strategia sectorială de cheltuieli in domeniul...

1

Strategia sectorială de cheltuieli in domeniul ocrotirii sănătăţii, 2017-2019

1. ANALIZA SECTORULUI ŞI TENDINŢELE PRINCIPALE

Prezentarea generală a sectorului

Ministerului Sănătăţii, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice în domeniul sănătăţii, este responsabil

de elaborarea politicilor publice sectoriale şi în particular a Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul ocrotirii sănătăţii,

precum şi de asigurarea realizării acestora. Ministerul are misiunea de a asigura îmbunătăţirea sănătăţii publice prin consolidarea

sistemului de sănătate, asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate şi cost-eficiente, protecţia împotriva

riscurilor financiare asociate cu serviciile de sănătate, îmbunătăţirea receptivităţii sistemului la necesităţile, preferinţele şi

aşteptările adecvate ale populaţiei, precum şi susţinerea şi promovarea intervenţiilor de prevenţie, protecţie, promovare a

sănătăţii şi prin oferirea posibilităţilor de alegere a unui mod de viaţă sănătos.

În condiţiile unui sistem al sănătăţii bazat în mare parte pe asistenţa medicală spitalicească şi a unei insuficienţe de resurse,

eforturile Guvernului sunt îndreptate spre reformarea acestuia, asigurarea accesului populaţiei la servicii de sănătate şi

îmbunătăţirea calităţii acestora. În anul 2004, odată cu implementarea sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală,

au fost redefinite mecanismele de finanţare şi redirecţionare a resurselor financiare spre domeniile de importanţă şi eficienţă

majoră.

Structura instituţională a sectorului sănătăţii

Ministerul Sănătăţii (MS)

Asociaţia Curativă Sanatorială

şi de Recuperare a Cancelariei

de Stat

Compania Naţională de

Asigurări în Medicină

(CNAM)

Unităţi Administrativ

– Teritoriale

Ministerul Sănătăţii este organul central de specialitate al

administraţiei publice în domeniul

sănătăţii, responsabil de elaborarea

politicilor publice şi a strategiilor în

domeniul sănătăţii.

Finanţarea activităţii Ministerului

se efectuează din contul bugetului

de stat, în conformitate cu legislaţia

în vigoare.

În activitatea sa Ministerul se

călăuzeşte de Constituţia Republicii

Moldova, hotărîrile şi dispoziţiile

Guvernului, şi de Regulamentul

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi

efectivului limită ale aparatului

central al acestuia (Hotărîrea

Guvernului nr. nr.397 din 31 mai

2011).

Asociaţia este o instituţie publică, fondată şi subordonată Cancelariei

de Stat.

Entitatea asigură eficientizarea

procesului de coordonare a

activităţii curativ-profilactice şi

administrative a instituţiilor

Asociaţiei, inclusiv a celor

amplasate pe teritoriul Ucrainei.

În activitatea curativ-profilactică

se călăuzeşte de Hotărîrea

Guvernului 927/31.12.2009 “Cu

privire la aprobarea

Regulamentului Asociaţiei

Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat”

şi de actele normative ale

Ministerului Sănătăţii.

CNAM este o instituţie de stat autonomă, de

nivel naţional, care

dispune de personalitate

juridică şi desfăşoară

activităţi nonprofit în

domeniul asigurării

obligatorii de asistenţă

medicală, fondată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

950 din 7 septembrie

2001 în scopul

implementării Legii cu

privire la asigurarea

obligatorie de asistenţă

medicală nr.1585-XIII

din 27 februarie 1998.

Structura teritorială de asistenţă medicală se

constituie de

Administraţia Publică

Locală (APL) în

coordonare cu MS.

Activitatea Instituţiilor

Medico-sanitare Publice

(IMSP) este subordonată

în plan administrativ – Consiliului

raional/municipal/sătesc,

iar în plan metodologic

– Ministerului Sănătăţii.

2

Instituţiile finanţate de la bugetul

de stat şi/sau din mijloace

speciale

Centrul de excelenţă în medicină

şi farmacie „Raisa Pacalo”

Colegiul de Medicină, or.Orhei

Colegiul de Medicină, mun.Bălţi

Colegiul de Medicină, or.Cahul

Colegiul de Medicină,

or.Ungheni

Centrul de Educaţie Medicală

continuă a personalului medical şi

farmaceutic cu studii medii

Cabinetul Instructiv-Metodic

Republican

Centrul Naţional de Sănătate

Publică

Centrul de sănătate publică, mun.

Chişinău

Centrul de sănătate publică,

mun.Bălţi

Centrul de sănătate publică, r-nul

Anenii Noi


Basarabeasca


Briceni


Cahul


Cantemir

Centrul de sănătate publică, r-nul Călăraşi


Căuşeni


Cimişlia


Criuleni


Donduşeni


Drochia


Edineţ


Făleşti


Floreşti


Glodeni


Hînceşti

Centrul de sănătate publică, r-nul Ialoveni


Leova


Nisporeni


Instituţiile cu autofinanţare,

nonprofit

Instituţia medico-sanitară publică

Spitalul Republican al Asociaţiei

Curativ-Sanatoriale şi de

Recuperare;

Instituţia medico-sanitară publică

Policlinica Asociaţiei Curativ-

Sanatoriale şi de Recuperare;

Întreprinderea de Stat “Medisan” a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi

de Recuperare cu întreprinderile

sale afiliate:

Sanatoriul “Moldova”

(Truscaveţ);

Sanatoriul “Sănătate”

(Sergheevca).

Centrul de reabilitare pentru copii

din satul Ivancea, raionul Orhei

Institutul de Medicină Urgentă

Centrul Republican de Diagnosticare Medicală

Spitalul Dermatologie şi Maladii

Comunicabile

Dispensarul Republican de

Narcologie

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Institutul de Ftiziopneumologie

“Chiril Draganiuc”

Institutul de Cardiologie

Institutul Mamei şi Copilului

Institutul Oncologic

Policlinica Stomatologică

Republicană

Spitalul Clinic Republican

Spitalul Clinic de Psihiatrie

Spitalul Clinic de Traumatologie

şi Ortopedie

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase

“Toma Ciorbă”

Spitalul Clinic al Ministerului

Sănătăţii

Spitalul de Psihiatrie, mun.Bălţi

Centrul Naţional de Asistenţă

Medicală Urgentă Prespitalicească

Spitalul de Psihiatrie şi

Ftiziopneumologie Orhei

Universitatea de Stat de Medicină

şi Farmacie „Nicolae

Testemiţanu”

Consiliul Naţional de Evaluare şi

Acreditare în Sănătate

Clinica stomatologică Orhei

Clinica Stomatologică Teleneşti

Unitatea de coordonare,

implementare şi monitorizare a

proiectelor în domeniul sănătăţii

Comitetul Naţional de Expertiză

CNAM are 7 agenţii

teritoriale:

Agenţia Teritorială

Centru, mun. Chişinău


Nord-Vest, mun. Bălţi


Nord-Est, or. Soroca


Vest, or. Ungheni


Sud-Vest, or. Cahul


Sud-Est, or. Căuşeni


Est, or. Orhei

Agenţiile teritoriale au

statut de filială şi

reprezintă CNAM în limitele împuternicirilor

ce le revin şi îşi

desfăşoară activitatea cu

respectarea principiului

teritorial. Fondarea,

reorganizarea sau

lichidarea agenţiilor

teritoriale sunt

competenţe ale CNAM.

Direcţia Sănătăţii a

Consiliului municipal

Chişinău;

Secţia Sănătate a

Primăriei municipiului

Bălţi;

Direcţia Sănătăţii a UTA

Găgăuzia;

IMSP spitalele raionale;

IMSP Centrele

Medicilor de Familie;

IMSP Centrele de

Sănătate.

3

Ocniţa


Orhei


Rezina


Rîşcani

Centrul de sănătate publică, r-nul Sîngerei


Soroca


Străşeni


Şoldăneşti


Ştefan Vodă


Taraclia


Teleneşti


Ungheni


Ceadîr-Lunga


Comrat


Vulcăneşti

Centrul de plasament şi reabilitare pentru copii de vîrstă

fragedă, mun.Chişinău

Centrul de plasament temporar şi

reabilitare pentru copii, mun.Bălţi

Centrul de recuperare pentru

copii “Ceadîr-Lunga”

Centrul ftiziopneumologic de

reabilitare pentru copii “Corneşti”

Centrul ftiziopneumologic de

reabilitare pentru copii “Tîrnova”

Centrul de reabilitare pentru copii “Sergheevca”, or. Sergheevca,

Ucraina

Centrul Naţional de Management

în Sănătate

Centrul Naţional de Medicină

Sportivă “Atletmed”

Centrul Naţional de Transfuzie a

Sîngelui

Centrul de Medicină Legală

Centrul republican de reabilitare

pentru copii

Agenţia de Transplant

Centrul de reabilitare pentru copii

din s. Ivancea, r-nul Orhei

Etică a Studiului Clinic

În anul 2015 numărul lucrătorilor medicali în sector a fost de 13.012 de medici şi de 24.602 de lucrători medicali cu studii medii.

Sursele de finanţare şi subprograme

Subprogramele din sectorul sănătăţii sunt finanţate din următoarele surse principale:

4

- Bugetul de Stat (BS);

- Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM);

- Bugetele autorităţilor administrativ teritoriale;

- Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare oferită de către partenerii externi pentru dezvoltare.

Ponderea principală din cuantumul resurselor financiare destinate sectorului sănătăţii în 2015 revine mijloacelor transferate de la

bugetul de stat, care constituie 53%, urmată de primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime procentuală şi

cele în sumă fixă (45%). Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale constituie 2% din resursele financiare din sector.

Pentru 2015, cheltuielile per capita în sănătate constituie 1817 de lei (cu 159 de lei mai mult în comparaţie cu cheltuielile de sănătate per capita în 2014), pe când în ţările vecine acestea sunt de 2-3 ori mai mari, iar media în UE este de circa 18 ori mai

mare. În aceste condiţii, sistemul de sănătate al Republicii Moldova trebuie să asigure servicii de calitate pentru toată populaţia

şi să sporească echitatea în finanţarea serviciilor de sănătate. Pentru atingerea acestor obiective este nevoie de continuat

reformele iniţiate în mai multe domenii ale sistemul sănătăţii.

Cea mai mare parte a mijloacelor financiare aprobate pentru anul 2016 au revenit prestării servicii în asistenţă medicală

spitalicească-49,5%, urmat de intervenţiile în asistenţa medicală primară-33,8 %, în programe naţionale şi speciale în domeniul

ocrotirii sănătăţii-6,1%, în sănătatea publică cu 2,7.% din mijloace în dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor în domeniul

ocrotirii sănătăţii – 1,91%,din resurse.

Ponderea bugetului sectorial din bugetul public naţional a constituit 13.9% în 2015. Ponderea cheltuielilor publice pentru

sistemul sănătăţii în PIB este de 5,3%. Ministerul Sănătăţii a întreprins acţiuni concrete pentru menţinerea nivelului de finanţare

în termeni reali a sectorului sănătăţii din fondurile publice. Astfel, cheltuielile publice sectoriale planificate pentru 2015

constituie 6455.8 mln. lei, cu 565.1 mln. lei mai mult, în comparaţie cu 2014 (Figura 1).

În conformitate cu Clasificaţia programelor aprobată de Ministerul Finanţelor, Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul

sănătăţii cuprinde 17 subprograme, pe domenii prioritare de intervenţie.

Nr. Subprograme

Ponderea în

totalul

cheltuielilor

sectorului,

2017, %

Indicatori de performanţă

1. Politici şi management în domeniul ocrotirii sănătăţii

0,18

1. Ponderea cheltuielilor guvernamentale în cheltuielile

totale de sănătate; 2. Cheltuielile publice de sănătate per capita;

3. Ponderea actelor normative elaborate conform planului

de activitate a MS.

2. Administrare a fondurilor asigurării

obligatorii de asistenţă medicală 1,14

1. Gradul de acoperire cu AOAM.

2. Ponderea bugetului executat de către CNAM faţă de cel

aprobat.

3. Monitorizare, evaluare a sistemului de

sănătate şi management al calităţii 0,51

1. Baza de date a resurselor umane funcţională;

2. Mecanism de control al calităţii datelor implementat;

3. Ponderea IMSP ce operează cu fişa electronică a

pacientului.

4.Sistem naţional de Audit medical intern/extern

implementat

4. Sănătate publică 2,64

1. Rata de completare cu personal medical al SSSSP;

2. Ponderea investigaţiilor de laborator efectuate din cele

planificate.

5. Programe naţionale şi speciale în

domeniul ocrotirii sănătăţii 4,89

1. Rata succesului tratamentului în TB; 2. Numărul de persoane care trăiesc cu HIV şi primesc

TARV.

3. Numărul pacienţilor care au beneficiat de tratament

specific după tipuri de tratament.

6. Sănătatea mamei şi copilului

Cheltuielile pentru mamă şi copil sunt

incluse în toate tipurile de asistenţă medicală

1. Numărul de beneficiari ai serviciului regionalizat de

reanimare şi terapie intensivă pediatrică;

2. Numărul de beneficiari ai serviciului de diagnosticare şi

supraveghere a nou-născutului.

5

7. Asistenţă medicală primară 27,30

1. Numărul mediu de vizite la medicul de familie la 1

locuitor;

2. Numărul medicilor de familie la 10 mii locuitori;

3. Rata adulţilor cu hipertensiune arterială a căror tensiune

arterială este sub control.

8. Îngrijiri medicale comunitare şi la

domiciliu 0,13

1. Numărul de prestatori de servicii medicale comunitare şi

la domiciliu;

2. Numărul de beneficiari ai serviciilor medicale

comunitare şi la domiciliu.

9. Asistenţă medicală specializată de

ambulatoriu 6,00

1. Numărul mediu de vizite la medicii specialişti de profil;

2. Numărul sportivilor supuşi examenului medical.

10. Asistenţă medicală urgentă

prespitalicească 6,96

1. Numărul de solicitări deservite la 1000 populaţie;

2. Numărul de echipe de AMU la 10 mii locuitori.

11. Asistenţă medicală spitalicească 42,23

1. Durata medie de utilizare a patului; 2. Numărul de paturi spitaliceşti pentru îngrijiri acute;

3. Rata spitalelor publice din Chişinău, care se află sub

administrare comună;

4. Numărul spitalelor regionale instituite.

12. Servicii medicale de înaltă performanţă 2,67

1. Numărul serviciilor medicale de înaltă performanţă;

2. Ponderea persoanelor asigurate cu servicii medicale de

înaltă performanţă din numărul total de solicitanţi.

13. Asistenţă medicală de reabilitare şi

recuperare 1,88

1. Numărul cazurilor tratate / reabilitate;

2. Numărul pacienţilor selectaţi pentru acordarea

serviciilor de reabilitare.

14. Medicină legală 0,47

1. Numărul expertizelor medico-legale efectuate;

2. Numărul investigaţiilor efectuate în laboratorul toxico-

narcologic;

3. Numărul de analize ADN efectuate.

15. Management raţional al medicamentelor

şi dispozitivelor medicale 0,71

1. Registrul de stat al dispozitivelor medicale elaborat;

2. SIA evidenţa circulaţiei medicamentelor creat şi implementat;

3. Mecanism de achiziţionare centralizată a dispozitivelor

medicale creat.

16. Management al fondului de rezervă al

asigurării obligatorii de asistenţă medicală 0,74

1. Ponderea resurselor fondului de rezervă alocate pentru

acoperirea cheltuielilor legate de prestarea serviciilor

medicale curente ce depăşesc volumul planificat de

Normele metodologice pe anul respectiv;

2. Ponderea resurselor fondului de rezervă distribuite altor

fonduri de AOAM decât fondul de bază.

17. Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor

în domeniul ocrotirii sănătăţii 1,55

1. Numărul de instituţii renovate/ reconstruite;

2. Numărul de instituţii dotate/reparate;

3. Numărul de mijloace de transport procurat.

Performanţele sistemului sănătăţii

Deşi au fost întreprinse un şir de reforme în sector pe parcursul ultimului deceniu, proporţia finanţării sistemului este sub nivelul

anilor 90. Principalii indicatori de sănătate a populaţiei au suferit unele schimbări în comparaţie cu anii `90 şi sunt determinaţi de

factori economici, sociali şi de mediu. Nivelul natalităţii redus şi al mortalităţii în creştere, în comun cu fenomenul migra ţiei

populaţiei, au contribuit la scăderea considerabilă a sporului natural în perioada 2000-2010, revenind la zero în ultimii doi ani.

Mortalitatea infantilă este în continuă descreştere atingând cifra de 9.7 decese la 1000 copii născuţi vii în 2015, ţinta ODM

pentru 2015 fiind 13.3 decese la 1000 copii născuţi vii. Mortalitatea maternă a înregistrat în 2015 valoarea de 31.1 cazuri de

deces matern la 100 de mii de născuţi vii, comparabila cu 2014 când au fost înregistrate 15.5 decese materne la 100 mii copii

născuţi vii.

Cauzele principale ale mortalităţii rămân a fi bolile cardiovasculare şi neoplasmele, urmate de maladi ile digestive, traume şi

otrăviri, şi maladiile aparatului respirator (Figura 2). Ponderea acestor cinci cauze principale constituie circa 90% din totalul deceselor la nivel naţional.

În ultimii ani numărul medicilor în sector este în creştere,13012 de medici în 2015, comparativ cu 12783 de medici în anul 2009,

însă numărul lucrători medicali cu studii medii este în descreştere de la 27449 de persoane în 2009 la 24602 de lucrători medicali

cu studii medii în 2015.

6

Totodată, gradul de asigurare cu medici la 10.000 locuitori este mai înalt comparativ cu nivelul mediu european, însă gradul de

asigurare cu personal cu studii medii este mai mic faţă de cel european (36,6 medici la 10.000 locuitori în Republica Moldova

faţă de 32.3/10.000 locuitori în UE şi 69,2 /10.000 locuitori pentru lucrători medicali cu studii medii în RM faţă de 77.5/10.000

locuitori în UE). În ceia ce priveşte gradul de asigurare a populaţiei cu medici de familie constatăm, că există o diferenţă

accentuată – 4.9/10.000 locuitori pentru RM (în scădere de la 5.4 în 2009) faţă de 8.5/10000 pentru UE. Acest fapt poate servi

drept unul din factorii care afectează accesul şi calitatea serviciilor medicale la nivel primar şi, ca urmare, afectează ind icatorii

de sănătate. Distribuirea teritorială neuniformă se manifestă prin insuficienţa cadrelor medicale preponderent în mediul rural în

comparaţie cu cel urban.

Problemele principale

Problemele şi provocările cheie cu care se confruntă sistemul sănătăţii sunt următoarele:

- Acoperirea insuficientă a populaţiei cu asigurări obligatorii de asistenţă medicală (AOAM);

- Incidenţa şi mortalitatea înaltă prin boli cronice nontransmisibile, creşterea incidenţei maladiilor mintale şi insuficienţa

măsurilor de prevenire a acestora;

- Situaţia nefavorabilă cu privire la maladiile infecţioase şi parazitare, incidenţa înaltă prin HIV, ITS, TB ş.a.;

- Acces inechitabil la servicii de calitate în asistenţa medicală primară, secundară şi terţiară;

- Eficienţă scăzută a prestatorilor de asistenţă medicală spitalicească şi dublarea serviciilor la nivel secundar şi terţiar;

- Ponderea mare a instituţiilor medicale cu o infrastructură deplorabilă.

- Insuficienţă majoră a tehnologiilor medicale contemporane la nivel regional pentru tratamentul invaziv al bolii

ischemice cronice şi complicaţiilor ei (infarct miocardic acut) şi accidentelor vasculare cerebrale;

- Mecanismele de plată a prestatorilor de servicii medicale nu au la bază performanţa realizată de către aceştia;

- Exodul specialiştilor şi distribuirea neuniformă a cadrelor medicale.

Priorităţi şi obiective

1. Promovarea şi educarea de timpuriu a modului sănătos de viaţă.

2. Ajustarea cadrului legislativ şi normativ la aquis-ul comunitar, aprobarea Codului sănătăţii ca document de bază al

sistemului ocrotirii sănătăţii.

3. Dezvoltarea sistemelor informaţionale integrate în sănătate, lansarea reţetei electronice, aprobarea şi implementarea

Strategiei e-Sănătate.

4. Modernizarea serviciului de supraveghere de stat a sănătăţii publice, cu accent pe regionalizare, promovarea modului

sănătos de viaţă, asigurarea protecţiei populaţiei împotriva riscurilor pentru sănătate şi coordonarea la nivel local.

5. Implementarea legislaţiei privind controlul tutunului, aprobarea pachetului de legi privind controlul alcoolului, creşterea

accizelor pentru produsele din tutun şi băuturile alcoolice.

6. Modernizarea asistenţei medicale primare şi a celei de ambulatoriu, cu accent pe maladiile netransmisibile, planificarea

familiei, serviciile comunitare şi sănătatea mintală.

7. Regionalizarea serviciilor spitaliceşti de înaltă performanţă, instituirea managementului comun pentru unele spitale din

mun. Chişinău, delimitarea paturilor acute de paturile cronice de reabilitare, geriatrice şi pentru îngrijiri de lungă durată.

8. Dezvoltarea serviciilor de reabilitare medicală.

9. Consolidarea serviciului de asistenţă medicală urgentă prespitalicească, sporirea coordonării, reducerea fragmentărilor în

domeniu.

10. Implementarea unui model comportamental în relaţia medic-pacient, bazat pe încredere, respect reciproc, participare şi

colaborare.

11. Amplificarea prevenirii şi controlului bolilor infecţioase (TBC, HIV/SIDA, hepatite virale) şi maladiilor dirijate prin

imunoprofilaxie.

12. Perfecţionarea mecanismului de compensare a medicamentelor şi extinderea substanţială a listei de medicamente

compensate.

13. Revizuirea mecanismului şi a standardelor de acreditare a instituţiilor medicale şi farmaceutice, cu accent pe calitatea

serviciilor şi performanţă.

14. Revizuirea categoriilor de populaţie asigurate de stat în vederea subvenţionării focusate a categoriilor socialmente

vulnerabile.

15. Orientarea pachetului de servicii medicale de bază către serviciile cost-eficiente, cu impact major asupra sănătăţii

populaţiei, prin implementarea Protocoalelor clinice bazate pe dovezi şi a Procedurilor Standard de Operare.

16. Sporirea ponderii populaţiei contributive, prin includerea tuturor angajaţilor în lista plătitorilor de prime de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală.

7

17. Asigurarea contractării strategice din fondurile publice de sănătate în conformitate cu obiectivele politicilor din

domeniul sănătăţii.

18. Fortificarea asistenţei medicale acordate femeilor şi copiilor.

19. Finanţarea prestatorilor de servicii medicale în bază de rezultate şi performanţe, fortificarea mecanismului de plată

bazat pe DRG.

20. Optimizarea modelului de salarizare a personalului medical şi implementarea plăţii pentru performanţă. Introducerea

certificării activităţii profesionale.

21. Revizuirea politicilor de formare a preţurilor la medicamente şi de achiziţionare a acestora din mijloacele publice.

22. Modernizarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare publice. Sporirea rolului autorităţilor publice locale

în modernizarea instituţiilor din teritoriu.

23. Dezvoltarea mecanismelor durabile de cooperare intersectorială şi promovarea integrării aspectelor de sănătate în toate

politicile statului.

Figura 1. Nivelul de finanţare al sectorului sănătăţii din bugetul public (mln. lei) şi ponderea din PIB şi BPN (2000-2015)

Figura 2. Mortalitatea generală după cauzele principale de deces (la 100 000 loc.), anii 2005-2015

517 612905 1105

13391572

21122628

33913847 3997 4261

4763 5227

5891

6456

3,2 3,2

4,0 4,0 4,2 4,2

4,7 4,95,4

6,4

5,65,2

5,45,2 5,3 5,3

0

1

2

3

4

5

6

7

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Bugetul public naţional al ocrotirii sănătăţii (mln lei) % în PIB

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

altele

bolile respiratorii

traume şi orăviri

bolile digestive

tumori

bolile circulatorii

8

1. Analiza programelor de cheltuieli pentru sectorul ocrotirea sănătăţii

Situaţia curentă/

obiective de politici pe termen mediu Priorităţi de politică pe termen mediu

Costurile acţiunilor pe ani (mii lei) Indicatori de

monitorizare 2017 2018 2019

Subprogramul 1 „Politici şi management în domeniul ocrotirii sănătăţii” include elaborarea politicilor în domeniul sănătăţii, monitorizarea implementării, evaluarea acestora şi asigurarea

planificării strategice în sistemul sănătăţii. Activităţile din acest subprogram sunt realizate de către aparatul central al Ministerului Sănătăţii.

Scopul principal al acestui subprogram este: politici publice de dezvoltare a sistemului de sănătate pe termen lung, mediu şi scurt elaborate.

A. Probleme cheie:

Prezenţa lacunelor în cadrul normativ

privind organizarea şi reglementarea

sistemului sănătăţii şi sănătăţii publice

B. Obiective de politici pe termen mediu:

• Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi normativ

privind organizarea şi reglementarea

sistemului şi a serviciilor de sănătate şi a

sănătăţii publice conform Planului de

activitate al Ministerului Sănătăţii.

• Alinierea legislaţiei naţionale în domeniul

sănătăţii la acquis-ul comunitar, inclusiv aprobarea Codului Sănătăţii şi ajustarea

Cadrului normativ aferent.

• Implementarea Strategiei de dezvoltare a

resurselor umane din sistemul sănătăţii pentru

anii 2016-2025

.

A. Acţiuni curente:

1. Elaborarea şi îmbunătăţirea cadrului normativ privind

organizarea şi reglementarea sistemului şi a serviciilor de sănătate

şi a sănătăţii publice, inclusiv în corespundere cu legislaţia

comunitară şi recomandările OMS

2. Monitorizarea aplicării unui management modern al resurselor

umane în sistemul de sănătate pentru asigurarea cu personal

medical profesionist

B. Acţiuni ce duc la o utilizare mai eficace şi eficientă a

resurselor:

3. Implementarea Sistemului Informaţional de Gestiune a

Documentelor şi Înregistrărilor Autorităţilor Publice Centrale (SIGEDIA)

C. Acţiuni nou identificate:

4. Modificarea sistemului de salarizare a angajaţilor din cadrul

Sectorului bugetar

1.1 Ponderea cheltuielilor guvernamentale în

cheltuielile totale de

sănătate constituie 48,5%

1.2 Cheltuielile publice

de sănătate per

capitaconstituie1941 lei

1.3 85% din actele

normative elaborate

conform planului de

activitate a MS sunt

aprobate

1.4 100% acte normative

comunitare conform

PAAA sunt transpuse în

legislaţia naţională

1.5 Codul Sănătăţii

aprobat

2.1. 60% de tineri

specialişti (absolvenţi în

anul de raportare) sunt

angajaţi în câmpul muncii

3.1 Sistem Informaţional

funcţional

4.1 Sistem de salarizare a

angajaţilor din cadrul

Sectorului bugetar

modificat

Total pe subprogramul 1 12.354,2 12.410,3 12.470,3

Subprogramul 2 „Administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală” include implementarea politicilor în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală,

contractarea serviciilor medicale şi farmaceutice, planificarea veniturilor şi cheltuielilor. Activităţile din acest subprogram sunt realizate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

9

Situaţia curentă/




Scopul principal al acestui subprogram este: gestionarea eficientă a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi accesul populaţiei asigurat la serviciile de sănătate de calitatea şi

volumul prevăzut de Programul unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

A. Probleme cheie:

Acoperirea insuficientă a populaţiei cu

asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Utilizarea resurselor pentru serviciile

medicale prestate nu a atins eficienţă

maximă, pentru că prestatorii de servicii

medicale spitaliceşti şi specializate de ambulator nu sunt contractaţi de CNAM în

baza performanţei realizate.

Nivelul redus de satisfacţie a beneficiarilor

sistemului AOAM (acces la serviciile

medicale şi calitatea acestora).


Asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor

asigurate.

Asigurarea accesului şi îmbunătăţirea

calităţii serviciilor medicale.

Asigurarea dezvoltării durabile a FAOAM şi creşterea acoperirii populaţiei cu AOAM.

Eficientizarea capacităţilor instituţionale ale

CNAM.


1. Gestionarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă

medicală

2. Organizarea campaniilor de informare a populaţiei din grupurile

ţintă despre necesitatea şi obligativitatea deţinerii poliţei de

asigurare medicală (Strategia de dezvoltare a sistemului de

sănătate 2008-2017 HG 1471/2007).


resurselor:

3. Elaborarea şi încorporarea seturilor standarde de indicatori de

calitate/performanţă în contractele cu prestatorii de servicii şi

asigurarea legăturii dintre rezultate şi plăţile stimulatorii (Strategia

de dezvoltare instituţională a Companiei naţionale de asigurări în

medicină pentru 2016-2020, aprobată de Consiliul de

Administraţie 15.12.2015).


4. Elaborarea şi implementarea Sistemului informaţional ”e-

prescrpţie”.

5. Elaborarea şi implementarea Sistemului informaţional ”Evidenţa

persoanelor neasigurate”.

6. Reingineria Sistemului informaţional ”Asigurare Obligatorie de

Asistenţă Medicală”

7. Elaborarea indicatorilor de calitate în baza cărora vor fi evaluate

IMS.

8. Includerea angajaţilor structurilor de forţă în sistemul AOAM.

9. Îmbunătăţirea mecanismului de aplicare a principiului solidarităţii la colectarea veniturilor în FAOAM din achitarea

primelor de către persoane neangajate şi autoangajate.

10. Revederea surselor de venit din care se calculează primele de

1.1 Gradul de acoperire

cu AOAM constituie 85,8%

1.2 Numărul de persoane fizice asigurate în mod

individual este de 47000

2.1 Numărul campaniilor

de informare organizate

3.1. Seturi standarde de

indicatori de calitate/performanţă

elaboraţi şi încorporaţi.

4.1. Sistem informaţional

elaborat şi implementat

5.1. Sistem informaţional elaborat şi

implementat

6.1. Sistem informaţional actualizat

7.1 Set de indicatori elaboraţi.

8.1 Cadru normativ

modificat

9.1 Act normativ aprobat

10.1 Act normativ

aprobat

10

Situaţia curentă/




asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

11. Dezvoltarea principiilor şi metodologiilor de audit al codificării

în instituţiile care prestează asistenţă medicală spitalicească,

finanţate prin sistemul de plată DRG

12. Evaluarea satisfacţiei persoanelor asigurate.

11.1. Numărul

controalelor de audit

efectuate

12.1. Raport de evaluare a satisfacţiei persoanelor

asigurate efectuat


Subprogramul 3 „Monitorizare, evaluare a sistemului de sănătate şi management al calităţii”: include colectarea datelor, analiza, monitorizarea şi evaluarea proceselor demografice, a

morbidităţii, mortalităţii, determinantelor sănătăţii, activităţii instituţiilor medicale şi utilizării resurselor din domeniul1 sănătăţii. Activităţile din acest subprogram sunt realizate de către Centrul

Naţional de Management în Sănătate, direcţiile/secţiile teritoriale de sănătate şi Comisiile de specialitate ale Ministerului sănătăţii.

Scopul principal al subprogramului este: capacităţi fortificate ale autorităţilor sanitare de monitorizare şi evaluare a proceselor şi fenomenelor din domeniul sănătăţii.

A. Probleme cheie:

Sisteme fragmentate de colectare a datelor şi

dublare a datelor colectate

Necorespunderea seturilor de date colectate

cu cerinţele de raportare a organismelor

internaţionale

Capacitatea redusă în analiza datelor în domeniul sănătăţii


Modernizarea către finele anului 2017 a

sistemului informaţional de colectare şi

monitorizare a indicatorilor din domeniul

sănătăţii.

Dezvoltarea către anul 2019 a capacităţilor

personalului subdiviziunilor Centrului

Naţional de Management în Sănătate în

domeniul analiza şi planificarea resurselor

umane din sistemul de sănătate

Fortificarea capacităţii angajaţilor Centrului

Naţional de Management în Sănătate în

analiza şi evaluarea evidenţelor/statisticilor

din sistemul de sănătate.

Eficientizarea şi optimizarea fluxurilor

informaţionale în sectorul sănătăţii

Implementarea a 60 protocoale clinice şi


1. Colectarea datelor în baza formularelor statistice, analiza şi

elaborarea anuarului statistic

2. Fortificarea capacităţilor de analiză a colaboratorilor secţiei

Conturi Naţionale în Sănătate din cadrul CNMS pentru elaborarea

raportului în CNS (Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate

2008-2017 HG 1471/2007).

3. Gestionarea bazei de date a resurselor umane din sistemul sănătăţii şi integrarea lui cu alte sisteme informaţionale

automatizate (Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate

2008-2017 HG 1471/2007).

4. Elaborarea, actualizarea şi monitorizarea implementării

Protocoalelor clinice (Strategia de dezvoltare a sistemului de

sănătate 2008-2017 HG 1471/2007).


resurselor:

5. Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de control al

calităţii datelor furnizate (Strategia de dezvoltare a sistemului de

sănătate 2008-2017 HG 1471/2007).


6. Elaborarea şi promovarea pentru adoptarea modificărilor la

cadrul normativ pentru implementarea certificării activităţii

1.1 Numărul de rapoarte

elaborate anual

2.1 Numărul de persoane

instruite

3.1 Baza de date a

resurselor umane

funcţională.

4.1 Mecanism de monitorizare a

implementării PC

elaborat şi funcţional

5.1 Mecanism de control

al calităţii datelor

implementat până la

finele anului 2016

6.1 Cadru normativ

elaborat

7.1 Structură asigurată cu

personal instruit

7.2 Promovarea pentru

aprobare a modificărilor

la cadrul normativ pentru

implementarea certificării

11

Situaţia curentă/




Proceduri Standard de Operare până la

finele anului 2017.

profesionale a medicilor şi farmaciştilor începând cu anul 2017

7. Organizarea activităţilor şi dezvoltarea capacităţilor pentru

implementarea licenţierii/certificării activităţii profesionale a

medicilor, farmaciştilor şi asistenţilor medicali începând cu

perioada 2017-2018 (conform art. 9 alin. (1) al Legii ocrotirii

sănătăţii).

8. Actualizarea mecanismului de audit medical extern.

9. Completarea departamentului de analiză şi planificare a

resurselor umane în sănătate cu personal.

10. Instruirea colaboratorilor Centrului Naţional de Management în

Sănătate în analiza şi evaluarea evidenţelor/statisticilor din sistemul

de sănătate.

36,0

37,7

40,0

activităţii profesionale a

medicilor şi farmaciştilor

8.1 Mecanism de audit

medical extern actualizat

8.2 Ponderea

specialiştilor instruiţi în

utilizarea mecanismului

de audit medical extern în

anul 2017

9.1 Personal angajat

10.1 Numărul de

colaboratori ai Centrului

Naţional de Management

în Sănătate instruiţi


Subprogramul 4 „Sănătate publică” include acţiuni de implementare a politicii naţionale în domeniul sănătăţii publice, managementul şi diminuarea impactului riscurilor asupra sănătăţii,

analiza, monitorizarea şi controlul determinantelor sănătăţii, autorizarea de stat a activităţilor, serviciilor şi produselor cu impact asupra sănătăţii publice şi este implementat de către Serviciul de

supraveghere de stat a sănătăţii publice

Scopul principal al acestui subprogram este: sistem eficient de protecţie a sănătăţii publice, menit să prevină îmbolnăvirile şi să sporească siguranţa sănătăţii publice.

A. Probleme cheie:

Funcţionalitate scăzută a Serviciului de

Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice

(SSSSP)

Serviciile de laborator ale SSSSP neajustate

la standardele europene

Un sistem de salarizare în SSSSP

neechitabil, diferenţă dublă de salariu între

specialităţi (epidemiologi/igienişti)

35 % a unităţilor de transport din cadrul

CSP teritoriale uzate

15 % din dispozitivele de laborator deţine o

vechime de 15-20 ani

70 % din edificii au nevoie de reparaţii

capitale



1. Asigurarea funcţionalităţii Serviciului de Supraveghere de Stat a

Sănătăţii Publice la nivelul cerinţelor Legii nr. 10 din 02.03.2009

privind supravegherea de stat a sănătăţii publice

2. Dotarea şi modernizarea Serviciului de Supraveghere de Stat a

Sănătăţii Publice (HG nr. 165 din 17.03.2011 cu privire la

aprobarea Programului de Stat privind dezvoltarea şi dotarea

tehnico-materială a SSSSP pentru anii 2011-2016) (art.242)


resurselor:

3. Elaborarea şi aplicarea mecanismului de funcţionare a

instituţiilor SSSSP în raport cu laboratoarele regionale create (ordinul MS nr. 184 din 25.03.2016 cu privire la modernizarea şi

172.755,9

9.302,0

176.096,2

18.353,4

177.830,1

19.341,8

1.1 Ponderea obiectivelor

supravegheate din

numărul total al

obiectivelor supuse

supravegherii de stata

sănătăţii publice

1.2 Ponderea investigaţiilor de

laborator efectuate din

cele planificate

2.1 Ponderea dispozitivelor de

laborator cu o vechime

>15 ani

2.2 Ponderea CSP

12

Situaţia curentă/




Modernizarea către anul 2018 a Serviciului

de Stat de Supraveghere a Sănătăţii Publice

Acreditarea a cel puţin 4 laboratoare

regionale conform standardelor

internaţionale EN SM 17025 până în anul

2018

reorganizarea serviciului de laborator al SSSSP)

4. Asigurarea instituţiilor teritoriale ale SSSSP cu unităţi de

transport în contextul funcţionării laboratoarelor regionale create

(ordinul MS nr. 668 din 10.06.2013 privind realizarea Programului

de dezvoltare a reţelelor de laboratoare în cadrul SSSSP)


6. Integrarea sistemelor informaţionale existente (Sistemul

informaţional automatizat de alerte epidimiologice, etc) cu sistemele informaţionale din sectorul sănătăţii şi din afara

sectorului.

7. Fortificarea bazei tehnico-materiale conform cerinţelor actuale

privind efectuarea cercetărilor ştiinţifice, inclusiv elaborarea unor

noi metode de cercetare şi tehnologii inovaţionale.

5.000,0

5.000,0

renovate

3.1. Serviciu modernizat

4.1. Numărul de unităţi de transport procurate

pentru instituţiile

teritoriale SSSSP5.1.

6.1. Sisteme informaţionale

înregistrare în Registrul

de Stat al SI

6.2. Numărul de sisteme interconectate cu alte

sisteme de importanţă

statală

7.1 Numărul de metode de cercetare şi tehnologii

inovaţionale

implementate.


Subprogramul 5 „Programe naţionale şi speciale în domeniul ocrotirii sănătăţii” include intervenţii de sănătate publică ce ţin de prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi

nontransmisibile, de promovare a sănătăţii şi a modului sănătos de viaţă, de sănătate mintală şi de securitate transfuzională activităţi de asigurare a pacienţilor cu intervenţii costisitoare şi

medicamente în cazul bolilor maligne, prevenirea şi tratamentul stărilor şi patologiilor ce influenţează negativ asupra genomului uman, diagnosticul cito-genetic prenatal, postnatal, molecular

genetic protezare auditivă, tratament costisitor şi managementul fondului de profilaxie a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Scopul principal al acestui subprogram este: sănătate publică fortificată şi creşterea calităţii vieţii pacienţilor ce necesită asistenţă medicală specifică.

A. Probleme cheie:

Morbiditatea înaltă prin TB,

HIV/SIDA/ITS, ş.a. boli transmisibile

Impactul maladiilor nontransmisibile asupra sistemului sănătăţii, indicatorilor

de sănătate şi a populaţiei

Dependenţa implementării programelor

naţionale de control al maladiilor

transmisibile şi nontransmisibile de

sursele financiare externe

Acces insuficient al pacienţilor la

intervenţii şi tratament specific



1. Realizarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2017-

2021

2. Realizarea Programului Naţional de control şi profilaxie a TB

pentru anii 2016-2020. 3. Realizarea Programului Naţional de control şi profilaxie a

infecţiei HIV/SIDA/ITS pe anii 2016-2020

4. Realizarea Programului Naţional de combatere a hepatitelor

virale pentru anii 2017-2021

5. Realizarea Programului Naţional de profilaxie şi combatere a

diabetului zaharat pentru anii 2016-2020

6. Realizarea Programului Naţional de promovare a sănătăţii pentru

anii 2016-2020

27.985,3

54.053,6 (18.206,0 BS+35.847,6

FG)

39.979,6 (24.000,0 BS+15.979,6

FG)

35.000,0

23.407,9

25.600,0

38.700,0

19.975,2

25.176,0

35.000,0

24.554,9

66.576,5

40.100,0

20.861,7

26.434,8

35.000,0

27.527,0

78.282,2

1.1 Cuprinderea a 95%

din populaţia ţintă cu

vaccinări


de informare a populaţiei despre factorii de risc

2.1 Rata succesului

tratamentului în TB a

cazurilor noi

2.2 Rata mortalităţii prin

TB


de informare a populaţiei

13

Situaţia curentă/




Majorarea finanţării din bugetul de stat a

Programului Naţional de Profilaxie şi

Control al infecţiei HIV/SIDA/ITS, TB şi

a Programului Naţional de Imunizări

pentru atingerea nivelului de finanţare în

proporţie de 100% pentru perioada 2016-

2020

Reducerea epidemiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală.

Reducerea poverii TB prin asigurarea

accesului universal la servicii de

prevenire, diagnostic şi tratament.

Acoperirea cu tratament antidiabetic a

100% de pacienţi.

Reducerea mortalităţii prin boli non-

transmisibile (cardiovasculare, digestive,

respiratorii, cancer, etc.) cu 2% anual

Îmbunătăţirea şi eficientizarea accesului

populaţiei la servicii medicale specifice

7. Realizarea Programului Naţional de sănătate mintală pentru anii

2017 – 2021

8. Realizarea Programului Naţional privind securitatea

transfuzională şi auto-asigurarea ţării cu produse sanguine pentru

anii 2017 – 2021

9. Realizarea Programului Naţional privind controlul tutunului

pentru anii 2017-2020

10. Realizarea Programului Naţional privind controlul alcoolului

pentru anii 2012-2020 (HG nr.360 din 06.06.2012) 11. Implementarea Programului Naţional de transplant în Republica

Moldova pentru anii 2017 – 2021

12. Realizarea Programului de reducere a afecţiunilor determinate

de deficienţă de fier şi acid folic până în anul 2017 (HG nr. 171 din

19.03.2012)

13.Asigurarea realizării programelor cu destinaţie specială (Bolile

rare)

14. Realizarea Programului Naţional de prevenţie şi control a

bolilor cardiovasculare 2014 -2018

15. Realizarea programului naţional de prevenire şi reducere a

mortalităţii şi morbidităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare în Republica Moldova pe anii 2013 - 2017 (HG

nr. 988 din 06.12.2013)

16. Elaborarea mecanismului de gestiune a registrelor electronice

de stat de evidenţă a bolilor non-transmisibile (registrul de diabet,

cancer, hepatite, screening etc.)

17. Realizarea programului naţional de prevenire şi control al

cancerului pentru anii 2016-2020.

18.Modificarea şi completarea HG nr. 730 din 08.09.2014 cu

privire la aprobarea Programului naţional în domeniul alimentaţiei

şi nutriţiei pentru anii 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pentru anii

2017-2021 privind implementarea Programului naţional.


resurselor:


19. Strategia naţională în sănătatea, dezvoltarea şi bunăstarea

copilului şi adolescentului pentru anii 2017 – 2021

20. Program Naţional în Sănătatea şi Drepturile Sexuale şi

Reproductive pentru anii 2017-2021

4.627,8

61.448,8

3.996,8

2.710,0

19.443,4

100,0

13.840,7

4.700,0

18.203,1

4.854,6

72.527,6

3.997,1

2.710,0

28.207,8

100,0

21.482,3

4.930,3

19.095,1

2.230,0

5.097,3

91.246,2

3.997,5

2.710,0

29.532,7

100,0

22.254,6

5.176,8

26.992,2

2.230,0

despre factorii de risc

3.1 Numărul de persoane

care trăiesc cu HIV şi

primesc TARV.

3.2 Asigurarea accesului

la tratament a persoanelor

infectate cu HIV/ITS


de informare a populaţiei despre factorii de risc

4.1 Ponderea persoanelor

din grupurile de risc care

au beneficiat de vaccin

(hepatita).

4,2 Numărul de

beneficiari de tratament

antiviral din lista de

aşteptare


de informare a populaţiei despre factorii de risc5.1

Rata de acoperire cu

tratament antidiabetic.




6.1 Numărul de campanii

de informare.

6.2 Numărul de materiale

informaţionale elaborate

7.1 Numărul de centre comunitare de sănătate

mintală instituite



privind sănătatea mintală

comunitară

7.3 Numărul de dialoguri

de politici organizate

privind sănătatea mintală

14

Situaţia curentă/




2.230,0

comunitară

8.1 Numărul de donaţii

voluntare de sânge.

8.2 Gradul de asigurare

cu produse de sânge.

9.1 Ponderea instituţiilor

medicale şi

preuniversitare care

aplică interdicţii de fumat 9.2 Numărul campaniilor



10.1 Ponderea instituţiilor

care implementează

politici interne privind

consumul de alcool.

11.1 Ponderea

intervenţiilor de

transplant în rândul

pacienţilor cu indicaţii12.1 Ponderea

copiilor sub 5 ani cu

anemie

13.1 Numărul pacienţilor

care au beneficiat de

tratament specific după

tipuri de tratament

13.2 Ponderea

cheltuielilor din Fondul

măsurilor de profilaxie

faţă de cea aprobată 14.1 Numărul persoanelor

adulte cu risc

HeartSCORE mai mare

sau egal cu 5%

15.1 Ponderea gravidelor

examinate ecografic la

18-21 de săptămâni de

sarcină în totalul

gravidelor care au

15

Situaţia curentă/




terminat sarcina

16.1 Registre electronice

funcţionale.

17.1 Numărul pacienţilor


tratament

17.2 Numărul

campaniilor de informare

a populaţiei despre factorii de risc

18.1 Proiect aprobat

19.1 Ponderea copiilor

cuprinşi cu examinări

profilactice

20.1 Ponderea

instituţiilor medicale care

acordă servicii esenţiale

de sănătate reproductivă

şi sexuală.

20.2. Consiliul naţional Coordonator pentru

implementarea

Programului creat şi

funcţional.


Subprogramul 6 „Sănătatea mamei şi copilului” include asistenţa medicală oferită femeilor şi copiilor, prestate de IMSP din domeniu.

Scopul principal al subprogramului este: sănătatea mamei şi a copilului îmbunătăţită în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

A. Probleme cheie:

Acces limitat la servicii perinatale calitative

Acces redus la servicii regionalizate de

reanimare şi terapie intensivă calitativă

pentru copii


Asigurarea accesibilităţii la nivel naţional a

serviciilor de sănătate perinatale calitative

către finele anului 2018

Asigurarea accesibilităţii la nivel naţional a


1. Fortificarea serviciului regionalizat de reanimare şi terapie intensivă pediatrică prin aplicarea protocoalelor standardizate în

urgenţele pediatrice (sistemul de referire, transportarea asistată,

transferul interclinic) şi intervenţiilor specifice pentru fiecare nivel

(spital, prespital, comunitate şi medicina de familie).

2. Dezvoltarea mecanismului de colaborare intersectorială în

domeniul medico-social în vederea prevenirii şi reducerii

mortalităţii copiilor sub 5 ani la domiciliu şi extinderea

intervenţiilor în vederea prevenirii şi reducerii mortalităţii materne

1.1 Numărul de

beneficiari ai serviciului regionalizat de reanimare

şi terapie intensivă

pediatrică

2.1 Numărul de copii cu

vârsta < 5 ani şi a

femeilor gravide incluşi

în mecanismul

intersectorial medico-

16

Situaţia curentă/




serviciilor de reanimare şi terapie intensivă

de calitate pentru copii către finele 2018

Dezvoltarea Serviciului de Intervenţie

Timpurie către anul 2018

la domiciliu.

3. Asigurarea asistenţei perinatale prin aplicarea standardelor de

calitate în îngrijiri medicale perinatale şi dezvoltarea asistenţei

medicale la distanţă în îngrijirile critice şi situaţii de urgenţă.

4. Dezvoltarea serviciului diagnosticării precoce şi supravegherii

neonatale continue.


resurselor:

5. Crearea sistemului informatic spitalicesc în cadrul Institutului

Mamei si Copilului


6. Implementarea serviciului de intervenţie timpurie la copii (Art.

47 alin. (5) din Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea

sociala a persoanelor cu dezabilităţi).

social

3.1 Număr de cazuri

plasate pe iPath şi

consultate la distanţă

4.1 Număr de beneficiari

ai serviciului de

diagnosticare şi

supraveghere a nou-

născutului

5.1 SI implementat

6.1. Numărul de instituţii

ce prestează serviciul de

intervenţie timpurie la

copii

Total pe subprogramul 6

Subprogramul 7 „Asistenţa medicală primară” include prestarea serviciilor medicale de către instituţiile medico-sanitare în baza principiului medicinii de familie.

Scopul principal al subprogramului este: sănătatea populaţiei îmbunătăţită prin asigurarea accesului la asistenţă medicală primară de calitate.

A. Probleme cheie:

Cuprinderea neechitabilă a întregii ţări cu

servicii de asistenţă medicală primară de

calitate

Gradul de asigurare cu medici de familie în

descreştere de la de la 5,1 la 10000

populaţie în 2012 până la 4,9 în anul 2015.

- B. Obiective de politici pe termen mediu:

Dezvoltarea capacităţilor de gestionare a

instituţiilor de AMP în condiţii de

autonomie către finele anului 2018


1. Prestarea asistenţei medicale primare

2. Contractarea directă de către CNAM a centrelor de sănătate

(Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017 HG 1471/2007).

3. Asigurarea accesului populaţiei la medicamente esenţiale

compensate la fel şi a accesului persoanelor din grupurile

vulnerabile la contraceptive.

4. Realizarea măsurilor de reducere a riscurilor de îmbolnăvire prin

efectuarea screening-ului privind unele maladii cu impact social

deosebit (cardiovasculare, cancer etc.) (Strategia de dezvoltare a

sistemului de sănătate 2008-2017 HG 1471/2007).


resurselor:

1.360.145,3

522.431,3

1.486339,9

541.244,2

1.630.223,9

588.961,5

1.1 Numărul mediu de vizite la medicul de

familie la 1 locuitor

1.2 Ponderea vizitelor cu scop profilactic la

medicul de familie

1.3 Numărul medicilor de

familie la 10 mii locuitori

2.1 Numărul/centrelor de sănătate autonome

3.1 Numărul DCI incluse

în lista medicamente

esenţiale compensate

3.2 Rata de acoperire a

persoanelor social-

17

Situaţia curentă/




5. Aplicarea indicatorilor de performanţă în contractarea

prestatorilor de AMP (Strategia de dezvoltare a sistemului de

sănătate 2008-2017 HG 1471/2007).


6. Extinderea listei medicamentelor compensate, inclusiv pentru

staţionarul de zi.

7. Instituirea Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor în mun.

Chişinău.

8. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a asistenţei medicale primare 2018-2022

vulnerabile cu

contraceptive moderne

4.1 Ponderea persoanelor

examinate prin screening

din numărul total de

persoane care necesitau

examinare

5.1. Ponderea sumei contractate în baza

indicatorilor de

performanţă din totalul

sumei contractate în AMP

5.2 Rata adulţilor cu hipertensiune arterială a

căror tensiune arterială

este sub control

5.3 Rata persoanelor din

grupurile ţintă cărora li s-

a efectuat prelevarea citologiei

6.1 Lista extinsă a medicamentelor

compensate elaborată

7.1 Numărul CSPT instituite în mun.

Chişinău

8.1 Strategie elaborată şi

aprobată

Total pe subprogramul 7 1.882.576,6 2.027.584,1 2.219.185,4

Subprogramul 8 „Îngrijiri medicale comunitare şi la domiciliu” include servicii prestate de către instituţiile medico-sanitare, inclusiv asociaţiile şi organizaţiile licenţiate şi autorizate pentru prestarea acestora.

Scopul principal al acestui subprogram este: calitatea vieţii pacienţilor îmbunătăţită prin asigurarea accesului la îngrijiri medicale comunitare şi la domiciliu şi sănătatea tinerilor îmbunătăţită.

A. Probleme cheie:

Servicii de îngrijiri medicale comunitare şi


1. Prestarea serviciilor comunitare şi îngrijiri la domiciliu (Strategia

1.1 Numărul de prestatori

de servicii medicale

18

Situaţia curentă/




la domiciliu insuficient dezvoltate la nivel

comunitar

Acces limitat al tinerilor la servicii de

sănătate prietenoase tinerilor

B. Obiective specifice pe termen mediu:

34 centre comunitare de sănătate mintală

funcţionale către finele anului 2018.

38 centre de sănătate prietenoase tinerilor funcţionale către finele anului 2018.

de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017 HG 1471/2007).

2. Extinderea serviciilor de sănătate mintală la nivel de comunitate

(Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017 HG

1471/2007).

3. Dezvoltarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor la nivel

naţional


resurselor:

C Acţiuni nou identificate:

4. Elaborarea Programului naţional de sănătate mintală pentru anii

2017-2021

9.220,6 9.540,7 10.381,8 comunitare şi la domiciliu

2.1 Numărul de vizite în

centrele comunitare de

sănătate mintală

2.2 Ponderea pacienţilor

cu probleme de sănătate

mintală care au beneficiat

de asistenţă în centrele

comunitare de sănătate mintală

3.1 Numărul centrelor de

sănătate prietenoase

tinerilor

3.2 Ponderea tinerilor


servicii medicale în

centrele de sănătate

prietenoase

tinerilor4.1Numărul de

protocoale clinice standardizate pentru

medicii de familie

aprobate

4.2Numărul de centre

comunitare de sănătate

mintală funcţionale conform cerinţelor în

vigoare

4.3Numărul de specialişti instruiţi în sănătate

mintală comunitară.


Subprogramul 9 „Asistenţa medicală specializată de ambulator” se realizează de către instituţiile medico-sanitare care prestează asistenţă medicală specializată de ambulator şi de Centrul

Naţional de Medicină Sportivă „AtletMed”.

Scopul principal al acestui subprogram este: sănătatea populaţiei îmbunătăţită prin asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale specializate de ambulator de calitate.

A. Probleme cheie:

Eficienţă scăzută a prestatorilor de


1. Prestarea asistenţei medicale specializate de ambulator

411.122,7

442.021,2

480.990,8

1.1 Numărul mediu de

vizite la medicii

19

Situaţia curentă/




asistenţă medicală specializată de ambulator

Dublarea unor servicii şi investigaţii

paraclinice


Reorientarea consumului de la

servicii de staţionar către solicitarea şi

utilizarea serviciile de asistenţă medicală

specializată de ambulator

Creşterea calităţii controlului medical

al sportivilor

Fortificarea capacităţilor Centrului

Naţional de Medicină Sportivă „AtletMed”

pînă în 2018

2. Monitorizarea stării de sănătate a sportivilor şi a persoanelor care

practică cultura fizică şi sportul prin efectuarea examenului medical

3. Dotarea cu utilaj şi mobilier a Centrului Naţional de Medicină

Sportivă „AtletMed”


resurselor

C Acţiuni nou identificate:

4. Dezvoltarea Serviciului de Colposcopie.

2.635,5

2.654,0

2.673,9

specialişti de profil

2.1 Numărul sportivilor

supuşi examenului

medical

3.1 Centru fortificat

4.1 Centru fortificat

4. 2.Ponderea

femeilor cărora li s-a

efectuat examenul

colposcopic din numărul

total al femeilor cu probe

citologice cu

atipie referite la

colposcopie


Subprogramul 10 „Asistenţă medicală urgentă prespitalicească” se realizează de către serviciul de asistenţă medicală urgentă.

Scopul principal al acestui subprogram este: sănătatea populaţiei îmbunătăţită prin asigurarea accesului la asistenţa medicală urgentă prespitalicească de calitate.

A. Probleme cheie:

Capacităţi şi operativitate de intervenţie a

serviciului AMU scăzute

Acces redus la serviciile de urgenţă în

localităţile rurale.


Reducerea către anul 2018 a ratei

mortalităţii populaţiei deservite la etapa

prespitalicească cu 5% faţă de anul 2011.

Asigurarea către 2018 a populaţiei cu 0.8

echipe de asistenţă medicală de urgenţă la

10000 locuitori


1. Prestarea asistenţei medicale urgente prespitaliceşti

2. Dezvoltarea capacităţilor Centrului Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească


resurselor:


3. Realizarea Programului Naţional de dezvoltare a asistenţei

medicale de urgenţă pentru anii 2016 – 2020

480.264,5

542.586,4

590.422,0

1.1 Numărul de solicitări

de urgenţă deservite la

1000 populaţie, total,

inclusiv la populaţia din

localităţile rurale

1.2 Numărul de echipe de AMU la 10 mii locuitori

2.1 Rata asigurării

populaţiei cu echipe de

asistenţă medicală

urgentă la 10 mii locuitori

3.1 Numărul de

dispecerate medicale

20

Situaţia curentă/




create


Subprogramul 11 „Asistenţă medicală spitalicească” include prestarea serviciilor medicale populaţiei în cadrul instituţiilor medico-sanitare spitaliceşti.

Scopul principal al subprogramului este: sănătatea populaţiei îmbunătăţită prin asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale spitaliceşti de calitate

A. Probleme cheie:

Eficienţă scăzută a prestatorilor de servicii

spitaliceşti din cauza supra capacităţilor

sistemului spitalicesc şi utilizării ineficiente

a fondului de paturi

Supra concentrarea serviciilor de asistenţă

medicală spitalicească în mun. Chişinău

Acces scăzut la servicii calitative de

diagnostic citomorfologic


Asigurarea regionalizării asistenţei medicale

spitaliceşti, conform necesităţilor populaţiei

Prestarea serviciilor de reabilitare, geriatrie

şi îngrijiri paliative în spitalele raionale

conform necesităţilor populaţiei

Îmbunătăţirea accesului la servicii calitative

de diagnostic citomorfologic

Furnizarea de date calitative şi în timp util pentru procesul de luare a deciziilor în

asistenţa medicală spitalicească.


1. Prestarea asistenţei medicale spitaliceşti.

2. Dezvoltarea în cadrul Spitalelor Raionale a serviciilor de îngrijiri

cronice (Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-

2017 HG 1471/2007).


resurselor:

3.Instituirea managementului administrativ comun a instituţiilor

medico-sanitare din mun. Chişinău (Strategia de dezvoltare a


4. Instituirea spitalelor cu statut regional (Strategia de dezvoltare a



5. Dezvoltarea serviciilor medicale prin intermediul

aeroambulanţei.

6. Dezvoltarea serviciului citomorfologic.

7. Crearea conceptului SIA în medicina spitalicească.

8. Dezvoltarea serviciilor spitaliceşti de medicină intervenţională,

chimioterapie şi radioterapie în spitalele regionale.

9. Dezvoltarea chirurgiei de zi.

2.912.762,0

3.132.536,5

3.408.707,8

1.1. Durata medie de

utilizare a patului

1.2. Numărul de paturi

spitaliceşti pentru îngrijiri

acute inclusiv în spitale

raionale

1.3. Numărul internărilor în spitalele acute la 100

de locuitori

2.1 Numărul de paturi

pentru îngrijiri cronice

inclusiv în spitalele

raionale

3.1 Rata spitalelor

publice din Chişinău, care

se află sub administrare

comună

4.1 Numărul spitalelor

regionale instituite

5.1 Numărul de servicii

prestate de aeroambulanţă

6.1 Numărul de

investigaţii

citomorfolofice efectuate

7.1 Concept elaborat

8.1. Numărul de servicii

spitaliceşti de medicină

intervenţională prestate

9.1 Numărul de pacienţi

21

Situaţia curentă/




trataţi în chirurgia de zi

Total pe subprogramul 11 2.912.762,0 3.132.536,5 3.408.707,8

Subprogramul 12 „Servicii medicale de înaltă performanţă” include asistenţă medicală înalt specializată.

Scopul principal al acestui subprogram este: calitatea actului medical îmbunătăţit prin folosirea tehnologiilor medicale înalt specializate.

A. Probleme cheie:

Acces scăzut al populaţiei la servicii

medicale de înaltă performanţă


Asigurarea accesibilităţii şi prestarea în baza

tehnologiilor înalt specializate şi a

principiului de cost-eficiente a serviciilor medicale de înaltă performanţă


1. Prestarea serviciilor medicale de înaltă performanţă


resurselor:


2. Crearea reţelei electronice de schimb de date pentru serviciile de

înaltă performanţă

184.108,7

190.500,4

207.295,3

1.1 Suma contractată

pentru servicii medicale

de înaltă performanţă

acordate populaţiei

asigurate

2.1 Ponderea IMSP-urilor conectate la reţea


electronice acordate

cetăţenilor


Subprogramul 13 „Asistenţă medicală de reabilitare şi recuperare” include prestarea serviciilor medicale de reabilitare în cadrul instituţiilor medicale şi este realizat de Centrele de reabilitare,

recuperare, plasament pentru copii şi de Asociaţia Curativă Sanatorială şi de Recuperare a Cancelariei de Stat.

Scopul principal al acestui subprogram este: accesul populaţiei asigurat la servicii medicale de reabilitare

A. Probleme cheie:

Acces scăzut al populaţiei la servicii

medicale de reabilitare


Dezvoltarea continuă a asistenţei medicale

de reabilitare


1. Prestarea serviciilor medicale de reabilitare

2. Dezvoltarea serviciilor de reabilitare (Strategia de dezvoltare a



resurselor:

3. Elaborarea cadrului normativ privind dezvoltarea serviciilor de reabilitare în cadrul spitalelor raionale


4. Dezvoltarea Centrului de reabilitare s. Ivancea, Orhei

123.845,4

5.953,9

126.141,9

6.086,5

128.748,9

6.079,4

1.1 Numărul cazurilor

tratate / reabilitate.

2. 1 Numărul de paturi de

reabilitare

2.2 Numărul de instituţii

care prestează servicii de

reabilitare

3.1 Cadrul normativ

elaborat

4.1. Centrul dezvoltat


22

Situaţia curentă/




Subprogramul 14 „Medicină legală” include activităţi de efectuare a expertizelor şi constatărilor medico-legale şi este realizat de către Centrul de Medicină Legală.

Scopul principal al acestui subprogram este un sistem modern şi echitabil de medicină legală, care contribuţia la asigurarea actului de justiţie în infracţiunile împotriva vieţii, sănătăţii şi demnităţii

omului, conform standardelor internaţionale.

A. Probleme cheie:

Calitate scăzută a expertizelor şi

constatărilor medico-legale

Asigurarea insuficientă cu consumabile

pentru laboratorul toxico-narcologic


Efectuarea expertizelor şi constatărilor

medico-legale de calitate


1. Efectuarea calitativă a expertizelor de identificare genetică,

toxicologică, histopatologică, histochimică

2. Fortificarea laboratorului toxico-narcologic

3. Consolidarea capacităţilor expertizelor medico-legale ale

laboratorului pentru analiza ADN


resurselor:


32.394,9

32.618,8

32.858,2

1.1 Numărul expertizelor

medico-legale efectuate

2.1 Numărul

investigaţiilor efectuate în

laboratorul toxico-

narcologic

3.1 Numărul de analize

ADN efectuate


Subprogramul 15 „Management raţional al medicamentelor şi dispozitivelor medicale” prevede activităţi de asigurare a calităţii medicamentului cu sporirea accesibilităţii fizice şi economice

a populaţiei la medicamente şi reglementarea punerii pe piaţă şi gestionarea eficientă a dispozitivelor medicale.

Scopul principal al acestui subprogram este: medicamente şi dispozitive medicale eficiente, inofensive şi de calitate accesibile tuturor cetăţenilor.

A. Probleme cheie:

Eficienţa scăzută a mecanismului de

achiziţie centralizată a medicamentelor

Condiţiile şi mecanismul de monitorizare şi

gestionare a dispozitivelor medicale din

sistemul de sănătate imperfect

Utilizarea dispozitivelor medicale nesigure

Utilizarea incompletă a performanţelor

dispozitivelor medicale

Eficienţa scăzută a mecanismului de

evaluare a conformităţii la plasarea pe piaţă

şi a mecanismului de achiziţionare

centralizată a dispozitivelor medicale



1. Asigurarea şi perfectarea funcţionalităţii Agenţiei

Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în conformitate cu noua

structură aprobată (HG RM nr. 71 din 23.01.13)

2. Perfectarea şi menţinerea Registrului de stat al dispozitivelor

medicale

3. Îmbunătăţirea mecanismului de achiziţionare centralizată a

dispozitivelor medicale şi medicamente. 4. Implementarea şi dezvoltarea sistemului informaţional

automatizat a dispozitivelor medicale (SIMDM)

5. Implementarea mecanismului de evaluare a conformităţii până în

2020 şi de verificare periodică a dispozitivelor medicale.

49.235,6

49.235,6

49.235,6

1.1 Numărul procedurilor

de achiziţii centralizate

efectuate

2.1 Registrul de stat al


elaborat şi menţinut

3.1 Mecanism de

achiziţionare centralizată a dispozitivelor medicale

îmbunătăţit

3.2. Mecanism de

achiziţionare centralizată

a medicamentelor

îmbunătăţit

23

Situaţia curentă/




Reglementarea pieţei produselor

farmaceutice şi promovarea transparenţei în

formarea preţurilor la medicamente.

Fortificarea sistemului de control al calităţii

medicamentelor.

Reglementarea punerii pe piaţă a

dispozitivelor medicale prin fortificarea

mecanismului de evaluare a conformităţii până în 2020 şi verificările periodice

Asigurarea mecanismului de monitorizare şi

gestiune a dispozitivelor medicale din

sistemul de sănătate

Utilizarea corectă şi eficientă a

dispozitivelor medicale.

Fortificarea continuă a capacităţilor

managerilor şi ale personalului medical şi

personal tehnic din instituţiile medico-

sanitare în domeniul managementului

dispozitivelor medicale prin modernizarea formării profesionale iniţiale şi formării

continue, astfel încât, către finele anului

2020- 100% din personal implicat în

managementul dispozitivelor medicale va

avea o pregătire corespunzătoare


resurselor:

6. Menţinerea şi actualizarea Catalogului naţional de preţuri de

producător la medicamente (HG nr. 63 din 04.02.2011, HG nr. 64

din 04.02.2011)

7. Efectuarea trainingurilor sistematice pentru personalul medical în

utilizarea eficientă şi în siguranţă a dispozitivelor medicale.

8. Efectuarea trainingurilor sistematice în managementul

dispozitivelor medicale pentru managerii instituţiilor, personalul medical şi personal tehnic.


9. Crearea şi implementarea Sistemului informaţional automatizat

„e-Prescripţie”.

10 Implementarea unui nou mecanism de includere a

medicamentelor în lista medicamentelor compensate din fondurile

asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

4.1. Ponderea instituţiilor

medicale care utilizează

SIMDM.

4.2Sistem informaţional

dezvoltat

5.1 Mecanism de

evaluare funcţional

5.2 Ponderea

dispozitivelor medicale verificate periodic6.1

Catalogul de preţuri de

producător la

medicamente actualizat

trimestrial

7.1 Numărul personalului

medical instruit în

utilizarea dispozitivelor

medicale

8.1 Nivelul managerilor,

personalului medical şi personal tehnic instruit în

managementul


9.1 Sistemul

informaţional automatizat

„e-Prescripţie” creat şi

implementat

10.1 Mecanism nou

implementat


Subprogramul 16 „Management al fondului de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală” prevede gestionarea fondului de rezervă al AOAM.

Scopul principal al subprogramului este: sănătatea populaţiei îmbunătăţită prin acoperirea cheltuielilor suplimentare, legate de îmbolnăviri ş i afecţiuni urgente sau compensarea diferenţei dintre

cheltuielile efective legate de achitarea serviciilor medicale curente şi contribuţiile acumulate în fondul de bază.

24

Situaţia curentă/




A. Probleme cheie:

Acumulările şi cheltuielile din fondul de

rezervă a AOAM, în mare măsură, sunt

dependente de veniturile aşteptate în

fondurile AOAM


Atingerea nivelului de 100% de compensare a diferenţei dintre cheltuielile efective legate

de achitarea serviciilor medicale curente şi

contribuţiile acumulate în fondul de bază al

AOAM


1. Acoperirea cheltuielilor suplimentare (achitarea serviciilor

medicale curente), legate de îmbolnăviri şi afecţiuni urgente, a

căror rată anuală depăşeşte media luată în baza calculării Normelor

metodologice de aplicare a Programului unic al AOAM pentru anul

respectiv.

2. Compensarea diferenţei dintre cheltuielile efective, legate de

achitarea serviciilor medicale curente şi contribuţiile acumulate

(veniturile aşteptate) în fondul de bază.

3. Redistribuirea, în funcţie de necesităţi, a mijlocelelor financiare

acumulate în fondul de rezervă între celelalte fonduri de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală, în conformitate cu decizia

consiliului de administraţie a CNAM.


resurselor:


1.1 Ponderea resurselor

fondului de rezervă

alocate pentru acoperirea

cheltuielilor legate de

prestarea serviciilor

medicale curente

2.1 Ponderea resurselor fondului de rezervă

distribuite altor fonduri

de AOAM decât fondul

de bază.

Total pe subprogram 16 50.701,9 66.176,5 72.212,8

Subprogramul 17 „Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor în domeniul ocrotirii sănătăţii” prevede acţiuni de asigurare a dezvoltării bazei tehnico-materiale a instituţiilor medicale de toate

nivelele

Scopul principal al acestui subprogram este: baza tehnico-materială a instituţiilor medicale modernizată.

A. Probleme cheie:

Sistemul de purificare a apei este la etapa de dare în exploatare, iar ulterior urmează

darea în exploatare a întreg complexului de

clădiri a Spitalului de boli tuberculoase

„Vorniceni”, cu asigurarea funcţionabilităţii

secţiilor.

Echipament medical depăşit, care limitează

calitatea serviciilor de sănătate şi practicarea

tehnologiilor moderne de diagnostic şi

tratament

Dotare tehnico-materială insuficientă care

nu permite desfăşurarea adecvată a funcţiilor de bază a IMSP


1. Modernizarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare publice (Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate

2008-2017 HG 1471/2007).

1.1. Reconstrucţia clădirilor şi infrastructurii instituţiilor medico-sanitare publice

1.2 Reconstrucţia clădirilor şi dotarea cu echipament a Spitalului de

boli tuberculoase „Vorniceni”, r-nul Străşeni către anul 2018Blocul diagnostic; Blocul bacteorologic; Blocul administrativ; Alimentarea

cu apa potabilă; Asigurarea cat.1 energie electrică; Amenajarea

teritoriului.) Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate (2008-

2017 HG 1471/2007).

1.4. Reparaţia şi dotarea cu dispozitive medicale şi asigurarea cu

105.996,3

209.386,1

215.685,0


modernizate

1.2 Spital reabilitat şi

dotat cu echipament

1.4. Numărul instituţiilor

reparate şi dotate cu

dispozitive

1.5 Numărul de reţele

dezvoltate.

1.6 Ponderea IMSP cu

reţele locale dezvoltate

25

Situaţia curentă/




Obiective de politici pe termen mediu:

Raţionalizarea infrastructurii instituţiilor din

sistemul de sănătate

Asigurarea cu dispozitive medicale

performante

Reînnoirea anuală a 20% din parcul de

transport sanitar al serviciului medical de

urgenţă.

mijloace de transport a instituţiilor medico-sanitare

1.5 Crearea/dezvoltarea/securizarea reţelelor locale al IMSP-urilor


resurselor:

2. Crearea centrelor regionale de educaţie medicală continuă la

distanţă


3. Implementarea sistemului informaţional naţional în asistenţa

medicală primară;

4. Elaborarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat în

asistenţa medicală spitalicească si medicală specializată;

5. Integrarea sistemelor informaţionale din sectorul sănătăţii.

6. Dezvoltarea serviciilor telemedicale

7. Elaborarea Master-Planului de dezvoltare a spitalelor.

8. Crearea spitalului universitar.

9. Instituirea managementului administrativ comun pentru spitalele

publice din mun. Chişinău

2.1. Numărul de centre

create


din AMP care aplica SIA

AMP

4.1 Concepţie elaborată

5.1 Numărul SIA

Integrate în platforma de

interoperabilitate


telemedicale utilizate

7.1. Master-Plan al

spitalelor elaborat şi

aprobat

8.1 Spital universitar

creat

9.1 Ponderea spitalelor

publice din mun.

Chişinău sub management comun


Total pe program 6.896.659,0 7.544.598,9 8.191.484,1

strategia sectorială de cheltuieli in domeniul...

Documents