strategia de dezvoltare socio- economicĂ a comunei … · utilitatea elabor ării planurilor de...

Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Măureni, 2014-2020

0

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

SOCIO-ECONOMICĂ A

COMUNEI MĂURENI

2014-2020


1

Cuvant inainte,

adresat de Primarul Comunei M ăureni

Dragi cetateni,

De la inceput am fost constient ca Administratia Locala are obligatia sa propuna

comunitatii programe pentru reabilitarea zonei. In aceste conditii, de cand mi-ati acordat

increderea dumneavoastra am facut tot ce mi-a stat in putinta sa modernizez aceasta

comuna si sa o aduc la nivelul demn de a se integra in Uniunea Europeana. In contextul unei

analize ample s-a putut observa ca factorul uman a fost elementul principal care a urmarit

identificarea oportunitatilor si tocmai de aceea vreau sa va multumesc ca m-ati sprijinit si m-

ati ajutat de fiecare data sa gasesc atat punctele tari sau slabe, cat si amenintarile si

oportunitatile din localitatea pe care o reprezentam cu mandrie.

Proiectele pe care le-am intreprins pana acum si cele viitoare sunt facute pentru a

imbunatati viata locuitorilor comunei Măureni. Aceasta strategie de dezvoltare locala vizeaza

o perioada de 6 ani si poate fi realizata prin vointa dumnavoastra. Va reamintesc ca scopul

acestei strategii este de a demara si finaliza proiectele prin care vom reusi sa modernizam

comuna din care facem parte cu mandrie. Astfel, impreuna ne vom bucura de o infrastructura

stradala dezvoltata, vom fi fericiti sa vedem cum copiii sau nepotii nostri invata sa lucreze cu

tehnologia moderna sau cum vom putea sa folosim sistemul de canalizare si epurare al apei

reziduale.

Ca primar al comunei Măureni va multumesc ca m-ai sprijinit pana acum si am

incredere totala ca si de acum inainte vom forma o adevarata echipa si impreuna vom

sarbatori finalizarea oricarui proiect evidentiat in strategia de dezvoltare locala.

Primar comuna M ăureni, Traian Pu șcaș


2

INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare durabilă este şi va fi instrumentul de lucru al administraţiei publice Măureni, ce va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiectivele superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgenţelor sau avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în unele momente. De asemenea, Strategia de dezvoltare durabilă reprezintă un ghid cuprinzător care exprimă valorile comunităţii şi stabileşte obiectivele de dezvoltare, conturând viziunea asupra viitorului comunei Măureni, indicând direcţii de dezvoltare şi punctând traiectoria evoluţiei printr-o succesiune de proiecte ce urmează a se concretiza într-o listă finală de acţiuni. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele: • principiul cunoaşterii trăsăturilor locale. Strategia a fost elaborată de specialişti, care

cunosc foarte bine realităţile din această comună. • principiul parteneriatului. A existat o colaborare între specialiştii şi autorităţile locale. • principiul realităţii. Acest plan strategic prezintă potenţialul, stadiul de dezvoltare şi baza de la care se pleacă în cadrul proceselor dezvoltării durabile • principiul continuităţii şi sustenabilităţii. Strategia va fi îmbunătăţită continuu şi după adoptarea acestuia de către primărie. • principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene. Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională şi rurală va conduce la reducerea disparităţilor din cadrul spaţiului rural, la pregătirea României pentru integrare europeană şi participarea la propunerile de asistenţă a U.E. Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategică este susţinută de argumente, care în esenţă vizează: • utilizarea resurselor umane şi logistice existente - elaborarea unui plan strategic de dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu şi lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor locale (resurse umane, financiare, logistice etc.), permiţând mobilizarea la cote superioare a acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare; • existenţa unui plan de dezvoltare creează / facilitează obţinerea resurselor financiare care să susţină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toţi factorii implicaţi în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de autorităţile locale pe termen mediu şi lung, rolul strategiei de dezvoltare fiind acela de-a modifica optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmăreşte elaborarea ,,strategiilor de supravieţuire imediată” (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice. Scopul acestei lucrări este aceea de a face o diagnoză a spaţiului rural la nivelul comunei, în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă aceste comunităţi, precum şi definirea unei strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza acestui spaţiu a fost realizată pe mai multe nivele: • nivel statistic; • evaluarea activităţii administraţiei publice locale; Pentru a elabora o Strategie de Dezvoltare Durabilă care să asigure obţinerea


3

rezultatelor calitative şi cantitative aşteptate, noi am divizat procesul de elaborare în etape şi acţiuni, după cum urmează : a) constituirea echipei de elaborare a strategiei şi a grupurilor de lucru; în această etapă au fost incluse prezentări şi dialoguri cu privire la intenţia Primăriei Măureni de a demara elaborarea procesului de planificare strategică, urmată de agrearea unui mod de lucru de către toţi factorii implicaţi (personalul administraţiei publice locale, instituţiile publice, membrii Consiliului local, reprezentanţii mediului de afaceri din comună, reprezentanţii societăţii civile; b) cercetarea documentară în vederea întocmirii profilului socio-economic şi de mediu al comunei, a situaţiei existente pe plan social, economic, de mediu, cultural, sportiv, comunitar etc; aceasta cercetare s-a realizat cu aportul important al serviciilor publice coordonate de Consiliul local şi primarul comunei, a unor instituţii publice de nivel judeţean, precum şi prin consultarea unor specialişti; evaluarea nevoilor şi aspiraţiilor comunităţii locale s-a efectuat printr-un studiu preliminar în trei direcţii de interes: social, economic şi de mediu, cu implicarea activă a primăriei şi a altor factori de decizie din comună; c) realizarea analizei SWOT a situaţiei socio-economice actuale a comunei a reprezentat de fapt, o centralizare a analizelor SWOT pe fiecare element de interes trasat de profilul socio-economic şi de mediu şi anume : elemente generale, elemente de infrastructură, elemente de mediu, elemente sociale şi economice, capacitatea administrativă şi poziţia comunei în funcţie de dinamica zonei (ariei) geografice; d) elaborarea viziunii de dezvoltare a comunei, a obiectivelor strategice şi a direcţiilor de dezvoltare, având ca bază de lucru analiza SWOT centralizată la nivelul comunei; a fost propusă o viziune de dezvoltare viitoare a comunităţii locale, uneori în mai multe variante, iar ca instrument de realizare a acesteia, un set de obiective şi direcţii de acţiune ; e) elaborarea unui plan prin stabilirea de proiecte punctuale şi acţiuni concrete de dezvoltare durabilă; în această etapă au fost utilizate ca materiale suport, planurile de investiţii şi programele elaborate de Consiliul local pe termen scurt, precum şi prevederile Planului urbanistic general existent; pentru a identifica eventuale planificări care ar putea avea o influenţă asupra dezvoltării comunei au fost consultate serviciile deconcentrate ale ministerelor, autorităţilor judeţene, companiilor naţionale cu activităţi în zonă; au fost analizate strategiile naţionale, regionale şi judeţene pentru a corela obiectivele de la nivel local cu cele de la nivel regional sau naţional.

Acţiunile propuse şi proiectele aferente au respectat prevederile legislaţiei în vigoare urmărindu-se, în acelaşi timp, respectarea tuturor recomandărilor în sensul planificării unei dezvoltări durabile pe principii ecologice.

Pentru a facilita monitorizarea implementării strategiei propuse a fost elaborat un set de măsuri de evaluare a strategiei de dezvoltare şi de revizuire periodică, care au în vedere : - aplicarea prevederilor HG nr.1076/2005 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; - finalizarea Strategiei de dezvoltare locală şi adoptarea ei prin Hotărâre a Consiliului local.

Capitolul 1 I. Dezvoltarea regional ă

I.1. Cadrul general


4

Dezvoltarea spaţială şi dezvoltarea regională face actualmente obiectul unor dezbateri (în sensul coordonării rezultatelor lor), în cadrul multor forumuri internaţionale de specialitate. Legătura dintre abordările lor ar putea să coreleze direcţiile de dezvoltare regională pe baza concluziilor din analizele teritoriale/spaţiale. După 1990, spaţiul european se află într-o perioadă de transformări determinate atât de schimbările globale geo-politice cât şi de restructurări interne, în plan socio–economic. Contextul general menţionat ca şi evoluţii posibile în secolul XXI sunt prezente în două documente importante: “Agenda 2000” şi “Planul de Dezvoltare Spaţială în Europa” (ESDP) pregătite de Comisia Europeană şi respectiv, de Consiliul Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului. Ultimul document menţionat formulează obiectivele strategice ale unei dezvoltări echilibrate şi durabile ale spaţiului european: • Coeziunea economică şi socială; • Conservarea patrimoniului natural şi cultural; • Competitivitate echilibrată a teritoriului european. • Proiectele şi programele de dezvoltare spaţială a teritoriului comunitar trebuie să aibă în vedere: • Dezvoltare unui sistem urban policentric şi echilibrat şi instituirea de relaţii noi între mediul urban şi mediul rural; • Asigurarea unei accesibilităţi egale la reţelele de infrastructură şi informaţionale; • Dezvoltare durabilă, gestiunea prudentă şi prezervarea patrimoniului natural şi cultural. Procesul de implementare a politicilor de dezvoltare regională, a fost iniţiat în 1997 prin aprobarea de către Guvernul României a Cartei Verzi a Dezvoltării Regionale în România şi continuat până în prezent, prin construcţia cadrului instituţional şi a suportului legislativ necesar. Politica de dezvoltare regională ca parte integrantă a procesului general de reformă şi a procesului de aderare la Uniunea Europeană, este necesar să asigure faptul că programele de dezvoltare regională promovate de Guvernul României şi de fiecare regiune în parte vor permite realizarea unei dezvoltări echilibrate în sensul reducerii disparităţilor existente şi a promovării coeziunii economice şi sociale. Legea nr. 315 din 2004, privind dezvoltarea regională în România, stabileşte cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională din ţara noastră. Cadrul Instituţional. Teritoriul României este împărţit în 8 regiuni, reprezentând arii care corespund unor grupuri de judeţe, fără a fi însă unităţi teritorial – administrative, formate în urma liberei lor asocieri şi bazate pe o înţelegere semnată de reprezentanţii Consiliilor Judeţene respective. Aceste 8 regiuni constituie cadrul de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională. Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt următoarele:

Regiunea de dezvoltare Judeţele componente ale regiunii % din total populaţie românia (CNS, 1998)

1 – NORD EST Botoşani, Iaşi, Suceava, Vaslui, Bacau 16,8

2 – SUD EST Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea 13,0

3 – SUD MUNTENIA Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman

15,5

4 – SUD VEST OLTENIA Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea 10,7

5 – VEST Arad, Caraş – Severin, Hunedoara, Timiş 9,2

6 - NORD VEST Bihor, Bistriţa – Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu Mare

12,8

7 – CENTRU Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Sibiu, Mureş 11,8

8 – BUCUREŞTI ILFOV Bucureşti, Ilfov 10,2


5

Organe de decizie: La nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare se constituie Consiliul pentru Dezvoltare Regională, alcătuit din reprezentanţii autorităţilor judeţene şi locale din fiecare judeţ component. La nivel naţional se constituie Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională, compus din reprezentanţii Guvernului şi ai regiunilor de dezvoltare, la paritate, sub preşedinţia Primului Ministru. Organe executive: La nivelul fiecărei regiuni se constituie o Agenţie pentru Dezvoltare Regională, ca organism neguvernamental, cu personalitate juridică. La nivel naţional se constituie Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, ca organism de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea Guvernului. Instrumente financiare La nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare se constituie Fondul pentru Dezvoltare Regională, gestionat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională. La nivel naţional se constituie Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, gestionat de Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională. În ultimii doi ani, România a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte adoptarea unei structuri instituţionale capabile să elaboreze şi să implementeze politica de dezvoltare regională. Actualmente, cea mai importantă sarcină pe care o au de rezolvat autorităţile române este de a identifica particularităţile şi necesităţile proprii, aceasta fiind oricum inclusă in procesul general al reformei şi al celui de pre-aderare la UE, care definesc în amănunţime principalele aspecte ale reformei. Politica de dezvoltare regională este abordată în acord cu principiul parteneriatului, aflat la baza structurii instituţionale şi va fi pus în practică prin programe care trebuie să răspundă necesităţilor existente la nivelul regiunilor. De asemenea, această politică va fi in concordanţă cu principiul adiţionalităţii şi consistent cu politicile naţionale sectoriale ale ministerelor, care la rândul lor trebuie să ia în seamă necesităţile regionale. In cele din urmă, politica de dezvoltare regională va fi concentrată pe arii / domenii prioritare pentru aspecte şi priorităţi care constituie principalele probleme pentru dezvoltarea fiecăreia dintre regiunile României şi a ţării în ansamblul său. Obiectivele politicii de dezvoltare regională promovate prin Conceptul Dezvoltării Regionale adoptat de CNDR (Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională) în luna martie 1999 sunt următoarele: • Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate; • Preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre; • Corelarea politicilor de dezvoltare regională cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; • Stimularea cooperării inter-regionale interne şi internaţionale care contribuie la dezvoltarea economică. Principiile strategice ale dezvoltării regionale urmăresc în principal următoarele coordonate: La nivel naţional • Promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în vederea îmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice permanente; • Promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi; • Creşterea capacităţii regiunilor (financiar, instituţional, decizional) la susţinerea propriului proces de dezvoltare; • Promovarea principiilor dezvoltării durabile;


6

• Crearea şanselor egale pentru accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continuă. La nivel regional • Reducerea disparităţilor dintre regiuni, judeţe, mediu rural-mediu urban, zone centrale-zone periferice, etc.; • Preîntâmpinarea apariţiei unor zone-problemă; • Coordonarea iniţiativelor de dezvoltare regională cu priorităţile naţionale şi orientările UE; Promovarea unor politici diferenţiate conform unor particularităţi zonale (mono-funcţionale, predominant agricole, miniere, aglomerări urbane, zone naturale şi construite protejate, zone de graniţă, zone cu probleme de mediu). I.2. Strategia de dezvoltare a Agen ţiei de Dezvoltare Regional ă 5 – Vest

Aceasta a fost elaborată la sfârşitul anului 2004 şi după aprobarea Programului de dezvoltare Regional (PDR) de către Comisia de Dezvoltare Regională V -Vest (CDRVV), acesta a fost înaintat Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională (ANDR) pentru a fi inclus în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Regională (PNDR). Înainte de aprobarea acestuia de către Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională (CNDR) este posibil un proces de negociere între ADR şi ANDR asupra proporţiei finanţării din surse naţionale, respectiv din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională (FNDR) şi asupra măsurilor care vor beneficia de această finanţare. În cazul unor modificări semnificative ale PDR aprobat iniţial, acesta va trebui supus încă odată aprobării PDR.

Au fost identificate opt probleme cheie care au făcut obiectul unei analize parteneriale în regiune : - reţele de infrastructuri învechite, chiar absente; - un mediu care trebuie să se apropie de standardele europene; - o infrastructură de „cercetare şi dezvoltare a tehnologiilor” de îmbunătăţit; - competitivitate slabă a întreprinderilor, în ciuda semnelor încurajatoare; - potenţiale turistice neexploatate; - resurse umane uneori foarte calificate, dar adesea prost orientate sau sprijinite; - probleme grave de restructurare industrială nerezolvate; - relansarea agriculturii şi spaţiului rural

Strategia de coeziune economică şi socială propusă în Regiunea 5 Vest de grupurile parteneriale de lucru se bazează pe trei obiective strategice principale: 1. Dezvoltarea economiei şi a competitivităţii regiunii : infrastructuri, mediu, cercetare/dezvoltare şi transfer tehnologic, competitivitatea întreprinderilor şi a IMM-urilor, turism ; 2. Investiţii prioritare în domeniul resurselor umane, calificarea oamenilor şi susţinerea categoriilor în dificultate ; 3. Tratarea disparităţilor teritoriale rezolvând problema reconversiilor industriale şi susţinând dezvoltarea rurală.

Aceste obiective se vor realiza prin proiecte ce vor dura aproximativ 10-12 ani (până în 2015) şi vor fi adaptate în momentul aderării la Uniunea Europeană şi cu ocazia programării 2007-2013. Este însă important săsemnalăm că partenerii şi-au dat silinţa să distingă obiectivele prioritare realizabile în cursul perioadei de programare 2004-2006. Tot aşa, este bine să prevedem, în cadrul fiecărei priorităţi şi măsuri, asistenţa tehnicănecesară realizării măsurii, astfel încât proiectele să ia viaţă cât mai repede. Apărarea colectivă a acestei strategii, indiferent de parteneri şi de tendinţe, poate fi expresia unei adevărate conştiinţe regionale.


7

I.3. Dezvoltare rural ă în România

Planul de dezvoltare rurală pe lângă integrarea în strategia comunitară de dezvoltare teritorială şi regională, trebuie simultan integrat şi în strategia naţională de dezvoltare rurală. Aplicarea strategiei dezvoltării rurale va conduce la reducerea disparităţilor din cadrul spaţiului rural, la pregătirea Românei pentru integrare europeană şi participarea la propunerile de asistenţă a U.E.

Principiul de bază al dezvoltării rurale – după cum reiese din Carta Verde al Dezvoltării Rurale- este dezvoltarea pe baza iniţiativelor şi necesităţilor locale.

Obiectivele politicii naţionale de dezvoltare rurală sunt următoarele: • Combaterea crizei de identitate a spaţiului rural. • Stoparea şi înlăturarea subdezvoltării socio-economice prin: a). identificarea şi delimitarea zonelor rurale defavorizate, subdezvoltate pe baza analizelor şi diagnozelor socio-economice a satului şi a disparităţilor gradului de dezvoltare socio-economic; b.) întocmirea fişelor de identitate pentru toate tipurile de zone: favorizate, mediu defavorizate sau defavorizate-subdezvoltate. • Elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cu subprograme şi proiecte socio-economice, de infrastructură, mediu, în concordanţă cu măsurile reglementărilor comunitare pentru dezvoltare şi obiectivele fondurilor stucturale europene. • Armonizarea legislativă în vedere integrării. • Fundamentarea şi monitorizarea proiectelor pentru dezvoltare rurală cofinanţate de UE în perioada de preaderare – PHARE, ISPA şi SAPARD. • Stabilirea cadrului de integrare în politica de dezvoltare regională naţională. • Spaţiul rural se caracterizează printr-un grad accentuat de subdezvoltare, principalele probleme cu care se confruntă sunt în esenţă de ordin demografic, economic, al echipării tehnice, modul de locuire şi al infrastructurii sociale. Programele instituite pentru mediul rural se orientează în principal către: • alimentarea cu apă, în vederea creşterii nivelului de trai; consiliile locale au promovat lucrări pentru realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă aflate în diferite stadii de execuţie. Totodată în programele guvernamentale se au în vedere înfiinţarea de alimentării cu apă potabilă, în judeţe. În paralel în localităţile care deţin deja sisteme de alimentare cu apă s-au întocmit documentaţii ce vizează optimizarea acestor sisteme. • alimentarea cu gaze naturale; pentru promovarea acestui sector consiliile locale s-au preocupat intens pentru demararea lucrărilor necesare.

Orice proiect de dezvoltare micro-regională, pentru a fi şi aplicabil în realitate este obligat să ţină cont de aceste documente cadru. În vederea obţinerii unor rezultate optime la nivelul comunei am considerat necesar ca obiectivele şi priorităţile strategiei elaborate să aibă ca bază obiectivele şi priorităţile programelor naţionale şi regionale din domeniu.

Promovarea strategiei la nivel local, jude ţean şi regional Un important instrument de lucru în întreaga perioadă de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă a fost acţiunea de consultare a comunităţii locale, care a permis implicarea directă a populaţiei şi extragerea opiniilor acesteia care, de fapt, reprezintă nevoile şi aspiraţiile locuitorilor comunei. Printr-o serie de activităţi de informare, cât şi de sondare a opiniei publice, urmate de activitatea de consultare prin organizarea unei dezbateri publice pe tema proiectului de strategie s-a iniţiat, pe plan local, un permanent parteneriat ce va permite participarea


8

comunităţii la procesul de luare a deciziilor. Acest plan de consultare a permis prelucrarea proiectului de strategie iniţial astfel încât, acesta să poată fi asumat de întreaga comunitate locală.

După aprobarea în Consiliul local, autorităţile locale trebuie să promoveze Strategia de dezvoltare durabilă a comunei prin toate mijloacele şi cu toate ocaziile la nivel local, judeţean şi regional.

Planul de ac ţiune Pentru îmbunătăţirea procesului de planificare la nivel local, propunem următorul plan

de acţiune:

Acțiuni Responsabili Aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a Comunei Măureni 2014-2020 în cadrul Consiliului Local, prin adoptarea de hotărâri în acest sens

Comuna Măureni

Susţinerea şi finalizarea proiectelor aflate în implementare în actuala perioadă de programare

Beneficiarii proiectelor aflate în derulare

Identificarea investițiilor prioritare și a partenerilor publici şi privaţi pentru dezvoltarea şi implementarea acestora

Comuna Măureni Beneficiarii proiectelor prioritare

Identificarea, analizarea şi selectarea surselor de finanţare pentru proiectele propuse spre implementare în următoarea perioadă de programare (parteneriate public-privat, credite, alte resurse financiare externe, finanţări din fonduri europene, fonduri de la bugetele de stat şi local, etc.)

Comuna Măureni Beneficiarii proiectelor propuse a fi realizate

Elaborare documentaţiilor tehnico-economice aferente proiectelor propuse a fi realizate în următoarea perioadă de programare (identificare terenuri/clădiri, pregătire documente care să ateste regimul juridic al terenurilor, studii de prefezabilitate-fezabilitate, studii de impact, planuri de afaceri, documentaţii urbanistice, etc.)

Comuna Măureni Alte categorii de beneficiari din localitate Firme de consultanţă Parteneri din alte judeţe din România sau din alte ţări

Promovarea comunei ca destinaţie turistică şi de afaceri, în vederea atragerii de investiţii şi a creşterii gradului de ocupare a infrastructurilor turistice şi de sprijinire a afacerilor existente sau în curs de realizare

Comuna Măureni Camera de Comerţ şi Industrie Asociaţii patronale Administratorii structurilor turistice şi de sprijinire a afacerilor

Realizarea de acorduri de parteneriate între Comuna Măureni şi actorii relevanţi de la nivel local, judeţean şi naţional pentru realizarea proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare

Comuna Măureni Consiliul Judeţean Caraș-Severin Mediul de afaceri Alţi actori relevanţi


9

Identificarea şi informarea potenţialilor beneficiari publici si privati asupra surselor de finanţare complementare existente pentru creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europeneComuna Măureni

Autorităţi de Management / Organisme Intermediare Instituţia Prefectului Caraș-Severin

Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele necesare pentru implementarea proiectelor prioritare şi stabilirea graficului de derulare/implementare a strategiei (includerea în bugetul multianual a investiţiilor propuse ca fiind prioritare în vederea pregătirii lor)

Comuna Măureni

Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane pentru implementarea cu succes a proiectelor prioritare

Comuna Măureni Alte categorii de beneficiari de la nivel local

Realizarea de parteneriate public private pentru dezvoltarea proiectelor majore de la nivel local

Comuna Măureni Mediul de afaceri

Facilitarea implementării proiectelor prioritare (concesionare terenuri, facilitare construcţii, facilităţi pentru capacităţi de producţie, reducerea/înlăturarea barierelor administrative, etc.)

Comuna Măureni

Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor private în domeniile prioritare şi complementare proiectelor prioritare

Comuna Măureni Mediul de afaceri

Revizuirea strategiei pe baza evaluării şi luarea de măsuri corective (dacă este cazul)

Comuna Măureni

Finalizarea implementării proiectelor prioritare Beneficiarii proiectelor Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel naţional şi internaţional Comuna Măureni împreună cu responsabilii de proiecte Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor în domeniile prioritare şi complementare proiectelor prioritare

Comuna Măureni

Revizuirea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a comunei Măureni pentru următoarea perioadă de programare (2021-2027)

Comuna Măureni Structurile parteneriale formate la nivelul localităţii pentru planificare strategică (de ex. grupuri de lucru sectoriale)


10

Indicatorii de monitorizare şi evaluare a strategiei

Pentru monitorizarea implementării strategiei, se propune următorul set de indicatori și valori țintă preconizate pentru anul 2020: Indicator

Ținta pentru anul 2020

număr de km de străzi reabilitate/modernizate; 10 km puterea instalată (MW) a unităţilor de producere a energiei din surse regenerabile;

1 MW

număr de instituţii publice reabilitate termic 4 număr de sisteme informatice integrate de tip (”e-administrare”, e-sanatate, e-educatie) implementate;

1

lungimea (km) traseelor turistice amenajate; 1 km număr de centre de sănătate construite; 1 număr de incubatoare de afaceri înfiinţate; 1 număr de locuințe reabilitate termic; 100 număr de sisteme de supraveghere video instalate/extinse 1 număr de centre de informare și promovare turistică înființate 1 lungimea (km) pistelor de biciclete amenajate; 2 km lungimea (km) aleilor pietonale amenajate si reabilitate (trotuare);

6 km

număr de unităţi de învăţământ reabilitate/modernizate; 2 număr de săli şi terenuri de sport şcolare reabilitate 2 număr de kilometri de reţele noi/extinse/modernizate de canalizare;

25

număr de copuri de iluminat public eficient energetic 150 instalate; număr de parcuri de agrement construite; 1 număr de structuri de sprijinire a afacerilor înființate; 1 număr de strategii elaborate/revizuite; 1 număr de noi locuri de muncă nou-înființate 250 număr de IMM sprijinite 10 număr de săli de sport construite 1 număr de beneficiari din grupurile vulnerabile și supuși excluziunii sociale care beneficiază de infrastructură și servicii noi/îmbunătățite de asistență social

100


11

EEVVAALLUUAARREEAA CCOONNTTEEXXTTUU--LLUUII AACCTTUUAALL

-- PPaarrtteeaa II --


12

Capitolul 2. DATE GENERALE

II.1. Relaţii în teritoriu Comuna Măureni este aşezată în extremitatea vestică a judeţului Caras - Severin, la

granita acestuia cu judeţul Timiş, şi cuprinde satele Măureni şi Şoşdea, având coordonatele geografice de 45° 25 latitudine şi 21 30 longitudine estică, în cadrul reliefului, localitatea Măureni se află în Câmpia Tisei, subunitatea Câmpiei înalte, respectiv Câmpia Sipetului şi Câmpia Şemlacului, la contactul acesteia cu dealurile piemontane vestice, la o altitudine de 135 - 140 m. Comuna Măureni se învecinează cu : - Comuna Gătaia spre vest, sud - vest; - Comuna Tormac spre nord, nord - vest; - Comuna Vermeş spre nord - est; - Comuna Berzovia spre est, sud - est;

Centrul de comună Măureni se găseşte la 40 km pe calea ferată şi 36 km pe şosea, de municipiul Reşiţa, reşedinţa de judeţ şi la 58 km pe cale ferată şi 64 km pe şosea de oraşul Timişoara. Cel mai apropiat oraş este Bocşa, aflat la o distanţă de 24 km.

Distanţa dintre cele două sate componente ale comunei, respectiv Măureni şi Şoşdea, este de aproximativ 6 km, ele fiind legate de drumul comunal DC 83. Prin centrul localităţii Măureni trece drumul judeţean D.N. 58B Voiteg - Bocşa.

Halta C.F.R. Măureni se găseşte aproximativ la 1,8 km depărtare de centrul comunei, iar halta Şoşdea, la circa 2 km de satul Şoşdea.

Comuna Măureni are o poziţie favorabilă, ca fiind aşezată la o distanţă medie faţă de reşedinţa de judeţ şi la încrucişarea unor drumuri de importanţă naţională şi judeţeană.

Centrul administrativ al comunei este la Măureni, unde fiinţează primăria, dispensarul medical şi veterinar, căminul cultural, oficiul poştal şi celelalte instituţii de interes general.

Conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 cu modificările şi completările ulterioare, comunele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice: Consiliile locale cu caracter deliberativ şi Primarul ca autoritate executivă.

Consiliul Local al comunei Măureni este format din 13 consilieri locali aleşi, numărul acestora fiind stabilit prin ordin al Prefectului, în funcţie de numărul de locuitori ai comunei. Principalele atribuţii ale Consiliului local sunt: are iniţiativă şi hotărăşte în toate problemele de interes local, aprobă bugetul local, administrează domeniul public şi privat al comunei, înfiinţează servicii şi instituţii publice de interes general, analizează şi aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare realizării acestora.

Conform Legii nr. 215/2001, atribuţiile Consiliului local sunt: Art. 38 (1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate

problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. (2) Consiliul local are următoarele atribuţii principale: a) alege din rândul consilierilor, viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu, aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului; b) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii; c) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;


13

d) aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice , precum şi ale regiilor autonome de interes local; e) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului; f) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau a oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; g) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau oraşului, după caz, în condiţiile legii; h) înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local precum şi pe cei ai instituţiilor publice din subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a numit; i) hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului l societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; j) analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase; k) stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţie de interes local; l) aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora; m) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi finaciare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de sănătate, educaţie, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinei publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora; n) hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate şi personalului didactic; o) contribuie la realizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; p) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi al formaţiunilor de protecţie civilă, în condiţiile legii şi propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora; q) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţie, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii; r) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; s) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora; t) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local;


14

u) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului; v) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale sau cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte înfrăţirea comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări; w) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune; x) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; y) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii. (3) Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege. Primarul comunei, ca autoritate executivă (şef al administraţiei publice locale), participă la şedinţele CL şi îşi exprimă punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii, are rol de reprezentare în relaţiile cu alte instituţii din ţară şi străinătate, persoane fizice sau juridice, duce la îndeplinire hotărârile CL, întocmeşte proiectul de buget, este ordonator principal de credite, este responsabil de buna funcţionare a administraţiei publice locale. Conform Legii nr. 215/2001 cu modificările şi completările ulterioare, atribuţiile primarului sunt următoarele:

Art. 68. – (1) Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizezaă pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii; d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local; e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; f) exercită funcţia de ordonator principal de credite; g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate; h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele de specialitate ale statului. În acest scop, poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre; i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii; j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor


15

contractuale; k) ia măsuri prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice; l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică; m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii; o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu; p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local; q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii; r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora; s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social; t) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă; u) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege; v) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate; w) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; x) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului; y) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatelor acestor evidenţe; z) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decalamitarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. (2) Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.

Autorităţile administraţiei publice sunt alese pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale şi Legea administraţiei publice.

II.2. Considera ţii istorice

Comuna Măureni este formată din două sate: Măureni şi Şoşdea. Acestea sunt aşezări apărute în etape istorice diferite. A. Istoricul localităţii Măureni

În Banat, alături de populaţia română băştinaşă, s-au aşezat în decursul timpului, elemente ale altor popoare. Elementelor străine aşezate în Banat în secolele anterioare, l-i s-a adăugat în secolul al XIII -lea, în cadrul politicii de colonizare habsburgică, altele noi, între care cel german predomina. Populaţia ce a sosit în Banat a fost destul de numeroasă. Până în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, s-a deplasat în această zonă o populaţie germană


16

de 80.000 se suflete. Majoritatea colonoştilor au fost originari din partea de sud şi de vest a Germaniei.

Colonizările habsburgice în Banat s-au efectuat în trei mari perioade: carolină (1716-1740), teresiană (1745-1772) şi iosefină (1782-1787). Localitatea Măureni a fost înfiinţată în perioada a treia colonială, respectiv cea iosefină. în această perioadă au mai luat fiinţă şi alte localităţi svăbeşti, cum sunt: Gertjanesch (Cărpiniş), Ebenderf (Moraviţa), Orzydorf (Orţişoara),etc.

Încă pe timpul Măriei Teraza, losif al ll-lea face trei călătorii în Banat: în 1768,1770 şi 1773. El reglementează colonizarea şi prin patenta din 1782 inaugurează cea de-a treia :colonizare. Conform patentei fiecare familie primeşte gratuit 34 jugăre de pământ, animale (2 boi , 2 cai, o vacă) şi unelte de muncă. La ordinul împăratului, în anul 1784 au fost construite la Măureni 200 de case noi, din partea statului şi tot în acest an au sosit primele 30 de familii de colonişti germani. Aceştia au venit din părţile Rinului de Sus, din Pădurea Neagră, Alsacia, Lorena şi Wurttenburg. Satul a primit munele de Moritzfeld. în total s-au stabilit în Măureni 202 familii (1786), care au primit 62 de sesii întregi şi 140 de jumătăţi de sesii ( 16-32 jugăre de pământ, o vacă, 2-4 cai, o căruţă, un plug, diferite unelte agricole, veselă, etc ).

La venirea lor pe aceste meleaguri ei au avut de înfruntat multe greutăţi. Pământul era mlăştinos. Nu erau căi de comunicaţie. După construirea caselor s-a trecut la aranjarea străzilor a realizarea celor trei fântâni cu apă potabilă. Aceste fântâni aveau adâncimi între 40 - 50 m şi erau amplasate pe mijlocul drumului principal şi localităţii.

în acea vreme, pădurile ocupau suprafeţe întinse, în câmp munca era foarte grea.Toţi colonişti erau antrenaţi la munca de asanare.

Prima formă de conducere a localităţii s-a constituit în 1786, an care marchează data definitivă a formării comunei Măureni. Primul primar al comunei a fost Nikolaus Pranzen. în acelaşi an s-a contruit şi parohia catolică.

Multe nume de familii cum sunt: Wolfschlager, Hallinger, Basterling, Steinbach, Tillinger, Ackermann, Kohlbach, Herzberger sau Rittinger au dispărut cu timpul.

în anul 1796 s-a întocmit cartea funduală şi prima hartă a teritoriului comunei, în suprafaţă de 7669 jugăre.

în anul 1805 comuna a primit dreptul de a ţine târguri săptămânale, în 1859 dreptul de a t ne două târguri anuale, iar după alţi 10 ani dreptul de a ţine 4 târguri anuale.

Revoluţia burghezo-democratică din 1848 - 1849 n-a afectat prea mult această localitate.

Pentru a lega comuna de celelalte localităţi, între anii 1872 - 1873 s-a construit calea ferată Voiteg - Gătaia - Măureni - Reşiţa. Din păcate staţia C.F.R. se află la aproximativ 2 km de localitate. Moşierul Ludwig Wirkner nu a permis ca linia ferată să treacă peste moşia lui.

Timpul efemer a rezervat comunei multe evenimente importante. Anii viitori au adus sătenilor îmbunătăţiri radicale în viaţa lor. Greutăţile însă nu au întârziat să se abată asupra locuitorilor. Clamitatea naturală, seceta din 1863, a distrus majoritatea culturilor nerămânând nici sămânţa necesară pentru semănat. Unii gospodari au fost nevoiţi să ia paiele de pe acoperişul caselor pentru a hrăni animalele. Nu peste mult timp se abătu o nouă catastrofă asupra locuitorilor, focul din 12 iulie 1875, care s-a dezlănţuit în preajma unei furtuni, începând de la marginea de sud a comunei. Focul s-a întins cu o repeziciune uimitoare din cauza acoperişurilor caselor formate din şindrilă sau paie. Acest incendiu a avut loc în timp ce majoritatea oamenilor erau la câmp, la strânsul recoltei. Focul a transformat aproximativ 100 de case în cenuşă. Printre aceste clădiri s-au aflat biserica, primăria şi şcoala veche. Pradă acestui incendiu au căzut şi majoritatea documentelor aflate în arhiva primăriei.

Pentru asigurarea sănătăţii locuitorilor, în anul 1876, comuna a primit primul medic, care se îngrijea şi de populaţia localităţilor din jur. în 1892 a fost construit un spital epidemic apoi în 1900 s-a înfiinţat şi prima farmacie care mai există şi astăzi, în 1893 poşta aprimit


17

legătura telefonică. în anul 1908 se pun bazele coloniei Waldau /Şoşdea Nouă, fomată din şvabi veniţi din

diferite comune ale Banatului (Liebling, Butin, etc.). Populaţia germană de aici a cumpărat în hotarul Şoşdei terenuri despădurite la un preţ foarte convenabil, în primii ani de la înfiinţare satul avea 54 de numere şi peste 300 de locuitori.

Până în preajma primului război mondial, comuna s-a dezvoltat, deşi din când în când au existat perioade critice, provocate de calamităţi.

Primul război mondial şi-a lăsat amprentele şi asupra vieţii patriarhale pe care o duceau locuitorii comunei Măureni la acest început de secol. Mulţi fii ai acestor locuri sunt obligaţi să lupte în armata austro-ungară, contrar oricăror interese ale lor, departe de hotarele ţării,"... prin şanţurile Galiţiei, prin pădurile Bucovinei, pietrele pleşuve ale Italiei sau prin pustietăţile îngheţate ale Siberiei, unde mulţi şi-au pierdut viaţa devenind eroi ai neamului nostru. Numărul morţilor din comună, în acest război, a fost de 135.

De-a lungul anilor teritoriul comunei Măureni a fost proprietatea mai multor moşieri. Primul care a posedat moşia a fost Ludwig Virkner (1846 - 1878). El construit în mijlocul satului Măureni un frumos castel, construcţie terminată în 1850. În 1878 el vinde moşia lui Samuel Adler, care a posedat-o până în 1882. Din acest an şi până în 1889 trece în posesia moşierului Ceisa Sebestyen , care la rându-i o trece în proprietatea fiicei sale Margarethe (Kenessey din prima căsătorie şi Just din a doua căsătorie). Ea a fost proprietara moşiei din 1889 până la înfăptuirea reformei agrare din 1921.

Reforma agrară a contribuit oarecum la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţărănimii în anii imediat următori primului război mondial. Ea a contribuit la întărirea burgheziei satelor şi la diminuarea rolului moşierimii în viaţa economico-socială a României, în raport cu situaţia dinainte de război. După reformă s-au menţinut însă marea proprietate, în timp ce multe familii ţărăneşti rămân fără pământ. Ei au fost nevoiţi să lucreze la bogătaşi pentru a-şi întreţine familiile.

Cu toate greutăţile după război se simte o ameliorare a situaţiei economice a comunei. Vechea moară Kern - fondată în 1899 a fost transformată şi modernizată în 1927. În anul 1925 în februarie, doi particulari au introdus lumina electrică în satul Măureni, pe baza unui motor.care asigura parţial electrificarea localităţii, iar în 1929 s-au electrificat şi străzile şi toate clădirile publice. Satul Şoşdea este electrificat abia în anul 1962.

Începând cu anul 1925, alături de germani au fost colonizate 23 familii de români în Măureni. Ele au venit din părţile Sibiului. La venirea lor au alcătuit o colonie, stabilită la marginea satului, în anul sosirii lor statul le-a vândut din terenul agricol expropriat de la moşierul comunei suprafaţa de 15 jugăre de pământ la preţul de 750 lei jugărul, plătibili în rate.

B. Istoricul localit ăţii Şoşdea

Urme de viaţa din epoca străveche şi veche în hotarul localităţii Şoşdea şi Măureni, descoperirile arheologice care au fost făcute din secolul al XIX-lea până. astăzi, întâmplător sau datorate unor cercetări făcute de specialişti, se înşiruie începând cu neoliticul şi continuă din punct de vedere cronologic până în evul mediu, înainte de toate menţionăm aşezarea neolitică târzie din locul numit «Odăi», aşezare de unde, încă din perioada interbelică, preotul Petru Bohariu adunase material arheologic caracteristic culturii Tisa-Polgar, ce se mai păstra în casa familiei încă în anii '60. Cam aceleiaşi perioade de timp, sfârşitul neoliticului, îi aparţine şi târnăcopul de aramă descoperit în apropierea satului, cu prilejul construirii căii ferate Buziaş-Gătaia, în anul 1898.

În punctul numit Zgura Mare, aflat cam la 1,5 km în amonte pe Bârzava, lângă liziera pădurii, se afla o ridicătură cu diametrul de 35-40 m, înaltă de 1,5 m. în afara grupului de cuptoare daco-romane din acest loc, aici s-a constatat existenţa unei aşezări ce datează de la finalul epocii bronzului, aparţinând culturii Cruceni. Din localitatea Şoşdea, fără alte


18

precizări, în muzeul din Vârşeţ se găseşte o spirală mare din bronz, apărătoare de braţ, având cinci spire şi o nervură mediană realizată prin forjare, brodată de fiecare parte cu câte un şir de puncte adâncite. Terminaţiile acestei brăţări plurispirale au forma unor spiraloizi din sârmă. Acest obiect de podoabă datează de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului.

Până în prezent nu s-au descoperit materiale arheologice sau numismatice, în hotarul satului, care să aparţină civilizaţiei dacice. Nu putem decât să presupunem existenţa unor locuiri dacice pe malul râului ce uda antica localitate Berzobis, menţionată, ca atare, în memoriile de război ale împăratului Traian şi de geograful Ravenat.

Faptul că la doar 12-13 km de Şoşdea se află castrul de legiune Berzobis, în preajma căruia s-a înfiripat şi o aşezare civilă, indică cu certitudine că teritoriul de azi a1 satului Şoşdea era inclus în hotarele localităţii antice vecine.

Cercetările arheologice la începutul secolului nostru atesta urme intense de viaţă ce datează mai cu seamă din secolele al lll-lea şi al IV-lea d.Hr. Amintim astfel că în anul 1903 s-a trasat hotarul de despărţire dintre moşia firmei Bajersdorf-Biak şi moşia contelui Leopold Berthold, ocazie cu care s-au găsit vetre de foc încărcate cu zgură dură, respectiv minereu de fier, ca şi tuburi ceramice suflante, folosite la foalele acestor cuptoare. Acum trei decenii, regretatul loan Stratan semnala şase asemenea cuptoare, concentrarea cea mai mare a acestora aflându-se în locurile «Zgurile Mari», «Zgurile Mici», «Munceanu», «Izlaz», «La Moara» şi în zona «Giuricani». Tot astfel de antichităţi daco-romane mai sunt semnalate în hotarul cu Ghertenişul, în locul numit «Intre Râuri», ca şi pe «Valea Ulveşului».

Aceste descoperiri, socotite în general daco-romane şi datate din secolele III-IV d.Hr., au foarte probabil o cronologie mai lungă. Nu este exclus ca primele cuptoare de la Şoşdea, asemenea altora amplasate pe aceeaşi fâşie de demarcaţie dintre teritoriile împădurite şi pusta bănăţeană, să dateze încă din veacul al ll-lea d.Hr., iar cele mai târzii să fi fost utilizate în veacul al V-lea d. Hr.

Un prim sondaj arheologic modern a fost făcut în primăvara anului 1962 de prof. Octavian Răuţ, împreună cu Gh. Lazarovici. Acestea au fost continuate şi în anii 1963-1964 în punctul «Giuricani», fiind continuate apoi de loan Stratan, directorul muzeului din Lugoj, în anii 1966-1967 şi mai apoi în anii 1974-1975, de către Eugen laroslavschi, care mai făcuse astfel de cercetări şi la Fizeş, nu departe de Şoşdea.

Minereul de fier utilizat pentru obţinerea metalului din aceste cuptoare, la fel ca şi la Gherteniş, este magnetitul (Fe3C4,) sub forma unui pietriş bine rulat, sferoidal sau discoidal, cu diametrul între 1-5 cm, de culoare neagră şi greutate specifică mare (5,2). Magnetitul de la Şoşdea indica şi transformarea sa în maghemit prin oxidarea fierului bivalent în fier trivalent, oetrecută în timp; în prezenţa oxigenului din aer şi apă. Avem deci de-a face cu magnetit aluvional, adus în zona Şoşdei şi Ghertenişului de viiturile Bârzavei din zăcământul primar aflat a Ocna de Fier, în cariera Amalia.

Conţinutul în fier al minereului extras la Şoşdea, din lunca Bârzavei, ajunge până la 71.4%. Este evident că din acest proces de reducere rezultau şi numeroase zguri. Zgura cristalizată a cuptoarelor daco- romane era formată din silicaţi, dentrite de fier şi magnetit, la care se adaugă, minereuri de magnetit semizgurificate, rugină şi limoniţi. Analiza de laborator a unui eşantion din bucăţile de minereu recuperate din preajma cuptoarelor de la Şoşdea a confirmat ca materia primă întrebuinţată era magnetitul, roca ce conţine un procentaj ridicat de fier. Chiar dacă se presupune că producţia acestor cuptoare nu se baza în exclusivitate pe reducerea minereului de magnetită, ci erau utilizate şi minereuri mai sărace, dar mai uşor de procurat, pentru că magnetitul e un minereu ce se găseşte la adâncime, e remarcabil amănuntul ca siderurgiştii de la Şoşdea îl cunoşteau şi le era cât de cât accesibil. Prezenţa unui atare material ascuns în adâncimi considerabile presupune de la sine o bună cunoaştere a locurilor în care se aflau asemenea zăcăminte, lucru ce nu era posibil decât


19

pentru o populaţie ce se afla de foarte mult timp în zona respectivă şi care se ocupase de generaţii cu producerea fierului. Evident că asemenea cunoştinţe teoretice şi topometrice nu le avea nici unul din neamurile migratoare ce s-au abătut pe aceste meleaguri în secolele ce au urmat părăsirii Daciei de către autorităţile romane imperiale. Atât minerii - pe care existenţa minereurilor «de profunzime» ne obligă să-i admitem cât şi topitorii nu puteau fi alţii decât localnicii daco-romani. după cum ceramica aflată lângă cuptoare, de sigura tradiţie romană, îi atesta atât la Fizes, cât şi la Şoşdea.

În săpăturile făcute la Şoşdea s-a găsit şi un piron de fier, care conţinea, de asemenea, în compoziţia sa fierit, grafit şi cementit. Ca şi în alte locuri, şi la Şoşdea cuptoarele erau clădite din granit, a cărui culoare roşie, hemetitică, indica arderea îndelungată la care a fost supus. Roca aceasta se găseşte în aluviunile din albia Bârzavei. Prin reducerea minereului de magnetit aluvional, se obţinea un aliaj de fier-carbon, ce-şi dobândea elasticitatea şi duritatea prin călire.

În ultimii ani, reluându-se cercetările în zonă, s-a ajuns la concluzia că o şarjă de metal dintr-un astfel de cuptor permitea realizarea unor lupe de 40-50 kg fier. Arheologul Ovidiu Bozu de la muzeul din Reşiţa a reluat săpăturile de salvare în punctul numit «Munceanu», în anii 1986-1987, cu care prilej a cercetat un cuptor de redus minereu, având un diametru interior de 1 m, care era alimentat cu magnetit şi oxigen prin foaie de pe o platformă cu o suprafaţă de 9 mp. De lângă platformă, dintr-o groapă, au fost recuperate fragmente de turtă din fier în greutate de 113 kg. Tot O. Bozu, a semnalat în hotarul Şoşdei, către Gătaia, descoperirea unor bucăţi mari de zgură metalică cântărind peste 120 kg bucata, în acelaşi an, 1986, arheologul reşiţean D. Ţeicu, a cercetat în hotarul satului şi o aşezare din secolul al IX-lea d.Hr., fortificată cu o palisadă din lemn şi care a avut două faze de locuire.

În marginea satului, dinspre gară, s-a descoperit, în anul 1905, un mormânt al unei femei cu părul lung, în sicriu de nuiele, ce datează probabil din evul mediu.

Din fierul brut obţinut se executau diferite sortimente de piese solicitate în cele trei domenii fundamentale: casnic, agricol-pastoral şi militar. II.3. Elemente de ordin geologic

Peisajul geografic actual al Banatului este rezultatul unei îndelungate evoluţii, strâns legată de evoluţia întregului teritoriu al patriei noastre.

În ceea ce priveşte geologia zonei cercetate, ea se integrează în trecutul geologic al Câmpiei Banatului, fiind parte componentă a Depresiunii Panonice. Această depresiune este de origine tectonică, deoarece şisturile cristaline din fundament sunt scufundate în trepte. Apele termale de la Oradea, apele bicarbonate de la Lipova şi Buziaş ca şi ivirea de bazalte de lucrare, au venit la suprafaţă pe aceste linii de fractură.

Câmpia Tisei s-a format pe locul unui bazin maritimo-lacustru. Depresiunea corespunzătoare acestui bazin s-a schiţat după cutările laramice. Marea a invadat-o din danian-oaleogen. Odată pătrunse, apele s-au menţinut până în pliocen, inclusiv.

Cu privire la menţinerea apelor în cuaternar, sunt discuţii. După unele păreri, în cuaternar câmpia era exendată şi doar unele zone au suferit scufundări lente, dar persistente, fapt care a 'acut ca grosimea aluviunilor cuaternare să atingă valori mari. Datorită acestor mişcări lente s-au produs importante schimbări de direcţie ale râurilor din această câmpie.

Câmpia Tisei, în teritoriul căreia se încadrează şi localitatea Măureni, este o câmpie de subsidenţă fluvio-lacustră prin colmatare treptată a lacului pliocen-cuaternar, şi reprezintă compartimentul cel mai din est al marii Depresiuni Panonice. Materialele din care-i clădită sunt argile, nisipuri, pietrişuri, loessuri şi depozite loessoide. Ele provin, parţial, în afara loessului eolian, din măcinare, de către ape, a Dealurilor piemontane vestice.

Bogăţiile subsolului sunt puţin cunoscute. Singurele bogăţii valorificate în prezent sunt reprezentate de nisipul şi pietrişul din albia Bîrzavei, exploatate pentru necesităţile locale,


20

orecum şi argila pentru fabricarea cărămizii. Seismicitatea acestei regiuni este foarte redusă, înregistrându-se cutremure de

intensitate mică şi la intervale mari de timp. Comuna Măureni se încadrează în zona cu gradul 7 de seismicitate pe scara Richter-Mercali.

În concluzie, putem spune că teritoriul cercetat aparţine în mare majoritate, ca vârstă geologică, formaţiunilor cuaternare diluviale. Lunca Bîrzavei aparţine formaţiunilor aluvionare. II.4. Relieful

Microrelieful comunei Măureni face parte dintr-o unitate fizico-geografică mai mare şi anume din Câmpia înaltă a Gătaiei, componentă a Câmpiei Timişului, care este formată în bazinul mijlociu al râurilor Pogăniş, Bîrzava, Moraviţa şi al afluienţilor lor.

Comuna Măureni este aşezată la contactul acestei câmpii cu dealurile piemontane ale Pogănişului, Fizeşului, Doclinului şi Tirolului.

Câmpia Timişului este în cea mai mare parte a ei o câmpie recentă, de inundaţie, drenată de Bega. Timiş şi de toţi afluenţii acestora. Până la lucrările de drenare şi îndiguire făcute în ultimii 150 de ani, această câmpie, situată la o altitudine absolută de 80-50 m, a fost un ţinut de mlaştină. Ea este înconjurată de şesuri subcolinare mai înalte (sub 150 m altitudine absolută). Partea centrală a câmpiei de inundare a Timişului a suferit o mişcare de coborâre mai accentuată, indicată de adâncimea la care se află depozitele pliocenului tânăr (şi levantin): 862 m la Giulvăz faţă de numai 223 m lângă Voiteg, în margiena câmpiei subcolinare.

Divagarea cursurilor de apă, despletirile râurilor, ariile mlăştinoase ce se mai păstrează şi astăzi după mai bine de 100 de ani de lucrări ameliorative, întinderea excesivă a lăcoviştilor, semilăcoviştilor şi solurilor humico-gleice, tocmai la contactul dintre câmpiile subcolinare şi şesul aluvial - toate acestea arată că mişcarea de lăsare a terenului .locală, s-a continuat în tot cuaternarul şi se contiuă şi astăzi.

Din punct de vedere morfologic, Câmpia Timişului este o câmpie joasă, tânără şi plană. Ea este intens populată şi cultivată.

în estul ei se înalţă, ca prispe tăiate de văi divergente relativ adânci (20 - 25 m) şi largi, câmpiile subcolinare: Câmpia Vingăi, între Mureş şi Beghei, şi cele dintre Timiş şi Nera.

La est de aceste câmpii subcolinare se află dealurile piemontane vestice. Localităţile Fzeş, Ferendia, Clopodia, Lăţunaş, marchează limita spre câmpie a acestora, între Bârzava şi Caras. Contactul cu câmpia este mai întotdeauna brusc. Fundamentul pe care stau aceste formaţiuni este cristalin. Relieful acestor dealuri se desfăşoară în trepte, altitudinea lor aepăşind rar 300 m. înălţimile de 180 - 200m ţin până aproape de limita co câmpia subcolinară.

Toate dealurile sudice ale Banatului au poziţie şi geneză piemontană. Mai dezvoltate Sunt dealurile Declinului, care se ridică între Câmpia Moraviţei, Câmpia Carasului şi Munţii Docnecei. Relieful de pe teritoriul comunei Măureni cuprinde trei subunităţi distincte: 1. Câmpia subcolinară piemontană. 2. Terasa Bârzavei 3. Lunca Bârzavei.

Câmpia subcolinară piemontană face parte din Câmpia înaltă subcolinară a Gătaiei, care este compusă dintr-o serie de câmpuri înalte, fără legătură între ele, iar limitele lor spre vest sunt destul de greu de trasat, dat fiind faptul că ultimele coline se pierd pe nesimţite în câmpia ae divagare între Pogăniş, Timiş şi Bîrzava.

Câmpia este slab ondulată şi are o înclinare generală de la est spre vest şi foarte slab "nclinată de la nord spre sud, spre valea Bârzavei. Câmpia Gătaiei este formată dintr-o serie de interfluvii plane, separate de văi relativ adânci oână la 25 m), dar foarte largi. Aceste ape o taie în evantai, despărţind-o în mai multe câmpuri: Câmpia Pogănişului (la nord est de


21

Pogăniş) Câmpia Sipetului (între Pogăniş şi Bârzava) Câmpia Şemlacului (între Bârzava şi Moraviţa) Câmpia Clopodiei (la sud vest de poalele Dealurilor Declinului).

Structura pietrografică este formată din prundişuri cristaline, acoperite de argile oleistocene, pe care s-au dezvoltat soluri negre argiloase slab humifere.

Câmpia Pogănişului începe, aproape ca toate câmpiile din aceeaşi categorie, la 160 - 170 TI şi coboară în formă de evantai foarte fragmentat până sub 110 m către vest, unde trece pe nesimţite direct în câmpia aluvionară a Timişului. Valea Pogănişului o desparte în două sectoare neegale: unul la nord - Câmpia Nişchidorfului şi altul la sud - Câmpia Sipetului.

Câmpia Moraviţei este compusă din Câmpia Şemlacului şi Câmpia Clopodiei. Este o câmpie subcolinară, clădită de apele care ies din dealurile piemontane, iar spre vest trece într-o câmpie joasă inundabilă. Ca forme de microrelief se întâlnesc:

a) Văi de eroziune Versanţii acestor văi au pante de 3° - 10°. Fundul văilor nu depăşesc 30 - 40 m.

Sunt văi mici cu apă foarte puţină sau seci în cea mai mare parte din an. b) Câmpia înaltă propriu - zisă

Este plană, cu o înclinare uşoară. Pot fi întâlnite şi câteva microdepresiuni. Câmpia este intens populată, fiind o zonă propice pentru practicarea agriculturii. Se cultivă cereale, plante tehnice, plante furajere etc.

În partea de nord - est, est şi sud - est a teritoriului comunei Măureni se găsesc dealuri joase, mai mult izolate. Sunt primii reprezentanţi a Dealurilor Vestice, în cazul nostru ai Dealurilor Declinului, Tirolului şi Fizeşului. Multe dintre aceste dealuri Sunt doar microcoline, scoase în relief datorită văilor de eroziune. Asfel de dealuri piemontane Sunt: Dealul Moritzfeld, Dealul Comisul Mare, Dealul Comisul Mic, Dealul Culmea, Dealul Şoşdea. Cel mai înalt deal de pe raza comunei este Dealul Gherteniş, situat în nord - vest, având o altitudine de 178,5 m.

Dacă originea acestor coline este cunoscută ca forme rezultate din fragmentarea piemontului, originea Sumigului, deal înalt de 208 m, aşezat în sud - vestul localităţii, în apropierea comunei Gătaia, este încă mult discutată. Majoritatea cercetătorilor sunt adepţii originii vulcanice a Sumigului. Francisco Oriselini era preocupat de originea acestui deal, considerând-ul vulcan. Astăzi nu se cunosc niciun fel de fenomene postvulcanice sau alte indicii care să justifice pe deplin originea vulcanică a acestui deal izolat, care domină cu peste 60 m câmpie înconjurătoarea.

Alţi geografi (Sizerea Marius) susţin că nu ar fi vorba de un vulcan în cazul Sumigului, ci de un lacolit.

în cadrul câmpiei piemontante există numeroase ravene şi torenţi care influienţează în mod negativ relieful şi solurile, în anumite locuri au apărut terenuri degradate şi chiar alunecări de teren pe pantele mai înclinate.

Terasa Bârzavei este simetrică de-a lungul râului, cu expunerea versanţilor spre sud şi nord, având înălţimea maximă de 152 m spre halta Şoşdea. Este fragmentată de o serie de văi transversale. Privită din luncă, terasa are aspectul unui relief uşor vălurit, ceea ce i-a făcut pe localnici să o numească imperiu "deal". Lunca Bârzavei este cea mai recentă formaţiune de morfosculptură.

Luncile s-au format pe seama depunerilor apelor curgătoare, sedimentele respective fiind cunoscute sub denumirea de depozite aluvionare sau aluviuni. Din punct de vedere geologic, Lunca Bârzavei este alcătuită din roci sedimentare friabile, reprezentate prin nisip şi pietriş, orecum şi din argilă. Depozitele aluvionale sunt, în general, neuniforme texturale nu numai pe orizontală ci şi pe verticală; în acelaşi loc, pe adâncime se deosebesc, de obicei, mai multe straturi deosebite sub aspectul texturii, deoarece la fiecare revărsare se depune alt material a cărui alcătuire granulometrică este cu atât mai grosieră, cu cât viitura este mai


22

mare şi invers. Lunca Bârzavei apare sub forma unei câmpii plane, cu mici denivelări, în interiorul

căreia şerpuieşte albaia minoră a Bârzavei de la est spre vest. în cadrul luncii există o serie de microforme ca privaluri, meandre părăsite, uşoare mamelonări etc.

Lăţimea Luncii Bârzavei, în teritoriul luat în studiu, variazî între 3 şi 5 km, fiind inundabilă în perioada viiturilor, inundaţiile putându-se repeta de mai multe ori pe an, provocând daune culturilor agricole.

Lunca este despărţită de platforma piemontană printr-o frunte terasală lată de 40 - 50 m şi care are o înclinaţie de circa 10°.

Lunca este favorabilă unei game largi de culturi agricole. Printre acestea, primul loc îl ocupă porumbul, urmat de diferite plante furajere şi cultura legumelor.

II.5. Clima

Clima este determinată de un ansamblu de factori: cosmici (radiaţia), dinamici (sistemele barice), geografici (relieful.vegetaţia, solurile).

Localizarea geografică în sud - vestul ţării, plus relieful de câmpie, constituie unii factori mportanţi care vor trasa nota caracteristică a climatului. Clima zonei comunei Măureni, păstrează trăsăsturile generale ale aspectului climatic continental - moderat din Câmpia Vestică. Prin poziţia pe care o are în sudul acestei câmpii este sub influienţă mai frecventă a elementelor climatice din sud, mediteraneene şi din vest, oceanice.

După Koppen, climatul teritoriului Măureni se poate cuprinde în formula Ofax caracteristică Câmpiei Tisei, la contactul acesteia cu climatul Ofax al piemonturilor vestice.

II.6. Informa ţii despre infrastructur ă fizic ă şi dot ări edilitare La nivelul regiunii

Din reţeaua de drumuri totală a regiunii de 10 820 km, doar 2 552 km sunt modernizate reprezentând (23,58%) din total. Drumurilor naţionale din regiune însumează 1917 km reprezentând 12% din totalul drumurilor naţionale, iar drumurile judeţene reprezintă 15% din total cu o lungime de 8903 km.

Din totalul de cale ferată de 1796 km doar 166 km de cale ferată este electrificată ceea ce reprezentă sub 10% din totalul pe regiune. Densitatea de cale ferată în regiune este de 52,6% fiind mai mare decât media pe ţară de 47,7%.

Procesul accelerat de modernizare a telefoniei cu fir şi telefonie mobilă va conduce în viitor prin montarea de reţelei optice, la extinderea reţelei digitale şi dezvoltarea comunicaţiilor prin poşta electronică. Nu este extinsă reţeaua de telecomunicaţii în zonele rurale şi în zonele mai greu accesibile ale regiunii, conducând la influenţe negative asupra activităţilor economice.

În mediul rural nivelul de înzestrare a localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă, din reţeaua de apă potabilă, este scăzut. Infrastructura socială rurală constă în existenţa învăţământului primar şi gimnazial, iar ocrotirea sănătăţii se asigură cu dispensare în fiecare comună dar, cadrele medicale - care să asigure asistenţă medicală - sunt puţine.

În domeniul cultural, sunt puse la dispoziţie cămine culturale, în toate comunele precum şi biblioteci comunale şi şcolare, dar lipsesc activităţile culturale.

Date la nivelul comunei

Comuna Măureni dispune de o reţea de căi de comunicaţie diversificată formată din drumuri naţionale, drumuri comunale, străzi şi căi ferate. Comuna noastră este străbătută de DN 58B Reşiţa – Timişoara, drum ce trece prin satul


23

Măureni. Are o lungime, pe raza comunei noastre de 5 km şi este asfaltat. Drumul comunal 83 A are o lungime totală de 13,5 km şi face legătura între satul Măureni de satul Şoşdea şi Tormac. Acesta a fost modernizat prin Programul SAPARD pe o lungime de 7,5 km . Reţeaua de străzi laterale din satele componente are o lungime de aproximativ 16,9 km. Străzile sunt într-o stare necorespunzătoare în procent de 70 % fiind noroioase, cu gropi şi denivelări necesitând lucrări de întreţinere şi modernizare. De asemenea pe teritoriul comunei mai există şi drumuri circulate care însă nu au fost clasificate, după cum urmează:

- Drum Şoşdea – Sculea ; - Drum Şoşdea – Berzovia ; - Drum Şoşdea – Gherteniş ; - Drum Măureni – Fizeş ; - Drum Măureni – Ferendia ; - Drum Măureni – Şemlacul Mare ;

Pe teritoriul comunei trec şi două linii de cale ferată : - Timişoara – Reşiţa , cu haltă în Măureni - Lugoj – Gătaia , cu haltă în Şoşdea ;

Referitor la introducerea gazului metan primăria se află în posesia unui studiu de fezabilitate care a rămas în faza de proiect. Referitor la gospodăria comunală precizăm că s-a întocmit studiul de fezabilitate pentru introducerea apei potabile.

Înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale se află în stadiul de proiect. În satul Măureni, începând cu anul 2001 se organizează transportul bisăptămânal al

gunoiului menajer, reducându-se în cea mai mare măsură poluarea mediului.

II.7. Turism şi mediu Date la nivel de regiune În domeniul turismului, perioada de după 1990 a însemnat deteriorarea accentuată a

infrastructurii pentru turismul de masă, fapt care a determinat orientarea turismului către capacităţile noi create în sistemul agroturistic. Astfel că începând cu anul 1993 activitatea de agro-turismului a fost inclusă în listele de priorităţi pentru dezvoltarea locală în zonele cu potenţial turistic, în sensul valorificării serviciilor pe care gospodăriile ţărăneşti din regiune, le pot oferi.

O zonă în care predomină factorii favorizanţi este zona munţilor Semenic, unde sunt rezervaţii şi monumente ale naturii cu un mare grad de atractivitate turistică, în care sunt bine reprezentate activităţile neagricole şi unde predomină locuinţele realizate din materiale durabile.

Date la nivel de comună

Din 1990 a însemnat deteriorarea accentuată a infrastructurii pentru turismul de masă, fapt care a determinat orientarea turismului către capacităţile noi create în sistemul agroturistic. Astfel că începând cu anul 1993 activitatea de agroturismului a fost inclusă în listele de priorităţi pentru dezvoltarea locală în zonele cu potenţial turistic, în sensul valorificării serviciilor pe care gospodăriile ţărăneşti din regiune le pot oferi.


24

Aceasta presupune asigurarea enei infrastructuri funcţională până la fiecare obiectiv turistic.

La nivelul comunei, turismul nu este dezvoltat din cauze obiective, respectiv zona geografică în care comuna este amplasată – câmpie. Nu există la nivelul comunei repere sau zone turistice majore. Peste 92% din teritoriul comunei este teren agricol destinat culturilor cerealiere sau plantelor tehnice, astfel că practicarea turismului de tip enduro nu se poate practica, iar pentru cicloturism zona nu prezintă interes, fiind zonă de şes.

In satul Măureni se află o biserică romano-catolică, care prezintă importanţă deosebită, fiind construită în perioada 1786 - 1819 şi un monument ale eroilor din Măureni căzuţi la datorie în primul război mondial, iar în satul Şoşdea o biserică ortodoxă construită în 1926 şi un monument ale eroilor din sat căzuţi la datorie în primul război mondial. Ca sărbători de peste an se remarcă.

Ruga care se ţine la Măureni de Rusalii, iar la Şoşdea săptămîna următoare după Rusalii, când este Ziua tuturor sfinţilor.

Un obiectiv de interes turistic ar putea fi posibilitatea de a pescui dacă în zona inundabilă a Râului Bîrzava s-ar amenaja o baltă şi o cabană.

Infrastructura turistică nu este dezvoltată, neexistând nicio pensiune clasificată..

Capitolul 3. MEDIUL CONSTRUIT

3.1. Infrastructur ă � Alimentarea cu ap ă potabil ă

În comuna Măureni există o reţea de distribuţie a apei potabile realizată în perioada 2009-2014. Rețeaua de alimentare are o lungime totală de 19,75 km.

Pentru alimentarea cu apa a celor doua localitati s-a prezut a fi executate conform studiu hidrogeologic elaborat de catre compartimentul hidrogeologic al Apelor Romane – Timisoara, executia a doua foraje (functie de debitul rezultat al unui foraj) la o adancime de cca. 150 m

Aceste foraje vor fi echipate cu electropompe submersibilecare vor conduce apa captata intr-un rezervor de inmagazinare cu un volum de 500 mc.

Rezervorul de inmagazinare este un recipient din beton armat care se va executa in varianta supraterana si care va asigura pe langa volumul de consum si volumul de incendiu pentru cele doua localitati.

Rezervorul este alcatuit din doua parti dinstincte : 1) – Cuva rezervorului (cu o capacitate de 500 mc) 2) – Casa vanelor.

Cuva rezervorului inchisa prevazuta cu sistem de ventilatie, adaposteste cantitatile de apa sus mentionate care ajung aici prin intermediul aductiunii si care este de tipul semiingropat. Terenul pe care este amplasat rezervorul este un teren al primariei Maureni. Dupa executie, rezervorul va fi acoperit cu pamant in taluz, realizandu-se astfel o protectie a acestuia la inghet. Camera vanelor este alaturata cuvei rezervorului, are un perete comun prin care trec conductele in si din rezervor: conducta de alimentare, de golire, de preaplin, conducte care au fixate pe ele robineti de serviciu, ce vor fi montati si manevrati din camera vanelor.

Tot in camera vanelor se afla « carja » pentru stabilirea volumului intangibil de incendiu, care se va fixa pe conducta de distributie.


25

Tot timpul apa va circula pe conducta de distributie prin aceasta « carja », vana dintre cele doua ramuri fiind tot timpul inchisa, sigilata pe inchis si va fi deschisa doar la anuntarea unui incendiu si de catre personalul autorizat pentru exploatarea rezervorului.

Fiind recipient din beton care mentine lichide punerea sa in functiune se va face doar dupa receptia calitativa a probei de etanseitate (cu respectarea prevederilor din normative).

Din camera vanelor pornesc conductele de aductiune care vor conduce apa potabila spre cele doua statii de pompare, cate una pentru fiecare localitate.

Conductele de distributie sunt din PE-HD, Pn = 6 atm. si transporta apa potabila acumulata in rezervorul de inmagazinare spre consumatori prin statiile de pompare.

Statiile de pompare vor fi separate dar aspiratiile vor fi din acelasi rezervor. Acestea vor fi automatizate pe comanda PORNIT / OPRIT functie de senzorii de nivel ce se vor monta in rezervor.

Electropompele ce echipeaza forajele vor fi si ele automatizate pe comanda PORNIT / OPRIT functie de nive lul apei in subteran si functiwe de nivelul minim si maxim al apei in rezervorul de inmagazinare.

Electropompele submeribile vor avea un agregat de rezerva care va fi montat doar atunci cand una dintre agregate se defecteaza.

Pentru statia de pompare in reteaua de distributie sunt prevazute agregate de rezerva cate unul pentru fiecare zona de pompare (Sosdea si Maureni)

Din foraj refularea (conducta de aductiune) se va face prin conducte de PE-HD spre rezervor.

Traseul conmductelor de refulare va fi ingropat sub adancimea de inghet a zonei (conf. Studiului Hidrologic) prin tehnologia descrisa in caietul de sarcini pentru executia alimentarilor cu apa din PE-HD.

Aspiratia pompelor din statia de pompare pe distributie se va face direct din basa rezervorului de inmagazinare prin intermediul conductei de aspiratie (din PE-HD), conducte care se vor monta ingropat sub adancimea de inghet a zonei

Refularea statiilor de pompare care reprezinta conducta de distributie va fi separata pentru fiecare localitate in parte

In statia de pompare se va prevede clorinarea cu hipoclorit de sodiu a apei din subteran, amestecul complet se va face in rezervorul de inmagazinare

Dezinfectarea apei prin metoda dozarii cu NaCIO, va fi efectuata de o statie de dozare GENODOS DM-T 30, montata in container.

Statia de dozare este formata din : - pompa de dozare ; - rezervor pentru substante cu indicator la gol ; - injectoare ; - debitmetru de apa, conducte de legatura ; - toate fitingurile necesare instalarii. Acestea functioneaza controlate volumetric. Pompa de dozare cu functionare silentioasa, autoamorsabila, ajustabila continuu, cu

motor sincron, din materiale rezistente la actiunea substantelor chimice. Datele tehnice GENODOS DM-T 30 : - debit maxim pe buc m3/h 30 - debit maxi pe 2 buc m3/h 60 - dimensiune nominala m3/h 2 - debitmetru m3/h 2 - pierdere de presiune bar 0,8 - rezervor substante l 60 Distributia va urmari trama stradala a localitatilor respective.


26

Prezentul proiect nu trateaza problematica racordurilor individuale, acestea facand obiectul unei alte investitii.

Pe conducta de distributie se vor monta accesorii ca : Hidranti de incendiu exteriori, cismele de baut apa si camine de vana (obligatorii pana la aparitia sistemului de canalizare menajera si statiei de epurare sau a instalatiilor de epurare a apelor menajere locale).

Hidrantii de incendiu vor fi montati lateral pe conducta, astfel incat sa fie accesibili tot timpul (de preferat in zona verde), vor fi inscriptionati prin tablite indicatoare pentru a putea fi descoperiti imediat.

Pentru mobilarea caminelor de vana se vor consulta plansele de instalatii hidro a fiecarui camin in parte.

� Canalizare menajer ă şi pluvial ă

În comuna Măureni nu există reţea de canalizare. Nu există sisteme de canalizare pluvială subterane, singurele alternative realizate fiind şanţurile de scurgere a apei netaluzate şi nebetonate pentru protecţia drumurilor.

În consens cu aceste orientări, prezenta strategie de dezvoltare durabilă pune pe prim plan, printre altele, și realizarea canalizării şi stația de epurare a apelor uzate.

Agentul termic Încălzirea locuinţelor se realizează pe baza combustibilului solid (lemne și cărbune).

Pe teritoriul comunei Măureni nu există nici o centrală termică publică pentru producerea agentului termic, încălzirea centralizată a locuinţelor sau instituţiilor publice, asigurarea apei calde menajere şi nici reţea de alimentare cu gaze naturale.


27

� Reţeaua de drumuri publice din comun ă însumând cca. 31,50 de km, este distribuit ă astfel : Drumul comunal 83 A are o lungime totală de 13,5 km şi face legătura între satul Măureni de satul Şoşdea şi Tormac. Acesta a fost modernizat prin Programul SAPARD pe o lungime de 7,5 km . Reţeaua de străzi din satele componente are o lungime de aproximativ 16,90 km. Străzile sunt într-o stare necorespunzătoare în procent de 70 % fiind noroioase, cu gropi şi denivelări necesitând lucrări de întreţinere şi modernizare. De asemenea pe teritoriul comunei mai există şi drumuri circulate care însă nu au fost clasificate, după cum urmează:

- Drum Şoşdea – Sculea ; - Drum Şoşdea – Berzovia ; - Drum Şoşdea – Gherteniş ; - Drum Măureni – Fizeş ; - Drum Măureni – Ferendia ; - Drum Măureni – Şemlacul Mare ;

Drumurile de pîmânt se prezintă conf.

diagramei de mai sis

Drumurile modernizate, pietruite și de

pământ din satele comunei, în

lungime de 31,50 km, se prezintă

conform diagramei se mai sus


28

2. Calea ferată. Comuna Măureni este stăbătutî de 2 linii de cale ferată:

- Timişoara – Reşiţa , cu haltă în Măureni - Lugoj – Gătaia , cu haltă în Şoşdea ; -

3. Transportul în comun. Nu există operatori de transport în comun care să deservească locuitorii din comună, singurele trasee care leagă centrul administrativ al comunei de municipiul reşedinţă de judeţ, fiind realizate de către societăţi private de transport persoane din Reșița , Bocșa și Timișoara � Energie electric ă

Comuna este electrificată 100%, existând 600 de abonaţi casnici şi numeroşi utilizatori înregistraţi ca persoane juridice. Alimentarea cu energie electrică se realizează de către sistemul naţional energetic, prin 6 transformatoare distribuite în comună în mod uniform, reuşindu-se astfel, alimentarea cu energie a consumatorilor din toate satele comunei.

Urmeaza ca rețeaua de energie electrică să fie extinsa in satul Soșdea unde se vor construi un numar de peste 30 de case .

Sistemul de iluminat public este asigurat de către primărie, prin compartimentul de gospodărire comunală, responsabil de acesta fiind primarul comunei. Permanent se urmarește înlocuirea becurilor arse

� Reţele de comunicare

În comună există două oficii poştale situate în locuințele celor două angajate,una în satul Măureni și una în satul Șoșdea.

În ceea ce priveşte serviciile de comunicaţii, în comună există:

- cca 150 de abonamente la reţeaua de telefonie fixă; abonamente radio și abonamente TV . Menţionăm că există conexiune TV atât prin cablu cât şi prin montarea de antene satelit proprii.

Numărul persoanelor care sunt abonate la diferite reţele de telefonie mobilă este în continuă creştere, având în vedere nevoia din ce în ce mai mare de comunicare atât cu membrii familiei plecaţi din comună, cât şi cu diferiţi parteneri sociali. Aceste oportunităţi sunt limitate de calitatea precară şi aria restrânsă a semnalului gsm.

În ceea ce priveşte numărul de calculatoare şi posibilitatea abonaţilor la reţelele de telefonie sau cablu de a realiza conexiuni la internet, situaţia este următoarea: - există conexiune la internet la primărie precum şi la toate şcolile din sat. - estimăm că la nivelul comunei există aprox. 400 calculatoare. - în ultimul timp a crescut foarte mult numărul de calculatoare din comună, un factor principal fiind constituit pe de o parte de veniturile atrase din exterior şi de programele Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului iar pe de altă parte de nevoia de comunicare a cetăţenilor cu membrii familiei care sunt plecaţi la lucru în străinătate.


29

3.2. Locuin ţe

Aşezarea locuinţelor este specifică zonei de şes şi de câmpie, satele sunt adunate,

cu casele apropiate unele de altele şi despărţite printr-un gard, iar în spatele lor se află grădini pentru cultivarea legumelor necesare în gospodărie. În jurul satului se află terenurile destinate culturilor mai întinse, iar păşunile din jurul satelor asigură hrana necesară pentru animale.

Ritmul de construire a locuinţelor şi anexelor gospodăreşti a luat o mai mare amploare după anii 1990 odată cu eliminarea restricţiilor impuse prin legislaţia vechiului regim cât şi prin posibilităţile mai largi de procurare a materialelor de construcţie. Avându-se în vedere că preţurile pentru materialele de construcţie cât şi manopera pentru construirea de locuinţe au crescut considerabil în utlimii 5 ani, ritmul de construcţie de noi locuinţe este mai lent. Se construiesc în schimb anexe gospodăreşti (grajduri, dependinţe), care nu necesită un volum mare de investiţii şi la construirea cărora se folosesc materiale cu preţuri accesibile.

Fondul de locuinţe existent la sfârşitul anului 2013 în comuna Măureni a fost de 750 case şi anexe, numărul acestora crescând de la an la an, cauzat de nivelul totuşi redus al veniturilor cetăţenilor din comună. A crescut însă considerabil calitatea construcţiilor noi comparativ cu cele deja existente. Construcţiile noi sunt realizate preponderent din BCA şi cărămidă arsă și beton. Suprafaţa medie construită utilă este de 115 m2, iar suprafaţa medie locuibilă de aproximativ 80 m2. Nu există regularităţi în ceea ce priveşte evoluţia construcţiei de locuinţe, cauzat în principal de faptul că sursa de finanţare este exclusiv privată. Multe dintre locuinţele deja construite au fost reconsolidate, reparate, modernizate şi astfel a crescut nivelul de confort al cetăţenilor.

3.3. Situa ţia urbanistic ă Planul urbanistic general al comunei este aprobat în anul 2001, urmând ca anul

acesta să se termine procedura de actualizare. Starea urbanistică actuală a comunei Măureni se poate caracteriza cel puţin prin două

aspecte contradictorii: - o notă pozitivă o dau asigurarea condiţiilor urbanistice pentru construire prin

aplicarea PUG existent (aprobat în anul 2001) şi diversificarea tipurilor construcţiilor; - Primarul şi reprezentanţii acestuia exercită controlul aplicării prevederilor legale

în domeniul amenajării teritoriului, îmbunătăţirea confortului şi funcţionalităţii clădirilor, cu precizarea zonelor rezidenţiale, a celor destinate activităţilor economice şi de agrement;

- o notă negativă o dau lipsa Planului urbanistic general actualizat precum şi tendinţa încă persisitentă a unor cetăţeni de a construi fără autorizaţie.

3.4. Salubrizare

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte pe care deţinătorul le înlătură sau are intenţia sau obligaţia de a le înlătura, dintre care unele pot fi refolosibile. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).

În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă, şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei. De aceea, se impune o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a


30

economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a influenţei negative asupra mediului produsă de deşeuri.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea lor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare revine generatorilor de deşeuri. Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt: a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin: • dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; • dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare; • dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificării; b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.

Serviciul de salubrizare a localităţilor (precolectare, colectare, transport şi depozitare deşeuri) se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor publice locale. Activitatea de salubrizare se poate realiza prin: � gestiune directă - de către autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local � gestiune delegată - când autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează (in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora. Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor trebuie organizate diferit funcţie de: mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, formă de proprietate.

În Măureni, serviciul de salubritate a fost înființat în anul 2004 , în acest moment activitatea de precolectare,colectare și transport fiind concesionată la SC PEPE EXpPRES SRL din anul 2010.

În acet an contractul se termina in luna noiembrie. În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a

Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004, un accent deosebit trebuie pus pe selectarea la sursă a deşeurilor recuperabile din deşeurile menajere, în scopul valorificării lor materiale sau energetice. În acelaşi timp trebuie organizate şi implementate sisteme de colectare separată a deşeurile periculoase de la populaţie în vederea valorificării sau eliminării lor în condiţii de siguranţă pentru om şi mediu. Situaţia comunei Măureni poate fi schematizată astfel: - la nivelul comunei nu există un sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile; - a fost emisă o Hotărâre a Consiliului local pentru proiectul de colectare, depozitare şi transport deşeuri şi este aprobat proiectul „Sisteme integrate de management al deşeurilor în 8 comune din judeţul Caraș-Severin, finanţat în cadrul programului PHARE 2005 CES, Comuna Măureni face parte din ADI INTERCOM DESEURI CARAS SEVERIN, asociație care a început de cca un an să funcționeze. - în satele comunei, la această dată, deşeurile menajere solide colectate de firma concesionară; sunt și cazuri în care diverși cetățeni aruncă gunoiul în locuri neautorizate;


31

- de valorificarea deşeurilor reciclabile pe teritoriul comunei se ocupă societatea concesionară specializată; majoritatea ambalajelor din sticlă, plastic, resturi textile etc. sunt aruncate odată cu celelalte deşeuri solide, - curăţenia străzilor şi uliţelor se realizează de către fiecare cetăţean în dreptul locuinţei sale; - zonele verzi sunt curăţate periodic şi voluntar, de către elevii şcolilor generale dar şi prin contribuţia în muncă a persoanelor care beneficiază de venitul minim garantat, - activitatea de salubrizare a comunei revine Primăriei comunei Măureni, întrucât nu există o structură specializată pentru utilităţi comunitare, conform prevederilor HG nr. 246/2006, aceasta urmând a fi înfiinţată începând cu anul 2008, - activităţi precum: igienizare zone de protecţie şanturi, curăţenie spaţii verzi, decolmatare şanţuri şi podeţe, deszăpezire se realizează cu beneficiarii Legii 416/2001, inclusiv cu cei doi angajaţi ai compartimentului deservire, pentru deszăpezire existând în dotarea primăriei un tractor cu plug.

Evaluare - Concluzii În comună există pubele de gunoi sau containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor, cele existente fiind din punct de vedere cantitativ dar şi calitativ la standardele cerute de legislaţia în vigoare.

Realizarea curăţeniei stradale, inclusiv curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice cu menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de îngheţ, reprezintă obligaţii ale autorităţii locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici precum şi a cetăţenilor din cadrul localităţii.

Alimentarea cu apă potabilă a comunei este asigurată pentru întreaga populaţie din rețeaua publică. Canalizarea menajeră şi epurarea apelor uzate va reprezenta în viitor o problemă prioritară a comunităţii, posibil de realizat doar prin accesarea unor granturi din fondurile structurale, având în vedere resursele financiare limitate ale bugetului local.

În prezent exista riscul real al deversării necontrolate a unor reziduuri menajere din gospodăriile populaţiei în pârâie, întrucât nu există un sistem de colectare şi procesare a acestora. În urma evaluării situaţiei existente privind protecţia mediului înconjurător se poate afirma că, practic, încă nu avem o structură statuată şi eficientă de colectare, depozitare şi transport al deşeurilor, care să răspundă exigenţelor Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, Directivei 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice si electronice, Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic, Directivei 99/31/EC referitoare la depozitarea deşeurilor, Regulamentului nr. 259/93 privind controlul transportului deşeurilor, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană, Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman, Directivei 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi Directivei 88/609/EEC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosferă, amendată prin Directiva nr. 2001/80/EC.

De asemenea, urmează a se stabili variante ocolitoare pentru traficul căruţelor în situaţia în care acestea nu mai au acces pe drumul naţional, ca urmare a aplicării normelor europene.

Se impune realizarea unui plan de acţiune pentru dezvoltarea utilităţilor comunitare, aşa cum prevede HG nr.246/2006, inclusiv înfiinţarea unei structuri funcţionale, specializate, in scopul preluării acestor atribuţii de la Primăria comunei.

Pentru a asigura o dezvoltare ascendentă a utilităţilor comunitare, în special executarea lucrărilor de canalizare, epurare a apelor uzate şi alimentarea cu gaze naturale, consiliul local poate analiza şi varianta înfiinţării unei asociaţii cu comunele limitrofe, având


32

în vedere scăderea costului pe unitate de măsură şi facilităţile acordate prin fondurile structurale.

3.5. Factori de mediu Cu privire la starea mediului ambiant este necesar să prezentăm, succint, situaţia din

comună. Cele 32 ha de pădure și peste 100 ha de tufișuri/mărăcinișuri reprezintă o sursă importantă de oxigen şi un factor pozitiv pentru mediul ambiant. Pe de altă parte, comuna Măureni reprezintă o zonă puţin dezvoltată economic, motiv pentru care factorii poluanţi sunt resimţiţi în mică măsură. Totuşi, în perioada următoare, prin dezvoltarea activităţilor cu caracter economic şi creşterea consumului casnic apare necesitatea construirii unui sistem de epurare a apelor menajere uzate din satele comunei; dezvoltarea economică şi creşterea consumului casnic de apă constituie factori majori cu contribuţii în procesul de degradare ecologică a întregului teritoriu al comunei şi a cursurilor de apă.

Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale şi seminaturale asigură resursele şi serviciile care stau la baza dezvoltării socio-economice. Valorile biodiversităţii formează patrimoniul natural care trebuie folosit de generaţiile actuale fără a periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă.

În perimetrul comunei nu au fost semnalate cazuri de plante modificate genetic. Nu există perimetre cu specii protejate.

Puncte forte Puncte slabe

1. Substanţele cele mai periculoase, dioxidul de sulf şi dioxidul de azot sunt în cantităţi reduse în aerul ambiant al comunei, sub limitele prevăzute de directiva UE 2.Conţinutul de metale grele ale pulberilor sedimentabile se încadrează în limitele normale; 3.Pe teritoriul comunei nu exista agenţi economici care sa creeze riscul poluării solului, aerului şi apelor

1. Se produc, uneori ploi acide, care periclitează producţia de legume; 2. Se produce poluarea solului şi apelor atât cu deşeuri solide provenite din gospodăriile populaţiei, cât şi prin îngroparea animalelor moarte; 4. Traficul intens pe drumul naţional, care traversează comuna, reprezintă cauza principală a depăşirii nivelului de zgomot, totuşi nesemnificativ.

Capitolul 4.

EVALUAREA RESURSELOR ECONOMICE 4.1. Agricultura

Şi la nivelul comunei Măureni, ca în majoritatea zonelor rurale din judeţul Caraș-Severin, agricultura reprezintă principala activitate economică ca sursă de venituri unice sau complementare atât din sectorul vegetal cât şi din sectorul creşterii animalelor. Suprafaţa arabilă la nivelul comunei Măureni este pretabilă în mod special pentru cereale.De asemenea, pe o suprafaţă reprezentând 30% din terenul arabil se cultivă porumb cu rezultate bune, urmând ca în perspectivă această cultură să deţină o pondere mai importantă. Se cultiva şi floarea soarelui, sorg, etc. pe suprafeţe importante, mai ales după înfiinţarea unei societăţi care prelucra seminţele de oleaginoase.

Producţiile obţinute la culturile de bază înfiinţate pe raza comunei Măureni din anii 1991 până în prezent sunt mult diminuate datorită secetei prelungite, cu toate avantajele create în ultimii ani de către stat (alocaţii de îngrăşăminte, subvenţii pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, primăvară). Preconizăm ca în următorii ani în condiţii climaterice


33

normale şi cu sprijinirea cultivatorilor de către stat sau investitori, producţiile obţinute în sectorul vegetal să ajungă la parametri normali, în funcţie de productivitatea solului existent pe raza comunei. În domeniul creşterii animalelor se are în vedere o perspectivă bună pentru următorii ani. În ceea ce priveşte specia bovine se are în vedere creşterea efectivului matcă precum şi îmbunătăţirea calitativă a acestuia prin folosirea însămânţărilor artificiale cu material seminal provenind de la rase specializate atât în producţia de lapte cât şi în producţia de carne. Specia ovine a înregistrat o oarecare scădere datorită imposibilităţii producătorilor de a valorifica produsele de bază la un preţ bun (lână, piei, carne). Considerăm că se poate îmbunătăţi calitativ efectivul prin lărgirea interesului producătorului particular pentru însămânţări artificiale cât şi prin înfiinţarea la nivelul gospodăriilor unor cetăţeni a unor secţii de prelucrare a pieilor brute şi de cojocărie. În perspectiva anilor următori, având în vedere avantajele pentru creşterea porcinelor, efectivele pot creşte, asigurându-se consumul intern cât şi desfacerea cărnii în viu în unităţile specializate din afara comunei. Specia păsări înregistrează ca şi specia porcine o micșorare a efectivelor, avându-se în vedere atât posibilităţile de valorificare cât şi creşterea consumului de carne de pasăre la nivelul comunei. Avându-se în vedere că sectorul creşterii animalelor prin speciile de bază enumerate mai sus reprezintă la nivel local o importantă sursă de venituri cât şi interesul manifestat de producătorii particulari în ultimii doi ani pentru obţinerea de producţii mai mari dar şi de a avea efective corespunzătoare din punct de vedere fenotipic şi genotipic, preconizăm că în anii următori efectivele şi producţiile obţinute de la animalele producătorilor particulari să fie cel puţin constante. Deşi la nivel local există posibilităţi pentru extinderea activităţilor economice, agricultura este şi va rămâne activitatea de bază a cetăţenilor din comună, motiv pentru care, împreună cu avantajele create de stat, cât şi intereselor cetăţenilor din comună, estimăm o evoluţie calitativă şi cantitativă atât a produselor obţinute din sectorul vegetal cât şi a celor obţinute din sectorul creşterii animalelor. Deja o parte dintre trerenurile agricole sunt comasate şi predate către societăţi de profil, care prin investiţii serioase, pot dezvolta ramura agricolă şi aduce beneficii şi comunei dar şi locuitorilor acesteia. Repartizarea terenurilor din comună este realizată astfel:

Comuna Măureni dispune de 9014 ha teren din care, conform situațiilor de mai jos. EXTRAVILAN TOTAL

Terenuri agricole Total TOTAL

arabil pasuni fanete vii livezi agricol cimitire ape paduri drumuri constr np neagricol GENERAL

7643.18 502.10 167.09 0.00 0.00 8312.37 0.29 67.27 184.98 116.19 54.31 2.91 425.95 8738.72

TEREN INTRAVILAN COMUNA MAURENI

PRIMA POZITIE ESTE SATUL SOSDEA , IAR A DOUA SATUL MAURENI

Terenuri agricole Total Terenuri neagricole Total TOTAL

arabil pasuni fanete vii livezi agricol cimitire ape paduri drumuri curti cc np neagricol GENERAL

63.33 0.10 0.11 0.65 0.33 64.52 1.74 0.66 0.00 24.23 28.47 0.00 55.10 119.62

53.78 1.35 0.48 5.18 0.00 60.79 2.21 0.15 0.00 32.92 58.61 1.30 95.19 155.98

117.11 1.45 0.59 5.83 0.33 125.31 3.95 0.81 0.00 57.15 87.08 1.30 150.29 275.60


34

Cultura plantelor Suprafeţe cultivate cu principalele culturi (ha)

PRODUCŢIA DE CEREALE ŞI ALTE PRODUSE VEGETALE

Pe anul 1998 Pe anul 201 3 Supr Cultivat ă-ha Produc ţie- t Supr. Cultivat ă-ha Produc ţie-

kg/ha Grâu – secară 2082 4920 2300 3500 Porumb boabe 739 4492 1840 2000

TOTAL TEREN COMUNA MAURENI 2014

Terenuri agricole Total Terenuri neagricole Total TOTAL

arabil pasuni fanete vii livezi agricol cimitire ape paduri drumuri curti cc np neagricol GENERAL

117.11 1.45 0.59 5.83 0.33 125.31 3.95 0.81 0.00 57.15 87.08 1.30 150.29 275.60

7643.18 502.10 167.09 0.00 0.00 8312.37 0.29 67.27 184.98 116.19 54.31 2.91 425.95 8738.72

7760.29 503.55 167.68 5.83 0.33 8437.68 4.24 68.08 184.98 173.34 141.39 4.21 576.24 9014.32


35

Cartofi 25 410 30 13000 Floarea soarelui 1948 2416 1273 2200 Legume 30 439 25 3000 Orz 58 3000 Ovaz 53 1800 Sorg 34 3700 Triticale 156 3000 Mazare 2 4000 Fasole 4 4000 Porumb de zahar

12 2500

Trifoi 44 20000 FERME MARI : SC TOPCORN INTREPRINDERE AGRICOLA SRL – 1323 ha SC MAX CENTER SRL – 139 ha SC FERME D` AGRO SRL – 970 ha SC AUSATRIACA WILY EGGER SRL – 535 ha SC MULLER FARM SRL – 95 ha SC AGRICOLA ASDANA – 45 HA SC CROSSWIND SRL – 298 HA SC DEVANTERRA – 158 HA

Sursa > registrul agricol

Efectivele de animale din agricultură (capete) se prezintă astfel: ANIMALE

SEPTEL Numar

*familii albine 471 * bovine 331 * porcine 179 * ovine 12990 * caprine 181 * cabaline 53 * gaini ouatoare 5858 *magari 3 *alte pasari 2458 *iepuri 60

Sursa > registrul agricol

PRODUCTIE ANIMALE

PRODUCŢIA 1998 2013 Carne 380 to 203 to Bovine 46 to Ovine 143 to caprine 2 to porcine 12 to Lapte 9.950 hl 12.221


36

Vaca 4300 hl Oaie 7700 hl capre 221 hl Lână - kg. 6.650 24 to Ouă – buc. 438.000 1.380.000 miere 11 to

Sursa > registrul agricol 4.2. Comer ţul

Comerţul reprezintă o ramură economică dinamică, existând un număr de 28 de agenţi economici, de diferite mărimi, cu capital integral privat: magazine, depozite, unităţi de alimentaţie publică. Valoarea mărfurilor desfăcute prin comerţul cu amănuntul a crescut în ultimii ani, în funcţie de exigenţele şi volumul tot mai mare al cererii populaţiei comunei.

4.3. Agenţii economici În comună există un număr de 28 de agenţi economici, după cum urmează:

Nr. crt.

Denumirea firmei Nr. autorizaţie / dată Sediul social

1 G & B Bas Company 1/2007 Maureni 238 2 SC Alin & Stefi SRL 2/2007 Maureni 603 3 SE Atesan Paticom SRL 3/2007 Maureni 459 4 SE Bingo SRL 4/2007 Maureni 561 5 SE HAO TRANS SRL 11/2002 Maureni 559 6 P & M Lacramioara 12/2007 Maureni 77 6.1 SC Daniomar SRL 13/2006 Maureni 73 7 SE Wily Egger SRL 14/2002 Maureni Uscator 8 SC Soriangi SRL 19/2007 Sosdea 17 9 Alexandru & Catalin 21/2007 Sosdea 343 10 SC PMG Company SRL 25/2008 Maureni 75 11 SC L Italiano SRL 26/2008 Maureni nr. 622 A 12 SC TRUTA COMPANY SRL 28/2009 Maureni 452 13 CRETU OCTAVIAN I.I. 1/2009 Sosdea 14 14 SC MULLER FARM SRL 2/2009 Ferma 6 15 SC IULI FLOR SRL ------ Maureni 464 16 SC TUIU SI DANDA SRL 3/2010 Maureni 205 17 Sucala Vasile PFA 2/2010 Maureni 119 18 Gaspar Gheorghe I.I. 1/2010 Maureni 127 19 SC CUREA COMPANY SRL 5/2010 Maureni 376 20 SC AQUA VIDANJ SRL 5/2011 Sosdea 247 21 SC ANOZIRA MOB SRL D 4/2011 Maureni 453 22 SC DESIGN JBR SRL -----/2011 Sosdea 35 23 II TINJALAU ELENA -----/2013 Sosdea 247 24 PFA MUTULESCU ALEX NIC -------/2013 Sosdea 6 25 PFA ILIE IOANA ANDRA -------/2013 Maureni 477 26 SC GEORGY MARKET SRL 1/2013 Maureni 54 27 II KOMAR ANCA GEORGIANA 2/2013 Şoşdea 151 (10)


37

Puncte tari Puncte slabe - Principalele forme de relief ale comunei determină o producţie vegetală şi animală diversă; - Industrializarea redusă şi agricultura au condus la poluări reduse, localizate, ceea ce a permis mentinerea biodiversitatii şi obţinerea unor producţii cu calitate biologică ridicată; - Existenţa unei legislaţii naţionale de natură să conducă la consolidarea exploataţiilor agricole actuale şi la formarea de noi exploataţii agricole, viabile din punct de vedere economic ; - Suprafaţa apreciabilă a terenurilor arabile în cea mai mare parte de bună calitate; - Situaţie avansată de punere în posesie a proprietarilor de terenuri agricole; - Dezvoltarea calităţii în procesul de creştere a animalelor; - Ataşamentul persoanelor active faţă de agricultură; - Funcţionarea asociaţiilor agricole mari; -Tradiţii în producerea cerealelor, legumelor, fructelo, viei, harbuzului; - Nivel corespunzător al relaţiilor comerciale urban-rural, respectiv între producători şi pieţele de desfacere din municipiul Caraș-Severin; - O piaţa emergentă în proces de structurare, cu cerinţele de produse şi servicii insuficient satisfăcute, care ar putea genera o cerere efectivă şi, prin aceasta, mari posibilităţi de creare şi dezvoltare a IMM-urilor la sate. - Iniţierea unor cursuri de calificare organizate de Primăria Măureni cu concursul Oficiului de consultanţă agricolă şi Agenţia de plăţi, pentru fermieri şi agricultori, începând cu anul 2008

- Variabilitatea intra şi inter-anuală a parametrilor meteorologici induce o variabilitate mare a recoltelor obţinute. În ultimii ani s-au accentuat fenomenele meteorologice extreme, care au condus la realizarea unor productii mici la ha ; -Intensificarea proceselor de degradare a solului datorate aplicării unui management defectuos la nivel de fermă, concomitent cu reducerea fondurilor ameliorării terenurilor degradate; - Număr mare de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă cu o suprafaţă medie de 2-4 ha, determină o puternică fragmentare a terenului agricol; - Discordanţa (accentuată în profil teritorial) între structura capacităţilor tehnologice (îndeosebi a zestrei mecanice) şi structura de mărime a exploataţiilor agricole ; - O structură necorespunzătoare a culturilor (peste 50% cereale) şi o bază tehnico-materială insuficientă; -Competitivitatea scăzută a produselor agroalimentare; - Condiţii pedo-climatice mai puţin prielnice pentru cultivarea vitei de vie; - Lipsa aptitutidinilor de asociere în domeniul valorificării producţiei agricole; - Producţii mici/ha la cereale, plante tehnice şi furajere; - Lipsa întreprinderilor de prelucrare a produselor agricole; - Nivel scăzut de echipare cu maşini şi uitilaje agricole performanţe; - Nu se aplică cele mai noi tehnologii pentru realizarea de produse agricole ecologice; - Nu se exportă produse agricole cu grad ridicat de prelucrare; - Surse de finanţare insuficiente; creditele sunt restrictive; - Agenţi economici cu capital exclusiv privat, orientaţi mai ales spre comercializarea de bunuri şi mai puţin pentru obţinerea de bunuri şi produse,


38

prelucrarea şi comercializarea lor; - Meşteşugurile sunt slab reprezentate.

Concluzii:

În perioada analizată, ca urmare a condiţiilor pedoclimatice nefavorabile în unii ani,

atât suprafeţele cultivate, cât şi producţiile medii şi totale la principalele culturi au cunoscut un trend constant descrescător, cele mai mici producţii fiind obţinute în anul 2013. Având în vedere că în aceeaşi perioadă cheltuielile cu înfiinţarea unui hectar de cultură au crescut cu o medie anuală de 8-10%, rezultă că gradul de profitabilitate a sectorul agricol a fost extrem de scăzut, iar la unele culturi au fost înregistrate pierderi, deşi statul a subvenţionat o parte a cheltuielilor efectuate.

Este necesară o regândire a modului de organizare a exploataţiilor agricole şi a tehnologiilor aplicate, concomitent cu realizarea unor cursuri de perfecţionare cu sprijinul Oficiului judeţean de consultanţă agricolă.

Capitolul 5.

EVALUAREA RESURSELOR SOCIO-UMANE

5.1.1. Popula ţie, fenomene demografice La nivelul comunei Măureni analiza datelor statistice din ultimii ani reliefează faptul că

numărul locuitorilor a început să crească în procente foarte mici. La recensământul din anul 2013 populaţia stabilă era de 2836 de locuitori la nivelul întregii comune.

1. Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei. Structura pe sexe 1992 2002 2013 1992/2002 2002/2013 Măureni comuna 2403 2672 2836 +269

+164

din care F/B 1301/1102 1330/1342 1471/1365 Măureni 1561 1749 1815 +188 +66 din care F/B 702/859 800/949 835/980 Şoşdea 842 923 1021 +81 +98 din care F/B 471/371 530/393 558/463

Sursa > Recensaminte populatie + registrul agricol


39

născu ţi vii, 2008 2009 2010 2011 2012 67 60 37 64 81 deceda ţi sub un an, 2008 2009 2010 2011 2012 0 0 0 0 0 deceda ţi, 2008 2009 2010 2011 2012 12 19 29 33 21

2. STRUCTURA POPULAŢIEI PE RELIGII

TOTAL Pop/com. Români Maghiari Germani Ucrainieni Sârbi

Alte naţion.

1992 2403 2301 13 87 - - 2

2002 2672 2627 11 28 - - 6

2013 2836 2765 33 29 3 6 -

2002/1992 +269 +328 -2 -59 - - +4

% +11 % +14%

2002/2013 164 +138 +22 +1 +3 +6 -6

% +6 % +6%

Sursa > Recensaminte populatie + registrul agricol

3. STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE ŞI GRUPE DE VÂRSTĂ – anul 2013

U.A.T.

Specifi- caţie

GRUPA DE VÂRSTĂ 0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste 65

Măureni Total 164 204 186 231 249 1143 165 87 409 Feminin 93 100 100 120 125 594 91 52 196 Masculin 71 104 104 111 124 549 74 35 213


40

4. Forţa de muncă / 2013

La nivelul anului 2013 populaţia comunei este de 2836 din care femei 1471 F/1365 B

1998 2013 Populaţia activă -între 20-65 ani, din care:

914 1644

- Populaţie ocupată 766 1200 - Populaţie neocupată – în căutarea unui loc de muncă

148 444

Populaţia inactivă, din care: 1641 1192 - elevi, studenţi 376 521 - pensionari 459 406 - casnice 282 198 -intretinute de alte persoane

422 11

- intrelinute de stat 7 56 - altă situatie 86 0

Populaţia salariată este de 468 persoane, din care: Domeniul 1998 2013 - agricultură 220 250 - industrie 0 10 -administratia publică, apărare, asistenţa socială

4 15

- invătământ 30 46 -sănătafe, asistenţa socială

8 6

- constructii, transporturi 14 120 - cultura 3 0 - comert 1 18 - poştă, telecomunicaţii 1 3 TOTAL SALARIAŢI 468


41

La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 populaţia comunei Măureni era de 2672 locuitori. Comparând datele de la recensământul populaţiei din 2002 cu populaţia comunei la data întocmirii prezentei monografii se observă că populaţia a crescut cu 164 persoane. În general, raportul populaţie masculină - populaţie feminină este unul echilibrat. Cât despre piramida vârstelor, aceasta prezintă o pronunţată deplasare a centrului de greutate spre grupele de vârstă de peste 30 de ani. În perioada 2012-2013, salariile medii nete realizate au crescut cu un procent de peste 15% fata de 2010. Câştigul mediu net la nivelul comunei s-a situat sub media judeţului în activităţile de comerţ şi agricultură. Din analiza altor date statistice precizăm că în aceeaşi perioadă, salariul mediu net în judeţul Caraș-Severin a fost cu 15-25% mai mic decât salariul mediu net pe economie.

De asemenea, pensiile au cunoscut o creştere mica. 5.1.2. Sănătate public ă Reţeaua sanitară a comunei Măureni este deficitară. Există două dispensare medicale

umane în satul Măureni şi respectiv un punct în satul Șoșdea, încadrate cu 2 medici de familie şi 2 asistenţi medicali (personal mediu). Nu există cabinet stomatologic. De precizat că cetăţenii comunei au acces la cabinetele stomatologice, policlinicile, spitalele, farmaciile, laboratoarele de tehnică dentară şi laboratoarele de analize medicale din municipiul Reșița, Timișoara sau orașele Gătaia și Bocșa. Reţeaua de farmacii este oarecum dezvoltată, existând 1 puncte farmaceutice la Măureni.

Cauzele cele mai frecvente ale mortalităţii în comuna Măureni sunt, în ordine: bolile aparatului cardio-vascular, tumorile maligne, bolile aparatului respirator. Morbiditatea prin boli infecţioase s-a menţinut constantă faţă de situaţia anului 2002. Durata medie a vieţii pe ambele sexe în mediul rural în judeţul Caraș-Severin s-a situat între 69,94 ani între anii 2002-2004 şi între 70,55 – 71 ani în intervalul 2003-2013. Sporul natural al populaţiei în mediul rural în judeţul Caraș-Severin a fost unul negativ în perioada 2002-2005 ( -0,1 în anul 2002, -0,5 în anul 2003, - 1,1 în anul 2004, - 0,.8 în anul 2005) iar în comună este într-un proces de creştere semnificativă.

Concluzii: - populaţia comunei a crescut ca număr comparativ cu anul 2002; - natalitatea şi sporul natural se menţin aproximativ la acelaşi nivel faţă de anul 2002; - numărul salariaţilor a crescut în ultimii 5 ani; - rata şomajului a scăzut în anul 2013, comparativ cu anul 2002; - starea de sănătate a populaţiei este relativ bună; - consumul de alcool produce în continuare victime prin afecţiuni ale organelor vitale, un alt factor major de risc fiind şi fumatul excesiv; - proporţia medicilor la 1000 locuitori este nu este corespunzătoare, nu toată populaţia este asigurată medical, ceea ce conduce la o scădere a accesului la serciiile medicale şi medicamente compensate. Puncte tari Puncte slabe - Starea de sănătate este relativ bună - Există suficiente resurse de muncă ; - Numărul de elevi în şcolile gimnaziale se menţine constant în ultimii 5 ani, ceea ce asigură un important bazin al forţei de muncă tinere; - Natalitatea şi sporul natural se menţin constante în ultimii 5 ani.

- Se înregistrează o uşoara creştere a natalităţii faţă de anul precedent - Lipsa unui ambulatoriu - O reţea de farmacii puţin dezvoltată - Lipsa unui cabinet stomatologic - Personal medical cu pregătire medie insuficient; - Există un număr relativ mare de


42

- Există 1 dispensar medicale umane şi un punct de lucru și 1 cabinet veterinar încadrat cu medici şi personal mediu sanitar.

persoane cu vârste cuprinse între 60-65 ani şi peste; - Dispensarul medical uman din Măureni și cel din Șoșdea au nevoie de reabilitare prin lucrări de modernizare şi dotare cu aparatură modernă.

Concluzie: Se impune ca în planul de acţiuni pentru perioada 2014-2020 să se prevadă alocarea

de fonduri din bugetul local şi atragerea de surse de finanţare pentru îmbunătăţirea reţelei sanitare în întreaga comună, inclusiv pentru modernizarea sediilor punctelor sanitare – cabine medical umane . 5.2. Culte religioase

Documentele atestă din cele mai vechi timpuri că la Măureni au existat biserici şi preoţi, care au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea economică şi culturală a comunei. Prima biserică din sat datează din anul 1786. În prezent, în fiecare dintre satele comunei există un lăcaş de cult ortodox dar şi ale cultului Penticostal. Cu toate că în comuna Măureni există şi practicanţi ai altor culte religioase, majoritatea locuitorilor respectă şi practică obiceiurile religiei creştin-ortodoxe.

În prezent este în lucru o biserică ortodoxă în Măureni deoarece cea existentă nu este practic o biserică. 5.3. Societatea civil ă

În România, în mediul rural, rolul societăţii civile este încă puţin semnificativ în influenţarea deciziilor politice, economice sau/şi de interes public. În ţările dezvoltate, organizaţiile societăţii civile participă la dezbateri publice pe teme precum: politica de imigraţie, măsurile de protecţie a persoanelor defavorizate, mergând până la aspecte relativ abstracte, care ţin de starea "morală" a societăţii. În regimurile totalitare, nu putem vorbi despre o societate civilă întrucât influenţarea deciziilor politice sau economice de către cetăţeni este de neconceput. Aşadar, rolul societăţii civile este foarte important în statele democratice, iar în statele aflate pe drumul către democraţie, rolul său este în mod special important, întrucât influenţarea deciziilor politice şi economice constituie un exerciţiu democratic fundamental. Lunga perioadă de tranziţie a României a fost însoţită de inerţia sau subdezvoltarea societăţii civile.

În acest context, consolidarea societăţii civile prin înfiinţarea mai multor ONG-uri cu scopuri clare care să acopere întreaga paletă a activităţilor sociale, constituie calea pentru revigorarea societăţii civile româneşti. Există alte două modalităţi de întărire şi diversificare a instituţiilor societăţii civile. În primul rând, racordarea la instituţii ale unei societăţi civile internaţionale (de ex., Crucea roşie,. Amnesty International, Greenpeace etc.), a căror putere şi arie de acţiune sunt mult mai extinse. În al doilea rând, crearea unei societăţi civile virtuale, prin intermediul Internet-ului care ar putea creşte coeziunea socială, ar facilita accesul la informaţie şi participarea populaţiei la diferite acţiuni. La această dată, în comună nu există asemenea organizaţii.


43

5.4. Siguran ţa public ă

În ultimii ani, numărul contravenţiilor şi a infracţiunilor constatate şi sancţionate pe teritoriul comunei a rămas constant. Nu s-au înregistrat infracţiuni de mare periculozitate. O problemă ce trebuie avută în vedere este aceea că s-au înregistrat cazuri de violenţă în familie, acestea fiind produse sub influenţa alcoolului. Ordinea publică este asigurată de către Postul de poliţie al comunei, încadrat cu 2 agenţi. Administraţia publică locală are constituit serviciul de pază având angajați 2 paznici,câte unul în fiecare sat. În şcolile din comună, periodic, au loc lecţii de circulaţie pe drumurile publice, la care participă toţi elevii. Puncte tari Puncte slabe

- Biserica are potenţial în realizarea acţiunilor educaţionale, în promovarea moralei creştine - Există structuri organizaţionale pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice; - Se realizează acţiuni de educaţie rutieră; - Starea infracţională nu este explozivă

- ONG-urile nu sunt prezente în viaţa socială a comunei; - Parteneriatul public–privat este slab dezvoltat; - persistenta violenţei in familie; - lipsa unui program cu acţiuni civice

Concluzii: - Parteneriatul public - privat este slab dezvoltat dar există parteneriate publice după cum urmează: • CL Măureni cu CJ Caraș-Severin pentru alimentare cu gaz şi canalizare; - Ordinea şi siguranţa publică în comună trebuie întărite în continuare - Societatea civilă nu se manifestă în viaţa economico-socială a comunei

Capitolul 6. EVALUAREA SISTEMULUI DE ÎNV ĂŢĂMÂNT,

CULTURĂ, AGREMENT 6.1. Învăţământ

În prezent, în comuna Măureni există o şcoală cu personalitate juridică care are 3 structuri : Școala Ioan Cicurel din Șoșdea, Grădinița din Măureni și cea din Șoșdea.

Şcoala Gimnazială Măureni este independentă, având statut de şcoală cu personalitate juridică . Unitatea este proprietate publică, funcţionează într-un schimb pe zi, învăţământ de zi, modul de predare a limbii de circulaţie internaţională fiind obişnuit.

În ceea ce priveşte tipul de predare în şcoală, acesta este unul de tip simultan, în sensul că există unele clase cu predare simultană. In comuna Măureni funcţionează două grădiniţe cu 126 de copii şi 2 şcoli gimnaziale cu clasele I – VIII, cu un număr total de peste 322 elevi, 44 cadre didactice şi 4 personal auxiliar. Pe sate situaţia se prezintă astfel:

An scolar 2009/2010

1. Gradinita Maureni - 4 educatoare titulare calificate - 76 prescolari in 4 grupe


44

2. Gradinita Sosdea - 3 educatoare titulare calificate

- 48 prescolari in 3 grupe

Total gradinita Maureni + gradinita Sosdea = 7 educ titulare calificate

1. Scoala Maureni - 18 titulari calificati - 194 elevi in 11 clase

2. Scoala Sosdea – 17 titulari calificati - 138 elevi in 8 clase

Total copii scoli + gradinite = 456

An scolar 2010/2011


2. Gradinita Sosdea - 3 educatoare titulare calificate - 46 prescolari in 3 grupe





An scolar 2011/2012





2. Scoala Sosdea – 17 titulari calificati


45

- 137 elevi in 8 clase


An scolar 2012/2013







Personalul didactic analizat care se încadrează în categoria de vârstă sub 25 de ani şi

peste 55 ani reprezintă 26% din total, celelalte cadre didactice fiind încadrate în grupe de vârstă între 30 şi 54 ani.

Toate şcolile sunt dotate cu mobilier nou, adecvat vârstei şi nevoilor elevilor. În unităţile şcolare din comună nu există pedagogi, asistenţi sociali, informaticieni, laboranţi, documentarişti, maiştri, antrenori. Educaţie permanentă

Conceptul de educaţie permanentă trebuie înţeles în complexitatea sa. Educaţia începe în familie, este continuată în grădiniţă şi diferite trepte de şcolarizare, urmând a fi desăvârşită pe parcursul întregii vieţi. Educaţia adulţilor este foarte importantă la diferite nivele şi structuri, fiind în acelaşi timp utilă în înţelegerea sistemelor vieţii sociale, culturale, în adoptarea de decizii corecte şi la timp, indiferent de contextul sau reperul temporal. Educaţia permanentă se realizează prin informare şi formare continuă, atât în domeniul de activitate


46

cât şi la nivel social. Formarea continuă se realizează atât prin autoeducare (autoevaluare şi formare

profesională şi personală individuală) cât şi prin participarea la diferite cursuri de formare, pe teme cultural-educative, social-politice organizate la nivel local, judeţean, regional sau naţional/internaţional, prin implicare în structuri sau organizaţii comunitare.

În ceea ce priveşte accesul la educaţie, în comună există 2 biblioteci, din care una este comunală şi se află la Măureni şi o bibliotecă şcolară, situate în şcoala din Măureni. Fondul de carte, deşi a fost îmbunătăţit în ultimii doi ani, suferă din cauza uzurii fizice şi morale. Pe de altă parte, raportul dintre numărul de cititori şi oferta bibliotecilor nu este constant şi nici pozitiv, în ultima perioadă existând un dezinteres pentru lectură, motivat de alternativa televizorului şi internetului. În plus, biblioteca comunalănu funcționează de peste 12 ani, neexistând angajat un bibliotecar.

În ceea ce priveşte participarea cetăţenilor comunei la cursuri de formare sau de informare, precizăm că în ultimii 5 ani, la nivelul comunei nu au fost realizate cursuri de formare sau de educaţie a adulţilor, singurele metode utilizate de reprezentanţii autorităţilor locale în relaţia cu cetăţenii fiind organizarea de adunări publice, la care au participat invitaţi din diferite sectoare de activitate având teme de actualitate de interes general: agricultură, ocuparea forţei de muncă. Începând cu anul 2008, sub egida primăriei şi cu concursul APIA şi Oficiului de consultanţă agricolă vor fi organizate cursuri pentru agricultori.

6.2. Cultur ă şi artă

Comuna Măureni este depozitara unor valori ale artei şi meşteşugurilor tradiţionale. Aceste valori nu sunt identificate în totalitate, nu sunt listate şi nici promovate corespunzător. Obieceiurile tradiţionale sunt păstrate, se desfăşoară şi sunt transmise din generaţie în generaţie, cu referire la momente din viaţă, sărbători religioase, etc.

O bună parte dintre activităţile culturale sunt organizate de către Căminele culturale care, cu prilejul unor evenimente deosebite din viaţa comunităţii, invită ansambluri sau orchestre să prezinte spectacole pentru cetăţenii comunei. În comună există 2 Cămine culturale, la Măureni şi Șoșdea, acestea fiind în curs de modfernizare și dotare prion accesarea unor fonduri europene.

Şcolile din comună organizează periodic serbări cu diferite ocazii. În acestea se organizează anual ruga satelor .

6.3. Sport şi agrement În comuna Măureni se practică majoritatea sporturilor de masă, dar cu preponderenţă fotbalul. Activitatea sportivă este organizată în special în şcoala generale, la care participă elevii. Există două echipe de fotbal , o bază sportivă amenajată şi nu există săli de sport.

Lipsa formelor de relief caracteristice unui turism de anvergură (munte, mare) a făcut ca puţinul turism existent în comună să se asocieze mai mult factorului cultural şi mai puţin factorului natural. Primăria Măureni a iniţiat un proiect pentru construcţia unei săli de sport la Măureni prin CNI, stadiul actual comunicat de către Companie fiind poziţionarea acestora pe lista de rezervă. De asemenea, există spaţii care pot fi amenajate pentru recreere şi ca spaţii verzi atât în intravilan cât şi în extravilanul comunei.

Există spaţiu disponibil pentru amenajarea unui parc de recreere la Măureni, construind totodată un monument al eroilor, precum şi locuri de joacă pentru copii.

În centrul comunei există un parc de joacă pentru copii dar accesul tuturor copiilor din comună este clar limitat de distanţa mare din sate la centrul comunei, precum şi de posibilităţile lui tehnice.


47

Capitolul 7.

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

7.1. Consiliul local al comunei

Comuna Măureni, unitate administrativ-teritorială, este persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Consiliul local al comunei, ca autoritate deliberativă şi primarul comunei, ca autoritate executivă reprezintă comunitatea şi exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive, competenţe partajate şi competenţe delegate. Conform art.10 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi completată prin Legea nr. 286/2006, autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi şi anume: organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, dezvoltarea economico-socială şi de mediu, gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni, aprobă statutul comunei, administrează domeniul public şi privat, aprobă bugetul local, contractează şi/sau garantează împrumuturile bancare, stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, aprobă strategiile de dezvoltare socio-economică şi de mediu, hotărăşte concesionarea sau închirierea bunurilor din domeniile public şi privat şi vânzarea bunurilor din domeniul privat, aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, atribuie şi schimbă denumiri de străzi, de pieţe şi obiective de interes local, aprobă măsuri pentru dezvoltarea învăţământului, culturii, sportului şi turismului, protecţiei mediului înconjurător, dezvoltarea infrastructurii edilitare şi a serviciilor comunitare: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public, adoptă măsuri pentru punerea în valoare a resurselor naturale locale, sprijină activitatea cultelor religioase, hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu alte administraţii publice locale din ţară şi din alte state, acordă titlul de cetăţean de onoare al comunei etc.

Este de apreciat faptul că, în ultimii ani, administraţia publică a comunei a adoptat o serie de hotărâri menite să conducă la dezvoltarea socio-economică şi la îmbunătăţirea zestrei edilitare pusă la dispoziţia locuitorilor şi agenţilor economici prin consultarea tuturor celor interesaţi, manifestând deschidere şi transparenţă în rezolvarea problemelor curente şi de perspectivă. 7.2. Bugetul local

Pentru a finanţa numeroasele cheltuieli care derivă din aplicarea hotărârilor şi măsurilor stabilite de consiliul local în domeniile sus-amintite, anual se adoptă bugetul local al comunei. De menţionat este şi faptul că, în ultimii ani, a fost adaptată aproape întreaga legislaţie din domeniul finanţelor publice, menită să contribuie la dezvoltarea şi consolidarea principiilor şi regulilor de utilizare a banului public, la reformarea cheltuielilor bugetare pentru a asigura o alocare şi o utilizare eficientă a acestora: Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, OMFP nr. 1792/2002 şi Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management la entităţile publice, aprobat prin OMFP nr. 946/2005, etc. De asemenea, a fost adaptat la cerinţele actuale Planul de conturi specific instituţiilor publice şi monografia contabilă.


48

Totodată, autorităţilor locale li s-a acordat libertatea de decizie şi acţiune, precum şi responsabilitatea crescută în stabilirea şi ajustarea anuală a impozitelor şi taxelor locale. Totuşi, veniturile proprii au avut ponderi reduse în totalul veniturilor, fapt ce a condus la menţinerea unui grad ridicat de dependenţă a bugetului comunal faţă de bugetul statului.

În prezent se pune un accent deosebit pe respectarea unor principii esenţiale: transparenţei şi publicităţii, echilibrului bugetar, respectării regulilor şi responsabilităţii bugetare, a unităţii bugetare, proporţionalităţii şi consultării cetăţenilor.

Evoluţia situaţiei economice a comunei este asemănătoare cu evoluţia celorlalte unităţi administrativ-teritoriale din nordul judeţului şi cu cele învecinate, uneori mai proastă. Buna funcţionare a economiei de piaţă este determinată de agenţii economici privaţi şi de iniţiativele acestora. De aceea este importantă sprijinirea acestora şi încurajarea celor ce doresc să-şi dezvolte o nouă afacere.

Concluzii: Faţă de necesităţile proprii de dezvoltare economico-socială, fondurile bugetare s-au

situat sub nevoile reale de finanţare ale acestora. Au fost dificultăţi şi discontinuităţi în anumite perioade în asigurarea fondurilor pentru

activitatea curentă. Având în vedere starea infrastructurii rutiere şi a serviciilor gospodăreşti de primă

necesitate: apă, încălzire, iluminat, salubritate, sumele alocate au fost foarte mici în raport cu multitudinea problemelor de interes comunitar.

De asemenea, se constată o pondere extrem de mică a investiţiilor pentru dezvoltarea edilitară a comunei datorită resurselor financiare insuficiente în perioada analizată. Prin măsurile stabilite şi politica economică dusă de Consiliul local, au fost totuşi evitate situaţiile de criză financiară şi s-a asigurat funcţionarea tuturor instituţiilor la nivelul comunei.


49

AANNAALLIIZZAA SSWWOOTT

-- PPaarrtteeaa aa IIII--aa--


50

Puncte forte: • existenţa rețelei de alimentarea cu apă a comunei • existenţa sistemului de electrificare în toate sectoarele comunei • evoluţia semnificativă a reţelelor de comunicare • existenţa unui număr semnificativ de calculatoare şi accesul la internet al fiecărui abonat la cablu sau Romtelecom • alimentarea cu energie electrică acoperă toată suprafaţa satelor • starea tehnică a reţelelor electrice este bună • iluminatul public este realizat din contribuţie proprie în anul 2014, afându-se la cca. 80% din necesar • calitatea şi gradul de acoperire a sistemelor de telefonie fixă şi mobilă • aproape toate familiile deţin locuinţe proprietate personală • există pe plan local unele categorii de materiale pentru construcţii - lemn • există teren în intravilan pentru construirea în continuare de locuinţe în zonele rezidenţiale; • există un sistem de control privind activitatea urbanistică, în special privind respectarea prevederilor legale a regimului construcţiilor • este aprobat proiectul „Sisteme integrate de management al deşeurilor în judeţul Caraș-Severin, • existenţa unui semnificativ potenţial agricol din perspectiva resurselor funciare şi a resurselor de muncă • este organizată colectarea selectivă a deşeurilor • există firme specializate care, în baza unui contract de prestări servicii, ar putea transporta gunoiul menajer la depozite amenajate corespunzător • capacitatea agriculturii de a genera valoare adaugată brută mai mare la o unitate valorică de produs global, comparativ cu alte ramuri ale economiei naţionale, urmare a intensităţii relativ scăzute a consumurilor intermediare • potenţialul agricol existent oferă posibilitatea înfiinţării diverselor culturi şi menţinerii culturilor actuale, inclusiv a pepenelui verde şi legumelor • posibilitatea înfiinţării IMM-urilor pentru prelucrarea produselor agricole şi animaliere • existenţa unei forţe de muncă cu experienţă în agricultură, capabilă să asimileze într-un timp scurt tehnologii complexe, creează premisele dezvoltării unor ateliere meşteşugăreşti pentru confecţii metalice, piese din fier forjat, lucrări de sudură, echipe autorizate de construcţii şi a altor servicii pentru populaţie: saloane de coafură şi frizerie, reparaţii încălţăminte, obiecte de uz casnic, electrocasnice • posibilitatea constituirii exploataţiilor agricole pe principiile economiei de piaţă, care să asigure producţii la nivelul statelor Uniunii Europene, având în vedere terenul arabil existent; dezvoltarea asociaţiilor agricole existente; • în afara agriculturii, care este principala activitate economică, există şi alte activităţi economice neagricole care au loc în spaţiul rural, chiar dacă nu sunt foarte extinse; Exemple: posibilitatea relansării producţiei de împletituri din nuiele favorizată de existenţa materiei prime necesare pentru aceasta (salcie, răchită etc.), a micilor ateliere pentru confecţionarea obiectelor din lemn şi mobilier pentru gradină, constituirea unor echipe autorizate pentru construirea locuinţelor • împădurirea unor suprafeţe semnificative de teren • existenţa infrastructurii pentru dezvoltarea învăţământului vocaţional; • se înregistrează o creştere a natalităţii faţă de anii precedenti


51

• un mare avantaj socio-uman şi anume păstrarea unui mediu rural de viaţă specific, care oferă condiţii alternative faţă de mediul urban • potenţial cultural care ar putea sa asigure o viaţă activă. Puncte slabe: • principalele utilităţi comunitare lipsesc: reţeaua de canalizare, staţia de epurare, alimentarea cu gaze naturale • infrastructură de transport rutier ce trebuie îmbunătăţită considerabil, o importantă parte a drumurilor săteşti sunt de pământ, 90 % • absenţa tehnologiilor agricole performante • lipsa iniţiativelor de a lansa afaceri în domeniul micii producţii • majoritatea suprafeţelor de teren arabil nu sunt cuprinse în sisteme de irigaţii • variabilitatea intra şi inter-anuală a parametrilor meteorologici induce o variabilitate mare a recoltelor obţinute. În ultimii ani s-au accentuat fenomenele meteorologice extreme, care au condus la realizarea unor productii mici la hectar • intensificarea proceselor de degradare a solului datorate aplicării unui management defectuos la nivel de fermă, concomitent cu reducerea fondurilor ameliorării terenurilor degradate • număr mare de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă cu o suprafaţă medie de 2-4 ha, determină o puternică fragmentare a terenului agricol; • discordanţa (accentuată în profil teritorial) între structura capacităţilor tehnologice (îndeosebi a zestrei mecanice) şi structura de mărime a exploataţiilor agricole • structură necorespunzătoare a culturilor (peste 70% cereale) şi o bază tehnico-materială insuficientă • competitivitatea scăzută a produselor agroalimentare • lipsa întreprinderilor de prelucrare a produselor agricole • nu se aplică cele mai noi tehnologii pentru realizarea de produse agricole ecologice • surse de finanţare insuficiente, credite restrictive • agenţi economici cu capital exclusiv privat, orientaţi mai ales spre comercializarea de bunuri şi mai puţin pentru obţinerea de bunuri şi produse, prelucrarea şi comercializarea acestora din urmă • meşteşugurile sunt slab reprezentate • o slabă dezvoltare a serviciilor turistice şi de agrement • ca rezultat al involuţiei economice, indicatorii consumului şi sănătăţii populaţiei au valori scăzute • lipsa unui ambulatoriu • o reţea de farmacii puţin dezvoltată • lipsa unui cabinet stomatologic • personal medical cu pregătire medie insuficient • există un număr relativ mare de persoane cu vârste cuprinse între 60-65 ani şi peste, inclusiv personal didactic • dispensarele medicale umane din sate au nevoie de reabilitare şi modernizarea aparaturii • lipsa informaţiilor „ la zi” asupra calităţii aerului, apei şi solului • se produc, uneori ploi acide, care periclitează producţia de legume • se produce poluarea solului şi apelor atât cu deşeuri solide provenite din gospodăriile populaţiei, cât şi prin îngroparea animalelor moarte


52

• un pericol pentru poluarea râului Bârzava îl constituie depozitarea de către micii fermieri a gunoiului de grajd pe malurile acestora • nu există un sector de gospodărie comunală care să preia atribuţiile conferite prin HG nr.246/2006 privind utilităţile comunitare • există foarte puţine parcări pentru autoturisme • nu sunt amenajate căi de acces şi de circulaţie pentru pietoni şi biciclişti – trotuare, piste pentru biciclete • există şi locuri de depozitare necontrolate • iluminatul public trebuie îmbunătăţit prin montarea a cca. 150 corpuri de iluminat cu consum redus. Oportunit ăţi • accesarea de fonduri europene pentru investiţii în diferite sectoare de interes general major • asigurarea activităţii pentru investitorii străini în comuna Măureni prin punerea în aplicare a Legii nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea I – Căi de comunicaţii şi realizarea autostrăzii • acces la fondurile structurale ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii edilitar-gospodăreşti, dublate de creşterea veniturilor proprii în vederea finanţării unor proiecte strict necesare pentru ameliorarea vieţii cetăţenilor • constituirea exploataţiilor agricole de cel puţin 60 ha şi a fermelor de animale, în temeiul facilităţilor acordate de legislaţia în vigoare • utilizarea resurselor locale pentru dezvoltarea meşteşugurilor • posibilitatea scutirii de impozite şi taxe locale a întreprinzătorilor care investesc în producţie, în scopul înfiinţării de noi IMM-uri. Amenin ţări • gradul ridicat de sărăcie al unei părţi a populaţiei comunei • îmbătrânirea populaţiei influenţată, în mod deosebit, de scăderea constantă a natalităţii din ultimii 10 ani, chiar dacă se constată o uşoară revenire a numărului de nou-născuţi • scăderea nivelului de trai, în ciuda creşterilor salariale, alocaţiilor de sprijin şi a pensiilor • multiplicarea fenomenului migraţiei forţei de muncă active, în special tineri, în ţările Uniunii Europene • apariţia şi multiplicarea unor calamităţi naturale datorită nealocării de fonduri pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor • servicii publice insuficiente pentru populaţie: asigurarea apei potabile prin reţea centralizată, canalizare, gaze naturale, epurarea apelor menajere uzate si pluviale, salubrizare; • rămânerea unor suprafeţe agricole de teren necultivate în ultimii ani datorită nestimulării prin preţuri avantajoase a produselor agricole, care să asigure producătorilor fondurile necesare reluării activităţii agricole; • lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă ar putea conduce la o alocare financiară fără o bună fundamentare a necesităţii şi oportunităţii cheltuielilor pentru dezvoltarea prioritară a unor sectoare în detrimentul altora, dar şi lipsa de acces la fondurile structurale pentru investiţii noi în scopul dezvoltării utilităţilor publice.


53

PPRRIIOORRIITTAATTII SSII OOBBIIEECCTTIIVVEE

--PPaarrtteeaa aa IIIIII--aa--


54

Capitolul 1. OBIECTIVUL GENERAL

Dezbaterea şi aprobarea Strategiei de dezvoltare a comunei pentru următorii cinci ani

reprezintă o încercare de a fundamenta un set de priorităţi şi oportunităţi cu scopul de a asigura o dezvoltare durabilă a vieţii socio-economice prin aplicarea unor reguli şi principii care să îmbunătăţească nivelul de trai al cetăţenilor. Această strategie reprezintă rodul consultării cetăţenilor şi al întreprinzătorilor privaţi din comuna Măureni, precum şi al specialiştilor de la nivelul judeţului Caraș-Severin. Dezvoltarea economico-socială a comunei Măureni este concepută în concordanţă cu obiectivele Programului Naţional de Reforme şi a Strategiei de dezvoltare durabilă. România a aderat la Uniunea Europeană, însă va dura o perioadă de timp până când se va integra sub toate aspectele vieţii economico-sociale comunitare. Momentul istoric al aderării nu a însemnat automat o economie dezvoltată şi prosperitate pentru toţi cetăţenii României. Prin semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ţara noastră şi executivul comunitar au stabilit perioade de tranziţie şi derogări de la aplicarea legislaţiei europene în anumite domenii.

Prognoza privind dezvoltarea socio-economică pentru perioada 2014- 2020 se bazează pe ipoteza că ritmurile de creştere ale producţiei agricole, prin restructurarea ei, în sensul înfiinţării exploataţiilor orientate spre economia de piaţă şi a unor ferme de creştere a animalelor, urmează să răspundă exigenţelor şi condiţiilor impuse de Uniunea Europeană.

Este de aşteptat să crească volumul investiţiilor determinate de modernizarea sau construirea unor adăposturi pentru animale, procurarea de maşini şi utilaje agricole şi cuprinderea în circuitul agricol a tuturor suprafeţelor de teren arabil, comercializarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de produse agricole prin intermediul asociaţiilor de producători.

Astfel, se va crea o baza mai solidă pentru creşterea veniturilor bugetului local şi, pe cale de consecinţă, a unor resurse financiare mai mari pentru sporirea investiţiilor publice pentru modernizarea infrastructurii locale.

În întregul său, programul de dezvoltare economico-socială în perioada 2014 – 2020 îşi propune crearea condiţiilor pentru: • susţinerea procesului investiţional prin orientarea economisirii individuale si organizaţionale spre investire, precum şi prin promovarea investiţiilor străine; • creşterea eficienţei investiţiilor; • protecţia mediului, prin conservarea cantitativă a resurselor naturale de mediu şi protejarea calităţii componentelor mediului înconjurător; • dezvoltarea utilităţilor comunitare; • reducerea frecvenţei factorilor de risc ai sănătăţii; • îmbunătăţirea sistemului de sănătate umană; • pregătirea resurselor umane atât în procesul normal de educaţie cât şi în procesul de formare continuă; • sprijinirea accesului populaţiei la cultură; • sprijinirea ramurii sportive prin investiţii în infrastructură; • dezvoltarea componentei locale de protecţie socială; • asistenţă şi consultanţă; • cooperare regională, interregională şi internaţională.


55

Din analiza efectuată şi ţinând cont de directivele UE, programele si strategiile

naţionale din diferite secotare de interes general, se desprinde obiectivul general al strategiei: Valorificarea eficientă a potenţialului material şi uman precum şi identificarea unor

resurse capabile să producă dezvoltarea durabilă şi echilibrată a satelor comunei, în sensul asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub aspect funcţional, economico-social şi cultural.

Obiectivele specifice care, în unele componente se întind pe o perioadă de 10 ani, au fost elaborate utilizându-se rezultatele şi concluziile desprinse din analiza SWOT a situaţiei existente la sfârşitul anului 2013, de unde se deduc şi priorităţile în funcţie de reglementările interne şi în special de cele ale Directivelor Uniunii Europene, precum şi de necesităţile reale ale comunei. Probleme cheie în dezvoltarea durabilă a comunei • Ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură reprezentând aproape 60 % din total populaţie ocupată în anul 2013. • Grad redus de asociere şi constituire de exploataţii agricole viabile, în prezent realizarea culturilor agricole făcându-se pe loturi reduse; • Infrastructura fizică este slab calitativă, iar cea de utilităţi foarte slab dezvoltată cantitativ şi calitativ.

Capitolul 2. OBIECTIVE SPECIFICE

RESURSE NATURALE Obiective:

a) conservarea biodiversităţii cadrului natural prin măsuri concrete şi specifice, adoptate cu sprijinul organismelor de specialitate ale statului b) organizarea unor zone turistice şi de agrement de interes local - Punerea în valoare a cadrului natural prin înfiinţarea unor pensiuni de către cetăţenii care posedă locuinţe corespunzătoare şi care pot fi clasificate şi incluse în sistemul ANTREC ; - Surse de finanţare: fonduri ale întreprinzătorilor privaţi, credite bancare - Monitorizare : Administraţia publică locală şi sprijin din partea Direcţiei specializate a Consiliului judeţean Caraș-Severin ; c) amenajarea de zone de recreere în zona Bârzavei ; Surse: private, finanţare externă Monitorizare: proprietarii, consiliul local d) Gospodărirea durabilă a resurselor naturale - elaborarea unor programe anuale pentru plantarea unor perdele de arbori, ProiectȘ Împăduririi terenurilor şi creării perdelelor de protecţie în zonele supuse eroziunii, în vederea stabilizării solului şi preveniri eroziunii; Surse de finanţare: Fonduri structurale UE şi contribuţie locală în muncă; e) Punerea în valoare a resurselor locale de salcie, plop şi papură prin reabilitarea meşteşugurilor tradiţionale (împletituri, diverse obiecte de uz casnic, mobilier pentru grădină etc.) f) Organizarea unor acţiuni periodice pentru curăţarea şi îngrijirea păşunilor şi a

altor zone, cu participarea elevilor, tinerilor şi proprietarilor de terenuri g) Supraînsămânţarea şi fertilizarea pajiştilor, cu resurse din bugetul local h) Introducerea unor zone împădurite cu floră pe cale de dispariţie în catalogul ariilor naturale protejate.


56


MEDIUL CONSTRUIT Acest domeniu trebuie abordat pe baza parteneriatelor public – privat la nivel local, cu misiunea de a elabora şi pune în aplicare o concepţie multisectorială a strategiei de dezvoltare, bazate pe interacţiunea dintre actori şi proiecte din diverse sectoare ale economiei locale şi anume : - punerea în aplicare a unor abordări inovatoare; - punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare; - interconectarea parteneriatelor locale. 3.1. Infrastructura Obiective: a) Construirea reţelei de canalizăre menajeră şi pluviale pe toată suprafaţa comunei Se estimează că acest proiect costisitor trebuie să se întindă pe o perioadă de 3-5 ani, etapizat, existând posibilitatea accesarii unor granturi din programele Uniunii Europene destinate membrilor săi care au un nivel scăzut de dezvoltare şi echipare sau a unor zone slab dezvoltate din interiorul României, printre care se numără şi comuna Măureni . Există SF și HCL de aprobare. Valoarea estimată a canalizării apelor uzate menajere şi pluviale :14.000.000 lei Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. b) Realizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale a comunei Perioada 2015-2020 SF – în curs de elaborare Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. c) Infrastructură rutieră şi de transport

Marea majoritate a reţelei de drumuri comunale necesită refacerea astfel: Modernizarea drumurilor comunale, pietruirea şi amenajarea a 20 km de drumuri deoarece pe timp ploios sau în perioada de dezgheţ nu se poate circula cu autovehiculul (salvare, pompieri, poliţie). Necesitatea modernizării drumurilor rezultă şi din nevoia de corelare cu acces la DN 58B, pentru facilitarea unor investitori români sau străini către satele comunei. 1. Viabilizare drum prin împietruire drumuri locale în loc. Măureni și Șoșdea și construcţii poduri şi podeţe din tub Premo pe drumurile săteşti ale comunei Perioada 2015-2020 Există HCL pentru aprobarea SF . Valoarea estimată: 3.500.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. 3. Amenajare trotuare pietonale şi piste pentru bicliclete în localitatea de reşedinţă a comunei – minim 3 km Valoarea estimată: 250.000 euro, cu posibilitatea scăderii acesteia prin participarea cetăţenilor la executarea unor lucrări necalificate; Acest proiect poate fi etapizat pentru o perioadă de 5 ani, existând posibilitatea asigurării finantarii din bugetul local ( câte 160.000 lei anual).

Alte proeicte necesare: - Regularizare Râu Bârzava în colaborare cu RA Apele Romnâne - Regularizare pârâu Făitălan în colaborare cu RA IF

3.2 Construc ţii, terenuri

Obiective: a) Valorificarea terenurilor nefolosite b) Realizarea de plantaţii pe terenuri degradate


57

Obiectivele de la pct. a si b pot şi trebuie realizate odată cu infiintarea exploatatiilor agricole mai mari (de cel putin 60 de ha), care vor accesa Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (Obiective FEADR), in scopul refacerii potentialului de productie agricola c) Sistematizarea noilor terenuri ocupate de locuinte si sedii de firme Pentru sistematizarea terenurilor ocupate de locuinţe şi sedii de firme sau instituţii publice este necesar să se elaboreze Planul de urbanism general, PUD şi PUZ, sarcina obligatorie a administraţiei publice Se precizează că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice poate contribui cu sume importante la elaborarea PUG-ului, având în vedere că a fost recent înfiinţată comuna noastră De asemenea, se impun şi măsuri de monitorizare şi control exigent privind respectarea disciplinei în construcţii. Autorizatii de construire se vor elibera numai pentru zonele rezidentiale unde nu exista pericolul alunecarilor de teren sau inundatiilor si numai in intravilan d) Amenajarea unei pieţe agro-alimentare la standarde, care va deservi populaţia din comuna noastră şi din cele învecinate, din fonduri europene, cumulativ cu alimentarea cu apă a comunei e) Reparaţie capitală a Căminului cultural Șoșdea Perioada 2015-2020 SF – în curs de elaborare Valoarea estimată: 100.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. f) Construirea unui corp de clădire pentru grădinţă în satul Șoșdea – 2015-2020 B.L. + M.E.C.T. SF – în curs de elaborare Valoarea estimată: 500.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. g) Reabilitare Şcoala cu clasele I–VIII Măureni, Perioada 2015-2020 SF – în curs de elaborare Valoarea estimată: 150.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. h) Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII Șoșdea, Perioada 2015-2020 SF – în curs de elaborare Valoarea estimată: 100.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. i) Reparaţie capitală gradiniţa Măureni Perioada 2015-2020 SF – în curs de elaborare Valoarea estimată: 100.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. j) modernizare / construire sedii unităţi medicale de interes public in localități Perioada 2015-2020 SF – în curs de elaborare Valoarea estimată: 700.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L. 3.3. Zone verzi Obiective:


58

a) crearea plantaţiilor de aliniament b) organizare de spaţii verzi plantate în incinta terenurilor ocupate cu locuinţe c) amenajarea unui parc în localitatea Măureni Aceste obiective specifice pot face obiectul unui proiect comun, care să vizeze amenajarea peisagistică a unor zone destinate plimbărilor şi recreării cetăţenilor. De asemenea, cu cheltuieli minime, se pot planta nuci sau arbori ornamentali pe ambele acostamente ale drumurilor comunale şi săteşti d) continuarea procesului de împădurire a unor suprafeţe de teren 3.4. Salubrizare Obiective:

a) asigurarea unui management la nivel european privind deşeurile solide; b) introducerea colectării selective a deşeurilor solide şi asigurarea refolosirii acestora; c) amenajarea locului de colectare centralizată a deşeurilor solide d) eliminarea practicii depozitării ilegale a deşeurilor în albiile sau pe malul cursurilor de

apă prin educaţie dar şi prin măsuri administrative şi contravenţionale severe;

1. Construirea unei staţii de epurare ape uzate la Șoșdea Conform negocierilor şi înţelegerilor dintre România şi Comisia Europeană, până la data de 31 decembrie 2015, în toate localităţile trebuie să existe staţii de epurare a apelor reziduale. Deci, într-o perioadă imediat următoare şi în comuna Măureni urmează să intre în funcţiune o staţie de epurare a apelor menajere uzate şi pluviale. Acest proiect are următorii indicatori tehnico economici : TOTAL INVESTITIE ( MAURENI + SOSDEA ) 13.682.000 lei din care :

C+M 9.947.300 lei UTILAJ - 1.518.000 lei ALTE CHELTUIELI 2.216.700 lei

- Alte Cheltuieli cuprinde : Proiectare 3% ; Consultanta 1% ; Asistenta tehnica 1,5% ; Taxe ,avize ; Organizare santier ;

- Diverse si neprevazute 10% . Utilajul cuprinde : 1 statie de epurare ( comuna ptr Maureni si Sosdea)

6 statii de pompare ( 4 Maureni + 2 Sosdea)

Pot fi accesate fonduri europene pe baza de proiecte, cu contributie locală şi acest proiect trebuie să fie realizat in etape: elaborarea studiului de impact, elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic şi detaliilor de executie si apoi executia propriu-zisă. Aceste proiecte urmează să fie etapizate pe o perioadă de 5 ani. Surse de finanţare: bugetul local pentru executarea studiilor de fezabilitate şi proiectelor tehnice şi fondurile structurale ale Uniunii Europene pentru executarea lucrărilor de construcţii şi achiziţionarea echipamentelor şi utilajelor Există HCL pentru aprobarea investiției și SF. Monitorizare: Unitatea judeţeană de dezvoltare a utilităţilor comunitare şi administraţia publică locală


59

1. Înfiinţarea reţelei de canalizare în cadrul comunei Măureni Perioada 2015-2020 Există HCL pentru aprobare și SF.

Valoarea estimată: 13.682.000 lei Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L.

2. Amenajare platforme impermeabile pentru reziduuri biodegradabile Măureni Perioada 2015-2020 SF. în curs de elaborare

Valoarea estimată: 150.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L.

3. Construcţie platformă de colectare selectivă şi reciclare deşeuri la Șoșdea Perioada 2015-2020 SF. în curs de elaborare

Valoarea estimată: 100.000 euro Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L

3.5. Factori de mediu Apa

Obiective: Întrucât monitorizarea şi controlul indicatorilor de calitate a apei sunt realizate de către o instituţie de specialitate a statului român, se impune ca autorităţile administraţiei publice comunale să iniţieze îmbunătăţirea legislaţiei din domeniu, în sensul comunicării curente a rezultatelor măsurătorilor efectuate, în scopul luării celor mai eficiente decizii pe plan local pentru diminuarea unor eventuale efecte nocive Este de aşteptat ca, pe masura implementării proiectului de construire a sistemului de alimentare cu apă potabilă a populaţiei, să scadă numărul celor care folosesc apa din fântânile individuale, acest fapt contribuind la creşterea gradului de sănătate a populaţiei.

Un obiectiv esenţial este acela al conştientizării, educării şi implicării populaţiei şi organizaţiilor nonguvernamentale în protejarea mediului prin realizarea unor acţiuni periodice prin programele existente, precum şi prin orele de dirigenţie (educaţie civică) de la toate şcolile din comună.

Alte obiective: mărirea suprafeţei împădurite de către societăţile agricole pe terenurile improprii producţiei agricole; conservarea bio-diversităţii; reducerea poluării prin practicarea agriculturii ecologice (fără administrarea substanţelor chimice). Aerul Obiective: îmbunătăţirea stării drumurilor comunale (prin asfaltarea acestora) şi săteşti (prin pietruirea drumurilor de pământ) va conduce direct la eliminarea contaminării aerului cu pulberi dăunătoare sănătăţii populaţiei Zgomotul Obiective: Elaborarea unei hotărâri a Consiliului local privind stabilirea nivelului de decibeli admis de legislaţia în vigoare şi a programului la discotecile din comună

- Responsabili: Primăria comunei şi Poliţia locală - Surse de finanţare: nu sunt necesare fonduri


60


RESURSE ECONOMICE 4.1 Situa ţia economic ă Strategia dezvoltării socio-economice a comunei Măureni se bazează pe noile reglementări care vizează îmbunătăţirea competitivităţii şi productivităţii la nivel microeconomic stabilită de statul roman şi anume: promovarea inovării, educaţia şi pregătirea pentru afaceri, accesul la finanţare, creşterea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, întărirea politicilor în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, continuarea liberalizării pieţelor, utilizarea eficientă a resurselor, reducerea impozitării muncii, prelungirea vieţii active, educaţia şi formarea profesională continuă, scăderea şomajului şi incluziunea socială. Este de aşteptat ca, pe baza acestor reglementări, situaţia economică să fie direcţionată pe un trend ascendent. Obiectivele noastre specifice sunt următoarele: a) stimularea investiţiilor şi a transferului tehnologic prin acordarea de facilităţi la nivel local b) dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să conducă la creşterea gradului de ocupare a populaţiei rurale şi la realizarea unor venituri alternative, activităţi menite să le susţină pe cele agricole şi să ajute la crearea de noi activităţi; c) sprijin logistic şi organizatoric în constituirea exploataţiilor agricole; d) îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii prin sprijinirea restructurării, dezvoltării şi inovaţiei; e) îmbunătăţirea nivelului de trai în mediul rural. 4.2. Principalele ramuri economice

Considerăm că ramurile şi sectoarele cu un aport deosebit la dezvoltarea economiei locale trebuie sprijinite prin măsuri de ordin administrativ, organizatoric şi fiscal, deoarece acestea contribuie direct la creşterea calităţii vieţii, a bunăstării cetăţenilor şi la consolidarea veniturilor bugetului local. Acestea sunt: agricultura, pomicultura, creşterea animalelor, mica industrie şi meşteşugurile, industria alimentară, comerţul en-gros şi cu amănuntul. 4.2.1. Agricultura Obiective: a) valorificarea mai eficientă a potenţialului agricol şi a suprafeţelor agricole ; b) dezvoltarea mediului de afaceri pentru producătorii agricoli ; c) dezvoltarea unor servicii legate de rural şi agricultură (instruiri în domeniul agriculturii, comerţ, logistică etc.); d) îmbunătăţirea raselor de animale şi a materialului seminal, în scopul creşterii producţiilor de lapte, carne şi lână ; e) modernizarea exploataţiilor agricole ; f) măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole prin:

- sprijinirea fermierilor în vederea adaptării la standardele impuse, adoptate de organismele comunitare, prin acordarea de consultanţă;

- încurajarea fermierilor să participe la schemele de calitate alimentară; - sprijinirea înfiinţării grupurilor (asociaţiilor) de producători; - informarea şi sprijinirea fermierilor (cu aportul Centrului de consultanţă

agricolă) privind avantajele şi dezavantajele realizării produselor ecologice;


61

g) dezvoltarea relaţiilor oraş – mediu rural, dezvoltarea prelucrării produselor agricole (cartofi, carne, plante furajere) şi diversificarea prelucrării produselor din lapte; h) promovarea şi punerea în valoare a tradiţiei cultivării pepenelui verde (harbuz) şi sprijinirea cultivatorilor în asimilarea unor produse ecologice; i) dezvoltarea industriei de prelucrare a cărnii, a pieilor şi a lânii; j) creşterea calităţii păşunilor comunale şi creşterea gradului de folosire de către cetăţeni a acestora; k) înfiinţarea unor unităţi de procesare a produselor agricole şi zootehnice; l) asigurarea formării şi informării agenţilor economici privind piaţa europeană; m) formarea profesională a tinerilor pentru a deveni muncitori calificaţi în agricultură, pomicultură, zootehnie, utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole etc.

Pentru realizarea acestor obiective, întreprinzătorii pot consulta reglementările privind Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală , pot accesa granturi din fondurile structurale, plus credite bancare

4.2.2. Mica industrie, comer ţul şi meşteşugurile

Înfiinţarea şi utilizarea serviciilor de consiliere de către cetăţenii care doresc să realizeze mici afaceri pentru: - producerea pieselor din fier forjat - confecţii metalice - lucrări de sudură - construiri şi demolări de imobile - reparaţii radio-TV, electrocasnice, reparaţii instalaţii electrice, de apă şi canalizare - ateliere de confecţii îmbrăcăminte şi reparaţii încălţăminte - ateliere pentru confecţionat obiecte de răchită, stuf, papură - ateliere de confecţionat obiecte de uz gospodăresc din lemn şi mobilier de grădină - ateliere pentru reparaţii autoturisme, tractoare şi maşini agricole - stimularea revigorării meşteşugurilor tradiţionale - sprijin pentru înfiinţarea altor micro-întreprinderi - sprijinirea şi autorizarea profesiilor liberale - sporirea calităţii servirii cetăţenilor prin unităţile de desfacere cu amănuntul şi de alimentaţie publică - instituirea unui control riguros privind respectarea condiţiilor de igienă şi a programului de lucru de către unităţile comerciale din comună.

Capitolul 5 OBIECTIVE SPECIFICE

RESURSE SOCIO-UMANE

5.1 Demografie şi sănătate public ă Obiective: a) menţinerea numărului de locuitori; b) creşterea natalităţii; c) stoparea creşterii numărului de schimbări de domicilii în alte localităţi sau a emigrării în străinatate pe măsura dezvoltării vieţii economice şi culturale; d) creşterea speranţei de viaţă; e) reducerea riscului de îmbolnăvire prin asigurarea unor servicii medicale de calitate, precum şi ca urmare a îmbunătăţirii nivelului de trai; f) îmbunătăţirea dotării dispensarului medical uman;


62

g) realizarea de programe de educaţie pentru sănătate ; h) sporirea accesului la serviciile de sănătate; i) înfiinţarea unui cabinet stomatologic la Măureni j) consilierea cetăţenilor în probleme de sănătate şi planing familial.

5.2 Institu ţii sociale Obiective: a) acordarea sprijinului financiar copiilor instituţionalizaţi şi a celor aflaţi în reţelele de

asistenţi maternali, ai căror părinţi se află pe teritoriul comunei; b) conlucrarea cu centrele de asistenţă socială pentru protecţia persoanelor cu

dizabilităţi; c) acordarea sprijinului material persoanelor ale căror venituri se situează sub nivelul

minim garantat de statul roman, concomitent cu îndrumarea acestora către instituţiile care organizează cursuri de calificare şi reorientare spre locurile de muncă disponibile.

d) construirea unui centru de îngrijire bătrâni şi persoane aflate în dificultate, în valoare de 200.000 euro, Schema de finanţare: B.S.+F.E.+B.L., SF în curs de elaborare

5.3. Culte religioase Obiective: a) consolidarea unui anturaj religios tolerant, încât să se ajungă la un climat propriu unei societăţi libere de prejudecăţi şi de aversiune religioasă; b) dezvoltarea cooperării şi implicării tuturor cultelor în educaţia şi formarea cetăţenească şi de perpetuare a valorilor tradiţionale c) încurajarea acţiunilor de caritate acordate de biserică; d) atragerea preoţilor în activităţile educaţionale şi de promovare a moralei creştine. e) Terminarea lucrărilor de construire a bisericii ortodoxe din Măureni.

5.4 Societatea civil ă Obiective: a) sprijinirea acţiunilor şi proiectelor de colaborare public-privat între administraţia publică,

societăţi comerciale, ONG-uri şi cetăţeni în scopul dezvoltării economice şi sociale a comunei, cu aportul şi în asentimentul întregii comunităţi;

b) sprijinirea iniţiativelor societăţii civile în realizarea acţiunilor ce au în vedere dezvoltarea comunităţii locale.

5.5 Siguran ţa public ă Obiective: a) creşterea siguranţei publice şi consolidarea păcii sociale. Un climat solid de pace

socială în comunitate înseamnă o creştere semnificativă a calităţii vieţii cetăţenilor, fiind în acelaşi timp un aspect care atrage turiştii şi investitorii străini, potenţialii parteneri în viaţa socio-economică şi cultural- sportivă a comunei;

b) la baza acestui obiectiv vom aşeza respectarea legalităţii şi existenţa unui climat de solidaritate civică.

c) Căminul cultural va cuprinde în programele sale anuale acţiuni de informare a cetăţenilor şi de formare în spiritul respectării valorilor morale şi civice

d) agenţii de poliţie vor desfăşura în continuare acţiuni de prevenire, informare şi formare atitudinală a cetăţenilor comunei, în special în şcoli.



63

ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ, SPORT ŞI AGREMENT 6.1 Educa ţie şi învăţământ Obiective: a) dezvoltarea unui sistem de învăţământ flexibil, capabil să absoarbă fonduri şi să satisfacă exigenţele noi ale integrării europene; b) monitorizarea evoluţiei carierei absolvenţilor şi urmărirea permanentă a cerinţelor; c) realizarea unui parteneriat între instituţiile formatoare, mediul de afaceri, reprezentanţii societăţii civile şi administraţia publică locală pentru modernizarea învăţământului conform cerinţelor europene; d) identificarea de surse de finanţare europene, internaţionale şi de la bugetul statului pentru modernizarea infrastructurii şi a calităţii actului de învăţământ: realizarea unor laboratoare, achiziţionarea unor calculatoare pentru iniţierea tuturor copiilor în sistemele de operare; accesul la Internet, activităţi extraşcolare, aplicarea practică a cunoştinţelor acumulate la clasă etc.

6.2 Cultur ă şi artă Obiective: a) modernizarea infrastructurii şi a dotărilor Căminului cultural, ca instituţie publică de promovare şi valorificare a tradiţiilor meşteşugăreşti şi de cultură populară tradiţională; b) diversificarea programelor culturale ale Căminelori culturale; c) atragerea de surse de finanţare pentru transferul de artă şi cultură din ţară şi străinatate Proiect: Organizarea anuală a Festivalului Ziua recoltei Proiect : Organizarea unor cursuri pentru elevi în vederea deprinderii jocurilor populare tradiţionale şi a instrumentelor populare Surse de finanţare: granturi din Programul de Vecinătate România – Serbia şi România – Ungaria pentru perioada 2015-2020; bugetul local, sponsorizări Proiect : Amenajarea unui spaţiu modern pentru Bibliotecile comunale, cu aparatură multimedia, săli de lectură, fond de carte corespunzător cerinţelor Sursa de finanţare : bugetul local Proiect : Reabilitarea Căminelor culturale existente Sursa de finanţare : Fondul cultural naţional şi contribuţie de la bugetul local 6.3 Sport şi agrement Obiective: a) construirea prin parteneriat public - privat a unei baze sportive în localitatea Măureni și Șoșdea b) sprijinirea talentelor sportive de la nivelul comunei c) Realizarea unui ștrand în zona Bîrzava; Sursa de finanţare: parteneriat public-privat Aceste obiective se pot realiza prin proiecte comune cu cele trecute în special la capitolul Spaţii verzi. 6.4. Turism: a) valorificarea potenţialului existent prin organizarea unui campionat de pescuit sportiv, în colaborare cu Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraș-Severin -parteneriat public – privat;

b) înfiinţarea unor pensiuni turistice de către cetăţenii care îndeplinesc condiţiile de acreditare; c) amenajarea altor obiective turistice în zona Bârzava;


64

d) susţinerea agrementelor de la sfârşit de săptămână şi cele de o zi.


CREŞTEREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE 7.1. Managementul resurselor umane Creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului - identificarea necesităţilor şi oportunităţilor de training şi instruire; - corelarea necesităţilor cu potenţialul uman existent; - identificarea unui sistem de training permanent; Utilizarea eficientă a resurselor umane - revizuirea şi îmbunătăţirea regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de lucru al Primăriei; - personalul să lucreze în domenii de activitate bine definite; - actualizarea permanentă a fişei postului Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale - conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat; - funcţionarea sistemului instituţional să fie transparentă pentru fiecare angajat; - acordarea unor stimulente financiare în funcţie de eficienţa activităţii depuse; - aplicarea prevederilor Legii administraţiei publice locale şi a reglementarilor care promovează transparenţa în administraţie, conlucrarea şi consultarea comunităţii în scopul adoptării celor mai bune decizii în toate domeniile de activitate. 7.2. Unităţi de coordonare - Îmbunătăţirea politicilor de personal şi de conducere - Îmbunătăţirea colaborării dintre birourile şi compartimentele primăriei 7.3. Legisla ţie şi regulamente Armonizarea capacităţii instituţionale şi a structurilor de implementare pentru preluarea aquis-ului comunitar. Elaborarea Codului controlului intern. Revizuirea Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de lucru al primarului în consonanţă cu legislaţia adaptată la cerinţele Uniunii Europene. 7.4. Strategii, politici, planuri Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean

servicii publice în folosul cetăţeanului; - eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii

economici; - consolidarea şi lărgirea cadrului de participare a societăţii civile la procesul

decizional; elaborarea unei strategii de comunicarea operativă cu cetăţenii; elaborarea unui sistem de management al calităţii serviciilor publice;

- elaborarea şi aplicarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern în cadrul Primăriei comunei (OMFP nr. 946/2005)

7.5. Probleme financiare - Gestionarea mai eficientă a banului public - Creşterea veniturilor prin dezvoltarea economică a comunei;


65

- Elaborarea de proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă, care vor asigura fonduri importante şi sprijin logistic în realizarea obiectivelor strategice; - Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe baze moderne:

- note de fondamentare, - program multianual de investiţii, - program anual de achiziţii publice, - evidenţa exactă a angajamentelor legale, - elaborare cash flow, - elaborarea bugetelor anuale şi multianuale etc.

- Cheltuirea eficientă a veniturilor 7.6. Managementul informa ţiilor - Corelarea şi integrarea bazelor de date din instituţie - Analiza nevoilor în domeniul software-lor


66

DDOOCCUUMMEENNTTAARR --PPaarrtteeaa aa IIVV--aa--


67

AXELE PRIORITARE

POR 2014 -2020 1. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Domenii de intervenţie

Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură, aeroporturilor şi porturilor regionale Activităţi eligibile orientative: 1.1 reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene; 1.2. reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane; 1.3. construcţia/ reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură (cu statut de drum judeţean) pentru eliminarea blocajelor rutiere şi traversarea, în condiţii de siguranţă a localităţilor; 1.4. reabilitarea şi modernizarea aeroporturilor de interes regional; 1.5. reabilitarea şi modernizarea porturilor non TEN-T de interes regional. - suma alocată = 3,276 miliarde euro - suma alocată regiunii NE = 175 milioane euro - cofinanţare UE = 85% - contribuţie buget stat = 13% - contribuţie bugete locale = 2% 2. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domenii de intervenţie : 2.1 Reabilitarea/modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; 2.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 2.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; 2.4 reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă; Activităţi eligibile orientative: - reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalelor judeţene ; - reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriilor (din spitale şi de specialitate); - reabilitarea/modernizarea/echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale; - reabilitarea/modernizarea/echiparea clădirilor în care funcţionează centre rezidenţiale; - achiziţionarea de vehicule şi alte echipamente specifice pentru bazele operaţionale regionale şi judeţene, pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; - reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare şi universitare; - creearea şi dezvoltarea campusurilor preuniversitare; - reabilitarea/modernizarea/echiparea centrelor de formare profesională continuă. 3. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local Domenii de intrevenţie: 3.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor Activităţi eligibile orientative: - construirea/reabilitarea/extinderea de clădiri, exclusiv pentru activităţi de producţie, servicii, cu excepţia celor destinate incubatoarelor de afaceri; - reabilitarea/extinderea sistemului de străzi din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces la acestea;


68

- crearea/reabilitarea/modernizarea/ extinderea utilităţilor de bază (staţii de tratare a apei, unităţile de furnizare a energiei şi gazului, sistemul de canalizare); - cablare, reţele de internet, broadband, etc.; - demolare clădiri; - activităţi de promovare; - extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (îndepărtarea deşeurilor, curăţare) - alte activităţi adiacente necesare creării/dezvoltării structurilor de afaceri. 3.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregatirea pentru noi activităţi Activităţi eligibile: - curăţarea suprafeţelor sit-urilor industriale poluate şi neutilizate şi îmbunătăţirea terenurilor; - demolarea clădirilor şi planarea terenului; - reabilitarea/extinderea clădirilor pentru activităţi de producţie şi prestări servicii; - crearea/reabilitarea/extinderea/construirea infrastructurii de utilităţi publice (reţele de alimentare cu apă, gaze naturale, electricitate, reţele de canalizare); - cablare reţele internet; - alte activităţi adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale şi pregătirea pentru noi activităţi economice; 3.3. Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor Activităţi eligibile orientative: - achiziţionare echipamente şi tehnologii moderne pentru activităţi de producţie, servicii, construcţii; - achiziţionare sisteme IT (echipamente şi soft); - utilizarea de noi tehnologii în activităţile curente ale microintreprinderii; - relocalizarea microintreprinderilor în structuri de afaceri; - construcţia/extinderea/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de producţie a microinprinderilor; - activităţi specifice de dezvoltare. 4. Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local Domenii de intervenţie : 4.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe; Activităţi eligibile orientative: - restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu; - restaurarea, protecţia şi conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; - refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecţie a acestora; restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor; - amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului reabilitat; - dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefractie); - instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea necesarului de apă şi pentru evaluarea apelor pluviale şi menajere; - amenajarea/marcarea de trasee turistice/itinerarii culturale la obiectivele reabilitate. 4.2 Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic Activităţi eligibile orientative:


69

- dezvoltarea reţelelor de captare şi/sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor); - amenajarea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile balneo-climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice; - amenajarea obiectivelor turistice naturale (formaţiuni geologice, peşteri, saline, mine, vulcani noroioşi, lacuri); - refacerea şi amenajarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale. 4.3. Reabilitarea/modernizarea/extinderea structurilor de cazare şi a utilităţilor conexe, precum şi a infrastructurii turistice de agrement Activităţi eligibile orientative: - modernizare structuri de cazare: renovare, reabilitare, extindere, amenajare (interior şi faţada, grupuri sanitare, camere/ spaţii pentru persoane cu handicap locomotor), izolare fonică, extindere spaţii de cazare, modernizare sistem de utilităţi, amenajare parcare/ garaje, iluminat exterior; - dotare structuri de cazare cu echipamente specifice, inclusiv echipamente ecologice pentru alimentare cu energie electrică, spălătorie, ascensor; - amenajare piscine, stranduri, bazine de kinetoterapie, terenuri de minigolf, tenis, paint-ball, echitaţie; porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de agrement; piste pentru cicloturism, noi pârtii de schi, amenajări specifice sporturilor nautice; - reabilitare căi ferate cu ecartament îngust pentru dezvoltarea transportului feroviar de intetres turistic etc. 5. Sprijinirea dezvoltării urbane durabile Domenii de intervenţie : Planuri integrate de dezvoltare urbană implementate prin proiecte din următoarele domenii: a) reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban b) Activităţi eligibile orientative: - finalizarea şi/sau renovarea clădirilor abandonate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice şi sociale; - restaurarea clădirilor de importanţă istorică şi culturală; - demolarea clădirilor şi/sau structurilor aflate într-o stare avansată de degradare şi amenajarea terenurilor degradate; - dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice urbane; - acţiuni care vizează îmbunătăţirea transportului public (construirea /reabilitarea staţiilor, extinderea şi/sau modernizarea infrastructurii de tramvaie şi troleibuze, achiziţionarea de mijloace de transport public, crearea de arii pietonale, piste pentru biciclişti, construcţia de benzi speciale pentru autobuze etc.; - crearea şi/sau conservarea spaţiilor verzi şi pentru recreere; - investiţii în echipamente informatice şi de comunicaţii. b) dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri • Sprijinirea creării infrastructurii necesare afacerilor (parcuri de afaceri) c) Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Activităţi eligibile orientative: • renovarea locuinţelor multi-familiale, inclusiv reabilitare termică; • reabilitarea/crearea infrastructurii sociale (centre de îngrijire a copiilor, a batrânilor, centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe, centre pentru tineret) şi dotări cu echipamente specifice; • achiziţionarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirii criminalităţii.


70

6. Asistenţa tehnică pentru sprijinirea implementarii POR


71

PROGRAMUL OPERAŢIONAL DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE

- Inova ţie în administra ţie - Context general o Regulamentul general privind Fondurile Structurale, în cadrul obiectivului « Convergenţă » sprijină cele mai puţin dezvoltate state membre pentru îmbunătăţirea, pe lângă calitatea investiţiilor în capitalul fizic şi uman şi a eficienţei administrative. o Regulamentul privind Fondul Social European stipulează sprijinirea în mod direct a activităţilor care vizează dezvoltarea capacităţii instituţionale şi eficienţa administraţiei publice, la nivel naţional şi local o Obiective: Programul operaţional « Dezvoltarea capacităţii administrative » are drept temă centrală creşterea încrederii în administraţia publică Obiectivul general: Creşterea eficienţei administraţiei publice Obiective specifice: Îmbunătăţirea ciclului de management al politicilor publice Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor Delimitare conceptuală: Capacitate administrativă: - ansamblul resurselor materiale, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum şi acţiunile pe care le desfaşoară aceasta pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege (Legea 195/2006) Politici publice: - totalitatea activităţilor desfăşurate de administraţia publică centrală de specialitate în scopul soluţionării problemelor de politici publice identificate (Legea nr.775/2005) - ciclul de politici publice: identificarea problemelor, formularea alternativelor, decizia asupra politicii publice, decizia asupra finanţării politicii publice, implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicii publice. Axe prioritare Prioritatea 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice Domenii majore de interventie : - îmbunatatirea procesului de luare a deciziei la nivel politico-administrativ; - creşterea responsabilităţii administraţiei publice prin: - îmbunătăţirea sistemelor de raportare a performanţei; - dezvoltarea unei culturi a evaluării la nivel central şi local ; - îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. Prioritatea 2 :

Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accent pe descentralizare Domenii majore de intervenţie : - sprijinirea descentralizării serviciilor; - sectoare prioritare identificate: - sănătatea, - educaţia (preuniversitara). - asistenţa socială. - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor; - îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor de dezvoltare Beneficiari Potenţiali aplicanţi eligibili:


72

Prioritatea 1 şi 2 - administraţia centrală şi locală, mediul academic, ONG Grupuri ţintă: Prioritatea 1 şi 2 - administraţia centrală şi locală (instituţii, diverse categorii de personal) Tipologia proiectelor * Proiecte mari (integrate) – administraţia publică centrală şi locală * Proiecte specifice - administraţia locală/centrală * Dimensiunea proiectului - minim 50.000 euro/ proiect Finanţarea proiectelor : - pentru administraţia publică centrală : 85% din Fondul Social European şi 15% finanţare proprie;

- pentru administraţia publică locală: 85% din Fondul Social European, 13% din bugetul naţional prin intermediul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi 2% din bugetul propriu; Activităţi eligibile: - instruire/training, studii, sondaje de opinii, întocmirea de planuri strategice. - nu se finanţează investitii. Pregatirea portofoliului de proiecte : - În cadrul AM s-a înfiinţat o unitate specială pentru colectarea ideilor de proiect de la potenţialii beneficiari din administraţia publică centrală şi locală - idei de proiecte primite - 507 - fişa –cadru de proiect, versiunea prescurtată, schiţată în vederea colectării ideilor


73

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

(POS DRU) Obiectivul general al POS DRU: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi crescute pentru viitoarea participare pe o piaţă a forţei de muncă moderne, flexibile şi inclusive a 850.000 de persoane. Obiective specifice : - promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, inclusiv învăţământul superior şi cercetarea; - promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii la locul de muncă; - facilitarea inserţiei tinerilor şi şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; - dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive; - promovarea (re)insertiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; - îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; - facilitatea accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa forţei de muncă. Priorităţile avute în vedere sunt: - promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi şi adaptabilitatea forţei de muncă şi întreprinderilor (AP 2 si 3) : 40% ; - promovarea măsurilor active de ocupare pentru populaţia inactivă, în special pentru persoanele care trăiesc din economia de subzistenţă, tineri şomeri şi şomeri de lungă durată, ca şi inserţia pe piaţa forţei de muncă si incluziunea socială a grupurilor vulnerabile (AP 4,5 si 6) : 33% ; - educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere, având ca obiectiv modernizarea sistemelor de formare profesională şi educaţie iniţială şi continuă, inclusiv susţinerea educaţiei şi cercetării (AP 1) 22%. Axa prioritară 1: - educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere ; Domenii majore de intervenţie : - acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate; - învăţământ superior de calitate; - dezvoltarea resurselor umane în sistemul educaţional şi de formare profesională; - calitate în FPC ; - programe doctorale şi post doctorale în sprijinul cercetării Axa prioritară 2: - conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii;

Domenii majore de intervenţie : - tranziţia de la şcoala la o viaţă activă; - prevenirea şi corectarea părăsirii premature a şcolii; - acces şi participare la FPC Axa prioritară 3: - creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi companiilor

Domenii de intervenţie : - promovarea culturii antreprenoriale;


74

- formare profesională şi sprijin pentru intreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii; - dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor pentru parteneri sociali şi societatea civilă Axa prioritară 4: - modernizarea serviciului public de ocupare a forţei de muncă

Domenii majore de intervenţie : - întărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare; - formarea personalului serviciilor publice de ocupare Axa prioritară 5: - promovarea măsurilor active de ocupare Domenii majore de intervenţie : - dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare; - promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă; Axa prioritară 6: 40% din valoarea totală a contractului cu furnizorul - promovarea incluziunii sociale Domenii majore de intervenţie : - dezvoltarea economiei sociale; - îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii; - promovarea egalităţtii de şanse pe piaţa muncii; - iniţiativele transnaţionale pe o piaţă inclusivă a muncii Beneficiari: - şcoli, licee, universităţi, centre de cercetare; - structurile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; - furnizori acreditaţi de formare profesională; - organizaţii ocupaţionale; - camerele de comerţ şi industrie; - sindicate şi patronate; - ANOFP, agenţii judeţene de ocupare a forţei de muncă; - autorităţi publice locale; - IMM-uri; - asociaţii şi fundaţii; - alte organisme active în domeniul economiei sociale (cooperative sociale, asociaţii de sprijin reciproc, organizaţii de voluntariat, organizaţii de caritate)

Pre-finanţare : 20-40% - axele prioritare de la 1 la 5: 20% Co-finanţare: - pentru ONG - uri şi autorităţi publice: - buget de stat - 13% - contribuţie proprie - 2% din costurile totale eligibile. Se aplică principiul: primul venit, primul servit. Axa prioritara 7: - asistenţa tehnică


75

PROGRAM OPERAŢIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU)

Este un program strategic aprobat de Comisia Europeană pentru finanţarea de

investiţii în domeniul protecţiei mediului şi are corespondenţă cu Programul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, Prioritatea 3 – Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi cu Prioritatea 1 a CNSR – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene.

Bugetul total al POS Mediu: aproximativ 5,588 miliarde euro. Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Domenii majore de intervenţie: - extinderea/modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Pot beneficia de finanţare: - asociaţiile de municipalităţi; - operatorii regionali de apă. Finanţare: Fondul de Coeziune - cca 2,776 miliarde euro; Rata maximă de cofinanţare UE : 85% Buget de stat : maxim 15% Beneficiarul suportă costurile neeligibile ale proiectului (TVA, taxe, autorizaţii etc.) Condiţia de finanţare: Crearea unui operator regional unic (ROC) Scopul: Eficientizarea serviciilor de apă şi apă uzată prin reducerea costului investiţiei, a costurilor de operare şi întreţinere; ROC: să deservească cel puţin aria care face obiectul propunerii de proiect (precondiţie pentru aprobarea proiectului); Important: existenţa unui contract de concesiune între proprietarul infrastructurii (consiliul local, consiliul judetean) şi operator, cu definirea clară a rolurilor şi responsabilităţilor fiecărei părţi reprezintă condiţia de eligibilitate a proiectelor regionale: Managementul serviciilor de apă şi apă uzată trebuie separat de cel al altor servicii publice ( ex. gestionarea deşeurilor, termoficarea etc.) Operaţiuni care pot fi finanţate - construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; - construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile; - extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare; - construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a nămolurilor; - contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor; - asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie, management şi publicitate (inclusiv conştietizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale; Acest program funcţionează complementar cu Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi : - finanţează pe Axa prioritară 1 proiecte regionale integrate majore, identificate în Master Planurile Regionale pentru extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, iar Programul Naţional de Dezvoltare Rurală finanţează proiecte la scară mică din localităţile rurale, care nu au fost incluse în proiectele regionale, cu condiţia ca acestea să figureze în lista investiţiilor prioritare a Master Planurilor elaborate la nivel judeţean/regional; Întrucât investiţiile ce trebuie realizate pentru construirea alimentărilor cu apă potabilă, canalizare şi epurarea apelor uzate sunt importante şi se vor reflecta în stabilirea unor tarife pentru furnizare / prestare a acestui serviciu, suportat de către consumatori este necesar să se ia în calcul faptul că apa potabilă nu poate fi privită pur si simplu ca o marfă, ci ca o


76

componentă vitală a necesităţilor umane. În acest context, stabilirea preţului apei şi tarifului pentru canalizare şi epurare trebuie limitate la nivelul suportabilităţii populaţiei dar, în acelasi timp, trebuie să stimuleze economia şi reducerea consumului. Termenul de implementare a Programului de reabilitare, modernizare şi construcţie a sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate în aglomerările până la şi peste 2.000 locuitori este de până la 31 decembrie 2018 ; localităţile până la 2000 de locuitori se află în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. În plus, este de remarcat faptul că până la aceasta dată se va efectua, anual, monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a strategiei financiare din acest domeniu. Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate Beneficiari: - municipalităţile, - consiliile locale, - asociaţiile de municipalităţi. Finanţare: - FEDR – cca 883 milioane euro; - rata maximă de cofinanţare UE - 80% - buget de stat - 20%. - beneficiarul suportă costurile neeligibile (TVA, taxe, autorizaţii) Operaţiuni care pot fi finanţate - achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor; - construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare a deşeurilor; - achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor; - construcţia unor noi staţii de transfer şi a unor noi facilităţi de eliminare a deşeurilor municipale; - recuperarea gazului provenit din depozite (unde este cazul); - construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase şi alte tipuri specifice de deşeuri; - închiderea depozitelor neconforme; - reabilitarea siturilor contaminate; - asistenţa tehnică pentru pregătirea de proiecte, management, supervizare şi publicitate, campanii de conştientizare a publicului, licitarea şi contractarea operatorilor de servicii de salubritate; - reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea unor măsuri adecvate; - asistenţa tehnică pentru studii de opţiune; Precizare : - implementarea în România a politicii Uniunii Europene privind gestiunea deşeurilor se asigură prin Strategia nationala de gestionare a deşeurilor şi PNGD (Planul naţional unic), documente care au fost adoptate prin HG nr. 1470/2004 ; - PLGD propune, într-o abordare regională, un sistem integrat de management al deşeurilor în conformitate cu principiile UE - Conform acestei strategii, organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor este una dintre obligaţiile importante ale administraţiilor publice locale.

În prezent, la nivelul comunei, deşeurile menajere solide nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice, componente electrice şi electronice). Specialiştii afirmă că aproximativ 40% din componentele deşeurilor solide reprezintă materiale reciclabile, din care circa 20% au mari şanse de recuperare; în acest mod s-ar câştiga mari cantităţi de materii prime secundare şi


77

rersurse energetice. Pentru implementarea colectării selective a deşeurilor menajere este necesară

înfiinţarea serviciului comunitar specializat începând cu anul 2008 În vederea implementării Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a PLGD se

propune următorul plan de acţiune : a) înfiinţarea serviciului comunitar de utilităţi publice, fără personalitate juridică, în subordinea Consiliului local şi aprobarea Regulamentului de organizare şi functionare, cu scopul de a asigura aplicarea strategiei locale de dezvoltare durabilă şi planul local de acţiune privind gestionarea deşeurilor; b) asigurarea curăţeniei localităţilor prin: sistemul de colectare, neutralizare, valorificare şi depozitare intermediară a deşeurilor, precum şi trasportul acestora la depozitele conforme care se vor realiza în sistem zonal; c) dotarea locaţiilor publice de colectare cu un număr suficient de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor; d) colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de deşeuri produse pe teritoriul satelor; e) amenajarea unui (unor) depozite intermediar , cu platformă, pe baza unor documentaţii urbanistice, în condiţii ecologice, de protecţie a sănătăţii populaţiei, care să asigure depozitarea deşeurilor până la transportarea acestora în depozitele zonale (regionale); f) interzicerea depozitării deşeurilor în alte locuri decât cele destinate depozitării stabilite prin documentaţiile urbanistice; se va aplica principiul : « poluatorul plăteşte » ; g) elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul satelor comunei şi aducerea la cunostinţa acestora prin mijloace adecvate; h) propune consiliului local să aprobe studii şi prognoze privind gestionarea deşeurilor; i) propune consiliului local asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, judeţene sau/şi regionale, precum şi colaborarea cu agenţii economici locali, în scopul realizării unor lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor; j) acţionează, prin măsuri specifice, pentru refacerea şi protecţia mediului; k) pregăteşte şi trimite rapoarte de activitate către Unitatea de monitorizare de la nivel judeţean şi către biroul de monitorizare din cadrul instituţiei prefectului; Analiza necesarului de investiţii Necesarul de investiţii aferent infrastructurii tehnico-edilitare a comunei noastre se fundamentează prin studii de fezabilitate, elaborate şi aprobate potrivit legii de către consiliul local şi cu sprijinul tehnic al Consiliului judeţean Caraș-Severin. Stabilirea necesarului de investiţii trebuie să cuprindă următoarele etape: a) analiza situaţiei existente (sau preluarea acesteia din Strategia de dezvoltare locală) şi a necesităţilor obiective ale comunităţilor (satelor comunei); b) elaborarea şi aprobarea planurilor anuale de dezvoltare a serviciului comunitar de utilităţi publice; c) preluarea obiectivelor de investiţii necesare acestui domeniu din Strategia locala aprobată de către consiliul local; d) identificarea resurselor – umane, materiale si financiare – necesare pentru realizarea proiectelor; e) elaborarea studiilor de fezabilitate şi aprobarea lor de către consiliul local. Metodologia de identificare a resurselor pentru finanţarea necesarului de investiţii va respecta următoarele : - tarifele serviciilor pot fi majorate, în corelare cu rata de suportabilitate, astfel


78

încât nivelul facturii să nu ducă la depăţirea cheltuielilor reale; - nivelul maxim al resurselor financiare proprii: surse directe pentru investiţii rezultate din creşterile de tarif, împrumuturi ce pot fi contractate conform prevederilor Legii finanţelor publice locale, participarea sectorului privat considerând rentabilitatea capitalului investit etc., va fi calculat anual; - deficitul financiar – reprezentând valoarea aferentă volumului de investiţii neacoperit – va fi finanţat din următoarele surse: fonduri comunitare, surse de la bugetul local, surse de la bugetul de stat, împrumuturi.

Prezenta lucrare realizează o analiză diagnostic a situaţiei existente, evaluându-se nivelul necesarului investiţional şi structura instituţională la nivelul comunei pentru ca serviciul comunitar de utilităţi publice să respecte angajamentele României faţă de Uniunea Europeană.

Analiza ţine seama de evaluările de costuri şi perioadele de tranziţie acceptate de Uniunea Eorupeană. Această analiză a fost realizată prin consultarea tuturor actorilor implicaţi în sfera serviciilor comunitare, respectând atât principiul « parteneriatului», cât şi Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Consiliul local va elabora şi aproba, cu concursul serviciului comunitar de utilităţi publice, un Plan-director pentru fiecare sector, prin care necesităţile investiţionale identificate să fie prezentate sub formă de proiecte şi să le atribuie un grad de prioritate, pe baza unor criterii de evaluare şi selectie, asa cum prevede OMFP nr.980/2005.

Planul-director va prelua prevederile Strategiei de dezvoltare economico-socială a comunei, cele din Planul judeţean de amenajare a teritoriului şi cele din Planul urbanistic general al comunei. În cazul unor proiecte de investiţii intercomunale, consiliul local va colabora direct cu Consiliul judeţean Caraș-Severin, care este coordonatorul lucrărilor, cât şi cu consiliile locale interesate prin constituirea unor asociaţii conform prevederilor legale.

3.3 AXA DE INTERVENŢIE III – DEZVOLTAREA ZONELOR RURALE Obiectivul general al axei: Îmbunătăţirea nivelului de trai a locuitorilor din zonele rurale în vederea reducerii decalajelor existente faţă de mediul urban.

Obiective FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) (A) Îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin sprijinirea restructurării, dezvoltării şi inovaţiei; - (1) măsuri pentru diseminarea cunoştinţelor şi îmbunătăţirea potenţialului uman, prin: - (a) formare profesională şi acţiuni de informare, inclusiv în ceea ce priveşte difuzarea cunoştinţelor ştiinţifice şi a practicilor inovatoare pentru persoanele angrenate în sectoarele agricol, alimentar şi forestier, - (b) instalarea tinerilor fermieri, - (c) utilizarea serviciilor de consiliere de către fermieri şi deţinătorii de terenuri, - (e) instituirea unor servicii de administrare, sprijin şi consiliere a fermelor, precum şi a unor servicii de consiliere în sectorul forestier; - (2) măsuri de restructurare şi dezvoltare a capitalului fizic, precum şi de promovare a inovaţiei, prin: - (a) modernizarea exploataţiilor agricole, - (b) îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor, - (c) creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, - (d) cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese şi tehnologii în sectoarele


79

agricol şi alimentar , - (e) îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii necesare evoluţiei şi adaptării sectoarelor agricol şi forestier, - (f) refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de alunecări de terenuri şi instituirea unor acţiuni de prevenire corespunzătoare; - (3) măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole prin: - (a) sprijinirea fermierilor în vederea adaptării la standardele impuse, adoptate pe baza legislaţiei comunitare, - (b) încurajarea fermierilor să participe la schemele de calitate alimentară, - (c) sprijinirea grupurilor de producători în activităţile de informare şi promovare pentru produsele care fac obiectul unor scheme de calitate alimentară; - (d) îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor; - (e) îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural şi promovarea diversificării activităţilor economice. (B)Calitatea vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei rurale - (1) măsuri de diversificare a economiei rurale, în special: - (a) diversificarea spre activităţi neagricole, - (b) sprijinul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, pentru promovarea spiritului întreprinzător şi consolidarea ţesutului economic, - (c) promovarea activităţilor turistice, - (2) măsuri de îmbunătăţire a calităţii vieţii în mediul rural, în special: - (a) servicii de bază pentru economie şi pentru populaţia rurală, - (b) renovarea şi dezvoltarea satelor, - (c) conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural; - (3) asigurarea informării agenţilor economici din domeniile pieţii europene ( C ) Abordarea programului European Leader la nivelul comunei - crearea unor parteneriate public-privat în fiecare sat al comunei, denumite în continuare „grupuri de acţiune locală”; - crearea de către autoritatea administrativă (primarul comunei) a unei abordări ascendente cu putere decizională, în sensul consultării periodice a cetăţenilor şi în special a grupurilor de acţiune locală privind elaborarea şi punerea în aplicare a Strategiei locale de dezvoltare durabilă, pe principii ecologice; - o concepţie şi o punere în aplicare multisectoriale ale strategiei, bazate pe interacţiunea dintre actorii şi proiectele din diverse sectoare ale economiei locale; - punerea în aplicare a unor abordări inovatoare; - punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare; - interconectarea parteneriatelor locale cu institutele de cercetare în agricultura şi cu serviciile publice de specialitate judeţene şi centrale. Grupuri de acţiune locală

Abordarea bazată pe parteneriat a dezvoltării rurale va fi pusă în aplicare de grupurile de acţiune locală care îndeplinesc următoarele conditii: (a) trebuie să propună o strategie locala integrată de dezvoltare şi să fie responsabile pentru punerea ei în aplicare; (b) trebuie să constituie un grup care să reprezinte parteneri din diverse medii socio-economice prezente la nivelul satelor şi comunei. La nivel decizional, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, cum ar fi fermierii, femeile din mediul rural, tinerii, precum şi asociaţiile lor, trebuie să reprezinte cel putin 50% din parteneriatul local; (c) trebuie să faca dovada că au capacitatea de a defini şi de a pune în aplicare o strategie de dezvoltare pentru zona respectivă o Finalitati


80

Este evident că nevoile de finantare din zonele rurale nu vor putea fi satisfăcute în orizontul de timp 2014-2020, în ciuda alocărilor repartizate României prin fondurile structurale ale Uniunii Europene, finanţărilor Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS), fondurilor Băncii Mondiale şi ale altor finanţatori. Scopul actualei strategii pentru aceasta axă de intervenţie este ca alocările financiare ce se vor face regiunii din fondurile de dezvoltare rurală, precum şi din alte fonduri să facă o integrare, o sinergie cu cele stabilite în celelalte trei axe de intervenţie.

Astfel, se urmăreşte realizarea unei corelări între măsurile existente în programul de dezvoltare la nivel naţional şi regional (regiunii NE), şi măsura privind valorificarea potenţialului turistic al comunei în special prin dezvoltarea pescuitului sportiv şi sporturilor nautice prin crearea unui circuit turistic zonal, precum şi cele ce sunt specifice în axa IV de intervenţie privind dezvoltarea resurselor umane.

Zona noastră constituie un spaţiu cu un bogat patrimoniu cultural-istoric, fiind un cadru propice pentru revigorarea meseriilor specifice (artizanatul), promovarea obiceiurilor tradiţionale, a cadrului natural, a identităţii culturale şi spirituale, existând premisele obţinerii de beneficii economice pentru comunitate prin atragerea turiştilor.

Totodată agricultura şi dezvoltarea rurală vor fi stimulate prin încurajarea înfiinţării de ferme ecologice, care să conducă la o creştere a gradului de asociere a producătorilor agricoli, prin crearea unor reţele de colectare şi valorificare a produselor specifice (fructe de pădure, ciuperci, lapte de vacă şi derivate –carne, lână, piei) cât şi prin valorificarea luciului de apă. Vor fi de asemenea stimulate asocierile şi colaborările în vederea dezvoltării capitalului social la nivel zonal. Rezultatele aşteptate sunt:

- creşterea calităţii vieţii în satele comunei; - atragerea de noi investitori prin realizarea infrastructurii de utilităţi şi crearea de noi

locuri de muncă; - protejarea mai eficientă a mediului înconjurător; - creşterea gradului de valorificare a potenţialului economic (produsele specifice); - creşterea numărului de societăţi comerciale ce îşi desfăşoară activitatea în

comună.

3.3.2 MĂSURI AFERENTE AXEI DE DEZVOLTARE RURAL Ă Această axă se dezvoltă pe următoarele măsuri şi submăsuri: Axa de intervenţie

Măsuri Submăsuri

Dezvoltare rurală

3.1 Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole prelucrate

3.1.1 Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole

3.1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor

3.2 Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură

3.2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale

3.2.2 Managementul resurselor de apă pentru agricultură

3.3 Dezvoltarea economiei 3.3.1 Investiţii în exploataţiile agricole


81

rurale 3.3.2 Constituirea grupurilor de producători 3.3.3 Măsuri de agro-mediu 3.3.4Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative 3.3.5 Silvicultura

3.4 Dezvoltarea resurselor umane

3.4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale


82

MĂSURA 3.1 ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI LA PIE ŢE ŞI A

COMPETITIVITĂŢII PRODUSELOR AGRICOLE PRELUCRATE Obiective Prin aceasta măsura se urmăreşte: - orientarea producţiei în concordanţă cu tendinţele previzibile ale pieţei sau încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole, mai ales pentru prelucrarea şi marketingul produselor obţinute conform standardelor de mediu în vigoare, iar în unele cazuri se pot utiliza produse biologice (în special pentru agricultura organică); - îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi controlul calităţii produselor alimentare prin respectarea cerinţelor minime de securitate alimentară în conformitate cu standardele UE; - îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare; - îinfiinţarea şi întărirea procesatorilor privaţi de produse agro-alimentare şi piscicole. 3.1.1 Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole Activităţi Această submăsură va presupune următoarele activităţi: • sprijinul acordat investiţiilor pentru îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole pe obiective şi pe sectoare; • sprijinul pentru investiţiile în vederea monitorizării calităţii (controlul laboratoarelor uzinale); • stimularea investiţiilor ce au ca scop protejarea şi îmbunătăţirea mediului, precum şi pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi"); • întărirea capacităţii grupurilor productive provenite din comunităţile sărace de a face faţă cerinţelor pieţei. Acestă submăsură acordă prioritate sectoarelor de producţie pentru care sunt necesare investiţii importante în vederea implementării acquis-ului comunitar, dar nu exclude şi celelalte sectoare care reprezintă un potenţial important de pus în valoare (cereale şi oleaginoase). În sectoarele mai sus amintite, vor fi sprijinite numai modernizarile capacităţilor existente.

CAPITOLUL IX CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei este, în acelaşi timp, un instrument de lucru aflat la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi în progresul economico-social al unităţii administrativ-teritroriale, dar şi o proiecţie a traseului armonios pentru orizontul de timp propus până în anul 2020. SDD doreşte a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, indicând totodată direcţiile de dezvoltare specifice şi, în final, detaliate în acţiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice locale. Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale au determinat adaptarea tuturor propunerilor de acţiuni, în final SDD fiind în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei. Importanţa acestui aspect este dată de certitudinea implicării viitoare a comunităţii locale în implementarea SDD, cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia. 9.1. Contextul elabor ării Strategiei de dezvoltare local ă a comunei Contextul internaţional pentru trasarea strategiei de dezvoltare este definit de (1)


83

aderarea României la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si aplicarea modelelor europene de dezvoltare socială, economică şi de mediu şi (2) opţiunea faţă de modelul de dezvoltare durabilă.

În ceea ce priveşte contextul naţional, s-a ţinut seama de: • prognozele de dezvoltare economică, în ipoteza că se vor aplica politici pro-active de

stimulare a ocupării forţei de muncă, de creştere a investiţiilor şi de accelerare a inovării, • necesitatea integrării politicilor locale în politicile economice sociale (politici

economice, agricole, transporturi, dezvoltare regională, mediu urban şi rural etc) Corelaţia cu strategiile naţionale şi regionale

În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planului de acţiuni care asigură implementarea obiectivelor de dezvoltare, au fost luate în consideraţie prevederile şi priorităţile relevante ale strategiilor din planurile regionale, sectoriale şi nationale cu impact general sau direct asupra comunei.

9.2.Baza de fundamentare SDD are la bază un cadru trasat ca urmare a analizei necesităţilor atât constatate cât şi indicate direct de către membrii comunităţii locale, suportului identificat în liniile strategiilor la nivel regional şi naţional, dar şi a posibilităţilor identificate sau în curs de identificare sub raportul susţinerii financiare. Acest cadru indică următoarele tendinţe de dezvoltare: • exploatarea în condiţii de maximă eficienţă a potenţialului agricol al comunei prin înfiinţarea de ferme agricole viabile, cu efect direct asupra creşterii veniturilor bugetului local; • sprijinirea gosdpodăriilor populaţiei care au condiţii pentru înfiinţarea de pensiuni, în vederea dezvoltării turismului de agrement, în special prin organizarea pescuitului sportiv; • măsuri pentru creşterea moderată, dar certă, a populaţiei, care atrage după sine extinderea intravilanului satului de reşedinţă a comunei, dar şi a celorlalte sate; • îmbunătăţirea condiţiilor de locuit prin creşterea suprafeţei utile locuibile (cel puţin 8 mp pentru fiecare membru al familiei); • extinderea şi întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi, spaţiilor deschise şi zonelor împădurite prin proiecte pe componenta de mediu, în vederea obţinerii unui spaţiu peisagistic atractiv; 9.3.Indicatori de monitorizare Pentru a putea urmări dacă se ating ţintele stabilite, este necesar să se măsoare dacă traseul urmat este corect, ce şi cum trebuie îmbunătăţit în aceasta privinţă; deducem de aici că strategia este un document perfectibil în viitor. Rezultatele minitorizării trebuie să fie publicate în raportul anual de monitorizare intitulat “Starea mediului în comună” Indicatorii monitorizaţi vor fi : * rezultate de mediu - reducerea poluării * calitatea mediului pe factori specifici (aer, apa, sol) * gradul de conformare a grupurilor ţintă * stadiul realizării măsurilor de implementare şi control * actualizări ale reglementărilor locale, în baza legislaţiei în domeniu; * eforturile financiare ale grupurilor ţintă (administraţie locală, investitori) * total penalităţi pentru neconformare


84

9.4.Evaluare si feedback Evaluarea se va realiza permanent, cu instrumente specifice, inclusiv rapoarte, chestionare, intervievarea cetăţenilor, discuţii cu ceilalţi parteneri şi factori de decizie de la nivel local, judeţean, regional. În cazul în care rezultatele evaluării nu arată că traseul de atingere a ţintei este cel corect, se va face analiza procesului de elaborare a planului pentru adaptarea acestuia, în funcţie de situaţia apărută, astfel încât, să ducă la îndeplinirea celor propuse. 9.5.Scenarii În construirea scenariilor de evoluţie trebuie să se ţină seama de contextul economic naţional, de nivelul şi ritmul de creştere economică, a produsului intern brut şi al altor indicatori care exprimă creşterea calităţii vieţii.

Au fost elaborate următoarele scenarii: A. Scenariul dezvoltării rapide – este un scenariu optimist şi foarte puţin probabil, care ar presupune dezvoltarea în comună a unor subramuri economice cu beneficii mari, ceea ce ar genera multe locuri de muncă şi ar duce la recuperarea pe termen scurt a inverstiţiilor şi la un efect multiplicativ al acestora. Acest scenariu este posibil doar în conditiile realizării unui « boom » economic la nivel naţional după integrarea României în Uniunea Europeană şi prin dezvoltarea unor fluxuri economice avantajoase, atât în direcţia importului de resurse, cât şi în direcţia exportului masiv de produse. B. Scenariul dezvoltării competitive – este realizabil doar în condiţiile accelerării schimbărilor la nivel instituţional şi legislativ, adecvării stării sociale şi utilizării tuturor resurselor. Acest scenariu presupune atragerea rapidă a unor investiţii pentru aşezarea activităţilor agricole pe principii lucrative (producere de profit) şi creşterea competitivităţii economice, inclusiv sub aspect transfrontalier. Este un scenariu de dorit. Acest scenariu ar asigura un ritm de schimbare accelerat, cu condiţia existenţei rersurselor financiare necesare. C. Scenariul dezvoltării lente – deşi nu este de dorit, este foarte probabil de reuşită, în condiţiile menţinerii actualelor trenduri. Deja în comună, starea de criză economică a devenit cronică, determinată de slaba eficienţă şi de productivitatea scăzută în agricultură, care reprezintă sectorul cu ponderea cea mai mare în economia comunei. D. Scenariul pesimist - este posibil în condiţii naţionale şi internaţionale defavorabile sau în condiţiile în care, pe fondul unei dezvoltări lente la nivel naţional, comuna poate fi lăsată la periferie din diverse motive, astfel încât criza economică se va cumula cu efectele sociale nefavorabile, facând imposibila relansarea economică.


85

CAPITOLUL 8

PORTOFOLIU DE PROIECTE

PRIORITARE PENTRU

PERIOADA

2014-2020


86

FISA PROIECTELOR

1. REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI STATIEI DE EPUR ARE SI TRATAREA APELOR

UZATE

IDENTIFICARE SI LOCALIZARE PROIECT

MANAGERUL DE PROIECT/

SOLICITANTUL:

Primarul si Consilui Local al comunei Măureni

TARA:

REGIUNEA PROIECTULUI:

JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni

CATEGORIA PROIECTULUI: investitii: DA

reparatii: NU

TIPUL PROIECTULUI: proiect nou: DA

in continuare: NU

in curs de executie: NU

VALOAREA PROIECTULUI: (estimativ)

14.000.000 lei

CHELTUIELI EFECTUATE: 10.000 EURO (realizare SF )

SURSE POSIBILE DE FINANTARE: buget local

buget de stat

fonduri europene/structurale

credite bancare

parteneriate

DESCRIEREA PROIECTULUI

OBIECTIVE:

Realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare va

avea efecte benefice asupra dezvoltarii economice a zonei prin:

- vor fi revigorate domenii ca proiectarea si constructiile;

- zona va deveni mai atractiva pentru investitori, activitatea

acestora va genera venituri suplimentare la bugetul local.

REZULTATELE OBTINUTE: - accesul populatiei la infrastuctura edilitara;


87

-scaderea factorilor de risc pentru sanatatea populatiei;

-imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei comunei;

- scaderea factorului de poluare;

- reducerea efectelor unor riscuri naturale, cum ar fi inundatiile.

POTENTIALII BENEFICIARI AI

PROIECTULUI/ GRUPUL TINTA:

- locuitorii comunei

- potentialii investitori

- turistii care tranziteaza comuna

ACTIVITATILE PROIECTULUI:

Realizarea studiului de fezabilitate

Elaborarea proiectului tehnic

Aprobarea inceperii proiectului

Pregatirea si depunerea cererii de finantare

Contractarea proiectului

Organizarea licitatiilor

Monitorizare, evaluare, control

Auditul proiectului

DURATA PROIECTULUI: proiectul se va realiza in etape, in functie de posibilitatile de

finantare

STADIUL DE MATURITATE AL

PROIECTULUI:

Idee : NU

SPF: NU

SF: DA

PT: NU

DE: NU

Executie: NU

JUSTIFICAREA NECESITATII

IMPLEMENTARII PROIECTULUI:

Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare

Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice

realizate in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare

locala, majoritatea populatiei intervievate a raspuns ca este

importanta realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare

a apelor uzate.


88

1.1. MODERNIZAREA STRĂZILOR DIN SATE INCLUSIV PODURI ȘI PODEȚE ȘI AMENAJAREA RIGOLELOR DE SCURGERE A APEI PLUVIALE



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V VEST

Caraș-Severin

Măureni

CATEGORIA PROIECTULUI: investitii: NU

reparatii: DA


in continuare: NU


VALOAREA PROIECTULUI:

(estimativ)

3.500.000 EURO

CHELTUIELI EFECTUATE: -


buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE: Prin realizarea acestui proiect se urmareste imbunatatirea

accesului populatiei si agentilor economici la infrastructura de

baza conform normelor europene.

REZULTATELE OBTINUTE:

Reabilitarea si consolidarea retelei de drumuri locale;

Amenajarea rigolelor pentru colectarea apelor pluviale;

Consolidarea terenurilor afectate de alunecari;






89

- agentii economici din zona









Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU

JUSTIFICAREA NECESITATII IMPLEMENTARII PROIECTULUI:





importanta modernizarea străzilor din sate și a rigolelor de

colectare a apelor pluviale.

2. IMPLEMENTARE PROGRAM "UTILITATI SI MEDIU LA STANDAR DE EUROPENE" - RETEA

DE DISTRIBUTIE GAZ METAN



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin


90

LOCALITATEA: Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

Se va regasi in studiul de fezabilitate si proiectul tehnic



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

- Racordarea tuturor locuitorilor comunei la reteaua de gaz;

- Racordarea tuturor institutiilor si agentilor economici din

comuna la reteaua de gaz;


- Cresterea nivelului de trai a populatiei;

- Atragerea de investitii;

- Racordarea la sistemul national de distributie a gazelor

naturale;

- Adaptarea la standardele europene;

- Protejarea padurilor.










91






Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU






importanta realizarea retelei de gaz.

3. MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 83A M ĂURENI - TORMAC



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU

TIPUL PROIECTULUI: proiect nou:NU


92

in continuare: DA



(estimativ)

1.000.000 euro

CHELTUIELI EFECTUATE: 1.000.000 euro

SURSE POSIBILE DE FINANTARE: buget local - 5%

buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Asfaltarea drumului comunal va avea efecte benefice asupra

dezvoltarii economice viitoare a comunei prin conectarea

diferitelor zone la drumurile locale, imbunatatirea legaturilor

rutiere cu comunele invecinate si cu satele componente.

Va deveni o zona de interes atat pentru investitori cat si pentru

turistii care tranziteaza comuna.


Reabilitarea si consolidarea retelei de drumuri locale;

Accesul populatiei la locuri de munca, servicii medicale,

educatie, cultura, recreere;


Fluidizarea transportului de marfuri cu impact direct asupra

dezvoltarii economice teritoriale echilibrate.

POTENTIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI/ GRUPUL TINTA:

- locuitorii comunei Măureni


- participantii la traficul rutier








93



Auditul proiectului


finantare

STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:

Idee : NU

SPF: NU

SF: DA

PT: NU

DE: NU

Executie: NU







importanta asfaltarea drumului comunal DC 83A Măureni-

Tormac.

4. CONSTRUIREA SI DOTAREA CORESPUNZATOARE A UNUI DISP ENSAR UMAN



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

500.000 EURO



94


buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Obiectivele acestui proiect sunt:

- construirea unui dispensar uman;

- achizitionarea de echipamente si materiale necesare unei

bune functionari a dispensarului.


- Desfasurarea activitatii de asigurare a serviciilor medicale la

standardele impuse de legislatia in domeniu;

- Acordarea primului ajutor locuitorilor solicitanti;

- Indrumarea si coordonarea catre spitalele judetene a

persoanele aflate in stare critica;

- Realizarea controlelor de rutina cu privire la starea de sanatate

a populatiei.



- cadrele medicale care lucreaza in cadrul dispensarului










Auditul proiectului



95

finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala.

De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate in

procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala,

majoritatea populatiei intervievate a raspuns ca este importanta

construirea unui nou dispensar uman.

5. CONSTRUIREA GRĂDINIȚEI DIN ȘOȘDEA



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

500.000 EURO

CHELTUIELI EFECTUATE: 4.000 EURO (realizare SF si PT)

SURSE POSIBILE DE FINANTARE: buget local - 20 %

buget de stat


96


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE: Sa se construiasca un corp de clădire pentru funcționarea

Grădiniței din Șoșdea


- Asigurarea procesului de educare in conditii normale

conforme cu standardele europene;



- preșcolarii din Șoșdea;

- potentialii investitori.









Auditul proiectului


finantare


Idee : NU

SPF: NU

SF: NU

PT: DA

DE: NU

Executie: NU





97



importanta construirea grădiniței

6. REPARATII GENERALE SI DE RENOVARE ȘI DOTARE LA GRADINITA DIN M ĂURENI



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: DA


in continuare: NU



(estimativ)

100.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:


- Reparatii generale, renovarea cladirii gradinitei Măureni și

dotarea ei


- Asigurarea procesului de educare in conditii normale

conforme cu standardele europene;

- Accesul la educatie gratuit al tuturor copiilor comunei;

- Aigurarea numarului de locuri necesar prescolarilor.


98












Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala.



majoritatea populatiei intervievate a raspuns ca este

importanta reabilitarea gradinitei.

7. AMENAJAREA DE TROTUARE ȘI PISTE PENTRU BICICLIȘTI


MANAGERUL DE PROIECT/ SOLICITANTUL:


TARA:


Romania

Regiunea V Vest


99

JUDETUL:

LOCALITATEA:

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

250.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:


- modernizarea/amenajarea trotuarelor pietonale și a

pistelor pentru bicicliști;


Reabilitarea si consolidarea retelei de trotuare și piste bicicliști,

Accesul populatiei la locuri de munca, servicii medicale,

educatie, cultura, recreere;









100






Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala.




construirea unei noi gradinite.

8. REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CAMINULUI CUL TURAL DIN MĂURENI




TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: DA


101


in continuare: NU



(estimativ)

100.000 EURO

CHELTUIELI EFECTUATE: 35.000 EURO


buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Obiectivele proiectului reabilitare, modernizare si dotare camin

cultural si sala de sport sunt:

- revigorarea mediului cultural;

- cresterea consumului de cultura in randul locuitorilor

satului.

- reabilitarea caminului cultural;

REZULTATELE OBTINUTE: Reabilitarea, modernizarea si dotarea caminului cultural si a salii

de sport. Regenerarea mediului cultural si a valorilor acestuia.














102


Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : NU

SPF: NU

SF: DA

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala.




reabilitarea simodernizarea caminului cultural

9. REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CAMINULUI CUL TURALE DIN ȘOȘDEA




TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: DA


in continuare: NU



(estimativ)

100.000 EURO



103


buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Obiectivele proiectului reabilitare, modernizare si dotare camin

cultural si sala de sport sunt:

- revigorarea mediului cultural;

- cresterea consumului de cultura in randul locuitorilor

satului.

- reabilitarea caminului cultural;

REZULTATELE OBTINUTE: Reabilitarea, modernizarea si dotarea caminului cultural si a salii

de sport. Regenerarea mediului cultural si a valorilor acestuia.














Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : NU

SPF: NU


104

SF: DA

PT: NU

DE: NU

Executie: NU



Locala.




reabilitarea simodernizarea caminului cultural

10. REABILITAREA CLADIRILOR ȘCOLII GIMNAZIALE M ĂURENI



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: DA


in continuare: NU



(estimativ)

150.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate



105

OBIECTIVE: Reabilitarea cladirilor școlii din Măureni




- cresterea confortului termic.



- elevii din comuna;

-cadrele didactice ;

- locuitorii comunei.









Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate

in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala,


reabilitarea cladirilor școlii din Măureni.

11. REABILITAREA CLADIRILOR ȘCOLII DIN ȘOȘDEA



106


SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: DA


in continuare: NU



100.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE: Reabilitarea cladirilor școlii din Măureni




- cresterea confortului termic.



- elevii din comuna;

-cadrele didactice ;

- locuitorii comunei.





107






Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU



Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice realizate

in procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala,


reabilitarea cladirilor școlii din Șoșdea.

12. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SP ATIULUI DE DEPOZITARE

TEMPORARARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU



108

in continuare: NU



(estimativ)

200.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Prin realizarea acestui proiect se doreste sa se asigure:

- conservarea si protejarea resurselor naturale;

- eliminarea deseurilor menajere in spatii organizate;


- imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor;

- promovarea calitatii si eficientei activitatilor de salubrizare;

- dezvoltarea durabila a serviciilor;

- protectia mediului inconjurator.














109

Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT:NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare Locala.


procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala, majoritatea

populatiei intervievate a raspuns ca este importanta organizarea

sistemului de colectare a deseurilor menajere.

13. AMENAJARE/DOTARE PARC-SCUAR IN CENTRUL LOCALITATII MĂURENI



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

50.000 EURO



buget de stat


110


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:


- Amenajarea unui parc-scuar in centrul localitatii pentru

imbunatatirea imaginii.


- Protectia mediului inconjurator;

- Imbunatatirea imaginii comunei;

- Imbunatatirea conditiilor de trai ale populatiei.













Auditul proiectului


finantare


Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU


111

Executie: NU




Locala.



majoritatea populatiei intervievate a raspuns ca este

importanta amenajarea parcului-scuar in centrul localitatii.

14. AMENAJAREA SI DOTAREA UNUI NUMAR DE 2 CENTRE DE JOA CA PENTRU COPII



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



100.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Prin realizarea acestui proiect se doreste sa se amenajeze trei

centre de joaca destinate celor mici, se urmareste crearea unui

spatiu prietenos, familiar, care sa stimuleze imaginatia si

creativitatea. Un loc pictat in culori vii, o lume a basmelor si a

jucariilor care ii intampina, stimuland si educand simtul artistic al


112

copiilor.

Prin implementarea acestui proiect, autoritatea publica locala se

asteapta sa atraga atentia celor cu putere economica, pentru a

demara proiecte de mai mare amploare in comunitate.


- acces la centrele de joaca si recreere a tuturor copiilor

comunei;

- stimularea implicarii parintilor in educatia copiilor;

- desfasurarea numeroaselor activitati artistice, festive

(sarbatorirea zilelor de nastere ale copiilor), educative si sportive

pentru copii si impreuna cu copiii.














Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU

JUSTIFICAREA NECESITATII Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de Dezvoltare


113

IMPLEMENTARII PROIECTULUI: Locala. De asemenea, in cadrul consultarii opiniei publice



importanta amenajarea si dotarea centrelor de joaca si receere

pentru copiii comunei.

15. MONTAREA A 2 POSTURI DE TRANSFORMARE SI EXTINDEREA RETELEI ELECTRICE




TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

se va regasi in studiul de fezabilitate si proiectul tehnic



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Montarea posturilor de transformare va duce la cresterea

randamentului energetic atat pentru locuitorii comunei cat si

pentru agentii economci si instutiile publice din comuna.

Extinderea retelei electrice in toata comuna.


- marirea gradului de confort din punct de vedere al consumului

de energie electrica;


114

- economii in ceea ce priveste consumul de energie;

- accesul la reteaua de energie electrica a tuturor locuitorilor

comunei.





- institutii publice









Auditul proiectului


finantare


Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU







importanta montarea posturilor de transformare si extinderea

retelei electrice.

16. CONSTRUIREA UNEI REMIZE PSI ÎN LOC. MĂURENI



115


SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



200.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE: Obiectivele acestui proiect sunt:

- construirea unei remize psi in Măureni


- desfasurarea activitatilor SVSU in conditiile optime de

confort si siguranta;

- imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor comunei;










116





Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala.




construirea unei remize psi.

17. DOTARI PENTRU INTERVENTII IN CAZ DE SITUATII DE URG ENTA



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU



117

in continuare: NU



(estimativ)

100.000 euro



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Obiectivele proiectului constau in:

- imbunatatirea capacitatii de raspuns in situatii de

urgenta la nivelul comunei prin reducerea timpului de interventie

pentru acordarea primului ajutor calificat si pentru interventii in

situatii de urgenta;

- dezvoltarea capacitatii autoritatii publice locale in vederea

gestionarii eficiente a serviciilor publice descentralizate in

continuarea procesului de modernizare prin achizitionarea unei

autospeciale PSI si alte echipamente de interventie pentru

stingerea incendiilor la nivelul comunei si a satelor componente.


- compartimentul de voluntariat pentru situatii de urgenta

mai bine dotat tehnic, cu posibilitati de mentinere a functiilor

institutiilor vitale, a conditiilor de comunicare directa si de

interventie in timp real, in scopul utilizarii optime a resurselor

aflate la dispozitie in caz de necesitate;

- personal mai bine instruit, avand competenta in utilizarea

echipamentelor moderne, a inaltei tehnologii, in scopul

eficientizarii serviciilor publice oferite cetatenilor;






ACTIVITATILE PROIECTULUI: Realizarea studiului de fezabilitate


118







Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU







importanta achizitionarea de catre administratia publica locala a

dotarilor pentru interventii in caz de situatii de urgenta.

18. REPARATII GENERALE SI DE RENOVARE/EXTINDERE, IMPREJ MUIRE SEDIU PRIMARIEI



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: DA


119

TIPUL PROIECTULUI: proiect nou: NU

in continuare:NU

in curs de executie: DA


(estimativ)

100.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:

Obiectivele proiectului de extindere si modernizare a sediului

Primariei Măureni sunt:

- de creare a conditiilor moderne pentru functionarii publici,

a persoanelor contractuale si a cetatenilor care apeleaza la

serviciile oferite de catre autoritatea publica locala;

- de reabilitare a intregii cladiri si de modernizare a

incaperilor acestora.


- reabilitarea si modernizarea sediului primariei;

- servirea promta a cetatenilor;

- pastrarea confidentialitatii in legatura cu informatiile sau

documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei in

problemele cetatenilor;

- crearea conditiilor adecvate desfasurarii programului de

lucru pentru functionarii publici;

imbunatatirea conditiilor de viata a cetatenilor comunei;








120









Auditul proiectului


finantare


Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU







importanta realizarea de reparatii capitale la sediul primariei.

19. REABILITAREA SI MODERNIZAREA TERENURILOR DE SPORT



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni



121

reparatii: NU


in continuare: NU



300.000 EURO


SURSE POSIBILE DE FINANTARE: buget local -20%

buget de stat


credite bancare

parteneriate



- Reabilitarea si modernizarea terenurilor de sport;


- desfasurarea activitatilor sportive ale elevilor in conditiile

optime de confort si siguranta;

- imbunatatirea conditiilor de viata a tinerilor comunei;












Auditul proiectului


finantare


122


Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU



Locala.




reabilitarea si modernizarea terenurilor de sport.

20. CONSTRUIREA UNEI PIETE AGROALIMENTARE



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



100.000 EURO



buget de stat



123

credite bancare

parteneriate



- Construirea unei piete agroalimentare in comuna.


Asigurarea pietei de desfacere a produselor agricole;

Imbunatatirea conditiilor de trai ale populatiei;

Crearea de noi locuri de munca.













Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU





124



importanta constructia unei piete agroalimentare.

21. CONSTRUIREA UNUI CENTRU DE ÎNGRIJIRE BĂTRÂNI



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

200.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate



- Construirea unui centru de îngrijire bătrâni


- condiții mai bune pentru o bătrânețe liniștită

- personal mai bine instruit, cu competenta ridicata

in utilizarea echipamentelor moderne, a inaltei tehnologii, in

scopul eficientizarii serviciilor publice oferite cetatenilor.






125









Auditul proiectului


finantare


Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU







importanta construirea unui centru îngrijire bătrâni

22. CONSTRUIREA SI DOTAREA CORESPUNZATOARE A UNEI SĂLI DE SPORT




TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


126


in continuare: NU



(estimativ)

250.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:


- construirea unei săli de sport;


bune functionari a sălii de sport.


Asigurarea procesului de educare in conditii normale conforme

cu standardele europene;- Realizarea controlelor de rutina cu

privire la starea de sanatate a populatiei.




- elevilor din comună









Auditul proiectului



127

finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala.




construirea unei săli de sport.

23. MODERNIZAREA/REABILITAREA/EXTINDEREA SISTEMUL UI DE ILUMINAT PUBLIC



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

200.000 EURO



buget de stat


128


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:


- modernizarea/reabilitarea/extinderea sistemului de

iluminat public;


- marirea gradului de confort din punct de vedere al consumului

de energie electrica;

- economii in ceea ce priveste consumul de energie;

- accesul la reteaua de energie electrica a tuturor locuitorilor

comunei.




- potențiali investitori









Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU


129

DE: NU

Executie: NU



Locala.




modernizarea/reabilitarea/extinderea sistemului de iluminat

public.

24. CONSTRUIREA SI DOTAREA CORESPUNZATOARE A UNUI ȘTRAND COMUNAL



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU



(estimativ)

150.000 EURO



buget de stat


credite bancare

parteneriate




130

- construirea unui ștrand comunal ;


bune functionari a acestuia


Asigurarea procesului de educare in conditii normale conforme

cu standardele europene;

- Realizarea unui loc/spațiu agrement pentru comunitate












Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU




Locala.




construirea unui ștrand comunal.


131

25. CONSTRUIREA BISERICII ORTODOXE IN MĂURENI



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU

TIPUL PROIECTULUI: proiect nou: NU

in continuare: DA

in curs de executie: DA


(estimativ)

1.300.000 LEI

CHELTUIELI EFECTUATE: 10.000.000. LEI


buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:


- finalizarea lucrărilor de construire a bisericii ortodoxe din

Maureni ;


Asigurarea procesului ecumenic in conditii normale conforme cu

standardele europene;

- Realizarea unei biserici pentru comunitate






132


Terminarea lucrarilor

Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : NU

SPF: NU

SF: NU

PT: DA

DE: DA

Executie: DA




Locala.




terminarea construirii bisericii din Măureni.

26. CONSTRUIREA STAȚIEI CFR IN MĂURENI



SOLICITANTUL:


TARA:


JUDETUL:

LOCALITATEA:

Romania

Regiunea V Vest

Caraș-Severin

Măureni


reparatii: NU


in continuare: NU

in curs de executie:NU


(estimativ)

500.000 LEI

CHELTUIELI EFECTUATE: 0 LEI


133


buget de stat


credite bancare

parteneriate


OBIECTIVE:


- lucrări de construire a stației CFR in loc. Maureni ;


Asigurarea procesului ecumenic in conditii normale conforme cu

standardele europene;

- Realizarea unei stații în halta CFR Măureni pentru comunitate













Auditul proiectului


finantare


PROIECTULUI:

Idee : DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU


134

DE: NU

Executie: NU




Locala.




construirirea unei stații în halta CFR Măureni.


135

CUPRINS Cuvânt înainte 1 Introducere 2 Cap. 1 Dezvoltarea regională 3 1.1. Cadrul general 3 1.2. Strategia de dezvoltare a ADR V Vest 6 1.3. Dezvoltare rurală în România 7 1.4. Planul de acțiune 8 PARTEA I-A EVALUAREA CONTEXTULUI ACTUAL 11 Cap. 2 Date generale 12 2.1. Relații în teritoriu 12 2.2. Considerații istorice 15 2.3. Elemente de ordin geologic 19 2.4. Relieful 20 2.5. Clima 22 2.6. Infrastructura fizică și dotari edilitare 22 2.7. Turism și mediu 23 Cap. 3 MEDIUL CONSTRUIT 24 3.1. Infrastructura 24 3.2. Locuinţe 29 3.3. Situaţia urbanistică 29 3.4. Salubrizare 29 3.5. Factori de mediu 32 Cap. 4 EVALUAREA RESURSELOR ECONOMICE 32 4.1. Agricultura 32 4.2. Comerţul 36 4.3. Agenţii economici 36 Cap. 5 EVALUAREA RESURSELOR SOCIO-UMANE 40 5.1. Populaţie, fenomene demografice 40 5.2. Sănătate publică 41 5.2. Culte religioase 42 5.3. Societatea civilă 42 5.4. Siguranţa publică 43 Cap. 6 EVALUAREA SITEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ, AGREMENT

46

6.1. Învăţământ 43 6.2. Cultură şi artă 46 6.3. Sport şi agrement 46 Cap. 7 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 47 7.1. Consiliul local al comunei 47 7.2. Bugetul local 47 PARTEA A II-A 49 ANALIZA SWOT 50 Partea a III-a PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE 53 Cap. 1 OBIECTIVUL GENERAL 54 Cap. 2 OBIECTIVE SPECIFICE 55 Cap. 3 OBIECTIVE SPECIFICE 56 3.1. Infrastructura 56 3.2. Construcţii, terenuri 56 3.3. Zone verzi 57 3.4. Salubrizare 58 3.5. Factori de mediu 59 Cap. 4 OBIECTIVE SPECIFICE 60


136

4.1. Situaţia economică 60 4.2. Principalele ramuri economice 60 4.2.1. Agricultura 60 4.2.2. Mica industrie, comerţul, meşteşugurile 61 Cap. 5 OBIECTIVE SPECIFICE 61 5.1. Demografie şi sănătate publică 61 5.2. Instituţii sociale 61 5.3. Culte religioase 61 5.4. Societatea civilă 61 5.5. Siguranţa publică 61 Cap. 6 OBIECTIVE SPECIFICE 62 6.1. Educaţie şi învăţământ 63 6.2. Cultură şi artă 63 6.3. Sport şi agrement 63 6.4. Turism 63 Cap. 7 OBIECTIVE SPECIFICE 64 7.1.Managementul resurse umane 64 7.2. Unități de coordonare 64 7.3. Legislație și regulamente 64 7.4. Strategii, politici, planuri 64 7.5. Probleme financiare 64 7.6. Managementul informațiilor 64 PARTEA A IV-A DOCUMENTAR 66 Axele prioritare POR 2014-2020 67 PO Dezvoltarea capacităţii administrative 71 POS Dezvoltarea resurselor umane 73 POS Mediu 75 Axa III Dezvoltarea zonelor rurale 78 FEADR 78 Măsuri aferente Axei de dezvoltare rurală 80 Măsura Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole prelucrate

82

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 82 Cap. 8 POTOFOLIU DE PROIECTE 85 8.1. REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI STATIEI DE EPURARE SI TRATAREA APELOR UZATE 8.2. MODERNIZAREA STRĂZILOR DIN SATE INCLUSIV PODURI ȘI PODEȚE ȘI AMENAJAREA

RIGOLELOR DE SCURGERE A APEI PLUVIALE

8.3. IMPLEMENTARE PROGRAM "UTILITATI SI MEDIU LA STANDARDE EUROPENE" - RETEA DE DISTRIBUTIE GAZ METAN

8.4. MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 83A MĂURENI – TORMAC

8.5. CONSTRUIREA SI DOTAREA CORESPUNZATOARE A UNUI DISPENSAR UMAN

8.6. CONSTRUIREA GRĂDINIȚEI DIN ȘOȘDEA

8.7. REPARATII GENERALE SI DE RENOVARE ȘI DOTARE LA GRADINITA DIN MĂURENI 8.8. AMENAJAREA DE TROTUARE ȘI PISTE PENTRU BICICLIȘTI 8.9. REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CAMINULUI CULTURAL DIN MĂURENI 8.10. REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CAMINULUI CULTURALE DIN ȘOȘDEA

8.11. REABILITAREA CLADIRILOR ȘCOLII GIMNAZIALE MĂURENI 8.12. REABILITAREA CLADIRILOR ȘCOLII DIN ȘOȘDEA

8.13. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE DEPOZITARE TEMPORARARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR

8.14. AMENAJARE/DOTARE PARC-SCUAR IN CENTRUL LOCALITATII MĂURENI 8.15. AMENAJAREA SI DOTAREA UNUI NUMAR DE 2 CENTRE DE JOACA PENTRU COPII 8.16. MONTAREA A 2 POSTURI DE TRANSFORMARE SI EXTINDEREA RETELEI ELECTRICE

8.17. CONSTRUIREA UNEI REMIZE PSI ÎN LOC. MĂURENI 8.18. DOTARI PENTRU INTERVENTII IN CAZ DE SITUATII DE URGENTA


137

8.19. REPARATII GENERALE SI DE RENOVARE/EXTINDERE, IMPREJMUIRE SEDIU PRIMARIEI 8.20. REABILITAREA SI MODERNIZAREA TERENURILOR DE SPORT

8.21. CONSTRUIREA UNEI PIETE AGROALIMENTARE

8.22. CONSTRUIREA UNUI CENTRU DE ÎNGRIJIRE BĂTRÂNI 8.23. CONSTRUIREA SI DOTAREA CORESPUNZATOARE A UNEI SĂLI DE SPORT

8.24. MODERNIZAREA/REABILITAREA/EXTINDEREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

8.25. CONSTRUIREA SI DOTAREA CORESPUNZATOARE A UNUI ȘTRAND COMUNAL

8.26. CONSTRUIREA BISERICII ORTODOXE IN MĂURENI 8.27. CONSTRUIREA UNEI STAȚII ÎN HALTA CFR MĂURENI

strategia de dezvoltare socio- economicĂ a comunei … · utilitatea elabor ării planurilor de...

Documents