Strategii de comunicare eficientă

Unul dintre cele mai importante lucruri, in viata oricarui om, este comunicarea. Astfel ne putem transmite mesajele, ne putem face cunoscute ideile, putem lamuri neintelegerile si ajunge la armonie in relatiile noastre. Comunicarea este vehiculul care sta la baza relatiilor interumane si este fundamentul tuturor lucrurilor. .

Sigur, aproape ca a ajuns un cliseu, afirmatia: „comunicarea este cea mai importanta”. Si asta pentru ca o rostim cel mai adesea mecanic, fara sa o trecem prin noi..

Cei mai multi oameni considera ca a vorbi despre tot si toate cu cei din jur inseamna ca au o comunicare buna cu acestia. Confunda vorbirea fara substanta si scop, cu comunicarea. Sau auzirea cu ascultarea. Si apoi, sunt nedumeriti ori de cate ori nu se fac intelesi sau se instraineaza de cele mai dragi fiinte din viata lor.

Fiecare fiinta umana doreste sa fie ascultata, iar cand nu este, are senzatia ca nu este importanta si isi intareste convingerea ca nu este sufiecnt de buna, de importanta, etc. Toti avem nevoie sa fim ascultati. Si atunci, de ce foarte putini ascultam?.

De cate ori nu ne-am prefacut ca ascultam pe cineva, dand din cap aprobator sau scotand niste interjectii din cand in cand, pentru a-i da senzatia ca suntem acolo, cand de fapt eram cu gandul in cu totul alta parte si faceam cu totul altceva in acest timp? De cate ori nu s-a intamplat sa ni se transmita un mesaj, pe care l-am inteles gresit, iar asta ne-a afectat relatiile si rezultatele in viata?.

Asadar, ce este necesar sa facem, pentru o comunicare eficienta?.

Cel mai important este sa invatam sa ascultam. O buna comunicare incepe cu o buna ascultare.

Sa fim prezenti, cand cineva vorbeste cu noi. Adica sa ascultam activ, sa fim atenti la mesajul pe care doreste sa ni-l comunice .

Sa pastram contactul vizual. Asta ne ajuta sa fim efectiv parte din conversatie si sa cream un spatiu, care-i confera incredere iterlocutorului.

Sa evitam sa-l intrerupem pe cel care vorbeste , iar cand dorim sa o facem, sa cerem permisiunea.

Sa ne oprim din orice activitate care ne-ar putea distrage atentia si sa inlaturam orice stimul perturbator (ex. inchidem televizorul)

Sa fim creativi in conversatie, adica, in timp ce ascultam, sa renuntam la judecati si prejudecati, idei fixe sau manipulare si sa fim in lumea celui care ne vorbeste, acceptand punctul lui de vedere.

Sa fim oglinda celui care vorbeste, reformuland ceea ce am inteles. Sa avem curajul de a amana conversatia, in cazul in care suntem preocupati de

altceva si nu putem fi prezenti suta la suta . Sa oprim fluxul gandurilor proprii, pentru a putea fi acolo, total, pentru cel care ne

vorbeste. Sa evitam sa completam frazele incepute de interlocutorul nostru.

Sa ne concentram pe imaginea de ansamblu, fara a pune o multime de intrebari despre detalii nesemnificative .

Sa renuntam la a avea dreptate cu tot dinadinsul si a impune un punct de vedere (pe principiul „eu am solutia”) . Aceasta abordare ucide posibilitatile infinite care exista.

Sa renuntam la a-l invalida si critica pe cel din fata noastra („nu ai facut bine, mereu procedezi asa, nu-mi vine sa cred ca ai facut asta, este complet gresit, etc”). Intr-un spatiu in care cineva se simte mic si neinsemnat, nu mai e loc de creativitate, deci nici de solutii, ci doar de aparare si rezistenta.

Sa fim generosi. Ascultarea adevarata este un act generos.

.Practicati si voi acest gen de ascultare si fiti prezenti la felul in care se schimba lucrurile in viata voastra. Va promit ca relatiile voastre si toate domeniile vietii se vor imbunatati in mod uimitor..