STUDENT PRO BONO

GHID DE INFORMARE PRIVIND ACCESUL LA JUSTIȚIE

ediția a II-a

COORDONATORI: drd. Ştefan Răzvan TATARU Facultatea de Drept – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi drd. Andreea ȘERBAN Facultatea de Drept – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi AUTORI: Simona PURCARU student-masterand, anul I Facultatea de Drept – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi Florentina Georgiana TATARU student, anul IV Facultatea de Drept – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi Sorin-Claude MODREANU student, anul IV Facultatea de Drept – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi Design realizat de Cosmin SANDU (STORMIC DESIGN) Iași, 2019

GHID DE INFORMARE PRIVIND ACCESUL LA JUSTIȚIE

ediția a II-a

Despre proiectul Student ProBono și Ghidul de informare privind accesul la justiție

Ghidul de informare privind accesul la justiție - material realizat în cadrul proiectului Student ProBono - îşi propune să vină în ajutorul persoanelor care au nevoie de asistenţă juridică şi să promoveze accesul la justiţie, cu implicarea studenţilor de la facultatea de drept. Prin participarea la acest proiect studenții dobândesc cunoștințele și deprinderile necesare unei bune înțelegeri a mediului juridic, identificării problemelor existente și rezolvării acestora și totodată, se formează pentru a deveni adevărați promotori ai schimbării. Scopul proiectului Student ProBono este de a informa cetăţenii cu privire la posibilitatea de a apela la justiţie în situația în care drepturile acestora au fost încălcate. În acest sens, proiectul implică realizarea unei broşuri de informare a cetăţenilor asupra posibilităţilor de a își apăra drepturile, în concordanţă cu reglementările legale ce garantează dreptul la justiţie pentru toţi, chiar dacă nu au posibilităţi materiale care să le permită consultarea unui avocat. Astfel, prin elaborarea prezentului Ghid încercăm să promovăm liberul acces la justiţie, un drept cetăţenesc garantat în România, însă rareori utilizat datorită lipsei de informare a cetăţenilor. Proiectul Student ProBono a început în anul 2014, fiind la acel moment una din cele zece iniţiative din cadrul programului FII SIR! – Student Implicat în Comunitate, susţinut de Asociaţia ProDemocrația, Fondul ONG și finanțat prin Granturile SEE. Dacă prima ediție a proiectului Student ProBono a elaborat și publicat Ghidul privind ajutorul public judiciar – ediția I (2015), prezentul Ghid conține actualizări și completări, dar și rubrici noi privind violența domestică sau protejarea datelor cu caracter personal.

Implică-te pentru a dezvolta propria comunitate. Faci parte din ea!

Ștefan Răzvan TATARU

CUPRINS

Ajutorul public judiciar în materie civilă .................................... 1 Asistență judiciară în materie penală ........................................... 7

Violența domestică, formele sale și mijloacele de protecție de

care pot beneficia victimele ............................................................ 15 Protecția datelor cu caracter personal ....................................... 20

Modele de cereri și alte acte de procedură în materie civilă

................................................................................................................. 27

1

AJUTORUL PUBLIC JUDICIAR ÎN MATERIE CIVILĂ 1. Ce reprezintă ajutorul public judiciar? Ajutorul public judiciar este un mecanism pe care statul îl pune la dispoziția cetățenilor pentru a oferi posibilitatea unui proces echitabil și șanse egale în fața justiției, indiferent de situația financiară a acestora. Scopul ajutorului public judiciar constă în protejarea drepturilor și intereselor dumneavoastră legitime, în toate etapele pe care le cuprinde un proces de natură civilă (inclusiv executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii). Astfel, dacă vi s-au încălcat drepturile și doriți să porniți o acțiune civilă sau dacă cineva a pornit o astfel de acțiune împotriva dumneavoastră și nu vă permite situația financiară să acoperiți costurile aferente, puteți cere instanței judecătorești care soluționează litigiul să vă acorde ajutorul public judiciar. În România, ajutorul public judiciar este reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. 2. Cine poate solicita acest ajutor? Ajutorul public judicar poate fi cerut de către orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau în cazul în care are nevoie de consultanță juridică în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale. Cu alte cuvinte, o persoană care este implicată într-un proces civil și nu poate suporta în același timp cheltuielile procesului și întreținerea familiei poate solicita acest ajutor.

2

Puteți beneficia de ajutor juridic în situația în care aveți domiciliul sau reședința obișnuită în România ori într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al oricărui stat cu care România are încheiat un acord sau convenție cu privire la accesul la justiție.

În cazul de față, prin familie se înțelege: - Soțul, copiii sau alți descendenți cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți cu vârsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în desfășurarea studiilor și în întreținerea solicitantului. - Persoana care are domiciliul sau reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți ai săi cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți cu vârsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în desfășurarea studiilor și în întreținerea solicitantului. 3. Care sunt condițiile financiare ce trebuie îndeplinite? Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, este mai mic de 300 lei, costurile vor fi acoperite integral de către stat. Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, este mai mic de 600 lei, costurile vor fi acoperite de către stat în proporție de 50%. 4. Situații independente de condiția venitului mediu lunar Solicitantul poate beneficia de ajutorul public judiciar și în cazul în care nu se poate adresa justiției datorită unor situații independente de condiția venitului mediu lunar, precum: a. Situația în care, proporțional cu nevoile solicitantului, costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să

3

limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care are domiciliul sau reședinta obișnuită și cel din România. b. Dacă solicitantul se află într-o situație deosebită (prevăzută de o lege specială care să prevadă asistență judiciară gratuită) precum minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele. Această posibilitate există numai în ipoteza apărării sau recunoașterii unui drept sau interes rezultat sau aflat în strânsă legătură cu situația deosebită. 5. Ce costuri sunt acoperite? Ajutorul public judiciar poate fi obținut pentru cauze civile (de exemplu, divorț, moștenire, procese privind proprietatea, adopție, donație și altele), comerciale, administrative, de muncă, precum și în alte cauze, excepție fiind cele penale (asistența judiciară pentru aceste cauze va fi prezentată în a doua secțiune a prezentului Ghid). Prin ajutorul public judiciar pot fi acoperite următoarele costuri: - Plata onorariului de avocat pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept sau interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu; - Plata onorariului de expert, a traducătorului sau a interpretului folosit în timpul procesului și aprobat de instanță; - Plata onorariului executorului judecătoresc; - Scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare. De asemenea, dacă a fost parcursă procedura medierii anterior procesului și sunt îndeplinite condițiile acordării ajutorului public judiciar, solicitantul poate beneficia și de restituirea sumelor plătite ca onorariu al mediatorului. Ajutorul public judiciar se poate acorda în una sau mai multe dintre formele prezentate anterior. În cazul primelor trei dintre aceste forme, valoarea (separată sau cumulată) nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, echivalentul a zece salarii

4

minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea. 6. Cererea de ajutor public judiciar A. Unde trebuie adresată cererea? Cererea de ajutor public judiciar se depune la instanța competentă să judece procesul în care solicitați ajutorul sau, dacă există deja un proces în curs, instanței competente să judece respectiva cauză (după caz, aceasta poate fi și instanța de executare). Dacă nu se poate determina instanța competentă după aceste reguli, cererea va fi adresată instanței în circumscripția căreia solicitantul își are domiciliul/reședința. În ceea ce privește ajutorul acordat pentru a exercita o cale de atac, este necesară o nouă cerere care va fi adresată instanței a cărei hotărâre se atacă, obligatoriu în interiorul termenului pentru exercitarea căii de atac. Din momentul în care va fi admisă/respinsă cererea, va începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.

B. Când trebuie introdusă cererea? Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar poate fi introdusă oricând în cursul judecății și este scutită de taxă de timbru.

C. Cum trebuie formulată cererea de ajutor public judiciar?

Cererea pentru acordarea ajutorului public judicar se formulează în scris și trebuie să cuprindă precizări despre obiectul și natura procesului, datele de identificare ale solicitantului și aspecte privind propria situație materială și a familiei sale. De asemenea, este necesară o declarație pe propria răspundere în care trebuie precizat dacă solicitantul a mai beneficiat de ajutor public

5

judiciar în ultimele 12 luni și în ce condiții (formă, valoare, cauză). După primirea cererii, i se va explica solicitantului faptul că, în situația în care pierde procesul, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată ale celeilalte părți și despre posibilitatea de a fi obligat la restituirea sumei primite ca ajutor public judiciar. Instanța se va pronunța asupra cererii de ajutor public judiciar în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere motivată. Dacă cererea a fost respinsă sau a fost admisă în parte, poate fi formulată de cerere de reexaminare în termen de 5 zile de la data comunicării. 7. Situațiile în care cererea va fi respinsă: A. Cererea poate fi respinsă dacă: - nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea ajutorului public judiciar; - este formulată în mod abuziv; - costul estimat este disproporționat în raport cu obiectul procesului; - ajutorul public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru un proces care contravine ordinii publice; - procesul putea fi soluționat prin procedura medierii, însă solicitantul a refuzat o asemenea modalitate de soluționare; - sunt pretinse despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii/ onoarei/ reputației solicitantului, fără să fi suferit vreun prejudiciu material; - cererea decurge dintr-o activitate comercială sau independentă pe care solicitantul o desfășoară. B. Sancțiuni

Dacă procesul a fost pierdut de către solicitantul cererii de ajutor public judiciar, acesta nu va fi obligat la restituirea ajutorului. Cu

6

toate acestea, instanța poate decide obligarea beneficiarului ajutorului la restituirea sumei acordate, în tot sau în parte, în situația în care consideră că, din cauza comportamentului său nediligent, procesul a fost pierdut sau dacă acțiunea a fost exercitată în mod abuziv. În situația în care, prin hotărârea instanței, beneficiarul ajutorului public judiciar dobândește bunuri sau alte drepturi de creanță a căror valoare depășește de zece ori cuantumul ajutorului primit, acesta este obligat să restituie suma primită.

Autor: Sorin-Claude MODREANU

7

ASISTENȚA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ Procesul penal reprezintă o multitudine de activități care pornesc de la momentul în care autoritățile judiciare iau la cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzută în lege ca infracțiune și până în momentul în care, într-un fel sau altul, se stabilește definitiv ce s-a întâmplat, cine e vinovat și cum trebuie să fie pedepsit. Legiuitorul a dorit să ajute, prin diferite modalități, persoanele implicate în procesul penal, iar unele dintre acestea sunt reprezentate de asistența juridică gratuită, asistența juridică obligatorie și compensația financiară. I. Asistența juridică gratuită Asistența judiciară gratuită presupune că solicitantul poate beneficia, fie de un avocat pe tot parcursul procesului, fie de suma necesară pentru punerea în executarea a hotărârii prin care au fost acordate despăgubiri civile. Condițiile care trebuie îndeplinite și procedura de urmat sunt prevăzute în Legea nr. 211/2004 privind protecția victimelor unor infracțiuni, în articolele 14-20, astfel:

A. Persoanele care pot beneficia de asistență judiciară gratuită Legiuitorul a considerat că acest ajutor trebuie acordat doar victimelor unor anumitor tipuri de infracțiuni, doar în următoarele cazuri: 1. Dacă persoana a fost victima unei tentative la infracțiunile de: omor, omor calificat, omor deosebit de grav, vătămare corporală gravă, infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, infracțiune de viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală (conform legislației penale în vigoare).

8

2. Dacă persoana este soțul, unul dintre copiii sau dintre persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de: omor, omor calificat, omor deosebit de grav (conform legislației penale în vigoare), produse cu intenție și care au avut ca urmare moartea persoanei. 3. Dacă persoana este victima unei alte infracțiuni decât cele enumerate anterior, în cazul în care venitul lunar pe membru de familie a acesteia este cel mult egal cu salariul de bază minim brut pe țară stabilit pentru anul în care a fost formulată cererea de asistență juridică gratuită. B. Condiții legate de infracțiunea săvârșită împotriva victimei

Pentru ca ajutorul public judiciar să fie acordat, este necesar ca infracțiunea în legătură cu care cereți acest ajutor să fie: - săvârșită pe teritoriul României; sau - săvârșită în afara teritoriului României, dar victima este cetățean român sau cetățean străin care locuiește legal în România și procesul penal se desfășoară în România. C. Condiții legate de atitudinea victimei Pentru a beneficia de asistență juridică gratuită, solicitantul trebuie să fi sesizat organele de urmărire penală sau instanța de judecată într-un termen de 60 de zile. Acest termen se calculează de la un moment diferit în funcție de calitatea pe care acesta o are, astfel: - de la data săvârșirii infracțiunii, în cazul în care solicitantul este victima infracțiunii; - de la data luării la cunoștință de săvârșirea infracțiunii, în cazul în care solicitantul este soțul, unul dintre copiii sau dintre persoanele aflate în întreținerea victimelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat, omor deosebit de grav sau a infracțiunilor intenționate urmate de moartea persoanei. Cu privire la această condiție, există două excepții:

9

a. Cazul în care solicitantul s-a aflat în imposibilitate, fizică sau psihică, de a sesiza organele de urmărire penală - termenul de 60 de zile se calculează de la data la care a încetat starea de imposibilitate; b. Cazul în care solicitantul nu a împlinit vârsta de 18 ani sau este pus sub interdicție, caz în care nu are obligația de a sesiza organul de urmărire penală sau instanța de judecată, reprezentantul legal al acestuia având la dispoziție posibilitatea de a sesiza săvârșirea infracțiunii. D. Condiții legate de cerere Asistența juridică gratuită nu se acordă din oficiu, ci este necesară formularea unei cereri, care se depune la tribunalul în a cărui circumscripție solicitantul își are domiciliul. La cerere se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere și orice alte documente pe care le dețineți, utile pentru soluționarea cererii. Cererea se soluționează în termen de 15 zile de la data depunerii. Cererea trebuie să cuprindă: a. numele, prenumele, cetățenia, data și locul nașterii, domiciliul sau reședința solicitantului; b. data, locul și circumstanțele săvârșirii infracțiunii; c. dacă este cazul, data sesizării și organul de urmărire penală sau instanța de judecată; d. dacă este cazul, calitatea de soț, copil sau persoană aflată în întreținerea persoanei decedate; e. dacă este cazul, venitul lunar pe membru de familie al victimei; f. numele, prenumele și forma de exercitare a profesiei de avocat de către apărătorul ales sau mențiunea că nu a fost ales un apărător. Atât cererea prin care se solicită acordarea asistenței juridice gratuite, cât și cea prin care se cere acordarea sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care au fost acordate solicitantului despăgubiri civile pot fi formulate de către

10

reprezentantul acestuia legal, în cazul în care este vorba de un minor sau persoană pusă sub interdicție. De asemenea, aceste cereri pot fi formulate și de organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul protecției victimelor, dacă sunt semnate de solicitant în calitate de victimă, pe lângă îndeplinirea celorlalte condiții legate de cerere prevăzute mai sus. Cererea va fi soluționată printr-un act numit încheierea, care trebuie să se comunice, iar, în cazul în care cererea a fost respinsă, ea poate fi reexaminată de către tribunalul în cadrul căruia funcționează Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunii, la cererea solicitantului făcută în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii prin care a fost soluționată cererea. Asistența juridică gratuită se acordă în mod individual pe tot parcursul procesului, în limita unei sume echivalente cu două salarii de bază minime brute pe țară, stabilite pentru anul în care a fost formulată cererea de asistență juridică gratuită. Atât cererea prin care se solicită acordarea asistenței juridice gratuite, cât și cea prin care se solicită acordarea sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care s-au acordat despăgubiri civile sunt scutite de taxă de timbru. II. Asistența juridică obligatorie Legea permite ca fiecare persoană care e implicată într-un proces penal, fie de partea acuzării, fie de partea apărării, să se apere singură sau să fie apărată de un avocat. Apărarea unei persoane de către un avocat este denumită asistență juridică, atunci când persoana apărată este și ea prezentă, sau reprezentare atunci când se prezintă doar avocatul, realizând activitățile necesare în funcție de îndrumarea persoanei apărate.

11

Chiar și atunci când solicitantul alege să se apere singur, unele dintre activitățile care se desfășoară în acest proces pun în discuție diferite drepturi ale unei persoane pentru a căror protejare este nevoie de ajutorul unei persoane cu studii juridice, desemnată de legiuitorul ca fiind avocatul. În astfel de situații, poate fi angajat un avocat pe care îl alege solicitantul, adică un avocat ales, iar, dacă nu se angajează unul, organele judiciare, fie că vorbim de procuror, de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau de judecătorul din completul de judecată, trebuie să acorde un avocat din oficiu, adică un avocat numit. Situațiile în care asistența juridică acordată de avocat este obligatorie, fie că e ales sau numit, sunt prevăzute de Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală) ca situații de asistență juridică obligatorie, în articolele 90 și 93. Aceste situații sunt împărțite în funcție de calitatea persoanelor care vor beneficia de asistența juridică, astfel: A. Asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului

De-a lungul procesului, până în momentul în care persoana care a săvârșit infracțiunea este declarată vinovată, persoanele bănuite sau acuzate că au săvârșit-o poartă denumirea de suspecți, respectiv inculpați. În astfel de situații, asistența juridică este obligatorie atunci când: - solicitantul este suspect sau inculpat minor, internat într-un centru de detenție ori într-un centru educativ, este reținut sau arestat, chiar în altă cauză, față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale, chiar în altă cauză, precum și în alte cazuri prevăzute de lege; - organul judiciar apreciază că solicitantul nu și-ar putea face singur apărarea în calitate de suspect sau inculpat; - legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, în

12

cursul procedurii de cameră preliminară și în cursul judecății (asistența devine obligatorie din momentul în care persoana este trimisă în judecată). Dacă solicitantul asistenței juridice este suspect sau inculpat într-o cauză, acesta are dreptul de a fi asistat de unul sau mai mulți avocați, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoștință acest drept. Dacă un singur avocat dintre cei care vă asigură asistență este prezent, condiția asigurării asistenței obligatorii este considerată îndeplinită. Posibilitatea de a avea mai mulți avocați, însă, există doar în ceea ce privește avocații aleși, avocatul care poate fi desemnat din oficiu fiind unul singur și este atribuit doar atunci când nu există niciun avocat ales. Asistența avocatului din oficiu încetează la momentul prezentării avocatului ales. Chiar dacă aveți un avocat desemnat de dumneavoastră, există posibilitatea ca acesta să nu fie prezent pentru a vă apăra. Astfel, atunci când avocatul ales lipsește nejustificat, nu desemnează pe cineva pentru a fi înlocuit sau refuză fără motiv să realizeze apărarea, deși i-a fost asigurată posibilitatea de a exercita toate drepturile procesuale, organul judiciar (fie procuror, fie judecător de drepturi și libertăți, judecător de cameră preliminară sau judecător din completul de judecată) trebuie să ia măsuri pentru a desemna un avocat din oficiu care să îl înlocuiască. În acest caz, avocatului din oficiu i se acordă un termen rezonabil și toate facilitățile necesare pentru pregătirea apărării. În cursul judecății, acest termen trebuie să fie de minimum 3 zile. Dacă nu se poate realiza această înlocuire, cauza trebuie să se amâne. În cazul în care au fost realizate activități în cadrul procesului penal fără respectarea asistenței juridice obligatorii a suspectului sau a inculpatului, legea prevede că actele ce privesc aceste activități vor fi anulate, adică nu vor fi luate în considerare, însă este necesar ca persoana care a fost lipsită în mod ilegal de asistența juridică obligatorie să invoce sancțiunea nulității absolute în anumite etape ale procesului, în funcție de momentul în care i-a fost încălcat acest drept, și anume:

13

- dacă încălcarea s-a realizat în cursul urmăririi penale sau al procedurii de cameră preliminară, până la încheierea procedurii de cameră preliminară; (camera preliminară reprezintă o etapă intermediară între momentul în care sunteți trimis în judecată și cel în care completul de judecată analizează faptele care îi sunt prezentate, în care se verifică dacă instanța sesizată este competentă, dacă aceasta a fost sesizată conform normelor legale, dacă actele desfășurate până atunci, în cursul urmăririi penale, au fost legale și dacă probele care sunt la dosar au fost în mod legal strânse). - dacă încălcarea s-a realizat în cursul judecății, în orice stare a procesului. - indiferent când s-a realizat încălcarea, dacă instanța a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției, în orice stare a procesului. B. Asistența juridică obligatorie a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente Calitățile de persoană vătămată, parte civilă și parte responsabilă civilmente le sunt atribuite persoanelor care au fost vătămate direct prin săvârșirea infracțiunii, persoanei vătămate care cere despăgubiri civile în procesul penal, respectiv persoanei care trebuie să răspundă, în baza legii sau a unui contract, cu inculpatul sau în locul inculpatului pentru pagubele civile produse. În privința persoanei vătămate sau a părții civile, asistența juridică este obligatorie în cazul în care aceasta este: - o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, adică este un minor sub 14 ani sau un interzis judecătoresc; sau - o persoană cu capacitatea de exercițiu restrânsă, adică un minor cu vârsta între 14 și 18 ani, care nu a dobândit capacitate de exercițiu anticipată prin căsătorie. Un alt caz în care asistența juridică este obligatorie, atât pentru persoana vătămată, cât și pentru partea civilă și, de altfel,

14

singurul caz în care asistența juridică a persoanei responsabile civilmente este obligatorie, este situația în care organul judiciar apreciază că, din anumite motive, oricare dintre aceste persoane nu și-ar putea face singură apărarea. Sancțiunea pentru nerespectarea asistenței juridice obligatorii a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente în situațiile prevăzute de lege este nulitatea relativă, care presupune desființarea actului numai atunci când se demonstrează o vătămare a drepturilor acestor persoane, vătămare care nu poate fi înlăturată altfel. Totodată, această sancțiune, spre deosebire de nulitatea absolută prevăzută în cazul suspectului sau inculpatului, trebuie să fie invocată în cursul sau imediat după efectuarea actului cu încălcarea acestor reguli sau cel mai târziu în următoarele termene:

- dacă încălcarea s-a realizat în cursul urmăririi penale sau în cursul procedurii de cameră preliminară, până la închiderea procedurii de cameră preliminară;

- dacă încălcarea s-a realizat în cursul urmăririi penale, când instanța a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției, până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită;

- dacă încălcarea s-a realizat în cursul judecății, până la următorul termen de judecată cu procedura completă. Totodată, în cazul nulității relative, dacă nu este invocată în termenul prevăzut de lege ori solicitantul renunță în mod expres la invocarea acesteia, neregularitatea se va acoperi și se va considera că totul a fost corect, astfel că, mai târziu, această problemă nu va putea fi invocată.

Autor: Simona PURCARU

15

VIOLENȚA DOMESTICĂ, FORMELE SALE ȘI MIJLOACELE DE PROTECȚIE DE CARE POT

BENEFICIA VICTIMELE 1. Ce este violența domestică? Violența domestică reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.

2. Sub ce forme se poate manifesta violența domestică? a. Violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; b. Violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise, creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar; c. Violenţa fizică – vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, (inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente),

16

prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală; d. Violenţa sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal; e. Violenţa economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar; f. Violenţa socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea / limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; g. Violenţa spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral – spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare. În nicio formă şi în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiţia şi onoarea nu pot fi considerate justificare pentru oricare formă de violență definită anterior.

17

3. Ce drepturi are victima violenței domestice?

Conform articolului 6 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, victima are dreptul: a. la respectarea personalităţii, demnităţii şi a vieţii sale private; b. la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c. la protecţie specială, adecvată situaţiei şi nevoilor sale; d. la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum şi la asistenţă medicală gratuită, în condiţiile prezentei legi; e. la consiliere şi asistenţă juridică gratuită, în condiţiile legii. 4. Care sunt mijloacele de protecție de care victima violenței domestice poate beneficia?

4.1. Ce este ordinul de protecție?

Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii: a. evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, chiar dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b. reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; c. limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d. cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă; e. obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori

18

faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; f. interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; g. obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere; h. interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; i. obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; j. încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora. Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială. Instanța poate dispune și obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării. 4.1.1. Cum se poate formula cererea de emitere a unui ordin de protecție?

Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei în circumscripția căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. Cererea trebuie să îndeplinească condiţa de formă prezentată într-un formular definit în Anexa la Legea nr. 25 din 9 martie 2012 publicată în Monitorul Oficial I nr. 165 din 13.03.2012 şi este scutită de taxa judiciară de timbru.

19

4.1.2. Cine poate face cererea?

Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal. Cererea poate fi introdusă în numele victimei şi de: a. procuror; b. reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei domestice; c. reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei. 4.2. Ce este ordinul de protecție provizoriu?

Ordinul de protecție provizoriu se emite de către organele de poliție care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în vederea diminuării acestui risc. Ordinul se emite pe o perioadă de 5 zile (cu posibilitatea de prelungire), timp în care victima este apărată, iar organele de poliție au posibilitatea de a strânge probele necesare pentru emiterea unui ordin de protecție de către un judecător. Obligațiile și interdicțiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecție provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somație și fără trecerea vreunui termen.

Autor: Florentina Georgiana TATARU

20

PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

1. Ce sunt datele cu caracter personal? Începând cu 25 mai 2018, în Statele Membre ale Uniunii Europene se aplică Regulamentul (UE) 679/2016 privind protecția persoanei fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, cunoscut și sub denumirea de Regulamentul general privind protecția datelor. Prin date cu caracter personal se înțelege orice informație care poate indentifica sau poate determina identificarea unei persoane fizice. Sunt sau pot fi date cu caracter personal, de exemplu, numele, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail, informații privind sănătatea, apartenența religioasă, orientarea politică, numărul de cont bancar, numărul cardului, adresa IP și multe altele.

2. Cine este persoana vizată? Persoana vizată este persoana fizică identificată sau care poate fi identificată direct sau indirect, în special printr-un element de identificare precum numele, dar și prin caracteristici specifice identității sale fizice, genetice, psihice, economice, sociale, culturale și altele. De exemplu, în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, au fost considerate ca fiind date cu caracter personal care au identificat o persoană fizică starea de sănătate a acesteia, veniturile din muncă, precum și referințele la data nașterii, limba vorbită și altele. 3. Ce înseamnă prelucrarea datelor? Noțiunea de prelucrare are o definiție largă, însemnând orice acțiune sau operațiune realizată cu sau asupra datelor cu caracter personal. Conform prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor, poate fi prelucrare oricare dintre următoarele: colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea,

21

divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea datelor cu caracter personal. De exemplu, păstrarea informațiilor despre o anumită persoană sau mai multe persoane într-o bază de date reprezintă o prelucrare a datelor cu caracter personal. 4. Ce înseamnă operator de date, persoana împuternicită de operator și responsabil cu protecția datelor? Operatorul este acea persoană fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor. Operatorul este cel care decide ce fel de date, de ce și cum vor fi prelucrate, fiind responsabil de a asigura o prelucrare legală a datelor cu caracter personal. Regulamentul General privind Protecția Datelor oferă o definiție foarte largă, putând fi considerată drept operator orice instituție, entitate sau organizație (e.g. o societate, o organizație non-guvernamentală etc.) care prelucrează date cu caracter personal, indiferent care ar fi acestea. Persoana împuternicită de operator este persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau alt organism care prelucrează datele în numele operatorului. Persoana împuternicită poate prelucra doar datele personale conform instrucțiunilor (categoriile de date, scopului și mijloacele) operatorului. Conform Regulamentului General privind Protecția Datelor, în anumite situații, operatorul și persoana împuternicită trebuie să numească un responsabil cu protecția datelor, o persoană care va fi în cunoștință de cauză în ceea ce privește toată activitatea de prelucrare a datelor a entității și va fi la dispoziția persoanei vizate și a autorității de supraveghere în ceea ce privește informațiile privind stadiul și prelucrarea datelor cu caracter personal. Responsabilul este o persoană ce deține cunoștințe privind legislația referitoare la protecția datelor. Conform legii nr.

22

190 din 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (EU) 2016/679 [...], persoanele fizice sau juridice, în calitate de operatori sau persoane împuternicite, care prelucrează un număr de identificare național (e.g. cod numeric personal – CNP), trebuie să numească un responsabil cu protecția datelor.

5. Ce este autoritatea de supraveghere? La nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene trebuie asigurată funcționarea uneia sau mai multor autorități publice independente, responsabile să monitorizeze aplicarea prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor. Astfel de autorități poartă numele de autorități de supraveghere. În România, funcționează Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – ANSPDCP, ce reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal. Printre altele, autoritatea de supraveghere are drept sarcini: promovarea acțiunilor de informare și sensibilizare în rândul publicului cu privire la normele, garanțiile și drepturile în ceea ce privește prelucrarea datelor, tratarea plângerilor depuse de o persoană vizată într-o situație privind prelucrarea datelor sale personale, monitorizarea, investigarea activităților de conformitate și punere în aplicare a legislației privind protecția datelor cu caracter personal. 6. Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal Prelucrarea datelor cu caracter personal poate avea loc doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții. În primul rând, trebuie respectate principiile legalității, echității și transparenței. Astfel, datele trebuie prelucrate legal, echitabil și transparent față de persoana vizată. În al doilea rând, scopul sau scopurile prelucrării trebuie să fie determinate, explicite și legitime. Nu este

23

considerată legitimă prelucrarea datelor realizată pentru un scop ulterior dacă persoana vizată nu și-a dat acordul în acest sens, excepție fiind prelucrarea datelor în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scop statistic. De asemenea, vor fi prelucrate doar datele exact și relevante pentru scopul operatorului. Operatorul de date va avea în vedere securitatea adecvată a datelor cu caracter personal, luând măsuri de protecție a persoanei vizate împotriva prelucrărilor neautorizate sau ilegale, precum și împotriva pierderii datelor, distrugerii acestora și altele. Pentru anumite prelucrării de date este necesară obținerea consimțământului persoanei vizate, mai exact acordul expres al persoanei ale cărei date cu caracter personal, nefiind valabil un consimțământ tacit din partea persoanei în cauză. Cererea realizată de operatorul de date trebuie să fie clară și ușor accesibilă. Consimțământul trebuie să fie obținut direct de la persoana vizată și poate fi oricând retras. De asemenea, operatorul de date trebuie să fie în măsură să demonstreze că persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, operatorul având astfel sarcina probei. Prelucrarea datelor poate fi realizată de către operator și dacă aceasta este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte. (e.g. contractul individual de muncă) Alte situații în care prelucrarea este legală au în vedere îndeplinirea unei obligații legale care îi revine operatorului (această obligație legală trebuie adusă la cunoștință persoanei vizate), protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate (e.g. în situații de urgență medicală), îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public (e.g. accesul la justiție) sau dacă prelucrarea este necesară în scopul intereselor urmărite de operator (în principiu, această condiție poate avea în vedere orice scop de prelucrare, cât timp este unul rezonabil și în limitele legii, e.g. prelucrarea informațiilor în vedere prevenirii fraudei). Pentru detalii suplimentare, a se vedea articolul 6 din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

24

7. Care sunt drepturile persoanei vizate? Regulamentul General privind Protecția Datelor instituie o serie de drepturi de care beneficiază o persoană vizată în ceea ce privește prelucrarea datelor sale cu caracter personal: a. Dreptul de a fi informat de către operator în cazul în care datele sunt colectate de la persoana vizată: operatorul are obligația de a furniza persoanei vizate informații privind identitatea și datele de contact ale operatorului, scopul prelucrării, cine beneficiază de această prelucrare, perioada pentru care vor fi păstrate datele, precum și drepturile acesteia de a solicita accesul, rectificarea, ștergerea, restricționarea sau portabilitatea datelor ori de a-și retrage consimțământul sau de a depune o plângere. b. Dreptul de a fi informat de către operator în cazul în care datele nu au fost obținute de la persoana vizată: pe lângă informațiile menționate anterior, operatorul trebuie să furnizeze persoanei vizate și sursa din care provin datele. c. Dreptul de acces: se referă la obținerea de către persoana vizată din partea operatorului a unei confirmări că acesta prelucrează sau nu date, precum și accesul la informații precum scopul prelucrării, categoriile de date, perioada pentru care vor fi stocate, drepturile pe care aceasta le are și altele. d. Dreptul la rectificare: se referă la dreptul de a obține de la operator, fără întârzieri nejustificate, rectificarea datelor personale inexacte ale persoanei vizate. Acest drept se poate referi și la completarea datelor cu caracter personal incomplete, inclusiv prin furnizarea unei declarații suplimentare. e. Dreptul la ștergerea datelor sau dreptul de a fi uitat: se referă la dreptul de a obține din partea operatorului

25

ștergerea datelor persoanei vizate, fără întârzieri nejustificate, dacă este îndeplinit unul dintre motivele: - Datele nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopului în care au fost prelucrate; - Persoana vizată și-a retras consimțământul, dacă prelucrarea avea drept temei consimțământul persoanei vizate și nu există un alt temei juridic al prelucrării; - Persoana vizată se opune prelucrării efectuate în scopul unui interes public ori în scopul unui interes legitim și nu există un temei care să prevaleze față de interesele sau drepturile fundamentale ale acesteia; - Datele au fost prelucrate ilegal și alte situații prevăzute în articolul 17 din Regulamentul General privind Protecția Datelor. f. Dreptul la restricționarea prelucrării: persoana vizată are dreptul de a obține restricționarea prelucrării în cazurile prevăzute expres de Regulamentul General privind Protecția Datelor (e.g. în situația contestării exactității datelor, restricționarea va fi obținută pe o perioadă limitată în vederea verificării datelor contestate). g. Dreptul la portabilitatea datelor: dreptul persoanei vizate de a primi de la operator datele sale cu caracter personal și transmiterea acestora către un alt operator, fără obstacole, în anumite condiții prevăzute expres de Regulamentul General privind Protecția Datelor. h. Dreptul la opoziție: dreptul persoanei vizate de a se opune prelucrării datelor cu caracter personal, astfel încât operatorul nu va mai prelucra datele. i. Dreptul de retragere a consimțământului: dacă prelucrarea este întemeiată pe obținerea consimțământului persoanei vizate, aceasta poate oricând să își retragă acordul pentru prelucrare. Retragerea consimțământului are loc, de regulă, printr-o cerere formulată și trimisă operatorului.

26

j. Dreptul de a depune o plângere sau o reclamație: persoana vizată are dreptul de a depune o plângere sau o reclamație referitoare la activitatea de prelucrare a datelor sale cu caracter personal fie către operator, fie către autoritatea de supraveghere ori organele judiciare, după caz. 8. Cum își poate apăra persoana vizată drepturile referitoare la datele sale cu caracter personal? Persoana vizată are la îndemână mai multe căi prin care își poate apăra drepturile referitoare la datele sale cu caracter personal: a. Persoana vizată se poate adresa autorității de supraveghere cu o plângere: această autoritate va informa reclamantului în ceea ce privește evoluția și rezultatul plângerii; b. Persoana vizată se poate adresa instanței cu o cerere de chemare în judecată în situația în care consideră că drepturile pe care le are în temeiul Regulamentului General privind Protecția Datelor au fost încălcate în urma prelucrării datelor sale cu caracter personal fără ca legislația în domeniul protecției datelor să fi fost respectată. Persoana vizată poate, de asemenea, să mandateze un organism, o organizație sau o asociație fără scop lucrativ, activă în domeniul protecției drepturilor și libertăților persoanei referitoare la protecția datelor, de a depune o plângere și de a exercita în numele său o acțiune în justiție.

Autor: Andreea ȘERBAN

27

MODELE DE CERERI ȘI ALTE ACTE DE PROCEDURĂ ÎN MATERIE CIVILĂ

1. FORMULAR CERERE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ GRATUITĂ Către Tribunalul / Judecătoria ___________________ Stimate domnule preşedinte,

Subsemnatul _________________________________ CNP _________________________ , domiciliat în ______________________________ __________________________________, telefon/e-mail _________________, în calitate de__________________, în dosarul nr.____________________al _____________________, având ca obiect ________________________, cu termen de judecată la data de _____________________, vă solicit să-mi încuviinţaţi

ajutorul public judiciar prevăzut de O.U.G. nr.51/2008, în sumă de …………………. lei, pentru:*

o Asistenţă prin avocat; o Plata onorariului de expert, traducător sau interpret; o Plata onorariului executorului judecătoresc; o Scutirea, reducerea, eşalonarea ori amânarea plăţii taxei

judiciare de timbru; o Asistenţă extrajudiciară prin avocat.

Ajutorul public judiciar solicitat îmi este necesar deoarece

__________________________________________________________________________________.

Precizez că familia mea, în sensul O.U.G. nr.51/2008 se compune din: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Media veniturilor nete lunare, pe ultimele două luni anterioare formulării prezentei cereri a fost de __________________ lei pe lună, fiind compuse din: **_________________________________________________________________________________________ .

28

Cheltuieli lunare ale familiei mele (impozite, contribuţii la asigurările sociale, taxe locale, cheltuieli ipotecare, chirii şi costuri pentru întreţinere, cheltuieli pentru educaţie, rate, alte cheltuieli - ale solicitantului, soţului, persoanelor aflate în întreţinere, etc.) sunt:___________ _________________________________________________________________________________________________________ .

În drept invoc dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr.51/2008,

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.(După caz - dispoziţiile art. 68, din Legea nr. 51/1995, pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.)

În dovedirea cererii, anexez următoarele înscrisuri*** ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ .

Declar pe propria răspundere că, informaţiile oferite sunt

adevărate şi complete şi îmi asum obligaţia de a declara de îndată, autorităţii competente să soluţioneze cererea, orice schimbări survenite în situaţia mea financiară.

Declar pe propria răspundere că în ultimele 12 luni am mai

beneficiat de ajutor public judiciar, sub formă de _____________________________________, în cuantum total de __________________________.

Am luat la cunoştinţă despre împrejurarea că, în cazul pierderii

procesului, cheltuielile de judecată ale părţii adverse vor fi puse în sarcina mea, precum şi despre posibilitatea de a fi obligat la restituirea sumelor de care voi beneficia cu titlu de ajutor public judiciar, în cazul în care se va constatata ulterior că am formulat prezenta cerere cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului cu privire la situaţia materială reală a familiei mele.

Locul şi data întocmirii ________________

Semnătura_______________________

29

* Se va bifa căsuţa corespunzătoare. ** Se vor menţiona orice venituri periodice cum ar fi salarii,

onorarii, rente, indemnizaţii, chirii, profit din activităţi comerciale sau activităţi independente.

*** Se vor ataşa: - copii de pe actele de identitate ale tuturor membrilor familiei, copii de pe certificatele de naştere ale copiilor minori sub 14 ani, adeverinţele privind veniturile membrilor familiei - pe ultimele două luni, eventual dovada lipsei oricăror venituri, adeverinţe privind continuarea studiilor pentru copiii aflaţi în întreţinere care au împlinit 18 ani, înscrisuri privind cheltuielile lunare - chitanţe, facturi, ordine de plată. ----------------------------------------------------------------------------------------------- Notă:

Includerea unor informaţii false sau incomplete poate avea consecinţe legale, iar cererea pentru asistenţă judiciară gratuită poate fi respinsă.

Această cerere nu are efect asupra termenului de introducere a unei acţiuni în justiţie.

30

2. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ DOMNULE PREȘEDINTE Subsemnatul(a) __________________, domiciliat(ă) în ___________________________, având CNP __________________, în calitate de reclamant, reprezentat de ___________________ (doar în cazul în care reclamantul/reclamanta nu formulează cererea personal) în calitate de ____________________ (se menționează calitatea reprezentantului: reprezentant legal sau convențional). Chem în judecată pe __________________, domiciliat în __________________, având CNP __________________, în calitate de părât(ă), pentru ca prin hotărârea ce o veți pronunța să dispuneți: - obligarea pârâtului(ei) la _________________________________________; - obligarea pârâtului(ei) la plata cheltuielilor de judecată. Motivele cererii sunt următoarele: Motivele de fapt: Învederez instanței că ________________________________________ (se va detalia situația de fapt care a declanșat prezentul litigiu). Temeiul de drept: Îmi întemeiez cererea pe dispozițiile art. _________ din __________________ (se menționează actul normativ în care se regăsește articolul). Probe: Solicit încuviințarea următoarelor probe: - ___________________________ ; - ___________________________ ; - ___________________________ ; - ___________________________ . Anexez:

- copie acțiune pentru părât(ă); - copii înscrisuri pentru pârât(ă) certificate pentru conformitate; (dacă se solicită încuviințarea probei cu înscrisuri; certificarea pentru conformitate se realizează de reclamant(ă) prin scrierea pe copia înscrisului a mențiunii ”conform cu originalul”, urmată de semnătura acestuia/acesteia)

31

- lista cu numele martorilor propuși și adresele acestora; (dacă se solicită încuviințarea probei cu martori) - chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de __________ lei; - timbrul judiciar în valoare de _________ lei. Data: ___________________

Semnătura, __________________

Domnului Președinte al _______________________________________ (se menționează instanța căreia îi este transmisă cererea de chemare în judecată)

3. ÎNTÂMPINARE Instanța __________________ Secția __________________ Dosar nr. _____/ _________ DOMNULE PREȘEDINTE Subsemnatul(a) ________________, domiciliat(ă) în _______________________, având CNP ________________________, în calitate de părât(ă) în cauza de față, reprezentat de ________________ (doar în cazul în care pârâtul/pârâta nu formulează întâmpinarea personal), în calitate de ________________ (se menționează calitatea reprezentantului: reprezentant legal sau convențional), formulez prezenta Întâmpinare la cererea de chemare în judecată având ca obiect ___________________________, formulată de reclamantul ______________________ în dosarul nr. __________, prin care vă solicit:

- ____________________________________ (se va alege una dintre următoarele variante: să respingeți acțiunea în totalitate/ să admiteți acțiunea/ să admiteți acțiunea în parte);

- să obligați reclamantul la plata cheltuielilor de judecată. Motivele întâmpinării:

32

Excepții: Invoc următoarele excepții: a. de procedură: ___________________________ ; (vizează

nereguli procedurale legate de acțiunea declanșată de reclamant/reclamantă)

b. de fond: ___________________________ . (vizează lipsa a cel puțin uneia dintre condițiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească o acțiune pentru a fi admisibilă) Apărări de fond: Învederez instanței că ___________________________________ . (se vor preciza apărări legate de situația de fapt cu privire la care s-a declanșat litigiul) Temeiul de drept: Invoc dispozițiile art. _________ din ______________________ . (se va preciza actul normativ în care se regăsește articolul) Probe: Vă solicit încuviințarea următoarelor probe: - ___________________________ ; - ___________________________ ; - ___________________________ ; - ___________________________ . Anexez: - copie de pe întâmpinare pentru reclamant(ă); - copii de pe înscrisuri, certificate pentru conformitate, pentru reclamant(ă); (dacă se solicită încuviințarea probei cu înscrisuri; certificarea pentru conformitate se realizează de pârât(ă) prin scrierea pe copia înscrisului a mențiunii ”conform cu orginalul”, urmată de semnătura acestuia/acesteia) - lista cu numele și domiciliul martorilor. (dacă se solicită încuviințarea probei cu martori) Data: _________________

Semnătura, _________________

Domnului Președinte al ____________________________________(se menționează instanța căreia îi este transmisă întâmpinarea)

Autor: Simona PURCARU