Universitatea Politehnica BucureştiFacultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia

Informaţiei

Tema Reţele Interconectate de Calculatoare

Titlul: Servere de comunicaţie - Unified Communications

Student:Hodea Octavian-Adrian

Bucureşti

-2008-

1 INTRODUCERE..........................................................................................................................- 3 -

1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE „UNIFIED COMMUNICATION”................................................- 3 -1.2 MOTIVELE PENTRU CARE AR TREBUI ALEASA O ASTFEL DE SOLUŢIE.................................- 5 -1.3 CERINŢELE UNEI ASTFEL DE APLICAŢII...............................................................................- 5 -1.4 PROBLEME ŞI BENEFICII ADUSE DE UC...............................................................................- 6 -

2 SOLUŢII UNIFIED COMMUNICATIONS............................................................................- 7 -

2.1 MICROSOFT UNIFIED COMMUNICATION..............................................................................- 8 -2.1.1 Microsoft exchange server..........................................................................................- 10 -2.1.2 Microsoft Office Communications Server 2007..........................................................- 13 -

2.2 UNISON UNIFIED COMMUNICATIONS................................................................................- 21 -2.2.1 Serverul Directory.......................................................................................................- 23 -2.2.2 Componente destinate e-mail-ului..............................................................................- 23 -2.2.3 Serverul destinat mesageriei instant...........................................................................- 25 -2.2.4 Componente Unison Server destinate telefoniei VoIP................................................- 26 -2.2.5 Unison Control Panel.................................................................................................- 28 -

2.3 IBM UNIFIED COMMUNICATIONS.....................................................................................- 28 -2.3.1 Lotus Domino..............................................................................................................- 29 -2.3.2 Lotus Sametime Standard............................................................................................- 31 -

3 CONCLUZII.............................................................................................................................- 34 -

3.1 COMPARATIE INTRE SOLUTIA PROPUSA DE UNISON SI CEA PROPUSA DE MICROSOFT.....- 34 -3.2 COMPARATIA DINTRE CALL CONTROL PRESENT IN MICROSOFT OCS 2007 SI UNIFIED

TELEPHONY DIN IBM LOTUS SAMETIME.........................................................................................................- 36 -3.3 BENEFICII ADUSE DE UNIFIED COMMUNICATIONS MEDIULUI DE AFACERI.......................- 36 -

4 BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................- 37 -

2

1 Introducere

Motivul pentru care s-a ajuns la arhitecturi unified communication este lipsa integrării uneltelor de comunicare. În ultimii ani s-a observat o creştere a volumului şi diversităţii comunicaţiilor ca mesageria instant, conferinţe web, video conferinţe. În momentul în care aceste servicii au fost implementate de întreprinderi, în loc să se uşureze comunicarea între angajaţi şi grupuri de angajaţi aceste servicii au reuşit să complice colaborările.

Departamentele de dezvoltare şi de relaţii cu clienţii ale unei întreprinderi trebuie să parcurgă o serie de paşi pentru a determina canalul optim de comunicaţie pentru un scenariu dat. Deci angajaţii trebuie să determine mai întâi canalul de comunicaţii şi după aceea determina serviciul de comunicaţii pentru situaţia data.

Comunicarea între indivizii unei întreprinderi este necesara pentru a îmbunătăţi performantele muncii lor. Comunicând, angajaţii pot muncii chiar şi de acasă, din hoteluri, de la birou, din aeroporturi. O mare parte din companii permite angajaţilor să lucreze departe de supervizor şi de grupul de lucru, subliniindu-se astfel necesitatea comunicării în interiorul companiilor.

1.1 Definirea conceptului de „unified communication”

Aceste provocări au condus către dezvoltarea de arhitecturi ca unified-communication, în care sunt integrate numeroasele forme de comunicare în timp real astfel încât userii pot să gestioneze împreună toate tipurile de comunicaţii în ambele medii mobil şi fix(desktop). Unified-Communication oferă posibilitatea nu numai de a gestiona a trimitere a mesajelor ci şi primirea acestora.

Unified-communication se bazează pe un set integrat de interfeţe şi pe conectarea tuturor serviciilor de comunicaţii. Aceste arhitecturi pot îngloba atât servicii de comunicaţii în timp real cât şi servicii de comunicaţii ca e-mail, fax(comunicaţii care nu se desfăşoară în timp real).

Multe companii folosesc termenul de unified-communication pentru a descrie mai multe lucruri. O parte din ele folosesc UC pentru a descrie un punct de lansare a comunicaţiilor. Unified-communication poate fi imaginat ca un set de comunicaţii bazate pe Ip. Serviciile de comunicaţii bazate pe Ip, unified messaging, conferinţe web, conferinţe audio, conferinţe video şi mesagerie instant exista deja dar, separat. Unified-communication îmbina toate aceste servicii şi permite accesarea lor printr-o metoda unificata. Comunicarea între persoane şi accesul la informaţii sunt gestionate prin

3

intermediul unei singure interfeţe.

Fig. 1. Ilustrează arhitectura unified-communication şi legătura între diferitele tipuri de componente

Pentru end-useri, UC este o experienţa care simplifica munca şi creste productivitatea prin reducerea întârzierilor datorate accesării comunicaţiilor cu alţii.

Cheia migrării către unified communication o reprezintă RTCD (real time communication dashboard), Rtcd poate să cuprindă şi clienţi desktop şi clienţi mobili cu diferite nivele de funcţionalitate. Utilizarea UC permite îmbinarea serviciilor de comunicaţii cu aplicaţiile specifice fiecărei companii. Integrarea serviciilor cu aplicaţiile folosind protocoale de baza ca WSDL(web service description language) bazat pe XML, SOAP(simple object access protocol) conduce la integrarea în SOA(service oriented arhitecture) de aplicaţii stand-allone.

Spre exemplu, organizaţiile pot folosi împreuna IP-PBX cu o aplicaţie CRM pentru a se realiza un update automat a înregistrărilor clientului după fiecare apel telefonic. Acest lucru permite serviciului relaţii-clienţi să observe cine a vorbit cu un client şi pentru cât timp a vorbit. Îmbinarea RTCD cu un serviciu de localizare ca Google-Maps permite vizualizarea poziţiei curente a userului.

Privind mai departe, companiile pot integra procesele specifice afacerii cu serviciile de comunicaţii. Spre exemplu, un eveniment ca activarea unei alarme (ex: urgenta medicala) poate activa automat începerea unei sesiuni de comunicare pentru avizarea personalului. Într-un scenariu posibil, un scurt-circuit într-un depozit se poate lansa un mesaj instant către toţi managerii care conduc depozitul.

4

1.2 Motivele pentru care ar trebui aleasa o astfel de soluţie

UC oferă nu numai rezolvarea complexităţii comunicaţiilor ci şi micşorarea duratei luării deciziilor îmbunătăţindu-se astfel timpii de răspuns la nivelul companiei.

Prin folosirea de variante software de servicii de telefonie IP sau dispozitive VOIP wireless se reduce costul comunicaţiilor între angajaţii aflaţi în afara birourilor. Conferinţele web şi serviciile de conferinţa de tip meet-me elimina problemele ca: „Cu cine vorbesc?” fraza folosită destul de des în conferinţele audio tradiţionale.

Adoptarea UC de către companii necesita înţelegerea avantajelor oferite de UC ca scăderea costurilor şi creşterea veniturilor.. Astfel companiile trebuie să identifice procesul care poate beneficia de pe urma introducerii UC. Aceste procese implica:

Nevoia de a acţiona rapid: vânzările care depind de viteza de răspuns a vânzătorului. Nevoia de implicare a unui specialist pe un subiect dat – un expert care poate răspunde la întrebările clientului asupra unui subiect. Nevoia de agilitate – o organizaţie care are trebuie să aibă un răspuns rapid la schimbările din domeniul de activitate

1.3 Cerinţele unei astfel de aplicaţii

Odată cu trecerea la sisteme UC, companiile trebuie să rezolve anumite provocări:

Controlul şi gestiunea informaţiilor cu privire la prezenta subiecţilor în procesul de comunicaţie

Integrarea aplicaţiilor care pana în momentul adoptării UC erau gestionate de grupuri separate de angajaţi

Provocări tehniceCompaniile care au adoptat UC au observat lipsa informaţiilor private:

informaţiile privitore la prezenta, acestea putând fi accesate de oricine are acces la serviciile de comunicaţie. Prin îmbinarea informaţiilor de prezenta cu cele de geo-locaţie se permite managerilor să urmărească atât statusul cât şi locaţiile fizice ale persoanelor. Se poate afirma ca nevoia de control asupra angajaţilor trebuie pusa în balanţa cu ideea de intimitate a acestora.

Companiile trebuie să acorde atenţie sporita asupra cerinţelor tehnice odată cu creşterea numărului angajaţilor care folosesc serviciile de comunicaţie şi totodată creşterea numărului de aplicaţii şi dispozitive care trebuiesc interconectate(hyperconnectivity). Hiperconectivitatea modifica ierarhic fluxul de

5

informaţii în reţea de la client-la-server la flux de la persoana-la-persoana sau persoana-la-grup.

Împreuna cu procesele bazate pe comunicaţie din companii, hiperconectivitatea include şi comunicaţii de la masina-la-masina sau masina-la-persoana. Toate aceste comunicaţii se realizează atât peste reţele wireless cât şi peste reţele cu fir astfel mărindu-se complexitatea gestionarii reţelelor.

O alta provocare tehnica o reprezintă integrarea numeroaselor aplicaţii pentru asemenea servicii: „click to call” dintr-o lista de persoane(buddy list) , sau shararea informaţiilor de prezenta pe mai multe platforme.

1.4 Probleme şi beneficii aduse de UC

Exista doua situaţii în care se pot analiza problemele şi beneficiile aduse de UC:

Producţie individuala Producţie în companiiPentru useri, UC reduce întârzierile datorita trecerii la diferitele tipuri de

dispozitive de comunicaţie. Spre exemplu, pentru a se putea asculta mesageria vocala, userul trebuie să ridice telefonul, să sune la un număr, şi să urmeze o serie de paşi pentru a-si asculta mesajele vocale; după care userul trebuie sa-si verifice e-mailul printr-o alta interfaţa şi în acelaşi timp poate primi un telefon şi astfel este nevoit să vorbească în timp ce scrie sau citeşte un document. Relaxarea volumului de munca şi distribuirea acestuia uniform în timp duce la o creştere vizibila a productivităţii necesara în orice organizaţie.

La nivel de companie, UC poate îmbunătăţii procesele folosindu-si abilităţile de comunicare cu clienţii, angajaţii, distribuitorii şi partenerii. Cel mai bun exemplu pentru avantajele aduse de folosirea UC la nivel de organizaţii îl reprezintă operaţiile din spitale. Într-o situaţie de urgenta unde este nevoie de un doctor priceput, care nu se afla la locul urgentei, o asistenta medicala care are un dispozitiv de comunicaţie(tablet PC) conectat la un mediu UC poate observa medicii disponibili. Cu un singur click, doctorul ales poate fi informat cu privire la urgenta fie printr-un mesaj instant text video sau audio. În acelaşi timp doctorul poate primi informaţii cu privire la semnele vitale ale pacientului, medicaţii astfel acesta putând aista asistenta medicala în situaţia de criza data. Atributul cheie în acest scenariu este conectarea tuturor spitalelor la un sistem UC astfel putându-se rezolva mult mai uşor, în timp real, situaţiile critice.

6

2 Soluţii unified communications

Istoria UC este strâns legata de evoluţia tehnologiilor care stau la baza. Iniţial, sistemele de telefonie din companii erau bazate pe PBX (private branch exchange) sau pe Key Telephone System oferite şi gestionate de companiile locale de telefonie. Aceste sisteme foloseau circuite analogice sau digitale oferite de companiile de telefonie pentru a se putea realiza convorbirii telefonice de la Central Office(CO) către client.

Marele dezavantaj al acestui serviciu a fost încrederea companiilor de a putea gestiona PBX sau Key Telephone System. Astfel a apărut un cost suplimentar rezidual care trebuia suportat de clienţi. Acest lucru a fost făcut de companiile care si-au permis să folosească aceste servicii local, astfel, reducându-se nevoia de înştiinţare a companiilor de telefonie cu privire la modificările apărute în sistem. Managementul local al PBX a dus la dezvoltarea de soluţii software puternice.

Odată cu adoptarea reţelelor de către companii, companiile ca CISCO au început să creeze echipamente care puteau fi amplasate în ruterele Cisco şi care puteau asigura transportul de voce prin reţele. Sfârşitul circuitelor PBX a fost marcat de apariţia soluţiilor de folosire a reţelelor pentru apelurile voce, aceste soluţii poarta numele de VoIP. Pentru realizarea de astfel de soluţii a fost nevoie de echipamente de reţea pentru toţi participanţii la conversaţie. Odată cu trecerea timpului, Cisco, Nortel, Avaya şi Mitel au reuşit să înlocuiască PBX-ul cu soluţii bazate pe IP. Soluţia bazata pe IP se bazează doar pe o componenta software astfel fiind eliminate cerinţele unor echipamente fizice. Astfel a apărut o noua noţiune: Telefonie IP.

Odată cu avansarea telefoniei IP, telefonul nu mai este un dispozitiv digital care închidea un circuit de cupru ca în PBX. Într-o reţea telefonul poate fi identificat cu orice computer legat la reţea. Transportul de informaţii audio nu mai este o variaţie a tensiunilor sau modulari în frecvenţă a semnalelor analogice ca în cazul telefoanelor tradiţionale ci semnale digitale codate cu CODECURI şi transportate cu protocoale ca RTP(real time protocol). Deoarece locul telefoanelor a fost luat de calculatoare, aplicaţiile destinate comunicaţiilor pot fi create astfel încât să permită userului să folosească caracteristici avansate oferite de serviciile web ca XML, ASP, JAVA.

Variantele de soluţii UC au în vedere toate serviciile de comunicaţie telefonia, reprezentând doar o mica parte. Unificarea tuturor dispozitivelor de comunicaţie într-o singura platforma oferă mobilitate, prezenta, capacitaţi de contact care se extind de la telefoane la toate dispozitivele inteligente (laptopuri, PDA-uri e.t.c.).

Deoarece majoritatea soluţiilor UC au fost create pentru a fi comercializate, nu a existat o baza de definiţii şi terminologii comune oricărei soluţii UC existente. Din

7

Martie 2008, s-au dezvoltat şi soluţii open source ca Druid sau Elastix, bazate pe Asterix, proiect open source de telefonie. Existenta acestor variante open-source, a permis comunitarii de dezvoltatori şi useri UC să aibă un cuvânt de spus, şi să dea o definiţie generala.

In octombrie 2007, Microsoft a întrat pe piaţa UC prin lansarea Office Communication Server, o soluţie software care rulează pe platforme cu sistem de operare Widows. În martie 2008, Unison Technologies a lansat Unison, o soluţie software pentru UC care rulează atât pe Windows cât şi pe Linux.

2.1 Microsoft unified communication

Lumea comunicaţiilor se împarte în doua: comunicaţii realizate la telefon şi comunicaţii realizate cu ajutorul computerului. Aceasta separare se bazează pe faptul ca majoritatea comunicaţiilor în timp real (sincrone) ca telefonia şi mesageria de voce, depind de o reţea, pe când comunicaţiile bazate pe mesaje(asincrone) ca e-mail-ul, depind de o reţea separata şi incompatibila cu prima. Aceasta împărţire creează destul de multe probleme. Pentru implementarea şi menţinerea celor doua sisteme apar destul de multe probleme: costuri ridicate de cumpărare menţinere şi upgradare a acestor arhitecturi complexe.

Soluţia data de Microsoft unified communication este de a stabili un pod între cele doua tipuri de comunicaţii prin folosirea celor doua aplicaţii: Microsoft Exchange Server 2007 şi Microsoft Office Communications Server 2007. Cele doua aplicaţii se integrează complet cu sistemele de telefonie din companii şi oferă servicii de comunicaţii complete folosind reţelele existente. Tehnologiile Microsoft Unified Communications, maximizează eficienta infrastructurilor prin integrarea sistemelor PBX printr-un gateway VoIP/IP-PBX. Un alt avantaj al MUC (Microsoft unified communications) îl reprezintă funcţionarea calculatoarelor ca telefoane VoIP. Li se permite userilor ca printr-un singur click să telefoneze oricărui nume dintr-o agenda, ca pornească o conferinţa audio sau video.

Microsoft Unified Communications încearcă să rupă barierele care separa telecomunicaţiile de calculatoare, reuşind să le înglobeze folosindu-se de infrastructurile deja existente. Ca în orice sistem UC, în Microsoft UC mesajele voce şi faxurile ajung să se comporte de-a lungul reţelei ca orice e-mail. Microsoft UC permite accesul chiar de pe telefoanele mobile care au la baza Windows Mobile a informaţiilor aflate pe server, ca mesageria vocala, e-mail, toate aceste fiind disponibile accesând Microsoft Outlook mobile.

8

Fig. 2. Funcţionarea Microsoft Unified Communications

Servicii oferite de Microsoft Unified Communications:Utilizarea calculatorului drept telefon; Simplificarea procedurii de apelare,

acest lucru realizându-se doar printr-un singur click. Accesibilitatea rapida la numele apelatului acesta putând fi utilizat chiar şi dintr-un document Word fapt ce rezulta din integrarea aproape perfecta a soluţiei Microsoft UC cu celelalte aplicaţii de la Microsoft. O alta caracteristica specifica UC prezenta şi la soluţia Microsoft o reprezintă informaţiile de prezenta. Aceste informaţii arata disponibilitatea userilor de comunicare.

Utilizarea telefonului drept calculator; Microsoft a dezvoltat aplicaţii destinate dispozitivelor mobile perfect compatibile cu Microsoft UC, astfel avându-se acces de pe telefonul mobil la toate serviciile de comunicare.

Comportarea mesajelor voce ca şi e-mail-urile; Cu ajutorul UC de la Microsoft mesajele vocale ajung în Microsoft Outlook şi pot fi accesate ca orice e-mail. Avantajul oferit de aceasta caracteristica îl reprezintă posibilitatea de a retrimite (forward) mesajelor voce primite în inbox.

Dispozitivele fizice necesare implementării UC sunt dispozitive obişnuite reducându-se astfel costurile necesare cumpărării de dispozitive specializate.

VoIP poate fi disponibil folosindu-se infrastructurile de telefonie deja existente. Deci informaţiile de prezenta, videoconferinţele, audio conferinţele, mesageria instant pot fi disponibile folosindu-se PBX-ul deja folosit.

Infrastructura UC; Microsoft UC foloseşte Active Directory1 pentru a îngloba întreaga structura de directoare, extensiile PBX, adresele e-mail. Această proprietate

1 "Active Directory" pune la dispoziţia administratorilor un mediu flexibil cu efect global pentru: asignarea permisiunilor, instalarea programelor, înnoirea securităţii. Toate aceste operaţiuni pot fi aplicate atât la reţele mici, cât şi la reţele complexe.

9

simplifica treaba administratorilor IT.Folosirea recunoaşterii cuvintelor vorbite; Portalele de voce oferă celor care

apelează o metoda uşoara de a accesa informaţiile folosindu-se de cuvintele vorbite folosind orice telefon oricând.

Apelurile telefonice se transforma în informaţii digitale; Astfel acestea pot fi reascultate ca şi e-mail-urile. Înregistrarea apelurilor fiecărui telefon, în cele mai mute cazuri este impusa de legile internaţionale.

Flexibilitate şi pregătire pentru viitor; Prin folosirea soluţiilor software UC, investiţia este flexibila şi poate accepta noi idei odată cu apariţia lor. Platforma de API a Microsoft UC permite dezvoltătorilor să extindă soluţia software cu aplicaţii de securitate şi productivitate care acoperă toate tipurile de comunicaţii. Schimbările datorate fie structurii companiei, fie apariţiei de tehnologii noi nu necesita schimbarea componentelor hardware ci doar update-uri ale componentelor software.

2.1.1 Microsoft exchange server

Definit ca un sistem de mesagerie folosit atât în companii mari cât şi în companii mici, Exchenge server a fot conceput să se plieze în ambele situaţii. Noile cerinţe în domeniul comunicaţiilor ca securitate, recuperare date în caz de dezastre au creat noi provocări în producerea sistemelor de mesaje compatibile atât marilor cât şi micilor companii. Pentru a se trece peste aceste provocări, arhitectura Exchange server 2007 a fost updatată fie compatibila cu variantele hardware pe 64 de biţi, să simplifice administrarea şi rutarea şi să permită Exchange server să găzduiască mai mult de un singur rol al serverelor.

2.1.1.1 Rolul serverelor

Exchange server oferă un sistem complet de mesagerie care poate rula pe un singur server lucru, util micilor companii. Acest concept a fost introdus pentru prima oara în Exchange 200 Server, unde serverul front-end poate fi împuternicit să folosească cel mai apropiat server de mail. Serverele de tip front-end sunt opţionale şi pot reduce supraîncărcarea serverelor de mail şi pot simplifica accesul la Outlook web Acces şi Exchange ActiveSync. Folosirea de servere front-end în companii medii sau mari fac Exchange Server mult mai scalabil prin concentrarea de sarcini particulare pe un număr limitat de servere.

In Exchange Server 2007, desfăşurarea bazata pe rol a fost extinsa, permiţându-se atribuirea de roluri predefinite pentru anumite servere. Aceste roluri permit

10

organizaţiilor să controleze fluxul de mailuri, să mărească securitatea, şi să distribuie serviciile ca în figura următoare.

Clienţii în mod normal trebuie sa-si seteze propriile instalări de Exchange Server 2003, creând roluri specifice ale serverelor într-o maniera manuala. În Exchange Server 2007, rolurile sunt predefinite şi alese în tipul instalării. Prin selectarea unui rol în timpul instalării se asigura ca se vor instala doar componentele şi serviciile necesare rolului respectiv. Astfel nu numai ca se simplifica instalarea ci se şi permite un management şi o utilizare a componentelor hardware mai eficienta în timp.

Fig. 3. Rolul serverelor din Exchange Server 2007

Rolul serverelor de acces al clientului; Similar cu serverele front-end din versiunile precedente de Exchange, acest server redirecţionează traficul către serverul de mail corect.

Rolul de MailBox; Acest server găzduieşte cutiile poştale ale userilor memorate în baze de date ce pot fi replicate

Rolul de Hub-transport; Acest rol asigura rutarea interna a mesajelor de la serverele Edge, serverele Unified Messaging, sau dintre doi userii care aparţin aceleiaşi baze de date de mail. Rolul de Hub transport este folosit şi pentru transportul mesajelor atât în interior cât şi în afara organizaţiei.

Rolul de unified messaging; Acest rol permite integrarea PBX , astfel, mesajele vocale şi faxurile ajung în căsuţele poştale electronice.

Rolul de Edge transport; Acest server se regăseşte în afara reţelei din interiorul organizaţiei şi oferă securitatea e-mail-urilor, antivirus, anti-spam.

Folosire Exchange server în reţeaua locala nu este recomandata din cauza necesitaţii comunicării cu resursele reţelei ca DNS şi Active Directory. Cu toate acestea

11

reţeaua locala este ideala pentru filtrarea mesajelor împotriva e-mail-urilor infectate cu viruşi. Exchange server 2007 introduce rolul de Edge transport, care nu este un membru tradiţional al Active Directory dar care verifica mesajele de viruşi şi spam.

Fig. 4. Rolul Edge Transport

Rolul de Edge transport foloseşte un serviciu numit EdgeSync care accepta comunicaţiile venite din partea Hub Transport, deci nu este nevoie de nici un port TCP de la Edge Transport către reţeaua interna. Rolul Edge Transport foloseşte o varianta de Active Directory numita ADAM2 pentru stocarea informaţiilor de configurare care de obicei sunt stocate în Active Directory.

Fig. 5. Detalierea rolului serverelor

Informaţiile transmise de la serverul Hub Transport către serverul Edge

12

Transport includ liste de destinatari folosite pentru verificarea existenţei destinatarilor înainte de trimiterea propriuzisă a mesajului. O alta informaţie trimisa către serverul Edge Transport este lista sigura a expeditorilor. Un user de Microsoft Office Outlook poate adăuga adrese SMTP în lista sigura de expeditori. Acesta lista se deplasează de la serverul Hub transport către serverul Edge transport astfel încât mesajele expediate de userul de Outlook să nu fie blocate de componentele anti-spam.

2.1.1.2 Grupuri administrative şi grupuri de rutare

In Exchange Server 2007 administrarea este simplificata şi mult mai flexibila. În versiunile anterioare de Exchange administrarea era mult limitata, astfel grupurile administrative erau create astfel încât să scindeze administrarea. Aceste grupuri oarecum specializate pe anumite domenii de administrare erau destul de rigide. Exchange Server 2007 pentru a scăpa de aceasta problema elimina grupurile administrative. Drepturile administrative pot fi delegate din organizaţie către server. În situaţia în care organizaţia foloseşte fie o metoda centralizata fie una descentralizata de administrare, permisiunile pot fi delegate astfel încât să asigure o flexibilitate, în legătura cu schimbările din organizaţie.

Grupurile de rutare au fost integrate în Active Directory. Deoarece structura Active Directory este similara cu cea a grupurilor de rutare, Exchange Server 2007 permite o topologie de rutare bazata pe Active Directory. Folosirea de Active Directory şi a unei topologii de rutare în acelaşi timp nu mai este necesara.

Grupuri de stocare şi informaţia stocata. Exchange server 2007 suporta 50 de grupuri de stocare şi 50 de baze de date pe server. Se pot configura pana la 50 baze de date pentru un grup de stocare. Datele stocate din căsuţele poştale electronice pot fi distribuite pe mai multe baze de date iar bazele de date pot fi distribuite la rândul lor către mai multe grupuri de stocare.

2.1.2 Microsoft Office Communications Server 2007

Office communications Server 2007 extinde arhitectura Live Communications Server 2005 prin includerea de componente capabile să suporte VoIP şi conferinţe.

Componente de arhitectură ale Microsoft Office Communications Server 2007: Pool configuration Servere Front-End Componente de conferinţa Componente VoIP Configuraţii şi componente ale reţelei perimetru

13

Protocoale de conferinţa Conference call flow

Fig. 6. arhitectura de referinţa a Office Communications Server 2007

Figura 6 ilustrează o topologie generala a Office Communications Server, care include şi VoIP şi componente de conferinţa.

2.1.2.1 Pool configurations;

Pool pentru Office Communications Server 2007 consta în unu sau mai multe servere Front-End care oferă mesageria instant, prezenta şi serviciile de conferinţe şi care sunt conectate la un server SQL de baze de date pentru stocarea informaţiilor despre useri şi despre conferinţe. În funcţie de configurarea pool, baza de date poate să fie instalata pe acelaşi server. În plus, anumite componente de conferinţa, pot fi desfăşurate pe acelaşi computer acest lucru depinzând de configuraţia pool aleasa.

Office Configurations Server 2007 oferă trei configuraţii pool: Configuraţia Standard Edition în care toate serviciile necesare sunt

păstrate pe un singur server Front End. Deoarece necesita o investiţie minima în hardware şi un management minim, aceasta configuraţie este ideala pentru organizaţii mici şi mijlocii.(<5000 de useri)

14

Fig. 7. Configuraţia Standard Edition

Configuraţia consolidata Enterprise Edition; Este o configuraţie pool în care toate componentele serverului se găsesc în serverele Front End ale pool, cu excepţia bazei de date back-end care trebuie să se găsească pe un computer separat.

Fig. 8. Configuraţia Consolidata pentru Enterprise Edition

Configuraţia avansata pentru Enterprise Edition; Oferă maxima capacitate, performanta şi disponibilitate pentru organizaţii mari. După cum se observa în figura 10, IIS(internet information services), Serverul destinat Web Conferencing sunt instalate pe staţii separate de serverele front-end ale pool. Aceasta configuraţie permite organizaţiilor să adapteze independent serverele la cerinţele de trafic datorat

15

conferinţelor audio/video, conferinţelor web. Spre exemplu, daca într-o organizaţie creste traficul datorat conferinţelor audio/video, organizaţia poate ajusta acesta problema doar prin instalarea unui nou server destinat conferinţelor audio/video şi nu prin modificarea serverelor Front-End.

După cum se observa în figura, Serverul de conferinţe IM şi serverul de conferinţa telefonica se găsesc în severul Front-end, iar Serverul de conferinţe web, serverul de conferinţa A/V şi IIS sunt instalate pe staţii separate.

Serverele front-end din Office Communications Server 2007 se ocupa cu:o Cu manevrarea semnalelor între servere şi între servere şi useri

o Autentificarea userilor şi memorarea datelor privitoare la userio Rutarea apelurilor VoIP

o Iniţializarea conferinţeloro Furnizarea de informaţii cu privire la statusul userilor

o Rutarea mesajelor instant şi a traficului datorat conferinţeloro Gestionarea tipului de informaţii(audio/video/text) din conferinţe

o Găzduirea de aplicaţiio Filtrarea traficului

Fig. 9. Configuraţia avansata a Enterprise Edition.

2.1.2.2 Componente de conferinţa;

Principalele componente de conferinţa ale serverelor front-end sunt: Focalizarea; Este serverul de stare al conferinţelor. Este implementat ca

16

un agent SIP2 adresabil prin folosirea URI3 în conferinţe. Focalizarea rulează în modulul de Servicii destinate userilor din toate serverele front-end. Principalele taskuri de care se face răspunzătoare focalizarea sunt: iniţializarea conferinţelor, antrenarea serverelor de conferinţa necesare, autentificarea participanţilor înainte de li se permite acestora intrarea în conferinţa, forţarea politicilor de autorizare a organizatorilor conferinţelor de invitare a userilor externi, menţinerea relaţiilor de semnalare SIP dintre participanţii la conferinţa şi serverele de conferinţa, gestionarea statusului conferinţelor.

Focus Factory; Este responsabil exclusiv cu planificarea întâlnirilor. Când un user creează o noua întâlnire, clientul trimite un mesaj de tip SIP către Focus Factory, care creează o noua instanţa a întâlnirii în baza de date a conferinţelor şi întoarce informaţii privitoare la întâlnirea nou creata.

Fig. 10.Fluxul media şi a semnalelor în Office Communications Server 2007 pentru conferinţe

Servere de conferinţa; Existenta de conferinţe atât video cât şi audio a necesitat existenta unui nou tip de server cunoscut sub numele de server de conferinţa(MCU multipoint control unit). Un server de conferinţa este o componenta responsabila cu gestionarea multelor tipuri de media. Office Communications Server 2007 include patru servere de conferinţa şi oferă posibilitatea de extindere a arhitecturii prin ataşarea de mai multe astfel de servere;

2 Session Initiation Protocol3 Uniform Resource Identifier

17

Serverul de conferinţa IM Serverul de conferinţa telefonica Serverul de conferinţa WEB Serverul de conferinţa audio video

Conferencing server Factory; Când focalizarea cere un anumit server de conferinţa pentru întâlnire, focalizarea trimite cererea către Conferencing Service Factory, care determina care server de conferinţa este disponibil pentru îndeplinirea cererii şi întoarce URL-ul propriu către focalizare.

2.1.2.3 Componente de tip VoIP;

Principalele componente VoIP incluse în serverele front-end sunt: Servicii de translaţie; Este componenta care este responsabila cu

translatarea numerelor apelate în format E.164 conform cu normele de standardizare existente.

Componenta de rutare în interior; Aceasta componenta manipulează apelurile sosite conform cu opţiunile specificate de useri. Spre exemplu, userii specifica daca apelurile la care nu s-a răspuns sunt trimise mai departe sau înregistrate pentru notificare. Daca este activata trimiterea mai departe a apelurilor, useri pot specifica destinaţia finala a apelurilor, către alt număr sau către Exchange Server 2007 care a fost iniţial configurat pentru a gestiona apelurile.

Componenta de rutare în exterior; Aceasta componenta direcţionează apelurile către PBX sau PSTN4. Aplica regulile de administrare apelanţilor si determina gateway-ul optim pentru rutarea fiecărui apel. Logica rutării folosita de componenta de rutare in exterior este in mare măsură configurata de administratorii de reţea conform cu cerinţele organizaţiei.

Alte componente necesare pentru VoIP; User services; Se ocupa cu furnizarea numărului

apelant pe telefonul apelat User replicator; Extrage numerele de telefon ale

userilor din Active Directory si le scrie intr-o baza de date de unde pot fi accesate de către serverul Address Book sau de User Services.

Address book server

2.1.2.4 Serverul de mediere

Serverul de mediere al Office Communications Server 2007, oferă transferul de 4 public switched telephone network

18

media intre infrastructura VoIP si un gateway media de baza. Un server de meditaţie leagă si Office Communications Server de PBX. Un server de meditaţie se găseşte ca o aplicaţie de sine stătătoare in interiorul firewal+ului. Legat de gateway, serverul de mediere asculta o singura adresa TCP sau TLS5 de transport.

Principalele funcţii ale serverului de mediere sunt: Criptarea si decriptarea SRTP (Secure Real-time Transport Protocol) Traduce SIP peste TCP (pentru gateway care nu suporta TCP) in SIP peste

TLS Traduce fluxuri de media intre gateway-ul media si Office Communications

Server. Se comporta ca un intermediar intre fluxurile de media pe care gateway-urile

nu le suportaFigura următoare prezintă transmiterea semnalelor si protocoalele media

folosite de serverul de mediere in momentul comunicării cu un gateway media de baza si cu infrastructura Enterprise Vice.

Fig. 11.Semnalele si protocoalele media folosite de serverul de mediere

Din perspectiva infrastructurii Enterprise Vice, combinaţia intre gateway-ul media de baza si serverul de mediere apare ca o singura entitate. Împreuna, formează echivalentul logic si funcţional al unui gateway media avansat. Figura următoare arata echivalenta logica dintre un gateway media avansat si combinaţia dintre un server de mediere si un gateway media de baza.

5 Transport Layer Security (TLS) sunt protocoale criptografice care permit comunicaţii sigure pe Internet.

19

Fig. 12.Echivalenta echivalenţa logica dintre un gateway media avansat si combinaţia dintre un server de mediere si un gateway media de baza.

2.1.2.5 Stocarea datelor din conferinţe

Office Communications Server menţine datele privitoare la statusul întâlnirilor si prezenta in baze de date separate. Aceste baze de date se găsesc fie pe un server Standard Edition fie pe serverul de baze de date back-end in cazul unui pool Enterprise Edition. Baza de date de conferinţa stochează informaţii despre fiecare întâlnire configurata pe server. Aceste informaţii includ id-ul conferinţei, cheile de securitate asociate, timpul in care expira si rolul si privilegiile userilor. Baza de date de conferinţa include de asemenea si informaţii despre fiecare întâlnire care rulează pe server, astfel încât daca o întâlnire cade, statusul ei se poate reface rapid fără a se pierde din conţinut. Baza de date de conferinţa este implementata ca un tabel in aceeaşi baza de date in care se găsesc si informaţiile privitoare la înregistrarea si statusul userilor.

Conţinutul întâlnirilor, spre deosebire de statusul întâlnirilor, nu este stocat in baza de date back-end. Conţinutul întâlnirilor este stocat intr-un fişier creat de administrator. In instalările de tip Standard Edition, acest fişier este creat pe serverul principal iar in instalările de tip Enterprise Edition acest fişier se găseşte pe unul din serverele front-end.

2.1.2.6 Protocoale.

Viziunea UC folosita in Office Communications Server 2007 este construita pe baza SIP(Session Initiation Protocol), un standard, un protocol de semnalare la nivelul aplicaţie, util pentru pornirea, controlarea, si terminarea sesiunilor de comunicaţii intr-o reţea bazata pe IP. Prin folosirea SIP, userul poate invita alt user pentru a participa la o conversaţie sau la o sesiune multimedia. O sesiune SIP porneşte in momentul in care al doilea user accepta invitaţia de tip SIP.

20

In Office Communications Server 2007, SIP este folosit pentru mesagerie instant, conferinţe, prezenta, video si VoIP, oferind o experienţa comuna userilor cu aceste moduri de comunicaţie. Semnalarea pentru apelurile telefonice venita de la PSTN este convertita in SIP de gateway-ul media.

Alte protocoale folosite in Office Communications Server 2007 sunt: HTTP (Hypertext transfer protocol). Este un protocol de internet standard

folosit de Office Communications Server 2007 pentru comunicaţiile dintre focalizare si serverele de conferinţa.

C3P (Centralized Conference Control Protocol). Un protocol care ajuta la comunicarea creării conferinţelor si a comenzilor de control de la clienţi la Office Communications Server 2007. Comenzile C3P sunt purtate ca mesaje XML in serviciul SIP sau ca mesaje INFO.

PSOM (Persistens Shared Object Model). Un protocol folosit pentru transportul conţinutului conferinţelor web.

SRTP(Secure Real-time Transport Protocol). Protocol folosit pentru transportul sigur a mesajelor video si audio către diferitele tipuri de dispozitive. Este bazat pe RTP care defineşte un format de pachet pentru transportul de media peste reţele IP.

RTCP(Real Time Control Protocol). Protocol folosit împreuna cu RTP si SRTP pentru transmiterea de informaţii privitoare la calitatea semnalului unei conferinţe audio/video către diferitele tipuri de dispozitive

2.2 Unison Unified Communications

Unison este un sistem unified-communications bazat pe o arhitectura client-server. Construit pe baza lui Unison Server, sistemul poate fi accesat de pe o mare varietate de dispozitive, incluzând, PC-uri, telefoane mobile, pocket PC-uri, PDA-uri.

Software-ul Unison cuprinde Unison Server pentru Linux si Unison Desktop atât pentru Linux cat si pentru Windows. Unison Server si Unison Desktop pot interacţiona intre ele prin intermediul oricărei reţele IP.

Cu ajutorul acestui software, userii pot schimba intre ei poată electronica si vocala, informaţii de prezenta si apeluri telefonice, si se pot organiza si împărţii informaţii personale ca evenimente si contacte.

21

Fig. 13.Reţeaua Unison poate fi accesata de calculatoare personale care au instalate Unison Desktop si Unison Call Manager. Dispozitivele mobile pot si ele accesa reţeaua Unison

Telefoane fixe IP pot fi adăugate la reţeaua Unison cu un efort minim in configurare. Unison Call Manager, o aplicaţie destinata clienţilor pentru platforme Windows, permite userilor Unison, cu atribuţii de administratori, sa se logheze in serverul Unison si sa monitorizeze si sa gestioneze apelurile. Unison Control Panel, care poate fi accesat folosind un browser Web, oferă administratorilor Unison posibilitatea de monitorizare si control a Serverelor Unison.

Userii beneficiază de următoarele servicii oferite de Unison: E-mail Mesagerie Telefonie VoIP CalendarServicii le de mesagerie si calendar sunt in strânsa legătura cu componentele

serverului Unison(de văzut figura 2.13): Un server este destinat mesageriei instant iar altul serviciului calendar. In ceea ce priveşte e-mail si telefonia VoIP, exista un set de componente care colaborează pentru a susţine serviciile.

In figura se pot observa si componente ce nu oferă servicii userilor dar care joaca un rol important in sistem. Un exemplu îl reprezintă serverul Directory responsabil pentru autentificarea si autorizarea userilor Unison si furnizarea către clientul Unison Desktop de informaţii necesare conectării la celelalte componente.

22

Fig. 14.Software-ul si dispozitivele destinate clienţilor, componentele serverului principal si protocoalele de comunicaţie

O aplicaţie a Unison Server destinata administratorilor este Unison Control Panel. Aceasta poate fi accesata prin intermediul unui browser Web folosindu-se HTTPS, versiunea sigura a HTTP.

2.2.1 Serverul Directory

Acest server gestionează toate aspectele legate de autentificare si autorizare a clienţilor Unison Desktop. Se comporta si ca un server de configurare, furnizând clienţilor Unison Desktop informaţii necesare stabilirii conexiunii cu celelalte servere Unison.

Serverul Directory asigura informaţiile de rutare ale mailurilor, traduce aliasurile de mail in adrese exacte de e-mail la cererea lansata de Mail Transfer Agent. La salvarea cererilor clienţilor, serverul Directory stochează si retrage date din baza de date Unison. Serverul Unison interacţionează cu baza de date prin serverul destinat acesteia(server SQL).

2.2.2 Componente destinate e-mail-ului

Agent de transfer al e-mail+ului Antivirus

23

Filtru Spam Server Mail Server de autorizare

Fig. 15.Componente Unison Server necesare e-mail-ului

2.2.2.1 Agentul de transfer al e-mail-ului

MTA este responsabil de rutarea si livrarea e-mailu-rilor. Unison Mail Transfer Agent(MTA) foloseşte SMTP pentru a interacţiona cu clientul Unison Desktop si cu alte MTA-uri din domenii externe. Este important de ştiut ca MTA nu interacţionează direct cu căsuţele poştale electronice ale clienţilor. Când este gata sa expedieze un e-mail, întreabă mai întâi serverul Unison Mail pentru a afla destinaţia exacta a căsuţelor poştale electronice. In situaţii excepţionale MTA poate întoarce mailul la destinatar, acest lucru întâmplându-se atunci când nu se poate determina adresa exacta a destinatarului sau când mărimea mesajului este prea mare.

2.2.2.2 Antivirus

Acesta verifica toate fişierele ataşate la e-mailuri de posibile ameninţări. In momentul in care un mesaj este găsit cu fişiere infectate, acesta este stocat intr-o locaţie destinata acestor tipuri de situaţii si se trimite un mesaj de înştiinţare către administrator. Acest mail de înştiinţare este pasat către MTA pentru a fi trimis mai departe.

24

2.2.2.3 Filtru de spam

Este folosit asemeni oricărui filtru de spam, pentru detectarea mesajelor nedorite. Toate mesajele care au fost verificate de antivirus sunt transmise mai departe către filtrul de spam. In momentul in care un mesaj este identificat ca fiind un mesaj spam, acestuia i se ataşează in header o marca speciala. Filtrul de spam implementat de unison este un filtru bazat pe algoritmul Bayes.

2.2.2.4 Serverul de mail.

Mail Server este responsabil pentru stocarea e-mailurilor primite pe serverul Unison la cererea agentului de transfer al mailurilor si retragerea mailurilor la cererea Unison Desktop. Serverul foloseşte LMTP(local mail transfer protocol) pentru a comunica cu MTA si IMAP6 pentru a comunica cu clientul Unison Desktop. Serverul Mail nu creează căsuţe poştale electronice ci le foloseşte pe cele deja existente Serverul de Mail colaborează cu serverul Unison Instant Messaging pentru înştiinţarea clientului cu privire la un nou mail primit.

2.2.2.5 Serverul de autorizare

Acest server intermediază interacţiunea dintre serverul Mail si serverul Directory pentru a furniza date cu privire la autentificarea unui client la căsuţa poştala electronica. Aceste informaţii sunt necesare serverului de mail atunci când clientul doreşte sa se conecteze la serverul de mail.

2.2.3 Serverul destinat mesageriei instant

Acest server este responsabil cu furnizarea informaţiilor privitoare la prezenta si la statusul userilor. Clientul Unison Desktop comunica cu serverul de mesagerie instanţa folosind XMPP. Serverul de mesagerie instanţa include gateway-uri MSN si ICQ, servicii cu scopuri speciale ale căror funcţii primare sunt acelea de a traduce XMPP(Extensible Messaging and Presence Protocol) in protocoale folosite de MSN si ICQ. In Unison, serverul de mesagerie instant se ocupa si cu notificarea clientului la sosirea unui mesaj e-mail nou. La sosirea unui mail nou, serverul mail înştiinţează serverul de mesagerie instanţa.

6 Protocolul IMAP4 (Internet Message Access Protocol) permite accesul la mesaje din foldere de mail de pe un server. Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera şi şterge e-mail-urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server şi să poată fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau mutate între foldere.

25

Fig. 16.Serverul Unison de mesagerie instant si interacţiunile acestuia cu clientul Unison Desktop si cu serverele externe de mesagerie instant

2.2.4 Componente Unison Server destinate telefoniei VoIP

2.2.4.1 Phone registrar

Este un server proxy SIP care acţionează ca un intermediar intre clienţii SIP (telefoane IP) si ruterul de apeluri(ruter SIP). Este responsabil pentru iniţierea apelului in numele dispozitivului client si pentru conectarea dispozitivului apelant cu dispozitivul apelat la cererea ruterului de apeluri. Phone Registrar stochează liste de conturi SIP(id-urile dispozitivelor VoIP) alături de IP-urile si porturile corespunzătoare si foloseşte aceste informaţii la conectarea apelanţilor.

2.2.4.2 Ruterul de apeluri

Aceste este responsabil de rutarea apelurilor SIP către destinaţiile apropiate. Acesta funcţionează atât ca un server cat si ca un client, spre deosebire de Phone Registrar care nu reţinea informaţiile privitoare la apel, ruterul de apeluri memorează statusul apelului si este responsabil pentru gestionarea tuturor apelurilor SIP de la început pana la sfârşit.

2.2.4.3 Serverul AAA (Authentication, Authorization and Accounting)

Pe lângă alte funcţii AAA o deţine si pe cea de distribuitor automat a apelurilor(Automatic Call Distributor - ACD). Este responsabil cu generarea regulilor ACD si furnizarea către ruterul de apeluri de informaţii cu privire la rutare.

Serverul AAA poate accesa informaţii privitoare la numele de conturi SIP(id-urile dispozitivelor VoIP) si parole corespunzătoare, deci este capabil sa autentifice orice telefon IP care încearcă sa se conecteze la sistem. Serverul AAA nu interacţionează direct cu baza de date ci prin intermediul serverului de baza de date . Cererile venite din partea Phone Registrar si a ruterului de apeluri sunt traduse de

26

serverul AAA in cereri SQL care sunt trimise către serverul de baze de date.

2.2.4.4 Server Proxi RTP

Serverul RTP(Real Time Transport Protocol) se ocupa cu schimbul de streamuri de media dintre dispozitivele de comunicare imediat după ce legătura intre acestea a fost stabilita. Scopul principal al acestui server este de a asigura ca pachetele RTP traversează cu siguranţa NAT(network address translation). Scopul secundar al serverului este de a oferi posibilitatea înregistrării conversaţiilor intr-o locaţie centrala.

2.2.4.5 Server TFTP(Trivial File Transfer Protocol)

Acest server este folosit pentru auto-configurarea interfeţelor SIP ale telefoanelor IP care suporta TFTP(telefoane ca CISCO IP 7940 si 7960)

2.2.4.6 Serverul Vice Mail

Acest server se ocupa cu toate interacţiunile cu userii Unison, generarea si livrarea mailului voce. Vice Mail server răspunde apelului in momentul in care apelatul nu este prezent, memorează mesajul vocal lăsat de apelant si generează un mesaj e-mail la care ataşează înregistrarea după care o trimite către serverul de mail

2.2.4.7 Serverul media

In momentul in care unul din apelanţi este pus sa aştepte la telefon, serverul media porneşte o melodie pe care acest participant la conversaţie o asculta.

2.2.4.8 Serverul IVR

Oferă posibilitate ca apelantul sa interacţioneze cu meniuri voce. Astfel in momentul apelului la un număr căruia ii este ataşat un astfel de serviciu, apelantul poate naviga prin meniul voce prin apăsarea tastelor telefonului. Serverul Calendar

Fig. 17.Serverul calendar Unison interacţionează cu Unison Desktop si Unison Database

Acest server oferă acces Web standardizat la informaţii de tip calendar(colecţii de evenimente ca întâlniri sau programări), si abilitatea de transfer, partajare sincronizare a acestor informaţii intre diferitele dispozitive si useri.

27

2.2.5 Unison Control Panel

Unison Control Panel este o aplicaţie Web destinata monitorizării si controlului sistemului Unison de către administratorii autorizaţi

Fig. 18.Unison Control Panel si Command Server, si interacţiunile acestora cu celălalt componente ale serverului Unison si cu un browser Web

2.2.5.1 Serverul de comanda

Serverul de comanda are ca prim scop translatarea diferitelor acţiuni executate in Control Panel in comenzi shell destinate sistemului de operare in numele unui user cu privilegii administrative. In Unison serverul de comanda:

Controlează aproape toate operaţiile care se pot executa asupra căsuţelor poştale electronice

Porneşte si opreşte toate celelalte servere care intra in componenta serverului Unison

Reconfigurează serverele Unison Colecţionează statistici cu privire la sistemul Unison

2.2.5.2 Serverul de baze de date

Este responsabil pentru stocarea datelor in bazele de date, si pentru retragerea acestor date fie la cererea unor alte servere sau la cererea userilor. Acesta comunica cu celelalte servere folosind un limbaj SQL

2.3 IBM Unified Communications

Viziunea IBM este de a susţine inovaţia si agilitatea mediului de afaceri prin uşurarea găsirii si colaborării oamenilor intre ei prin intermediul unei soluţii unified

28

communication - chiar de la dispozitive aplicaţii si procese cunoscute. Astfel putem spune ca persoanele sunt doar la câteva clickuri mai departe de colaborare.

Integrarea comunicaţiilor si colaborărilor intr-o singura soluţie multimedia, una care sa includă telefonia, mesageria instant, conferinţa video/audio, conferinţa web, e-mail, mesagerie vocala si procese si aplicaţii specifice mediului de afaceri oferă persoanelor, echipelor si comunităţilor o noua metoda sa ia decizii mai rapide si mai bune.

Strategia Unified Communications a IBM este de a furniza, in colaborare cu distribuitorii de telefonie, soluţii complete de software, servicii si hardware pentru UC. Aceste soluţii, care includ IBM Lotus Sametime si servicii din IBM Global Technology Services, oferă o experienţa simpla si unificata pentru user, integrabila pe diferite tipuri de platforme.

2.3.1 Lotus Domino

IBM Lotus Domino este o opţiune de licenţa pentru un server Lotus Domino care oferă servicii de e-mail si calendar împreuna cu aplicaţii de colaborare.

Capabilităţile userului: E-mail, calendar si programator Funcţii de gestionare a informaţiilor personale incluzând un director personal

si un jurnal Baza de date de discuţii Template pentru blog cu acces fie de la browser web fie de la Lotus Notes Template de generare RSSSoftware-ul Lotus Domino este o platforma pe care se pot desfăşura aplicaţii

destinate mediului de afaceri a cărei investiţie se poate recupera rapid. Aceste aplicaţii includ soluţii specifice industriei ca gestionarea relaţiilor cu clienţii, gestionarea lanţurilor de aprovizionare, supervizarea proiectelor.

Capabilităţile Serverului: Partiţionarea Lotus Domino(posibilitatea de rularea a mai multor instanţe de

Lotus Domino pe aceeaşi staţie folosindu-se copii de cod Lotus Domino) Gruparea Lotus Domino pentru balansarea supraîncărcării canalelor Integrarea uneltelor de administrare si gestionare Compresia bazelor de date care reduce semnificativ spaţiul ocupat de acesteaLotus Domino permite alegerea platformei de instalare care se potriveşte cel

mai bine cu organizaţia in care este nevoie de aceasta soluţie. Aplicaţiile construite pe Lotus Domino pot migra fără probleme de la o platforma la lata, iar browserul web si

29

capacităţile dispozitivelor mobile oferă o gama larga de opţiuni de alegere a modelelor. IBM Lotus Domino oferă capacităţi de colaborare care pot fi desfăşurate server e-mail, si infrastructura de planificare sau ca platforma pentru aplicaţii destinate mediului de afaceri.

Beneficii: Extinde mesageria cu uneltele de colaborare incluse Oferă flexibilitate in alegerea platformei hardware, sistemului de operare,

accesului clienţilor, accesului la directoare Oferă securitate avansata informaţiilor Reduce eficient folosirea resurselor CPU, a lărgimii de banda si a spaţiului

pe disc ocupat Maximizează disponibilitatea serverului prin grupare avansata, recuperare la

avarie si existenta de unelte de diagnosticare. Suporta servicii web si standarde deschise si oferă unelte pentru integrarea

aplicaţiilor deja existentePentru pornirea software-ului Domino, trebuie pornit programul server care

porneşte la rândul lui o serie de alte programe cunoscute sub denumirea de taskuri ale serverului Domino. Programul Domino Server împreuna cu taskurile Domino implementează toate funcţiile pe care le are o platforma server Domino. Fiecare task al serverului realizează o operaţiune specifica(răspunde unei cereri venita din partea browserului, reproduce fişiere). In timp ce unele taskuri îşi coordonează activităţile cu altele, multe funcţionează independent si se concentrează pe efectuarea unei singure operaţii specifice. In orice moment pot rula in sute sau chiar mii de taskuri pe serverul Domino. Un task al serverului este scris in C/C++ si foloseşte NOS(Notes Object Services – thread principal care leagă întreaga arhitectura) pentru a accesa date si programe aflate in bazele de date ale serverului. Programul server rulează ca un proces distinct al sistemului de operare si funcţionează ca un sistem de operare pentru taskurile serverului.

La prima pornire a programului server, se pornesc automat câteva taskuri predefinite printre care taskul Console, după care se verifica fişierul NOTES.INI pentru pornirea de noi taskuri.

30

Fig. 19.Programul serverului Domino si taskurile serverului Domino

2.3.2 Lotus Sametime Standard

Este un software care oferă servicii de mesagerie instant si conferinţa web pentru orice fel de organizaţie. Lotus Sametime ajuta organizaţiile sa comunice mai eficient, sa reducă costurile de transport, sa scadă timpul de răspuns si sa îmbunătăţească serviciile destinate clienţilor. Lotus Sametime oferă de asemenea un răspuns organizaţiilor îngrijorate de riscurile datorate securităţii, asociate cu reţelele publice de mesagerie instant negestionate.

Lotus SameTime poate ajuta companiile sa: Rezolve probleme prin intermediul unor comunicaţii de înaltă calitate Comunice rapid cu oricine(in funcţie de politici si regulament) Lucreze cu angajaţi chiar daca aceştia nu se afla la birouServerul Lotus Sametime suporta o mare varietate de sisteme de operare

(incluzând si Linux, Windows, Mac). Software-ul Lotus SameTime este o platforma pentru UC care oferă o soluţie Web 2.0, extensibila, suportata de întreaga comunitate de parteneri IBM care oferă soluţii si servicii de telefonie si integrare video.

Capabilităţi ala software-ului Lotus Sametime: Mesagerie Instant si Prezenta Rich text, emoticons, time stamps si verificare ortografie Integrare cu aplicaţii ca Microsoft Office si IBM Lotus Notes Transfer de fişiere Istorie integrata a chatului

31

Lista de contact cu căutare Interoperabilitate gestionata cu reţelele de mesagerie instant suportate Conferinţe Web Integrarea cu sisteme care suporta audio, video si telefonie

2.3.2.1 Aplicaţii ale serverului

O aplicaţie a serverului este un container cu unul sau mai multe servicii. Un serviciu poate fi inclus in diferite aplicaţii ale serverului in concordanta cu logica. Aplicaţia server se conectează la hubul comunitate si declara serviciile pe care le oferă. Hubul ruteaza cererile de la aceste servicii la o instanţa a aplicaţiei server. Un serviciu poate fi local sau global. Un serviciu local poate fi furnizat către useri de un Hub comunitate doar de o aplicaţie server care este conectata direct la Hub. Un serviciu global poate fi furnizat către useri de hubul comunitate se orice aplicaţie server din comunitate.

Sametime include următoarele aplicaţii server care la rândul lor furnizează unul sau mai multe servicii:

Community Hub furnizează câteva din funcţionalităţi prin intermediul serviciilor:

o COMMUNITY – serviciu local care oferă evenimente din comunitate cu privire la statusul obiectelor in sistem

o LOGIN-COP – un serviciu global care verifica daca un user este conectat la un singur Hub comunitate in acelaşi timp

o STORAGE_EVENT_OTM – un serviciu global care înştiinţează prin trimiterea unui mesaj(one time message) cu privire la modificari ale inregistrarilor userilor.

Serverul de configurare – este o aplicaţie care citeste periodic configuratia serverului din baza de date de configurare a Sametime, si trimite datele către componentele subscrise.

Admnin Service – este o aplicaţie care culege informaţii de stare de la diferitele tipuri de componente ale serverului si care le poate furniza mai departe celor care au cerut aceste informaţii.

ST Admin ACT – este un fişier binar CGI capabil sa ia informaţii de la Admin Service in urma unei cereri. Este folosit pentru crearea paginilor Web cu informaţii privitoare la statusul componentelor serverului.

Directory – oferă posibilitatea de navigare prin directoarele Sametime. Permite userilor sa primească conţinutul unui grup public.

32

Rezolve – traduce numele userului intr-un ID unic Users – logheaza useri prin intermediul unei parole sau a unui token Privacy – oferă userilor un spaţiu de stocare pentru informaţiile personale.

Aceasta aplicaţie eliberează userii de dependenta staţiei pe care o folosesc. Online Directory – retine o poza a „statusurilor” întregii comunităţi. Aceasta

aplicaţie mai este responsabila si pentru alocarea hubului pe care sa se folosească resursele, pentru ajutorarea aplicaţiei Buddy List sa găsească un user in comunitate si pentru notificarea Community Server ca un user este online pe doua huburi deodată.

User Storage – permite userilor sa salveze preferinte, atribute sau alte informaţii pe server. Acest serviciu nu depinde de statia la care este userul.

Buddy List – oferă serviciul „cine este online”. Aceasta componenta găseşte statusul userilor si menţine atributele acestora

Places – oferă serviciile de baza pentru o interacţiune in N direcţii. Un singur loc deţine interacţiunile si conţine participanţii si activităţile. Aceasta interfaţa permite locului sa fie un singur punct de sincronizare pentru mai multe activitatea.

Chat Logging – prinde toate mesajele chat din Hub, le stochează si le furnizează prin intermediul unui API

SIP Gatewy – realizează o conexiune intre protocolul Sametime si protocolul SIP. SIP Gateway este responsabil pentru reprezentarea userilor Sametime in alte comunităţi prin intermediul unui protocol SIP si pentru reprezentarea userilor externi in comunitatea Sametime prin intermediul aceluiaşi protocol.

SIP Connector – aplicaţie care se conectează la o comunitate externa care foloseşte protocolul SIP

2.3.2.2 Service provider Interfaces

Comunicaţiile dintre aplicaţiile server si bazele de date sau directoare se bazează pe Service provider Interfaces. Sametime suporta SPIs pentru baze de date şi directoare Lotus Notes si pentru directoare LDAP7. Interfeţe pentru alte tipuri de directoare pot fi implementate de către clienţii IBM.

7 LDAP este un protocol standard, stabilit de Internet Engineering Task Force, care oferă utilizatorilor unei reţele, posibilitatea de a căuta şi modifica informaţiile dintr-un Directory Service.

33

3 Concluzii

3.1 Comparaţie intre soluţia propusa de Unison si cea propusa de Microsoft

Soluţia propusa de Microsoft pentru Unified communications spre deosebire de soluţia Unison, nu este compusa dintr-un set unificat de aplicaţii servere si servicii care sa acopere toate tipurile de comunicaţii. Pentru a forma o arhitectura UC Microsoft a dezvoltat mai multe aplicaţii de sine stătătoare care împreuna acoperă toate tipurile de comunicaţii(sincrone si asincrone): Microsoft Exchange Server 2007 si Office Communications Server 2007. Microsoft nu a dezvoltat încă o aplicaţie pentru serviciul IP-PBX, deci pentru a avea telefonie Ip trebuie achiziţionata o astfel de aplicaţie de la alt producător. Unisoft a dezvoltat o soluţie pentru UC care asigura toate tipurile de comunicaţii (inclusiv IP-PBX)intr-o singura aplicaţie.

Spre deosebire de Microsoft care are clienţi separaţi pentru diversele tipuri de comunicaţii si servicii( Outlook 2007 pentru e-mail, calendar programare si contacte; Office Comunicator pentru prezenta si mesagerie instant) Unison a dezvoltat o singura aplicaţie client care îndeplineşte toate cerinţele de comunicaţie( Unison Desktop pentru e-mail, calendar programare si contacte, prezenta, mesagerie instant, telefonie).

Daca soluţiile de servere Microsoft rulează pe platforme cu Windows, cele de la Unison rulează pe platforme cu Linux. Clienţii dezvoltaţi de Unison rulează atât pe platforme cu Windows cat si pe platforme cu Linux.

Unison Server rulează pe orice tip de server, are nevoie doar de un singur server hardware, telefonia este asigurata de orice telefon de tip SIP si nu este necesar PBX. UC de la Microsoft are nevoie de mai multe servere pe 64 de biţi(cost ridicat), telefoane IP scumpe si de PBX dezvoltat de o alta companie.

Instalarea este mai simpla pentru varianta Unison decât pentru varianta Microsoft. Aceasta simplitate vine din faptul ca avem de instalat un singur server Unison Server si un singur client Unison Desktop pentru a pune in funcţiune sistemul UC. Pentru a instala varianta de la Microsoft trebuie instalate serverele Exchange Server 2007, Office Communications Server 2007 si PBX si clienţii Outlook 2007 si Office Comunicator 2007

Sistemul Unison este mai simplu de gestionat decât celelalte sisteme UC formate din mai multe servere(vezi Microsoft). Având un singur server are si un singur centru de control si administrare al acestuia.

Daca pentru Unison antivirusul, filtrul de spam, sistemul de backup si software-

34

ul de arhivare sunt înglobate in Unison Server, pentru Microsoft este nevoie de software-uri separate care sa îndeplinească aceste sarcini.

Având in vedere ca Unison Server se instalează pe platforme cu Linux, siguranţa oferita de acest sistem de operare este vizibil mai mare decât cea oferita de sistemele de operare Windows pe care se instalează varianta Microsoft de UC.

Fig. 20.Diferenţe dintre soluţiile Microsoft si Unison

Se poate observa lipsa, in soluţia propusa de Microsoft, a unui serviciu de directoare înglobat in UC, Active Directory putând fi instalat separat.

Fig. 21.Componentele Hardware si Software necesare soluţiilor UC de la Microsoft si Unison prin comparative

35

3.2 Comparaţia dintre Call Control prezent in Microsoft OCS 2007 si Unified Telephony din IBM Lotus Sametime

Diferenţele cheie intre cele doua arhitecturi sunt: Daca Microsoft a plasat Capabilităţile Call Control in serverul pool al OCS

2007, IBM a ales sa decupleze Call Control de Sametime si sa îl ruleze pe un server special numit Telephony Application Server

IBM a optat sa-si dezvolte propriile interfeţe dintre Telephony Control Server si toate gateway-urile si PBX-uril, in timp ce partenerii Microsoft au trebuit sa-si modifice propriile PBX-uri si gateway-uri ca sa interacţioneze cu serverul de mediere.

Microsoft a ales sa creeze un model distribuit unde serverele de mediere se găsesc la marginea reţelei. IBM a ales un model centralizat cu servere TAS(Telephony Application Server) si TCS (Telephony Control Server) aflate in centru.

IBM a construit serverele astfel încât sa le ofere o capacitate foarte mare de apeluri simultane care pot sa confrunte multe PBX-uri si gateway-uri, in timp ce Microsoft a ales ca construiască servere de mediere cu capacitate mici care se pot confrunta cu un singur PBX sau Gateway.

Microsoft foloseşte propriul codec audio de înalta calitate RT in OCS 2007, pe care serverul de mediere trebuie sa-l transforme intr-un codec standard pentru apeluri in afara reţelei; Telefonul software din Lotus Sametime foloseşte un codec audio standard care nu necesita transformare pentru apelurile in exterior.

3.3 Beneficii aduse de Unified Communications mediului de afaceri

Reduce costul total pentru implementarea tuturor serviciilor de comunicaţie si simplifica procesul de instalare si gestionare a unei singure soluţii Unified Communications

Simplifica capabilităţile de colaborare prin integrarea strânsă între aplicaţiile desktop si conferinţele in reţea

Măreşte productivitatea angajaţilor prin furnizarea accesului la unelte practice de colaborare.

Permite comunicaţie de la distanta, angajaţii care nu se afla la locul de munca putând sa rămână conectaţi cu colegii, partenerii si clienţii.

Măreşte interacţiunile cu clienţii prin folosirea de unelte de colaborare pentru ca aceştia sa primească rapid răspunsuri, sa poată intra in contact cu experţi, si sa pună probleme in timp real

36

4 Bibliografie

o Irwin Lazar, „Unified Communications: What, Why and How?”, Nemertes Research, 2007

o Nicholas John Lippis, „Unified communications: Are you ready”, Lippis Consulting, 2006

o Microsoft Exchange Documentation Team, „Tehnical Arhitecture of Exchange Server 2007”, Microsoft, 2007

o Microsoft Exchange Documentation Team, ”An overview of Microsoft Exchange server 2007- White paper”, Microsoft, 2006

o http://www.microsoft.com/uc/

o -----, ”Microsoft Communications Server 2007 tehnical overview ”, Microsoft, 2007

o ------, ”Unison Administration guide”, Unison, 2008

o http://www.ibm.com/us/en/

o ------, „Lotus Sametime, Version 8.0, Introduction to the Community Architecture”, IBM, 2007

o -------, “Lotus Inside Notes, The architecture of Notes and Domino Server”, Lotus Development Corporation, 2000

o www.unison.com

o E. Brent Kelly, Ph.D., „Comparing call control in Microsoft OCS 2007 and IBM Lotus Sametime unified telephony”, WhainHouse Research, 2008

37

o www.wikipedia.com ; notele de subsol

38