Aspazia Ofel Petrescu

STRIGAT-AM CATNE TINE,DOAMNE...

Memorii

Anatolie O[el

cArurECEPoezii

Editura EvdokimosFundalia Profesor George Manu

2016

CUPRINS

STRIGAT-AM CATRE TINE, DOAMNE.,, - MEMOTii -

de Aspazia Olel Petrescu

Un nume pentru eternitate. ......3I - Anul 1948!....... ...................11ll - Arestarea - ancheta............. ..............59lll - Mislea - refinute.. .............89lV - Procesul.........,. ..............131V- Mislea - definute. ..............147Vl- Marele secret...... ...........249Vll - Din nou la ateliere.... .....268Vlll - Din nou in seclie,,inchisd".. ..........281lX - Dumbrdveni.. ..........288X - Miercurea Ciuc... ............305Xl - Din nou la Mislea,..... ......320Xll - Din nou la Miercurea Ciuc......... ....328Xlll - Falsa eliberare: administrativul'Mislea, Jilava, Botoqani, ArJo 9i, in dfargit,eliberarea .............361

CANTECE - Poezii - de Anatotie Otet

A. Cdntece vechi..... .............419Cdntec..... ...419Sonet....... ............419Halucinatie.............. .............420ln orbis..l. .............42OColind...... .............421inceput de toamnd ................421Singurdtate............. ...422Noapte de iarnd... .................423Quart de noapte ...423Singur...... .............424Poem pentru o noapte.. ........425Serald...... ............426Sdtu1........ .............427

516

517

519

521

I - ANUL 1948!

Anul 1948! Parcurg6nd istoria, din cele maivechi timpuri, se poate remarca existent9 unor datefatidice, ini care definesc generalii nefericite, ani,borne de hotarintre ,,inainte de ..." 9i ,,dupd ce ...". Anul1948 a fost un astfel de hotar. A fost o generatie 1 948intre o lume care se prdbugea 9i o alta care incepeqsi se construiascd din ruine. A fost o genera[ie 1948care a suprasaturat temnilele comuniste, o genera[iecare prin'suferinle inimaginabile a incercat sd pundstavilb celor mai crude gi celor mai s6ngeroasehoarde din cele care s-au tot ndpustit peste biatanoastrd !ard. Mult incercata generalie 1948 a trebuitsi indur6 cel mai perfid experiment ce s-a exercitatpe biata fiin[d umand, cu atdt mai perfld cu- cdtcaleii neamuiui romdnesc veneau ca prieteni, caeliberatori.

imi amintesc cd pe Valea Frumoasei (defileulriului Sebeg) oierii, obignuili din vremuri strdvechi sdciteascd in

-naturd semnele unui nou an, primiserd

inceputul lui 1948 cldtindnd din 99p cu T?reingrijolare. Semnele nu erau bune. Nu erau delocbuie. Tntr-adevdr pe mdsurd ce se desfdgurau lunileanului, se adeverdau profetiile fdcute de naturd. Mi-afost dat sd vdd cu ochii mei doud din aceste semne,cu totul neobignuite.

Pdrin[ii- mei, invd[dtori refugiat!- din Cernduti,se stabiliseie in cdtunul $ugag - Bdrsana unuldin multele cdtune care alcdtuiau comuna $ugag.Cdtunele comunei $ugag se rdspdndeau pe coastelemun[ilor Sebeg: grigag : Ar[, .9ug-a9 -.Tdu, $ugqq. -Mdrtinie, $ugag - Bdrsana, la distan[e aprectabtteunele Oe

'att6tel Pe defileu, intr-o vale mai ldrgitdse afla $ugag - Centru unde erau administra[ia

11

comunei, biserica, o gcoald cu mai multe posturi, opiafd, cdteva prdvdlii, casele func[ionarilor, caseleoierilor mai instdri[i, dispensarul, farmacia. Luatd inansamblul ei comuna era mare gi pitoreascd.

Cdtunul $ugag - Bdrsana era situat cam la1400 metri altitudine gi avea un aspect deosebit.Urc6nd coasta muntelui te pomeneai pe un podigintins ca o cdmpie, strdbdtut pe mijloc de un drumde care. Casele insd se aflau situate pe coaste, lamare distanfd unele de altele, imprejmuite cu garduriinalte, apdrdtoare in calea lupilor gi a ndme[ilor dezdpadd. Cdtunul avea o gcoald situatd la terminareapodigului cdtre mun[ii cei inal[i. Avea o singurd saldde clasd in care invd[au concomitent ce]e patru claseprimare circa 30 de copii. Pentru director gcoala aveao cancelarie gi o camerd - bucdtdrie pentru locuit.

Pdrinfii mei locuiau in aceastd camerdmobilatd foarte sumar 9i rudimentar. Tata era gidirector giinvdtator, mama fiind in concediu de boal6(era cardiacd). Fratele meu era student la Politehnicdin Timigoara, eu - la Litere gi Filosofie in Cluj.

Cdtunul era una din acele agezdri ce nupireau sd sufere sehimbdri sub jocul vremii, era unadin acele agezdri pe care Lucian Blaga le ageza Tnanistorie, model al satului din Arca lui Noe- Ca sdajungi de pe podig in $ugag - Centru nu aveai altdposibilitate decdt sd te ,,slobozi" pe una din cdrdrilece strdbdteau pddurea formatd din copaci cu frunzecdzdtoare. Pentru pov,eri aveai samarul mdgdrugilorcare, de altfel, erau folosi[i sd transporte-tarh-atulturmei de oi c6nd urcau la munte primdvara sau,,tunau" de vale toamna.

_ Vacanta Crdciunuluil94T - 1948o petrecusemcu familia gi acum, la inceput de an, trebuia sd revin laCluj. Coboram repejor poteca pentru a ajunge la timpin Centru, de unde, cu o cursd locald-ajungeam lhQePeg, ordgels]tuat!a circa2T km, chiar ld confluen[aSebegului cu rdul Mureg. La un moment dat poteiatrecea prin marginea unei pdduri de mesteacdn.

12

Cdzuse polei gi crengutele fine ale copacilo.r erauinvelite ih ghebta. Cuh bdtea un vdnt iute dinspreculmi, polei-ul sulflat peste crengule se agezase subformd de prisme triunghiulare, transparqnte, ca decristal. RdiSrise soareb gi razele lui se dispersau Inmiile de prisme in curcube-e scdnteietoare, era o feeriede neddscris. Dar aga, ireal de frumoasd cum eraaceastd pddure de curcubee, pentru oamenii loculuiera un s6mn Tnfricosdtor. Ei nu-l mai vdzuserd incd,dar gtiau de la bdtr-dnii bdtrdnilor lor cd fenomenulera 5xtrem de rar $i ,,nu era a bine".

Cel de-al d6ilea fenomen, la fel de bizar, l-amv6zut in vacanla Sfintelor Pagti. S-a intdmpla! .!!Sdptdmdna Maie. Toatd regiuhea era impodobitdcu flori pentru cd Tn anul 1948 Sfintele Pagti cddeauchiar la inceputul lunii mai. Livezile de p-e defileugi de pe codstele ferite de curenti erau in floare.paOuriie erau inverzite, acel verde crud 9i strdlucitora! reinvierii naturii. Briza de munte aducea parfumde cetind intineritd iar peste lunci pdsdri de tot felulse Tntreceau in triluri gi fluierdturi. [n acel an Floriileisi meritau numele, ilrimdvara cobordse raiul pep'dmdnt. Numai cd imediat dupa- Florii a cdzut ozdpadd ca de mijloc de iarnd, cu inghet Puternic aitoata splendoareb primdverii-se prefdcu in toamnS.Pddurilb ruginiserd'subit ca in noiembrie, florile. seinecaserd i-n zdpadd, crengi mari atdrnau ca nigiebra[e frdnte de lreul zdpezi. Era o jale, un.prdpddapocaliptic. Cu timpul frunzele arse au cdzul, pomiiaL Oat muguri noi gi apoifrunze noi, dar flori n-au maifost. Doaisalc6mii qi'teii, arbori care infloresc dupdluna mai, au avut belgug de floare.

Ghndindu-md -clo-ar

Ia aceste doud profe[ii alenaturii, mie cel pulin imi este clar cd ele s-au implinitintocniai. Ce zdpezi gi ce ingheturi cumplite au trecutpeste [ara noastrd superbd ca o- primdvard 9l cateiaote droice erau sortite sd rdmdnd simple flori deciieg in plind iarnd! $i in acelagi timp.ce scdntei decurcuOei; aveau sd [dineascd dih oasele zdrobite, din

13

trupurile sfdrtecate gidin hecatombele care au inghi[itrdnd pe rdnd toatd gloria armatei romdne, toatd elitapoliticd a [drii, toatd floarea intelectualitS[ii interbelice,tineretul lucid, generos gi ddrz gi f5rdnimea, frunteasatului romdnesc! Toate aceste categorii erau sortitesd fie trimise pe apa lui Nefdrtate de tdvdlugul rduluipustiitor. Pre[ de o jumdtate de veac lanlulincercdrilornu se va intrerupe pentru cd revolufia se deruleazdpermanent: mereu se vor gdsi ,,dugmani de clasd",rataci[i de la linia partidului, deviati de dreapta, ,,ceice nu sunt cu noi", nebunii care nu sunt capabilisd in[eleagd ,,cea mai bund gi cea mai dreaptddintre lumi", milostivii din fire care erau os6ndi[ipentru ,,ajutor legionar", clerul gi monahii care erau,,otrdvitorii cu opium ai popoarelor", diziden[i vdndu[iimperialismului gi aga mai departe.

To[i trebuiau ,,zdrobiti fdrd crutare" giexterminati in fiinta lor fizici, dar nu oricum, ci dupdce au fost desfiin[a[i in demnitatea lor moralS. $iaceasta era cea mai nobili sarcini de partid.

Cruzimile clocite de min[i satanice au cobordtmult sub animalitate condi[ia de om. Toate valorilemorale au fost inversate. $i pentru a fi realizatdaceastd rdsturnare nimic n-a fost trecut cu vederea.Tot ce se poate imagina mai sdlbatic Ai mai reprobabila fost dep5git. Niciieri stahanovismul n-a fost maieficient ca in materie de torturd gi teroare. Cei careau cdzut in ,,moara dracilor" au fost victimele unorexperimente care au depdgit tot ce se cunoagte inmaterie de oroare. Se gdndegte oare cineva cu cdtdrugine std impovdrat neamul nostru romdnesc?

Genera[ia tdndri 1948 a fost supusd unuisistem de exterminare caracteristic bolgevismuluidar amplificat de ,,originalitd[i" mioritice. Nu au fostcru[ate sufletele acestor tineri din care pondereao de[ineau legionarii. Au fost centrele studentegti,,organizalii teroriste de tip paramilitar fascist"? Auorganizat crime impotriva ordinii sociale? Eraudugmanii propriului popor? Meritau sd fie martirizafi?

14

Legionarismul acestor centre era o gcoald.deformat caiactere gi competente. Era un ctez, o trdire,o stare de spirit. Pozi[ia constant anticomunistd era,,marea lor vine". Erdu lucizi, in-aceastd-privint5.Pentru ei ,,interna[ionala bolgevicd" insemna inrobireapopoarelor care hu se putea realiza dec6t cu rduribe'sdnge gi mun[i de cddavre. Din-toate ororile princare s]a incercit subjugarea diferitelor neamurislngurele victime care nu p_gt fi numirate suntcel6 ale comunismului triumfdtor. Dacd o astfel deestimare ar fi posibil5 ea ar depdgi cu mult niveluloricdrui genocid cunoscut in istorie.

P-entru vina de a se opune ororii comunisle,tinerilor congtienli de pericol li s-au schilodit trupurile,li s-au tortdrat 6ufletele, s-a intrat cu bocancii inconstiintele lor, toate de o manierd pe Gare nu ainceicaf-o nici diavolul cu bietul lov. Amploareacalvarului a fost terifiantS, supliciile tizice au sparttoate barierele suportabilului, umilirile --pqnt[udemolarea demnitS[ii iu fost supersatanice, sfdgie.rilesufletegti de neima!inat, distrugerea..personalitS[ii 9idesfiourarea eului lnterior s-au realizat prin torturidiabdiic diversificate. Starea de moarte civilS trebuiasd spulbere orice ideal, orice sperantd de fericiretrebtiia sd fie indbugitd, nu-[i era permisd decdto singurd ipostazd, cea de rob. Omul nou, omulreedu"cat, hbmo sovieticus era un robot supus un^ei

caste privilegiate: activul de partid,.nomenclatura. Interoarba dezienluiti ceiTmpugcati deveneau eroi, ceiomordli in bdtai-e sau exteirmina[i prin-infometare 9iincurie deveneau martiri; trebuia gisit insd un mijlocprin care muceniciisd nu devini nicieroi, nici martiri.Fentru acest scop exterminarea lentd combinatd cudeoradarea pers6nalitdtii era unica metodd.

Numdi cd Tn vdrful suferinfei^cei maimulti a.u

fost agteptali de Cel Rdstignit $i l1yigt^ E cumplitsa inv-e1i'pe-propria piele cd ny existd lnviere taranistionirei. D'ar bste'divin c6nd ai deplind aceastScunoSgtere. M6ntuitorul, Dragostea nesf6rgitd,

15

n-a putut se ne izbdveascd decAt printr-o jertfdnesfdrgitd. El ne-a ajutat sd cobordm din Thabor gisd mergem in calea Crucii. El ne-a invd[at sd murimgi a dat un sens sublim supliciilor. E minunat c6nd,ajuns la convingerea cd orice fericire ili este inchisdai luciditatea sd vezi cd i[i rdm6ne totugi una:

,,Fericiti veti fi c6nd vi vor ociri 9i vd vorprigoni 9i vor zice tot cuvdntul riu impotrivavoastri mintind din pricina Mea."

El ne-a izbdvit de viforul rogu ca gi deputindtatea ddruirii noastre. El, singur, Marele Jertfit!

Nu ne-a stat noud in putere sd alegem intreeroism gi martiraj, dar ne-a fost limpede ci trebuiesd trecem prin at6ta suferintd incdt niciodatd sd numai fim capabili sd adundm in suflet sentimentepegative. Dacd ai avut orgoliul sd te oferijertfd pentrulnvierea Neamului tdu, trebuie si ai capacitatea s{iubegti nelimitat, cdci jertfa se face din iubire gi nuorice fel de iubire ci una purificatd prin suferinti.La capdtul Calvarului mucenicii au primit o sublimdbinecuvdntare: aceea care le dddea putere sdiubeascd gi si IERTE. Experimentul cu totul iegitdin tiparele umanitdlii a dus la un rezultat la fel deexcepfional: a glefuit o generatie capabilS sd IERTE.

Pe crucea de foc a rdstignirii lui MirceaVulcdnescu scrie: ,,sd nu ne rdzbun51i".

Cea mai zguduitoare rugdciune a lui PetreJu[ea a fost: ,,i1i m-ullumesc, Dodmne, cd mi-ai oferitonoarea sd sufdr pentru Neamul meu."

Prigonitori gi cdldi, vi ascultdm fdri sd vd urdmcum ne acoperi[icu invective gi insulte dupd ce ne-atitrecut prin flicdrile iadului. Vd ascultdm minciunile,calomniile, dispretul, dezonoarea ,,emanate" derdutatea voastri, fird sd osteni[i. Vd iertdm gi uneori,in clipe de grafie, ne rugdm pentru voi. Eu nu vd potcontempla ca pe oricare dintre fra[ii mei deoarece voiinjosi[i in mine condifia de om gi-mi ofensali iubirea.Mi-e mild de voi pentru cd nu vd g6ndifi cd este untimp pentru orice. Este un timp pentru viatd gieste un

16