straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu

5/21/2018 Straturi Rutiere Din Agregate Naturale Neaglomerate Cu

STRATURI RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE

NEAGLOMERATE CU LIANT

Straturile rutiere din agregate naturale neaglomerate cu lianti sunt folosite, in

general, ca straturi de fundatie si chiar ca straturi de baza pentru drumuri cu trafic

usor sau mediu. In acest sens, la proiectarea acestor straturi rutiere trebuie sa se

tina seama de faptul ca ele raman asa cum s-au realizat la constructia structurii

rutiere, asupra lor neputandu-se interveni de cat foarte greu si cu costuri ridicate.

Agregatele naturale neaglomerate cu un liant trebuie sa constitue straturi rutiere de

calitate realizate in conditii similare cu cele din materiale aglomerate cu lianti.

Aceste straturi rutiere trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:

-sa constitue un suport acceptabil care sa permita limitarea la o valoare

convenabila a tensiunilor de intindere de la baza straturilor aglomerate cu un liant

situate deasupra si sa reduca cel mai bine tensiunile de compresiune pe terenul defundatie;

-sa posede o buna rezistenta la lunecare, in special cand la partea superioara

cand aceste strat este folosit ca strat de baza;

-sa nufie sensibil la conditiile climatice (apa si inghet);

Aceste calitati trebuie sa se conserve in timp sub actiunea traficului si solicitarilor

climatice.

1. Tipuri de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate u liant

Straturile rutiere care se incadreaza in aceasta categorie sunt alcatuite din:

- agregate naturale (nisip, balast, pietruiri vechi);

- piatra sparta;

- balast amestec optimal;

- piatra sparta amestec optimal;

- piatra sparta mare, sort !-"# mm;

- pamant stabilizat mecanic;

- bloca$ din piatra bruta.

%acadamul, care este un strat rutier din sorturi de piatra spartamonogranulare, asternute in reprize si cilindrate va fi tratat separat

Aceste tipuri de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu lianti

se folosesc diferentiat, in functie de posibilitatea de utilizare a materialelor locale.

Aspectele care trebueiesc sa fie urmarite la e&ecutarea straturilor din

agregate naturale neaglomerate cu un liant se refera la urmatoarele:

-granulozitatea;

-continutul in impuritati;

-rezistente mecanice (duritate );

-colturozitate ( influentata de suprafetele aspre si colturi vi);-forma granulelor;


-sensibilitatea agregatelor naturale la inghet-desghet si a rocii din care

provine piatra sparta;

-precautii pentru limitarea riscului segregarii. Segregarea este un fenomen

care influenteaza foarte mult calitatea straturilor rutiere. 'l apare cu ocazia

diverselor manipulari si conduce frecvent la livrarea de materiale neconforme cu

cerintele impuse.-continutul in parti fine ( continutul in particule mai mici de #,#" mm)

reprezinta un factor esential. n continut redus de parti fine antreneaza

diminuarea coeziunii, iar invers, un continut ridicat poate conduce la instabilitatea

stratului e&ecutat cand continutul in apa este mare. nele norme recomanda un

continut in parti fine cuprins intre * si +-#*.

atura si calitatea partilor fine are de asemenea o mare importanta

alastul amestec optimal este alcatuit dintr-un amestec de sorturi

corespunzatoare de nisip si pietris, fie din balasturi concasate sau deseuri de cariera

a caror granulozitate trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in figura . Acestbalast trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice: sort #-/ (din care sub

#.# mm, max!*; sub #. mm, 01#*; #1/. mm, !#102*; !.21/.# mm,

210#*), echivalentul de nisip de min!#* si uzura 3os Angeles de max!#*.

4iatra sparta amestec optimal trebuie sa aiba o granulozitate care sa se

inscrie in limitele prevazute in figura (piatra sparta amestec optimal #-0#) si

figura ! (piatra sparta amestec optimal #-!).

5onditii tehnice ale celorlalte materiale utilizate pentru realizarea straturilor

din agregate naturale neaglomerate cu lianti trebuie sa corespunda reglementarilor

in vigoare.

6ig. 7ranulozitatea balastului amestec optimal.


6ig. 7ranulozitatea pietrei sparte amestec optimal #-0#.

!. Conditii te"nie pentru straturi rutiere de #undatie

4anta transversala a patului drumului trebuie sa fie:- aceeasi cu cea a imbracamintei rutiere, daca terasamentele sunt e&ecutate

din pamanturi necoezive sau in cazul terasamentelor prevazute cu un strat de

forma;

- de min0*, daca terasamentele sunt e&ecutate din pamanturi coezive, fara

strat de forma.

In profil longitudinal, patul drumului va avea aceleasi declivitati cu cele ale

imbracamintei, admitandu-se aceleasi tolerante cu ale acesteia.

6ig. ! 7ranulozitatea pietrei sparte amestec optimal #-!.

4antele transversale si declivitatile suprafetei straturilor de fundatie sunt

aceleasi cu cele ale imbracamintilor sub care se e&ecuta si in conformitate cu

reglementarile in vigoare.

8enivelarile admise la e&ecutia straturilor de fundatie sunt urmatoarele:

- in profil transversal, cu #.2 cm diferite de cele admisibile pentru

imbracamintile sub care se e&ecuta;

- in profil longitudinal, denivelarile admisibile sub dreptarul de ! m sunt demax cm in cazul straturilor de fundatie din pamant stabilizat mecanic, agregate

naturale, balast amestec optimal, piatra sparta si piatra bruta si de max.2 cm in


cazul straturilor de fundare din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau

puzzolanici.

7rosimile minime constructive, dupa compactare, sunt indicate in tabelul

!., pentru diferite tipuri de straturi de fundatie. Se recomanda ca straturile de

fundatie din balast sau agregate naturale stabilizate mecanic sa nu depaseasca

grosimea de !# cm, deoarece folosirea unor grosimi mai mari este neeficienta.Straturile de fundatie trebuie receptionate inainte de a fi acoperite,

verificandu-se calitatea materialelor, grosimile, pantele transversale si declivitatile

longitudinale, gradul de compactare etc.

$. E%eutia straturilor de #undatie

. '&ecutia straturilor de fundatie se incepe numai dupa verificarea si receptia

stratului inferior al structurii rutiere.

constructia unui drum nou incepe cu operatiile de pregatirea patuluidrumului si realizarea stratului de forma.

$.1. Straturi de #undatie din &alast

'&ecutia straturilor de fundatie din balast necesita urmatoarele operatii:

- asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon, manual sau mecanic,

in straturi de max2 cm, inainte de compactare. 7rosimea materialului asternut

inainte de compactare poate depasi 2 cm in cazul folosirii unor utila$e de

compactare ale caror caracteristici tehnice permit compactarea unor grosimi mai

mari. In acest caz, grosimea de asternere se va determina pe santier inainte de

inceperea e&ecutiei;

- adaugarea prin stropire a cantitatii de apa necesare pentru asigurarea

umiditatii optime de compactare 4roctor modificat;

- indesarea nisipuluiu prin pilonare sau vibrare si a balastului prin

compactare si vibrare.

8escarcarea din camioane a agregatelor naturale se va face prin basculare,

de preferinta in mers, iar imprastierea si nivelarea acestora, cu autogrederul sau

buldozerul.

4entru a obtine rezultate mai bune si chiar pentru a evita deplasarea

materialelor in lungul drumului, se recomanda , in momentul in care autocamionuldescarca agregatele sa se ataseze un dispozitiv care sa aseze materialul in

cordon.8upa cateva reglari,acest dipozitiv permite raspandirea in cordon a unei

cantitati de material necesara pe metru linear si in felul acesta se evita manipularile

suplimentare si se limiteaza segregarea, materialul este deplasat numai in sens

trasversal. Aceasta tehnologie se recomanda sa fie eplicata si la alte lucrari pentru

e&ecutarea de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu un liant.

$.!. Straturi de #undatie din piatra sparta

'&ecutia straturilor de fundatie de piatra sparta mare !1"# mm, denumite

si rassel, comporta urmatoarele operatii:


- asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pana la inclestarea

acesteia. 5ompactarea se face cu a$utorul compactoarelor cu rulouri netede de #

9, dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de

##10# 9;

- impanarea pietrei sparte cu split 12 mm, care se compacteaza si se

raspandeste succesiv pe toata suprafata;- innoroirea sau colmatarea stratului cu nisip sau savura , urmata de o

compactare corespunzatoare;

- acoperirea cu material de protectie (nisip grauntos sau savura), in cazul in

care asternerea stratului superior nu se face imediat.

In cazul in care stratul superior este din macadam sau beton de ciment, nu se

prevede innoroirea si protectia stratului de piatra sparta.

$.$. Straturi de #undatie dim piatra sparta ameste optimal

'&ecutarea straturilor de fundatie din piatra sparta amestec optimal necesita

urmatoarele operatii:

- stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta

pentru realizarea granulozitatii amestecului optimal si a umiditatii optime de

compactare 4roctor modificat;

- realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat, prevazuta cu

predozator ce 0 compartimente;

- asternerea materialului cu raspanditor-finisorul si eventuala completare a

cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in

laborator;

- compactarea stratului cu a$utorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare.

$.'. Straturi de #undatie din &loa( de piatra &ruta

'&ecutarea fundatiilor din bloca$ de piatra bruta necesita urmatoarele

operatii:

- asternerea manuala a pietrei brute pe un strat din balast sau nisip. 4iatra se

aseaza cu baza mare in $os, pietrele fiind dispuse cat mai strans unele langa altele,

cu rosturile pe cat posibil tesute si cu latimea mai mare in sens perpendicular pea&a drumului;

- impanarea (umplerea) golurilor dintre pietre cu piatra sparta, atfel incat sa

se realizeze o buna suprafatare;

- compactarea usoara a bloca$ului, concomitent cu introducerea de nisip,

balast sau piatra sparta in goluri, cu a$utorul periilor;

- compactarea finala si corectarea suprafetei.

$.). Straturi de #undatie din pietruiri *e"i

%odul de utilizare a pietruirilor e&istente la realizarea unor straturi rutiere se

stabileste in funcite de grosimea si calitatea materialelor constituente, astfel:


- in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, iar

grosimea ei este mai mica de # cm, nu se ia in considerare in alcatuirea noii

structuri rutiere, dar se va scarifica si se va reprofila;

- in cazul in care pietruirea este pe toata latimea patului drumului, iar

grosimea ei este de min# cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de

fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a structuriirutiere;

- in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, dar

are o grosime mai mare de # cm, aceasta se scarifica, se reprofileaza si se

compacteaza, alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi considerat

in calculul de dimensionare a structurii rutiere.

4ietruirile e&istente, in afara de cazul in care se prevede o scarificare totala a

acestora, se scarifica pe o grosime care trebuie sa depaseasca cu cel putin 2 cm

adancimea denivelarilor si gropilor e&istente. %aterialul provenit din scarificarea

partiala sau totala a pietruirii e&istente se profileaza cu sau fara adaos de materialenoi si se compacteaza. 4ietruirea e&istenta poate constitui un strat de protectie sau

un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaos cu alte agregate

naturale din materiale care satisfac conditiile tehnice pentru aceste straturi rutiere.

In cazul utilizarii ca straturi fundatie sau ca straturi de bazaa unor

imbracaminti vechi, grosimea reala a straturilor din structura rutiera e&istenta si

calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin prelevari de probe si

sonda$e si prin determinari de laborator specifice.

8e asemenea, in cazul imbracamintilor bituminoase e&istente se vor face si

masuratori ale deformabilitatii comple&ului rutier, cu a$utorul deflectometrelor cu

parghie sau cu alte dispozitive adecvate.

3a largirea straturilor de fundatie existentese adopta o structura rutiera

care sa aiba o capacitate portanta echivalenta cu cea a structurii rutiere e&istente,

pentru a se evita tasari ulterioare diferentiate.

3a largiri mai mici de #./2 m, tipul straturilor de fundatie se adopta in

functie de utila$ele de compactare e&istente pentru aceasta latime de lucru,

recomandandu-se beton de ciment, agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici

sau puzzolanici, bloca$ din piatra bruta.

3a largirea partii carosabile pentru separarea numarului de benzi, imbinarea

diferitelor straturi rutiere ale celor doua structuri rutiere se face decalat si in treptede min2 cm pentru fiecare strat.

'. Compatarea straturilor de #undatie

peratia finala de punere in opera a straturilor din agregate naturale

neaglomerate cu un liant prezinta de o importanta capitala in reusita intregii

constructii rutiere, este compactarea straturilor de fundatie.

peratia de compactare incepe cu realizarea unor sectoare e&perimentale de

studiu si referinta cu scopul de a determina urmatoarele:-modul de utilizare a atelierului de compactare: se stabileste ordinea si

numarul de treceri ale diferitelor utila$e;


-ritmul de asternere a agregatelor si capacitatea ma&ima a atelierului de

compactare;

-momentul cand se realizeaza stropirea cu apa in timpul punerii in oera, daca

aceasta operatie trebuie sa fie facuta.

Acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de

fundatie, astfel ca acestea sa fie permanent incadrate de acostamente.8enivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau

raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 0 cm se decapeaza dupa un contur

regulat si stratul de fundatie se reface, la nivelul suprafetelor adiacente.

5ompactarea straturilor de fundatie se face, de obicei, cu utila$e, urmarindu-

se realizarea urmatoarelor conditii tehnice:

- viteza utila$elor de compactare va fi constanta si cat mai redusa;

- deplasarea utila$elor va fi liniara, fara serpuiri, opriri si porniri bruste;

- fasiile succesive de compactat trebuie sa se suprapuna cu min # cmlatime, pentru o buna innadire;

- nu este permisa intoarcerea utila$elor pe portiunile care se compacteaza

sau care au fost de curand compactate.

Atelierul de compactare poate fi alcatuit fie numai din rulouri vibratoare, fie

numai din compactoari cu pneuri, fie in sfarsit din cele doua tupuri de

utila$e.

3a compactarea straturilor din agregate naturale ne aglomerate cu un liant se

fac urmatoarele remarci:

-rulourile vibratoare actioneaza corect in ceea ce priveste densitatea medie si

densitatea la baza stratului;

-compactorii cu pneuri actioneaza pe ansamblul grosimii stratului, dar se

obtin densitati mai ridicate la suprafata stratului;

-cand se folosesc cele doua tipuri de compactori se recomanda sa fie folosit

la inceputul atelierului compactorii cu pneuri;din punct de vedere al

eficacitatii compactarii la baza stratului, actiunea ruloului vibrant, cand

lucreaza in fruntea atelierului, produce un fel de precompactare< formand

astfel un ecran care diminuiaza efectul compactoruli cu pneuri.

Compatarea straturilor de #undatie din &alast se realizeaza cu

compactoare vibratoare, compactoare cu pneuri sau, in lipsa acestora, cucompactoare cu rulouri netede.

5ompactarea cu a$utorul compactoarelor cu pneuri se recomanda pentru

materiale cu echivalentul de nisip de 210#*, iar cu compactoare vibratoare,

pentru materiale cu echivalentul de nisip de min0#*.

Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea

gradului de compactare "21"+* 4roctor modificat, pentru drumurile din clasele

tehnice I= si =, si "+1##* 4roctor modificat, pentru drumurile din clasele

tehnice I, II, III.

4entru obtinerea unui grad de compactare corespunzator, o contributieinsemnata o are si diri$area circulatiei pe intrega suprafata a fundatiei, diri$are ce se

obtine prin blocarea a&ei drumului.


) Maadaam

Stratul rutier denumit macadam, intalnit foarte des, este alcatuit din piatra

sparta monogranulara,sort 0#-! mm, asternuta in reprize si cilindrata pana la

fi&are, apoi impanata cu split, udata si cilindrata pana la inclestare, dupa care

urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau cu nisip( operatie cunoscuta subnumele de innoroirea cu material de agregatie) si cilindrarea umeda pana la fi&area

definitiva a pietrei in strat.

%acadamul se poate folosi ca imbracaminte sau ca strat de baza pentru

diverse tipuri de structuri rutiere. 5a strat de baza se poate utiliza in cadrul

imbracamintilor bituminoase si al pava$elor. %acadamul este folosit ca

imbracaminte pentru drumurile cu o intensitate a circulatiei incadrata in clasa de

trafic foarte usor (sub # osii de calcul de 2 9).

8upa cilindrare, grosimea macadamului folosit ca imbracaminte va fi de

minimum # cm, iar cea a macadamului folosit castrat de baza va fi de minimum +cm.

%acadamul trebuie e&ecutat pe o fundatie din balast, piatra sparta sau bloca$

din piatra sparta sau bolovani de rau.Indicata pentru fundatia de macadam este cea

din piatra sparta !-"#mm sau +#-2mm.

3atimea macadamului folosit ca imbracaminte rutiera trebuie sa depaseasca

pe ambele parti latimea partii carosabile cu #.2 m.

4rofilul transversal, in aliniament, se e&ecuta sub forma de acoperis cu doua

pante egale si cu racordare printr-un arc de cerc in treimea mi$locie, iar in curbe si

in zonele de amena$are aferente, profilul transversal va fi amena$at in functie de

viteza de proiectare.

4e strazi si alei se admite si e&ecutarea in profil transversal curb, avand

bombamentul >2#1>#, in functie de latimea strazii sau a aleii. 3a drumurile cu

o singura banda de circulatie sau cand asigurarea scurgerii apelor se face intr-o

singura parte, se poate e&ecuta un profil transversal cu panta unica.

In profilul tranversal, macadamul folosit ca imbracaminte, se e&ecuta cu

urmatoarele pante:

- ! * pentru drumuri si strazi in aliniament, avand cel putin doua benzi de

circulatie;

- 0 * pentru drumuri si strazi in aliniament, avand o singura banda decirculatie;

- !10 * pentru trotuare si alei, in functie de latimea acestora;

In profilul longitudinal, macadamul utilizat ca imbracaminte poate avea

declivitatile ma&ime variind intre 0 *, pentru viteza de proiectare de ## 9m>ora,

si + *, pentru viteza de proiectare de 2 9m>ora. 3a constructia drumurilor noi,

declivitatea nu poate depasi * decat in cazuri cu totul e&ceptionale.

4antele profilului transversal si declivitatile in profil longitudinal ale

macadamului folosit ca strat de baza vor avea aceleasi valori ca pantele

imbracamintei ce se va e&ecuta pe macadam.


).1. Materiale utili+ate

%aterialele care se folosesc la e&ecutarea macadamului sunt urmatoarele:

- piatra sparta normala 0#1! mm, care alcatuieste scheletul de rezistenta

al macadamului;

- split 12 mm si +1 mm, pentru impanarea si acoperirea stratuluide rezistenta;

- savura #1+ mm cand provine din roci dure si #1 cand provine din

calcare, intrebuintata ca material de agregatie pentru umplerea golurilor

care au ramas intre pietre. 3a nevoie se poate intrebuinta ca material de

agregatie si un balast #1/ mm amestecat cu un procent de nisip de

concasa$.

- apa, pentru stropirea agregatelor naturale (circa 2 * din masa totala a

agregatelor folosite).

Aceste materiale trebuie sa corespunda calitativ conditiilor impusematerialelor de constructie pentru drumuri.

Splitul, in general, trebuie sa aiba aceeasi natura petrografica si rezistenta ca

si piatra sparta folosita. In cazuri e&ceptionale se poate folosi si split care provine

din roci cu alta rezistenta decat piatra sparta (de e&emplu, la piatra sparta din calcar

dur se poate folosi split din roci eruptive sau metamorfice etc.).

Savura folosita ca agregat marunt trebuie sa aiba o buna capacitate de

legare-cimentare si cel putin 2# * granule peste mm. 5and piatra sparta folosita

are capacitate mica de legare-cimentare (de e&emplu, rocile bazaltice), se foloseste

o savura cu o capacitate mare de legare-cimentare (de e&emplu, calcar dur).

5antitatile de materiale, in stare uscata folosite pentru realizarea unui strat

de macadam utilizat ca imbracaminte sau ca strat de baza sunt prezentate in tabelul

urmator:

5antitatile de materiale necesare la e&ecutia macadamului

MaterialeMaadam #olosit a

im&raaminte

Maadam #olosit a

strat de &a+a

4iatra sparta, 9g>m /21+# 0#102

Split, 9g>m #10? 1#?

Savura sau balast, 9g>m !210#?? !#1!2??

alast sau savura, 9g>m 21+ 21+

Apa, l>m !#1!2 21!#

? 5and piatra sparta provine din roci de duritate mi$locie (calcare, gresii etc.)

consumul de split se reduce la +1 9g>msi respectiv, 01+ 9g>m, marindu-

se corespunzator consumul de piatra sparta.

?? %aterialul granular marunt poate fi alcatuit numai din savura sau balast,

ori dintr-un amestec in parti egale din aceste doua materiale.

In cazurile in care macadamul folosit ca strat de baza este dat in circulatie peo perioada mai mare de ! luni sau in cazul macadamurilor neprote$ate, folosite ca

imbracaminte, se prevad materiale de intretinere, folosindu-se de preferinta


split din sorturile +1 si 12 sau amestec +..2. In aceste situatii,

materialul se raspandeste pe masura necesitatilor.

3iantul la e&ecutarea macadamului este o pulbere minerala rezultata din

sfaramarea pietrelor, care, umezita, capata anumite proprietati de aglomerant.

).$. E%eutia maadamului

In vederea realizarii macadamului, piatra sparta de rezistenta (0#1! mm)

se asterne pe fundatia bine compactata, intr-un strat uniform. Asupra grosimii si

profilul transversal se e&ercita un control continuu cu sablon, rigla sau dreptar.

4iatra sparta se asterne intr-un strat de grosime cat mai uniforma, folosindu-se in

acest scop benzi-reper din agregatele naturale folosite, la cota prescrisa in proiect.

Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si suprafata ei sa

corespunda conditiilor de suprafatare stabilite, conditii care se verifica folosindu-se

dreptarul. 7rosimea de asternere a pietrei sparte va fi cu circa 2 * maimare decat grosimea prevazuta hpdupa cilindrare, procentul e&act stabilindu-se pe

baza de incercari pe santier, pe un sector e&perimental realizat inainte de inceperea

e&ecutiei.

8upa asternerea si nivelarea cantitatii de piatra prescrisa urmeaza

cilindrarea uscata pana la fi&area pietrelor, apoi se asterne splitul de impanare, de

obicei in doua reprize si se continua cilindrarea uscata pana cand si sortul de

acoperire se inclesteaza si se fi&eaza perfect.

5ilindrarea se incepe de la acostamente spre a&a drumului, pe fasii paralele,

suprapuse partial pe o latime de cca. #,# mm.

5ompactarea la inceput se face cu compactori usori (#1+#9),pentru a nu

sfarama piatra inca nefi&ata si apoi cu compactori mi$locii pana la fi&are.

4entru a evita valurirea stratului de macadam, compactoarele trebuie sa se

deplseze cu o viteza constanta si cat mai redusa (,2 9m>h).

neori pentru a usura compactarea stratului de rezistenta, se presara pe

suprafata in lucru 21 9g>mdin sortul de impanare.

mplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in

doua reprize, stropite si cilindrate concomitent, pana la fi&area definitiva (fig. 2.)

Antrenarea materialului de agregatie se face cu a$utorul apei. 5a materal de

agregatie se foloseste savura de aceeasi natura cu piatra de impanare. 3a nevoie se

poate intrebuinta ca material de agregatie si balastul #1./ mm amestecat cu un

anumit procent de nisip de concasa$. 4raful de piatra format, umectat are

capacitatea de legare.

%aterialul de agregatie se asterne in doua reprize, de cate #-2 9g>m, se

uda din abundenta cu apa si se fraca cu periile ca sa patrunda bine printre pietrele

macadamului. 5antitatea de apa necesara este de #-2 l>m. 5oncomitent cu

operatia de innoroire se continua cu compactarea, cu compactoare din ce in ce mai

grele. 5ompactarea se poate e&ecuta cu viteza mai mare, a$ungand la ! 9m>h.

3a sfarsitul acestei operatii, suprafata macadamului are interstitiile dintrepitre bine umplute si se prezinta ca un mozaic.


8upa terminarea innoroirii, suprafata macadamului se acopera cu un strat de

protectie, in grosime de - cm, format din savura sau balast #1/ mm si se da in

circulatie. atentie trebuie acordata diri$erii circulatiei pe intreaga latime a partii

carosabile pentru definitivarea uniforma a compactarii.

In cazul in care macadamul serveste ca strat de baza, pana la realizarea

straturilor de deasupra trebuie intretinut prin prin e&ecutarea urmatoarelor lucrari:-mentinerea curata a suprafetei prin indepartarea noroiului, frunzelor etc.;

-readucerea pe partea carosabila a savurii sau pietrisului de protectie aruncat

de circulatie pe acostamente

-repararea imediata cu split sau savura a degradarilor sau denivelarilor

aparute pe partea carosabila.

In cazul cand macadamul serveste ca strat de baza si este sub circulatie o

perioada mai mare de trei luni se prevede o intretinere cu split (2#..# t>9m>an).

Sub efectul traficului, a conditiilor climatice si a nerespectarii conditiilor

tehnice la e&ecutarea macadamului, pot aparea degradari premature, care se estinddestul de repede daca nu sunt remediate. 5auzele de nereusita sunt:

-stratul de fundatie insuficient compactat, genereaza tasari inegale si valuriri;

-punerea in opera a materialelor alterabile sau gelive;

-segregarea in timpul transportului sau la punerea in opera;

-folosirea materialelor de agregatie argiloase;

-asternerea stratului de impanare innainte ca pietrele din stratul de rezistenta

sa fie bine fi&ate;

-modul de compactare; pornirile si opririle bruste cat si viteza prea mare a

compactorului;

-insuficienta inchidere a suprafetei macadamului, realizandul permeabil cu

posibilitatea infiltrarii apei.

%acadamul ca imbracaminte, destinat unui trafic usor, prezinta

inconvenientele pietruirilor, adica praf pe timp uscat si noroi cu degradari pe timp

umed. 8e aceea se recomanda ca macadamul sa fie impermeabilzat sau prote$at cu

un strat impermeabil.

.

straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu

Documents