cu armele cele mai moderne

28 A. Gramsci Opere alese..., p. 104.in limbaj istorico-politic se poate afirma cã, In conceptia lui Gramsci, exercitarea

puterii de care burghezie, mai ales In tári cu suprastructuri dezvoltate, nu este numai expresiaraporturilor economice dominante In acel moment istoric, ci iniflocul pentru structurareacadrului social necesar pentru ca ideile i obiectivele acestei clase Ca capete valori i valente,cel putin In aparentA, universale. Reteaua complexA de conditionari ideologice, politice siculturale este destinatA sd modeleze un anurnit mod de viap si o anume viziune asupra lumii,care avInd drept scop asigurarea perpetuArii dominatiei politice a burgheziei determinA caIn momentele de crizA glndirea si actiunile majoritatii populatiei sA coincidA cu interesele puterii(A. Silard, Antonio Gramsci: 40 de ani de la moarte. RomAnia LiterarA" X, nr. 19, 12 mai1977, p. 20-21).

**P . Apostol Prefalä la Opere alese", p. 6 7.

societatii".

a-§i

*

8i

www.dacoromanica.ro

21 coNCEPTIA Ian ANTONIO GRAMSCI DESPRE ESTORIE 319

si mai eficace"29. Viabilitatea acestei conceptii despre lume reclama osingura conditie rnetodologic'a prealabila : aceea de a avea discerndmintsi o atitudine critica fata de orice teorie, judecata sau afirmatie, de adelimita lait-motivul, elementele devenite stabile si permanente in operaoricarui ginditor,* tinind searna de faptul ca. pasiunile, stilul vioi" sintadesea surse ale unor erori de logica, iar rapiditatea mai mare a gindiriie adesea in detrimentul soliditatii ei".39 Numai astfel marxismul evitatrasaturile fiozofiilor speculative**, care caracterizeazá declinul unei gin-diri institutionalizate (si reactia ei impotriva acestui declin) dupa atinge-rea apogeului***.

Adevarul stiintific se afirma ca un pesirnisrn al inteligentei", con-ceput de Gramsci ca o atitudine dialectic, inseparabila de optimismulinimii" pe calea lung i dificila de formare a unei vointe colective revo-lutionare. Inteligenta este pesimista, intrucit ea cunoaste in permanentalimitele cuceririlor ei in procesul descifrarii si rezolvarii contradictiilor,precum si riscurile extremelor in calea de tranzitie a societatii oarne-nilor" de la necesitate" la libertate". Optimismul este generat de actulpolitic, prin care vointa adera la realitate in scopul transformarii acesteiaprin praxis, adica prin politic, intr-un sens revolutionar.

In inchisoare, Gramsci va elibera formula numai adevarul esteintotdeauna revolutionar" de utopiile****, entuziasmul facil si rezonantaidealista a tineretii sale . 1i va restitui insa intreaga sa semnificatie

atunci cind va scrie ca in politica de mase, a spune adevaruleste o necesitate politica"31.

NOTE ISTORICE

Benedetto Croce (1866 1952) istoric, filozof i om politic italian. Ministru al cducatieinationale In ultimul cabinet (1920 21) Giolitti. (v. A. Gramsci Opere alese. Bucuresti,Editura Politica, 1969, p. 27). Dupii cel de al doilea razboi mondial a fost senator.

Atras de marxism Inca din tinerete, In special sub influenta lui A. Labriola, Croce s-aIndreptat insa rapid spre conceptii revizioniste, asa cum o atestii escul sau intitulat Materialis-

29 A. Gramsci, Op. cit., p. 124.* Gramsci mentioneaza criteriile de prudenta fata de operele lui Marx si Engels, reco-

mandind studierea atenta a acestora, In vederea stabilirii corecte a aportului ficcaruia la dez-voltarea materialismului istoric (A. Gramsci, Op. cit., p. 70-72).

39 A. Gramsci, Op. cit., p. 72.** Gramsci considera ea In prezent, filozofia praxisului nu poate face decit o afirmatie

generala" despre stadiul viitor al societatii omene5ti ; In fapt, ea nu poate sa evadeze de peactualul teren al contradictillor, nu poate afirma, declt In general, o lume lipsita de contradictii,fara ca prin aceasta sa nu se creeze imediat o utopie" (Op. cit., p. 86). Tocmai datorita acestorlimitari obiective, propozitia privitoare la trecerea de la domnia necesitatii la cea a libertilt.iitrebuie analizata si elaborattl cu multa finete si delicatete" (p. 88).

*** v. A. Gramsci, Op.cit., p. 61-62.**** In eonceptia gramsciana, utopia are o certa valoare filozofica si politicS, conducind

la fermentarea revoltelor contra realitatii inacceptabile, la constientizarea oamenilor. Gramsciconsidera religia ca o gigantica utopie" o grandioasa tentativa de a Impaca intr-o formamitologica contradictiile reale ale vietii istorice" (A. Gramsci Op.cit., p. 86-87). Ideilepropagate de religie au lost in buna parte nobile ; insa tot religia, biscrica devenita o alie-nare a credintei, a contribuit adesea In decursul istorici la potolirea elanului revolutionar.

M. A. Macciocchi, Pour Gramsci, Paris, Edit. du Scuil, 1974, p. 40n A. Gramsci, Passato e presente. Torino, Ed. Einaudi, 1952, p. 53.

10 c. 7727

politicd,

www.dacoromanica.ro


mul istoric $i economia marxistil", publicat in anul 1900. Aceasta lucrare furniza, asa cumremarca Gramsci, armele intelectuale pentru dona din cele mai importante miscAri revizionisteale epocii, celei a lui Bernstein In Germania si a lui Sorel In Franta". Intrevazind In recrudes-centa revizionismului un aport important al operei sale. Croce a crezut ca a lichidat", marxis-inul, pc care-I considera ca o putt schema economicA de interpretare a istorici".

Aldturi de G. Gentile (care mai tirziu a aderat la miscarea fascistA), Croce este considerata fr parintele neoideilismului italian, In mAsura In care In luerdrile sale el a redus realitateala u.a a spiritului si istoria conereta la cea a ideilor*. Afirmindu-se contra determinismuluimecanicist de orice natura, idealismul crocean restituia omului locul sail de unic protagonist5i creator al istoriei si nega schemele prestabilite, fataliste care si-au croit loc In filozofia istorieide la Inceputul secolului al XX1-lea. Acest aspect pozitiv al activitAtii lui Croce a ancorat InsaIn scheme care acordan omulni statutul abstract de orn universal", definit ca o idee, rupta derealitatea sociald, motorul istoriei fiind considerata glndirea, spiritul. Redind omului primatulplcnitudinii sale, dar operind in permanenta cu natura umanA, generalizata, abstractii, ruptd derealitAtile social-economice, Croce proiecteaza pe omul concret, pe ficcare individ, in afaradezvoltdrii istorice**. Filozofia, identificata cu istoria, era considerata ca stiinta a spiritului",in timp ce stiintele naturii nu constituiau decit un pseudo-concept", Intrucit ele crau legate dematerialitate i deci, private de caracterul de universalitate a spiritului.

Dusman declarat al socialismulni, Croce a fost un politician liberal, care In timpuldictaturii lui Mussolini s-a situat pe pozitii antifasciste. El si-a exprimat In nenumarate rinduriopiniile sale antifasciste, fara a fi Insa persecutat pentru ele. Aceastil atitudine a regimuluifascist fata de el se explica prin faptal cA, Inca de la Inceputul sccolului, Croce a devenit celmai bun instrument de daminatie al burgheziei, care asa cum remarca Gramscl a con-tribuit substantial la hegemonia unui grup social asupra hegemoniei nationale In totalitatea sa".Datorita prestigiului de care se bucura Croce (Gramsci considera e;1 in anul 1918, el era celmai mare glnditor al momentului"), conceptiile sale devenisera treptat o dogma pentru intelec-tualitatea italianA. Astfel, generatii de italieni au afirmat ca istoria, cu locul ei privilegiat Inansamblul stiintelor, acordat de Croce, este istoria ideilor, a spiritului care se dezvoltA, semi$ea continuu spre libertate, fara a tine seama de forte materiale, economice si sociale, iararta era considerata ca independentA de istoria reala, avIndu-si obirsia doar In constiinta moral&

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, sub presiunea valorilor culturii moderne, a filozofiei$tiintei, a marxismului, curentul crocean a pierdut teren i audientA, dar si-a pastrat influentaasupra unor categorii ale intelectualitAtii italiene (de exemplu, invAtatorii). DacA azi Croce esteingropat din punct de vedere cultural si al filozofiei istoriei, acest fapt se datoreste in bunaparte ennoasterii i difuzarii operei gramsciene, care a luat nastere tocmai In lupta contra con-cent iilor croceene. Gramsci insii era constient de faptul cA, glndirea lui Croce a reinnoit culturaitaliana, provinciala si de inspiratie pozitivistA, si a stIrnit o crestere a interesului tinerilorpentru marxism, tot asa cum hegelianismul a constituit pentru tinArul Marx originea unei noiconceptii despre istoric si legile ei. Gramsci insusi a utilizat creator lectia sa de neohegelianismIn lupta contra materialismului vulgar, prin relevarea dimensiunilor etico-politice ale materia-lismului istoric***.

Datorita influentei exercitate de conceptiile si personalitatea lui Croce asupra intelec-tualilor, si mai ales a acelor elemente ale gindirii acestuia care, situlndu-se In linia traditiilorincepute de intelectualii Renasterii, militau pentru educarea oamenilor de sus", fara a intradirect In actiunea politica $i istorica raala, Gramsci 1-a considerat ca fiind principalul adversarcc trebuie atacat, reactionarul cel mai daunator al peninsulei"****. Confruntarea sa cu Crocenu este numai o lupta teoretica, ci i un moment politic si cultural, In masura in care scopul

* Gramsci considera ca in conceptia lui Croce istoria devine o istorie formala, o istoriea conceptelor si, in ultimd analiza, o istoric a intelectualilor, ba chiar o istorie autobiografica agindirii lui Croce..." (A. Gramsci Opere alese. Bucuresti, Ed. politica, 1969, p. 85).

** Rupt de realitAtile social-economice, istorismul crocean cade pradd racilelor pe caredorea sa le combata" : pozitivismul, schematismul, determinismul mecanicist. Viziuma saasupra dialecticii istoriei este de tip evolutionist, Croce concepind dezvoltarea istorica ca pe ocompetitie sportiva, cu arbitrul sau i cu reguli prestabilite care trebuie riguros respectate...".(A. Gramsci 11 materialismo storico e la filosofia di Benedetto Croce. Roma. Ed. Riumti, p.265).

*" Nu este adevarat cA filozofia praxisului exclude istoria etico-politica, adicA faptulca, ea nu recunoa§te realitatea unui anumit aspect al hegemoniei, CA ea nu acordd nici o impor-tantA directiei culturale §i morale i cA ea considera doar pentru punt aparentA fenomenelesuprastructurale" (A. GramsciII materialismo storico e la filozofia di Benedetto Croce. Torino,Einaudi, 1949, p. 189).

'* M.-A. Macclocchi Op. cit., p. 76 77.

0

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIA LIM ANTONIO GRAMSCI DESPRE ISTORIE 321

lui Gramsci consta In stabilirea condiliilor care ar permite clasei re\ olutionare asigurefunctia conductitoare in societate, prin relnarea capacitãii ei de a-si demonstra suprematiapc terenul ideologic si al culturii. Acest ultim deziderat nu pulea fi reali7at decit prin creareaintelectualilor organic legati de clasa revolutionaril, deci implicit prin lupta inij olriva conc p-tiei elitiste" despre inlelectualitate.

LA CONCEPTION DE L'HISTOIRE DANS LUUVRED'ANTONIO GRAMSCI

RI-ESUME

L'étude se propose de relever le remarquable apport d'AntonioGramsci au developpement de la science historique. On souligne conse-quences politiques et phiosophiques de l'identité entre la philosophic,l'histoire et la politique, établie par Gramsci. Point de depart pour corn-prendre les éléments fondamentaux de la conception socio-politiquegramscienne, cette identité est considerée par Gramsci comme immanentedans la philosophic de la praxis. Cette conception du monde, autonome etintégrale, est l'histoire même, parce qu'elle reflete Ia realité dialectique,mais aussi parce qu'elle contribue a la transformation de cette realitC,et dans ce cas, la philosophic s'identifie a la politique.

L'identité philosophie-histoire-politique justifie la position histo-riciste de Gramsci. Loin d'être volontariste", l'identification de la philo-sophic de la praxis a historicisme absolu" explique la dynamique internede l'histoire, ayant comme protagoniste l'homme concret qui est le sujetdes rapports complexes : écouomiques, sociaux, psychologiques, etc. Leshommes dont panle Gramsci ne sont pas des marionnettes dont les filssont tires par des forces extra-histoniques" ou déterministes, mais lescréat curs de l'histoire, qui ont la capacite de devenir la force modifica-trice des rapports sociaux dialectiques. L'humanisme gramscien justifiesa position historiciste, car la nature humaine" n'est pas une chose fixeet predeterminCe pour tous les homines de tous les temps, mais un mou-vement", c'est-a-dire une histoire".

Dans cette perspective dialectique, l'étude met en evidence la con-ception du Gramsci sur les rapports : libCrte-nécessitC, lois historiques-hasard, giSnéral-particulier, quantitC-qualitC, histoire-avenir, pass&pré-vision, homme-rnatière, vCrite-partinitC et examine la significationtheorique et pratique de l'objectivitC humaine".

les

23

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOCUME N T A R

DIN ISTORICUL PRESEI UNIRII : JURNALUL CRAIOVEI"(1854)

DE

ADRIAN T. PASCU

/n timpul luptelor pentru realizarea obiectivelor sociale §i nationalecuprinse in programe revolutionare, presa joaca un rol de mare impor-tanta ideologieo-politica, edueativa 1. Acest rol a ies,sit pregnant in evi-dent& in eazul presei militante din perioada care a urmat revolutiei dela 1848-1849, eind in prim planul luptei pentru progres social desfku-rate de romani a trecut problema Unirii Moldovei .,i Munteniei 2 Conti-nuind traditiile presei politice revolutionare 3, periodieele editate de mili-tantii exilati §i de colaboratorii lor din Vara au dat vietii politice un au-tentie element de dinamism, expresie a maturizarii procesului de formarea natiunii romane 4. Analiza lor nuantath, atit din punet de vedere biblio-grafie eit Ei istorie, continua sa fie deosebit de instructivii, plina deinvataminte ; permite reliefarea unei permanente din istoria poporuluiroman : lupta pentru afirmarea fiintei sale nationale, pentru libertate,neatirnare §i progres, pentru prietenie §i colaborareeu celelalte popoare"5.

Avind in vedere slujirea acestor imperative majore, ne vom referiin continuare la Jurnalul Craiovei". Este vorba de prima gazeta din aniiluptei pentru unire, aparuta in tar& in primavara anului 18545, prin valo-

1 Programul Parlidulut Comunist Roman dc faurire a socieldfii socialiste multilateraldezvollate f t inaintare a Romaniel sprc comunism, Bucuresti, Edit. politick 1975, p. 163.

2 Vasile Maciu, Pozitia claselor sociale fajd de Unirea Principatelor Romane, In Revistade filosofie", Bucurestl, XIII (1966), nr. 1, p. 3-4.

a Nicolae lorga, Istoria preset romanestt, Bucuresti, 1922, p. 91-101 ; Dan Berindei,Dezvollarea preset bucurestene In perioada formarii st organizdrit statului national roman, InStudii", VI, 1962, nr. 3, p. 668 si urm. ; Constantin Antip, Contributii la istoria preset ro-manesti, Bucuresti, 1972, p. 28-30.

4 Vezi Damian Hurezeanu Formarea natiunii romane, In Revista de istorie", 28, 1975,Nr. 7, p. 1021-1039.

5 Nicolae Ceausescu, Expunere cu privire la activitatea politico-ideologic-a si cultural-edu-called de formare a omului nou, constructor constient si devotat al socieldfil socialiste multilateraldezvoliale si al comunismului in Romania, prezentatA la Congresul educatiei politice si al culturiisocialiste 2 iunie 1976. Bucuresti, Edit. politick 1976, p. 9.

a Fit. Arh. St. Dolj, Craiova, fond Oclrm. jud. Dolj, nr. inv. 26/1854, f. 1, 8, 9, 11, 21 ;nr. inv. 94/1854, f. 15-17 ; Nerva Hodos si Al. Sadi-lonescu, Publicatiile periodice romanesti,tom. I, Bucuresti, 1913, p. 358 ; Bibliografia analiticd a periodicelor romanesti, vol. II,1851 1858, partea I-a, IntocmitA de loan Lupu, Dan Berindei, Nestor Camariano si OvidiuPapadima, l3ucuresti, Edit. Academici, 1970, p. VII si 213.

REVISTA DE ISTORIE", Tom 31, Nr. 2, p. 323 332, 1978www.dacoromanica.ro

324 DOCUMENTAR 9

rificarea traditiilor preei din Oltenia 7. 0 publicatie editata in conditiiiAorice nationale i continentale complexe 8, care prin contimitul artico-lelor inserate a fost de fapt o tribuna de lupta a tuturor exponentilornatiunii rot:mime. Continua astfel seria publicatiilor militante Romaniaviitoare", Junimea romana" t;,i Republica romAna" editate de revo-lutionarii exilati in vestul Europei 8, publicatii eitite cu deoebit interesin Oltenia 1. Chiar redaetori i colaboratori de prestigiu ai gazeteloirevolutionare anterioare an scris materiale utile pentru Jurnalul Cra-iovei"ll. De aemenea, insasi tipografia era aceeasi unde apilruse si Na-tionalul"12.

Jurnalul Craiovei" a aparut la 13 2.5 mai 1854, la doua zile dupace G. [Iorgu] Macescu a obtinut aprobarea cirmuirii doljene 13 Numilrulde debut realizat in limbile romana si francezil, tocmai pentru a faci-lita popularizarea dezideratelor nationale in fata opiniei publice conti-nentale arata ca acum a soit momentul pentru romani sa dea dovezilumii c merita prin barbatia lor de a fi in rmdul popoarelor libere"14.Chemarea la lupta de eliberare nationala era realizata concomitent enaceea la actiunea de emancipare sociala si politica interna. Atit articolulsemnat in primul numar de C. liaralambie cit si un memoriu ulterioral redactorului G. Macescu evideutiau aceasta. Astfel, la sfirsitul razbo-iului, respectindu-se proprietatea, urma sa infloreasca comertul, iar ta-ranul se va bucura de munca sa''15. Libertatea individuala a omului"

7 in anul 1b38, inainte de a dispare la Bucuresti Romania * Iii Aron Florian si Hill"Constantin Leca intentiona sa scoala la CraioN a Desteptatorul" (Nicolae lorga, op. cit., p. 58).In cele din orma a editat Mon iicul", Intre 3 octombrie 1838 si 25 septembrie 1839 (Nezi NervaHodos si Al. Sadi-lonescu, op. cit., p. 438). Un deccniu mai Urziii, in urma reN olutiei, dupa otemeinica pregatire coordonata de Nicolae Balcescu, comisaiii de propaganda Petre Cernatescusi Teodor Strambeanu au scos in august-septembrie 1848 gazeta Nationalul" (Fil. Aril. St. Dolj,Craiova, fond Magheru, XXXVI bis 32 ; Nerva Hodos si Al. Sadi-lonescu, op. cit.,p. 444 ;N. lorga, op. cit., p. 91 ; Ileana Petrescu, 0 ga:cla pasoptista, In Ramuri", V, nr. 47, 1 ) mai1968 ; Florea Firan, Inceputurile preset lilerare craiovene, In Rezonanle culluralc ollene, Cralova1971, p. 117-118 ; Ileana Petrescu .si Vladimir Osiac, Arm( revolu(ionar 1848 in Oltenia, Cratova,Scrisul romanesc, 1973, p. 75-80 ; Nicolae Andrei, Ani de lumina, Craiova, Scristil roin5nesc,1976, p. 328-329 ; Istoria Craiovei, Craiova, Scrisul romanesc, 1977, p. 53). Tribuna mobi-lizatoare, In vederea unirii fortelor revolutionare romane, prin articolul prograinatic redactatde transilvaneanul Ioan Axente, publicatia explica maselor populare principiile sale despretot ce este national, despre ban nationalitatii si drepturile ce le are o natinne, fie ea micasau mare" (Vezi si Adrian Pascu, loan Axente Sever si revolutia ronnina de la 1818, in St idii",26, 1973, nr. 3, p. 489).

8 L. Boicu, Austria fi Principatele l?omdne in vretnea ra:boiului Crimeii, 1853 1856Bucuresti, Edit. Academiei, 1972, p. 125-138, 112-144, 191.

9 Cornelia Bodea, Lupla pentru Unire a revolulionarilor exilati de la 1848, In Studii privindUnirea Principatelor, Bucuresti, 1960 ; idem, Din activitatca revolujionara a Junimit romcine'de la Paris intre 1851 1853, In Studii", XIV, 1961, nr. 5 ; Dan Simonescu, Din istoriapreset romtinesti : Republica romdna" Paris, 1851, Bruxelles, 1853, Bucuresti, 1931.

Fil. Arh. St. Dolj., Craiova, fond Magheru, LXI bis/15, 16.11 B.A.R.S.R., Bucuresti, Msse., nr. 6, f. 45.12 Fil. Arh. St. Dolj, Craiova, fond Ocirm. jud. Dolj, inv. 26/1854, f. 1." Ibidem, f. 2 (fost dos. nr. 14 a).

Jurnalul Craiovei", Craiova, I, 1854, nr. 1, 13/25 mai, p. 1.14 Ibidem, f. 1-2..

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTAR 325

urma a fi vitzuta in legi drepte"16. Erau formulate deziderate ale revolu-tiei de la 1848, transformari burghezo-democratice. Pe primul plan alluptei avind in vedere eliberarea Craiovei, a Olteniei de sub ocupatiatarista si parasirea orasului de arbitrarii guvernului"7 trebuia trecutinsa dezideratul national. Trebuia declansata lupta unita a fortelor socialei politice interne impotriva vrajmasului obstesc" care ocupa Inca ter--

toriul de la est de Olt. De succesul luptei nationale depindea la acea dataprogresul social al rornanilor, dIdeau sI se inteleaga cei ce semnau co-mentarii la situatia politica"18.

Chemarea la lupta impotriva ocupatiei instaurate in vara anterioaraera insotita de apeluri si proiecte in vederea infaptuirii in conditiileex tinderii razboiului continental a unirii Moldovei si Tarii Romfinesti.17n astfel de proiect a fost publicat in numarul al treilea, aparut la 17/29iunie 1854. Elaborat de Dimitrie Bolintineanu, intr-un articol care purtachiar titlul dezideratului national 13, proiectul isi propunea cistigarea departea fortelor revolutionare, a opiniei publice europene"20. Pe baza unorargumente istorice convingatoare, apelind si la articolul 425 din Regula-mentul organic, autorul proiectului sustinea ideea unirii celor doua tariromane sub suzeranitatea Portii si cu concursul si garantia puterior demo-cratice ale Europei, care la acea data ar fi putut asigura autonomia decla-rata anterior 21. Desigur, Bolintineanu exprima punctul de vedere al unuilarg cerc de militanti revolutionari care, inca din 8/20 martie 1849, cuprilejul adunarii de la Constantinopol a emigratiei romane, cereau ininteresul national... ca ambele emigratii din Moldova si Tara Romaneascasa se impreune sub o singura directie" si sa lucreze pe linga cabineteleeuropene pentru unirea ambelor principate intr-un singur stat, sub suze-ranitatea Turciei" 22.

Unirea Principatelor, aprecia D. Bolintineanu in Jurnalul Craiovei",eta de mare folos atit romanilor cit si Europei. Centralizarea politico-administrativa" ar fi contribuit la dezvoltarea de ansamblu a statuluinational roman. Apoi, prin crearea acestuia, se putea forma o barieraputernica intre cele doua imperii aflate in conflict, o bariera care seafla, dar slaba si lasata la dispozitia Rusiei..."23. Utilitatea noului statpentru asigurarea linistei la Dunare era argumentata in strinsa legatur5,Cu posibiitatea apararii de catre localnici a spatiului carpato-danubiano-pontic. Franta si Anglia, participante la razboiul ce se extindea, dacIar fi dorit sI apere acest spatiu calcula Bolintineanu nu ar puteatine la DunIrea de jos 100.000 de oameni si nici nu-si puteau permite sacheltuiascI in plus circa 200 de milioane de franci 24.

18 Fil. Arh. St. Dolj, Craiova, fond OcIrm. jud. Dolj, inv. 94/1854, f. 15.17 Ibidem. (fost dos. nr. 54 1854).18 Jurnalul Craiovei" nr. 1, p. 1-2.19 Cel de al treilea numAr al ziarului nu se pAstreazd. 0 copie, cu caractere semichirilice,

a articolului semnat de D. Bolintineanu, la B.A.R.S.R., Bucuresti, Msse, nr. 6, f. 45-54.28 Isloria Craiovei, p. 57.21 B.A.R.S.R., nr. 6, f. 52-53.22 Ion Ghica, Amintiri din pribegia dupd 1848. Noi scrisori alre V. Alecsandri, comentate

de Olirnpiu Boitos, vol. 3, Craiova, 1940, p. 86.23 B.A.R.S.R., Ms. nr. 6, f. 50.24 Ibidem, f. 49. www.dacoromanica.ro

326 DOCUMENTAR 4

In schimb romanii, in cadrul unui singur stat, cu o autonomie ga-rantata si cu o armata proprie puteau realiza in conditii optime aparareateritoriului lor istoric, de o deosebita importanta strategica.

Includerea in cadrul articolelor publicate de Jurnalul Craiovei"a ideilor inaintate de la 1848 consolidarea autonomiei interne, inla-turarea armatelor straine, unirea, armata nationala, legi noi, libertatiindividuale, intensificarea cornertului, a celorlalte activitati economice,emanciparea taritinimii s.a. a stirnit reactia elementelor reactionaredin interior si din afara. Vechiul cirmuitor al Doljului, care efectuaseanterior numeroase arestari si exilari, sub protectia trupelor de ocupatie 26,a pus la cale oprirea aparitiei gazetei dupa, ritspindirea celui de al treileanumar 26. G. Macescu a mers la Musir Sami Pasa, guvernatorul Vidi-nului si nazirul Romaniei" dupa parasirea Olteniei de dare trupeleruse 27. In urma protestelor redactorului, demnitarul otornan a adresat,in 2 iulie 1854, o nota, cirmuitorului judetului Dolj, cerind a lasa liberiesire acestui jurnal fàrii s5 i se faca nici o cenzura, Risind ritispundereaasupra redactorului care, la intimplare de vreo abatere va trage singurasupra-i osinda ce-i hotaraste articolul de lege din condica penala"28.Din considerente tactice, guvernatorul Vidinului, care continua politicaPortii de apropiere a miitantior rornani numai pentru a-i supraveghea,avea de gind sa lase sa circule Jurnalul Craiovei". Solicita insa autori-tatilor judetene s trimita regulat la cancelaria sa cite un exemplar dinacel jurnal spre a se vedea totdeauna spiritul lui"29. Cirmuitorul Dol-jului a trimis, hi, 4 iulie, materialele care mmau sa apara in al patruleanumar al jurnalului. Preciza ca, acestea erau articole dintre cele ce aueirculat in acest principat in anul 1848", potrivnice atit ordinului regalcit si vatamatoare linbtei ob§testi, pe care temei... s-a poprit iesireaafara a unei asemenea gazete"". Cum redactorul G. Macescu a stitruita se tipari Fara, exceptie articolele, cirmuitorul a interzis editarea nu-marului. Solicita lui Musir Sami Pasa sa citeasca originalele §i sa decida31.Acesta a raspuns in 15 iulie incuviintind libera iesire a acelui jurnal nu-mai sub cenzura noastr5,"32. Evident si acesta era un abuz. Cirmuitorulreactionar nu a dat insa curs dispozitiei. Profitind §i de faptul ca, pentruo perioadit de timp, redactorul, de comun acord cu revolutionarii intratiin tarit, a activat in afara Craiovei, acest cirmuitor a pus capat activitatiide publicare a unui ziar militant in Oltenia. Revenirea lui Macescu iiiresedinta judetului Dolj si incercarea lui de a obtine, la 28 septembrie1854, o noua, aprobare nu au putut asigura reaparitia Jurnalului Cra-

25 Gaze t a Transilvanici", Brasov, XVI, 1853, p. 376.28 Fil. Arh. St. Craiova, fond Ocirm. jud. Dolj, inv. 26 (fost dos. nr. 14.a, f. 9/r.)27 Ibidem, f. 8r.

Ibidem.Ibidem, f. 8r. In acelasi timp, guvernatorul Vidinului cerea oprirca rAspindirii ziarului

lui Zaharia Carcalechi (ibidcm, I. llr-v.)" Ibidem, f. 9r.

Ibidem, f. 9v.Ibidem, I. 21r-v.

25

25

31

32

www.dacoromanica.ro

5 DOCUMENTAR 327

iovei"33. Impotrivirea vehementa venea acum §i din partea autoritatilorhabsburgice, care considerau ea, la Craiova, presa predica idei socialiste§i comuniste"34. Ap, aprecia Alfons Graf von Wimpff en, acest maredth5man al emigratiei romane", cum 11 caracteriza N. Iorga 35, revendi-carile economice, sociale §i politico-nationale preconizate, de pe poziiibnrgheze radicale, de D. Bolintineanu i ceilalti colaboratori la JurnalulCraiovei". La rindul lor, autoritatile otomane, pe masura ce au trecutiarki in nordul Dunarii, an acceptat tacit masura arbitrara.

De0 de scurta durata, aparitia Jurnalului Craiovei" a reprezentattotu0 un fapt foarte important, prin publicarea proiectului de programunionist de la 1854. De asemenea, ea a servit activitatii generale desfku-rate de revolutionarii care incercau sa reintre in tara §i sa ridice poporulla lupta pentru inlaturarea ocupatiei instaurate in urma cu aproape unan, pentru trecerea la crearea statului national modern. A§a cum vaspune redactorul G. Macescu, Jurnalul Craiovei" a indeplinit functiifolositoare §i anuntatoare de lumini"36, propagind o parte din puncteleviitoarelor programe unioniste. Jurnalul Craiovei" a deschis seria publi-catiflor unioniste din taril, fiind primul dintre cele cinci ziare aprobateapara in 185437. El a fost deci primul organ de presa al miwarii revolu-tionare pentru unire desfa4urate in acel an, un organ de presa militant,aparut in contextul adincirii starii de spirit de lupta a maselor populare,a tuturor fortelor sociale progresiste din Oltenia. 0 stare de spirit intre-tinuta de Jurnalul Craiovei" in mod stralucit §i concretizata, in nume-roase actiuni sociale §i nationale desfkurate in satele, tirgurile i ormelede la vest de Olt, apoi in intreaga Tara Itomaneasca 38. Toate acestemiwari urmau a fi valorificate de revolutionarii aflati la Dunare, careurnlareau si formeze un guvern, capabil sa conduca lupta pentru unire

reorganizare interna a t'arii 33.Articolele publicate in Jurnalul Craiovei", cu precadere programul

rnkcarii de innoire a societatii romane0i, precum §i prezenta temporaraa unor revolutionari emigranti au sporit ne1initea, dezordinea fricainarii boierimi conservatoare 40 Ea s-a impotrivit continuarii aparitieijurnalului, determinind dupa cum am vazut cirmuitorul judeteanreactionar sa indeplineasca un act lipsit total de patriotism. Pe de altaparte, Austria, care dupa alianta cu Turcia pregatea ocuparea.Principatelor, era impotriva generalizarii micrii revolutionare din

Ibidein, inv. 91/1854 (fost dos. nr. 56), f. 15r-v, 17 r.34 Alfons Wimpffen, Erinnerungen aus der Watachei Wiihrend der Beset:Ling durch die

Gesterreichischen Truppenin den Jahren 18.54-1856, Wien, 1878, p. 68." N. Iorga, Conflictul militar austro-rus din 1854-18.57 dupd un marlor austriac, In

,,Anal. Acad. Rom. Mein. Sect. Istorie", seria III-a, t. XIX, 1937, p. 249." Fil. Arh. St. Craiova, fond OcIrm. jud. Dolj, inv. 94/1854 (fost dos. nr. 56) f. 17 r.37 Dir. Aril. Cent. St., fond M. I., Dir. Ad-ve, dos. 18/1854, f. 5; Dan Berindei, op.

cit., p. 669.33 Dir. Arh. Cent. St., fond M.I., Dir. Ad-ve, dos. nr. 2/1854, f. 3 si urm.; Ibidem,

Alicrofilme, Austria, rola 81, c. 353-364; B.A.R.S.R., fond Corespondenta consulatuluiaustriac din Bucuresti, Mapa X, acte 139, 184, 234, 237-238, 246 s.a.

Telegraful romAn", Sibiu, II, 1854, nr. 71, p. 283." Fil. Arh. St. Craiova, fond Ocirm. jud. Dolj. inv. 11, dos. nr 5/1854, f. 56, 85, inv.

41. (dos 22/1854), f. 386 r-v. s.a.

s5;

i

33

si

m

www.dacoromanica.ro

328 DOCUMENTAR

Oltenia, mult prea aproape de Transilvania i Banat, unde dealtfel con-centrase puternice trupe 41, Ea nu putea deci accepta din interesestraine aspiratiilor romanilor nici editarea unei publicatii care propunea.unirea Principatelor, prilej de mobilizare la lupta a supu0lor sii, cruntexploatati de oamenii regimului neoabsolutist. De asemenea, prezenta .armatelor turce in nordul Dunkii, apoi in tara, impreuna, cu cele austriece,a impiedicat realizarea planului privind organizarea unei noi ridicarilupta a romanilor, prin crearea legiunii acestora i pentru cii faceaueforturi Gh. Magheru 42, Chr. Tell i ceilali revolutionari 44 i insu-rectionarea Olteniei 45. Prin aceasta, turcii an impiedicat practic i edi-tarea in continuare a Jurnalului Craiovei". Nu au putut insa impiedica,nici ei, nici habsurgii, nici boierimea conservatoare, generalizarea ideilorde unitate, autonomie, pina la independenta, idei la a caror popularizare

contribuit in 1854 Jurnalul Craiovei". Ulterior, prin noi modalitatitactice, aceste idei Ii vor gasi concretizarea in indeplinirea obiectivuluistrategic national.

41 L. Boiciu, op. cit, p. 140.42 B.A.R.S.R., Msse, Arh. I. Ghica, V, act 109; f. 902-905. Vezi i Apostol Stan si

Constantin VISclut, Gheorghe Magheru, Bucuresti, Edit. stiintificá, 1969, p. 199 200.45 B.A.R.S.R., Msse., Arh. Chr. Tell, I, varia 2a-31; Anastasie Iordache si Constantin

VlAdut, Christian Tell, Craiova, Scrisul românese, 1976, P. 71 si urm.44 Vasile Maciu, De la Tudor V ladimirescu la ráscoala din 1907, Craiova, Scrisul românesc,

1973, p. 174.45 Detalii la L. Boicu, op. cit., p. 125-138.

la,

www.dacoromanica.ro

CONTRIBTJTII CRONOLOGICE LA DOMNIILELUI ALEXANDRU I BOGDAN LAPIJNEANIT

DE

TEODOR 13OJAN si IOAN GABOR

Analele, cronicile si istoriile noastre consemneaza lacunar si diver-gent elementele cronologice ale incheierii domniei lui Alexandruneami, ale mortii lui i cele ale inceputului dornniei fiului situ, Bogdan.Astfel, incheierea domniei lui Alexandru L5,pusneanu si moartea lui estedata in 15661, 15682, martie 15682, 5 martie 15684, 5-16 martie 15685,5 mai 15686, 15727, ori este omisit 8. in lucfarile mai recente aceste douil

1 Gheorghe incai, Opere II. Hronica romanilor, tomul II, editie Ingrijità de FloreaI ugaru, note de Manole Neagoe, Bucuresti, 1969, p. 292.

2 Letoptseful Tdrii Moldovei pind la Aron Voc ( 1359-1595), lntocmit de Grigore Ure-the si Simian Dascálul. Editie de Constantin C. Giurescu, Craiova, 1939, p. 149 ; GrigoreUreche, LetopisefulTarti Moldovei, editie IngrijitA, studiu introductiv, indice i glosar de P. P.Panaitescu, Bucuresti, 1955, P. 180 ; D. Onciul, Din istoria Bomaniei, Bucuresti, 1908, p185 186 ; A. D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Traiana, ed. a III-a, revázutá de autor,lngrijita si tinutS la curent de I. Vladescu, vol. V, Bucuresti, 1927, p. 84-85 ; Istoria Romanici,Ni 1. II, Bucuresti 1962, p. 909 ; Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Stefan Pascu,Isloria Romaniei. Compendiu, Bucuresti, 1969, p. 623.

3 Cronicile slavo-romane din sec. XV- XV I publicale de Ion Bogdan, editie revAzutil siupletatd de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 147 ; Aurelian Sacerdoteanu, Lisle de

izzrani, In Hrisovul", I (1911), p. 165 (in extras p. 27) ; Diclionar enciclopedic roman, vol.I Bucuresti, 1964, s. v. damn.

4 Documente priviloare la istoria romanilor, colectia Eudoxiu Hurmu7aki, vol. XV,nrtea I, Bucuresti, 1911, p. 628 ; N. Iorga, Isloria romanilor, vol. V, Bucuresti, 1937, p. 97.

6 Istoria Romanici in date, elaborata sub conducerea lui Constantin C. Giurescu, Bucurcsti1.)71, p. 458

6 Data de 3 mai 1568 a sfIrsitului domniei a doua a lui Alevandru Lapusneanu si a mortilii a lost consemnatá mai Intli de N. Iorga, bazindu-se pe un calc incomplet pe care N. Belch-

Tann I a scos dupii piatra funerarà a unui cAlugar Pahomie, gilsitti de el la m'andstirea SlatinaOatra pe care lnsa marele istoric nu o mai gilseste acolo prin 1905. Vezi N. Iorga, Istoriromanilor..., vol. V, P. 97, n. 4 ; N. Iorga, Inscripf it din bisericile Romaniei, Fascicula I,Bucuresti, 1905, p. 18, inscriptia nr. 102 ; Documente..., colectia E. Hurmuzaki, vol. XV, par-tca I, p. 629, nota 1 ; Ioan Bogdan, Scrieri alese, cu o prefatil de E. Petrovici, Bucu-resti, 1968, p. 411 ; Documente priviloare istoria Ardealului, Moldovei fi Tdrii Romaneglt,j ubhcate de A. Veress, vol. III, Bucuresti, 1931, p. 155, nota 3.

7 Nicolaus Isthvanffius, Regni Hungarici historia, Coloniae-Agrippinac, 1721, p. 321 ;Nicolae Costin, Chronica l'alachica, copic manuscrisd din 1765, fila 325, In prezent in Biblio-teca Academici R. S. România, Filiala Cluj-Napoca, sub cota Ms. roin. 53.

8 Nicolae Costin, Letopiseful Tdrii Moldovei dela zidirea mmii pind la 1601, editie cu ontroducere de loan St. Petre, Bucuresti, 1942, p. 490, ambele redactii ; Miron Costin (gresit,

In loc de Nicolae Costin, - n.n.), Opere complete dupti manuscripte si note de V. A. Urechia,tomul II, Bucuresti, 1888, P. 335-336.

Liipus-

o

la

www.dacoromanica.ro

330 DOCUMENTAR 2

evenimente sint separate, indicindu-se sfir0tul domniei lui AlexandruL5pupeanu intre 3 0 16 martie 1568, iar moartea lui in 5 mai 15689.Pe de altá parte, inceputul domniei lui Bogdan IV Lhpusneanu estetrecut sub anii 13661°, 1567", 156812, martie 1568", 5-16 martie 1568",5 mai 136819, 157216, 7076-1374, 7076-1372 (sic !)17. Diferit aparenumele de calugarie al lui Alexandru rapupeanu, atribuindu-i-se fienumele de Pahomie 18, fie cel de Paisie 19.

Divergentele asupra acestor probleme justificate de inski dez-acordul izvoarelor cunoscute pini acum '10 gitisesc clarificarea in douii,insemrairi facute in 1368 pe un manuscris slavon pAstrat azi in Biblioteca,

9 Constantin C. Giurescu, Dino C. Giurescu, Istoria rorndnilor din cele mai vecht limpurtptrul astd:i, ed. a II-a, Bucuresti, 1975, p. 908; Documente privind istoria Romania, Intro-ducere, Vol. I Bucuresti, 1956, p. 489 ; vezi nota 6 de mai sus.

" Gh. 5incai, Opere II..., vol. II, op. cit., p. 292-293, apud Constans Miron, ChronicaValachica, cap. 52, si apud Engel, Recent. Hist. Mold., p. 214. Editorul voluinului consem-neaza eronat datele din nota a) de la p. 293 ; Gh. Sincai, Colecfie de documente, manuscris,vol. III, fila 48 din Ms. rom. 463 din Biblioteca Academiei R. S. Romania, Filiala Cluj-Napoca ; August-Treboniu Laurian, apud Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia,op. cit., vol. II, p. 337.

11 Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia, op. cit., vol. II, p. 337, nota cuasterisc, In care editorul consernneaza ca la Arhivele Statul ui exista urice date de BogdanInca In octombrie 1567. Datarea este lnsa gresita i astfel de urice nu au fost publicate pinaacum In niciuna din colectiile noastre de documente.

12 D. Onciul, Din istoria..., op. cit., p. 185-186 ; Istoria Romoinici, op. cit., II, p. 909 ;Cdldtori strdini dcspre tank romane, III, Bucuresti, 1971, p. 282, nota editorului ; A. D. Xe-nopol, Istoria romdnilor..., op. cit., vol. V, p. 85, nota 105 ; Miron Costin, Opere complete...,ed. V. A. Urechia, op. cit., II, p. 337, nota cu asterisc la Cod. C ; Cronicile slavo-romone...,ed. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 147.

13 Gr. Ureche, Letopiseful..., ed. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 181 ; Gr. Ureche, Leto-piseful..., op. cit., ed. C. C. Giurescu, p. 150 ; Aurelian Sacerdoteanu, Lisle..., O. cit., p. 165(In extras p. 27); Dicfionar enciclopcdic roman, op.cil., 11, s.v. domn.

14 Documente privind istoria Romania. Introduccre, vol. I, op.cit., p. 489 ; Istoria Roma-nia In dale..., op.cit., p. 458 ; C. C. Giurescu, Dino C. Giurescu, Istoria romdnilor..., op.cit.,p. 908.

15 N. Iorga, Istoria romdnilor pcntru poporul romanesc, Valenii-de-Monte, 1910, p. 397.16 N. Isthvanffius, Regni hung..., op.cit., p. 321 ; Miron Costin, Opere complete..., ed.

V. A. I'rechia, op.cit., vol. II, p. 337, In Codicele Vacareseu si nr. 11.17 Nicolae Costin, Letopiseful..., ed. Joan $t. Petre, op.cit., p. 491, redacOa calre cititor

redactia catre domn ; Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia, op.cit., p. 337,apud Cod AA Vacarescu i nr. 11 ; Miron Constans, Ilronica Valachica..., ins. rom. 53.(nr. vechi 57).

16 Cronkile slavo-romdne..., ed. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 117 ; Gr. Ureche, Letopiseful...,ed. C. C. Giurescu, op. cit., p. 149 ; Gr. Ureche, Letopiseful..., ed. P. P. Panaitescu, op. cit.,p. 181 ; A. D. Xenopol, Istoria romdnilor..., op. cit., vol. V, p. 84 ; N. lorga, I sloria romdnilor,vol. V, op.cit., p. 97.

" Nicolae Costin, Letopiseful..., ed. loan $t. Petre, op.cit., p. 489, redactia catre domn ;Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia, op. cit., vol. II, p. 336 ; Gh. 5lacai, Hronicaromanilor..., op.cit., II, ed. Fugaru Horea, p. 292 ; Constans Miron, Chronica Valachica, cap.51, ms. rom. 53.

op.cit.,

si

ri

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTAR 331

Academiei R. S. Romania, Filiala Cluj-Napoca 2°, insemnari pe care lereproducem aici in facsimil :

y to 64c vTilopti rntrfiAKfinii-nfirentf fit t'Aif rOZKI pfiapitpAillin tisk.

11f1/ ITA0eltif hEIWilliettilin Srro rat

11 ro rilkm0it- I tf aak4tmn *" 411)1 .44r2

Fig. 1 Prima Insemnare (sells& cu negru pe fila 89r)

.r4 i,1/44141{.-0f re SlyIr hsi1f0 ISLA. Hã olti (lift tai4rr$ iMatimitAmti+A /fora c,r...i.tik,rArsist.,00 fe4to imp,' HE tilitsAa.1:117rtitaN itAilti fit farm ff Tftv41 f:finA liirti0 icahAn6.4,153AoenqAysq:esea.,wrc,t. tt GAM rrti iiht4aseAtwit

6elf Frfirtit^ ( a(4

414C Unit.

;a ma. rtrtia 444.1.

eff A ft.,..141

""-s.

Fig. 2 A doua Insemnare (scris6 cu rosu pc lila 89°)

20 Ms. sl. 26 (numAr vechi 18), Sbornic, cuprinde, pe lInga anew) texte religioase,texte astrologice, ca zodiacul, trepetnicul, gromovnicul, colednicul. Provine din fosta biblio-teal arhidiecezanii de la Blaj, dar In 1661 (vezi fila 1r si 29 a apariinut mAnAstirii din Bdigrad(Alba Iulia). A fost descris de I. Iufu, Manuscrisele slave in bibliotectle din Transavania i

Banat, In Romanoslavica", VIII, Bucuresti, 1963, p. 453 si 456-457, dar nu a sesizat In-semnarile de la f. 89, Inca dolman manuscrisul din sec. XVIXV II, consemnind ca filigran osterna. Pr. Chiril Pistrui, Manuscrisele slave In Transilvania Biblioteca Academiei RepubliciiSocialiste Romiinia Filiala Cluj, In Biserica ortodoxii rombn'a", anul XC, nr. 9-10, sept.-oct., 1972, p. 1101, transcrie si traduce incomplet InsemnArile de la f. 89, si nu sesizeazillnsemraitatea acestora pentru cronologia epocii. Atentia asupra valoril acestor Insemnari a

fost atrasfi de coautorul acestei lucrilri In comunicarea Manuscrise slavonc din fondul Blaj (30mai 1975).

k

,0 S II

s

)\) fro/at

V ,

,-

(-Ft.

tikiCO

.....

efic.cpkr.,fietTiM4

,

a

. a, ri'

-' S ^1,t°'"66

si

-

A.

?A'l jri.jtv4411 44.11 d

/a7(

(.". -

; 41

adf a. Ct.." mu,A,74...., r

.

www.dacoromanica.ro

332 DOCUMENTAR, 4

Textul slavon al ambelor insemnari fiind deosebit de clar, tran-scrierea lui este superflua, dar este utila traducerea lor integrala si citmai corecta 21.

Prima insemnare : In anul 7076 (.1568), luna martie, in 9 zileprirni domnia drepteredinciosul Ion Bogdan voievod al Tarii Moldoveifiul preacucernicului Alexandru numit monahul Pahomie".

A doua insemnare : In anul 7076 (.1568) a murit dreptcredincio-sul Io Alexandru voievod, domnul Moldovei, luna martie, 11, si a fostinmormintat la Slatina, martie in 14 zile".

Avind in vedere abundenta informatiior cuprinse in aceste douainsemnari (data inscaunarii lui Bogdan, data mortii lui Alexandru Lit-puneanu, data si locul inmormintaxii lui, ca i numele sau de calugar),sintem indreptatiti sa le consideram sincronice cu evenimentele con-semnate. Ele sint scrise de aceeasi persoana, de pisarul manuscrisului.Precizia informatiilor ne indeamna, s credem c, insemnilrile an fost facutela Curtea domneasca, ori in vreuna din manastirile din timpul lui Ale-xandru Lapusneanu, poate chiar la Slatina. Filigranul hirtiei, mistretul(vezi f. 25, 43, 93, 101, 377)22 este tot in sprijinul tezelor de mai sus,pentru ca. el apare frecvent pe hirtia manuscriselor moldovene din a douajumatate a secolului al XVI-lea 23 In sfirsit, datele insernnarilor sintin concordanta cu datele istorice pe care le cunoastem din Letopisefullui Azarie si din alte izvoare. Pe de alta parte, ele se incadreaza perfectin hmitele 5-16 martie 1568 stabiite pe baza documentelor care ni s-aupastrat de la acesti doi domni ai Moldovei. In acelasi timp, aceste in-bemnari completeaza informatiile noastre de pina acum.

Admitind autenticitatea i corectitudinea acestor insemnari, sintemindreptatiti sa le consideram si ca etalon pentru analiza critica a celor-lalte anale, cronici i istorii care consemneaza evenimentele din Moldovaanului 1568. Astfel, consemnarea lui Grigore Ureche, cS Bogdan a fostridicat domn dupd moartea lui Alexandru Lapusneanu, este respinsaatit de insemnarile de pe fila 89r-v, cit si de cronica lui Azarie. Primulizvor, notind evenimentele imediat dupa constimarea lor, precizeazaca Bogdan a primit domnia la 9 martie 1568, iar Alexandru Lapusneanua murit dupa doua zile, in 11 martie 1568. Al doilea izvor, Azarie, redaevenimentele In aceeasi succesiune, mentionind cS Alexandru... a datschiptrul singurei stapiniri fiului sau, Bogdan ..." dar a mai trait numaiputin" si a murit, in 1568, luna martie. Azarie nu indica insa zilele incare au avut loc aceste doua evenimente, distantate oarecum in timp deperioada redactarii cronicii sale.

Elementele cronologice cuprinse in insemnarile de pe inanuscrisul1/4,1avon 111'. 26, aici analizate, ne ofera posibilitatea de a inlatura petelealbe" din cronologia domnilor Moldovei, Alexandru si Bogdan Lapusueanu.

21 Pr. Chiril Pistrui, Manuscrise slave..., lucr.cil., p. 1101, omite din insemnarea a douadata Inmormintarii lui Alexandru Lapupeanu.

22 I Iufu, Manuscrise slave..., lucr.cit., p. 456 5i Pr. Chiril Pistrui, Manuscrisc slave...,lu r cit., p. 1100, arata grgit ca filigranul hirtiei acestui Sbornic ar fi o sterna, pentru ca, defapt, nu apare decit filigranul mistret.

23 I.-A. Candrea, in introducerea la Psalltrea Scheiand cornparald cu caelalle psallirtdm sec. XVI si XVII traduse din slavoneste, Bucure5ti, 1916, p. XCVIIXCIX, semnalea75ca filigranul mistret, de diferite tipuri, apare In special In primel^ trei patrimi ale secolului al

indeosehi In manuscrisele rno1dovene5ti.

9

XVI-lea,www.dacoromanica.ro

VIA T A STIINTIFICA

COLOCVIUL INTERNATIONAL DE DEMOGRAFIE ISTORICA

Prestigioasa manifestare, organizata de Comisia internationala de demografie istoricasi-a desfasurat lucrarile In 7ilele de 5-9 septembrie 1977. Programul extrem de bogat alcelor trei zile de dezbateri la Cluj-Napoca (In salile Universitätii), completat cu vizitarea muni-cipiului si a Muzeului Transilvaniei, precum si cu primirea participantilor la Presedintia Consi-liului Popular Judetean, a fost fericit Implinit cu o excursie de doua zile la minastirile dinMoldova de Nord. Lucrarile ColocN iului s-au bucurat de participarea oaspetilor din Belgia,Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Lis etia, Franta, R. D. Germana, Grecia, Italia, Norvegia,Polonia, Suedia, Ungaria. Tara noastra a fost reprezentata de o delegatie condusa de acad.Stefan Pascu , formata din 25 de cercetatori din Cluj-Napoca, Bucuresti, Iasi, Sibiu, Bis-trita i Tlrgu-Mures : I. I. Adam, I. M. Copil, Adriana Ghibu, Natalia Giurgiu, St.Al. Matei, Stela Maries, L. Moldovan, Ecaterina Negruti, Gh. Platon, G. Retegan s. a.

In vederea pregatirii Colocviului, au fost redactate din vreme si trimise In multe lriale lunni chestionare asupra celor trei teme puse In discutie. Chestionarul asupra primei t 'me(Inregistrarea botezurilor, cSslltoriilor i InmormIntarilor de care biserici") a fost elaboratde catre André LaRose de la Universitatea din Montreal ; se solicitau date asupra reglementariiInregistrarii, asupra inventarului ci lnfSiilrii registrelor, asupra raporturilor Intre inregistrareaconfesionalä i cea civilä, asupra exploatarii registrelor parohiale ; se propuneau formularea desugestii asupra directiilor cercetarii ulterioare. Chestionarul asupra celei de-a doua teme (in-ceputurile statisticilor nationale") a fost alcatuit de Etienne Helin de la Universitatea din Li ge,secretarul Comisiei Internationale de demografie istorica ; se puneau Intrebari asupra rapor-tului Intre primul recensamInt al populatiei la scam Intregii numaratorile demograficeanterioare, asupra conditiilor Intreprinderii si realizarii primului recensamInt, actiunii recenlentilor, tchnicii de lnregistrare, specificului variabilelor colectate, limitelor lucrarii verifi-carilor i utilizarii ci. Chestionarul asupra celei de-a treia teme (Sursele demografiei istorice")a fost trimis de Jacques Dupaquier din laboratorul de Demografic Istorica de la Ecole desHautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, Secretar-adjunct al Comisiei Internationale dedemografie istorica ; se propunea a se raspunde asupra bibliografiei problemei, statisticilormiscarii naturale, structurii i repartitiei populatiei In plan national. Pe baza raspunsurilorprimite, fiecare din cei trei demoistoriografi a prezentat raportul general de deschidere a dezba-terilor asupra tcmei date. S-au prezentat, de asemenea, 58 de comunicari ; au fost facute nu-meroase interventii.

La Colocviu a lost marcatii o importanta contributie romemeasca. Raportul general alIntregii reuniuni a fost expus de acad. Stefan Pascu, presedintele Comisiei Internationale dedemografie istorica. Subliniindu-se Inseinnatatea disciplinci, atragIndu-se atentia asupra vane-tatii tehnicilor de cercetare si izvoarelor utilizabile, s-a schitat o istorie a actelor de stare civilasi recensinnintelor demografice pe plan mondial. S-au stabilit i jaloanele unei asemenea istoriiIn Romania, cu relevarea speciala a conscriptiei josefine din 1784-1787, a catagrafiilor moldo-veneasca din 1820 si regulamentare, a recensamlntului din 1850-1851 de dincolo de Carpalisi a celui din 1859-1860 din Vechea Romanie. Luarea In considerare a problemelor dinamiciipopulatic1 a prilejuit trecerea In revista a unor momente esentiale ale procesului In secoleleX1XXX i sublinierea perspectivelor. S-a aratat preferinta pentru o politica demograficaoptimalista, In concordanta cu interesele poporului respectiv, i s-a lncheiat In spiritul nostrilmnanist : Si odatii cu cresterea populatiei, a medic! dc virsta, a sperantei de viatil se dezvoltasi 'Uinta demografiei, care a depasit domeniul cifrelor pentru a deveni o stiinta In slujba omu-pi, care a depasit fa7a cercetarii individualc pentru a deveni colectiva".

21 de comunicari In cadrul celor trei teme, precum i diferite interventii s-au datoratparticipantilor din tara noastra. In Intimpinarea colocviului a fost totodata publicat volumul11 din Populalie ci socictate care lntruneste noi interesante lucrari.

REVISTA DE ISTORIL". Toro 31, Nr. 2, p. 993-335, 1978

tari i

Enroll,

www.dacoromanica.ro

334 VIATA TXINTIFICA 2

fnsAsi alegerea Romaniei ca gazda a reuniunii ce precede ccalalta manifestatie, demai mare amploare : Congresul Istoric International din 1980 de la Bucuresti este semnifi-cativA. Este o recunoastere a rolului Romaniei in lumea contemporanA, este o elocventä mar-turie referitoare la succesele istoriografiei tarii In general, a demoistoriografiei In special, InInflorirea careia existA aportul valoros al atItor oameni de stiintA.

Louis Roman

COLOCVIIIL DE GEOGRAFIE ISTORICA BIZANTINA

zilele de 12-13 septembrie 1977 s-a desfasurat la Bucuresti sedinta de lucru' acomisiei de geografie istorica bizantina internationala, cu participarea reprezentantilor tariloreuropene. Colocviul a fost deschis in prezenta acad. Mihnea Gheorghiu, presedintele Academieide Stiinte Sociale si Politice, care a adresat participantilor un cuvint de salut. La rIndu-i prof.Helene Ahrweiler (Sorbonne), presedintele comisiei de geografie istorica internationala, a aduscuvinte de rnulturnire organizatorilor colocviului, subliniind cA acesta se Inscrie In suita demanifestAri stiintifice din domeniul istoriei, organizate In tarn noastrA In acest deceniu, suitainaugurata de al XIV-lea Congres international de studii bizantine (septembrie 1971) si carese va Incheia cu al XV-Iea Congres international de stiinte istorice de la Bucuresti din 1980.

Colocviul a avut la ordinea zilei trei puncte : a) rapoarte privind situatia cercetarilor dindomeniul geografiei istorice bizantine In diferite tan in perioada cc s-a scurs de la ultimasedinta a comisici, desfasurata la Atena (decembrie 1974); b) scurte comunicari personale degeografie istorica bizantina, si c) proiecte pentru viitor.

La primul punct au luat cuvIntul Armin Hohlweg (Republica Federala Germania),Johannes Koder(Austria), Johannes Irmscher (Republica Democrata Germana), André Guillou(Franta), Agostino Pertusi (Italia), Semavi Eyice (Turcia), Anna Avramea (Grecia), VeraHrochova (Cehoslovacia), Petre Diaconu (Romania), Anthony Bryer (Anglia), Vasilka TAp-kova-Zaimova (Bulgaria) si Boiidar Ferjanéid (Iugoslavia), care au prezentat stadiul cerceta-rilor de geografie istoricA bizantina In tarile pe care le reprezentau. In ansamblu, se poatevorbi de eforturi, mai mult sau mai putin sustinute, la nivelul fiecarei tali In acest domeniual bizantinisticii. Au fost elaborate lucrari de geografie istoricA bizantina (R.F.G., Austria,Franta, Grecia, Cehovlovacia, Romania, Bulgaria, lugoslavia), au fost Intocmite fisierecomplete cu monumentele i sapaturile arheologice din teritorii ce-au apartinut clndva statuluibizantin (Grecia, Romania, Bulgaria), au fost Intreprinse de care specialisti din Franta, Italia,

S.U.A., Grecia, Austria, sApaturi arheologice In vechile teritorii bizantine, au fostIntocmite harti istorice bizantine (R.F.G., Austria, Bulgaria, lugoslavia) etc. Clteva dintreproiectele nationale unele dintre ele deja In curs de realizare mi se par foarte importantepentru viitorul cercetdrilor In domeniul geografiei istorice bizantine. Intre acestea figureazaTabula Imperii Bizanlini (Austria), atlasul geografic si istoric al Orientului Apropiat, pregatitde specialistii de la Universitatea din Tübingen (R.F.G.) i Reallexikon der .Byzanlinislikpregatit In R.D.G., care va fi, de fapt, o enciclopedie Pauly-Wissowa medievala. De un realinteres slnt sapaturile arheologice engleze de la Amorion sau cele ce urmeaza. a fi efectuate laSamosata, pe Eufrat, ca cele Intreprinse de arheologii americani pe coasta pontica a Anatoliei.Dar cele mai multe dintre aceste realizAri ramln fructut unor initiative individuate sau ale unorcercuri foarte restrInse de specialisti, fara a exista o coordonare la nivelul fiecarei tari pentrucercetari sistematice In accst domeniu. In acest sens, prof. H. Ahrweiler sublinia necesitateaunei coordonAri a eforturilor depuse In domeniul geografiei istorice bizantine ant pe plan nationalctt si international, de catre misiunile oficiale britanice, franceze, germane, italiene, americane,austriece etc. din Istanbul, Atena, Roma, Beirut, Cairo si din alte centre si de cAtre colilearheologice ce Intreprind sapaturi, cu deosebire In Asia Mica si Italia de Sud, precum i Intreacestea,. i autoritatile locale.

In cadrul seriei de scurte comunicari, prof. A. Pertusi s-a oprit asupra unui mic raportadresat de un anonim slrbo-dalmatin papci Sixt IV, In care slnt indicate drumurile din Balcanipc care trebuiau sa le urmeze armatele cruciadei antiotomane, planuita de papalitate. Pe mar-ginea acestui raport, autorul a dezvoltat importante probleme metodologice de geografieistorica bizantina. Prezentlnd o mica cetate bizantina necunoscutA din regiunea anatoliana Silifke,prof. S. Eyice a pus In lumina serviciile pc care arheologia le poate aduce geografici istorice.l.a rindul sat', P. Diaconu a relevat importanta arheologiei In cazul concret al Dobrogei bizan-tine, regiune periferica asupra cAreia informatiile surselor bizantine sInt foarte sarace. in sfIrsit,In comunicarea sa A. Avramea a prezentat o hartA a Tarn Romanesti, descoperita la Biblio-teca Nationala din Paris, care constituie o copie a unei harti germane Intocmite In 1747.

5i

In

Angha,

www.dacoromanica.ro

krIATA IMINTIF1CA 835

Diutre prolectele Internationale, ce urmeaza sA stea In atentia comisiei de geografieUtopia( bizantina In anti urmatorl, death au fost prezentate de prof. H. Ahrliciler In cadrulcolocviulul de la Bucuresti. Gel dintli, finantat de U.N.E.S.C.O., cc interescaza deopotriva pebizantinisti I arabisti, arc ca tema Insulele mediteraneene loc de Intilnire intre civilizatiaeuropeana l cca araba". Principala atentic va fi acordatil insulalor centrale si occidentale aleMediteranci dar l fatadei maritime a Africa de Nord. Cel de al donee proicct arc ca obiectstudierca litoraluluI blzantin, cu ansamblul comunicattilor maritime, fluviale i chiar terestre.Cele cloud. proiccte au In vedere publicarea de lucrAri de geografic istorica bizantina, schimburlde tined cercetatori, finantarca unor sapaturl arhcologice In regiunile studiate etc.

Stelian Brezeana

CALATORIE DE DOCUMENTARE tic CEHOSLOVACIA

In perioada 12-27 octombrie 1977 am Intreprins o calatorie de documentare In Cco-slovacla, ca oaspete al Universitatii din Praga. Constituind un prilej de investigatii utile Inbibliotecile praghcze Si mai ales la marea biblioteca universitard Kiementium vizitas-a dovedit In acelasi timp deosebit de folositoare prin cunoasterca directd a unor realitatiprin contactele stabilite cu mai multi specialisti cchi.

Calauzit cu mutt/I amabilitate de dr. Josef Haubelt, specialist In lstoria stiintelor, carese intereseadi si de istoria romancasca si pregateste o vizita de documentare In Romania, amlost primit la Catedra de istoria universala de seful catcdrei Alena Zavadova si am discutat,de asemenea, l cu alte cadre didactice universitare. Cca mai importanta manifestare a con-stltuit-o informarea pe care am prezentat-o, la 24 octombrie, In feta membrilor Catedrei,cu privire la preocuparile i realizarile actuale ale istoriografici romanesti. Cu acest prilej, colegilcehl si-au aratat interesul pentru o mai bund cunoastere a Romaniei si a istorici sale, pentru

colaborarc mai strInsa cu istoricii romant.Tot la Praga am avut Intrevederi cu lectorii de limba i literatura romana Marie Kavicova

sl XIII Felix, precum i, la Institutul cchoslovaco-sovictic, cu Miroslav Tejchman, specialistIn istoric contemporana sud-est europeana, cunoscator al limbii romane si autor al mai multorstudil privitoare la istoria noastra.

Deosebit de interesanta, desi a durat numal doua zile, a fost i vizita pc care am facut-ola Unlversitatea din Brno. Brno este un puternic centru de cercetalri asupra istoriei EuropelRasaritene, mcritul pentru aceasta orientare revenind In buna masurd profesorului JosefMacitrek. Autor al unor monografii si sinteze privind aproape toate popoarele Europei Centrale

Rasaritene, specialist In istoria romaneasca (activita tea sa debutind, In unna cu o jurnd-tate de veac, cu o cercetare privitoare la raspIndirea husitismului In ladle romane), profesorulMacurek este In prezent tan sef de scoala rccunoscut i continuat de discipolii sai. Nu a Incetataid In prezent sA se intereseze de istoria romaneasca, mi-a aratat o iinpresionanta eclectic defotocopii ale unor documente privind istoria noastra medievala, culese In arhivele cchoslovacesau din alte tad.

La Uversitatea din Brno am fost primit la Catedra de istoric a Europei Centrale, Rasa-ritene i Sud-Estice de seful catedrei, prof. Frantitek }fejt, care a avut amabilitatea sal ma pre-zinte i studentilor, treclnd In revista activitatea mea stiintifica, In primul tind preocuparilede istorie a raporturilor romano-cchoslovace. Am discutat, de asemenca, eta prof. RichardPralek, preocupat mai ales de istoria Ungarici, dar interesat si de istoria noastra, conducind

lucrari de diploma cu accastii problematical (mi-a aratat o asemenea lucrare, despre refor-mele tut Cuza oglindite In presa M-am Intllnit si cu profesorul Jaroslav Kudrna, cunoscutspecialist In probleme de istoriografie universala, precum i cu alte cadre didactice universitare.

Am Intreprins o vizita sl la filiala Institutului cehoslovaco-sovietic din Brno, Oka Intr-oaripil a cetatil Spielberg, renumita Inchisoare politica sub Habsburgi, astazi In cea mai mareparte muzcu. Am discutat aid cu dr. Vladimir StAsny si dr. Milan Smerda.

Am Intllnit peste tot In Cehoslovacia un intercs deosebit pentru Romania si dorinta dea Intreprinde mai mult pentru conlucrarea istoricilor din celc douS tad. A fost, cred, semnifica-tiv In acest sens, i interesul pe care numerosi istorici I-au manifestat pentru cartea mea recentaRelationships between Romanians, Czechs and Slovaks, 1848-1914. Exisla o frumoasii traditiede colaborare de amintit aid si ccle douS simpozioane romano-cehoslovace din 1967 si 1969 ,traditie care poate fi continuata, cu nol realizari, de istoricii din cele douA

Lucian Bola

11 c. 7717

s1

tAri.

sl

01

cella).

- www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

R E CEN Z II**al, Independenta Romániei. Documente. vol. II, partea III, Cores-

pondenfd diplomaticci stritind, Bucuresti, Edit. Academiei RepubliciiSocialiste Romilnia, 1977.

In seria de documente publicate de cAtreDIrectia generaM a Arhivelor Statului, cucolaborarea Institutului de istoric N. Iorga",in cinstea centenarulul independentci noastrede stat, volumul II cuprinde corespondentadiplomatica strAinA. Marcle numAr de docu-mente, cc se publicA cu acest prilej, a Meldnecesard impartirea volumului in cloud pri :partea I, cuprinzind perioada de pind laproclamarea independentei, iar partea II-adin mai 1877 pind la sflr5itul anului 1878.Toate documentele sint inedite si provin dinfonduri de arhivd din strainAtate. Pieselepublicate au lost selectionate cu migald deun colectiv de cercetAtori din cadrul Directieigenerale a Arhivelor Statului. Coordonatoral acestei serif este Ionel Gal, director generalal Arhivelor Statului, far redactor respon-cabil Vasile Arimia. Redavtod responsabiliadjunct! pentru cele cloud tomuri de co-respondentii diplomaticA sint Iosif I.Adam si Dan Berindei. Culegerea, transcrie-rea, traduccrea, adnotarea. confruntareacolationarea textelor s-au efectuat de cAtreun colectiv din care au fdcut parte urmAtorii :Lelita Gdmulescu, Vasile Matei, Gabrielaaldrdsoiu, Elena Moisuc, Cornelia Moraru,Sanda Racoviceanu, Dumitru Zaharia. Aumai colaborat Eugenia Ciocan, ValentinaCostake, Slavka Diamandi, Marilena Popescusi Sabina Popescu.

Intreg materialul publicat provine dinfondul de microfilme i xerografii pAstrat laArhivele Statului. El a lost cules ca urmarea actiunii de reproducere I colectare a docu-mentelor din strAiniitate privind istoria tAriinoastre. Intilnim astfel piesc din arhiveleMinisterelor de externe ale Marii Britanii,Austro-Ungariei, Belgiei, Frantei, Germanic!,Italiei, Rusici, Serbiei sau Statelor Unite aleAmericii. Depistarea cclor publicate in volu-mul II a necesitat strAdanie i coinpetcntd,materialul parcurs fiind de multe ori mainumeros decit coca ce s-a incredintat tipa-rului. Dupd pdrerea noastrA acest efort adus la excelente rezultate. Cele doud tomuride corespondenta diplomaticA &yin acuminstrumente de Informare de maxima Impor-

tantd pentru cercetAtoril problemelor la carese refer& Tehnica de elaborare, infatisareavolumului, sint auxiliare pretioase In buna

utila folosire a culegerii. Documentcle sin.reproduse in original, dindu-ni-se 1 tradu-cerea in limba romAnA, ceea ce sporeste va-loarca stiintificA a lucrdrii. Intreg materialnleste organizat strict cronologic, iar la fiecaredocument se reproduce data si dupd stilulvechi, ceea ce faciliteazA mult folosirea lui.Cind s-a ivit cazul, s-au dat in notd, la Mr-situl documentului rcspectiv, explicatil asu-pra unor evenimente sau persoane.

Din punct de vedere formal intilnIm cores.pondentd diplomaticd provenind de la repre-zentantii altor state In Romania, instructiunIcare agentil diplomatic! la Bucuresti, ra-poarte ale unor diplomati In principalele capi-talc europene, mai ales de la Constantinopol,Viena, Petersburg, corespondenta de presA,toate acestea referindu-sc la probleme romannesti. Lista documentelor este tradusA si Inlimba englezd, dind astfel l cercetAtorului.strain posibilitatea folosirii intregil lucrdri.In partea I se publica i o foarte utild Notaasupra editiei", in care Iosif Adam si SandaRacoviceanu arata cum s-a intocmit lucrarea

dau explicatil asupra tchnicii folosite.Ficcare din cele douil tomuri este Inzcstratcu un indice. Un numAr dc ilustratii, reprodusela finele fiecArcia din cele douA pArti comple-teazA vizual intreaga lucrare, oferindu-neportrete i imagini ale evenimentelor de caredocumentele ne vorbesc. Toate acestea facdin Intreaga lucrare o culegere alcAtuitA dupAccle mai exigente cerinti ale tchnicii de editare,dui:a cele mai pretentioase deziderate alespecialistului.

Volumul se bucurd de un studiu introduc-tiv semnat de Dan Berindei. Pentru a usuraprezentarea materialului, fiecare parte a volu-mului isi arc o introducere. Ni se dezvaluieimportanta materialului documentar, prin oexpunere cronologicA, dc bland tinutA stiin-Wird, pe baza evenimentelor. Sint arAtatevederile unor oamenl politici sau militarIcum se rcflectd acestea In materialul publicat.Activitatca diplomaticd, participarca militard,

REVISTA DE ISTORIE", Tom 91, blr. 2, p. 337-348, 197b

Ci

II

el

si

www.dacoromanica.ro

338 IIEcZNZU 2

shit ineadrate de autorul introducerii In mersulgeneral al evenimentelor, cApAtind astfel maimult relief si importanlA. Dan Berindei por-neste de la prezentarea luptei pentru indepen-denlA a poporului romfin i importanta saIn istoria rAsilritului european. FArA a pierdedin vedere cadrul general, autorul subliniazApc bunA drertate cA nasterea RomAnietmoderne a fost in primul rind rezultatul cfor-turilor i sacrificiilor poporului romAn, carea reusit, fAcind falA indiferentei i &semiostilitatii puterilor, croiascA drumulinainte, obiectivele nationaleIntre care independenta se Inscria la locmarcant"1. Aroi, urrnind documentele volu-mului, pc care le incadreazA In faptc de istorieuniversalA i explicatii de istoric nationalA,Introduccrea ne prezintA pc larg initiativelece aveau sA aducA independenta de stat aRomAniei. Imprejurarile, bine analizate i cuclaritate expuse, creeazA un bun cadru pentruintelegerea i folosirea documentelor dinvolum.

Seria documentelor se deschide cu unrapert din 3/15 februarie 1853, semnat deEugene Poujade, agent si consul general alFrantei la Bucuresti, care in ajunul rizboiuluidin Crimeea, propunca la Paris independenta

neutralitatea Principatelor romAne. Apoi,tn tot timpul rilzboiului, pinA la InchoiereaTratatului de la Paris, relatArile diplomatilorstrain! vorbesc despre nAzuinta spre indepen-dents a romAnilor. In ianuarie 1856 L. Becard,agent si consul general al Frantei, stAruiapentru suprimarea legAturilor care unescMoldo-Valahia de Poarta otomanA". Privindepoca de dupa 1859, un grup de documentene dezviluic politica externA a lui AlexandruIoan Cuza, consideratA de un diplomat turccA nu a facut altceva declt CA Infrunte auto-ritatea suzeranA". Aspiratia spre indepen-dentA a domnitorului unirii, continua sa retinApe toti observatorii strAini at societAtii roma-nesti pfnA in 1877. Corespondenla diplomaticAne aduce intr-o luminA mai completA ecouldemersurilor i strAdaniilor pc care le faceguvernul de la Bucuresti In anii premergAtoricuccririi independentei, pentru a apAra auto-nomia tArii l drepturile ei legitime. Incer-carea din 1873 sau problema dreptului de aincheia conventii comerciale dA loc untilnumAr de rapoartc, care, In ceea cc ne pri-ve5te, furnizeazA stiri deosebit de interesanteprivind optica In care era vAzutA situatiainternationalA a RomAnici, intercsele econo-mica ale puterilor strAine, situatia internAetc. In aceastA vreme agentul diplomatic alFrantei raporta ca la Bucureti prerogativelesuzeranitAtii Portii sint reduse la percepereatributului anual", iar aceastA formalitate

1 Partea I, p. XI.

IndeplinitA, guvernul roman Intelege sA tratezecu puterile strAine, l chiar cu Poarta, pepicior de egalitate si de independenta per-feetA". Redeschiderea crizei orientate obllgape diplomatii strAini sA se intereseze de ati-tudinea RomAniei. Consulul general al MartiBritanii la Bucuresti ii semnala lorduluiDerby a principele Carol asteaptA doero IntorsAturti favorabilii a evenimentelorpentru a-si proclama independenta". l rapoar-tele vorbesc despre pregatiri militare, despreintelegerea cu Rusia. Sint InsA in aceste ra-poarte I tiff, unele foarte pretioase, cu pri-vire la politica guvernului romAn ca l lapozitia marilor putori. Ne vorbesc despreeforturile pentru neutralizarea Duniirii, poli-tica de neutralitate, apropierea de Rusiaavertismentele, mai ales ale Angliel l Frantei,temAtoare de orientarea spre vecinul din rAsa-nit. La Inceputul anului 1877 tot mai multesint vestile despre pregatiri militare, tato-nArile la Petersburg, Viena sl Berlin. In aprilie1877, se raporteazA CA Alvensleben a primitinstructiuni de a-i determina pc romAn1 sAsc angajcze pe cable politicil rusesti". De lamijlocul liii aprilic stirile de rAzbol detinprioritatea. Imediat dupA semnarea conven-tiei romAno-ruse, KogAiniceanu 11 declarA luiMansfield, agent si consul general al Mari!Britanli, CA singura noastrii dorintA estede a pAstra ceea ce am dobindit si de a nuschimba In nici un fel pozitia noastrA poli-ticA". Cu pregAtirea proclamAril indepen-dentel si a primeior ecouri ce a trezit actulde la 9 mai 1877 se Incheie partca Intlia avolumulul.

Partea a II-a Incepe cu allele imediaturmAtoare proclamArii independentel. Rapoar-tele incearcA sA evalueze consecIntele, sementioneaza entuziasmul populaliel. Infor-matli pretioase rAzbat despre starea de spiritdin larA, despre miscarea popularA In favoa-rea cuceririi independentei. Reline atentiade asemenea problema cooperAril armatelromAne. La 3/15 Write 1877 englezului Kingstoni se pare aproape imposibil ca armata romanAaS nu ia parte activ la lupta iminentA ..."Sint urmArite cu atentie tratativele romAne-ruse si toate ImprejurArile cooperAril mi-litarc. Rapoartele ogiindesc i intentiile marilorputeri. In mai Viena ii aratA tendinta de ase opune oricArei influente sau protectoratexclusiv in Wile crestine eliberate de subturd. In ceea cc priveste independenta RomA-niei chestiunca este aminatA de mantle puteri.Dar o notA foarte secretA", pornitA de laBallplatz la 31 mai/12 iunie 1877 aratA mareavaloare a actului din 9 mai, subliniind impo-sibilitatea ignorAril proclamArii independen-tei RomAniei. In legAturA cu parliciparaiarmatel romAne dincolo de DunAre consulliraporteaza pe larg dezpre discutille din Ord.In acelasl timp alte documente no vorbesc

sa-sirealizindu-si

si

ji

www.dacoromanica.ro

3 RECENZI1 339

despre ecoul produs la romAnii din Transil-vanta, prin mAsurile cc se lau de cAtre autorl-tAt1 spre a Impiedica trecerea lor In RomAniasi a se lnrola In armata romAnA. Atitudineadiplomatilor strAinI reprezintA desigur pozi-tia guvernelor ce le reprezintA. Mansfieldvede campania armatei romAne inutilA,Débains o prezintA de cele mal multe ori mall-%los, Fava este favorabil romAnilor, dar areIndolell asupra rezultatelor, reprezentantilaustro-ungar si german s1nt mai favorabili.Lipsesc rapoarte rusesti, probabil pentru cAGorceakov, In aceastA vreme, era la Bucu-resti. Mansfield scria la 9121 dec. 1877 cAentuziasmul guvernului romAn cu privire larolul jucat de armata lul In ultimele opera-tiuni este tn mod curios exagerat". Reprezen-tantul Belglei informeazA obiectiv, chiar cusimpatie, dar pAstreazA o rezervA prudentAIn relatille cu oficIalitAtile romAnesti pentrua nu angaja Belgia Intr-o atitudine sau alta.Débains se laudA In ianuarie 1878 cA estesingurul agent diplomatic la Bucuresti, carenu a cerut audientA sii prezinte felicitAridomnitorulul sl care evita legAturile cu ml-nistril romAni. Atitudinea lui porneste de lacredinta sa cA guvernul romAn era sub in-fluenta Rusk! si Germania In perioadade pregAtIre a Congresului de la Berlin shitmal ales stiri despre ecoul intern, actiunca

diplomaticA a RomAniel, interesul subit aldiplomatic! britanice, Intelegerea germano-rusa. In mijlocul atltor adversitAti sau inte-rese contradictoril, manifestate de marileputeri, apar In permanentA de dincolo deDunAre statornice dovezi de simpatie dinpartea Serbia In ziva independentel ei.Serbia trimitea un mcsaj In care vorbeadespre telul comun al luptel pe care celedoufi popoare au sustinut-o vitejeste, a strinssi mai mult vechile noastre legAturi de prie-tenie si interese". Si volumul se Incheie cuproblemele ridlcate de Consfresul de la Berlinsi cu efortul pentru recunoasterea indepen-dentei.

Privind In ansamblu matcrialul documentarpublicat In acest volum, 11 considerAm de odeosebitA importantA, prin stirile ce ni leaduce cu privire la unele importante momentedin lupta pentru cucerirea independentei,la uncle probleme interne si externe, care staula baza acestui mare eveniment al istorleinoastre nationale. Un cuvInt de laudA secuvine colectivului care a investit muncasi competentA, precum si Directiel generalea Arhivelor Statului care a avut initiativasl a lucrarii si a aduceril In lard a documen-telor.

Paul Oprescu

IOAN LITPM, Serieri alese, I, Introducere, editie critic5 note si comen-tarii de acad. tefan Pascu si Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Edit.Dacia, 1977, 259 p.

Unul din meritele edituril clujene Daciaeste si acela cA revalorifica, prin temeiniceedit!! critice, opera unor strAluciti reprezen-tanti al vechli scoll Istorice din orasul de peSomes. Seria a fost deschisA cu volumulloan Moga, Scricri islorice 1926-1946, EditieIngrijitA de Mihail Dan s1 Aurcl RAdutiu.Studiu introductiv de $tefan Pascu, Cluj,Editura Dacia, 1973, 357 p. 0 continultatea preocupArilor edituril In aceastA directiese concretizeazA In actuala editie, In careshit selectionate o parte din contributiilestiintifice ale lul loan Lupas (1880-1967),reprezcntant de sea mA al istoriografiel ro-mAnestl din perioada InterbelicA.

Editia criticA de fatA debuteazA cu o te-meinicA Iniroducere (p. 7-28), In care edi-torii prezintA, cu deosebitA aplicatie, viatasi activitatea culturahl, politicA si stiintificAa creatorului de scoalA care a fost istoriculloan Lupas. Cercetarca unci opere ant de di-verse si, nu o datA, contradictorie, cum esteaceea datoratA lui loan Lupas, impunc, Inmod flresc, raportarea ei la etapa de creatie,detectarea formatiel spirituale a omului de

stiintA, In directA congruent/I cu specificulunui lnceput de secol atit de frAmIntat.

Originar din SAliste (jud. Sibiu), IoanLupas urmeazA Koala elementarA In comunanatalA iar cursurile medii la gimnaziul crAiescdin Sibiu, pc care este silit 0-1 pdrAseascA,In 1899, In urma unui conflict. Dup5 absol-virea liccului romAnesc din Brasov, loanLupas se Inscrie la Universitatea din Buda-pesta, la cursurile FacultAtii de litere sifilozofie ; aid va studia istoria modernA,istoria Ungarici, filozofia, diplomatica sllatina. Anii de studii budapestani, hotArItoripentru evolutia istoricului de mai tlrziu, liIncheic In 1904, cu diploma de licentA Inistoric si latinA, la care se adaugA teza dedoctorat Biscrica orlodoxd roman6 din Transil-vania si unirca religioasd in cursul veaculuial XV III-lca.

Epoca fertilA a studiilor universitare n-arfi completA dacA n-am aminti activitateaculturald a lui Ioan Lupas in cadrul SocieldliiPeiru Maior §1 In calitate de frecvent cola-borator la revista LuceafArul".

www.dacoromanica.ro

940 RECZNZILI 4

DupA un scurt staglu la Brad, ca profesorde liceu, loan Lupa5 se Indreapta spre Berlin,beneficiind, alaturi de Octavian Goga, de obursa de studii, acordata de Societatea Tran-stIvania. Anul studiilor berlineze, profitabilipentru formatia viitorului cercetator i dascalde lstorie, 11 familiarizeaza cu metodica decercetare germana, determinlnd o largire aorizontului sau intelectual i o sensibilizarepentru problematica de filozofie a Istoriei.Dupa o scurta calátorie de studii In Italia,reintilnim pc loan Lupas la Institutul teologicdin Sibiu, in calitate de profesor, unde 1siva inaugura cursul cu prelegerea Despre ort-glnea romdnilor. Negasind Intelegerea necesarapentru Implinirea aspiratiilor sale, prea cura-joase fatA de momentul pe care 11 traversa,Unarul profesor se vede obligat sa-si intre-rupa cursul, in 1909, stabilindu-se la SAliste,ca protopop si inspector scolar. Aceasta esteepoca In care Ioan Lupas se dedica, dupaputeri, ridicarii poporului la cultura, Inspiritul traditiei iluministe. Perioada coincidesi cu aparitia primelor contributil stiintificefundamentale, dintre care retinem monografiaAndrei Saguna. Staruitoarele cercetari asupraveacului luminilor au drept rezultat contri-butii de genul : Misiunea episcopilor GherasimAdamovici f 1 loan Bob la curtea din V iena1792 (1912), Contribufiunt istorice priviloarela trecutul romdnilor pe Pdmintul Crdiesc(1913), Contribufiunt la Istoria romdrillorardelent, 1780-1792. Cu 84 acte si documenteinedite (1915) s. a. Prin lucrari de genulcelor mai sus mentionate, cercetarea veaculuilisminilor primeste noi dimensiuni, IndeosebiIn directia referintelor la istoria central-eur opeand.

loan Lupas, de acum o personalitate pedeplin conturata, era cunoscut in Transil-vania si peste Carpati. Este epoca In caresemneaza o seama de contributii, temeinicdocumentate, dedicate NI Gh. Lazar si V.Moga, ziaristicii ardelene, lui G. Barit siA. Muresianu, epocii reformei In Ardeal(1917) si redacteaza o istorie bisericeascaa romanilor ardeleni (1918). Ales membru alAcademiei Romane, In 1916, loan Lupas varosti discursul de receptie abia In anul 1920,cu Nicolae Popea f t loan M. Moldovan,raspunsul acordat de N. lorga.

Afirmlndu-se pe tarlmul vietii politIce caun element progresist, animat de spiritulpatriotic pentru Unirea cu patria mama,Joan Lupas ajunge profesor la Universitateaclujeana, nou Infiintata. In aceasta calitateva depune o staruitoare munca de dascal,va semna cursuri i va conduce seminarii,va contribui la pregatirea mai multor gene-ratil de student!, dintre care unil se vor dis-tinge prin contributil stiintifice remarcabile,creind o adevarata Koala istorica,

Personalitatea istoriculul s-a 1mpus nunumai de la catedra sau In munca de cerce-tare ci l printr-o neobosita activitate cultu-rala : a contribuit la bunul mers al Institutuluide Istorie National& fundat In 1920, a fostpresedinte al Sectiunii istorice a AcademieRomane, membru In Comitetul central slpresedinte al Sectiunli istorice a Astrel.A sustinut conferinte, a participat la pole-mid dar a ramas, 1nainte de toate, un cre-dincios adept al zeitei Clio, un cercetator siun popularizator al istoriei, stiinta care a gasit,In persoana profesorulul loan Lupas, pe untildin cei mai pasioaati I mal devotati slujitoriai perioadei.

Dupa aceasta privire retrospectiva asupravietii i activitatii istoricului de exceptiecare a fost Joan Lupas, vom putea patrundemai bine In universul valorii stiintifice si N omIntelege la justa lor importanta valenteledocumentare i educationale ale articolelorsi studiilor incluse de editori In volumul Idin Scrieri alese, volum care demonstreaza.In ansamblul lui, dimensiunile personalitatilistoricului si, In acelasi timp, incita la abor-darea dar si la reinterpretarea unor subiectede cercetare istorica.

In spiritul celor propuse In Nold despreedifie (p. 29), selectia se deschide cu textulunei conferinte, sustinuta, la Colegiul Aca-demic din Cluj, cu prilejul deschiderii anuluiuniversitar 1939-1940 : Valoarea educatioda Istoriet nafionale (p. 31-38). Parte inte-granta din ciclul de lectii inaugurale, rostitede Ioan Lupas timp de cloud decenii, con-ferinta a fost sustinutA Intr-un momentpolitic de exceptie, clnd evenimentele lncer-can sa ameninte integritatea statului unitarroman. De fapt, valoarea interioara a lectieieste In deplina congruenta cu dominanteleconceptiei istorice de o viata a lui Joan Lu-pas. Initial, lectie de introducere la cursulPolitica externd a Transilvantel, predat Inprimul semestru al anului universitar 19201921, Individualitalca istoricd a Transilvaniel(p. 39-53) ne aduce In fata una din temelepreferate ale savantului. Subliniind sensulistoric al voievodatului ca institutie, contri-butia lui Joan Lupas nu pierde cu nimie dinimportanta tiint,ificA, daca mai retinem sialte studii ale aceluiasi autor, cum ar fi,de pildA Volevodatul Transilvaniel in secoleleXII 1 XIII sau Fazele istorice in evoluliuneaconstitufionald a Transilvantei.

Sensul si scopul istortel, lectie expusa la1 noiembrie 1923, inclusa in editie (p. 54 62),ne demonstreaza, In mod peremptoriu, cAloan Lupas s-a aplecat, l Inca cu succes,asupra filozofiel istorlei, subliniind contri-butiile In domeniu ale lui Leopold von Rankesi Oswald Spengler, dar precizIndull, Inacelasi timp, punctul de vedere ; In acestglens, loan LupaS se declara adeptul rnetodei

fiindu-i

www.dacoromanica.ro

b rtt.CEIVALt

explicativ-stlintlfice. Preocupat de problemaperiodizArii istoriei, loan Lupas Isi fixeazil,In mod clar, punctul de vedere In Difertlecriterii pentru Imparfirea (starlet romantlorin epoct (p. 63-71). In spiritul acestul stu-diu, evul modern romanesc este marcat derevolutia lui Tudor (1821).

Prin multe din contributiile lui loanLupe§ s-au conturat, In contextul scolii is-torice de la Cluj, preocupAri pentru istoriaistoriografiei, domeniu subordonat, potrivitconceptiei sale, reconstituiril evenimentului.Acestui spirit critic de cercetare li rdspunde,In chip deosebit, lectia de deschidere a cursuluide Istorta Romilnllor, sustinutd la Universi-tatea din Cluj, In toamna anului 1940 : Pro-bleme de istorlografie transilvand (p. 72-84).Potrivit conceptiei sale (aceea a istorieiunitare a poporului In care se incadra siTransilvania, prin remarcabila sa contributiela civilizatia romdnilor) termenul de istorio-grafie transilvfineand este depAsit In sensulstrict al cuvIntului, cercetarea fiind expusasi la realitAtile din afara arcului carpatic.

Din scrisul cronicarilor MUM ai Transit-vaniei (p. 85-112), studiu extrem de inte-resant si de mobilizator pentru eventuate noicercetAri, a constituit, initial, o introducerela seminarul despre Vechea istoriografie Iran-stivdneand. Studiul, In sine, este o mdrturieIn plus a preocupdrilor profesorului clujeanpentru chcstiuni legate de istoriografie. Strinslegatil de aceastd contributie, ne apare ceaimediat urmatoare, intitulata : Dezvoltareaistortografiei romdne din Transilvania in sec.X V XIX (pp. 113-135). Intr-o primAetapA, introducere la Cronicart ft istoriciromdni din Transilvania Scoala ardeleand,III, Craiova, 1933, lucrarea ne demon-streazA, In mod term, faptul cd una din domi-nantele activitstii sale stiintifice a consti-tuit-o abordarea istoriei istoriografiei.

IntrodusA In editia de fatA, conferintarostitA In Aula Universitatii clujene, In 8noiembrie 1923, intitulatd Activitatea literar-stiinfiftcli a lui Dimiirie Canternir (p. 136148), poate si trebuie consideratA nu numaica un moment In fisierul personal al lui loanLupas ci si In cadrul mai larg al exegezeicantemirlene. Cu ocazia centenarului mortiiunei alte personalitati din istoria culturiiromfinesti avem In vedere pe Petru Malor

Joan Lupas a expus, la 15 februarie 1921,conferinta Scrterile istorice ale tut PetruMator (conferinta va fi publicatA In AnuarulInstitutulut de Istorie Na(ionald din Cluj).Textul conferintei este, In esentA, o dovaddconcretA a preocuparilor Kola istorice clu-jene asupra unuia din eel mat remarcabilireprezentanti al colii ardelene.

Chestiunea originit f 1 continuttelf it romd-ntlor tntr-o pudica de la 1792 (p. 166-175)

541

ni se relevA ca un interesant studiu, depiisit,pe anumite coordonate ca opticd : !tithe-tatea ideilor cuprinse In predica lui SavaPopovici din 1792, In ansamblul lor, rapor-tate la universul operei lui Petru Maior,nu poate fi sustinutd temeinic, fiindcd, dejaIn 1792, o parte din ideile istorice ale Scoliiardelene erau receptate In anumite medii alesocietAtii romdnesti.

Hegel f t influenfa lut In scrtsul lui NicolaeBdlcescu fi Mihat Eminescu (p. 176-183),studiu datorat lui Joan Lupas, va Intruniaprecierile cuvenite In ampla cercetare alui Tudor Vianu, Influenfa lui Hegel in cul-tura romdnd, lucrare editatA cu ocazia cente-narului mortii filozofului (1933). Influentalui Ranke asupra lui KogAlniceanu a fostabordatii, nu o datA, In istoriografia romAnd ;de fapt, Insusi Mihail KogAlniceanu a recu-noscut atasamentul sal fata de marele istoric.Contributia lui Ioan Lupas, Leopold Rankef i Mihail KogAlniceanu, parte integrantA aeditiei de fata (p. 184-194), reprezintA, Inesentd, o cercetare de o valoare documentardincontestabilA, conformatd si de recentelestudii ale lui Al. Zub.

Viata si activitatea istoricului loan Bogdan1-a preocupat In mod deosebit pe Joan Lupas.Rezultatele acestor strAduinte s-au concre-tizat In cloud studii de o certA InsemnAtate,introduse In editie : loan Bogdan (p. 195202) si loan Bogdan in lumina unor fragmentedin corespondenfa sa (p. 203-229). Ambelestudii subliniazA contributia lui Joan Bogdanla critica latinismului exagerat, sesizeazdspiritul critic profesat de istoricul fondatorde scoald, legaturile sale cu slavistica euro-peanA etc. Anumite aspecte ale personalitdtiilui loan Bogdan au fost relevate, In ultimiiani, de cercetarile regretatului profesor MihailP. Dan, fost student al lui Joan Lupas.

Ultimul studiu, reeditat In volum, este unmedalion, Teodor V. Pacdfian (p. 230-239),de o reald valoare comemorativd, care demon-streazA, o datd In plus, Intelegerea si pretuirealui Joan Lupas pentru lnaintasii istoriografieitransilvdnene.

Cele 15 studii, incluse In editie, diferiteca subject de abordare dar definitorii pentruconceptia si metoda istoricului Joan Lupas,beneficiazA de pertinente comentarii (p.240-247), In care editorii judecA valoareafiecArui text In raport direct cu restul con-tributiilor semnate de istoric asupra accleiasiproblematici. Comentariile contin si referintestiintifice asupra unor lucrAri romdnesti saustrAine care abordeazA o tematicd identicAsau apropiata de aceea care a fost, odatA, Inatentia lui Loan Lupas.

Concluziile care se impun pe margineaediliel de Scrlerl alese, I, se referd la utllitatea

www.dacoromanica.ro

sal ferCnIlar.t

ei stiintifIc i educativA, ca si In cazul altoraparitil editoriale similare ; editia contribuie.Intr-o manieril aparte, la conturarca persona-MAW lui loan Lupo, ca savant si om de aleasA

culturA, calitAtl care au dublat Intotdeaunaprofesorul de la universitatea clujeanA.

lamb Mdrza

ILCIO DIRITROV, Bdigarskata dernokraticina obRestvenost, failizmdtvoinata (Fortelo democratice din Bulgaria, fascislnul pi rdzboiul),

1934 1939, Izdatelstvo na Otecestveniia front, Sofiia, 1976, 332 p.

Interesanta lucrare a istoricului bulgarIlcio Dimitrov prezintA, In baza and bogatedocumentatii,radiografia" am putea spune

a unci scurte dar, din pAcate, Intunecateperioade din istoria poporului bulgar. Estevorba de perioada anilor 1934-1939 clad,asa cum aratA autorul, a avut loc, pc de oparte, IntArirea dictaturii monarho-fasciste,concentrarea puterii In mlinile tarului, gene-ralilor, functionarilor superiori de statcaricristilor politici, grupali In jurul acestuia",far pe de alta privarca maselor largi popularede drepturile politice si libertfitile cetiltenestielcmentare" In paralel cu antrenarea Bulga-riei In eel de al doilca rAzboi mondial departca blocului fascist" (p. 25).

Lucrarea este precedatA de o introducereIn care shit prezentate pc scurt principalclepartide i grupAri politice burgheze, inclusivcele fascistc, care actionau In tail In ajunulloviturii de stat militaro-fasciste de la 19 mai1934. Apoi, In cele patru capitole ale lucrArii,autorul analizeazd In mod detaliat evoIutiasituatici social-politice din Bulgaria anilor1934 1939.

hi iunie 1923 printr-o loviturA de stat,caracterizatA de istoricii bulgari drept mili-taro-fascistA, la ctrma tArii a venit un guvernfascist condus de Al. Tankov 1. In urmaloviturii guvernul Uniunii Populare AgrareBulgare, condus de Al. Stamboliiski, este InIA-turat de la conduccre. DupA o perioadA de8 aril in care noul regim cu toate cforturiledepuse, inclusiv schimbAri de cabinete, n-arcusit sA-si creeze un sprijin de masa, In iunie1931 partidul de guvernAmInt IntelegereademocraticA" (Demokraticcski sgovor) esteInvins In alegerile legislative. La conduccreaOra vine un guvern al Blocului Popular"(Naroden blok), coalitie politicA burgliczaformatA din Partidul Democratic (condus deAl. Malinov), Uniunca PopularA AgrarA Bul-garA (aripa lui D. Ghiccv), Partidul NationalLiberal (condus de Gh. Petrov) si PartidulRadical (condus de St. Kosturkov).

1 Istortla na allgarskata komuntstIceskapartner, Izdatelstvo na B.K.P., Sofiia, 1969,p. 269.

Blocul clstigase alegerile sI se instalasela clrma tArii In numele instaurArli regimululparlamentaro-constitutional burghez, al pro-movArii unei politici care sA tinA cont deinteresele maselor populare. DatoritA InsAUpset de omogenitate, a tendintelor centrifugedin interiorul sAu, la care s-au adaugat con-secintele crizei economice mondiale care alovit scrios si Bulgaria, Blocul nu a putut puneconsecvent In aplicare Mei principiile andconduceri democratice si nici programul deImbunatAtire a situatiei maselor muncitoare.Toate acestea au diminuat scrim rezistentaopusA loviturii de stat de la 19 mai 1934,moment cu a cArui prezentare Incepe capitolulI al lucrArii, intitulat De la dictatura militarAla cea monarhicA".

De la inceput autorul declarA cA prinlovitura de stat de la 19 mai 1934, a fostdcschisA calea spre dictatura fascistA In Bul-garia" (p. 26)2. El urmAreste cu ateatieevolutia vicii politico interne din Bulgaria,disensiunile din slnul partidelor sau dintrepartide, reliefInd faptul cA dcsi aproape toatepartidele l grupArile politice burgheze, cuexceptia color de extremA dreaptA, erauadepte ale parlamentarismulul, atitudinea brfats de lovitura de stat a fost diferitA : uncleau privit lovitura de stat cu satisfactie(U.P.A.B. gruparca Al. Stamboliiski"),altele au criticat doar modul In care s-a dee-tuat transferul de putere si au ccrut membrilorlor sA adopte o atitudine de expectativA(Partidul Democratic). In sfIrsit au fostpartide sau grupArt care au condamnat lovi-tura de stat considerind-o drept o aventurA,o Incercare de instaurare a unci noi dictaturi"(U.P.A.B. gruparea Vrabcca 1") (p. 30).

I In alte lucrArl ale istoriografici bulgarese considera cA In urma lovituril de stat de la9 iunie 1923 In Bulgaria s-a instaurat dic-tatura monarho-fascistA". Perioada anilor1931-1934 este consideratA drept o bresii Inregimul de dictaturd fascistA, Mr In urmalovituril de stat militaro-fasciste din 19 mai1934, s-au creat posibilitAtt pentru instau-rarca dictaturii monarho-fasciste, incepindcu luna noiembrio 1935. A se vedea : Istorliana BAlgarskata komuntsticeska partlia...p. 276, 372, 400.

i

si

el

www.dacoromanica.ro

7 RECENZII 313

Pe o pozitie fermd, deschisd, s-au situatPartidul Comunist Bulgar i Partidul Munci-toresc Social-Democrat care au apreciatcorect caracterul fascist al loviturii de statsi al puterii instaurate prin aceasta" (p. 27),caracterizindu-le ca o actiune Indreptatdlmpotriva poporului, plind de urrndri peri-enloase pentru viitorul Bulgariei" (p. 37).

Dar P.M.S.D.B. era un partid cu o influ-mid redusd In mase si de aceea protestul sdu,(Ie altfel singurul protest deschis Impotrivaloviturii de stat pornit din rindul fortelorpolitice necornuniste, a fost adresat tarului.La xIndul sdu P.C.B., desi constituia cel maidinamic element al fortelor antifasciste, n-aputut organiza o rezistentA de masA Impotrivadictaturii militaro fasciste" datoritA faptuluiea a fost paralizat de curentul sectarist destinga care domina conducerea lui" (p. 38).

Autorul urmAreste evolutia situatiei poli-tice pc cloud planuri : 1) al comportArii echipeiaflatd la conducerea tArii, care urmArea cre-area unui stat totalitar dupd exemplul ltalieisau al Germaniei ; 2) al actiunilor partidelorpolitice (dizolvate de jure dupd 19 mai 1934).Li prezintA gruparile i regrupArile de forte lanivelul echipei guvernamentale, mecanismulprin care a avut loc transferul puterii Ininfinite tarului, evolutia unora dintre parti-cipantii la lovitura de stat spre opozitia fatdde regimul la a cdrei instaurare contribuiserd.

Grupdri si regrupdri au loc si In rindurilepartidelor politico nefasciste, care pun bazeleunui larg front opozitionist fata de regim.Un rol important In crearea acestui front i-arevenit P.C.B. care, spre fincle anului 1934,face propuneri concrete U.P.A.B. si P.M. S.D.B.de a crea un front unic de luptd lnipotrivaregimului instaurat la 19 mai 1934. Dar dacAIa nivelul partidelor, In acest an, nu se reali-zeath nimic concret, pc linia organizatiilorde tineret aceastd actiune reuseste. n noiem-brie 1934, de pita, conducerea organizatiilorde tineret Uniunea Tineretului Muncitor(, Hems") i Uniunea Tineretului Agrariangruparea Vrabcea", publicd un apel comunde luptd Impotriva exploatArii capitalistea terorii fasciste, apel primit favorabil side conducerea altor organizatii de tineret.

Anul 1935 debuteazA cu o puternicA acti-vizare a vietii politice, provocata de inten-tide regimului de a modifica Constitutia ".lmpotriva acestor proiecte s-au pronuntattoate fortele opozitiei. Ele nu au gAsit ecoumei chiar In rindurile cele mai apropiateregimului. Impotriva intentiilor guvernuluide a schimba Constitutia s-a pronuntat, Inmodul cel mai ferm, Partidul Comunist

Este vorba de Constitutia adoptatA Inanul 1879, cunoscutA sub numele de Consti-tutia de la Tirnovo.

Bulgar. El a propus celorlalte forte de opozitieo platformd constitutionala democraticA, anti-fascistil i antimonarhicd. Lupta sa pentruapdrarea Constitutiei, a drepturilor i liber-tAtilor democratice ale cetAtenilor a repre-zentat, asa cum aratd autorul, o etapd im-portantd In eforturile depuse pentru Infrin-gerea sectarismului de stInga, pentru Insusireatacticii de front popular" (p. 74).

Ca urmare a puternicci opozitii a fortelornefasciste, unanime In apArarea Constitutiei,intentiile regimului au fost contracarate, pro-iectul noii Constitutii nefiind nici mAcar publi-cat. Autorul remarcA faptul cA unitatea devederi a opiniei publice bulgare in problemamentinerii vechii Constitutii exprima posi-bilitatea crearil unui larg front antifascistlmpotriva dictaturii. Nerealizarca acestuifront, concluzioneazA Insd el, s-a datorat inprimul rind pregAtirii insuficiente a factoru-lui subiectiv" (p. 71).

In continuare, Ilcio Dimitrov descrie amd-nuntit procesul de transformare a dictaturiimilitaro-fasciste In dictaturd monarho-fas-cistA. El aminteste cA in perioada mai 1934noiembrie 1935 au fost schimbate trei guverne,In cadrul cdrora tarul, sprijinit In primul rindde partidele fasciste, a cApdtat o influentAtot mai mare.

Spre deosebire de pozitia oscilantd a par-tidelor burgheze, P.C.B. a mers, mai ales dupddepAsirea anumitor limite, pe o linie tacticAfermA, de realizare a unei largi unitAti anti-fasciste. Aceasta a stimulat si partidele bur-gheze nefasciste sd renunte la pasivitatea lor

sA se manifeste mai ferm pc linia realiLAriiunitatii de actiune a fortelor opozitioniste.

Capitolele II si III ale lucrdrii trateazdevolutia situatiei politice din Bulgaria, dinnoiembrie 1935 si Wild In primAvara anului1938. AceastA perioadd debuteazd prin insta-larea la clrma Orli a guvernului condus deGh. Kioseivanov care proclamlnd ca. urmarestenormalizarea situatiei din lard i aducerea eila o viata politicd armonioasA i linistitA"(p. 104), pregatea de fapt terenul pentru impu-nerea monarho-fascismului ca formA a domi-natiei de clasA a burgheziei" (p. 192). Un noupas spre instalarea dictaturii monarho-fas-ciste 1-a constituit remanierea ministerialAdin octombric 1936 (Gh. Kioseivanov rAmineprim ministru). Procesul se incheie in urma ale-gerilor parlamentare din primAvara anului1938 clad, de jure, este asiguratA putereasupremA a tarului In cadrul sistemului dedictaturd" (p. 254).

In contextul prezentdrii amanuntite aevolutiei situatiei politice din acesti ani, auto-rul remarcd faptul cii la finele anului 1935 sila inceputul anului 1936, In tard se conturaserdprincipalele grupdri politica care, In pofidaschimbdrilor i regrupdrilor ce vor mai avea

*

si

www.dacoromanica.ro

344 RECENZII 8

loc, vor mentine fizionomia pia la inlAtu-rarea dictaturii monarho-fasciste, la 9 sep-tembrie 1941.

Cresc si se delimiteazii In aceastd perioadddetasamentele fortelor de stinga. Pe pozitiacea mai consecventd si mai ferind se posteazdPartidul Comunist Bulgar care, prin noun salinie tactica adoptatd la plenara a VI-a aC.C., din februarie 1936, creazd premiseleorganithrii unci largi miscari antifasciste.Frontal fortelor de stinga se mdreste prin ralie-rea unor curente de stinga care se delimiteaziiIn rindurile unor partide si grupdri politiceburgheze. Amintiin lntre acestea,gruparea Pladne", P.M.S.D.B., Liga mili-tard (Voena liga) etc.

Concomitent ii desfdsoard activitateafortele de centru, reprezentate de principalelepartide si grupari politice burgheze care nAzu-iau spre refacerea regimului parlamentarreinstaurarea Constitutiei de la Tirnovo. Ro-lul principal In cadrul acestora 11 juca

gruparea Vrabcea", in jurul cdreia s-aconcentrat o parte a membrilor Partidu-lui National-Liberal, ai Partidului Radical,ai P.M.S.D.B., si a membrilor fostului partidde guverndinint In perioada 1923-1931,Intelegerea democraticil". De asemeni aiciintrau Partidul Democratic si o serie de altcpartide.

Tot mai active devin !Lisa In accastA peri-oadd fortele de dreapta reprezentate de orga-nizatii ca Miscarea social-populard",Uniunea Legiunilor Nationale Bulgare" etc.FArá a participa direct la conducerea statu-lui, organizatiile fasciste constituiau spriji-nul politic al dictaturii monarhice" (p. 126).

Unul din cele mai importante momente aleperioadei 11 reprezintd crearea In mai 1936 aasa numitului Comitet al celor cinci". Dinel an Meat parte : U.P.A.B. grupareaVrabcea", P.M.S.D.B., Partidul NationalLiberal (condus de B. Smilov), Partidul Radi-cal (condus de Gh.P. Ghenov) i Intelege-rea democraticd. Desi la baza credrii acestuiComitet a stat unirea a (loud' curente de bazdale opozitiei burgheze, dintre care unul repre-zenta fidelitatea fata de conducerea burghezo-democraticA" iar al doilea loialitatea abso-lutA fatd de capul statului" (p. 136), aceastdcoalitie aratii autorul se opunea fas-cismului i dictaturii" si se sprijinea pe oplatformA de refacere a regimului parlamentarconstitutional" (p. 137). In acelasi timp Insd,Comitetul se opunea si frontului popularcare reprezenta a treia linie politicA In evolutiatArii" (p. 139) cdutind, In functie de etapd,cind colaborarea cu fortele de stlnga, chidcu cele de dreapta. AceastA atitudine deseoriinconsecventd a Meat ca in afara Comitetu-lui sA rdmInd P.C.B. i alte organizatii poli-tice care eNoluaserd spre stinga, ca de pildd

U.P.A.B. gruparea Pladne", Liga inilitarãetc. In pofida limitelor sale, subliniazd automl, prin infiintarea acestui comitet, In viatapoliticd a apdrut o grupare politicA nefas-cistd" care a enuntat deschis un programde inlAturare a dictaturii i restaurare a regi-mului constitutional" (p. 139).

Remanierea guvernamentald de la 23 oc-tombrie 1936 care a dus la consolidarca dicta-turii monarho-fasciste determinii pe conducd-torii partidelor nefasciste sá renunte vremelnicla disensiunile dintre ei i sd Incerce realiza-rea unei largi uniuni politice In numele Cons-titutiei" (p. 202). Comitetul celor cinci"elaboreazd un document comun al partidelorde opozitie, pe care 11 adreseazA tarului. Indocument se aratd cd prin amlnarea alegeri-lor s-a pierdut momentul cel mai favorabilpentru realizarea unitatii dintre capul sta-tului i popor si se cerea desemnarea unui gu-vern de concentrare nationalli. Actiunile des-fAsurate de Comitetul celor cinci" In vederrestabilirii regimului parlamentar, a respec-t:ail prevederilor constitutionale, actiuni lacare s-a cAutat atragerea tuturor fortelor deopozitie, erau, dupd pArerea autorului, odovadd a orientürii Comitetului spre colaborarea cu celelalte partide nefasciste si acdutArii unui larg sprijin popular In vedereareinstaurdrii prevederilor constitutionale"(p. 207).

Dupd instalarea la clrma tdrii, In noiembrie1935, a guvernului Gh. KioseiN anov, acestasi-a propus zgomotos atragerea poporului laconducere" prin organizarea alegerilor pen-tru consiliile con-innate si Parlament. Prevdzute a avea loc In anul 1936, de shit amlnatepind in priindvara anului 1937 dud, dupaaprobarea de cdtre tar a noii legi electorate(ianuarie 1937) se hot:waste tinerea alegerilorpentru consiliile comunale In luna martie aaceluiasi an. Urmdrind largirea rinduriloropozitiei. Comitetul celor cinci hotArdsteorganizarea de asa numite comitete constitu-tionale In cadrul efirora shit atrasi, In afarareprezentantilor celor cinci partide, i altiadepti ai democratici i constitutici". Apre-ciind aceastA atitudine ca un pas inaintepe calea unei uniuni reale a tuturor fortelordemocratice" (p. 209) P.C.B. hottirdste sasprijine si el aceastd actiune. Prezentind enlux de amAnunte atitudinea diferitelor par-tide si grupAri fata de alegerile din martie1937, autorul concluzioneail cd unitateaactiune realizata de fortele de opozitie areprezentat unul din apogeurile unitatilantifasciste ale democratiei billgare In ajunulcelui de al doilea razboi mondial" (p. 214 ,si un prim sueces mai lnsemnat pe linia creAriiunui larg front popular In Bulgaria" (p. 217).

Isi

fasciste

clt

U.P.A.B.

UD.A.B.

www.dacoromanica.ro

9 RECENZII 345.

in primavara anului 1938 au loc alegeriparlamentare. In vederea alegerilor fort.eledemocratice, dInd curs chernarii P.C.B.,string rindurile coalizlndu-se. Ca atare, alege-rile au Insemnat noi succese importante alemiscarii antifascisle din Bulgaria, un nou paspe calea fauririi frontului popular" (p. 246).Prezentind atmosfera din preajma alegerilor,autorul demasca muneroasele manevre tactilela nivelul echipei guvernamentale prin carese urmiirea sa fie alese numai acele persoanecare erau fidele regimului existent. El descrieprocesul complex de formare a coalitiei forte-lor democratice*, subliniind stradaraile P.C.B.de a orienta aceasta coalitie spre realizareaunei unitati principiale, bazate pc lupta activdImpotriva regimului. neferindu-se la rezul-tatul alegerilor**, autorul conclude cd coalitiademocralica s-a manifestat ca o Inseinnatilforta politica" (p. 255), iar actiunile i activita-tea ei shit urmarite pina in ajunul celui de aldoilea rd:bot mondial, cum de altfel se siintituleaza ultimul capitol.

Urmarind, In cadrul acestui capitol, evo-lutia vietii parlamentare pina In vara anului1939, autorul prezinta procesul in urma caruiadeputatii opozitici devin o forta tot mai activace foloseste toate formele posibile In vede-rea criticarii dictaturii monarho-fasciste",demascarii politicii economice a guvermilui"de legare a economiei tarii de cea a Germa-niei (p. 261).

Atentie acordA autorul In acest capitol *iproblemelor de politica externA a regirnuluimonarho-fascist, subliniind activitatea in-tensa a opoLitiei democratice care a demascatIn cadrul parlamentului politica Germanieihitleriste si a cerut promovarea unei poli-

tici active de pace si Intelegerea cu popoareleapropiatc sau mai IndepArtate" (p. 289).

in Incheierea luerArii autorul consideraca chiar daca s-a ajuns la instaurarea dic-taturii monarho-fasciste, poporul bulgar s-aopus regelui i politicii promovate de acesta,sentimentele, starea de spirit si nazuintelemarii majoritfiti a poporului bulgar fiind expri-mate de fortele nefasciste" (p. 321). In cadrulacestor forte politice cel mai consccvent afost Partidul Comunist Bulgar care amilitat neobosit pentru unirea tuturor forte-lor democratice antifasciste ale poporuluibulgar, In lupta Impotriva dictaturii monarho-fasciste.

Lucrarea recenzata are marea calitate caprezinta cititorului complexitatea vietii poli-tice din Bulgaria anilor 1934-1939, fortelepolitice care s-au confruntat si cele care s-aucoalizat, diversele orientari politice i atitu-dini, numeroasele problem care au confruntatviata politica internA i externa a Bulgariei.Constituie un mare merit al autorului faptulca Incearca sil explice cauzele si sa prezinteprocesul complex de trecere In opozitie fatade regimul fascist a unor organizatii si gru-pa ri politice care initial, si-au adus un aportdirect la instaurarea lui. Desi lucrarea suferade uncle inconseevente In folosirea terminolo-giei ca de pilda, folosirea In uncle locuri atermenului de dictatura militara, alteori celde dictatura militaro-fascista, sau de dictaturamonarhica iar uneori cel de dictatura monarho-fascista, In ansamblu ea constituie un aportvizibil la explicarea procesului de instaurarea regimului fascist In Bulgaria.

Crifan Iliescu

EDOUARD PERROY, Le monde carolingien, Paris, Société d'éditiond'enseignement supérieur, 1974, 274 p.

Lucrarea lui Edouard Perroy, profesor lafacultatea de litere si stiinte umanistice dinParis, Incearca ordonarea principalelor pro-bleme care privesc Europa occidentala si cen-trala In epoca carolingiana (secolele VIIIIX). Nu este vorba de un studiu de ansamblu,ci de o lucrare care laslnd de o parte eveni-mentele politicc analizeaza economia caro-lingiana, structura sociala care II corespunde,institutiile politice si administrative.

* in aceasta coalitie au intrat partidelece formaserfi Comitetul celor cinci", PartldulDemocratic, U.P.A.B. gruparea Pladne"Partidul Muncitoresc.

** Din 160 deputaji, 63 erau din partidelea flate in opozitia regiinului.

Prima parte a lucrarii, Economia caro-lingiana" urmareste : 1) Problema si surselesubiectului ; 2) Mecanismul regimului dome-nial, In fine 3) Activitatile de schimb.

Sursele referitoare la economic shut gru-pate In cloud categorii : 1) surse relative Ia,fiscurile regale si 2) surse relative la proprieta-tile eclesiastice, foarte complete fiind polip-ticurile-inventarii detaliate (de exeinplu polip-ticul manastirii Saint Germain des Pres)..

Odata cu expunerea datelor probleinei,autorul trece la studierea regimului domenial.Atingind problema Intinderii", forrnAriidezintegrarii domeniilor, Istoricul francezmentioneaza ca cele trei categorii de proprie--tari funciari (suveran, minastire, senior laic),posedau domen ii ce variau considerabil ca

li

qi

p

www.dacoromanica.ro

346 RECENZII

lntindere. Cclula economica de bazd o repre-zenta villa sau fisci (pentru proprietatileregale). Dar caracteristica domeniului caro-lingian nu apare net marcatA prin Intinderealui (variabild) ci prin structura sa internA,prin modul de exploatare".

Seco lul al IX-lea este o epoca de creallea domeniilor noi, care apar fie prin defrisaride terenuri (de exempla in regiunea Ardeni-lor), fie in tinuturi noi care mi cunoscuserAorganizarea domenialA i unde cuceritorii auimpus economia acestui regim, fie prin frac-tionarea unor vechi domenii cedate de seniorilaid minastirilor.

Elementele fundamentale In organizareadomeniului, pe care autorul le puncteazA,sint rezerva, anexele i paminturile neculti-vate. Rezerva cuprindea pAmInturile culti-vate (terra ara bilis) aflate In exploatarea direct Aa proprietarului sau a administratorului, curtea(curtis), centrul de exploatare sau grupulde clddiri cu locuinta seniorului (sala domini-cata), grAdina, livada, pasunile, la care seadaugd pamInturile arabile propriu-zise gru-pate dupA cultura practicatA anual (cultura).Pc rezervii locuiesc sclavii care formeaza fami-lia proprietarului. Adapostiti i hraniti destapin acestia nu posedd nici un mijloc deIntretinere propriu. Anexele cuprind moara,biserica sau capela iar In categoria pdminturi-lor necultivate (deserta) se gAseste i padu-rea (silvae).

Exploatarea acestor paminturi ale rezerveiseniorale se asigura urmind principiul siste-tnului domenial : folosirea tAranilor liberisau neliberi, asezati dincolo de paminturileproprietatii. Acestia primesc pamint (cepoate fi lasat mostenire ereditara) pentruasigura existenta. Chiria acestui pamlnt repre-zinta renta anuala pe care stapinul o fixeazaodata pentru totdeauna atit In naturd citIn bani, la care se adauga diferite servicii gra-tuite pe pamIntul rezervei unde taranul sefoloseste de propriul inventar agricol. Deci,subliniaza autorul, prin aceste paminturi dateIn arenda proprietarul obtinea mina de lucrugratuitA i rente cc sporesc productia obti-nuta pe domeniu. Aceste produse nu ar ficonsiderate decit o chirie pentru pamint dacdla ele nu s-ar adAuga prestatiile de mama.

PdmInturile ocupate de tarani apar Indocumente sub numele de terra mansionariaIn care mansa desemneaza pdmintul unui sin-gur taran.

In marea lor varietate manselc se potImparti In doud sau trei categorii principale :1) mansi ingenuiles (libere) ; 2) mansi servi(servile) ; 3) mansi ledilas (lizi). In aceastAclasificare autorul neglijeaza mansi fiscalescare provin din donatii regale si care nu aunimic de a face cu sarcinile grele i conditiajuridicA a celorlalte categorii. AceastA dife-

10

rentiere este marcata de conditia juridic:I ataranului : 1) liber ; 2) dependent ; 3) conditieintermediarA !litre libertate i servitute. Laaceasta deosebire se adaugA o alta care pri-veste caracterul diferit al snrcinilor datorateseniorului.

Prezentind In linii generale problema ori-ginii i naturii acestor paminturi, Perroysubliniaza cele doua puncte ale conflictuluidintre romanisti i germanisti. Daca primiisustin cA mansa este o continuarc franca aiugum-ului roman, ceilalti considerA Ca acestemanse sint de origine germanica inventate

impuse de popoarele germanice peste totunde s-au asezat". Dar pentru autorul acesteicarti importanta Famine nu atit stabilirea ori-ginii cit influenta anumitor elemente care auprodus generalizarea caracteristicilor saleproprii. Acceptind definitia general recunos-cutA de istorici a acestor manse ca un ansam-blu de paminturi capabile sa asigure minimumde existentd al unci familii de tarani " Perroynu acceptA calculele care Incearca sa demons-treze cA suprafata acestor pAmInturi ar fiprezentat o mare fixitate, o identitate de struc-turil internA. AlAturindu-se parerilor altor doiistorici (Ch. E. Perrin, si F.L. Ganshof), auto-rul cere o mal mare nuantare a acestei pro-bleme, accentuarea complexitatii, a nere-gularitatiilor sistemului manselor.

Ultimul subcapitol legat de problema regi-mului domenial se retell la Rolul economic aldomeniului". Modul In care trasdturile esen-tiale ale economiei au actionat In contextulgeneral al epocii tidied citeva Intrebari. Primalegata de latura demografica Incearca sastabileasca dacA populatia era In crestere sauin scadere. Se poate vorbi de o anemie demo-grafica In ansamblul luinii carolingienc", cuexceptiile cunoscute, In regiunea parizianasau pe domeniile renane. In ccea ce privesteveniturile domeniului, Perroy lnfatiseazd na-tura si originea lor diversa, ca si destinatiadiferitA In functie de categoria de proprietarfunciar.

Prima sectiune a lucrArii se lncheie cucapitolul Activitatile de schimb". AutorulIncearcA sa demonstreze cA desi schimburileerau de foarte mica importanta totusi pentruanumite regiuni sau perioade ale acestei epocinu se poate vorbi de o reluare a activitatilorde schimb.

Incercind sa contureze cadrul urban alacestor activitati, autorul demonstreaza, bazln-du-se pe documente, stagnarea vietii ur-bane". Orasele capata un caracter semirural,ceca ce duce la degradarea rolului lor econo-mic. Aceste afirmatii Perroy le nuanteazAaratind cd anumite cetati din nordul GalieisuportA un fenomen invers : avInt demografic,cresterea suprafetei construite ; se impuneipoteza unei crested a activitatii mestesuga-

si

alf

oh

www.dacoromanica.ro

11 RECENzu

resti i comerciale. De exemplu aparitia inregiunea Ga lid de Nord a unor asezari ceapar In texte sub numele de Fontes si careconcentrau populatle partial detasata dinmediul ruraL Puternic legate de reteaua flu-viald aceste mici tirguri erau dotate cu cheinri

antrepozite care asigurau traficul marfuri-lor, negotul.

In subcapitolul Negustorii" Perroy Iipune intrebarea daca acestia formats sau nu ocategoric ornogena, numeroasA i bogata.he cunosc mai multe categorii de negustori :Lvreii, care aduceau curtii lui Carol cel Mareproduse orientate ; predecesorii acestoraau fost sirienii, termen generic care se referala toti negustorii veniti din provinciile orien-tate ale vechinlui imperiu roman. La celecloud categorii se adaugä negustorii ambulantilocali. Mai numerosi decit evreii, mai Instaritideclt vinzatorii ambulanti slat negociatorescare par a apartine unei categorii de negustoriprofesionisti a caror actiN Rate este mai ampla.1cestia obtin de la suveran privilegii : scu-tiri de rechizitii, de serviciu militar.

In legatura cu piejele sau marfurile adusela schimb, lucrarea aminteste mai !nth peplan local, existenta pietelor denumite forum%au mercatum, In care schimburile crau Inmid cantitati ; taranii din Imprejurimi veneaucu produsele excedentare. in schimb ei cum-parau produse de manufactura. Pe plan regio-nal cornertul angrena cantitAti mult mai maridin produsele de prima necesitate (grin, yin,peste, sure, metale).

Marcie comer t. se ocupa Insil cu produselede lux din orientul bizantin san islamic.Veniturile acestui comert erau foarte ridi-cute. Cdile prin care marfurile pAtrundeau Inlumea franca sint fie pe continent, prin tànileslave sau prin cimpia danubiana, fie prin Medi-terana orientala cu porturile bizantine aleItalia de Sud san ale Adriaticei.

0 ultima Intrebare pc care Perroypune In legatura cu activitAtile de schimbeste cea legata de modul In care se stabilestebalanta conturilor si a platilor. Din acestpunct de sedere caracteristica era deflatiamonetara. Autorul remarca un marasm alpreturilor". Masa monetara In circulatie esteminima si nu circuld dectt cu Incetineala.In acelasi timp este minima si masa bunurilorsi a serviciilor oferite pc piata. in fata acesteiparalizii a schimburilor, preturile ramln sa-lute ; argintul, In calitate de scara a valori-lor, ramine rar i scump.

A doua sectiune a cartii, Societatea caro-ligiana", demonstreazd CA In general societa-tea acestei epoci se caracterizeaza prin : exis-tenta unei aristocratii funciare impusa demarea proprietate (criteriul esential al dis-tinctiei sociale), ets aparitie relativ recentA,posterioarA invaziilor germanice, formata prin

347

amestecul a (lona elemente : minoritatea derAzboinici de origina germanica care parvincla Impartirea pamInturilor i vechea aristo-cratic galo-romana. Prin interese comunemod de viata analog, cele douA aristocratiifuzioneaza formind un singur grup socialunit si puternic.

Accastd societate de tip agrar Isi dato-reaza structura i caracteristicile sale originaleunui fenomen pc care conditiile economice IIpot explica partial : vasalitatea. Vointa oameni-lor si mentalitatea epocii au creat aceastainstitutie sociala pc care autorul Incearca sito defineasca In capitolul Vasalitatea caro-lingiana". Desi elementele constitutive aleunui regim vasalic apar Inca din perioadamerovingiand, totusi secolul IX crecazAvasalitatea ca o opera proprie. Perroy con-sidera ca cele (lona caracteristici fundamentaleale acestui regim shit legdtura Intre efectua-rea datoriei vasalice si concesiunca de 'Amin-turi ca beneficiu, caracterul ereditar In cre--tere al beneficiului.

Dar transformarile impuse de fenomenulde vasalitate la nivelul unei categorii laicenu intlrzie sa influenteze i clerul. Ideia cen-trala a capitolului Clerul i regalitatea Insocietatea carolingiana" este ca extindereavasalitatii a fost unul dintre factorii care acontribuit In mare masurd la ruinarea autori-tatii monarhice.

Ultimul capitol al acestei parti se ocupAde studierea claselor inferioare". Principsulcare separa clasele inferioare este cel al liber-tAtii. I.ibertate totala poseda numai micii pro-prictari considerati ca liberi desi cu indatoririmateriale mari si taranii cultivatori (coloni)din villae. La aceste categorii se adauga masadependenta pe care autorul considera ca tre-buie sa o numim sclavi si nu iobagi.

0 sectiune a lucrarii se ocupa de studiereaadministratiei carolingiene". Cu toate casuveranii Inceardi sa. impuna ordine, saasigure o armaturA puternica statului, impe-riul se mentine unit numai prin bunavointaunei aristocratii preocupata mai mult deinteresele proprii declt de sprijinirea autoritatiisuveranului. In aceste conditii nu putem vorbidecit de o administratie rudimentarA. Niciunul din principalele servicii ale palatuluinu corespunde, nici pe departe cu ceea ce noiam numi administratie centralA".

Aceleasi caracteristici se mentin sl lanivelul cadrelor locale ale administratiei.Teritoriul este ImpArtit In comitate a carorIntindere variazA de la o zonA la alta. ComiteleexercitA conducerea ajutat de un personaladministrativ format din notarius, un scribcapabil de a redacta textele esentiale aleadministratiei", vicontele, un fel de delegatpermanent al regiunii", i vicarul, reprezentatal autoritatii contelui Intr-o circumscriptie

ri

www.dacoromanica.ro

348 RECENZII

secundara. Conte le reprezinta pe plan localputerea stiveranultti alit In sectorul adininistra-tiv gi financiar cit gi In cel juridic $i militar.

Caracterul nu mai aparent uni tar al imperiu-lui este dat pe de altil parte de existenta rega-telor (cea mai mare parte a regiunilor Inglo-bate In imperiu In secolul al IX-lea dar maiales trei dintre acestea, Aquilania, Bavaria$i Italia s-au constituit In regate autonome).Tot on caracter autonom pastreaza ducatelenationale", teritorii care teoretic se supunautoritfitii suveranilor carolingieni (tar prac-tic ii pastreaza legile, organizarea politicA.Acestea sint : ducatele din regiunca Loin-barda, Bretania i Gasconia.

Ideia centrala a capitolului Adtninistratiajuslitier este aceea ca de fapt conditia esen-ti. lii a puterii politice este exercitarea justi-

0 aparenta unitate caraclerizeaza gi orga-nizarea juridica a imperiului ; ea este datade marea diversitate a legilor i obiceluriloraplicate In tribunalele publice. Suveranii caro-lingieni au incercat sit redacteze in scris prin-ciptile esentiale ale organizarii juridicc. Astfel,Carol cel Mare a pus sä se Intoctneasca legeasaxonilor, a turingienilor, a frizonilor. Totsnveranii carolingieni au Incercat sa putolIn aplicare Inane principii In exercitareajustitier. Astfel, justitia poate aparca ca oIndatorire impusa suveranului de morala ere-5-Una. Incercind sa atnelioreze acest regimimperfect al administratiei justitiei, suveranuld. o serie de reforme care introduc principiiechitabile i fac sa crease:1 autoritatea regalaIn domeniul juridic".

Pentru limitarea abuzurilor de putere Incomitate, Carol cel Mare Incearca sit dimi-nueze competenta politica a contelui. inacest scop se maregte importanta tribunalu-lui palatului (prezidat teoretic de suveran),care devine instanta suprema a imperiului.

Capitolele finale ale lucrarii se axeazil pediferitele probleme care privesc armata $ifinantele sau mijloacele de control.

Degi este o societate rázboinica, totugiimperiul nu poseda o armata regulata, chiar

12

dacd obligati\ itatea de a veni la oaste exista.Fiecare franc de conditie liberit este prindefinitie on razboinic. El are datoria ca defiecare data clnd este chemat, sa-gi ia armelefie ca supus al suveranului, fie al vreunuimare senior."

Studiind documentele carolingiene s-aputut stabili un tablou al principiilor funda-mentale ale legislatiei militare : 1) Serviciulmilitar este supus suveranului ori care ar iicomandantul militar ; 2) Serviciul militar esteobligatoriu pentru fiecare om liber indiferentde conditia sa economicil sau rangul sausocial.

lii domeniul finantelor se poate observaabsenta unui veritabil sistem financiar, im-pusa de conditiile materiale ale vietii. Capi-tolul puncteaza citeva idei : 1) Exista Incain timpul lui Carol cel Mare vestigiile uneifiscalitati directe, care cuprinde in acela0timp capitatia i un impozit funciar ; 2) Acestimpozit nu apare decit asupra anumitor patnin-turi i numai anumiti contribuabili continuasa-I plateasca, i el este pe cale de dispari-tie.

Concluzia la partca a III-a a lucrarii arataci In lipsa unui adevarat aparat administra-tiv palatul regal nu putea asigura el Insugiordinea. Singura rezolvarc era ca suveranulsit se ocupe el Insugi de toate problemeledaca era posibil chiar la fata locului.

Adevarata problema nu este de a gti dece s-a prabusit imperiul carolingian, ci prince joc al circumstantelor gi actiuni individuateel s-a putut mentine, de bine de rill, timpde mai bine de un secol".

Dintre lacunele rnonografici mentionamca lucrarea nu poseda un aparat critic gi obibliografie.

Prin faptul de a da cititorului lntr-un sin-gur volum ultitnile opinit asupra epoch carotingiene lucrarea repreiinta totugi un bun instruInca pentru medievigti, putlnd fi apreciataca un util i judicios instrument de lucru.

Andrei Busnioccanu

tit .

si

www.dacoromanica.ro

I N S E MN A RI

ISTORIA ROMANIEI

DOCUMENTE PRIVIND MAREA RAS-COALA A TARANILOR DIN 1907,VOLUMUL 1, EDIT. ACADEMIEIR.S.R., BUCURESTI, 1977, p. 573

Inca un volum se adauga la lucrarilede interpretare i publicare a unor izvoare siinateriale documentare referitoarc la marearascoald a tdranilor din 1907. Tiparitä inanul In care Intregul nostru popor aniverseazdImplinirea a sapte decenii de la marele eveni-ment, volumul de fata se Inscrie organic In.1 mplele preocupari ale cercetiltorilor de isto-rie din tura noastrii, de a pune in evidentaIn lumina conceptiei profund stiintifice apartidului, lupta secularit a poporuluinostru pentru libertate i dreptate socialii,volumul I de documente privind marele seismsocial din 1907 este rodul colaborarii fructuoasedintre cercetalorii din cadrul Institutulni destudii istorice i social-politice de pc lingC.C. al P.C.R., Institutul de istorie N. Iorga"

Directia Genera la a Arhivelor Statului.Acest volum cu care se deschide de fapt

colectia este dedicat raporturilor agrare sisituatiei economice j social-politice a tara-nimii rounane de la sfirsitul secolului al XIX-leasi ineeputul secolului XX-lea si a aparutsub Ingrijirea llnui colecliv de cercetiltoriformat din : Damian IIurezeanu, Mircea losa,Vasile Niculac, Marin Badea, Augustin Deac,Ion Fe lea, Marin Florescu, Coralia Fotino,'tau Geogescu, Ion Ilincioiu, Anaslasie lor-dache. Traian Lungu, Rodica Soimescu, Geor-geta Tudoran, avind drept coordonatori pcIon Popescu-Puturi i regretatul academicianAndrei Otetea.

Volumul are meritul de a oferi istoricilornostri izvoare docurnentare in mare parteinedite, care introduse In circuitul stiintificyin sa adInceasca aspecte mai putin cunoscutesi totodata sa imbogat.easca documentatialegata de acest eveniment.

Acest volum inmanuncheazil 416 docu-mente din perioada 1893-1910 si cuprinde

documente edite apdrute pina acum Ineditii partiale care nu rcspectau Intru totulexigentele normelor stiintifice. Culegerea declocumente pc care Incercam s-o analizam

reprezintd un punct de referintil in istoriogra-fia rdscoalci din 1907 5i este un rezultat alunei ample si temeinice investigatii docu-mentare a unor variate i numeroase fonduride arhiva locale i centrale, insusi autoriiafirmind ca accentul principal al acestei editiicade pc documentele de arhiva".

Aparitia acestui volum rdspunde uncievidente necesitati deoarece are meritul de acerceta cxhaustiv si de a introduce In circui-tut stiintific o serie de documente din fon-duri de arhivii i publicatii carora nu Ii s-audat atentia cuvenita pina acum.

Prin tema abordata, prin bogatia de mate-rial pus In circulatie, volumul se Incadreazain mod fericit in bogata paleta a lucrarilorcare au vazut sau urmeaza sa vadd lumina.tiparului cu prilejul aniversarii a 70 de anide la marele eveniment. Elaborat in spiritulProgramului Partidului Comunist Roman si alcelorlalte documente de partid, volumul redddin documentele inedite ceea ce este caracte-ristic, ceea ce exprima esenta fenomenelorchiar daca fac aceasta dezvaluind o situatieconcretd, un fapt anume. Acest volum estetotodata i un omagiu adus aceleia care aconservat din generatie in generatie, trasdtu-rile specifice ale Intreguhii nostru popor :harnicia i justelea, omenia si dreptatea,cinstea si curajul" (p. VII).

Editorii au cautat sS desprinda din intreagavarietate a surselor documentare, elernentelecare redau cu obiectivitate realitatea isto-rica.

Acest volum evidentiaza cb marea ras-coala din 1907 a lost un produs obiectiv alconditiilor social-economice si politice aleRomaniei.

Volumul incepe en o introducere In care sereleva importanta colectiei, se reliefeazd uncleaspecte mai importante ale documentelor.

0 pondere Insemnatil in suita docurnente-lor din culegerea de fatd revine Contractelorde invoieli agricole, tablourilor i rapoartelorprivind situatia invoiclilor i dupa rascoalain 10 din cele 32 de judete ale tarn de atunci".Se desprinde din accasta categoric de docu-mente caracterul inrobitor al contractelor deinvoieli agricole in cuprinsul cdrora coexistau

'tEVIST21. DC ISTORIE", Tom 31, Nr. 2, p. 349-357, 1978

al

si

ai

www.dacoromanica.ro

350 INSEMNArtr

cele 3 forme principale sub care mosicrul saltarendasul storceau supramunca producdtori-lor nemijlociti, renta In muncd, renta In banisi renta In produse. Contractele de Invoielierau perfectate mai ales atunci cind tdraniise gAseau In mare nevoie, proviziile fiindu-lepe sfirsite.

0 categorie de docurnente relevd abuzurilecomise de mosieri si arendasi care se tineaulant de la mdsurarea i delimitarca loturilorde pamint i pind la dijmuirea produselor.

Uncle izvoare documentare relevd ciirepartitia proprietatii funciare prezintit ano-malii si contradictii care sc repercutau durerosasupra tiiranimii, cifrele mentionate de sta-tisticile din volum indica polarizarea In mil-nile unui grup restrins de privilegiati a uneiimense Intinderi de pamint arabil si forestier,In timp ce milioane de hirani detineau o supra-fata de teren arabil cu 10% mai mica decitmosierimea i cu peste un milion i jumatateba. mai mica de paduri.

Uncle documente relevd cil desi la incepu-tul secolului al XX-lea angajarea tdranilor invederea executdrii unor munci contra pliiiIn bani era frecventil, totusi formele muncii Indijnii persistau.

Contractele agricole ca rapoartele,tablourile privind conditiile de invoieli relevaexploatarea crincenA a taranilor de catre pro-prietari si arendasi constituind totodata nputerni cd forta demascatoare la adresa regimu-lui agrar bazat pe dominatia economicd amosierimii asupra satului, mdrturii elocventeale Incatusarit economice a lardnimii munci-toare.

Starea crunta de mizerie In care se aflatarinimea la Inceputul secolului al XX-leaImpreund cu alte aspecte care aratd cd mariiproprietari i arendasi Inca lcau conditiile deInvoiald i asa foarte grele, ca de exempluretinerea samavolnicd a recoltei tdranitor,impunerea la munci suplimentare fatd de pre-vederile initiate ale invoielilor, izgonirea Ora-nilor fatd de prevederile initiate ale Invoieli-lor, izgonirea tdranilor recalcitranti" de pe

globari pentru motive imaginare stiltamplu relevate de unele documente incluseIn volum, ca plIngeri, petitii, ccreri ale harani-lor catre autoritatile locale sau centrale.

Alituri de invoielile agricole Inrobitoare,de lipsa acutd de pamInt i pdsuni, de camdtacare bintuia ca o ciumit satele, de abuzurile

samavolniciile de tot felul, conditiile deviatd materiale i spirituale ale hirdnimii eraudin cele mai mizere si sInt redate In docu-mente. 0 serie de documente se referd la munci-tori agricoli, altele atesta fenomenul angajdriide muncitori salariati din straindtate pentrusemnul de Id al muncilor agricole san

2

pentru necesitAtile cu caracter special Ingospodariile mosierilor si arendasilor.

Uncle documente relevd ca until din feno-menele care contribuiau la adincirea mizerici

ruindrii maselor tdrinesti era si camdtacare reprezenta un adevdrat flagel. Asa cuntaratd docurnentele, o forma sub care camdtase practica pe o scard Intinsd constd In aren-darea pdmIntului celui Imprumutat" decAtre citnAtar. Uncle documente relevii cdluna lucratoare fixed de proprietari i arendasi In foarte numeroase cazuri depdsea pccea calendaristicil.

Volumul de WS Ininiinuncheazd i oserie de docurnente privind situatia materialasi cultured a maselor tardnesti. Problemeleinvatimintului la sate sint reflectate de ase-menea documentar atlt prin date si materialedin lucriirile cpocii cit si prin rapoarte aleinvdtfitorilor si ale revizorilor scolari judeteniprecum si prin procesele verbale de inspectieale medicilor. care aratd starea localurilorde scoald. lipsa de Invdtillori, frecventa elevi-lor i conditiile vitrege In care trebuie sd sedesfasoare procesul de Invatdmint.

Apreciem cd selectionarea documentelorpregatirea pentru publicare desi au ridicat

numeroase probleme, au fost rezolvate cusucces de editori. Credem cd ar fi fost nimeri tca volumul de fatA sd cuprindd si un rezumatIntr-o limbA strdind de largd circulatie caresd facd cunoscut istoricilor straini problematicaculegerii, sau mdcar lista registrelor sA fi fosttradusd.

De dorit ar fi fost dacd editorii ar fi inclusIn volumul de fatd uncle reproduceri, deoareceincluderea lor In text ar fi dat acestuia onotil de variatie. Nu putem lncheia suscintaprezentare find a-I recomanda cu calduracititorilor i specialistilor care pot gasi aicidate importante, semnificative, atit pentruistoria locald cit si a poporului roman Ingeneral.

Volumul reprezintd o bogatil sursa deinformatii inedite ce trebuiesc luate In con-sideratie la scrierea unor viitoare monografiilocale. Necesitatea colectiel, rezultatele obti-nute i calitatea volumului Indreptiltesc con-tinuarca publicdrii documentelor. Feli citindpe editori pentru acest pretios instrumentstiintific indispensabil oriedrui specialistIn stiintelc sociale i iubitor de istorie,remaram i Inalta tinutd stiintified si pre-zentare grafica.

Conslanlin Dobrescu

si

moiii,

en

si

www.dacoromanica.ro

3 INsmviNARI 351

STEFAN IONESCU, Manuc Bei, zaraf $idiplomat la Inceputul secolului alXIX-lea, Cluj Napoca. Edit. Dacia,1976, 206 [207] p.

Bogatul negustor armean lianuc beiMirzaean intrat prin filiera Portii si ros-turi cannitdresti In viata politica si economicaa Tara Romanesti pentru ca mai ttrziu sApribegeascd. In Rusia ca protejat al taruluiAlexandru I a constituit o figura' foartepitoreascd, dar in acelasi timp Insemnatil Inistoria principatelor dundrene si a sud-estuluieuropean la Inceputul secolului al XIX-lea.Spre deosebire de studiile mai restrinse dedi-cate acestui personaj in trecut, dintre carecele mai temeinice au apartinut regretatuluiorientalist IIagop Djololian Siruni, lucrareade fatii prezinta In chip monografic biografia

bogata activitate desfasuratd In bund masurilla Rusciuc, Istanbul, Bucuresti si Chisindude acest intreprinzator om de afaceri i favo-rit al marelui vizir otoman Mustafa Bairaktar,devenit apoi dregator la curtea lui ConstantinIpsilanti, iar In chip paradoxal, la amurgulvietii, consilier de slat" in Imperiul tarist.In alcMuirea arta sale autorul a fAcut apella o gamil variatO de izvoare interne si externe,ineditc sau publicate, a ilustrat-o cu o ico-nografie adecvatA, constind din portrete sireproduceri dupA stampe de epocd si a pus incircuitul stiintific pentru prima oarA izvoarearmenesti, descoperite de amintitul istoricSiruni.

Documentarea Ingrijita a hierarii n-aImpiedicat, tusk pe St. Ionescu sá evite tra-tarea pedanta, didacticistA, a subiectului, ci

datoritd stilului phicut si alert,folosind uneori chiar dialogul, sa-i confere olargS accesibilitate. Monografia, dedicatd luiManuc bei constiluie evident, Wit la unpunct, o lucrare de popularizare, dar care res-pectA adevOrul istoric si-si mentine tinutastiintificA.

Autorul ne introduce la linceput, In coin-plexul cadru economic, social si politic pre-ientat de Tara liomAncasca In primii aid aiveacului trecut, cind In vremea dorriniei subuncle aspecte, promitiltoare, a lui ConstantinIpsilanti (1802-1806), Manuc Inceputprodigioasa carieril In resedinta de scaun aprincipatului muntean.

Nalscut In 1769 la Rusciuc, Intr-o vechefamine arineana, Manuc Ii Meuse uceniciaIn practica negustoreasca atlt la sud de Dundreclt si In Moldova unde a locuit intre 17801785, invatind i romaneste. Reintors inorasul de bastind In ultima decadii a secolu-lui al XVIII-lea, Manuc a dobindit o staremateriala prospera care I-a fAcut sS devinavistierul i omul de Incredere al ayanului de

Rusciuc, lnaltul dregator otoman, temut rivalal lui Pazvantoglu, Tersenik Og lu. Datoritdinterventiei unui prieten armean comun BogosSebastian, Manuc a fost poftit la curtea luiIpsilanti i &Attalla chiar serdar In 1802. LaBucuresti, el si-a fructificat veniturile prinncgo i camatil, dobindind proprietati inTara Romfineased i ridicindu-si case In ora-sul ei de seaun. A ramas vestit In istoria capita-lei noastre mai ales pentru faimosul han ce-ipoartA numele, pe care 1-a construit la 1804,pe fostele terenuri ale Curtii Vechi din apro-picrea Dlmbovitei. Dupd uciderea lui Terse-nik Og lu la 1804, Manuc n-a Intlrziat hisd sddobindeascA protectia succesorului acestuia,noul a yan de Rusciuc, Mustafa pasa Bairaktar,care fAcca parte din rindurile dregAtorilorluminati sprijinitori ai reformelor initiate desultanul Sam al

TotodatA, Manuc si-a creat relatiicercurile diplomatice din Bucuresti, asigu-rindu-si, In special, prietenia consulului rusLuca de Kiriko. Autorul reconstituie apoicadrul istoric al evenimentelor ce 1-au plasatpe Manuc bei Intr-o pozitie neasteptatd,datoritii izbucnirii razboiului ruso-turc simai ales frAmIntarilor interne care au zguduilImperiul otoman, Iii anii 1807-1808. MaiJuni, rAscoala ienicerilor rctrograzi potrivnicireformelor sultanului, care a diis la 29 mai1807 la detronarea liii Selim al III-lea, aprovocat o reactie in rindurile cercului politiccu oarecare orientare progresista Amiciidin Rusciuc", unde Mustafa Bairaktar jucaun rol de seamA. 0 noud loviturA de painta Indepartat pc efemerul sultan Mustafaal IV-lea la 28 iulie 1808, iar succesorul aces-tuia, Mahmud al II-lea, a Incredintat vizi-ratul lui Bairaktar. Anii 1807-1808 au fostcei de maxima influentil exercitatd de Manncbei asupra tovarAsului sat' de idei, devenitmare vizir si pe care 1-a sprijinit din punct devcdere politic si financiar din toate puterile.Pentru aceastil atitudine, influentul armeana capdtat din partea noului sultan chiar titlulnominal de bei al Moldovei" (22 septembrie1808). 0 noua rdscoalii a corpului ieniceresc,acest vestigiu perimat al orinduirii militarefeudale otomane, a dus insA la sacrificarealui Bairaktar, adept al reformelor, care apierit in tiinpul singeroaselor evenimentepetrecute la Istanbul la 15 noiembrie 18082.

Vezi In accastA privinS remarcabilamonografie a istoricului ameriean StanfordJ. Shaw, Between Old and New. The OttomanEmpire under Sultan Se lim III, 1789-1807,Cambridge, Mass. (S.U.A.), Harvard Univ.Press, 1971, XIII + 535 p.

2 Pentru viata i cariera acestui luseinnatdregnor otoman, autorul ar fi putut faceapel si la clasica lucrare a istoricului so vieticA. F. Miller, Mustapha Pacha 13airaktar,

dimpotrivd,

IIIsi hi

1

si

www.dacoromanica.ro

352 INSEMNARI 4

OdatA cu moartea acestuia, Manuc a parasitcapitala Imperiului otoman, unde se instalasedupa izbucnirea rAzboiului cu Rusia si a re-venit in Tara RomAneascA, aflatA atunci subocupatia militara taristA. Autorul monografieiaratA cA Manuc 1st pAstrase legAturile cucercurile influente rusesti, cistigase incredereacomandantilor militari din principate Milo-radovici L Prozorovski i drept urmare,pierzind ori t ce incredere in posibilitatea derenastere a Turciei, a trecut in tabAra ru-seascA. A incercat sA-i ajute pe rusi sA doblin-deascA cetatea Giurgiului la 1809 si apoi din1810 a devenit mijlocitor activ al negocierilorde pace purtate Intre curt ea de la St. Peters-burg si Poarta OtomanA. In decursul acestorcomplicate tratative, In care s-a dus o luptaacerbA pentru stApinirea principatelor duna-rene 3, desfAsurate In faza finalA chiar intr-oaripA a hanului lui Manuc din Bucuresti,intreprinzAtorul armean a tinut, In perma-nenta la curent partea ruseascA datoritArelatiilor sale cu schimbArile instructiilorprimite de dregatorii Portii i prin indis-cretiile comise de fratii Moruzi, dragomani aidelegatiei otomane, a aflat de primejdia careameninta Rusia prin invazia lui Napoleon.In urma gravel situatii create, cabinctultarist s-a grAbit sA renunte la pretentilleanterioare si a acceptat sA incorporeze laImperiul rus doar partea rAsariteana a Mol-dove! dintre Prut si Nistru i sa obtina ie-sirea la gurile Dunarii. Pacea a fost semnatala Bucuresti, chiar In marea salii a hanuluilui Manuc, la 16/28 mai 1812. Rusii au tinut,mai tirziu, sA-si manifeste recunostinta pentruserviciile aduse lor de Manuc bei. Dupii. cumaratA St. lonescu, bogatul demnitar arineanne mai simtindu-se in siguranta In TaraRomaneascal unde nu se mai putea asteptadeclt la razbunarea Portii, t avind dreptpilda sAlbatica ucidere, la Colentina, la mar-ginea Bucurestilor, In primavara anului 1813,a lui R amiz pap, fost dregator otoman refu-giat in Rusia i cAruia i se promisese iertarea,a pAsa nit principatul muntean la 1 aprilie,installndu-se temporar la Sibiu. Peste unan, datoritA sprijinului Rusiei, el a izbutit

reeditatA la Bucuresti In 1975 In limba fran-cezA de catre Asociatia internallonala destudii sud-est curopene si unde se fac referirisi la Manuc bet.

3 0 izbutitA analizA a situatiei principa-telor in aceasta perioada la Sergiu Coluinbea-nu, Conti. Mufti privind silualia inlerna Ronalda Tdrilor Romdne inlre anii 1806 1812,in Revista de istorie", tom. 29 (1976)nr. 5, p. 657-676.

sA-si scoatA intreaga familie din tars, expusarepresaliilor lui loan voda Caragea, docilinstrument al Portii. In timpul Congresuluide la Viena, Manuc s-a deplasat in CapitalaImperiului habsburgic, fiind primit In au-dienta chiar de tarul Alexandru I, la 3 oc-tombrie 1814 ; el a cerut suveranului protectie

si-a Meat cunoscute IndrAznetele sale pro-iecte de colonizare a Basarabiei, de creierea unui mare port la gurilc DunArii, Alotan-dropol, si de ridicare a econotniei acestei pro-vincii. Tarul a fost atras de ideile Intreprin-zatorului armean i i-a acordat perinisia dea se instala in imperial sau, nuinindu-1 chiarconsilier de stat". In toainna anului 1815Manuc s-a instalat la ChisinAu, dupalichidase o parte din bunurile lasate In TaraRomaneasca si a achizitionat proprietati InBasarabia. El a Incercat sA-si puns In aplicareproiectele, dar moartea nu i-a inai oferitrilgaz. A decedat la conacul sat' din Hincestila 20 iunic 1817, In urma unui atac de apo-plexie 4,

Reconstituind cu pricepere 5i interes acti-vitatea bogAtasului i diplomatutui arinean,

inai ales rolul jucat In via ta politica i eco-nomica a principatelor, kit. lonescu n-aidealizat personalitatea acestuia, a hisat clarsA rezulte ca Manuc bei n-a avut convingeripolitice feriae si nici n-a lost adeptul uneistricte ideologii cAutind in primal rind sa-siarmonizeze interesele cu acelea ale protec-torilor sal, fie ei romani, rusi sau otomani.A aratat sincer devotainent i afectiune nu-mai pentrn neamul din care s-a nAscut, fAcindnurneroase danii comunitatilor armene dinTurcia i Inzestrindu-le cu coli. Figura tipicaa perioadei capitalismului incipient In acestcolt al continentului, imbinind priceperea inafaceri cu Un ascutit simt al diplomatieiajungind la o situa tie rar atinsA de vreunuldin conationalii sAi, personalitatea contra-dictorie a lui Manuc bei a dominat, fSrS In-doialA, scena politica a sud-estului europeanla inceputul secolului al XIX-lea.

Paul Cernovodcanu

4 0 versiune putin diferitA a mortii luiManuc bei este redatA In notele generaluluimaior rus Ivan Petrovici Liprandi, insotindtextul lucrArii sale pAstrate in manuscrisasupra revolutiei din 1821 si care a fost publi-cata In original si traducere in Documenleprivind isloria Romdnici. Rdscoala din 1821,vol. V, P:voare narailve, Bncuresti, Edit.Academiei R.P.R., 1962, p. 457-497. AmA-nuntele privind pe Manuc si familia sa seaflA la p. 474-476 (text rus) i p. 491-496(traducere romand).

ce-si

si

ii

st

www.dacoromanica.ro

5 INsamNAut 353

PAVEL CHIHAIA, De la Negro Vodii"la Neagoe Basarab. Interferenle lilerar-arlislice tn cultura romdneascd a eou-lot de mijloc, Bucuresti, Editura Aca-demiel R.S.R., 1076, 255 p.

Continuare a volumului Din eelafile deswan ale 'Tara Romanc.$/i, lucrarca istoricului<le arta Pavel Chihaia, IntemeiatA pe o vastaclocumentatie, pe o intinsA bibliografie cape cercetarea docuinentelor de arhiva, vinesa Intregeasca in modal cel mai cuprinzatorcunostintele noastre despre legendarul In-temeietor de Ora Negri' Voda" si despreimportantul ctitor de scrieri i monumenteNeagoe Basarab, usurindu-ne Intelegerea spe-cificitAtii unor importante perioade ale evuluimediu romAnesc.

in prima parte a luerArii intitulata Ge-neza si evolutia mitului lid Negru Vochr,autorul Intreprinde o trecere In revista a do-.cumentelor In care apare mentionat numelelid Negri! Vodil" precum si a cercetatorilorpe care i-a preocupat identitaea acestuipersonaj.

Rind pe rind, autorul ne prezintA ipo-tezele formulate In legaturA cu mitul luiNegri' VodA" de diversele personalitati dinsecolul trecut ale culturii noastre : B. P.Jiasdeu, A. D. Xenopol, D. Onciul, N. lorgaetc. Dintre aceste ipoteze, Pavel Chihaia oconsidera demna de retinut pe cea emisa deistoricul D. Onciul potrivit careia descale-catul" din Tara RonnIneascA este o impro-vizatie cArturareasca inspirata de letopiseteleMoldovei.

Pentru a creiona imprejurtirile In careNegni Voda" si-a facut aparitia In istorio-grafia Tani RomAnesti, autorul intreprindeo analizfi minutioasa a diferitelor versiuni alecronicilor Tani RomAnesti din secolele XVIXVII, pornind de la cele cunoscute spre celein U vechi. Autorul reda in detalli continutulsi semnificatiile acestor cronici, straturilesuccesive ce Ii s-au adaugat de-a lungul tim-pului, subliniind faptul deosebit de semnifi-cativ ea aceste scrieri consemneaza cindjuinctul de vedere al voievozilor, cind aldiferitelor fatnilii boieresti, In functie deinteresele $i pozitia sociala a celor ce le-auredactat. De aceea, nu este deloc de mirarefaptul ea, aceste cronici cuprind despreaceleasi perioade i aceleasi evenimente,stiri contradictorii.

Autorul considera Cronica despre Radude la Afumati din 1525 drept prima cronicapropriu-zisa cunoscuta a Tarii Romanesti,o creatic originala romAncasca In limba sla-vona, cu caracter laic, reprezenlind piatrade temelie a istoriografiei din Tara Roma-neasca, statornicind pentru citeva secolecronologia voievozilor, date In legatura cu

activitatea lor si chiar denutnirea kr, care sepastreaza pina In zilele noastre".

Prezentarea cronologica a cronicilor mol-dovene ii da posibilitatea lui Pavel Chihaiasa cuprinda stirile care au fost preluate dinek 1 inserate In cronicile din Tara Roma-neascA (Cronica despre Radu de la Afumatidin 1525 si Cronica boiereascA despre MateiBasarab din 1636-1640), si invers, tirileluate din scrierile Tarii Romilnesti i inserateIn letopisetele Moldovei (la episcopul Macarie,Grigore Ureche Miron Costin), stabilindoriginea acestor Imprumuturi, mobilele carele-au determinat ca si momentul In care anfost efectuate. Autorul considera pc bunadreptate cii, Imprumuturile constatate Incronicile din Tara RomAncasca si Moldovapot constitui repere pentru datarea reciprocaa acestora precum i pentru evidentiereaizvoarelor kr.

Pentru a depista diferitele ipostaze incare apare descaleciltorul" de tart"' NegruVoda", Pavel Chihala recurge la toate cate-goriile de izvoare scrise documente, cro-nici, acte de cancelarie ca i la cele figura-tive pictura, sculpturil, arhitectura.

Daca initial Negru Voeld" a fost conceputdin nevoia de a fi explicate Imprejurarilelegate de Intemeierea Tani RomAne$ti dupainodelul mitului din Moldova, ulterior ela lost identificat cu diverse personaje, servindintereselor de clasa ale acestora.

Legendele despre descalecator" au gra-vitat In jurul a trei centre : Cimpulung, Argessi Tismana. Autorul considera ea odata cuzugravirea portretului lui Negru Voda"In biserica manfistirii Arges, s-a facut un In-semnat pas pentru inserarea In real a acesteiimprovizatii carturare$ti tirzii.

Incursiunile In cronicile Tani Romanestipentru identificarea lui Negru Voda" casi analiza unor opere artistice legate directde viata de carte din Tara RomAneasca, i-aupermis autorului sa surprinda si uncle con-flicte Intre voicvozi care si-au alfiturat con-form intereselor lor clnd puteri straine, claddiferite familii boieresti, sau cele Intre voie-vozi I unii boieri, ca urinare a tendinteikr de descentralizare a puterii domnitorului,reusind sit redea atinosfera epocii respective,mcntalitatea caracteristica oamenilor dinacele timpuri.

in parlea a II-a a luerarii intitulata Cuprivire la invataturi $i la citeva monumentedin vremea lui Neagoe", autorul analizeazaintr-o nouil lumina aceasta fundamentalaopera literara a evului mediu romfinesc ur-marind prezenta conceptiei, In diferite opereplastice. Autorul ajunge la concluzia Inte-mciata ca accasta lucrare nu vadeste o uni-tate de structura, anumite parti ale ei fiindscrise la date diferite si In ocazii diferite

si

....

gi

si

www.dacoromanica.ro

354 INSEMNARI

adaugate ulterior. Initial a existat o scriereindependentd compusä din capitolele VXIIelaboratd de lnsusi Neagoe Basarab la cares-au adaugat apoi scrieri independente care auformat cap. I, II, III, IV si XIII ale lucrarii.La alcatuirea versiunii a lI-a a inviitaturilorredactorul ei n-a inserat toate scrierile Mde-pendente ale voievodului ci numai pe celepe care le-a crezut de euviinth.

Existd o legaturgi perfectO Intre conceptiavoievodului Neagoe Basarab exprimatd inopera sa i pictura exterioara a bisericilormoldovenesti, Intre expunerile de principiidin Invdtaturi" si reprezentdrile pictate dela biserica manfistirii Ca tut, ceea ce presupunemarea rezonanth, puternicul prestigiu decare s-a bucurat aceastd opera.

Ultimul subcapitol al partii a II-a readuceIn discutie un subiect major al creatiei medic-vale romanesti complexul monastic isi-hast din Muntii Buzaului. Aceastd temii aformat obiectul de studiu al pasionatuluieruditului om de stiintä Alexandru Odobescu,dar care a lost data, pe nedrept, uitarii decatre cercetatori. Analizind acest complexmonumental, Pavel Chihaia 11 leaga de numelelui Neagoc Basarab, In sensul ca, prima mar-turie scrisd despre acesta 11 constituie pomel-nicul de la schitul Agaton din vremea vole-vodului chid are We un reviriment al isi-hasmului In Tara Romaneasca. Insui NeagoeBasarab a fost un adept al curentului isihast

pe care, de altfel, 1-a i prezentat la Inviit.1-turile sale ca pe un ideal monastic.

Recenzia cartii lui Pavel Chihaia ne-aprilejuit ocazia de a enunta doar citeva dinproblemele complexe ridicate de autor,citeva din rezolviirile originate pc care le-adat acestora, cititorului rdminindu-i pla-cerea de a descoperi multe altele legate deuna din cele mai importante perioade dinistoria poporului roman, i anume, epoca deculme a civilizatiei medievale romanesti.

Legaturile permanente, schimbul nein-trerupt de valori dintre Tara Romaneascd,Moldova si Transilvania, ca i inceputulprocesului de trccere de la constiinta ecumenica" la cea nationala In societatea roma-neascil, constituie firul rosu care uneste toatecapitolele earth.

Lucrarea istoricului de arta' Pavel Chihaiao abordare complexa, de Malta tinuta

stiintifica, care vine cu noi rilspunsuri I curezolvari inedite la problema veche dar mereuactuala legata de Intemeierea statulutmuntean se recomanda de In sine ca olucrare indispensabild pentru toti cercetatoriidin domeniul istoriei i istoriei artei.

Ilustratia ampla, riguros selectatd si debund calitate care insoteste i sustine textul.sporeste valoarea documentard a acesteipnportante lucrilri de istoria culturii.

ISTORIA UNIVERSALA

JEAN BERENGER, Finances et absolu-lisme autriehien dans la seconde rnoiliddu XV I I-e siiele, Paris, Imprimerienationale, 1975, 527 p.

Lucrarea de fatil reprezinta teza de doc-torat a lui Jean Berenger, sustinuta cu cinciani In urrnil. Elev i discipol al cunoscutuluispecialist in problemele istoriei Europeicentrale V. L. Tapie, J. Berenger, autor alunor alte lucrdri legate de aceastil temd *,a parcurs nfl foarte bogat material docu-

* Les relations franco-hong roiscs pendantgotwernement personet de Louis X IV , In

,Intormation historique", 1967. Nr. 3 ; La.Hongrie des Ilabsbourg an XV II sidcle. Re-publique nobiliai re on Monarchie limitée, InRevue Historique", 1967, fasc. 483, LaContre-Ré forme en Hongrie au XV I I-e sieele,In Actes du colloque franco-hongrois", Paris,B.N.S.P.F., 1974 etc.

Maria Constantin

mental. obt.inut In arbivele austriece, francezecehesti, ungare s. a. Autorul a dorit, caaceastil lucrare sd oglindeasca epoca in caremonarhia austriacd a incercat sa-si recapetepozitia de mare putere europeand, in loculSpaniei allatii In decadere i ca rivahl aFrantei, epoca ce acopera domnia ImpdratuluiLeopold I (1658-1705).

Vastitatea i importanta temei 1-au de-terminat pc J. Berenger sd se concentrezeasupra a 'Jolla aspecte importante legate Inprimul rind de fiscalitate si de aportul finan-telor In evolutia unui stat si In al doilea rindde caracteristicile si limitele asa numituluiabsolutism austriac". Delimitind astfel ariatemei pe care o urmareste, autorul prezintaintr-un capitol introductiv, (Iona din Intre-barite fundamentale legate de istoria impe-riului Habsburgic : a) In cc indsurd se poatevorbi de Austria" ca stat unitar si b) In ccmasurd se poate vorbi de absolutism" Inacest stat? Rilspunzind la ele, In limp sispa tiu, autorul trece apoi la cercetarea aproape

dolt-

It

www.dacoromanica.ro

7 INSENINARI 353

cxhaustiva a finantelor monarhiei austriecein anii 1657-1699. Interesul autorului s-aindreptat tocmai spre ldmurirea acestorprobleme ca element cc a determinat saltulspectacular facut de monarhia austriaca, Inrindul puterilor europene, intr-o vreme clndFranta lui Ludovic XIV (1613-1715) dominaEuropa.

Astfel, J. Berenger constata cd in tiinp ceIn celelalte state europene, lipsa de bani eratemporaral, determinata de anumite perioadeentice, In monarhia austriaca ea era quasi-pumanenta. Aceasta situatie rezulta si dinnatura ambigua pe care puterea imperiala(austriaca habsburgica) o mostenise la moar-tea lui Carol Quintul (1556), clnd o singurdpersoana trebuia sa Indeplineascd shnultanobligatiile de print creditar, sef al crestina-Atli, sef lurnii germane, aliatul natural al

monarhiei spaniole. Acestei con\ ergentc tre-buia sa-i rilspundA puterea imperialA si in adoua jumatate a secolului al XVI I-lea.

Pentru mai buna hitelegere a problemelordiscutate, autorul lucrarii de fatal pune ladispozitia cititorilor o cantitate impresionanta

statistici, date, surse de venituri, impo-Me, lisle cat cheltuieli civile, cheltuieli alearmatei, produsul vamilor, contributii, bilan-turi anuale etc ; de asemenea prezintA Incer-carile de reforma in diversele domenii de acti-vatate, rolul jucat de clteva personalitdti,elemente si prin care J. Berenger lsi argumen-teaza punctul de vedere cat privire la rapidaInflorire a economiei i vietii austriece dar siIn legaturà en esecul final.

Constatarile lucràrii arata ca nu se poatenici in a doua jumatate a secolului al

XV II-lea de o Austrie intr-un sens modern alCU\ intului, ci cel mult de o monarhie federalilal cdrui conducator nu era nici pe departeabsolut si in orisice caz cu mult mai saracdecit o mare parte a supusilor sai.

Cea mai importanta concluzie la careajunge J. Berenger este legata tocmai deproblema absolutismului austriac, pentru cdIn timp cc, din punctul de vedere al teoreti-cienilor francezi din sec. al XV II-lea monarhulavea puteri nelimitate tocmai in dorneniilefinanciar si legislativ (exemplu concludentfilnd Ludovic al XIV-lea), suveranii Habs-burgi, nu puteau legifera In afara unor rareexceptii, decil cu acordul starilor ; acesteaajungind sal aibe uncle prerogative (ca inBoemia sau Austria Infcrioara), care InFranta tineau de competenta administratieiregale. Mai gray este Insa, dupa parereaautorului, rolul pc care 1-au jucat dietele sistarile pe plan general financiar si politic,cad ele aveau dreptul sa voteze anual i saurmAreasca punct cu punct acele contributiice constituiau principalele veniturf ale monar-hului. Acest principiu de la care dietele monar-

hiei austriece nu au vrut sa abdice niciodata, adeterminat In mare parte politica externalsovaielnicA a Imparatilor habsburgi atit inrasaritul (conflictul cu Imperiul otoman) citsi In apusul imperiului (problema Italiei siFrantei) pc care 1-au condus.

Practic reformele Intreprinse de Leopold Inu au avut tin caracter de fond, ci au consti-tuit doar o Incercare de hnbunatatire si moder-nizare In functionarea sistemului de conducerecameral". Practic, puterea imperialA eralimitata tocmai de greutatea acelor consti-tutii aristocratice care dirijau I,Srile ce formauaceasta monarhie.

Primele reforme de structural nu au in-tervenit de fapt cleat odata cu Maria Tereza(mai ales dupa criza din 1740) ele Mud conti-nuate In avalansA de Iosif al II-lea Inscurta sa domnie. J. Berenger considera,poate exagerat totusi, ca succesul lui LeopoldI In a-si tripla veniturile in cei 30 de ani s-ardatora nu Incercarilor de reforme ci In primulrind Infloriril economice i interesului aristo-cratiei spre o modernizare a fiscalitatii.

Lucrarea este structuratA intr-o introdu-cere i doua parti (cu capitole i subcapitole),un indice bibliografic (surse documentareinedite grupate pe tari, documente edite,lucrari vechi, studii i articole), un indice depersoane i unul de locuri.

Stefana Sindonescu

RAMON DE ARMAS, La Revolucion pos-puesla. Conlenido y alcance de la Revo-lución Marliana por la independencia, LaHabana, Editorial de Ciencias Sociales,1975, 216 p.

Lucrarea Revolujia aminald contine o in-teresanta analiza asupra Revolutiei cubanedin anul 1895. Reaminthn cA José MariaMarti, eroul national al poporului cuban,fusese unul dintre ideologii miscarii de eli-berare a Cubei in a doua jumatate a secoluluiXIX.

in introducere se analizeaza pe scurtsituatia social-economica a coloniilor latino-americane In general si a Cubei In particular.Se aratd aici cA In ultima decadd a secoluluial XIX-lea, burghezia cubana dorea sa detinaputerea politica si nu se limita numai sa fieuzufructuara absolutd a proprietatii. Marelepatriot si ideolog José Marti intuise a Re-volutia cubanA era conditionata in modnecesar de trecerea pe calea capitalista dedezvoltare. Istoria a aratat de altfel CS Revo-lutia In Cuba a fost victorioasd abia dupdrasturnarea regimului reactionar al dicta-torului Batista In 1959 (p. 8-9).

al

ale

orbi

www.dacoromanica.ro

356 INSEMNARI 8

DupA oblinerea independentei, regimulcolonial a supravietuit In cadrul Republicii.Grupurile care puseserd mina pc putere nuerau interesate Ia o transformare radicald astructurii economice coloniale bazatA pc pro-prietatea latifundiard asupra pdmintului.Obiectivul lor era o consolidare economicAprin intermediul puterii politice. Marti ard-tase la tiinpul salt cä Oligarhia vAzuse inindependentA doar modul de a despuia pcspanioli de putere, pentru a se aseza, pe spa-tele patriei recent ndscute, in locurile decinste rdmase goale" (p. 13).

Mare le revolutionar vedea instaurarea re-publicii in patria sa legatA de inodificareastructurii economice. El sesiza cd in aceastilpeioadd America noastrA a intrat in eraindustriald" (p. 21) si de aceea a cAutatsolutii politico proprii adecvate specificuluilatino-american.

Marti intrevdzuse penetratia State lorUnite si sesizase cii acetea vor deveni onoud forta coloniali care intentiona sd re-stabileascal cu noi metode si mimiri sistemulimperial pe uncle se corup si mor repu-blicile" (p. 26). Astfel el a anticipat nastereaimperialismului nord-american, ale cdrui ten-tacule Incepuserd acapararea economica aCubei, In contextul evenimentelor din 1895.Aceastd remarcabilA intuitie s-a confirmatcdci Incepind din anul 1860 penetratia capi-talului financiar nord-american a subjugattreptat economia nationali a Cubei.

Republica cabana a lui Marti face obiectulaltei pArti a monografiei in care Ramon deAmas releva conditiile specifice ale insuleifall de restul tdrilor din America Latin&care obtinuserd independenta.

Formula care urma sA dea viald 'minatuturor fortelor progresiste antiimperialisteMarti o gaseste in crearea Partidului Revo-lutionar Cuban In primAvara anului 1892 peteritoriul S.U.A. Dupd rizboiul de indepen-dentA (1895-1898) el Intrevedea instaurareaunei forme de stat republicane.

0 importanta parte a vohnnului este con-sacratd rizboiului, care este considerat deautor drept o dula frnstrare. La 24 febru-arie 1895 poporul cuban a luat armele In-cepind Razboiul de Independent& mai inaintede debarcarea nucleului vechilor militari aiemigratiei, ce avea in frunte pe J. Marti,GOrnez i fratii Jose si Antonin Maceo.

Dupd debarcarea cdpeteniilor revolutieis-a initiat adevaratul proces de consolidarea insurectiei.

Moartea eroica a Ini Marti In luna mai1895 a dus pentru moment la stagnarcainsurectiei, lnsii ceilalti lideri politic! au reusitsA o dezvolte i sa o extindA In insula. Dupdconstituirea Republicii In localitatea Jima-

guayu (16-18 septembrie 1895), se acceptaparticiparea masivA in Armata Eliberatoarea paturilor erninamente populare si cu veni-turi mid, a burgheziei mijlocii i chiar apersoanelor de provenientd mosiereascda oamenilor cu profesiuni libere. Cu toateacestea prin nmartea lui Marti s-a rupt echt-librul Inca neconsolidat Intre fortele parti-cipante la rizboiul de independentd si, anumeintre militari" i civili". Prin Constituties-au asimilat functiile civile en cote militarefrustrindu-se astfel proiectul martian de re-public& In care instrumental de control(Partidul Revolutionar Cuban) a lost inlocuiten factorul numit Reprezentarea Plenipo-tentiara a Consiliului Guvernului cuban InstrAinAtate. Din aceastd cauza pozitiile ceh rtrei diriguitori ai insurectiei (cei doi MaLeosi Maximo Gomez) au fost slAbite. Extinderearevolutiei In toatA insula a atras pe vechiipoliticieni autonomisti, fapt ce a insemnato considerabili Intdrire de clasa pentru on-menii din guvernul civil deoarece ei an primitfunctii de comanda militare In Armata Eh-beratoare. Generalul Gomez diva moarteaeroicd a sotilor Maceo remara In jurnalulsitu cd aceasla mAsurd a contribuit la para-lizarea si perturbarea atiunilor militare dincauza disputelor dintre noii comandanti carenu aveau aptitudini militare si nu doreauradicalizarea Revolutiei (p. 92-93).

Astfel dupd obtinerea independentei, Con-saint de Guvern compus din burghezia natiomid cc constituia elementul civil al Revolutieisi o parte considerabili a comandamentuluimilitar, Incepe sA detinA primatul, faptcare va favoriza aseensiunea elementelorreactionare de dreapta ale burgheziei.

La nehotdrirea observatA incepind ch

1896 In decizii, masuri i activitate a Guyer-nului civil al Revolutiei s-a adAugat si apelulacestuia la guvernul nord-american ca sd negocieze cu Spania, independenta, pe bazaunei indenmizatii si astfel sit sc pund capatinsurectiel din Cuba. in acest fel planurdcrevolutionare ale lui Jose. Marti au fost spulberate si burghezia cuband a pactizat cucercurile imperialiste din permitindocuparea Cubei de cAtre infanteria marinanord-americand.

Lucrarea este Insotila de anexe docum.n-tare i o bibliografie.

Subliniind importawta deosehitA a acesteirecente lucriri asupra Revolutiei din Cuba,asteptAm cu interes viitoarele productii aleistoricilor din Indepirtatul meleag al Antilelorconstructori ai noii orinduiri in patria lot

loan I. Neagu

ci

S.UA.,

www.dacoromanica.ro

9 INSEMNARI 357

EUGEN CIZEK Structures et ideologic dansLes Vies des Douze Cesars" deSuetone, Bucuresti, Edit. Academiei,Paris, Les Belles Lettres, 1977, 294 p.

Cunoscut specialist In domeniul culturiiromane din epoca imperiala, prof. Eugcn Cizeka publicat recent o carte cu caracter mono-grafic despre scriitorul C. Suetonius Tran-quillus, carte aparuta la Editura AcademieiIn colaborare cu prestigioasa editurA parizianaLes Belles Lettres. Obiectul propriu-zis alanalizei, cum arata titlul, it constituieViefile celor doisprezece Ce:ari, principalaopera care ne-a parvenit de la scriilorul roman.Mai lntli prof. Cizek zugraveste mediul cul-tural In care s-a format i s-a dezvoltat Sue-tonin (al doilea clasicism roman), carierapolitica a scriitorului (el face parte In calitatede ato epistulis din consilium principis Intimpul doirmiei lui Hadrian), traditia genulnibiografic la greet si la romani. 0 contributieimportanta ni se pare a fi reconstituireacercului literar din care Ricca parte Suetoniu,cerc caruia ii apartineau si Tacit si Plinktcel tinar. Vic* le celor doisprezece Cezari skitanalizate sub toate aspectele compozitie,izvoare, substratul filozofic, ideologia social-politica, caracterele Imparatilor. Din punctde vedere social-politic, conchide autorul,Suetoniu este un partizan al principatuluifundamentat pe concordia ordinurn, adieftpe ordinul senatorial si cel ecvestru. Evotutiadomniei lui Hadrian aratã o Indepartare dcacest program politic, ceea ce Ii face peSuetoniu sa forinuteze in chip voalat tmeleavertismente la adresa Imparatului. TotiImparatii sint judecati prin prisma acestuiideal politic. Suetoniu apartinlnd prin origineclasei cavaleritor elogiazaI ton principii cares-au sprijinit pe aceasta clasa (de exemplu,astfel se explica aprecierea pozitivA a unoracte ale lui Nero). Fiecare viata este analizatade autor pina la cele mai mici detalii, iarrezultatele analizei slut Inscrise In chip sin-tetic in tabele sinoptice, dupA metode struc-turaliste. In final (p. 151), Imp:Irani shitImpartiti In patru categorii In functie devirtuti i vicii : I imparatii excelenti Au-gustus, Otho, Titus ; II Imparatii buniCezar, Vespasian ; III Imparatii rAi Tiberin,Galba, Domitian ; IV Imparatii detestabili :Caligula, Nero, Vitellins. Claudius, singurulImpArat care lipseste din acest tablou, ar

trebui asezat Intre categoria II si III. Unsingur lucru ni se pare ciudat In aceasta eta-sificare : asezarea lui Otho In prima categoric.Or, Suetoniu subliniazã ca la Inceputuldomniei Otho s-a aratat un imitator Neronis,ceea ce nu permite situarea succesorului luiGalba in rindul ImpAratilor excelenti (cf.Suetoniu, Otho, 7, 1). Cd In atitudinea saexista o modificare provocatil de conflictulcu Vitelius, modificare care Ii situeaza laantipodul sistemului de guvernare neronian,asta este altceva. In rest clasificarea Impa-ratilor ni se pare judicioas5.

0 altA chestiune asupra careia autorulformuleaza o interpret are interesanta estedizgratia In care a cazut Suetoniu spre sfir-situl vietii. Coroborind toate datele cunoscutedin izvoarele antice, prof. Cizek arata ca,probabil, Hadrian s-a temut de influentapolitica a aliantei dintre Septicius, conduca-torul fractiunii politice careia ii apartineaetoniu, si Sabina, sotia ImpAratului. Septicius,sprijinit de Suetoniu, a incercat sa determineun non curs at politicii imperiale, curs Infavoarea cAruia el o cistigase pc imparateasa.Informal asupra acestor chestiuni Hadrianrenunta la colaborarea lui Septicius si Sue-toniu si a altor partizani ai lor.

concluziile cartii autorul arata si destinuloperei istoricului roman de-a lungul secolelor.

Inregistrind toate interpretarile formulatede exegetii moderni (cf. bibliografia de lap. 247-252) cartea Structures et ideologiedans Les Vies des Dou:e Cesars" de Suetonese impune ca o lucrare originals care, cu sigu-ranta. se va numAra printre cartile de referintAasupra lui Suetoniu. Dar pe linga toate meri-tele In sine cartea mai dovedeste un lucruasupra caruia se cuvine sa meditam : necesi-tatea elaborArii unor studii stiintifice roma.-nesti asupra unor subiecte de interes generalIn limbi de circulatic pentru inscrierea incircuitul cultural universal. CercetArilc fAcutede prof. Eugen Cizek In bibliotecile dinFranta cum si contactele cu personalitatistiintifice ca M. Rimbaud, Pierre Grimal,Alain Michel etc. au avut ca rezultat publi-carea a doua earn importante : L'époque deNéron et ses controverses ideologiqucs aparutala editura Brill din Leyden si cartea despreSnetonius. Ele dovedesc utilitatea contac-telor In dotneniul culturii.

Glieorghe Ceausescu

i Stt-

Ai

I

www.dacoromanica.ro

REVISTA DE ISTORIE publicA In prima parte studli, note si comunicArioriginate, de nivel stlintific superior, din domeniul istoriel vechl, medil, moderne

contemporane a RomAniel l universale. In partea a doua a revistel, de infor-mare stlintificA, sumarul este completat cu rubricile: Probleme ale istoriagrafielcontemporane (Stud II documeatare), Viata stiintifick Recenzil, Revista revis-telor, InsemnAri, Buletin bibliografle, in care se publicA materiale privitoare la

manifestAri stlintifice din tall l strAinAtate l sint prezentate cele mai recentelucrilrl I reviste de speclalitate aplirute in tarA I peste hotare.

NOTA CATRE AUTOR I

Autorii lint rugall al ti1in1t studille, notele 1 comunlarile, precuminaterialele ce se incadreazA in celelalte rubric', dactilografiate la douA rInduri Intrel exemplare, trImiterile Infrapaginale flind numerotate In continuare. De ase-menea, documentele vor fl dactilografiate, lar pentru cele In limbi strAine se vaanexa traducerea. IlustralIle vor II plasate la sfirsitul textulul.

Numele autorilor va fi precedat de initial& Titlurile revistelor citate Inbibilografie vor ft prescurtate conform uzantelor Internationale.

Autoril au dreptul la un numar de 30 de extrase.Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine in exclusivitate

autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restitule.Corespondents privind manuscrisele, schimbul de publicatil etc., se ve

trimIte pe adresa Comitetului de redactie, B-dul Aviatorilor nr. 1, 13ucurestl.

RETISTE PUBLICATE IN EDITURA ACADEMIE!REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMAMA

REVISTA DE ISTOR1EREVUE ROUMAINE D'H1STOIRESTUDII $1 CERCETARI DE ISTOR1E VECHE I ARHEOLOG1EDACIA. REVUE D'ARCHEOLOGIE LT D'HISTOIRE ANC1ENNEREVUE DES ETUDES SUD-EST-EUROPEENNESANUARUL INSTITUTULUI DE 1STORIE I ARHEOLOGIE CLUJ-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DL ISTORIE I ARHEOLOGIEA. D. XENOPOL IA$1

STUD!! I CERCETARI DE ISTOR1A ARTEISERIA ARTA PLASTICAS ER IA TEATR U-M UZ ICA-C INEMAT G RA F IE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ARTSERIE BEAUX-ARTSSMIIE THEATRE MUSIQUE CINEMA

pi

01

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE TN EDITURA ACADEMIE!REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

Insert') line Daciel Romane, vol. I, 1975, 285 p., 2 pl., 31 lei.MITREA BUCUR s. a. (sub redactia), Studil i cereetari de muuismatica, vol. VI,

1975, 308 p., 1 barn, 40 lei.Studii si materiale de istorie medie, vol. VIII, 1975, 259 p., 2 pl., 28 lei.

MIOC DAMASCHIN (sub redactia), Doeumenta Romania, Ilistorica B. Tara Rome-neased, vol. XI, 1593-1600. Doninia lui Mihai Viteazul, 1975, 747 p., 1 pl., 51 lei.MIOC DAMASCHIN (sub redactia), Doeumenta Romaniae Ilistorica B. Tara Rome-

neased, vol. III (1526-1535), 1975, 452 p., 40 lei.. . Mihai Viteazul. Culegere de studii, 1975, 280 p., 1 pl., 24 lei.

Nouvelles etudes d'histoire, vol. 5, 1975, 275 p., 26 lei.NICOLAESCU PLOPSOR DARDU i WOLSKI WANDA, Elemento de &melted],

si ritual funerar la populatille vechl din Romania, 1975, 292 p., 1 pl., 23 lei.OLTEANU STEFAN, Les Pays roumains a l'époque de Michel le Brave (L'Union de

1600), 1975, 159 p., 13,50 lei.PIPPIDI D. M., Seythiea Minora. Recherches sur les colonies greeques du littoral rou-

main de la Mer Noire, 1975, 314 p. XXXIV pl., 38 lei.POTRA GEORGE, Documente privitoare la istoria orasulul Bucuresti 1821-1848, 1975,

527 p., 43 lei.SANDRU D., Reforma agrara din 1921 In Romania, 1975, 360 p., 24,50 lel.CIHODARU C., CAPROSU I. si IMANSCHI I. (sub redactia), Documenta Roumania.Ilistorica A. Moldova (1384-1448), vol. I, 1976, 607 p., 46 lei.NICOLAE STOICESCU, Viad Tepes, 1976, 280 p., 20 lei.ION POPESCU-PUTURI, acad. Andrei (Aden (sub redactia) Documente privind marearascoala a laranilor din 1907, 573 p., 38 lei.*, Independenta Romaniel, 1977, 526 p., 39 lei..*. Arta si literatura In slujba independentei nationale, 1977, 238 p., 28 lel.IONEL GAL (coordonator), Independenta Romaniel, Documente, vol. I, 1977, 420 p.,

33 lei.STEFAN PASCU s. a. Documenta Romaniae Ilistorica D. Re lap] Intre Tarn. Romane,

vol. I (1222-1456), 1977, 527 p., 39 lel.PETRE DIACONU, SILVIA BARASCHI, raculul lui Soare. Asezarea medievald

(secolele XIIIXV), vol. II, 1977, 201 p. + XXVIII planse, 36 lel.

I. P. iiironmiTIi C. tsar

Ru ISSN CO-3878

43 856Lei 10.

1

17'40 I

1 ..ty.

A

t

**.

www.dacoromanica.ro