Structura limbii Structura limbii spaniole (II)spaniole (II)

Sistemul vocalicSistemul vocalic

Fonemele limbii spaniole: vocaleleFonemele limbii spaniole: vocalele Vocalele:Vocalele: foneme sonore si deschisefoneme sonore si deschise care se deosebesc intre ele care se deosebesc intre ele

prin timbrul lor (unda sonora) caracteristic. Aerul vibrant care prin timbrul lor (unda sonora) caracteristic. Aerul vibrant care iese prin glota gaseste in faringe, fosele nazale si cavitatea iese prin glota gaseste in faringe, fosele nazale si cavitatea bucala o cutie de rezonanta de dimensiuni si forma variabile bucala o cutie de rezonanta de dimensiuni si forma variabile pentru fiecare vocala in parte. pentru fiecare vocala in parte.

In timp ce consoanele trebuie sa faca fata unui obstacol (la In timp ce consoanele trebuie sa faca fata unui obstacol (la iesirea aerului din cavitatea bucala, de exemplu), vocalele se iesirea aerului din cavitatea bucala, de exemplu), vocalele se caracterizeaza prin absenta oricarui obstacol. Totusi, este dificil caracterizeaza prin absenta oricarui obstacol. Totusi, este dificil sa se stabileasca o diviziune riguroasa intre consoane si vocale sa se stabileasca o diviziune riguroasa intre consoane si vocale datorita naturii vocalice a consoanelor lichidelor in diferite datorita naturii vocalice a consoanelor lichidelor in diferite limbi indoeuropene, de exemplu in limba slimbi indoeuropene, de exemplu in limba sâârbrbă ă /srdze//srdze/. .

In plus, in fonetica istorica sunt destul de frecvente cazurile de In plus, in fonetica istorica sunt destul de frecvente cazurile de vocalizare a consoanelor in evolutia de la latina la spaniola (Lat. vocalizare a consoanelor in evolutia de la latina la spaniola (Lat. v. v. multumultu > Esp. > Esp. muymuy) sau de consonantizare a vocalelor (Lat. v. ) sau de consonantizare a vocalelor (Lat. v. maiumaiu > Esp. > Esp. mayomayo).).

Din punct de vedere foneticDin punct de vedere fonetic, vocalele, spre , vocalele, spre deosebire de consoane, sunt sunete care prezinta deosebire de consoane, sunt sunete care prezinta un grad mai mare de deschidere a oraganelor un grad mai mare de deschidere a oraganelor articulatorii.articulatorii.

Din punct de vedere fonologicDin punct de vedere fonologic, vocalele, spre , vocalele, spre deosebire de consoane, poseda capacitatea de a deosebire de consoane, poseda capacitatea de a forma nucleu silabic: forma nucleu silabic:

me-same-sa, , al- can-ceal- can-ce, , e-ru-di-cióne-ru-di-ción (margine silabica = consoana) + nucleu silabic = (margine silabica = consoana) + nucleu silabic =

vocal ( + margine silabica = consoana)vocal ( + margine silabica = consoana)

TimbrulTimbrul constituie caracteristica cea mai relevanta si constituie caracteristica cea mai relevanta si distinctiva a fiecarei vocale:distinctiva a fiecarei vocale:

daca limba prezinta o pozitie anterioara si apropiata de palatul daca limba prezinta o pozitie anterioara si apropiata de palatul tare, cavitatea bucala anterioara (care functioneaza ca o cutie de tare, cavitatea bucala anterioara (care functioneaza ca o cutie de rezonanta) este destul de mica si, prin urmare, sunetul care se rezonanta) este destul de mica si, prin urmare, sunetul care se produce prezinta un timbru ascutit produce prezinta un timbru ascutit [i][i]..

daca limba prezinta o pozitie posterioara si apropiata de valul daca limba prezinta o pozitie posterioara si apropiata de valul palatului, cavitatea bucala anterioara (care functioneaza ca o palatului, cavitatea bucala anterioara (care functioneaza ca o cutie de rezonanta) este destul de mare si, prin urmare, sunetul cutie de rezonanta) este destul de mare si, prin urmare, sunetul care se produce prezinta un timbru grav care se produce prezinta un timbru grav [u][u]. .

daca limba prezinta o pozitie medie (mijlocie) si joasa, se daca limba prezinta o pozitie medie (mijlocie) si joasa, se creeaza doua cavitati de rezonanta (una anterioara si alta creeaza doua cavitati de rezonanta (una anterioara si alta posterioara) practic egale si, in consecinta, sunetul vocalic posterioara) practic egale si, in consecinta, sunetul vocalic produs prezinta un timbru intermediu sau neutru produs prezinta un timbru intermediu sau neutru [a][a]..

Evolutia sistemului vocalicEvolutia sistemului vocalicSistemul vocalic latinescSistemul vocalic latinesc

↓↓Trasatura caracteristica: cantitateaTrasatura caracteristica: cantitateahhīīcc aiciaici hhĭĭcc acestaacestavvēēnitnit a venita venit vvĕĕnitnit (el) vine(el) vinemmāālumlum mmărăr mmăălumlum rrăuăuōōss gurgurăă ŏŏss ososVocale toniceVocale tonice Latina clasicLatina clasicăă: 10 : 10

SpaniolaSpaniola medieval medievalăă si si modernmodernăă: 5 : 5

Vocalele atonice in limba latinaVocalele atonice in limba latina

Vocale atonice in silabe initialeVocale atonice in silabe initiale Lat. clasica: 10 Lat. clasica: 10 Sp. med. si mod.: 5 Sp. med. si mod.: 5

Vocale atonice in silabe finaleVocale atonice in silabe finaleLat. clasica: 10Lat. clasica: 10Sp. med. si mod.: 3Sp. med. si mod.: 3

Vocale atonice in interiorul cuvantului (Vocale atonice in interiorul cuvantului (Appendix ProbiAppendix Probi))anganguuluslus non non anglusangluscalcaliidada non non caldacaldaspecspecuulumlum non non speclumspeclumstabstabuulumlum nonnon stablumstablumvetvetuuluslus nonnon veclusveclusvirviriidisdis nonnon virdisvirdis

Latina vulgarLatina vulgar aa SpaniolaSpaniolacatcateenatunatu >> candadocandadolimlimiitaretare >> lindarlindarseptseptiimanamana >> semanasemanatemptempooranuranu >> tempranotempranomanmaniicaca >> mangamangaretretiinana >> riendariendasangsanguiuinene >> sangresangre

Evolutia sistemului consonanticEvolutia sistemului consonantic

Sistemul consonantic latinSistemul consonantic latin (relativ sarac)(relativ sarac)

LabialeLabiale DentoalveolareDentoalveolare VelareVelare

OclusivOclusiv /p/ /b//p/ /b/ /t/ /d/ /t/ /d/ /k/ /g//k/ /g/

FricativeFricative /f/ /f/ /s/ /s/ /h//h/

NazaleNazale /m//m/ /n/ /n/

LateraleLaterale /l//l/

VibranteVibrante /r//r/

PalatalizarePalatalizare: schimbarea pronuntarii unei : schimbarea pronuntarii unei consoane initial oclusive (inchidere completa a consoane initial oclusive (inchidere completa a organelor articulatorii) apropiind dorsul limbii organelor articulatorii) apropiind dorsul limbii de palat, sub influenta unei vocale anterioare (sa de palat, sub influenta unei vocale anterioare (sa palatale) care-i urmeaza.palatale) care-i urmeaza.

LeniţiaLeniţia ((proces de mutatie fonetica; consta in proces de mutatie fonetica; consta in debilitarea unei consoanedebilitarea unei consoane) a afectat aproape ) a afectat aproape toate consoanele in pozitie intervocalica si toate toate consoanele in pozitie intervocalica si toate geminatele.geminatele.

Exemple de Exemple de palatalizarepalatalizare/n/ + [j] > [/n/ + [j] > [ɲɲ]] arāarāneneaa >> araaraññaa

HispaHispaniniaa >> EspaEspaññaa

/l/ + [j] > [/l/ + [j] > [λλ] > [ž] > [x]] > [ž] > [x] aaliliuu >> aajjoo

mumuliliere > ere > mumugigier er >>mumujjerer

memeliliōreōre >> memejjoror

-/kt/- > /c/:-/kt/- > /c/: nonoctctee >> nonochchee

estriestrictctuu >>estreestrechchoo

/k/ + [j] > [/k/ + [j] > [θθ]] ērīērīciciu >u > [e'ri[e'riθθo]o] >> erierizzoo

calcalcecea>a> ['kal['kalθθa]a] >> calcalzzaa

Eemple de Eemple de lenileniţţieie

Lat.vulgara Sp. Lat.vulgara Sp. medievalamedievala

/-pp-//-pp-/ >> /p//p/ cucuppppaa >> cocoppaa

/-p-//-p-/ > > /b//b/ cūcūppaa >> cucubbaa

/-b-//-b-/ >> / /ββ// cicibbuu >> cecevvoo

/-/-tt-/-/ >> /d/ (=[/d/ (=[δδ]] cacattēnaēna >>cacaddenaena

/-d-//-d-/ >> seseddēreēre >> seerseer>> Sp. Sp.

modernamoderna serser

Sistemul vocalic spaniol cunoaste Sistemul vocalic spaniol cunoaste cinci foneme: /i/, /e/, /a/, /o/, /u/cinci foneme: /i/, /e/, /a/, /o/, /u/

Fonemele Fonemele /e//e/ si si /o//o/ prezinta alofone deschise in urmatoarele prezinta alofone deschise in urmatoarele situatii:situatii:

in contact cu in contact cu [r][r]: : cerrocerro ['['θεθεro]ro], , retoreto ['r['rεεto]to], , correcorre ['k['kɔɔre]re], , roborobo ['r['rɔɔββo]o];;

cand preced sunetul cand preced sunetul [x][x]: : cejaceja ['['θεθεxa]xa], , ojoojo ['['ɔɔxo]xo];; cand fac parte dintr-un diftong descrescator: cand fac parte dintr-un diftong descrescator: seisseis ['s['sεεii s]s], , soissois

['s['sɔɔii s]s];; Alofonul deschis al lui Alofonul deschis al lui /o//o/ se produce, de asemenea, in orice se produce, de asemenea, in orice

silaba terminata in consoana: silaba terminata in consoana: cortecorte ['k['kɔɔrte]rte], , bolsobolso ['b['bɔɔlso]lso], in , in timp ce alofonul deschis al lui timp ce alofonul deschis al lui /e//e/ apare cand silaba se termina apare cand silaba se termina in orice consoana cu exceptia lui in orice consoana cu exceptia lui [d][d], , [m][m], , [n][n], , [s][s], , [[θθ]]: : belgabelga ['b['bεεllγγa]a], , vezvez [be[beθθ]]..

Fonemul Fonemul /a//a/ prezinta trei alofone: prezinta trei alofone:

1.1. un alofon palatalizat, cand preceda o consoana un alofon palatalizat, cand preceda o consoana

palatala palatala [c][c], , [n][n], , [[λλ]], , [j][j]: : callecalle ['ka['kaʎʎe]e], , cañacaña ['ka['kaɲɲa]a], , machomacho ['maco]['maco];;

2.2. un alofon velarizat care se produce cand preceda un alofon velarizat care se produce cand preceda vocalele vocalele /o//o/, , /u//u/ sau consoanele sau consoanele [l][l], , [x][x]: : ahogoahogo

[[αα'o'oγγo]o], , causacausa ['k['kααuu sa]sa],, almaalma ['['ααlma]lma], , cajacaja ['k['kααxa]xa];;

3.3. un alofon mediu care apare in toate contextele un alofon mediu care apare in toate contextele nementionate anterior: nementionate anterior: casacasa ['kasa]['kasa], , contadcontad [ko[koņņ'ta'taδδ]]..

Clasificarea vocalelorClasificarea vocalelor

1. dupa modul de articulare exista vocale inalte, 1. dupa modul de articulare exista vocale inalte, medii si joasemedii si joase::

daca limba se apropie de palat, se produc vocalele daca limba se apropie de palat, se produc vocalele cunoscute sub numele de vocale inchise, vocale cu cunoscute sub numele de vocale inchise, vocale cu un grad redus de deschidere sau un grad redus de deschidere sau vocale inaltevocale inalte: : /i//i/, , /u//u/;;

daca limba se indeparteaza mai mult de palat, se daca limba se indeparteaza mai mult de palat, se produc asa numitele produc asa numitele vocale mediivocale medii sau cu deschidere sau cu deschidere mica: mica: /e//e/, , /o//o/;;

daca limba se indeparteaza la maximum de palat, se daca limba se indeparteaza la maximum de palat, se produce produce vocala deschisa sau joasavocala deschisa sau joasa, adica o vocala , adica o vocala cu un grad maxim de deschidere: cu un grad maxim de deschidere: /a//a/.

2. dupa locul de articulare exista vocale 2. dupa locul de articulare exista vocale anterioare, posterioare si centrale:anterioare, posterioare si centrale:

cand partea predorsala a limbii ocupa o pozitie cand partea predorsala a limbii ocupa o pozitie articulatorie in zona palatului, se produc articulatorie in zona palatului, se produc vocalele vocalele anterioare sau palataleanterioare sau palatale: : /e//e/, , /i//i/;;

daca partea postdorsala a limbii se apropie de zona daca partea postdorsala a limbii se apropie de zona posterioara a cavitatii bucale, adica de valul palatului, posterioara a cavitatii bucale, adica de valul palatului, se produc vocalele se produc vocalele posterioare sau velareposterioare sau velare: : /o//o/, , /u//u/;;

daca partea dorsala a limbii se gaseste in regiunea de daca partea dorsala a limbii se gaseste in regiunea de mijloc a palatului, vocala care se produce este o mijloc a palatului, vocala care se produce este o vocala centralavocala centrala: : /a//a/. .

3. in functie de actiunea valului palatului existe vocale orale 3. in functie de actiunea valului palatului existe vocale orale si vocale nazale:si vocale nazale:

daca in timpul emisiunii aerului fonator valul palatului este lipit daca in timpul emisiunii aerului fonator valul palatului este lipit de peretele faringelui, canalul care face legatura cu cavitatea de peretele faringelui, canalul care face legatura cu cavitatea nazala este inchis si prin urmare, aerul este expirat doar prin nazala este inchis si prin urmare, aerul este expirat doar prin cavitatea bucala, formandu-se astfel cavitatea bucala, formandu-se astfel vocalele oralevocalele orale: : /i//i/,, /e/ /e/,, /a//a/,, /o/ /o/,, /u/ /u/;;

daca, in schimb, valul palatului este intr-o pozitie medie, fara sa daca, in schimb, valul palatului este intr-o pozitie medie, fara sa inchida accesul aerului expirat la cavitatea nazala sau la inchida accesul aerului expirat la cavitatea nazala sau la cavitatea bucala, se produc cavitatea bucala, se produc vocalele nazalevocalele nazale, sau mai exact , sau mai exact oronazalizateoronazalizate: : [ĩ][ĩ],, [ẽ] [ẽ],, [ã] [ã],, [õ] [õ],, [ũ] [ũ], pentru ca in spaniola aceste , pentru ca in spaniola aceste vocale au mai putina rezonanta decat vocalele oronazale din vocale au mai putina rezonanta decat vocalele oronazale din franceza sau portugheza. In spaniola, vocalele oronazalizate franceza sau portugheza. In spaniola, vocalele oronazalizate sunt alofone ale vocalelor orale si apar in doua pozitii:sunt alofone ale vocalelor orale si apar in doua pozitii:

aproape ori de cate ori o vocala este situata intre doua consoane aproape ori de cate ori o vocala este situata intre doua consoane nazale: nazale: nuncanunca ['nũ['nũŋŋka]ka],, nombrenombre ['nõmbre]['nõmbre];;

uneori, daca vocala se afla in pozitie initiala absoluta si intr-o uneori, daca vocala se afla in pozitie initiala absoluta si intr-o silaba care se termina intr-o consoana nazala: silaba care se termina intr-o consoana nazala: ondaonda [['õņda'õņda]], , insoportableinsoportable [ĩnsopor'taβle][ĩnsopor'taβle], , antañoantaño [[ãņ´taɲoãņ´taɲo].].

4. dupa forma rotunjta sau un a gurii in momentul in care 4. dupa forma rotunjta sau un a gurii in momentul in care este expirat aerul exista vocale labializate sau nelabializate:este expirat aerul exista vocale labializate sau nelabializate:

In spaniola, prin natura lor, vocalele posterioare sunt labializate, In spaniola, prin natura lor, vocalele posterioare sunt labializate, in schimb, in mod normal, cele anterioare sunt nelabializate. De in schimb, in mod normal, cele anterioare sunt nelabializate. De aceea, cele doua serii de vocale, cele anterioare si cele aceea, cele doua serii de vocale, cele anterioare si cele posterioare, sunt normale din punct de vedere fonetic. Cu alte posterioare, sunt normale din punct de vedere fonetic. Cu alte cuvinte, trasatura labiala nu este pertinenta, pentru ca cuvinte, trasatura labiala nu este pertinenta, pentru ca [o][o], , [u][u] se se pronunta cu labializare si pronunta cu labializare si [e][e], , [i][i] fara. In alte limbi (franceza, fara. In alte limbi (franceza, germana, neerlandeza, maghiara, de ex.) exista vocale anterioare germana, neerlandeza, maghiara, de ex.) exista vocale anterioare labializate sau posterioare nelabializate:labializate sau posterioare nelabializate:

FrancezaFranceza jjeueunene Neerlandeza:Neerlandeza: ggeueurreueuforieforie hheueuvelvelssoeuoeurr ppuuttuunene hhuutt

prpruunene vvuuuurr

5. dupa intensitatea energiei artculatorii exista 5. dupa intensitatea energiei artculatorii exista vocale tonice si atonice:vocale tonice si atonice:

Vocalele care primesc un maximum de enegie Vocalele care primesc un maximum de enegie articulatorie intr-un cuvant, cele articulatorie intr-un cuvant, cele tonicetonice, au o mai mare , au o mai mare fermitate si o mai mare perceptibilitate decat cele fermitate si o mai mare perceptibilitate decat cele atoniceatonice, care primesc un minimum de intensitate , care primesc un minimum de intensitate articulatorie, dar suficient ca sa fie recunoscute ca articulatorie, dar suficient ca sa fie recunoscute ca

atare: atare: tomotomo ['tomo]['tomo], , tomáistomáis [to'ma[to'maii s]s]. . In spaniola In spaniola aproape ca nu se poate vorbi de vocale relaxate, ca de aproape ca nu se poate vorbi de vocale relaxate, ca de exemplu in portugheza, catalana, rusa sau neerlandeza.exemplu in portugheza, catalana, rusa sau neerlandeza.

6. dupa cantitate exista vocale lungi si vocale scurte:6. dupa cantitate exista vocale lungi si vocale scurte:

Exista vocale lungi si scurte, semilungi si semiscurte, dar Exista vocale lungi si scurte, semilungi si semiscurte, dar cantitatea vocalica un are in spaniola relevanta fonologica, cantitatea vocalica un are in spaniola relevanta fonologica, ca, de ex., in engleza, neerlandeza, etc: ca, de ex., in engleza, neerlandeza, etc: Neerlandeza: Neerlandeza: henhen (pe ei / ele) ['hen] (pe ei / ele) ['hen] heenheen (acolo) (acolo) [['hēn'hēn]]manman (barbat) ['man] (barbat) ['man] maanmaan (luna) (luna) [['mān'mān]]wilwil (vointa) [ (vointa) ['wił'wił]] wielwiel (roata) (roata) [['wīł'wīł]]

In spaniola, de fapt, toate vocalele trebuie considerate In spaniola, de fapt, toate vocalele trebuie considerate scurte.scurte.

Definirea vocalelor din punct de vedere Definirea vocalelor din punct de vedere fonologic:fonologic: modul de articulare, locul de modul de articulare, locul de articulare (pentru ca doar aceste doua trasaturi articulare (pentru ca doar aceste doua trasaturi sunt pertinente din punct de vedere foologic). sunt pertinente din punct de vedere foologic).

Definirea vocalelor din punct de vedere Definirea vocalelor din punct de vedere fonetic: fonetic: mod de articulare,mod de articulare, loc de articulare, loc de articulare, actiunea valului palatului, actiunea buzelor actiunea valului palatului, actiunea buzelor (labializarea), gradul de intensitate, (labializarea), gradul de intensitate, caracterizare acustica. caracterizare acustica.

Diftongi si triftongi Diftongi si triftongi Diftongi:Diftongi: prezenta a doua vocale in aceeasi silaba. prezenta a doua vocale in aceeasi silaba.

V1 + V2V1 + V2 = diftong, unde una ditre cele doua vocale e nucleu = diftong, unde una ditre cele doua vocale e nucleu silabic (silabic (VVnsns) iar cealalta este margine silabica pre sau ) iar cealalta este margine silabica pre sau postnucleara (postnucleara (VVpnpn):):

acaciaacacia [a'ka[a'kaθθja]ja]: : [j][j] = margine silabica prenucleara; = margine silabica prenucleara; [a][a] = nucleu = nucleu silabic;silabic;

cantáiscantáis [ka[kaņņ'ta'taii s]s]: : [a][a] = nucleu silabic; = nucleu silabic; [[ii ]] = margine silabica = margine silabica postnucleara. postnucleara.

Triftongi:Triftongi: prezenta a trei vocale in aceeasi silaba. prezenta a trei vocale in aceeasi silaba.

V1 + V2 + V3V1 + V2 + V3, unde , unde V2 = VV2 = Vnsns iar iar V1 V1 sisi V3 = V V3 = Vpnpn; V; Vpnpn = = semiconsoana sau semivocala, dupa cum sunt situate inainte sau semiconsoana sau semivocala, dupa cum sunt situate inainte sau dupa dupa VVnsns..

bueybuey ['bwe['bwei]i] negociáisnegociáis [neγo'θja[neγo'θjaii s]s]

VVpnpn + V + Vnsns = diftong crescator = diftong crescator VVnsns + V + Vpnpn = diftong descrescator = diftong descrescator

VVpnpn = semiconsoana: = semiconsoana: [j][j] sau sau [w][w] V Vpnpn = semivocala: = semivocala: [[ii ]] sau sau [[uu ]]

[ja][ja]: : acaciaacacia [a'ka[a'kaθθja]ja] [a[aii ]]: : aireaire ['a['aii re]re][je][je]: : tienetiene ['tjene]['tjene] [e[eii ]]: : reyrey [re[reii ]][jo][jo]: : labiolabio ['la['laββjo]jo] [o[oii ]]: : voyvoy [bo[boii ]][ju][ju]: : ciudadciudad [[θθju'ju'δδaaδδ]] [a[auu ]]: : causacausa ['ka['kauu sa]sa][wa][wa]: : cuantocuanto ['kwaņto]['kwaņto] [e[euu ]]: : deudadeuda ['de['deuu δδa]a][we][we]: : cuerdacuerda ['kwεrδa]['kwεrδa] [o[ouu ]]: : COUCOU [ko[kouu ]][wi][wi]: : ruidoruido ['rwiδo]['rwiδo][wo][wo]: : arduoarduo ['arδwo]['arδwo]

Semivocalele si semiconsoanele sunt, in spaniola, simple Semivocalele si semiconsoanele sunt, in spaniola, simple alofone ale fonemelor vocalice corespunzatoare:alofone ale fonemelor vocalice corespunzatoare:

/i//i/: : [i][i],, [j] [j],, [ [ii ]]/u//u/: : [u][u],, [w] [w],, [ [uu ]]

prin urmare, distinctia semiconsoana, semivocala este pur prin urmare, distinctia semiconsoana, semivocala este pur fonetica si indica pozitia pre sau postnucleara a vocale care fonetica si indica pozitia pre sau postnucleara a vocale care constituie marginea silabica. constituie marginea silabica.

In spaniola diftongii si triftongii sunt elemente bifonematice In spaniola diftongii si triftongii sunt elemente bifonematice si, respectiv, trifonematice, de ex.: si, respectiv, trifonematice, de ex.: negociasnegocias / / negociáisnegociáis. . [ne'γoθjas][ne'γoθjas] / / [neγo'θja[neγo'θjaiis]s]. In consecinta, trebuie acordata . In consecinta, trebuie acordata atentie la transcrierea lor fonologica, dar si fonetica.atentie la transcrierea lor fonologica, dar si fonetica.

Pronuntarea conjunctiei Pronuntarea conjunctiei yy difera in functie de difera in functie de complexul fonic in care apare:complexul fonic in care apare: intre doua consoane, se realizeaza ca o vocala: intre doua consoane, se realizeaza ca o vocala: Juan Juan yy Carlos Carlos

[xwan i 'karlos][xwan i 'karlos] sau sau [xwani 'karlos][xwani 'karlos]; ; intre consoana si vocala sau intre doua vocale, se realizeaza intre consoana si vocala sau intre doua vocale, se realizeaza

ca semiconsoana: ca semiconsoana: Carlos Carlos yy Elena Elena ['karlos je'lena]['karlos je'lena], , María María yy ElenaElena [ma'ria je'lena][ma'ria je'lena];;

intre vocala si consoana, se realizeaza ca semivocala: intre vocala si consoana, se realizeaza ca semivocala: Elena Elena yy CarlosCarlos [e'lena[e'lenaii 'karlos] 'karlos]

Pronuntarea conjunctieiPronuntarea conjunctiei uu (alomorf al disjunctivei (alomorf al disjunctivei oo) se ) se realizeaza intotdeuna ca semiconsoana: realizeaza intotdeuna ca semiconsoana: siete siete uu ocho ocho ['sjete 'woco]['sjete 'woco]..

HiatulHiatul

HiatHiat:: doua vocale alaturate care apartin unor silabe doua vocale alaturate care apartin unor silabe diferite. diferite.

Hiatul este posibil:Hiatul este posibil:

1.1. cand concureaza doua vocale medii sau una medie si cand concureaza doua vocale medii sau una medie si alta joasa sau una joasa si alta media, si fiecare dintre alta joasa sau una joasa si alta media, si fiecare dintre ele constituie ele constituie VVnsns, fara sa se poata forma diftong: , fara sa se poata forma diftong:

re-alre-al, , co-e-tá-ne-oco-e-tá-ne-o..

2.2. cand concureaza doua vocale, una inalta si alta medie cand concureaza doua vocale, una inalta si alta medie sau joasa exista posibilitatea sa un formeze diftong, sau joasa exista posibilitatea sa un formeze diftong, fiind fiecare dintre ele fiind fiecare dintre ele VVnsns: : his-to-riahis-to-ria / / ge-o-gra-fí-age-o-gra-fí-a..