strategia de dezvoltare localĂ a oraŞului ......procesul de elaborare a strategiei a fost complex...

bunabunaCUPRINS:

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A ORAŞULUI HÎRŞOVA

2017 - 2025

Hîrşova - 2017

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA

Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 2

BENEFICIAR Primaria oraşului Hîrşova

ELABORATORI

ASOCIATIA VIITOR INTEGRITATE SUCCES (VIS)

Ec. Traşcă Elisabeta – consultant economic Av. Mardare Victor Melinte – consultant juridic

Ing. Pipirigeanu Iulia – consultant tehnic, tehnoredactare

Ing. Grigoraş Georgiana – consultant tehnic Insp.Anca Mihaiela Marieana – consultant finanţe

ORAŞUL HÎRŞOVA

Comitetul de Dezvoltare Locală al Primăriei Oraşului Hîrşova Ing. Cheran Carmen

Insp. Radu Sanda

Proprietatea asupra documentului aparţine Primăriei Oraşului Hîrşova



CUVÂNT ÎNAINTE

Dragi cetăţeni ai oraşului Hîrşova,

De la bun început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună

comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. În aceste condiţii, de când mi-aţi acordat

încrederea dumneavoastră, fac tot ce-mi stă în putinţă să modernizez acest oraş şi să-l aduc la

nivelul demn de a se integra în Uniunea Europeană.

Fiind un locuitor al oraşului, am realizat că trebuie să cunosc mai bine posibilităţile de

dezvoltare economico-socială a localităţii unde locuiesc şi unde îmi desfăşor activitatea

profesională.

Orice comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce

priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă

neperformantă, în cadrul careia se pot rata oportunităţi şi consuma iraţional resurse preţioase.

Primăria a procedat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a oraşului Hîrşova pentru

următorii 9 ani, într-un context favorabil, dat de perioada de programare 2017-2025, cu scopul de

a demara şi finaliza proiectele prin care vom reuşi să modernizăm oraşul din care facem parte cu

mândrie.

Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova se doreşte a fi un instrument care pune la dispoziţia

tuturor celor interesaţi de progresul economico-social al oraşului o gândire unitară cu privire la

căile de urmat, benefică pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase şi durabile.

Astfel, Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este concepută a fi documentul fundamental

al planului de dezvoltare al oraşului, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale şi în

accesarea fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene.

În implementarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ a oraşului

Hîrşova urmărim o dezvoltare durabilă care poate fi atinsă prin: exploatarea eficientă a

oportunităţilor de afaceri şi a investiţiilor directe, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii

edilitare, mai ales a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane

şi mediul înconjurător.

Consiliul Local şi Primăria Hîrşova trebuie - acum - să se angajeze la respectarea unui set de

VALORI care vor coordona atât o bună guvernare, cât şi o bună administrare a oraşului. Strategia

descrisă propune un model de dezvoltare economică care să susţină rezolvarea problemelor

sociale, precum şi exploatarea raţională a resurselor, protejarea mediului ambient şi folosirea

tuturor oportunităţilor locale.

Îmi doresc ca întreaga comunitate să participe, în armonie şi uniune, la creşterea gradului de

bunăstare, pentru ca oraşul Hîrşova să devină un oraş prosper, în care tinerii să păstreze valorile,

tradiţiile şi obiceiurile multiseculare.

Fară îndoială că viitorul nostru se află în mâinile noastre, iar pentru a ni-l face așa cum îl

dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie specifică, în acord cu anumite principii și valori.

Tocmai de aceea consider că proiectele cuprinse în Strategia de Dezvoltare Locală vor ajuta la

dezvoltarea oraşului Hîrşova și pot reactiva economia locală ținand cont de potențialul existent.

Primar oraş Hîrşova,

Viorel IONESCU



CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................ 3

ACRONIME ŞI ABREVIERI .................................................................................................. 6

INTRODUCERE ...................................................................................................................... 8

Capitolul 1. PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN,

NAŢIONAL, REGIONAL ..................................................................................................... 11

1.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene ..................................................................... 13

1.2 România în orizont 2020 - CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL ............................... 14

1.3 Cadrul strategic regional .............................................................................................. 19

1.4 Priorităţi de dezvoltare regionale ................................................................................. 22

1.5 Priorităţi de dezvoltare şi domeniile de intervenţie ale Regiunii Sud-Est pentru

perioada 2014 – 2020 ........................................................................................................ 24

Capitolul 2. ISTORICUL ORAŞULUI HÎRŞOVA ............................................................... 26

Capitolul 3. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL .................................................. 29

3.1 Aşezare geografică ..................................................................................................... 29

3.2 Suprafaţa ..................................................................................................................... 30

3.3 Echiparea teritoriului ................................................................................................... 31

3.4 Relief .......................................................................................................................... 31

3.5 Peisaje biopedogeografice ........................................................................................... 34

3.6 Zone protejate ............................................................................................................. 36

3.7 Tipuri de sol şi subsol .................................................................................................. 37

3.8 Condiţii climatice ........................................................................................................ 38

3.9 Resurse naturale .......................................................................................................... 39

Capitolul 4. CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITARĂ .................... 41

4.1 Urbanism şi amenajarea teritoriului ............................................................................. 41

4.2 Construcţii, terenuri .................................................................................................... 44

4.3 Alimentarea cu apă ...................................................................................................... 46

4.4 Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate ........................................................... 50

4.5 Aprovizionarea locuitorilor cu energie termică ............................................................ 52

4.6 Reţeaua stradală .......................................................................................................... 52

4.7 Iluminatul stradal ........................................................................................................ 53

4.8 Aprovizionarea localitatii Hîrşova cu energie electrică ................................................ 53

4.9 Infrastructura medico-socială....................................................................................... 54

4.10 Sistemul sanitar ......................................................................................................... 54

4.11 Asistenţa socială ........................................................................................................ 56

4.12 Infrastructura de învăţământ ..................................................................................... 58

4.13 Infrastructura religioasă ............................................................................................. 67

4.14 Infrastructura de transport .......................................................................................... 68

4.15 Resurse energetice - Surse de energie regenerabilă .................................................... 69

4.16 Calitatea factorilor de mediu ...................................................................................... 70

4.17 Surse de poluare şi managementul deşeurilor ............................................................. 73

Capitolul 5. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ .................................................................... 75

5.1 Mediul de afaceri ........................................................................................................ 75

5.2 Agricultura şi pescuitul ............................................................................................... 77

5.3 Potenţialul piscicol al zonei Hîrşova ............................................................................ 79

5.4 Industria ...................................................................................................................... 80



5.5 Turismul ...................................................................................................................... 81

5.5.1 Potenţialul turistic al oraşului Hîrşova................................................................. 81

5.5.2 Formele de turism practicabile ............................................................................. 95

5.6 Infrastructura de transport............................................................................................ 96

5.7 Servicii ........................................................................................................................ 99

Capitolul 6. CAPITALUL SOCIAL .....................................................................................101

6.1 Structura şi dinamica populaţiei ..................................................................................101

6.2 Forţa de muncă ...........................................................................................................109

6.3 Viaţa asociativă a oraşului Hîrşova ............................................................................113

6.4 Asistenţa socială .........................................................................................................114

6.5 Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului ....................................................................117

6.6 Educaţia .....................................................................................................................117

6.7 Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp liber .........................................................119

6.8 Sport şi agrement........................................................................................................121

6.9 Mass-media ................................................................................................................122

Capitolul 7. CERCETARE SOCIO –ECONOMICĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA...............122

7.1 Rezultate ale chestionarului aplicat .............................................................................123

7.2 Analiza SWOT ...........................................................................................................131

Capitolul 8. POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL ORAŞULUI HÎRŞOVA ...............136

Capitolul 9. ABORDAREA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE DURABILA .................138

9.1 Viziune, Misiune şi Valori ..........................................................................................138

9.2 Obiectivul general al Strategiei ...................................................................................140

9.3 Matricea domeniilor cheie de intervenție ....................................................................141

9.4 Detalierea obiectivelor strategice ................................................................................142

9.5 Planul de acţiuni pentru dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova ................................159

9.6 Programele care pot fi accesate pentru obținerea de fonduri nerambursabile ...............161

9.7 Acţiuni specifice în vederea accesarii fondurilor europene pentru implementarea

de proiecte .......................................................................................................................168

Capitolul 10. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE ALE

ORAŞULUI HÎRŞOVA ......................................................................................................177

Capitolul 11. PERFORMANȚA ACTORILOR DIN ORAŞUL HÎRŞOVA ÎN

ATRAGEREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR COFINANȚATE DIN

FONDURI EUROPENE .......................................................................................................192

11.1 Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Acelaşi tip de

investiţie (2002-Prezent) ..................................................................................................192

11.2 Proiecte în derulare ...................................................................................................195

11.3 Proiecte depuse.........................................................................................................196

11.4 Proiecte ce urmează sa fie depuse în viitorul apropiat ...............................................197

Concluzii ................................................................................................................................198

Bibliografie ............................................................................................................................199



ACRONIME ŞI ABREVIERI

ADI - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

APL - Administraţia Publică Locală

APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului

BEI - Banca Europeană de Investiţii

BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

CAEN - Clasificarea Activităţilor Economice Naţionale

CDI - Cercetare Dezvoltare Inovare

CIP - Programul pentru Competitivitate şi Inovare

CLLD - Dezvoltare Locală sub Responsabilitatea Comunităţii (Community LED – Local

Development)

CNI - Compania Naţională de Investiţii

CNS - Cadrul Naţional Strategic

COMSE - Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri

CRRN - Centru Rezidenţial de Recuperare Neuropsihică

CSDTR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România

CSNDSR - Conceptul Strategic Naţional al Dezvoltării Spaţiale în România

CUP - Compania de Utilităţi Publice

DES - Dosarul electronic de sănătate

DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

DPPDC - Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului

EaSI - Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială

EEA - Spaţiul Economic European

ELENA - Asistenţa europeană de energie locală

ESPON - Reţeaua europeană de observare amenajare a teritoriului

FC - Fondul de Coeziune

FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE – Fondul Structural European

GAL - Grupuri de Acţiune Locală

ICT- Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor/Eco-inovare

IEE - Energie inteligentă pentru Europa

ÎMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii

INS - Institutul Naţional de Statistică

IPPC - Prevenirea şi controlul integrat al poluării

ÎS – Costul minim al eliminării sărăciei

ISD - Investiţii Străine Directe

ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean

ISPA - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare

ÎŢI - Investiţii Teritorial Integrate

MECTS - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

NC - Nomenclatorului Combinat

ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

OT - Obiective Tematice

PAAR - Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor

PATJ - Planul de amenajare a teritoriului judeţean

PHARE 2004-2006 CES - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei 2004-2006

CES - Coeziune Economică şi Socială

PIB - Produsul Intern Brut



PIBR - Produs Intern Brut Regional

PIDU - Plan Integrat pentru Dezvoltare Urbană

PLAI - Plan Local de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic

PNDR - Programul Naţional Dezvoltare Regională

PO AT - Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

PO CA – Programul Operaţional Capacitate Administrativă

PO CU - Programul Operaţional Capital Uman

PO IM - Programul Operaţional Intrastructură Mare

POC - Programul Operaţional Competitivitate

POR - Programul Operaţional Regional

POS Mediu - Programul Operaţional Sectorial Mediu

PPA - Parteneriat Public Asociat

PPP - Parteneriat Public Privat

PS - Profunzimea Sărăciei

PUG - Plan Urbanistic General

RGA - Recensământul General Agricol

ROSCI - Sit de importanţă comunitară

ROSPA - Arie de protecţie specială avifaunistică

RS - Rata Sărăciei

SAU - Suprafaţă agricolă utilizată

SSE - Spaţiul Economic European

SWOT - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări

TEN-F - Reţeaua Transeuropeană de Transport Feroviar

TEN-R - Reţeaua Transeuropeană de Transport Rutier

TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicării

TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată

UAT - Unitate Administrativ Teritorială

UE - Uniunea Europeană

UE-SILC - Uniunea Europeană - Statisticile referitoare la venit şi la condiţiile de viaţă

UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură



INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare oraşului Hîrşova defineşte o imagine clară a obiectivelor strategice

şi a căilor de operaţionalizare a acestora, pe care administraţia publică locală împreună cu

principalii actori locali şi le-au asumat pentru orizontul de timp 2017-2025. Strategia de dezvoltare

reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a oraşului Hîrşova, un document de

sprijin al administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală.

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex şi a implicat utilizarea unei game largi de

instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale oraşului şi,

ulterior, selectării domeniilor prioritare şi tipurilor de intervenţii pentru perioada vizată de aceasta.

Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au

generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a

oraşului Hîrşova pentru orizontul 2017-2025.

Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce

va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea

şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor

locuitorilor oraşului Hîrşova către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea

identităţii locale.

Pentru anul 2025 oraşul Hîrşova îşi propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un

mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne.

Această evoluţie va putea deveni posibilă prin:

valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;

creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi

promovarea incluziunii sociale;

facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială, sănătate şi

educaţie;

susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;

creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul oraşului Hîrşova;

implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială

echilibrată a oraşului.

Strategia de dezvoltare este un instrument util autorităţii publice locale din mai multe

perspective:

permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respectiv a potenţialului de dezvoltare a zonei;

permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile de

dezvoltare stabilite;

permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi operaţionalizarea

acestora;

permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi/sau nerambursabile;

permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare

publică.

Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova pentru orizontul de timp 2017 - 2025 reprezintă

un demers complex, în cadrul căruia se fundamentează principiile, obiectivele şi priorităţile de

dezvoltare a oraşului, pornind de la diagnoza situaţiei economice şi sociale actuale. În procesul de

elaborare al strategiei s-a ţinut cont deopotrivă de resursele umane, financiare, materiale şi

informaţionale, ce au fost consumate în trecut, a celor disponibile în prezent, precum şi a celor ce

pot fi accesate în viitor.

A fost elaborată pentru a oferi actorilor locali din oraşul Hîrşova (autorităţi publice de la

nivel local, parteneri economici şi sociali, societatea civilă) un instrument indispensabil pentru

programarea planificării echilibrate şi integrate a dezvoltării locale.



Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu economico-social

competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea

calităţii vieţii cetăţenilor săi, reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru edilii

oraşului Hîrşova. Elaborarea acestui document strategic reprezintă un pas foarte important în

continuarea implementării reformei administraţiei publice în oraşul Hîrşova prin dezvoltarea

capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din oraş, de a planifica, coordona şi implementa

politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltarea locală.

Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este un instrument de management şi

programare, deosebit de important şi obligatoriu în vederea accesării oricărei finanţări, europene

sau naţionale. Necesitatea existenţei strategiei este dată de importanţa includerii, prioritizării şi

planificării proiectelor propuse la nivel local.

Ca o consecinţă logică a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea şi

implementarea de politici, strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală reprezintă pentru

Consiliul local al oraşului Hîrşova o prioritate şi preocupare constantă pentru satisfacerea căreia

mobilizează resursele materiale, umane şi financiare ale instituţiei.

Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă duce la inexistenţa sau incoerenţa proiectelor de

dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că există posibilitatea ca dezvoltarea actuală să se realizeze în

mod haotic, existând riscul ca resursele disponibile (financiare, materiale, umane şi de timp) să fie

consumate pentru proiecte nesustenabile. Neprioritizarea intervenţiilor la nivel strategic conduce

la alocarea arbitrară a resurselor bugetare deja limitate, privând cetăţenii de servicii de calitate ale

administraţiei publice şi reducând gradul de atractivitate a oraşului pentru potenţialii investitori.

Nu în ultimul rând, lipsa programării duce prin ea însăşi, la scăderea credibilităţii per

ansamblu a oraşului şi a tuturor actorilor vieţii economico-sociale. Asupra autorităţilor

administraţiei locale din oraşul Hîrşova elaborarea şi adoptarea Strategiei va produce efecte

semnificative atât la nivelul capacităţii instituţionale, cât şi la nivel de imagine – întrucât una din

cauzele fenomenului de degradare a imaginii autorităţii publice în societate este, mai ales,

disconfortul datorat unor servicii publice deficitare.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Hîrşova 2017-2025 va asigura premisele

eficientizării activităţii autorităţilor publice locale prin asumarea responsabilităţii implementării

acesteia de către toţi actorii locali, prin prioritizarea activităţilor la nivel local şi prin estimarea

corectă a resurselor necesare.

Implementarea activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare

Durabilă va avea următoarele rezultate:

• asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;

• sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de

oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini.

Parteneriatele care se vor forma în urma implementării Strategiei de Dezvoltare Locală vor

avea următoarele efecte:

• întărirea capacităţii de a coordona şi realiza programe de dezvoltare locală;

• îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul planificării strategice;

• dezvoltarea substanţială a abilităţilor de realizarea a documentelor programatice la nivel local şi

intercomunitar;

• dezvoltarea capacităţilor de a stabili corect şi realist priorităţile de acţiune;

• schimbarea mentalităţii de abordare a problemelor specifice fiecărui segment de populaţie

(copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra creşterii capacităţii manageriale

şi tehnice în gestionarea resurselor umane şi materiale necesare constituirii unui portofoliu de

proiecte în măsură să asigure dezvoltarea durabilă.

Totodată, strategia va oferi actorilor interesaţi un reper informativ important, care va

conţine date, statistici şi analize de interes general pentru o multitudine de arii tematice.

Strategia de dezvoltare a a oraşului Hîrşova 2017-2025 se doreşte a fi o continuare firească

a demersurilor asumate în cadrul strategiei anterioare (pentru orizontul 2006 - 2015), având rolul



de a evidenţia progresele înregistrate, dar şi de a continua acţiunile iniţiate în trecut, care, din

motive obiective, nu au fost finalizate (în formă parţială sau integrală) până în prezent. În ceea ce

priveşte necesitatea actualei strategii de dezvoltare, trebuie să precizăm că un astfel de demers

programatic este deosebit de important din perspectiva unei dezvoltări coerente şi coezive la

nivelul întregului oraş. De asemenea, strategia va avea rolul de a identifica şi propune soluţii

pentru dezvoltarea, în mod eficient şi inteligent, a ceea ce există valoros şi viabil în oraşul Hîrşova

la nivel social, economic, turistic, de mediu, cultural, precum şi din alte domenii de interes.

Totodată, acest demers va avea rolul de a atrage potenţiali investitori, interesaţi să

contribuie la dezvoltarea oraşului, prin intermediul investiţiilor realizate. Aceste investiţii au rolul

de a contribui în mod direct la impulsionarea dezvoltării economice a oraşului Hîrşova, ajutând

totodată la crearea de noi locuri de muncă pentru cetăţenii din localitate.

În acest demers s-a pornit de la analiza documentelor oficiale relevante pentru fiecare

domeniu analizat în cadrul strategiei, precum şi de la necesităţile identificate în cadrul studiului

sociologic privind calitatea vieţii (întreprins la nivelul întregului oraş Hîrşova, pe un eşantion

statistic de 243 de cetăţeni).

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex şi a implicat utilizarea unei game largi de

instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale oraşului şi,

ulterior, selectării domeniilor prioritare şi tipurilor de intervenţii pentru perioada vizată de aceasta.

Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au

generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a

oraşului Hîrşova pentru orizontul 2017-2025.

Pentru implementarea eficientă e Strategiei de dezvoltare a oraşului Hîrşova este nevoie de

respectarea anumitor condiţii şi anume:

Determinarea profilului socio-economic şi de mediu al oraşului Hîrşova, inclusiv

identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea;

Stabilirea viziunii de dezvoltare, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor;

Acordul şi susţinerea planului de către cetăţeni şi politicieni;

Susţinerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltării economice a serviciilor;

Informarea permanentă a cetăţenilor privind progresul implementării planului;

Implicarea mass-mediei şi a O.N.G.-urilor în diseminarea informaţiilor şi monitorizarea

Strategiei.



Capitolul I

PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NAŢIONAL,

REGIONAL

România în contextul european orizont 2020

Pentru perioada 2014 – 2020, România şi-a stabilit direcţiile de dezvoltare prin adoptarea

unor strategii de dezvoltare generale şi sectoriale, iar în ceea ce priveşte cadrul de colaborare cu

UE, prin asumarea împreună cu Comisia Europeană a Acordului de Parteneriat.

Prin Acordul de Parteneriat 2014 - 2020, Guvernul României a stabilit anumite priorităţi de

finanţare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii. Au fost luate în

considerare situaţia politicilor macroeconomice, alături de blocajele creşterii la nivel naţional, cu

obiectivul global de a reduce discrepanţele de dezvoltare economică şi socială între România şi

statele membre ale UE.

În urma analizei, a rezultat faptul că disparităţile dintre România şi Uniunea Europeană

persistă într-un număr mare de domenii şi, în cazuri speciale, acestea chiar se acutizează. În

perioada 2014 - 2020, România are nevoie de finanţări, utilizând astfel mai multe surse de

finanţare printre care şi fondurile europene structurale şi de investiţii (ESI).

Pentru definirea direcţiei de evoluţie până în anul 2020, Comisia propune următoarele 5

obiective principale ale UE, interconectate şi cruciale:

1. 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de

muncă;

2. 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (CD);

3. Obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o

reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);

4. Rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi ar trebui atinsă

o rată de cel puţin 40% absolvenţi de studii superioare, din totalul generaţiei tinere;

5. Numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Tabel nr 1: Ţinte asumate de România drept contribuţii la atingerea obiectivelor Strategiei Europa

2020

OBIECTIVELE STRATEGIEI

EUROPA 2020

Ţinte

România

Situaţie curentă - România Ţinte

UE

Rata de ocupare (in %) 70% 61% 75%

Procent de CDI în PIB 2% 3,5 3%

Reducerea emisiilor de CO2,

comparat nivelul anului 1990

19% 90,1% -20%

Energii regenerabile 24% 23,9% 20%

Eficienţă energetică – reducerea

consumului de energie

10% 25%

172kgep/mia euro

368

Reducerea procentului de părăsire

timpurie a sistemului de educaţie

(în %)

11,3% 18,1% 10%

Creşterea ratei de finalizare a

studiilor superioare (%)

26,7% 16,8% 40

Reducerea populaţiei în risc de

sărăcie şi excluziune socială (în

număr de persoane)

580000 40% din populaţia Romaniei 20000000

Sursa: prelucrare



Strategia Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Cele trei priorităţi reprezentative sunt structurate în şapte iniţiative emblematice, pentru a stimula

realizarea de progrese în atingerea fiecărui obiectiv prioritar:

„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru

cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor

inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;

„Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a

facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de

mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică

gospodăriilor şi întreprinderilor;

„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite

decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o

economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de

energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;

„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în

special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în

măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;

„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele

muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora

pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai

bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea

profesională;

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi

teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil,

iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde

posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării

În data de 8 decembrie 2010 Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea asupra

Strategiei UE pentru regiunea Dunãrii şi Planul de acţiune care a fost elaborat pe baza

contribuţiilor primite de la toate statele din bazinul Dunării. Strategia UE pentru Regiunea

Dunãrii reprezintã un model de cooperare regionalã la nivel european, inspirat de Strategia

UE pentru regiunea Mării Baltice, aprobatã de Consiliul European în octombrie 2009, care

implementeazã noul concept de coeziune teritorialã inclus în Tratatul de la Lisabona.

Strategia este o platformă pentru încurajarea parteneriatelor, atât între autorităţile locale şi

regionale, cât şi între autorităţi, mediu privat şi sectorul neguvernamental, prin generarea

de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării.

Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt:

conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie);

protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi

managementul riscurilor);

creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate);

îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).



1.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene

Noua Politică de Coeziune consolidată va reprezenta strategia principală de investiţii a

Uniunii Europene, constituind instrumentul cheie pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei

Europa 2020.

În cadrul noii politici de coeziune, investiţiile se vor direcţiona către:

cercetare şi inovare;

tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC);

competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);

trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;

adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor;

protecţia mediului şi eficienţa resurselor;

transport durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;

ocuparea forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor;

incluziune socială şi combaterea sărăciei;

educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii;

consolidarea capacităţii instituţionale şi administraţii publice eficiente.

Pentru perioada 2014-2020, Comisia a propus un cadru simplificat care urmăreşte

atingerea a două obiective, respectiv „Investiţii în creşterea economică şi ocuparea forţei de

muncă” la nivelul statelor membre şi regiunilor şi „Cooperarea teritorială europeană”. Toate

regiunile contribuie la obiectivul general de investiţii în ocuparea forţei de muncă şi creştere

economică, instrumentele şi sfera intervenţiei diferenţiindu-se în funcţie de nivelul de dezvoltare

economică.

Noua politică de coeziune prevede norme comune pentru cele cinci fonduri structurale

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de

Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European

pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM), consolidându-le coerenţa şi intensificându-le

impactul.

Cadrul Strategic Comun (CSC) 2014 - 2020

Atingerea ţintelor din Strategia 2020 presupune contribuţia tuturor politicilor comune,

inclusiv a politicii de coeziune, într-o manieră complementară, bazată pe sprijinul reciproc. Cadrul

Strategic Comun (CSC) răspunde acestei necesităţi fundamentale de sinergii politice, şi transpune

obiectivele priorităţilor UE pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în

acţiuni-cheie pentru viitoarele Fonduri Structurale (fondurile CSC). Dispunând de o serie de pre-

condiţionalităţi (un cadru integrat pentru investiţii, un sistem de aplicare verificat, asumarea

responsabilităţii la faţa locului, un parteneriat progresiv şi abordări intersectoriale), fondurile

CSC pot contribui la succesul Strategiei Europa 2020.

Cu scopul de a maximiza fondurile Cadrului Strategic Comun 2014-2020, obiectivele,

orientările strategice şi iniţiativele emblematice din Strategia 2020 trebuie să fie dezvoltate în

continuare în contextele naţionale şi regionale.

Statele membre trebuie să acorde o atenţie specială stabilirii de priorităţi pentru cheltuielile

care favorizează creşterea în domeniile educaţiei, cercetării, inovării şi energiei, precum şi

asigurării eficienţei acestor cheltuieli.

O atenţie deosebită trebuie acordată pentru menţinerea sau consolidarea extinderii şi

eficacităţii serviciilor de ocupare a forţei de muncă şi a politicilor active pe piaţa muncii, cu

accent asupra şomajului în rândul tinerilor, precum şi pentru facilitarea accesului IMM-urilor la

finanţare.

Conform Regulamentului Parlamentului European sunt propuse o serie de mecanisme care

să încurajeze abordarea integrată în ceea ce priveşte programarea în vederea coordonării şi



obţinerii de sinergii în timpul punerii în aplicare. Conform regulamentului, sunt prevăzute două

mecanisme pentru a facilita dezvoltarea unor abordări la nivel local şi sub-regional: dezvoltarea

locală plasată sub responsabilitatea comunităţii şi investiţiile teritoriale integrate pentru FEDR,

FSE şi Fondul de coeziune.

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (bazată pe experienţa

iniţiativei LEADER în cadrul dezvoltării rurale) vizează creşterea eficacităţii şi a eficienţei

strategiilor de dezvoltare teritorială, delegând procesul de luare a deciziilor şi de punere în aplicare

către un parteneriat local format din actorii din sectorul public şi cel privat şi din actorii societăţii

civile. Definirea ascendentă a nevoilor de dezvoltare, a obiectivelor şi direcţiilor de acţiune locale

trebuie să ţină cont de priorităţile stabilite în documentele programatice naţionale şi regionale.

1.2 România în orizont 2020 - CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL

Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi 2013-2020-2030

(SDD RO)

În cadrul Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă a României Orizonturi 2013-2020-

2030, pentru orizontul 2020 este stabilit ca obiectiv strategic atingerea nivelului mediu actual (cu

referinţă la cifrele anului 2006) al UE potrivit indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile.

Provocările şi obiectivele stabilite urmăresc structura Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii

Europene (SDD UE). Pornind de la o serie de provocări înscrise în SDD UE, au fost stabilite

următoarele obiective generale pentru România:

Schimbările climatice şi energia curată

În SDD UE este prevăzut ca obiectiv prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea

emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi

mediului.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă:

asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional,

atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei energetice;

îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări

climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui

nou acord global în domeniu;

promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi

respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Transport durabil

Obiectivul general stabilit în SDD UE este asigurarea că sistemele de transport satisfac

nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum

impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă atingerea

nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu, a transporturilor

şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport.

Producţie şi consum durabile

Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea unor practici de consum şi

producţie sustenabile.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă

decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul

de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de indicii medii de performanţă ai UE

privind sustenabilitatea consumului şi producţiei. Ţinta principală este accelerarea dezvoltării în



ansamblu a sectorului de servicii şi a contribuţiei acestuia la creşterea produsului intern brut, astfel

încât să se atingă o pondere de circa 60%.

Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

Obiectivul general stabilit în SDD UE este: îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi

evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional îl constituie atingerea nivelului mediu

actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.

Sănătatea publică

Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea unor servicii medicale de calitate

în condiţii de egalitate şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este atingerea unor parametrii apropiaţi

de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din

celelalte state membre ale UE şi integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile

publice ale României.

Incluziunea socială, demografia şi migraţia

Obiectivul general stabilit în SDD UE este: crearea unei societăţi bazate pe incluziunea

socială, prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea

creşterii calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este promovarea consecventă, în noul

cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială,

egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a

Strategiei Naţionale şi Locale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii.

Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile

Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea activă a dezvoltării durabile la

nivel global şi asigurarea punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu

principiile dezvoltării durabile şi angajamentele sale în această privinţă.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este conturarea domeniilor specifice de

aplicare a expertizei şi resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi

alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul naţional brut. Temele inter şi trans-sectoriale sunt

prezentate în continuare:

Educaţie şi formare profesională

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este atingerea nivelului mediu de

performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul

rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele propuse de Strategia 2020.

Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este încadrarea cercetării româneşti în

fluxul principal al evoluţiilor ştiinţifice şi tehnologice din UE; generalizarea activităţilor inovative;

apariţia unor centre de excelenţă cu impact internaţional.

În cadrul strategiei sunt prezentate problemele şi preocupările specifice situaţiei din

România, respectiv:

Creşterea sustenabilă – transformările structurale şi echilibrele macroeconomice:

asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a consumurilor energetice şi materiale bazate pe

evaluarea realistă a capacităţii de suport a capitalului natural;

modernizarea treptată a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerinţelor sociale şi

de mediu;



creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea ratei de ocupare;

îmbunătăţirea managementului micro- şi macro-economic;

politica de investiţii şi diversificarea surselor de finanţare;

menţinerea echilibrelor macro-economice;

Dezvoltarea regională şi acţiunea locală: problematica specifică a dezvoltării rurale:

dezvoltarea regională;

dezvoltarea rurală, agricultura, silvicultura, şi pescuitul;

Amenajarea teritoriului şi planificarea spaţială:

planificarea spaţială, cadastrul României;

Dimensiunea culturală a dezvoltării durabile;

Capacitatea administrativă şi calitatea serviciilor publice: dezvoltarea durabilă ca măsură a

eficienţei guvernării şi a calităţii politicilor publice;

Politica externă şi de securitate:

orientări generale şi contribuţii specifice ale României la Politica Externă şi

de Securitate Comună şi la Politica Europeană de Securitate şi Apărare al

UE în raport cu cerinţele dezvoltării durabile.

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 (CSDTR 2030)

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 este un document strategic

privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României. Conceptul

asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României, în concordanţă cu evoluţiile

din spaţiul european şi internaţional, bazându-se pe practicile curente în domeniul planificării

teritoriale. CSDTR stabileşte liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară

regională, inter-regională, naţională, prin integrarea relaţiilor relevante la nivel transfrontalier şi

transnaţional, corelând conceptele de coeziune şi competitivitate la nivelul teritoriului.

Acordul de Parteneriat

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este

fundamentată pe premisele viziunii strategice, aşa cum au reieşit din contextul naţional şi european

al dezvoltării, precum şi din avantajele şi dezavantajele poziţiei competitive a economiei locale.

Formularea Strategiei are la bază corelările care se formează între ţintele României angajate în

cadrul Strategiei Europa 2020 şi priorităţile de dezvoltare propuse de Comisia Europeană prin

intermediul celor 11 obiective tematice (OT) ale viitoarei perioade de programare 2014 – 2020,

inclusiv în ceea ce priveşte cele trei priorităţi privind cooperarea trans-frontalieră şi inter-

regională, în cadrul strategiilor macro-regiunilor şi bazinelor riverane, precum şi cooperarea

transnaţională în cadrul obiectivelor FSE.

În cadrul Acordului de Parteneriat sunt descrise în detaliu principalele provocări pe care

România trebuie să le abordeze, stabilind principalele obiective şi priorităţi şi rolul specific care

este atribuit grupurilor de acţiune locale în acest scop, modalitatea în care sunt utilizate fondurile

CSC, rolul prevăzut pentru diferitele fonduri în diferitele tipuri de teritorii (rurale, urbane etc.). În

perioada 2014 – 2020 în România, se dezvoltă o serie de strategii sectoriale pentru care au ca scop

îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ocupării, îmbunătăţirea incluziunii sociale, precum şi

dezvoltarea unor politici educaţionale. Inventarul acestora cuprinde:



Tabelul nr 2: Strategii sectoriale pentru îmbunătăţirea capitalului uman

Nr.

crt.

Tip de strategie Obiective

1

Strategia Naţională pentru

Ocupare în perspectiva 2020

- asigura o coordonare mai bună a priorităţilor

politicilor privind ocuparea, luând în considerare

obiectivele Strategiei Europa 2020;

2

Strategia Naţională de Reducere

a Sărăciei 2014-2020

- are scopul de a reduce sărăcia printr-o

incluziune activă pe piaţa muncii a persoanelor

marginalizate.

- constituie principalul cadru strategic în

domeniul incluziunii sociale şi a reducerii

sărăciei, elaborând obiectivele şi principalele

acţiuni prioritare până în 2020.

3

Plan de Acţiune al Strategiei

pentru incluziunea cetăţenilor

români aparţinând minorităţii

Roma pentru perioada 2012-

2020

- cuprinde măsuri privind întărirea mecanismului

de monitorizare şi implementare a Strategiei

Guvernului României pentru incluziunea

cetăţenilor români aparţinând minorităţii Roma

pentru perioada 2012-2020;

- coordoneaza, la nivel guvernamental, toate

fondurilor disponibile din surse de finanţare

diferite (buget de stat, fonduri europene, etc.)

pentru măsuri ce promovează incluziunea socială

a Romilor.

4

Strategia pentru Sănătate 2014-

2020

- facilitează accesul la servicii de sănătate mai

bune şi mai sigure, în special pentru grupurile

vulnerabile.

- acoperă patru piloni: infrastructura de sănătate;

tehnologii ale informaţiei în sănătate (e-

Sănătate); cercetare extensivă în domeniul

sănătăţii; servicii de sănătate publică şi asistenţă

medicală.

5

Strategia pentru Reducerea

Părăsirii Timpurii a Şcolii

- are ca obiectiv promovarea şi susţinerea

integrării/reintegrării în sistemul educaţional.

- asigură cadrul legislativ pentru a preveni şi

reduce numărul celor ce părăsesc şcoala.

6

Cadrul strategic pentru educaţia

terţiară

-stabileşte principalele obiective şi măsuri

necesare pentru creşterea calităţii, eficienţei şi

accesibilităţii sistemului educaţiei terţiare şi

pentru creşterea ratelor de absolvire.

7 Strategia Naţională pentru

Învăţarea pe tot Parcursul Vieţii

-crează cadrul strategic pentru a încuraja şi creşte

participarea la educaţia pe tot parcursul vieţii.

8 Strategia pentru Dezvoltarea

Infrastructurii Educaţionale

- elaborează o hartă a infrastructurii educaţionale

şi de pregătire profesională.

În vederea promovării competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, există mai multe

strategii naţionale:



Diagrama nr. 1

În vederea optimizării utilizării şi protecţiei surselor naturale şi valorilor culturale, avem

o serie de documente de planificare strategică:

Diagrama nr. 2

Pentru a evidenţia relaţia dintre situaţia reală şi potenţialele direcţii de dezvoltare,

prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, aşa cum apar ele în

documentele de planificare ale regiunii Sud - Est:

Obiectivele tematice distribuite în funcţie de provocările în materie de dezvoltare:

1. Competitivitate şi dezvoltare locală;

2. Populaţie şi aspecte sociale;

3. Infrastructură ;

4. Resurse;

5. Guvernare;

Tabelul nr 3 Obiectivele de dezvoltare regională şi corespondenţa obiectivelor tematice

Provocare în materie

de dezvoltare Obiectiv tematic

Competitivitate şi

dezvoltare locală

Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării;

Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a

utilizării şi a calităţii acesteia;

Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol şi a

sectorului pescuitului şi acvaculturii;

Promovarea ocupării durabile şi de calitate a forţei de muncă şi

sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;



Populaţie şi aspecte

sociale



Promovarea ocupării durabile şi de calitate a forţei de muncă şi

sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;

Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei

forme de discriminare;

Investiţii în educaţie şi formare profesională, pentru dezvoltarea

competenţelor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii;

Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor

interesate şi o administraţie publică eficientă;

Infrastructură



Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor din

infrastructurile reţelelor importante;

Resurse

Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon în

toate sectoarele;

Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi

gestionarea riscurilor;

Conservarea şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a

resurselor;

Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor din

infrastructurile reţelelor importante;

Guvernare



Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor

interesate şi o administraţie publică eficientă. Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014 - 2020

1.3 Cadrul strategic regional

Pentru a evidenţia relaţia dintre situaţia reală şi potenţialele direcţii de dezvoltare,

prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, aşa cum apar ele în

documentele de planificare ale regiunii Sud - Est:

Conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, revizuită (2006)

„dezvoltarea durabilă” înseamnă satisfacerea necesităţilor generaţiilor prezente, fără a

compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Acest obiectiv

general al Uniunii Europene, care-i guvernează toate politicile şi activităţile, se referă la

„menţinerea capacităţii Pământului de a susţine viaţa în toată diversitatea ei şi este fundamentat

pe principiul democraţiei, egalităţii dintre sexe, solidaritate, respectul faţă de lege şi faţă de

drepturile fundamentale, inclusiv libertatea şi egalitatea de şanse pentru toţi. Dezvoltarea

durabilă îşi propune îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii şi a bunăstării pe Pământ, atât

pentru generaţiile prezente, cât şi pentru cele viitoare”.

În acest scop, atât la nivel european, naţional, regional, judeţean cât şi local trebuie

promovată o economie dinamică, care să asigure locuri de muncă şi un înalt nivel de educaţie,

ocrotirea sănătăţii, coeziune socială şi teritorială şi protecţia mediului, într-o lume sigură, care

respectă diversitatea culturală.

O societate durabilă este o societate care satisface nevoile generaţiei contemporane, nu

compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi, şi în care fiecare

individ are oportunitatea de a se dezvolta în libertate, într-o societatea echilibrată şi fiind în

armonie cu mediul ce îl înconjoară.



Institutul Naţional de Statistică, autorul studiului, „Structura ocupaţională şi reflectarea

acesteia în veniturile şi cheltuielile populaţiei din Regiunea Sud-Est - prezent şi perspective”,

prevede că, în intervalul de prognoză 2011 – 2020, toate sectoarele economice vor contribui

pozitiv la susţinerea creşterii reale a produsului intern brut din regiunea Sud – Est. Se va aprecia

totodată faptul că sectorul construcţiilor va reprezenta sectorul cel mai dinamic al economiei

regionale, iar pentru sectorul serviciilor se va prognoza un ritm mediu anual de creştere pentru

perioada 2011 – 2020, de 5,2%, superior mediei naţionale, estimate la numai 4,3%. Pentru

valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat un ritm mediu anual de creştere în intervalul 2011

– 2020 de 4,2%, faţă de o medie naţională de 4%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă,

susţine studiul, se va înscrie pe un trend ascendent, astfel încât în anul 2020 va ajunge la 64,4%,

reducându-se diferenţa faţă de rata de ocupare la nivel naţional, regiunea Sud – Est îmbunătăţindu-

şi şi poziţia în topul regiunilor. Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie în Regiunea Sud -

Est se estimează să crească, în 2020 faţă de 2010, cu aproape 65% (de la 2030 lei la 3344 lei),

comparativ cu veniturile medii lunare pe o gospodărie la nivel de ţară, care se estimează să crească

cu 59% (de la 2304 lei, la 3661 lei). Studiul arată, de asemenea, că ponderea veniturilor totale ale

Regiunii Sud – Est, în cea a veniturilor pe total ţară, va creşte cu 3,2 puncte procentuale, de la 88,1

% în anul 2010 la 91,3% în anul 2020.

România a propus în Acordul de Parteneriat o serie de intervenţii concepute, în mod

combinat, pentru a aborda principalele provocări şi nevoile de dezvoltare identificate, cu scopul de

a asigura utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile.

Tabelul nr. 4 Principalele programe de care va beneficia România în perioada 2014 - 2020, cu

excepţia celor din cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană

Program Fonduri Europene

Structurale şi de Investiţii Alocare financiară (euro)

Program Operaţional

Infrastructura Mare

Fondul European de

Dezvoltare Regională 2.483.527.507

Fondul de Coeziune 6.934.996.977

Program Operaţional Capital

Uman Fondul Social European 4.220.844.429

Program Operational

Capacitate Administrativă Fondul Social European 553.191.489

Programul Operaţional

Competitivitate Fondul Social European 1.329.787.234

Program Operaţional Asistenţă

Tehnică

Fondul European de

Dezvoltare Regională 212.765.960

Program Operaţional Regional Fondul European de

Dezvoltare Regională 6.700.000.000

Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală

Fondul European Agricol

pentru Dezvoltare Rurală 8.015.663.402

Iniţiativa „Locuri de muncă

pentru tineri”

Iniţiativa pentru angajarea

tinerilor (YEI) 105.994.315

Programul Operaţional

Ajutorarea Persoanelor

Defavorizate

Fondul European pentru

cele mai Defavorizate

Persoane

518.838.875

Programul Operaţional Pescuit

şi Afaceri Maritime

Fondul European pentru

Pescuit şi Afaceri Maritime 168.421.371

Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020



Recomandările UE privind dezvoltarea teritorială într-o abordare integrată

Dispoziţiile comune propuse de Comisie introduc noi instrumente de integrare care pot fi

utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor teritoriale la faţa locului, stabilind o legătură între

obiectivele tematice identificate în cadrul contractelor de parteneriat şi al programelor operaţionale

şi dimensiunea teritorială: Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii

(articolele 32, 33 din Reg (UE) 1301/2013), Investiţiile Teritoriale Integrate (art. 36 din Reg (UE)

1301/2013) şi Dezvoltarea Urbană Durabilă (art. 7 din Reg. (UE) 1301/2013). Pentru perioada

2014 – 2020, Comisia Europeană a promovat o politică de consolidare a programelor iniţiate în

perioadele anterioare atât în domeniul Cercetării şi Inovării – prin programul Orizont 2020, în

domeniul educaţiei, prin Erasmus +, cât şi în politica socială şi a locurilor de muncă, prin

Programul „Program for Employment and Social Innovation (EaSI)”.

Tabelul nr. 5 Principalele programe intercomunitare

Nr

crt

Denumire program 2014

- 2020 Corelare cu programele 2007 - 2013

1.

2.

Fondul pentru Azil şi

Migraţie

Fondul pentru Securitate

Internă

Trei instrumente financiare administrate de Direcţia

Generală Afaceri Interne: Fondul European pentru

Refugiaţi, Fondul pentru Frontierele Externe, Fondul

European de Returnare, Programul „Prevenirea şi

combaterea infracţionalităţii”, Programul „Prevenirea,

pregătirea şi gestionarea consecinţelor terorismului”;

3 Programul privind

Protecţia Cosumatorului

Politica privind Protecţia Cosumatorului;

4

Programul pentru

competitivitatea

întreprinderilor şi a IMM-

urilor (COSME)

Programul pentru Competitivitate şi Inovare (CIP).

Grup ţintă: antreprenori, autorităţile din ţările membre

şi cetăţenii care doresc un statut independent.

5 Europa Creativă Programul Cultura - Programul MEDIA

6

Programul pentru

Ocuparea Forţei de Muncă

şi Inovare Socială (EaSI)

Grupează trei programe: PROGRESS (Programul

pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială)-

EURES (Servicii europene pentru ocuparea forţei de

muncă) · Instrumentul de microfinanţare PROGRESS

Instrumentul de microfinanţare pentru start-upurile

microantreprenorilor - EURES: doar activităţi

transnaţionale. Activităţile naţionale şi transfrontaliere

sunt finanţate prin ESF (Fondul Social European);

7

Erasmus +

Combină Programul de învăţare - Justiţia Civilă- -

Daphne III, · Programul „Prevenirea şi informarea cu

privire la consumul de stupefiante”, · Secţiunile

„Antidiscriminare şi diversitate” şi „Egalitate între

femei şi bărbaţi” din cadrul programului PROGRESS

pe tot parcursul vieţii (Erasmus, Leonardo da Vinci,

Comenius, Grundtvig), programul „Tineretul în

acţiune” şi cinci programe de cooperare internaţională

(Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink şi programul

de cooperare cu ţările industrializate).

Sunt suportate trei tipuri de acţiuni: · Mobilitatea

individuală · Cooperare şi Inovare · Reforma sistemului

educaţional Componente propuse: · Educaţie şi formare

profesională · Sport (inovaţie majoră · Tineri;

8 Europa pentru cetăţeni Europa pentru cetăţeni;



9 Sănătate pentru creştere

economică

Sănătate publică;

10

Orizont 2020

Grupează programele: · FP7 (PC7- al şaptelea program

cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică) · CIP

(IEE- Energie inteligentă pentru Europa/ ICT-

Tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor/Eco-inovare)

Set comun de regulamente · Reducerea sarcinilor

administrative · Integrare prin Cercetare şi Inovare ·

Rata de refinanţare ar putea ajunge la 100%;

11

Program de Justiţie

Programul Drepturi

fundamentale şi Cetăţenie

Justiţia Civilă, · Daphne III, · Programul „Prevenirea şi

informarea cu privire la consumul de stupefiante”, ·

Secţiunile „Antidiscriminare şi diversitate” şi „Egalitate

între femei şi bărbaţi” din cadrul programului

PROGRESS;

12

LIFE

LIFE+· Crearea noului sub-program „Acţiune pentru

climat” · Crearea noului sub-program „Acţiune pentru

climat” · Proiecte integrate.

13

Iniţiativa privind ocuparea

forţei de muncă în rândul

tinerilor

Sprijinirea tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi

nu urmează niciun program educaţional sau de formare

în regiunile Uniunii Europene care au rata şomajului în

rândul tinerilor mai mare de 25%.

Pentru România, fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai

importante instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităţilor regionale, precum şi

pentru promovarea creşterii economice la nivel teritorial, consolidarea competitivităţii, creşterea şi

diversificarea locurilor de muncă, obiective de referinţă la nivelul Uniunii Europene. Cadrul

strategic la nivel european şi naţional influenţează documentele strategice şi programatice la nivel

administrativ regional şi local. Astfel, este esenţial ca oraşul Hîrşova, inclusiv prin abordarea de

dezvoltare integrată, să ia în considerare aceste ţinte şi să reliefeze modalităţile prin care eforturile

comunităţii locale pot contribui la îndeplinirea acestora.

1.4 Priorităţi de dezvoltare regionale

O regiune este o suprafaţă în cadrul spaţiului economic naţional, suficient de

cuprinzătoare din punct de vedere structural pentru a funcţiona independent, fără a neglija totuşi

faptul că ea are în mod inevitabil strânse legături cu restul economiei1.

Datorită complexităţii direcţiilor de abordare a noţiunii de regiune, există în mod evident

mai multe perspective de abordare, ce au un caracter complementar. Există în primul rând o

definiţie dată de Consiliul Europei, conform căruia regiunea este „un interval de dimensiune

medie, susceptibil de a fi determinat geografic şi care este considerat ca omogen”.2

O astfel de perspectivă identifică legătura între dimensiunea unui teritoriu şi omogenitatea

populaţiei cuprinsă în acest teritoriu.

În România, cadrul privind dezvoltarea regională se supune prevederilor legii numărul

315/28.06.2004, cu modificările şi completările ulterioare. Prin această lege sunt statuate

principiile care stau la baza politicii de dezvoltare regională, acestea fiind subsidiaritatea,

descentralizarea şi parteneriatul. În România există 8 regiuni de dezvoltare, fiecare dintre acestea

fiind compusă dintr-un număr de 5 - 7 judeţe (excepţie făcând Regiunea Bucureşti – Ilfov). 1 Constantin Delia Luminița, Economie și Politici Regionale, Centrul de Studii Europene – Universitatea Alexandru

Ioan Cuza, 2010, p.3 2 http://ec.europa.eu/



Regiunea de dezvoltare Sud – Est cuprinde un număr de 6 judeţe: Galaţi, Vrancea, Buzău,

Brăila, Constanţa şi Tulcea. Pentru a fi abordate necesităţile de dezvoltare regională, într-un mod

integrat, a fost elaborată o strategie de dezvoltare pentru întreaga Regiune Sud – Est.

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est este acela de a promova

dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să devină o

regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului de

mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de

muncă şi creşterea semnificativă a PIB-ului regional până în 2020, până la 90% din media

naţională.

Obiective specifice de dezvoltare a Regiunii Sud-Est pentru perioada 2014-2020

OS 1: Creşterea atractivităţii şi competitivităţii zonelor urbane, promovând modernizarea

infrastructurii din mediul urban, conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului

istoric şi cultural şi îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane;

OS 2: Îmbunătăţirea accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii în regiune, prin crearea unui sistem

multimodal de transporturi, bazat pe principiile durabilităţii, inovării şi securităţii, capabil să

asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică

deosebită a regiunii, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a regiunii la sistemele teritoriale

învecinate, pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, a persoanelor şi a informaţiilor,

asigurând un standard european al infrastructurilor;

OS 3: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice

şi sociale intra şi interregionale, presupunând stimularea dezvoltării întreprinderilor şi a

productivităţii întreprinderilor, utilizarea de produse şi de procese inovative, crearea condiţiilor

favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente, prin

dezvoltarea serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin sprijinirea creşterii economice a

sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, precum şi prin creşterea ratei de ocupare a forţei de

muncă;

OS 4: Creşterea atractivităţii regiunii ca destinaţie turistică, prin promovarea turismului regional

integrat, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice şi prin creşterea calităţii

serviciilor turistice oferite;

OS 5: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural prin crearea/modernizarea

infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de

prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă

şi de creştere a calităţii vieţii;

OS 6: Crearea condiţiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea resurselor, prin creşterea

eficienţei energetice şi prin exploatarea potenţialului regional pentru producţia de energie din surse

regenerabile;

OS 7: Creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de formare profesională,

asigurând o calitate crescută a serviciilor de educaţie şi de formare profesională, adaptate la noile

cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o infrastructură şi dotări îmbunătăţite; promovarea incluziunii

sociale şi combaterea sărăciei prin creşterea calităţii serviciilor sociale, de sănătate şi susţinerea

activităţilor specifice economiei sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor;

OS 8: Modernizarea sectorului agricol şi piscicol şi diversificarea activităţilor rurale cu activităţi

complementare agriculturii şi pisciculturii pentru creşterea calităţii vieţii în zonele rurale, prin

dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală;

OS 9: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în administraţia

publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivel regional

şi local;

OS 10: Intensificarea cooperării transfrontaliere terestre şi maritime, prin valorificarea durabilă a

potenţialului uman, material şi a resurselor de mediu existente în zonele de graniţă.



1.5 Priorităţi de dezvoltare şi domeniile de intervenţie ale Regiunii Sud-Est pentru perioada

2014 – 2020

Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă integrată

Domeniu de intervenţie 1: Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului

cultural şi natural în vederea creşterii atractivităţii regiunii;

Domeniu de intervenţie 2: Modernizarea infrastructurii din mediul urban;

Domeniu de intervenţie 3: Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane.

Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel regional

Domeniu de intervenţie 1: Construcţia/reabilitarea infrastructurii de transport;

Domeniu de intervenţie 2: Dezvoltarea transportului maritim/fluvial inclusiv pe distanţe scurte,

atât pentru mărfuri, cât şi pentru pasageri.

Prioritatea 3. Îmbunătăţirea competitivităţii economiei regionale, în contextul promovării

specializării economice inteligente

Domeniu de intervenţie 1: Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului;

Domeniu de intervenţie 2: Creşterea competitivităţii firmelor.

Prioritatea 4. Îmbunătăţirea calităţii turismului la nivel regional

Domeniu de intervenţie 1: Promovarea turismului regional integrat (turism de agrement, turism

ştiinţific, educaţional, turism pentru vânătoare şi pescuit, turism balnear şi de tratament, turism

cultural, turism enologic şi gastronomic etc.);

Domeniu de intervenţie 2: Înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice.

Prioritatea 5. Conservarea şi protecţia mediului înconjurător

Domeniu de intervenţie 1: Construcţia şi modernizarea sistemelor de infrastructură de apă şi de

apă uzată;

Domeniu de intervenţie 2: Extinderea şi modernizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor, cât şi

reabilitarea siturilor contaminate industrial;

Domeniu de intervenţie 3: Crearea sistemului de gestiune şi control al factorilor de mediu şi

intervenţii în situaţii de urgenţă;

Domeniu de intervenţie 4: Protejarea biodiversităţii şi alte acţiuni de protecţia mediului.

Prioritatea 6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile

Domeniu de intervenţie 1: Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din sectorul rezidenţial (a

locuinţelor);

Domeniu de intervenţie 2: Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din sectorul public.

Prioritatea 7. Îmbunătăţirea calităţii în domeniile educaţie, sănătate şi incluziune socială

Domeniu de intervenţie 1: Creşterea calităţii învăţământului, inclusiv prin dezvoltarea

infrastructurilor de educaţie şi formare;

Domeniu de intervenţie 2: Acţiuni în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite în domeniul

sănătăţii;

Domeniu de intervenţie 3: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;

Domeniu de intervenţie 4: Sprijin pentru regenerarea economică a zonelor sărace, identificate cu

risc de excluziune.

Prioritatea 8. Valorificarea superioară a resurselor din mediul rural şi modernizarea

economiei rurale

Domeniu de intervenţie 1: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor din zona rurală, inclusiv

în sectoarele non-agricole;

Domeniu de intervenţie 2: Valorificarea resurselor din sectorul piscicol şi îmbunătăţirea calităţii

zonelor piscicole;

Domeniu de intervenţie 3: Dezvoltarea localităţilor rurale, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Prioritatea 9. Îmbunătăţirea resurselor umane la nivelul regional, în contextul specializării

regionale inteligente



Domeniu de intervenţie 1: Promovarea măsurilor active de ocupare şi sprijinire a mobilităţii forţei

de muncă;

Domeniu de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică.

Prioritatea 10. Promovarea cooperării transfrontaliere şi interregionale

Domeniu de intervenţie 1: Acţiuni în vederea îmbunătăţirii mobilităţii şi creşterea competitivităţii

interregionale şi a zonei de frontieră;

Domeniu de intervenţie 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi

pregătirea pentru situaţii de urgenţă în regiunile transfrontaliere;

Domeniu de intervenţie 3: Promovarea activităţilor care încurajează interacţiunea între

comunităţile din zonele de graniţă (acţiuni de tip people to people).3

Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în programul naţional şi regional

de dezvoltare, Primăria oraşului Hîrşova îşi va desfăşura activitatea în următoarele direcţii:

1. Identificarea programelor de finanţare naţionale şi externe şi depunerea de proiecte în vederea

atragerii de resurse financiare în zonă.

2. Înfiinţarea unor zone economice pentru crearea de întreprinderi care să absoarbă forţa de muncă

existentă pe piaţă.

3. Atragerea de investitori şi a altor localităţi în programe de dezvoltare cu beneficii pentru toţi

partenerii implicaţi.

4. Investiţii în infrastructură care să permită deschiderea zonei.

5. Valorificarea resurselor naturale (piatră de calcar, izvoare termale, terenuri agricole, Dunărea cu

ostroavele sale), a potenţialului turistic cultural-istoric (Ţelul Eneolitic, Cetatea Carsium, zone cu

vestigii arheologice şi rezervaţiile naturale), a celui de agrement (pescuit, vânătoare, sporturi

nautice) şi utilizarea forţei de muncă disponibilă.

Dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova prin cele trei abordări economică, ecologică,

socio-culturală, e considerată ca reper de prezenta strategie şi va ţine cont de necesitatea

implementării unor măsuri menite să contribuie la creşterea valorilor indicatorilor oraşului Hîrşova

şi de corelarea cu obiectivele strategiilor din teritoriu.

1. Abordarea economică este cea care reprezintă motorul de dezvoltare al comunităţii

locale. Autoritatea Publica Locală (APL) are instrumente limitate pentru intervenţia directă asupra

mediului economic al comunităţii, dar se poate remarca o cu totul altă situaţie în ceea ce priveşte

intervenţia indirectă. Astfel, prin deciziile strategice şi acţiunile APL pot fi create condiţii

favorabile evoluţiei mediului economic local. De asemenea, deloc de neglijat, este şi stabilirea

liniilor strategice de dezvoltare ale comunităţii locale. Rolul principal al APL, pe lângă cel de

administrare eficientă a resurselor locale, este de a trata vizionar priorităţile locale, strategia, şi de

a proiecta în viitor direcţiile de dezvoltare favorabile comunităţii pe care o reprezintă.

Responsabilitatea ce derivă din această componentă a activităţii APL este amplificată de existenţa

unor condiţii economice dificile sau de lipsa de predictibilitate a condiţiilor economice generale,

de cele mai multe ori independente de acţiunile APL.

2. Abordarea ecologică pe care fundamentăm strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova

are ca principală sursă poziţionarea geografică, resursele şi nevoia de gestionare eficientă a

acestora, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim, iar efectele în plan economic să fie

maxime. Este cu siguranţă necesară menţinerea unui echilibru permanent între abordarea

economică şi cea ecologică. Suplimentar faţă de trecut, când era o practică obişnuită să fie

sacrificate resurse importante doar pentru beneficii economice de moment, rolul APL a fost

redefinit, iar conceptele de dezvoltare remodelate. De cele mai multe ori şi costurile asociate

acestui nou tip de abordare sunt mai mari, iar responsabilitatea identificării, atragerii şi gestionării

acestora revin tot APL.

3 http://www.adrse.ro/ Documente/Planificare/PDR/2014/Strategia.RegSE.2014.pdf



Abordarea ecologică, în cazul elaborării strategiei pentru oraşul Hîrşova este una

transversală, ce induce influenţe pe toate celelalte paliere datorită specificului local. Patrimoniul

natural existent reprezintă o valoare inestimabilă nu doar la nivel local, ci şi la nivel naţional şi

european, fiind parte integrantă a valorilor la nivel mondial.

3. Abordarea socio-culturală a demersului nostru este influenţată de specificul local şi,

putem spune fără să exagerăm, şi de tradiţiile în acest domeniu. Zona în ansamblu a oraşului

Hîrşova reprezintă un model multicultural şi multietnic.

În continuare urmează radiografia oraşului Hîrşova din perspectiva resurselor, a dezvoltării

economice și a capitalului social. Evaluarea localităţii s-a efectuat şi printr-o cercetare de teren ce

a constat în aplicarea unui chestionar pe un eşantion de localnici în vederea aprecierii percepţiilor

acestora privind comunitatea, condiţiile de habitat şi posibilitatea de dezvoltare economică a

oraşului.

Pe baza studiului şi a profilului economico-social al zonei, echipa de proiect a efectuat

analiza SWOT a oraşului şi a sintetizat viziunea şi misiunea oraşului Hîrşova şi a cuantificat în

cadrul strategiei de dezvoltare locală direcţiile strategice şi domeniile prioritare de acţiune pentru

următorii 9 ani. Strategia de dezvoltare urmăreşte, ”Dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării

comunitãţii locale în ansamblul ei.”

Capitolul II

ISTORICUL ORAŞULUI HÎRŞOVA

Sunt nenumărate cercetări arheologice desfăşurate în zona Hârşovei, ale căror puncte de

cercetare au dus la concluzia că în această parte a Dobrogei există suficiente dovezi pentru a se

demonstra existenţa unor comunităţi umane din vechi timpuri.

Puţine sunt locurile din Dobrogea - acest ţinut încărcat de istorie - care să prezinte o

dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi până în prezent, cum întâlnim la Hîrşova.

Hîrşova este o localitate cu vechime de şapte milenii. În partea de sud-est a localităţii, pe

malul Dunării, se găseşte o aşezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei ridicături de cca. 12

m ca urmare a distrugerii şi refacerilor succesive a locuinţelor din lut. Cercetările de aici au

identificat o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului şi

creşterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunităţi de pe

spaţii mult mai îndepărtate. Pe vatra localităţii se găsesc mai multe aşezări de epoca bronzului şi

fierului. În antichitate, comunităţile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au

aflat în strânsă legătură cu oraşele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria şi Tomis, cu

deosebire). Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua

jumătate a secolului I p. Chr. s-a clădit fortificaţia cunoscută în izvoarele romane cu numele

Carsium (un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă şi

numele de astăzi, slavizat, al localităţii).

În privinţa originii numelui oraşului Hîrşova există mai multe ipoteze, bine susţinute de

autorii lor. Vasile Bogrea arată în lucrarea, Întâiul Congres al filologilor români” (p. 32, 1926) că

numele de Hîrşova derivă indirect din Carsium, care în limba latină înseamnă pietroasă, stâncoasă,

configuraţia terenului pe care este aşezată cetatea confirmând acest lucru.

În altă lucrare, „Pod peste Dunăre la Hîrşova” (p. 5, 1913), A. Anastasiu arată că originea

numelui de Hîrşova este daco – getică. Dacii sub Burebista au construit cetatea şi au numit-o

Karsova, nume transformat de romani în Carsium, de slavi în Cîrsova şi de români în Hîrşova.

Vasile Pârvan analizând originea numelui Capidavei (prin extensie şi al cetăţii Carsium)

avansează ideea că provine de la numele tribului Carsi, care în traducere etimologică înseamnă

plugari (lucrarea, Getica”, Bucureşti, 1982, pg. 152).



Tradiţiile localnicilor indică o origine mai recentă, din vremea ocupaţiei turceşti. Numele

Hîrşova derivă, conform acestei tradiţii de la hîrsîz – ava, care în limba turcă înseamnă Valea

Hoţilor. Această denumire i-a fost dată din cauza faptului că localnicii obişnuiau să fure vite de la

păstorii ardeleni care poposeau la acest vad al Dunării, furturi anchetate de autorităţile turceşti.

Cercetările arheologice au scos la iveală urme, materiale care pun în lumină o convieţuire

neîntreruptă de comunităţi umane a căror zone încep în paleoliticul superior. Cel mai bine

reprezentate sunt culturile neolitice care se derulează aproape didactic în straturile tell-ului de la

Hîrşova şi care reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei

perioade, nu numai din Dobrogea ci şi din ţară.

Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile, materiale aparţinând epocii metalelor îşi fac

prezenţa în perimetrul oraşului Hîrşova prin câteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte)

fiind suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe această vatră. Creatorii

acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcţi ai poporului român, una din cele mai puternice

forţe politico-militare ale lumii vechi.

Întemeierea cetăţilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim avea să influenţeze

pozitiv dezvoltarea economico - socială a geţilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a

facilitat schimburi materiale şi culturale între civilizaţia elenă – cea mai dezvoltată în acea vreme

- şi cea getică în plin proces de afirmare.

Pentru Hîrşova, perioada greco – elenistă este reprezentată de existenţa cetăţii Histria care

facilita difuzarea produselor greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării.

Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu

spiritul lor practic, romanii şi-au dat seama încă de la început de importanţa strategică a acestor

locuri şi, în vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost construită din piatră şi cărămidă o

puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existăt mai înainte cea getică, cunoscută sub

numele de Carsium – în prezent oraşul Hîrşova.

Sunt atestate reconstrucţii din timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Justinian din

secolele IV-VI p. Chr. Din a doua jumătate a secolului al VII-lea, după aşezarea bulgarilor la sud

de Dunăre se întrerup contactele cu lumea răsăriteană. Abia în secolul al X-lea bizantinii revin la

Dunăre şi reconstruiesc vechile fortificaţii, între care şi pe cea de la Carsium. Este posibil ca în

secolul al XIII-lea aşezarea să fi fost sub administraţie genoveză. În secolul al XIV-lea, în timpul

lui Mircea cel Bătrân, intră în componenţa Țării Româneşti. Între secolul al XV-lea şi prima parte

a secolului al XIX-lea este fortificaţie otomană. Oraşul cunoaşte o mare înflorire. La 1651 Evlia

Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar şi era apărat de un zid de

3000 paşi. Cu puţin timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care

se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii

ardeleni care construiesc oraşul modern. Centrul acestuia se află pe malul Dunării. În jurul portului

se construiesc prăvălii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o şcoală monumentală şi o

biserică pe măsură. Şcoala a adăpostit şi un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei.

Tocmai din pricină că şi în timpurile noi, din cauza poziţiei sale fireşti, cu totul

excepţionale dominând pe o mare distanţă cursul Dunării şi câmpia dacică, Hîrşova a fost

fortificată, cetatea antică a suferit foarte mult, ea fiind întrebuinţată de fiecare nou stăpân al ei ca

simplă carieră de piatră şi, deci, atâtea şi atâtea monumente antice păstrate în zidurile ei au fost

complet distruse, mai ales pe vremea turcilor.

Acesta este motivul că în ce priveşte Capidava, chiar fără săpături sistematice, există

destule ştiri monumentale, însă din Carsium nu avem decât vreo cinci fragmente de inscripţii

latine şi vreo trei greceşti, care nu ne spun decât prea puţin asupra acestui centru antic.

Acelaşi caracter secundar îl au – în afară de unul singur – şi cele câteva fragmente nou

găsite în ultimul timp la cetate şi duse prin îngrijirea profesorului V. Cotovu la muzeul regional

din Hîrşova.



Foto: Vechiul oraş Hîrşova

În timpul primului război mondial oraşul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au făcut

şi în al doilea război mondial. Epoca regimului comunist a marcat începutul decăderii oraşului.

Dintr-un centru al comerţului cu cereale, centru administrativ şi judecătoresc, a fost reclădit cu o

nouă identitate. Au fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter

meşteşugăresc. Lipsit de resurse, oraşul a decăzut. Mulţi locuitori au migrat spre oraşele învecinate

(Tulcea, Constanţa, Slobozia). În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice

din partea centrală a oraşului, lăsate special în ruină, au fost demolate şi s-au construit blocuri. În

vecinătate s-a ridicat şi o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de sârmă şi

cabluri care funcţionează şi parţial un şantier naval ruginit astăzi.4

Indiferent care din ipotezele prezentate mai sus sunt exacte, cert este că acest teritoriu pe

care se găseşte oraşul Hîrşova a fost locuit din vremuri străvechi.

Cetatea are o istorie zbuciumată fiind deseori distrusă de repetatele invazii ale popoarelor

barbare ce atacau necontenit acest bastion înaintat al Imperiului Roman şi anume Dobrogea, în

toată perioada secolelor IV şi V când Imperiul trece printr-o puternică criză. Distrusă de goţi,

ocupată de huni, refăcută în timpul lui Justinian, ea este mereu implicată în marile momente ale

istoriei din perioada bizantină.

Va rezista atacurilor pecenegilor şi cumanilor, va cunoaşte pustietoarea invazie tătară şi

iarăşi o găsim prezentă în vremea lui Mircea cel Bătrân, constituind unul din principalele puncte

întărite din teritoriul dintre Dunăre şi Mare al marelui voievod.

Ocupând Dobrogea, turcii folosesc cetatea Hîrşovei în cadrul sistemului lor de fortificaţii

de la graniţa de nord a Imperiului Otoman şi în vremea otomană cetatea avea să fie implicată în

marile convulsii ale istoriei acelor vremi; pe aici s-a retras Iancu de Hunedoara după nefasta

bătălie de la Varna (1444); pe aici au trecut oştenii lui Vlad Ţepeş în marea acţiune militară a

domeniului muntean din vara anului 1462; a cunoscut efectul devastator al tunurilor armatelor

muntene ale marilor voievozi Mihai Viteazul, Radu Şerban şi Mihnea al III-lea; a fost implicată în

marile confruntări militare din secolele XVIII şi XIX dintre marile imperii: Rusia, Austria şi

Turcia. Amurgul cetăţii vine în 1829, când după pacea de la Adrianopol, o formidabilă explozie,

provocată de ruşi, pune capăt definitiv existenţei sale bimilenare.

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2r%C8%99ova#Istoric



Foto: Vechiul oraş Hîrşova

Aşezarea civică de la Hîrşova are o existenţă strâns legată de cea a cetăţii, ea supravieţuind

distrugerii ei, ajungând în perioada modernă un centru economic şi politic important, ce se va

dezvolta continuu îndeosebi după unirea Dobrogei cu România (1878) când, deşi a fost greu

încercată de marile conflagraţii ce au zguduit omenirea în prima jumătate a sec. XX, ca şi în alte

dăţi ea a renăscut ajungând astăzi, la început de mileniu III un oraş cochet, liniştit, cu o populaţie

de aproximativ 10.500 locuitori.

Situat pe locul în care la începutul secolului II e.n. se întemeia cetatea romanã CARSIUM,

oraşul poate fi recunoscut prin potenţialul său agricol – în special culturile de cereale şi creşterea

animalelor – prin potenţialul pescuitului în Dunăre şi bălţile din apropriere, dar şi prin activităţile

meşteşugăreşti susţinute cu câţiva ani în urmã – împletituri din răchită, ţesutul covoarelor,

construcţia de atelaje.

Activităţile industriale din perioada comunistă nefiind create şi consolidate pe baze

economice viabile s-au prăbuşit odată cu dispariţia pieţelor centralizate.

Schimbările care au avut loc în viaţa politică şi economică a ţării, de după decembrie 1989, au

determinat modificări structurale socio-economice de amploare şi asupra oraşului Hîrşova.

Capitolul III

EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL

3.1 Aşezare geografică

Oraşul Hîrşova care în antichitate se numea Carsium, este situat pe malul drept al fluviului

Dunărea, în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, la 10 Km de confluenţa Dunãrii cu braţul

Borcea.



Oraşul Hîrşova – amplasare geografică

Conform recensământului populaţiei din anul 2011, Hîrşova avea o populaţie de 9.642 de

locuitori.

Distanţa care îl desparte de reşedinţa de judeţ, oraşul Constanţa, este de 85 Km. La 100 km

spre Nord-Est se află oraşul Tulcea, la aproximativ 100 Km spre Nord-Vest se află oraşul Brăila

iar la 60 Km spre Vest se află oraşul Slobozia.

Oraşul Hîrşova se învecinează la Nord şi Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu

teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomiţei), la Vest

cu fluviul Dunărea (pe malul opus fiind Insulă Mare a Brăilei). Suprafaţa teritoriului este de

10.902 ha.

Oraşul Hîrşova este aşezat în partea de NV a judeţului Constanţa, la km. 253 şi pe DN 2A

(E 60). Statutul de port şi nod rutier, precum şi apropierea de aeroportul Constanţa-Mihail

Kogălniceanu, îi permite contacte cu toate localităţile din România şi Europa pe cale aeriana şi

rutieră. Este mărginit de dealuri cu înălţimea maximă de 88,5 m. Suprafaţa sa, deşi mică, îmbină

elemente de podiş şi luncă, cu caracteristicile de floră şi faună specifice.

Modalităţi de acces:

Oraşul este străbătut de DN 2A, E60. De la Hîrşova se porneşte către judeţul Tulcea prin

DN 22A, iar de comunele limitrofe este legat prin drumuri judeţene, toate asfaltate.

Oraşul Hîrşova a fost un important centru comercial unde se perindau atât nave de

mărfuri cât şi de persoane, în prezent nu mai există nici măcar un ponton pentru acostarea

eventualelor nave ce tranzitează Dunărea.

3.2 Suprafaţa

Situat în extremitatea nord-vestică a judeţului Constanţa, pe malul drept al Dunării, în aval de

confluenţa Dunării vechi cu braţul Borcea, oraşul Hîrşova are o suprafaţă de 10182 ha din care:

intravilan = 511,04 ha

- vatra orașului Hîrșova = 406,99 ha;

- trupuri izolate = 59,11 ha;

- vatra sat Vadu – Oii = 44,11 ha;

extravilan = 9670,96 ha.

Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi satul Vadu-Oii, situat la 10 Km

Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii.

Intravilanul actual al unităţii teritorial administrative este cel prevăzut în Legea Fondului

Funciar nr 18/1991 actualizată în 2016, la care s-au adăugat suprafeţele introduse în intravilan

ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuinţe.



3.3 Echiparea teritoriului

Suprafaţa intravilană a oraşului – 511,04 ha

Suprafaţa spaţiilor verzi – 7,20 ha

Lungimea străzilor orăşeneşti – 39 km

Lungimea străzilor modernizate – 34 km

În urma inventarierii reale a spaţiilor verzi din oraşul Hîrşova, rezultă că suprafaţa totală de

spaţii verzi în localitate este de 7,20 ha, după cum urmează:

Zona Port Hîrşova - suprafaţa de 4567 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101112

Zona Port Hîrşova - suprafaţa de 2594 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101110

Zona Băncii B.R.D. - suprafaţa de 1910 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101108

Zona Centru de bătrâni - suprafaţa de 1.125 mp

Zona Geamie - suprafaţă de 527 mp

Zona Loto-Prono - suprafaţa de 525 mp

Zona Monumentul eroilor - suprafaţa de 744 mp

Zona sediu Primărie - suprafaţa de 1.352 mp

Aliniamente stradale - suprafaţa de 3.750 mp

Zona Casa de cultură - suprafaţa de 2.490,12 mp

Zona Liceul teoretic, Ioan Cotovu” - suprafaţa de 1.480 mp

Zona Spital orăşenesc Hîrşova - suprafaţa de 7.861,12 mp

Str. Decebal - suprafaţa de 665,50 mp

Str. Traian - suprafaţa de 1.922,00 mp

Str. Vadului - suprafaţa de 1.799,31 mp

Str. Revoluţiei - suprafaţa de 3.270,00 mp

Str. Lunei - suprafaţa de 74,00 mp

Suprafeţele degradate ce vor fi transformate în spaţii verzi sunt:

Zona Port - str. Prospectul Dunării aproximativ - 3000 mp

Zona blocuri - bl. 36A, bl. 36B, bl. 36C - aproximativ - 2000 mp

Zona blocuri ANL - str. Căşăriei - aproximativ - 5000 mp

Zona blocuri Soveja - str. Plantelor - aproximativ - 2000 mp

Zona intersecţie str. Plantelor cu str. Căşăriei - aproximativ - 3500 mp

3.4 Relief

Oraşul Hîrşova prezintă un patrimoniu natural - geologic şi peisagistic de importanţă

mondială, care formează un ansamblu unic în ţară şi în Europa.

Structurogeneza dealurilor Dobrogei, începută încă din Proterozoic (acum 1,7 – 1,8

miliarde de ani), când a fost definitivat soclul sud-dobrogean, s-a încheiat imediat după mişcările

chimerice (acum 140 – 150 milioane ani), timp în care şi ţinuturile dobrogene au devenit stabile,

intrând în regim de cratogen.

În tot acest mare interval de timp, datorită fragmentării şi mişcărilor tectonice verticale,

teritoriul Dobrogei a fost în mai multe faze total sau numai parţial acoperit de ape marine, când s-

au acumulat formaţiuni sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fiind mai mult sau mai puţin

faliate, dislocate sau ondulate.

Interacţiunea factorilor fizico-geografici a generat un peisaj natural, în general omogen, cu

o pondere însemnată a reliefului de deal şi podiş cu aspect mai vălurit în extremitatea estică a

oraşului.

Teritoriul este foarte interesant din punct de vedere geologic, reprezentând un adevărat

mozaic. La sud se află o cuvertură de loess şi calcarele jurasic aşezate pe un fundament de şisturi



verzi. În mare măsură, sedimentele calcaroase conţin urme ale vieţuitoarelor jurasice. În Dealul

Băroi, pe partea vestică, în vechea carieră, mai pot fi găsite încă fosile jurasice.

Răspândirea mare a calcarelor a favorizat apariţia în timp a numeroase forme carstice,

expuse etajat, pe mai multe nivele de carstificare - din jurasic, baremian, eocen şi sarmaţian,

devenite fosile. În peisajul dealurilor se evidenţiază interfluviile netede sau uşor ondulate şi

relieful carstic actual şi anteloessian, alcătuit din forme endocarstice - depresiuni carstice

endoreice, polii nedrenate, doline, lapiezuri, văi cu aspect de chei etc.

Asocierea solurilor cernoziomice, care sunt cele mai extinse în zonă, cu solurile mai puţin

evoluate, care ocupă cea mai mare parte din zona a favorizat o structură a fondului funciar

dominat de prezenţa terenurilor agricole cu peste 70%; restul aparţinând arbuştilor, pădurilor şi

altor folosinţe.

Harta reliefului - Încadrare la nivelul oraşului Hîrşova

Este remarcabilă frumuseţea peisajului natural, dar nu se poate aprecia pozitiv peisajul

cultivat. Frumuseţea peisajului, prezenţa siturilor natura 2000, graniţa cu fluviul Dunărea, oferă

mari oportunităţi turistice neexploatate şi care trebuiesc valorificate.

“Dealul Băroi”, în aval. Calcarele impregnate cu oxid de fier dau stâncii o imagine

spectaculoasă. Înălţimea adăposteşte unul din cele mai importante puncte fosilifere de pe linia

Dunării şi o aşezare hallstatt-iană cu necropola aferentă.



“Dealul Celea Mare”, în amonte. Face parte din suprafaţa protejată « Celea Mare -

Valea lui Ene » cu o suprafaţă de 54 ha. Aici sunt resturi ale pădurilor de foioase care acopereau,

în vechime, platoul Dobrogei Centrale.

“Celea Mică” – “Moşu şi Baba”, relicve ale dealurilor jurasice modelate de vânturi şi

ploi.

Izvoare termale

Apele termale de la Hîrşova fac parte dintr-un zăcământ mineral lung de cca 30 km, de-a

lungul unei falii care începe în stânga Dunării (Piua Petrei) şi merge până la Capidava.

Conform Buletinului de analiză din data de 25 mai 1990 emis de Institutul de Medicină

Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare medicală Bucureşti, aceste ape termominerale

sulfuroase, iodurate, bromurate, radioactive au proprietăţi terapeutice conferind posibilitatea

tratării unor afecţiuni ale aparatului locomotor - reumatism degenerativ şi inflamatoriu, disfuncţii

neurologice periferice - afecţiuni ginecologice, etc.

La vest de oraş s-au făcut mai multe foraje în anii 1960-1966 şi 1976. Apa acestor puţuri

poate fi folosită pentru a alimenta bazinele construite de autoritatea publică locală.

Zăcământul de apă termominerală este pus în evidenţă de forajele situate între malul

Dunării şi drumul dintre Vadu Oii şi DN 2A, la 2 km de oraş. Apa are o concentraţie superioară de

sulf şi H2S şi are curgere liberă într-un bazin de beton – ca amenajare minimă pentru utilizarea la

băi terapeutice. Temperatura acestor ape are cca. 42-52 grade Celsius şi un debit de 8 l/s. Apele

termominerale de aici sunt omologate asemănător celor de la Băile Herculane, putând fi utilizate

pentru cură balneară în bazele termale. Dacă aceste zăcăminte se întind şi în zona intravilanului,

mai ales pe partea de vest, s-ar crea premisele amplasării unei baze balneare chiar în intravilan, o

posibilitate de a pune în valoare calităţile apelor termominerale în condiţii economice mai

avantajoase. Deoarece apa din puţurile P2 şi P8 are urme de sulf, este de presupus că forajele

respective traversează stratul acvifer termomineral. Cel mai important corp de suprafaţă în zona

studiată este fluviul Dunărea, cu o lăţime în zona Hîrşova de aproximativ 380 m şi adâncime de 8

m.



Cercetătoarea Simona Bişboacă, din Bihor, descrie pe scurt principalele caracteristici

chimice ale apelor termale care se regăsesc şi în compoziţia apelor de la băile „Puturoasa“: „Apa

are o termalitate naturală ce ajunge până la 400-50

0 C. Este o apă oligominerală mezotermală. În

compoziţia apei intră susbstanţe precum calciul, sulful şi magneziul. Este foarte bună pentru

problemele reumatice, ginecologice, pulmonare, disfunctii tiroidiene “.

3.5 Peisaje biopedogeografice

În funcţie de condiţiile fizico-geografice, pe teritoriul oraşului Hîrşova sunt concentrate un

număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă,

silvostepă şi pădure sfârşind cu ecosistemele acvatice şi lacustre.

Specialiştii au grupat vegetaţia în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat, având

caracteristici distincte.

Vegetaţia acvatică, prezentă pe fluviul Dunărea, este reprezentată prin plante hidrofile

submerse şi plante cu frunze plutitoare:

plantele hidrofile submerse au fixate rădăcinile în nămol, ca de exemplu broscariţa

(Potamogetum crispus), mărarul (Potamogetum pectinatus), brădişul (Myriophyllum

sp), coada calului (Hippures vulgaris), ciuma apei (Elodea canadensis), etc.

plantele cu frunze plutitoare sunt reprezentate în special prin nufărul alb (Nimphea

albă), nufărul galben (Nimphea luteum), iarba broaştelor (Hydrocaharis

morsusranae), broscăriţa (Potamogetum natans), mătasea broaştei (Spyrogira sp),

alge (characee), etc.

Vegetaţia palustră, specifică sectoarelor mlăştinoase predominante de stufăriş format din

stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz.

Vegetaţia de uscat este reprezentată de pădurile de lunci constituite din sălcii (Sălix albă),

plop canadian (Plopus canadensis) şi arţar american (Acesnegunda), de pădurile de amestec

compuse din gorun (Quercus petraea) şi cer (Quercus cerris), uneori şi cu amestec de tei

(Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica), paltin (Acer platanoides), precum şi din pajişti

reduse ca suprafaţă.

Ţinutul se caracterizează printr-un fenomen de migraţie floristic deosebit de accentuat,

datorită particularităţilor climatice, tipurilor de sol şi prin situarea la confluenţa căilor de migraţie

unor elemente fitogeografice foarte variate.

Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puţine precipitaţii, nu mai mult de

400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C... - 5 °C,

iar vara poate ajunge până la 30...35 °C. Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri:

cernoziomuri, soluri cenuşii şi cafenii.



O mare varietate de specii de floră şi faună de pe teritoriul oraşului Hîrşova prezintă o

importanţă economică şi socială deosebită, având utilizări multiple în diferite sectoare de

activitate. Ca urmare, presiunea antropică asupra resurselor naturale de floră şi faună a crescut

considerabil.

Zona de luncă este caracterizată de vegetaţie higrofilă, dominante fiind typhaceae-ele

(stufuri).

Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este alcătuit din teren agricol pe care

vegetaţia este constituită de plantele de cultură. Terenurile inundabile separate de restul teritoriului

cu diguri de pământ, precum şi ostroavele care fac parte din teritoriul oraşului Hîrşova sunt

ocupate de pădure în care predomină plopul şi salcia.

Flora este dominată de graminee şi din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar

condiţii favorabile), dar şi din tufărişuri şi plante spinoase. Exemple: Avena sativa - ovăz, Salvia

officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vântului, etc.

Arborii şi arbuştii lipsesc din cadrul stepelor.

Zona stepei, cu limita superioară de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetaţie superioară

doar în locurile improprii culturilor pe fâşiile de păşuni.

Zona silvostepei ocupă spaţii reduse ca suprafaţă şi apare sub formă de pâlcuri izolate pe

versanţii văilor abrupte.

Aici există plante ierboase, porumbari şi tufe de păducel. Se pot întâlni o serie de plante

specifice regiunii: clopoţelul, garofiţa, cimbrişorul etc, precum şi vegetaţia specifică păşunilor:

cornul, şocul, măceşul. În poienile cu vegetaţie ierboasă se întâlneşte: păiuşul, sulfina, iar în unele

păşuni: firuţă, păpădia, pelinul, coada şoricelului, laptele cucului.

Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei întâlnim o varietate foarte mare

de vieţuitoare. Datorită acestor raporturi de interdependenţă răspândirea teritorială a vieţuitoarelor

urmează aproape fidel arealele de vegetaţie.

Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) şi spârcaciul (Otis tetrax),

declarate monumente ale naturii, prepeliţa (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),

lăcustarul (Sturnus roseus), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia

(Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), fisa de câmp (Anthus copestris)

şi prigoriile multicolore (Merops apiaster).

Păsările răpitoare îşi au şi ele reprezentanţii lor: şorecarul mare (Buteo rufinus),

acvila sudică (Aquila rapax orientalis), şorecarul încălţat (Buteo lagopus) şi eretele alb (Circous

macrourus).

Zona este traversată de milioane de păsări care trec pe aici spre şi dinspre nord-estul

Europei. Există aici nu numai un număr mare de specii, ci şi cel mai mare număr de exemplare de

păsări sălbatice din ţară. Lista păsărilor cuprinde 372 de specii: 95 dintre acestea se află pe

Directiva Păsărilor, iar dintre aceste 95 de specii în jur de 32 cuibăresc în zona. Păsările

caracteristice sunt potârnichea, graurul, uliul porumbar şi şerparul. La acestea se adaugă

guguştiucul şi vrabia. La venirea primăverii, speciile de păsări se înmulţesc, fiind prezente în zonă

şi barza, rândunica, lăstunul, cucul, pupăza. Iarna, în câmpurile satului îşi caută hrana stoluri mari

de gâşte sălbatice venite din regiunile mai reci ale Europei.

Printre speciile caracteristice stepei din zona oraşului Hîrşova se numără popândăul, cel

mai dăunător dintre rozătoare precum şi iepurele vânăt. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele

mic, şoarecele de câmp şi şobolanul cenuşiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de

stepă, dihorul pătat şi grivanul. Reptilele sunt reprezentate prin guşterul vărgat, şopârla de stepă şi

broasca ţestoasă dobrogeană. Dintre păsări amintim potârnichea, graurul, coţofana, uliul

porumbar, uliul şerpar, prepeliţa şi ciocârlia.

Faunistic, se înregistrează dominarea rozătoarelor şi a păsărilor, dar şi reptile reprezentate

prin guşterul vărgat, şopârlă de frunzar, etc. Alături de speciile de animale care sunt crescute în

gospodăriile populaţiei: bovine, ovine, caprine, porcine, păsări raţe, găini, gâşte, curci, creşte în

stare sălbatică fazanul, iepurele de câmp, porumbeii sălbatici.



În stepe, abundenţa hranei face fauna să fie bogată din punct de vedere al numărului de

indivizi şi nu al numărului de specii. În condiţiile actuale, de stepă puternic folosită pentru culturi

de cereale şi plante tehnice, predomină rozătoarele şi păsările, întrucât acestea s-au adaptat cu

uşurinţă la condiţiile create în urma transformării stepei în terenuri agricole. De aceea, în zonă,

mai numeroase sunt rozătoarele, reprezentate de hârciogi, popândăi, iepuri, orbeţi. Apar şi

insectivore precum ariciul şi liliacul.

Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de stepă, vulpea, nevăstuica. Dintre reptile găsim

şopârla de iarbă, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidoptere, coleoptere. Prezenţa lizierelor

de pădure, face să apară pe câmpuri şi căpriorul.

Pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: şarpe de apă, peşti importanţi pentru

pescuit (caras, crap, biban, şalău) şi numeroase păsări: chiriachite, pescăruşi, cormorani, stârci,

cufundaci, fugaci, gâşte, majoritatea oaspeţi de primăvară. Dintre mamiferele mai rar întâlnite

specifice: vulpea cărbunăreasă, pârşul de copac, jderul de piatră şi dihorul pătat.

Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezenţa unei avifaune bogate

reprezentate prin numeroase specii enumerate. Canaralele nordice au fost împrejmuite cu o perdea

de copaci în anii 1978-1979 şi astfel au fost incluse în trupul de pădure Langea-cantonul 5,

aparţinând Ocolului Silvic Hîrşova.

3.6 Zone protejate

Pe teritoriul localităţii se găsesc două rezervaţii: Canaralele din portul Hîrşova, cu valoare

peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos, două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte,

deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca. 2 km în amonte, o arie protejată pe care se mai

păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă.

Canaralele din Portul Hîrşova sunt înscrise pe lista monumentelor înca din 1943, și fac

parte din Aria protejată ,,Celea Mare- Valea lui Ene“. Aceste canarale, sunt situate în aval de

actualul port, pe malul drept al fluviului Dunărea, acolo unde şuviţele de apă ale fluviului încep să

se împletească pentru un scurt timp.

Zona a fost declarată Arie de Protecţie Speciala Avifaunistica prin Hotărârea de Guvern nr.

1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi se întinde pe o suprafaţă de

7.406 hectare.

Pe suprafaţa teritorială a sitului se află rezervaţia naturală Canaralele de la

Hîrşova (monument al naturii), abrupturi stancoase constituite din calcare atribuite

perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu

resturi fosile de spongieri şi corali.

În perioada jurasică pe teritoriul Hârşovei se afla o mare caldă, puţin adâncă, în care se

dezvolta o faună recifală, cu corali, spongieri şi amoniţi. Apele Dunării au făcut o secţiune prin

aceste calcare, săpând un relief spectaculos, care suscită admiraţia vizitatorilor. Legende populare

fac referire la aceste forme carstice, care pot fi admirate atât de pe uscat, cât şi de pe Dunăre.

Canaralele Hârşovei reprezintă vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul

judeţului.

Canaralele de la Hîrşova este o arie de protecţie specială avifaunistică - SPA (sit Natura

2000) Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală

(lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajişti naturale, păşuni, păduri de foioase, păduri în

tranziţie) ce adăposteşte şi asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii

de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege).

În arealul sitului este semnalată prezenţa mai multor păsări de pasaj, cu specii de: egretă

mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), cormorant mic (Phalacrocorax pygmeus)

sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo), pescăruş râzător (Larus ridibundus), stârc galben

(Ardeola ralloides), starc cenusiu (Ardea cinerea), lisita (Gallinula chloropus), tiganus (Plegadis

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spongieri

https://ro.wikipedia.org/wiki/Corali

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83s%C4%83ri_migratoare



falcinellus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), lopatar (Platalea leucorodia) sau barza

albă (Ciconia ciconia);

Specii cuibăritoare: vânturel de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picus

canus), dumbraveanca (Coracias garrulus), şerpar (Circaetus gallicus), acvilă pitică (Hieraaetus

pennatus), sfrâncioc-roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra),

ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoarea de grădină (redirecţionare de

la Dendrocopos syriacus) sau păsări care iernează în sit: codalb (Haliaeetus albicilla) şi gâsca cu

piept rosu (Branta ruficollis).

3.7 Tipuri de sol şi subsol

Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un

proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi

esenţial pentru toată producţia agricolă.

Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de

factorii climatici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate

acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă

a favorizat o mineralizare accentuată a părţii organice. Repartiţia geografică a unităţilor teritoriale

de soluri respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul:

aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri.

Toate solurile s-au format sub acţiunea dominantă a unui singur proces pedogenetic:

biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat diferit în funcţie de rocă

parentală asupra căreia a acţionat (loess, calcare, coluvii şi aluviuni) şi nivelul pânzei pedofreatice.

Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice. Solurile

bălane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise, se caracterizează prin

loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conţinut mai ridicat de carbonaţi

de la suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită mineralizării intense.

De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile.

Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinită sau chiar oprită

datorită eroziunii pluvionivale şi eoliene, ducând la apariţia solurilor bălane erodate şi a

regosolurilor. Eliminarea totală a epipedonului de bioacumulare a favorizat, pe pante mai mari de

7% prezenţa erodisolurilor (loess de la suprafaţă).

Acolo unde apar la zi calcarele solificarea nu a fost posibilă decât în mică măsură şi astfel

apar, mai ales în terenurile neproductive sau folosite ca păşuni, litosoluri care de regulă sunt

asociate cu rocă dură la zi. Când acestea se găsesc sub o pătură subţire de loess, volumul edafic se

reduce substanţial (subtipuri rendzinice la regosol şi erodisol).

În zona de luncă bioacumularea are loc, pe depozite aluviale, în condiţiile existenţei unui

exces de umiditate ce favorizează procesele de reducere şi apariţia fenomenelor de hidromorfism.

În funcţie de grosimea epipedonului mollic aici s-au format lacovisti şi soluri gleice.

Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice.

Solurile bălane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise, se

caracterizează prin loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conţinut mai

ridicat de carbonaţi de la suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită

mineralizării intense. De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât

cernoziomurile.

Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni, sau material

radioactive şi metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor. Metodele iraţionale de

administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui şi au accelerat

eroziunea.

Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide şi fungicide omoară organisme utile

cum ar fi unele bacterii fungi şi alte microorganisme. Irigaţia necorespunzătoare în zonele în care

https://ro.wikipedia.org/wiki/Barz%C4%83_alb%C4%83



https://ro.wikipedia.org/wiki/Cioc%C4%83nitoarea_verzuie

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98erpar



solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creşterea plantelor şi

pot duce la lipsa recoltei.

Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de

factorii climatici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate

acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă

a favorizat o mineralizare accentuată a părţii organice. Repartiţia geografică a unităţilor teritoriale

de soluri respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul:

aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri.

Resurse de sol – cele caracteristice regiunii Hîrşova, ca profil şi factori de fertilitate, şi în

dependenţă de factorii meteo-climatici. Principalele tipuri de sol:

cernoziom brun – roşcat - teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la

păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole;

loess prăfos argilos-galben-cafeniu cu humus de 30-40 cm grosime, existent pe zonele

colinare din sudul extravilanului oraşului Hîrşova;

loess remaniat prăfos argilos sau prăfos nisipos cu humusul erodat sau de grosime sub 10

cm, existent în zonele construite;

sol stâncos, lipsit de humus, amestecat cu fragmente de roci tari predominant calcaroase,

care apare pe suprafeţe limitate pe dealuri.

Solurile, prin varietatea şi fertilitatea lor, joacă un rol foarte important pentru dezvoltarea

culturilor agricole.

Terenul agricol de la nivelul oraşului Hîrşova este împărţit în teren agricol productiv şi

teren agricol neproductiv. Suprafaţa terenului agricol productiv din extravilanul oraşului Hîrşova

se poate încadra în clasele de fertilitate I - V, unde V presupune un nivel de fertilitate foarte

scăzut.

În privinţa resurselor minerale, pe teritoriul administrativ al oraşului Hîrşova există

exploatări de călcare; Cariera Celea Mică (Cariera „La lac”), situată în amonte de oraş, de-a lungul

Dunării şi Cariera Rasim - Hîrşova este situată la 4,5 km nord de oraş.

3.8 Condiţii climatice

Climatul specific Dobrogei este diferit de cel continental datorită formelor de relief foarte

variate: stepă, dealuri, influenţe marine; precipitaţii variate. Este caracterizat de ierni aspre însoţite

uneori de vânturi puternice din nord-est şi veri călduroase.

Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă mai intens

influenţa Dunării, şi de aceea se constată o întârziere a perioadei de răcire şi încălzire a aerului,

ceea ce face ca toamnele să fie lungi şi călduroase, iar primăverile întârziate şi mai răcoroase.

Particularităţile climatice ale teritoriului dobrogean în această zonă evidenţiază un grad de

continentalism pronunţat caracterizat prin oscilaţii valorice mari diurne şi anuale ale temperaturii

aerului, prin umezeală redusă şi cantităţi mici de precipitaţii. Aici se manifestă nuanţa pontică cu

ploi rare dar torenţiale.

În baza datelor consemnate de staţia meteorologică Hîrşova pe o perioadă mai mare de

timp putem evidenţia principalele caracteristici climatice ale zonei.

Temperatura aerului, factor climatic principal ce condiţionează în cea mai mare parte

desfăşurarea principalelor activităţi ale oamenilor precum şi condiţiile de locuire, prezintă pentru o

perioadă de observaţii de peste 40 de ani următoarele medii lunare în, 0C”:

Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual

-1,9 0,1 4,2 11,1 16,6 20,7 22,8 22,4 17,7 11,6 6,6 1,5 11,1

Media maximelor zilnice

1,8 4,1 9,3 16,6 22,8 26,9 29,4 29,2 24,6 18,1 11,0 5,0 16,6



Media minimelor zilnice

-4,4 -2,5 0,3 5,7 11,4 15,2 16,9 16,5 12,2 7,0 3,3 -11,4 6,7

Temperatura maximă absolută a fost de 39,50C - înregistrată la 22.08.1952.

Temperatura minimă absolută a fost de -23,60C - înregistrată la 05.02.1954.

Precipitaţiile atmosferice constituie de asemenea unul din factorii climaterici importanţi ce

condiţionează în primul rând desfăşurarea activităţilor agricole.

Valorile medii lunare şi anuale, în mm:

Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual

Cantităţi lunare şi anuale de precipitaţii

37,1 34,8 24,1 30,4 53,3 48,0 39,9 42,5 41,8 28,6 36,8 35,9 453,2

Cantităţi maxime căzute în 24 ore

77,1 42,2 85,0 44,0 53,0 64,1 57,5 87,6 96,7 54,2 49,0 37,7 -

Cea mai mare cantitate de precipitaţii (cu pericol de inundare) de 96,7 mm s-a înregistrat în

02.09.1971 şi în 12.07.2005.

Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii solide înregistrat în această perioadă a fost de 20,2

zile cu ponderea în ianuarie – 5,6 zile, iar numărul de zile cu solul acoperit de zăpadă este de 31,2

zile.

Regimul eolian este caracterizat în oraşul Hîrşova de o frecvenţă mare a zilelor cu vânt, variaţia

direcţiilor şi o medie a vitezelor mai ridicată. Din datele de sinteză deţinute pe o perioadă mai

mare de timp (10-40 ani), rezultă următoarele caracteristici ale regimului eolian din zona Hîrşova:

- O frecvenţă mare a vânturilor (87%) şi o variaţie mare a direcţiilor având însă ca

dominante nordul (17,3%), sud-estul (15,3%) şi nord-vestul (13,6%). În anotimpul rece domină

vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistrează şi vânturile din sud-

est şi sud. Viteza medie înregistrează valori mari comparativ cu alte zone geografice, mai ales în

anotimpul rece. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine ponderea cu 64,6%,

valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei.

- Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea

unor soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de

poluare.

3.9 Resurse naturale

Resursele naturale regenerabile sunt apa, solul, pădurile, fauna şi flora, energia eoliană,

energia solară.

Resursele naturale neregenerabile identificate la nivelul oraşului Hîrşova sunt:

Subsolul - rezerve piatră calcar

Hîrşova prezintă resurse de calcar în afara intravilanului, pe teritoriul oraşului. Aceasta se

exploatează în cadrul a două cariere

- Cariera Celea Mică (Cariera „La lac”), situată în amonte de oraş, de-a lungul Dunării.

Capacitatea acesteia este 316.000 tone/an piatră spartă şi criblură însă se exploatează aproximativ

50.000 tone/an, iar materialul este utilizat în principal că piatră pentru construcţii, existând atât

posibilitatea transportului rutier al acestuia de la carieră cât şi pe apă, cu barje.

- Cariera Rasim - Hîrşova este situată la 4,5 km nord de oraş având o capacitate de

producţie de 35.000 tone/an de piatră brută şi spartă, utilizată ca material de construcţii.

Resurse de apă – Din punct de vedere hidrografic, oraşul Hîrşova este dominat de prezenţa

fluviului Dunărea. În zona Hîrşova fluviul Dunărea are o lăţime de aproximativ 380 m şi adâncime



de 8 m. Valea Dunării este asimetrică, curge de la sud spre nord, malul dobrogea fiind înalt şi

abrupt, fără terase.

Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dunării

este împărţit în cinci sectoare: defileul carpatic, sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu

bălţi, sectorul predobrogean (Hîrşova) şi sectorul deltaic. Prezintă importanţă deosebită pentru:

navigaţie, hidroenergie, piscicultură, turism, fiind totodată şi o importantă sursă de apă pentru

agricultură, industrie şi populaţie.

Regimul hidrologic al Dunării este influenţat de nivelul precipitaţiilor şi de afluenţii pe

care îi primeşte. Regimul hidrologic alimentat de ploi şi zăpezi a făcut posibilă navigaţia pe

Dunăre în tot timpul anului, iar condiţiile de mediu şi resursele de hrană oferite au facilitat

dezvoltarea aşezărilor umane.

Referitor la rolul Dunării în conturarea reţelei de aşezări de pe malul său drept se

evidenţiază câteva aspecte de favorabilitate:

Existenţa unor cetăţi, inclusive davele;

Lunca fertilă şi bălţile bogate;

Consolidarea drumului scitic;

Posibilitatea includerii în acţiunea generală de modernizare a transportului fluvial;

Fond forestier – pădurile, cel mai complex şi cuprinzător ecosistem terestru, cu legi proprii de

dezvoltare, au importanţă economică, socială şi ecologică. Lor li se datorează în cel mai înalt grad

stabilitatea şi calitatea factorilor fundamentali ai mediului (aerul, apa şi solul).

Valoarea economică a pădurilor din oraşul Hîrşova este dată de masa lemnoasă ce poate fi

exploatată pentru industrializare (construcţii, mobilier, celuloză) şi pentru încălzirea locuinţelor,

de fondul cinegetic, de vegetaţie (produse accesorii ale pădurii: plante medicinale, fructe de

pădure, ciuperci comestibile, răchită), dar şi de condiţiile pe care le oferă turismului.

Energia eoliană – energia vântului transformată, cu ajutorul turbinelor, în energie electrică.

Dobrogea a fost identificată ca fiind o zonă cu un potenţial energetic eolian ridicat, fapt care

contribuie semnificativ la realizarea obligaţiilor României în domeniul energiilor regenerabile şi

în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Oraşul Hîrşova dispune de un potenţial eolian bun, cu o frecvenţă mare a zilelor cu vânt,

variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor ridicată, valori evaluate la staţiile meteorologice

reprezentative din Dobrogea (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Hîrşova).

Regimul vântului este influenţat de mişcarea maselor de aer din zona stratului limită

atmosferic, de interacţiunea cu uscatul, de absenţa sau prezenţa unor obstacole naturale, de aerul

tropical continental care pătrunde destul de rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit

de cald şi uscat de origine africană care determină apariţia caniculei.

Cea mai mare pondere în această regiune o au vânturile cu direcţiile dominante nord

(17,3%), sud-est (15,3%) şi nord-vest (13,6%).

În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari

înregistrează şi vânturile din sud-est şi sud. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine

ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei.

Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor

soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de

poluare.

Aceşti indici ai regimului eolian joacă un rol important în activităţile agricole desfăşurate în

zonă, influenţează factorii poluatori şi reprezintă motorul de iniţiere şi dezvoltare a unor proiecte

de impact asupra mediului.

Energia solară – este una din sursele de bază ale dezvoltării acestui mileniu, încadrându-se în

conceptul de energie regenerabilă şi ecologică. Conform celor publicate de Institutul de energie şi

transport (IET) al Comisiei Europene, oraşului Hîrşova se află într-o zonă cu potenţial energetic

ridicat (1700kWh/m2), ceea ce favorizează investiţiile în domeniu pentru producere de energie



electrică şi termală, irigaţii, permiţând economisirea resurselor energetice convenţionale şi

reducerea poluării mediului.

Harta potenţialului energetic şi radiaţiilor solare primite pe teritoriul oraşului Hîrşova, comparativ

cu celelalte zone ale ţării

Sursa: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/countries/europe.htm

Capitolul IV

CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITARĂ

4.1 Urbanism şi amenajarea teritoriului

Intravilanul actual al unităţii teritorial administrative este cel prevăzut în Legea Fondului

Funciar, existent la 01.01.1990, la care s-au adăugat suprafeţele introduse în intravilan ulterior,

aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuinţe.

În componenţa intavilanului intră o serie de trupuri reprezentând:

localitatea de reşedinţă – oraşul Hîrşova

localitatea componentă – satul Vadu Oii

cartier izolat (adiacent la vatră) – Ferma 1

http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/countries/europe.htm



Conform informaţiilor cuprinse în Fişa localităţii Hîrşova (INS, Direcţia Judeţeană de Statistică

Constanţa) avem urmatoarele:

Tabelul nr. 4.1 Situaţia locuinţelor la nivelul oraşului Hîrşova

Denumire indicator 2012 2013 2014 2015

Locuinţe existente (număr total) 3642 3644 3645 3646

Locuinţe în proprietate de stat

(număr)

163 163 163 163

Locuinţe în proprietate

majoritar privată (număr) 3479 3481 3482 3483

Suprafaţă locuibilă totală (mp) 178997 179183 179376 179656

Suprafaţă locuibilă proprietate

majoritar de stat (mp)

4532 4532 4532 4532

Suprafaţă locuibilă proprietate

majoritar privată (mp)

174465 174651 174844 175124

Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanta –date prelucrate



Construcţii, terenuri

1. Locuinţe existente pe forme de proprietate = 3646

Proprietate publică = 163

Proprietate privată = 3483

2. Suprafaţă locuibilă total = 179.656 m2

Proprietate publică = 4.532 m2

Proprietate privată = 175.124 m2

Situaţia locativă

oraş Hîrşova - 3.340 locuinţe din care:

- 1.617 apartamente

- 1.723 gospodării

sat Vadu Oii - 192 gospodării

sector locuinţe Ferma 1 - 35 gospodării

Tabelul nr. 4.2 Tipul de proprietate a locuinţelor din oraşul Hîrşova

Anul Proprietate publică Proprietate privată Total

2010 267 3361 3628

2011 115 3469 3584

2012 163 3479 3642

2013 163 3481 3644

2014 163 3482 3645

2015 163 3483 3646 Sursa: Date statistice INS Constanţa, fişa localităţii Hîrşova

În cazul indicatorului „locuinţe în proprietate majoritar privată” se poate remarca faptul că

mediul economic a influenţat acest sector, dar capacitatea de adaptare a mediului privat la

condiţiile pieţei a făcut posibilă o revenire pe creştere evidentă.

Diagrama nr. 3 - Sursa: prelucrare autor

În perioada 2010 – 2015 nu au fost construcţii masive de locuinţe în oraşul Hîrşova.



Blocuri ANL, BLS, clădiri reabilitate termic locuinţe aflate în proprietatea primăriei Hîrşova

■ BLS (blocuri locuinţe sociale) = 2 blocuri sociale = 96 APARTAMENTE

- F1(recepţionat şi repartizat în 2009) = 3 scări x 16 apartamente = 48 apartamente

- F2 (recepţionat şi repartizat în 2012) = 3 scări x 16 apartamente = 48 apartamente

■ ANL (blocuri de locuinţe)

1. S-a construit pe strada Gropilor, nr. 20 B, 1(unu) bloc ANL (recepţionat şi repartizat în

2009) = 2 scări x 16 apartamente = 32 apartamente

2. S-a construit pe strada Căşăriei, nr. 2 B următoarele;

- Blocul N1 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente




TOTAL (blocuri ANL - str. Căşăriei) = 4 blocuri x 1 scară x 1 apartament = 64 apartamente

■ Apartamente fond locativ construite înainte de 1995

Zona Soveja bl. P1, P2, P3, P4 = 30 apartamente

Zona centrală a oraşului = 23 apartamente

■ Locuinţe (case naţionalizate foarte vechi - an construire 1900, 1915, 1920 - preluate la stat prin

anul 1960) = 15 case în care locuiesc 29 familii

■ Case de romi construite din fonduri europene ((recepţionate şi repartizate în 2010) = 8 case în

care locuiesc 8 familii.

În oraşul Hîrşova există doar 2 blocuri izolate termic din bugetul local sau de stat.

Astfel enumerăm următoarele blocuri:

- Zona Soveja - bl. P1- izolaţie din fonduri guvernamentale;

- Zona centrală a oraşului - bl.38 T - izolaţie din bugetul local;

Restul locuinţelor au fost izolate cu ajutorul bugetelor proprietarilor.

4.2 Construcţii, terenuri

- Locuinţe şi funcţionalităţi complementare - 128,33 ha

- Unităţi industriale şi de depozitare - 77,50 ha

- Unităţi agrozootehnice şi îmbunãtãţiri funciare - 21,41 ha

- Instituţii şi servicii de interes public - 10,15 ha

- Terenuri libere - 70,13 ha

- Terenuri agricole - 21,78 ha

- Plantaţii pomi - 1,40 ha

Situația tipurilor de clădiri și a impozitului încasat la nivel de oraș

Clădiri Număr Taxă anuală/lei

Persoane fizice Clădiri de locuit 4136 313546 lei

Curţi intravilan 4119 304566 lei

Persoane juridice Clădiri 564 602868 lei

Curţi intravilan 272 431784 lei

Total general 9091 1.652.724 lei Sursa: Date statistice primăria Hîrşova



Tabelul nr. 4.4 Situaţie terenuri oraş Hîrşova

Tip teren Terenuri Suprafaţa

hectare

Taxă anuală/lei

Persoane fizice

Terenuri

Intravilan

arabil 91 147.777

vii 3,75 2771,93

livezi 0,94 622,26

terenuri

neproductive

0,92 361,29

Terenuri

extravilan

arabil 3795 284043,98

păşuni 2 112

vii 6,90 716,64

livezi 2,50 281

terenuri

neproductive

91,30 17

Total terenuri persoane fizice 3994,31 436703,10

Persoane juridice

Terenuri

Intravilan

teren cu

construcţii

0,02 138,23

Arabil 12,14 480,66

teren cu ape 463,24 77,83

teren

neproductiv

47,76 0

Terenuri

extravilan

teren cu

construcţii

0,12 8

arabil 1868,12 162063,37

teren

neproductiv

50,65 0

Total terenuri persoane juridice 2442,05 162768,09

Total terenuri 6436,36 599471,19 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova

Tabelul nr. 4.5 Evidenţa sistemului de aprovizionare cu apă potabilă şi a apei calde în locuinţe

Sistem de alimentare cu

apă curentă

Sistem de alimentare cu

apă caldă

Total locuinţe 3584 3584

Apă curentă în locuinţe 3002 2179

Apă curentă în clădire 88 34

Apa curentă în afara clădirii 397 10

Fără apă curentă 97 1361 Sursa: INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova

Tabelul nr. 4.6 Gradul de echipare a locuinţelor la utilităţi

Număr

locuinţe

Instalaţie de

canalizare

Instalaţie

electrică

Instalaţie de aer

condiţionat

Total 3584 3584 3584 3584

Există racord 3002 3554 252

Nu există racord 582 30 3177 Sursa: INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova



4.3 Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a localităţii Hîrşova se face din sursa de apă subterană, situată în vestul

localităţii şi cuprinde un număr de 9 puţuri forate la adâncimi cuprinse între 62m-150m, cu o

capacitate de debitare de circa 140 l/s şi 5 foraje de observaţie.

În localitatea Vadu-Oii alimentarea cu apă se face din sursa de subteran formată din 2

puţuri. Localitatea dispune de un rezervor de 200 mc şi o staţie de clorinare care asigură necesarul

de consum al populaţiei şi unităţilor economice, precum şi o reţea de distribuţie de cca 4,0 Km

lungime.

Tabelul nr. 4.7 Sistem de alimentare cu apă Hîrşova- Vadu Oii

PUNCT

DE

LUCRU

NR.

PUT

TIP POMPĂ DATĂ

PIF

Q mc/A H mc/A P kw/h

HÎRŞOVA P1 GRUNDFOS 2009 140 55 55

P4 HB 125X3X1 2004 180 55 60

P5 KSB 4*90 2008 90 55 19

P11 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22

P12 GRUNDFOS 2015 32.4 100 22

P13 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22

P14 GRUNDFOS 2015 32.4 100 22

P15 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22

P16 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22

VADU-OII P1 GRUNDFOSS 2011 6 13 3

P2 GRUNDFOSS 2011 6 13 2.2 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova

Complexe de tratare - înmagazinare - pompare HÎRŞOVA - Vadu - Oii

Apa captată din puţuri este pompată în conducta Azbo Dn 250mm ce se înmagazinează şi se

tratează în cadrul complexului de înmagazinare, ,,HÎRŞOVA“ amplasat în vestul localităţii.

Complexul de înmagazinare a apei se extinde pe o suprafaţă de 7200 mp şi este format din

rezervoare având 2 x 500 mc + 2 x 1000 mc şi 1 x 2500 mc, amplasate la cota 60 m NMB pe

dealul Hîrşova.

- 1 rezervor de beton, semiîngropat, 1000mc (2 cuve x 500 mc);

- 1 rezervor de beton, semiîngropat, 2000mc (2 cuve x 1000 mc);

Tratarea apei se realizează în cadrul complexului de înmagazinare în care funcţionează o

staţie de clorinare echipată cu două aparate de clorinare tip Craiova (unul rezervă) şi tip Dozaclor.

Tratarea apei se face cu clor gazos în doza de 0,4-0,5%mg/l (conform Legii nr 458/2002), prin

injectarea soluţiei de clor în conductele de admisie a apei în rezervoare. De la rezervoare se face

distribuţia apei spre consumatori.

Apa captată din cele două puţuri din sursa Vadu-Oii este pompată prin conductă de refulare

în rezervorul de înmagazinare suprateran din beton armat cu capacitatea de 2000 mc şi distribuită

în reţeaua localităţii Vadu-Oii.

Reţeaua de distribuţie

Reţeaua de distribuţie a oraşului Hîrşova are o lungime de 46.10 km, materialele utilizate

pentru conductele de distribuţie fiind oţel, azbociment şi PEHD (conducte Azbo Dn 80-350 mm,

oţel şi PEHD, Dn 40-200mm).

Alimentarea cu apă a localităţii Vadu-Oii este asigurată din sursa |Hîrşova, prin

intermediul conductei telescopic DN 150 mmAzbo- Dn 200mm Azbo.



Prin programul POS Mediu (2007-2013) etapa I au fost efectuate investiţii la reţeaua de

alimentare cu apă, efectuându-se următoarele lucrări asupra sistemului existent de distribuţie al

oraşului Hîrşova:

- Extindere surse de apă subterană - s-au realizat 6 foraje noi cu adâncimea medie de 150m.

Puţurile au fost echipate cu pompe submersibile cu următoarele caracteristici:

Q=9 l/s, H=100mCA, P=22kW

- Extindere reţele de aducţiune cu o lungime de L=1.089 km, conductele folosite la extinderi

fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 şi 355 mm.

- Reabilitare aducţiune de apă pe o lungime de L=1,65 km, conductele folosite la reabilitare

fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 şi 355 mm

În prezent, pe teritoriul oraşului Hîrşova:

- Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 46,10 km;

- Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de 10.120 m3/zi;

- Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – 356 mii m3/an;

- Reţea alimentare cu apã sat Vadu-Oii - 4,0 km.

Monitorizarea calităţii apei potabile în oraşul Hîrşova se face de către Direcţia de Sănătate

Publică a judeţului Constanţa conform legislaţiei naţionale în vigoare, legislaţie care transpune

prevederile şi normele directivei europene pentru apă potabilă:

- Legea nr. 458/2002 cu completările ulterioare;

- H.G. nr. 974/2004 cu completările ulterioare.

Directiva 98/83/EEC are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor cauzate

de contaminarea apei potabile sau neconformitatea acesteia.

Neconformităţile chimice prevăzute de legislaţie sunt gestionate conform Legea nr.

458/2002 şi Ord. nr. 299/638 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogării

pentru parametrii chimici.

Statele Membre din Uniunea Europeană au obligativitatea de a supraveghea şi de a lua

toate măsurile necesare pentru a asigura o apă potabilă curată şi sanogenă, o apă care să nu conţină

microorganisme, paraziţi sau substanţe care prin număr sau concentraţie să constituie un pericol

pentru sănătatea consumatorului.

Valorile acceptate pentru contaminanţii potenţiali ai apei, reprezintă acele concentraţii care

nu implică nici un risc semnificativ pentru sănătatea consumatorilor, dacă aceştia ar bea această

apă pe parcursul întregii vieţi.

Legislaţia asigură posibilitatea acordării derogării (autorizaţiei sanitare cu derogare) pentru

anumiţi parametri chimici neconformi pe o perioadă limitată de timp astfel încât

producătorul/distribuitorul de apă potabilă din fiecare stat membru să aibă posibilitatea dar şi

obligaţia să remedieze neconformităţile existente în scopul îndeplinirii cerinţelor normelor

sanitare, protejării sănătăţii şi asigurării distribuţiei apei către consumatori, în condiţii de deplină

siguranţă.

În conformitate cu Ord. M.S. nr. 1030/2009, sistemele centralizate de apă potabilă trebuie

autorizate sanitar. Sistemele centralizate de apă care prezintă unele neconformităţi chimice au

solicitat/trebuie să solicite autorizaţie sanitară cu derogare în conformitate cu Ord. nr. 299/638 din

2010.

Rezultatele monitorizării calităţii apei extrase din sursa de profunzime şi distribuite în zona

Hîrşova indică depăşiri la indicatorul NITRAŢI (NO3), a cărui concentraţie maximă admisibilă

este de 50 mg/l conform legislaţiei în vigoare.

Din analizele de laborator efectuate de laboratorul operatorului SC RAMA SA (LIAP

PALAS CONSTANŢA) în perioada 2011-2014, valorile medii ale acestui indicator au fost după

cum urmează:



Tabelul nr. 4.8 Valori medii nitraţi în zona Hîrşova

Nr

crt.

Punct de

monitorizare

Valoare NO3

minimă

Valoare NO3

maximă

Valoare NO3

medie

Valoare NO3

mediană

1 Foraj P1 91,5 245 151 160

2 Foraj P4 90,4 405 260 263

3 Foraj P5 104,0 248 151 147

4 Rezervor 64,4 297 131 115

5 Reţea 70,2 249 137 129 Sursa: DSPJ Constanţa

În această situaţie s-a solicitat o derogare pentru autorizarea sanitară pentru o perioadă de 3

ani.

Sursa de apă de profunzime -HÎRŞOVA-CIOBANU 1/07.06.2011 - prima derogare pentru

parametrul nitrat pe o perioadă de 3 ani.5

Tabelul nr. 4.9 Situaţia autorizării sanitare a sistemulului centralizat de apă în Hîrşova şi Vadu -

Oii Nr.

crt Localitatea

Nr .

locuitori

Volum

apă Denumire sursă

Neconformităţi

chimice ASF

1 Hîrşova

9753 972 RAJA

CONSTANŢA NITRAŢI

a fost respinsă a

doua derogare de

către Insp

Bucureşti prin

adresa

65608/22.10.2015

2 Vadu Oii 360 27

RAJA

CONSTANŢA

783/01.10.2008

- vizat 19.02.2015 Sursa: DSPJ Constanţa

S-a solicitat derogarea întrucât nu există alt sistem centralizat de alimentare cu apă în zonă.

De asemenea, populaţia care nu este branşată la sistemul centralizat deţine surse proprii (fântâni)

care de regulă au o calitate inferioară celei distribuite prin sistemul centralizat.

În afara populaţiei, branşate la reţeaua de alimentare cu apă sunt şi instituţii publice şi

anume:

Unităţile de învăţământ (2 grădiniţe, 1 şcoala generală, 2 licee);

Spitalul teritorial Hîrşova;

Administraţia Financiară Publică Hîrşova;

Poliţia oraşului;

Brigada de pompieri;

Judecătoria Hîrşova;

Primăria Hîrşova;

Agenţi economici:

SC Lacto Baron SRL (prelucrarea laptelui);

ICIL Roșioru (prelucrarea laptelui);

SC Alfa SRL (brutărie patiserie);

SC Karma FISH SRL (peşte);

Unităţi de alimentaţie publică – restaurant, baruri, cafenele, cofetărie, pizzeria;

5 http://www.dspct.ro/cp583/dspj-constana-a-emis-autorizatia-sanitara-cu-derogare-pentru-parametrul-nitrat-p/

http://www.dspct.ro/cp583/dspj-constana-a-emis-autorizatia-sanitara-cu-derogare-pentru-parametrul-nitrat-p/



Farmacii;

Cabinete medicale, laboratoare de analize medicale.

Motivele pentru care s-a solicitat derogarea şi cauzele care au condus la nerespectarea

valorilor CMA de nitraţi sunt legate de o serie de factori naturali şi factori antropici şi anume:

- Structura geologică şi hidrogeologică a zonei;

- Activităţile umane din trecut şi prezent;

Structura geologică şi hidrogeologică a zonei poate favoriza pătrunderea substanţelor cu

conţinut ridicat de azotaţi în apele subterane ducând în timp la concentrarea acestora în acvifer.

Stratul acvifer freatic este alimentat direct din precipitaţiile atmosferice sau prin infiltraţii din

sistemele de irigaţii în condiţiile în care acestea funcţionează. Neavând o protecţie naturală,

acviferul freatic este vulnerabil la poluarea produsă de factorii poluanţi determinaţi de activităţile

umane, agricultură, activităţile din zootehnie.

Activităţile umane au reprezentat principala sursă de poluare a apelor subterane din această

zonă. Principalii factori care pot fi luaţi în considerare sunt existenţa grajdurilor sau fermelor

zootehnice, a depozitelor neamenajate de deşeuri solide animaliere sau menajere, existenţa

locuinţelor cu WC-uri neizolate.

Deasemenea, utilizarea îngrăşămintelor azotoase în agricultură în cantitate mare şi

necontrolat, peste limitele capacităţii de absorbţie a culturilor şi mai ales depozite de îngrăşăminte

pe platforme neamenajate şi neprotejate, care au permis dizolvarea lor de ploi şi infiltrarea în sol şi

în subteran, a fost una din cauzele importante în poluarea acviferelor subterane freatice ale zonei

Hîrşova.

Trebuie reţinut că aceste fenomene se petrec în perioade de timp lungi, întrucât apa

subterană are o curgere subterană foarte lentă care se măsoară uneori în cm/zi.

Recomandările DSP Constanţa privind consumul de apă, pentru populaţia din localităţile

Hîrşova şi Vadu Oii.

Pentru asigurarea unei ape potabile de calitate bună, cât şi pentru a elimina riscurile ce

ameninţă calitatea apei, este necesar ca producătorii/distribuitorii de apă să aibă în vedere

următoarele măsuri, pe care DSPJ Constanţa le recomandă anual şi permanent tuturor:

Evaluarea stării tehnice a sistemelor de apă potabilă în vederea reabilitării şi îmbunătăţirii

calităţii acestora;

Asigurarea perimetrelor de protecţie sanitară pentru toate elementele sistemelor de apă.

(HG 930/2005);

Forarea surselor noi va fi precedată de expertiză hidrogeologică a zonei;

Asigurarea dezinfecţiei apei potabile conform normelor legale (Legea 458/2002, Legea

311/2004);

Furnizarea apei potabile în regim continuu (permanent); se vor evita întreruperile în

furnizarea apei potabile sau distribuţia apei cu program;

Opririle accidentale ca urmare a remedierii defecţiunilor vor fi urmate de spălarea,

dezinfecţia conductelor şi recontrolul de laborator al apei (conform HG 974/2004);

Monitorizare ritmică a calităţii apei distribuite şi a calităţii surselor care le alimentează;

Igienizare ritmică a elementelor sistemului de apă;

Respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea şi monitorizarea sistemelor de apă de

către toţi producătorii/distribuitorii de apă potabilă (Legea 458/2002, Legea 311/2004,

HG.974/2004, O.G. 11/2010, ORD MS 299/2010, OG 1/2011).

Producătorul de apă va respecta termenele incluse în planul de conformare şi va efectua o

monitorizare suplimentară cu informarea DSPJ Constanţa pentru apele unde există

neconformităţi chimice;

Semestrial, producătorul (RAJA Constanţa) va efectua un raport privind stadiul de

îndeplinire a planului de conformare pe care-l va depune la DSPJ Constanţa;



Măsuri luate de Primăria Hîrşova şi instituţiile cu atribuţii în protecţia mediului (solului şi

apei) pentru evitarea poluării factorilor de mediu datorită amplasării necorespunzătoare a

latrinelor, depozitelor de deşeuri menajere, grajduri de animale, modului inadecvat de

evacuare a reziduurilor lichide (construirea de reţele de canalizare, staţii de epurare) etc.

Ridicarea gradului de educaţie sanitară;

Medicii din localitate vor recomanda alimentaţia naturală (la sân) a sugarilor;

Pentru alimentaţia copiilor 0-6 ani, a femeilor însărcinate şi a celor care alăptează se va

prefera apă plată îmbuteliată;

Medicii de familie din localităţile Hîrşova şi Vadu-Oii, în cazul în care apa din fântâni este

necorespunzătoare trebuie să informeze pacienţii asupra riscurilor pentru sănătate a folosirii unei

ape de băut de calitate necorespunzătoare şi asupra măsurilor pe care aceştia trebuie să le ia pentru

a-şi proteja sănătatea.

Deasemenea RAJA SA Constanţa şi Primăria locală vor organiza pentru aceştia în

localităţile Hîrşova şi Vadu-Oii puncte de distribuţie apă potabilă adusă de la o sursă autorizată

sanitar şi monitorizată cu menţiunea că această apă va fi monitorizată suplimentar (rezultatele

acestei monitorizări se vor depune săptămânal la DSPJ Constanţa).

În condiţiile date, este nevoie de instalare de denitrificatoare ce vor duce la scăderea

nivelului nitraţilor în apă potabilă.

4.4 Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate

Reţeaua de canalizare - oraş Hîrşova

Lungimea reţelei de canalizare menajere în oraşul Hîrşova este de L=20.50 km din

conducte de azbociment, beton, bazalt, oţel şi PVC, cu diametre cuprinse între 200 şi 400 mm.

Colectarea şi evacuarea apelor pluviale se realizează prin intermediul unei reţele de

conducte cu lungimea de 4,16 km.

Tabelul nr. 4.10 Sistemul de evacuare ape uzate

PUNCT DE LUCRU NR.

GR.

TIP POMPA DATA PIF Q mCA H mCA

SPAU 1 Hîrşova

CL 31(str. Gradinilor)

1 Wilo 2015 93.6 37.41

SPAU 2 Hîrşova

CL 31(str. Ana Ipatescu)

1 Wilo 2015 64.8 35.7

SPAU 3 Hîrşova

CL 31(str. Nicolae Tarca)

1 Wilo 2015 216 22

Sursa: Date statistice primăria Hîrşova

Canalizarea oraşului Hîrşova se rezolvă în sistem mixt: zona centrală dispune de un sistem

de canalizare divizor (canalizare menajeră Dn 25 cm – Dn 60 cm şi pluvială separată Dn 30 cm –

90/135 cm), iar în punctele de descărcare către emisar, Dunărea, aceasta devine unitar.

Evacuarea apelor uzate în Dunăre se face prin mai multe puncte: zona centrală Dn 80/120

cm; zona industrială Dn 80 cm; zona nordică Dn 40 cm şi portul vechi cu un Dn 60 cm. În prezent

există o reţea de canalizare în lungime de 20,5 km, transportând un debit de circa 63 l/s, reţeaua

menajeră şi pluvială fiind dezvoltată numai în zona centrală – restul localităţii nu are sistem de

canalizare.

Canalizarea pluvială este parţial dezvoltată. Datorită pantelor mari, în special în zonele de

deservire în emisar produc revărsări, şiroiri, etc. - Pe versanţii dinspre Dunăre.



Apele meteorice, în general, sunt dirijate prin lucrări de sistematizare pe verticală, către

interiorul incintelor şi preluate prin receptori şi guri de scurgere, prin canale închise Dn 40 cm –

Dn 80 cm, sau canale deschise dreptunghiulare, dalate, cu deservire directă în emisar – Dunăre.

În localitatea Vadu Oii, în zona de sud-est a acesteia există un canal colector deschis, cu rol

de canal de drenare şi dirijare a apelor pluviale, către emisar, Dunărea.

Prin programul POS Mediu (2007-2013) au fost executate următoarele lucrări asupra

sistemului existent de canalizare:

Staţie nouă de epurare Hîrşova, inclusiv treapta terţiară

Apele uzate aferente localităţii Hîrşova sunt pompate spre staţia nouă de epurare proiectată

pentru aglomerarea Hîrşova (capacitatea maximă se bazează pe numărul de locuitori echivalenţi de

aproximativ 11.000). Aici reziduurile menajere lichide colectate de la cele trei descărcări existente

sunt pompate prin intermediul a trei staţii de pompare noi spre staţia de epurare.

Au fost realizate 3 staţii noi de pompare ape uzate:

- SP 1 amplasată în zona străzii Grădinilor, este echipată cu (1+1) pompe cu caracteristicile:

Q=26 l/s, H=39 mCA, P=15kW

- SP 2 amplasată în zona străzii Prospectul Dunării este echipată cu (1+1) pompe cu

caracteristicile: Q=218 l/s, H=43 mCA, P=17,7 kW

- SP 3 amplasată în zona străzii Nicolae Tarca, este echipată cu (1+1) pompe cu

caracteristicile: Q=60 l/s, H=42 mCA, P=17,6 kW

- Conducta de refulare din PEHD, Dn 200-250 mm, L=2.189 km

Extindere reţea de canalizare - s-a extins reţeaua de canalizare gravitaţională, în vederea preluării

şi transportului apelor uzate menajere către cele trei staţii de pompare ape uzate menajere.

Extinderea reţelei de canalizare este realizată din conducte PVC-KG SN4 Dn 250-315 mm pe o

lungime de L=0.83 km.

Tabelul nr. 4.11 Principalele componente ale procesului de filtrare în noua staţie de epurare

Nr crt Componente Obiecte

1

Treapta mecanică de

epurare a apei uzate

- camin intrare;

- instalaţii compacte de pre-epurare mecanică, cămin stocare

grăsimi;

- cămin de măsură a debitului influent;

2

Treapta biologică de

epurare a apei uzate

- bazin desfosforizare biologică;

- unitatea de precipitare chimică a fosforului;

- bazine de nitrificare-denitrificare şi stabilizare aerobă a

nămolului;

- staţie de suflante;

- camera de distributie;

- decantoare secundare radiale;

- cămin de măsură a debitului;

- unitate de dezinfecţie cu ultraviolet;

- staţie de pompare apă epurată pentru spalare;

3

Treapta de tratare a

namolului

- cămin de măsurare a debitului de nămol;

- staţie de pompare namol de recirculare şi în exces;

- bazin stocare spumă;

- hală deshidratare nămol stabilizat aerob;

- staţie pompare apă de nămol şi canalizare internă;

-platformă pentru containerele de nămol deshidratat; Sursa: prelucrare autor



4.5 Aprovizionarea locuitorilor cu energie termică

Cantitatea de energie termică distribuită în intervalul 2012-2015, în oraşul Hîrşova prezintă

o evoluţie care indică faptul că aceasta depinde, în principal, de caracteristicile meteorologice ale

fiecărui interval din această perioadă, neexistând oscilaţii majore de dinamică.

Tabel nr. 4.12 Evoluţia cantităţii de energie termică distribuite în oraşul Hîrşova

Indicator 2012 2013 2014 2015

Energia termică

distribuită - Gcal

103 108 110 112

Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare

4.6 Reţeaua stradală

Reţeaua de străzi însumează 85 artere. Lungimea totală a acestor reţele este de 68 km şi se

compune din străzi asfaltate şi străzi cu macadam – majoritatea necesitând lucrări de reparaţii şi

modernizări.

Circulaţia rutieră teritorială este reprezentată de:

DN 2A (E60) Urziceni – Giurgeni – Constanţa, care este artera de legătură cu

Bucureştiul şi zona Moldovei (pe DN2);

DN 22A, de legătură a judeţului Hîrşova cu restul ţării;

Dc 67, de legătură între DN 22A şi localitatea Ghindăreşti;

Dc 68, de legătură între oraşul Hîrşova şi satul Ciobanu.

Circulaţia stradală este marcată de traversarea oraşului de şoseaua DN 2A, care în

intravilan se suprapune cu Şoseaua Constanţei şi strada Plantelor.

În cazul localităţii Vadu Oii comunicarea cu restul teritoriului judeţean şi naţional se face

rutier pe DN 2A – E 60, la care există legătură cu drum pietruit.

lungime strãzi oraş Hîrşova - 32 km din care:

- 27 km – strãzi cu îmbrãcãminte asfalt

- 5 km strãzi cu macadam

lungime strãzi sat Vadu- Oii - 4 km – cu macadam

lungimi alei Ferma 1 - 0,8 km – cu macadam

Disfuncţiile existente la nivelul reţelei stradale a oraşului Hîrşova conduc la o diminuare a

capacităţii de circulaţie a străzilor, ce compun reţeaua majoră de circulaţie, făcând-o nefuncţională

pe multe arii şi reducând capacitatea acestora de a prelua fluxurile de trafic.

Tabelul nr. 4.13 Evoluţia indicatorilor relevanţi reţelei stradale a oraşului Hîrşova


Lungimea străzilor orăşeneşti – total km 34 37 39 39

Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate

- km

29 32 32 34

Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanta, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare

În vederea soluţionării deficienţelor transportului în comun sunt necesare, realizarea

modernizării staţiilor de transport în comun; la nivelul oraşului instalarea unor panouri şi a unui

sistem informaţional al călătorilor, precum şi crearea de alveole.



Tabelul nr. 4.14 Echiparea teritoriului – infrastructura – străzi orăşeneşti.

Anul Lungimea

străzilor (km)

Lungimea străzilor

modernizate (km)

2010 34 27

2011 34 27

2012 34 29

2013 37 32

2014 39 32

2015 39 34 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova

Diagrama nr.4 - Sursa: prelucrare autori

În vederea eliminării principalelor deficienţe stradale la nivelul oraşului Hîrşova, Primăria

Hîrşova a implementat proiectul „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străziurbane a oraşului

Hîrşova –SMIS 1488”, în perioada 2014-2015, în valoare de 20.744.650,81 lei, proiect cu finanţare

din fonduri europene nerambursabile, proram POR- tip investiţie, infrastructura rutieră.

4.7 Iluminatul stradal

Iluminatul stradal a fost de asemenea în atenţia autorităţilor publice locale şi va rămâne şi

pe viitor având în vedere în primul rând necesităţile comunităţii dar şi imaginea pe care oraşului

Hîrşova doreşte să o promoveze. Cu siguranţă însă sistemul de iluminat va necesita o analiză

pentru dezvoltarea viitoare, bazată pe principiile dezvoltării durabile, pentru promovarea

variantelor tehnice avansate ce au în vedere eficientizarea energetică.

4.8 Aprovizionarea localităţii Hîrşova cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică este asigurată prin 2 linii aeriene de 20KV racordate la

staţia de transformare de 110/20 KV Hîrşova aflată la 8 km de oraş. Odată cu amenajarea

platformei industriale, s-a construit o nouă staţie de transformare de 110/20 KV, situată în

imediata apropiere a platformei, legată la liniile de înaltă tensiune care alimentează oraşul, prin

linii de medie tensiune L.E.A. 20/10,4 KV.

Transportul energiei electrice de la staţia de transformare 110/10 KV Hîrşova, se face prin

reţelele magistrale L 320/20 KV şi L 323/20 KV, amplasate paralel cu DN 2A, spre Bucureşti,

precum şi L 110 KV paralelă cu DN 22A, spre Hîrşova. Necesarul de curent electric la consumator



este asigurat prin posturi de transformare şi reţele de medie tensiune L.E.A 20/10,4 KV.

Capacitatea posturilor de transformare şi a reţelelor de medie tensiune este satisfăcătoare

dezvoltării actuale a localităţii.

Pe teritoriul oraşului Hîrşova există reţea de alimentare cu energie electrică - 30,0 km.

4.9 Infrastructura medico-socială

Sănătatea populaţiei se asigură printr-un sistem integrat de servicii medicale oferite de

asistenţa medicală primară, ambulatorie de specialitate şi de Spitalul Teritorial Hîrşova, care

asigură servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgenţă şi de recuperare.

Serviciile de sănătate pentru populaţie sunt realizate prin unităţi sanitare publice, mixte şi

particulare, alcătuite din: 1 spital, o policlinică, 5 farmacii, 5 cabinete medicale, 8 cabinete

stomatologice, 5 laboratoare medicale, 1 laborator de tehnică dentară.

4.10 Sistemul sanitar

Spitalul teritorial deserveşte aproximativ 40.000 de locuitori, atât din Hîrşova cât şi din

localităţile limitrofe (Gârliciu, Ciobanu, Horia, Ghindăreşti, Crucea, Topalu, Vulturu, Saraiu,

Pantelimon).

Spitalul dotat cu aparatură şi personal calificat, asigură prin secţiile şi serviciile din

structura sa asistenţă medico-chirurgicală, curativă, preventivă şi de recuperare a pacienţilor

internaţi şi ambulatoriu de pe teritoriul arondat.

În cadrul policlinicii Hîrşova funcţionează un număr de 10 cabinete medicale. Activitatea

acestora se desfăşoară în 7 cabinete (3 specialităţi funcţionează în spaţiu comun în tură inversă) şi

anume:

- cabinet chirurgie generală/cabinet ortopedie;

- cabinet medicină internă/cabinet cardiologie;

- cabinet obstetrică ginecologie;

- cabinet ORL/cabinet urologie;

- cabinet neurologie;

- cabinet oftalmologie;

- cabinet pediatrie.

Tabelul nr. 4.15 Numărul unităţilor sanitare din oraşul Hîrşova

Anul Spitale Cabinet

medicina

generală

Cabinet

medicale de

familie

Cabinet

stomatologice

Farmacii Laboratoare

medicale

2010 1 4 8 4 3 1

2011 1 4 8 6 3 2

2012 1 4 7 6 4 3

2013 1 4 7 6 4 4

2014 1 4 5 8 4 4

2015 1 4 5 8 5 5 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova

În perioada 2010 – 2015, după cum reiese din tabelul de mai sus, cabinetele medicale de

familie s-au redus aproape la jumătate, în timp ce cabinetele stomatologice şi-au dublat numărul în

aceşti 5 ani. De asemenea, pe parcursul celor 5 ani se poate observa o creştere a numărului

farmaciilor în oraş şi al laboratoarelor de analiza medicală.

Spitalul din oraşul Hîrşova are următoarea compartimentare:



1. Secţii cu paturi – chirurgie, medicină internă, neurologie, obstetrică - ginecologie, neonatologie,

pediatrie, AŢI.

2. Secţii fără paturi – camera de gardă, farmacie cu circuit închis, bloc operator, sterilizare, unitate

de transfuzie sanguină.

3. Laboratoare de specialitate - compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale,

analize medicale (serviciu externalizat), radiologie şi imagistică medicală.

Există un număr de 32 de saloane cu 64 de pături pentru pacienţii ce necesită internare şi

supraveghere medicală continuă şi 22 pături pentru spitalizare de 1 zi.

La nivelul spitalului funcţionează un număr de 16 medici de specialitate şi anume: 3

medici de familie (numai pentru gărzi de noapte şi sărbători legale), 1 medic cardiolog, 1 medic

chirurg, 1 medic neurolog, 1 medic pediatru, 2 medici obstetrică ginecologie, 2 medici de

medicină internă, 2 medici ATI, 1 medic pneumoftiziolog, 1 medic ORL şi 1 medic oftalmolog.

În cadrul spitalului există o farmacie care aprovizionează unitatea spitalicească cu necesar

medicamentos, materiale sanitare şi de dezinfecţie deservită de 1farmacist şi 2 asistente de

farmacie.

Numărul total al personalului medical de specialitate este de 48 de asistente medicale, 34

infirmiere, 16 medici şi 1 farmacist.

Pentru buna funcţionare a unităţii medicale şi a asigurării asistenţei medicale de

specialitate în condiţii optime, atât a localnicilor oraşului Hîrşova, cât şi a localităţilor limitrofe, e

nevoie de încadrarea următoarelor cadre medicale de specialitate: 1 medic cardiolog, 1 medic

urolog, 1 medic medicină internă, 1 medic ortoped, 1 medic epidemiolog şi 5 medici medicină de

urgenţă.

Tabelul nr. 4.16 Evoluţia numărului de personal mediu sanitar (proprietate publică, proprietate

privată) în oraşul Hîrşova

Indicator

2012 2013 2014 2015

Personal mediu sanitar -

proprietate publică - persoane

42 41 42 46

Personal mediu sanitar -

proprietate privată - persoane

20 20 20 15

Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare

Spaţiul unităţii spitaliceşti are nevoie de renovare, modernizare şi desigur dotare cu

aparatură performantă medicală. Se solicită în regim de urgenţă următoarele;

Izolarea termică a spitalului;

Renovarea ambulatoriului integrat;

Renovarea magaziilor de material;

Repararea capitală a bazinului tampon de apă potabilă;

Înlocuirea instalaţiilor de încălzire şi modernizarea centralei termice;

Reparaţii capitale la cazanele de încălzire;

Reparaţia staţiei de dedurizare şi tratare a apei;

Reparaţia staţiei hidrofor;

Lucrări de reparaţii la staţia centrală de oxigen şi a instalaţiei de oxigen din spital.

Pe teritoriul oraşului Hîrşova îşi desfăşoară activitatea şi un număr de 5 cabinete de

medicină de familie ce asigură asistenţa medicală în sistem ambulator, conform tabelului de mai

jos:



Tabelul nr. 4.17 Cabinete medicale ambulatorii pe teritoriul oraşului Hîrşova

Nume cabinet medical Specializare Adresa

DUSE VASILIU DANIELA Medicină de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B

BUCUR FLORIN Medicină de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B

TATU CRISTINA-LAURA Medicină de familie

STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A,

Ap.3

TOMI DORINA Medic pediatru

STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A,

Sc.A, Ap.3

STOIAN STELUTA Medicină de familie STR. TRAIAN, Nr. 12

BUGLEA ILONA Medicină de familie STR. TRAIAN, Nr. 12

LUPASCU MIRON

GEORGETA

Medic stomatolog STR. VADULUI, Nr. 76

DOGARU ANCA Medic stomatolog STR. TRAIAN, Nr. 12

FANICA DARIE Psiholog

BULANCEA CATINCA Cabinet veterinar STR. ROZELOR, Nr. 26 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova, prelucrare autor

Tabelul nr. 4.18 Incidenţa morbidităţii bolilor contagioase la nivelul oraşului Hîrşova:

Nr. crt Afecţiunea medicală Anul 2015 Anul 2016

1 Hepatită virală acută 1 1

2 Scarlatină 2 2

3 TIA 1 0

4 Dizenterie 2 0

5 Febră butunoasă 1 0 Sursa: DSPJ Constanţa

Se constată la nivelul oraşului Hîrşova o incidenţă scăzută de boli contagioase în ultimii 2

ani, deşi teoretic ar există condiţii prielnice apariţiei acestora (apă cu probleme de potabilitate).

Principalele preocupări ale reprezentanţilor unităţilor sanitare şi ale APL Hîrşova sunt

legate de:

supravegherea şi controlul bolilor infecţioase;

asigurarea vaccinurilor pentru copii şi imunizarea acestora, precum şi

recuperarea restanţierilor;

intervenţia rapidă şi eficace în depistarea, izolarea şi limitarea focarelor de

boli transmisibile, mai ales în şcoli unde aglomeraţia există;

efectuarea vaccinării antigripale la persoanele din grupele expuse la risc;

aplicarea tuturor măsurilor pentru sezonul de iarnă;

limitarea cazurilor de Febră Butonoasă;

limitarea muşcăturilor de câine;

îndeplinirea tuturor programelor naţionale de sănătate pentru care unităţile sanitare

dispun de finanţare;

organizarea asistenţei medicale, prin:

atragerea medicilor specialişti;

extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară şi mediatori sanitari în oraş;

crearea unui Centru de permanenţă în oraşul Hîrşova.

4.11 Asistenţa socială

Direcţia Publică de Asistenţă Socială funcţionează în imobilul din strada Revoluţiei nr. 37

aflat în proprietatea oraşului Hîrşova. Spaţiul este compus din 3 birouri dotat cu mobilier specific

de birou şi mijloace IT care să asigure păstrarea şi accesarea dosarelor beneficiarilor şi a celorlalte

https://www.paginiaurii.ro/companii/H%C3%82R%C5%9EOVA/L4354862/DUSE+VASILIU+DANIELA/

https://www.paginiaurii.ro/firmy/H%C3%82R%C5%9EOVA/q_Medici+de+familie/1/

https://www.paginiaurii.ro/companii/H%C3%82R%C5%9EOVA/L4406358/BUCUR+FLORIN/


https://www.paginiaurii.ro/companii/H%C3%82R%C5%9EOVA/L4466343/TATU+CRISTINA-LAURA/


https://www.paginiaurii.ro/companii/H%C3%82R%C5%9EOVA/L4386305/TOMI+DUMITRU+DAN/


https://www.paginiaurii.ro/companii/H%C3%82R%C5%9EOVA/L4460253/STOIAN+STELUTA/



https://www.paginiaurii.ro/companii/H%C3%82R%C5%9EOVA/L4339061/LUPA%C5%9ECU+MIRON+GEORGETA/

https://www.paginiaurii.ro/companii/H%C3%82R%C5%9EOVA/L4339061/LUPA%C5%9ECU+MIRON+GEORGETA/


https://www.paginiaurii.ro/firmy/H%C3%82R%C5%9EOVA/q_Cabinete+veterinare/1/



documente specific activităţii. Dotările (computer, imprimante, copiatoare) au fost achiziţionate în

cadrul proiectelor cu finanţare PHARE accesate şi implementate de către DPAS.

Serviciile sociale în comunitate sunt asigurate de Consiliul Local şi de Primăria Hîrşova

prin Direcţia Publică de Asistenţă Socială. Aceasta are rolul de a identifica şi soluţiona problemele

sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor

vârstnice, persoanelor cu handicap precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

Direcţia Publică de Asistenţă Socială Hîrşova este acreditată pentru acordarea serviciilor

sociale pe perioadă nedeterminată şi deţine licenţă de funcţionare pentru serviciile de îngrijire şi

asistenţă la domiciliu pentru persoanele vârstnice, COD -8810ID-I emisă de Ministerul Muncii,

Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Serviciul social este acordat de Primăria

oraşului Hîrşova - Direcţia Publică de Asistenţă Socială.

Organigramă este compusă dintr-un număr de 25 persoane din total de 49 posturi conform

HCL 59/16.07.2013 Toţi îngrijitorii pentru bătrâni la domiciliu sunt angajaţi cu CIM de 8h/zi pe

durată nedeterminată. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori bătrâni la domiciliu.

Personalul care deserveşte centrul este format din: 8 persoane, funcţionari publici care au

atribuţii de asistenţă socială şi 18 îngrijitori la domiciliu. Beneficiarii sunt persoane vârstnice din

oraşul Hîrşova şi satul Vadul Oii, arondat administrativ oraşului Hîrşova, în număr total, în

prezent, de 86 de persoane vârstnice deservite de 18 îngrijitori bătrâni la domiciliu, câte două ore

alocate fiecărui beneficiar/zi.

Din chestionarele aplicate unui număr de 10 beneficiari din oraşul Hîrşova şi 5 beneficiari

din satul Vadu Oii s-au concluzionat următoarele: beneficiarii sunt mulţumiţi de serviciile oferite

la domiciliu, au acordat calificative de "bine" şi "foarte bine" pentru calitatea serviciilor oferite şi

au apreciat cu calificativul "foarte bine" serviciile sociale de îngrijire la domiciliu oferite atât de

îngrijitoare cât şi de personalul DPAS Hîrşova.

Sub coordonarea DPAS Hîrşova, funcţionează creşa Hîrşova, unde există 7 angajaţi

permanenţi. De asemenea, în cadrul unui Program Naţional al Direcţiei de Sănătate Publică îşi

desfăşoară activitatea 2 mediatori sanitari.

Sprijinirea familiilor aflate în situaţii de risc, se realizează de către Direcţia Publică de

Asistenţă Socială, care desfăşoară activităţi pe două planuri:

1. Prestaţii sociale;

- Ajutorul social conform Legii nr. 416/2001, republicată.

- Alocaţia familială complementară şi de susţinere pentru familia monoparentală conform legii nr.

277/2010, republicată;

- Alocaţia de stat pentru copii conform Legii nr. 61/1993, republicată;

- Indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani în caz de

handicap (OUG nr. 111/2010);

- Ajutor pentru încălzirea locuinţei conform OUG nr. 70/2011;

- Distribuirea laptelui praf pentru nou născuţi conform Legii nr. 123/2001;

- Acordarea tichetelor sociale pentru grădiniţă conform Legii nr. 248/2015;

- Ajutoare de urgenţă şi ajutoare de înmormântare (HCL nr. 3/2012);

- Subvenţionarea lunară a cheltuielilor cu întreţinerea copiilor în creşa Hîrşova în funcţie de

venitul net lunar al familiei (HCL nr. 3/2012);

- Subvenţionarea lunară a cheltuielilor cu întreţinerea copiilor în grădiniţă cu orar prelungit TIC

PITIC în funcţie de venitul net lunar al familiei (HCL nr. 3/2012);

- Distribuirea ajutoarelor alimentare în cadrul programului POAD;

- Monitorizarea copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate;

- Monitorizarea copiilor aflaţi în plasament familial;

2. Servicii sociale

- Servicii de informare şi consiliere social;

- Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice.



Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal activităţi de identificare a

problemelor medico-sociale ale comunităţii, educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor prin

promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos, mobilizarea populaţiei pentru participarea la

programele de vaccinări şi controale medicale profilactice, promovarea sănătăţii reproducerii şi

planificarea familială, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, curativă şi de recuperare în vederea

reinserţiei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu. Scopul asistenţei medicale

comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi

adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc.

Obiective:

promovarea măsurilor de sănătate care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a

persoanelor de etnie romă;

asigurarea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la educaţie în sistemul public

de învăţământ;

identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii;

4.12 Infrastructura de învăţământ

La nivelul oraşului Hîrşova, din punct de vedere al numărului unităţilor de învăţământ, nu

s-au produs modificări în reţeaua învăţământului preuniversitar tehnologic în perioada 2012-

2016, fluctuaţiile privind oferta educaţională, la fel ca la nivelul întregului judeţ, producându-se

ca urmare a influenţei următorilor factori:

Oferta de formare profesională conform ponderilor stabilite prin documentele de

planificare strategică a ofertei educaţionale la nivel de regiune şi judeţ (PRAI şi PLAI);

Restrângerea activităţii agenţilor economici parteneri în formarea profesională a elevilor

din învăţământul preuniversitar tehnologic;

Stabilirea calificărilor în şcoala profesională începând cu anul şcolar 2011-2012 (stagii de

pregătire practică şi învăţământul profesional după clasa a IX-a) în funcţie de cererea

angajatorilor;

Diminuarea populaţiei şcolare în învăţământul gimnazial şi liceal;

Neconstituirea claselor pe domenii/specializări neatractive pentru elevi; (agricultură,

mecanică, industria textilă, construcţii, instalaţii şi lucrări publice);

Părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ ceea ce a determinat creşterea ratei

abandonului şcolar;

Depopularea şcolilor din mediul rural şi urban prin plecarea elevilor în străinătate;

Accesul elevilor spre învăţământul liceal din judeţul Constanţa.

Tabelul nr. 4.19 Numărul unităţilor şcolare din oraşul Hîrşova în perioada 2010 – 2015.

Anul Nivel preşcolar Nivel primar şi gimnazial

(inclusiv special)

Nivel liceal

2010 2 1 2

2011 2 1 2

2012 2 1 2

2013 2 1 2

2014 2 1 2

2015 2 1 2 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova



Diagrama nr. 5 - Sursa: prelucrare autor, date fişa localităţii Hîrşova

Pe parcursul celor 5 ani, se observă o discrepanţă între învăţământul primar şi cel gimnazial.

Acest lucru scoate în evidenţă problema abandonului şcolar în rândul copiilor de 10-11 ani.

Din graficul de mai sus se constată scăderea numărului de elevi înscrişi la liceu.

În oraşul Hîrşova funcţionează următoarele unităţi de învăţământ:

Liceul Teoretic, Ioan Cotovu” cu profil Teoretic – Filierã tehnologicã cu un numãr de 345

elevi, care cuprinde şi Şcoala Generalã cu clasele I-VIII cu un total de 481 elevi şi un

număr de 124 persoane la programul “A doua şansă”;

Liceul Tehnologic “Carsium” cu profil de şcoli profesionale pe meserii (agricol, economic,

electromecanici, preparatori industria cărnii, instalatori, croitori) cu un numãr de 211 elevi

de liceu şi 141 elevi în clase de artă şi meserii SAM;

Şcoala Gimnazială nr.1 cu clase I-VIII cu un numãr de 468 elevi la Hîrşova şi cu 33 elevi

în clasele I-IV la Vadu-Oii - având un total de 501 elevi;

Grãdiniţa cu program normal” Prichindel” cu un numãr de 200 copii;

Grãdiniţa cu program prelungit “Tic Pitic” cu un numãr de 120 copii;

Grãdiniţa cu program normal Vadu-Oii cu un numãr de 16 copii;

Creşa cu o capacitate de 50 locuri;

LICEUL TEHNOLOGIC” CARSIUM” HÎRŞOVA, s-a înfiinţat ca şcoală profesională în

subordinea M.A.I.A, în anul 1977 prin Ordin M.E.I., nr.1819/18.08.1977. M.A.I.A. a preluat prin

transfer de la M.A.I., unitatea şcolară de subofiţeri din oraşul Hîrşova, jud. Constanţa, care şi-a

încetat activitatea în baza Hotărârii Biroului Permanent al C.P. Ex. al C.C. al P.C.R., comunicată

de Cancelaria C.C. al P.C.R. cu nr. 3335/03269/12.07.1977. Departamentul Agriculturii de Stat a

preluat de la M.I. prin Ordinul nr.1112/1977 imobilele şi întreg inventarul Şcolii de subofiţeri de

la Hîrşova, jud. Constanţa (valoarea spaţiilor şi bunurilor însumează circa 15 milioane lei).

Unitatea şcolară este situată în N-V oraşului Hîrşova la 2 km distanţă pe DN 2A Hîrşova –

Vadu-Oii – Giurgeni. În cadrul şcolii îşi desfăşoară activitatea 28 de cadre didactice calificate,

4 salariaţi personal didactic auxiliar, 7 salariaţi personal administrativ şi un psiholog şcolar.



Clădirea şcolii, este alcătuită din parter plus etaj. La parter funcţionează birouri (cabinet

director, cancelarie, contabilitate, secretariat) şi săli de clasă (liceu, laboratoare, atelier şcoală şi

bibliotecă), iar la etaj sunt 4 camere oficiale pentru cazare (4 x 5 metri) şi arhivele unităţii şcolare.

Unitatea şcolară dispune de 12 săli de clasă, bibliotecă, 2 laboratoare de informatică

conectate la internet, 1 cabinet psiho-pedagogic, 3 ateliere şcoală (sudură şi mecanică), cabinet

geografie, cabinet comerţ, cabinet geografie, cabinet fizica-chimie. Liceul Tehnologic” Carsium”

Hîrşova dispune şi de un atelier de sudură realizat de către Daewoo Mangalia Heavy Industries.

Programul şcolar se desfăşoară între orele 8.00-14.00 – forma de învăţământ - zi, 14.00-

18.00 – forma de învăţământ seral şi învăţământul frecvenţă redusă între orele 14.00-19.00.

Tabelul nr. 4.20 Număr laboratoare în liceul Carsium: 3

Tabelul nr. 4.21 Număr cabinete în liceul Carsium: 3

Nr. crt Denumire Număr total

1 Cabinet geografie 1

2 Cabinet psihologie 1

3 Cabinet comerţ 1

Tabelul nr. 4.22 Număr ateliere în liceul Carsium: 3


1 Atelier sudură dotat de

Daewoo Mangalia

1

2 Atelier lăcătuşerie 1

3 Atelier lăcătuşerie-sudură 1

Număr elevi: 325

Număr cadre didactice din anul şcolar 2015-2016: 28

În anul şcolar 2015-2016 frecventează şcoala, un număr aproximativ de 325 de elevi, nivel

liceal: 2 clase IX – zi, 1 clasă IX – seral, 2 clase X – zi, 1 clasa X seral, 2 clase XI – zi,1 clasa XI

frecventa redusa, 2 clase XII zi,1 clasa XII frecvenţă redusă,1 clasa XIII rută progresivă seral, 1

clasa XIII rută directă, 1 clasa XIV rută progresivă seral.

Tabelul nr. 4.23 Profiluri de meserii existente în Liceul tehnologic ”CARSIUM” Hîrşova:

Filieră/

Domeniu

Profil Calificarea Niv

el

Ordine De

Autorizare/Acreditare

Tehnologică Servicii Tehnician în Activităţi

Economice

4 Acreditat în Bazalegii Nr.

87/2006

Tehnologică Tehnic Tehnician Operator

Tehnica De Calcul

4 Autorizat Conform

Omeci. Nr.

5713/19.10.2009

Tehnologică Tehnic Tehnician Prelucrări La

Cald

4 Acreditat Omen Nr.

3468/14.05.2014

Comerţ Servicii Comerciant Vânzător 3 Acreditat Omen Nr.

3468/14.05.2014


1 Laborator informatică 2

2 Laborator fizică - chimie 1



Tehnologică Servicii Tehnician în Activităţi De

Comerţ

4 Acreditat Omen Nr.

3468/14.05.2014

Teoretică Uman Ştiinţe Sociale 4 Acreditat în Bazalegii Nr.

87/2006

Mecanică Tehnic Sudor 3 Autorizare O.M.E.C.S

Nr. 5178/11.09.2015 Sursa: Date statistice Liceu Tehnologic Carsium Hîrşova

Clădirea este prevăzută cu ferestre termopan, fiind izolată termic. Instalaţia de iluminat a

fost modernizată şi constă în: lămpi neon prevăzute cu mască de protecţie, instalate pe holurile

şcolii, în atelierele şcolii şi în sălile de clasă.

Pe holurile şcolii şi la intrare au fost montate camere video de supraveghere. Şcoala

dispune de centrală termică proprie, care asigură încălzirea optimă a şcolii, sălile de clasă, având

câte 2 calorifere.

Grupurile sanitare sunt racordate la reţeaua de canalizare a oraşului. În cursul anului şcolar

2007 – 2008 au fost efectuate lucrări de renovare a instalaţiei sanitare: s-a aplicat faianţă, gresie,

uşile cabinelor au fost înlocuite cu uşi PVC. Precizăm că internatul şi cantina şi-au încetat

activitatea începând cu data de 01.03.2002.

Tabelul nr. 4.24. Numărul claselor de curs în liceul Carsium: 15

N

r.

Cr

t.

Nivel Filieră Profil / Domeniu Specializare /

Calificare profesională

Număr clase

1. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician in activităţi

economice

a-IX-a A 1

2. Liceal tehnologică Tehnic/

mecanică

Tehnician în

prelucrări l cald

a-IX-a B 1

3. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician in activităţi

economice

a-X-a A 1


mecanică

Tehnician în

prelucrări la cald

a-X-a B 1

5. Liceal tehnologică Servicii/economi

c

Tehnician in activităţi

economice

a-XI-a A 1

6. Liceal tehnologică Tehnic/mecanica Tehnician în

prelucrări la cald

a-XI-a B 1

7. Liceal tehnologică servicii/

economic

Tehnician in activităţi

economice

a-XII-a A 1


mecanică

Tehnician în

prelucrări la cald

a XII-a B 1

9. Liceal tehnologică servicii/

economic

Tehnician în activităţi

economice RD

a IX-a C 1

10. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician în activităţi

comerţ – seral, RD

a X-a C 1

11. Licea Teoretică Uman Ştiinţe sociale –

frecevenţă redusă

a XI-a C 1

12. Liceal Teoretică Uman Ştiinţe sociale –

frecvenţă redusă

a XII-a C 1


comerţ – seral, RD

a XIII-a

A

1




comerţ – seral, RP

a XIII-a

B

1

15. Liceal tehnologică Tehnic/mecanică Tehnician în

prelucrări la cald –

seral, RP

a XIV-a

A

1

Sursa: Liceu Tehnologic Carsium

Pentru anul şcolar 2016-2017, au avut loc lucrări de reparaţii, zugrăvit şi igienizare: sălile

de clasă – văruit cu var lavabil, vopsit lambriu, curăţenie în curtea şcolii, a fost extinsă reţeaua de

calorifere pentru încălzire, dotări cu aparate de gimnastică în sala de sport.

Surse încălzire: centrală termică pe combustibil lichid.

Spaţii activităţi sportive: Şcoala nu are construită o sală de sport potrivit standardelor, dar există

amenajată 2 săli de clasă pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică pe perioada de iarnă, cu

suprafaţa de 9 x 5 metri. În anul 2013 în curtea şcolii a fost amenajat un teren de sport.

Necesar de dotări: unitatea şcolară necesită reparaţii şi îmbunătăţiri astfel:

- Repararea pervazelor şi a ferestrelor;

- Înlocuirea tabloului de siguranţa;

- Repararea trotuarelor din jurul şcolii;

- Îmbunătăţirea laboratorului fizică – chimie;

- Actualizarea laboratorului 2 informatică cu calculatoare performante;

- Mobilier săli de clasă;

- Dotarea cabinetelor şi laboratoarelor cu laptopuri.

LICEU TEORETIC “IOAN COTOVU” HÎRŞOVA îşi desfăşoară activitatea în imobilul din

strada Constanţei nr. 24, Hîrşova.

Istoric - Ca în toate localităţile româneşti, şi la Hîrşova oraş bimilenar, învăţământul a fost

iniţial organizat pe lângă biserică. Ştirile sunt destul de sărace şi de multe ori confuze. Putem aminti

că încă din secolul al XVIII-lea există biserică în localitate, iar în 1856 Nicolae Ţârcă, viceconsul al

Imperiului Habsburgic şi liderul român al unei mari părţi din cauza Hârşovei, sprijinea biserica şi

şcoala. În 1869 şcoala românească de la Hîrşova era filială a celei de la Silistra. Ştefan Fălcoianu,

şeful delegaţiei române pentru studierea Dobrogei în octombrie 1878, găseşte la Hîrşova o şcoală cu

vreo 50 de elevi, întreţinuţi de acest fruntaşul român N. Ţărcă.

De-a lungul vremii, şcoala din Hîrşova a avut diferite denumiri: Şcoala primară urbană de

băieţi şi de fete, Gimnaziul” Principele Mihai”, Gimnaziul Unic Hîrşova, Şcoala Elementară, iar din

septembrie 1955, Şcoala Medie de 10 ani, Şcoala Medie Mixtă, Liceul Hîrşova, Liceul de cultură

generală, Liceul Industrial, Liceul Real-Umanist, Liceul Teoretic” Ioan Cotovu”.

Înfiinţarea cursurilor liceale aprobate prin Ord.M.I 3597/1955 şi prin HCM 1564 din 27

iulie 1955, este meritul directorului de atunci al şcolii elementare Hîrşova, învăţătorul Ioan

Popescu, un neobosit şi devotat pedagog, care a insistat pe lângă toate forurile ca şi în Hîrşova să

existe cursuri liceale, deoarece elevii de aici şi din zonă puteau să urmeze asemenea cursuri la

distanţe foarte mari de localităţile natale. Aşa se face că şi până astăzi la acest liceu se înscriu elevi

din oraş şi din localităţile învecinate precum: Ciobanu, Ghindăreşti, Horia, Saraiu, Gârliciu, Dăeni,

Topolog – judeţul Hîrşova, Topalu, Crucea, Măraşu – judeţul Brăila, Giugeni – judeţul Ialomiţa,

etc.

Tabelul nr. 4.25 Situaţia spaţiului de efectuare a cursurilor

Unitate Săli de curs Laboratoare Cabinete

liceu 18 5 3

Şcoala profesională 8 0 0 Sursa: date statistice unitatea de învăţământ “Ioan Cotovu”



Tabelul nr. 4.26 Situaţie numerică elevi- personal didactic

Elevi Personal

Şcoala

profesională

Ciclu

gimnazial

Liceu ADS Cadre

didactice

Personal

auxiliar

Personal

nedidactic

269 212 345 124 53 9 11 Sursa: date statistice unitatea de învăţământ “Ioan Cotovu”

Tabelul nr. 4.27 Planul de şcolarizare al Liceului Teoretic Ioan Cotovu

Clasă/grupă Număr clase/

grupe

Profil

(dacă este

cazul)

Specializarea

(dacă este cazul)

Învăţământ de masă zi

Pregătitoare 3

Clasa I 2

Clasa a II-a 1

Clasa a III-a 2

Clasa a IV-a 3

Clasa a V-a 2

Clasa a VI-a 3

Clasa a VII-a 2

Clasa a VIII-a 2

Clasa a IX-a 3 Real Ştiinţe ale naturii

Uman Ştiinţe sociale

Filologie

Clasa a X-a 3 Real Ştiinţe ale naturii


Filologie

Clasa a XI-a 3 Real Matematică-informatică


Filologie

Clasa a XII-a 4 Real Matematică-informatică

Ştiinţe ale naturii


Filologie

Învăţământ ”A doua şansă”

Primar nivel I 1

Primar nivel III 1

Gimnazial anul I 1

Gimnazial anul II 1

Gimnazial anul IV 1

Sursa: date statistice unitatea de învăţământ “Ioan Cotovu”

Liceul Ioan Cotovu este dotat cu 1 laborator biologie, 1 laborator chimie, 1 laborator

informatică, 1 laborator fizică, 1 bibliotecă, 1 sală şi teren de sport.



Tabelul nr. 4.28 Dotările liceului şi ale şcolii profesionale

Unitare

scolara

Calculatoare Laptop-

uri

Video

proiectoare

Ecran

proiectie

Televizor Spaţii

sportive

Surse

încălzire

Liceu 62 5 11 10 1 Sala

sport+teren

Centrală cu

combustibil

lichid

Sc. Port 7 1 3 1 1 Teren

sport

Centrală cu

combustibil

lichid Sursa: Date statistice ale unităţii de învăţământ

Unitatea de învăţământ este implicată şi participă la proiecte naţionale/internaţionale. În

cadrul liceului au fost derulate următoarele proiecte:

Proiect POSDRU” Şcoala - prietena mea”;

Festivalul” Primăvară dobrogeană” – proiect înscris în calendarul Calendarul Activităţilor

Educative Judeţene;

Proiect multilateral Comenius –” To understand today’s life by discovering our old

European traditions”;

Proiect” Tradiţie şi continuitate” - proiect înscris în calendarul Calendarul Activităţilor

Educative Judeţene;

Program de înfrăţire cu Liceul” Ibrahim Turhan Anadolu Lisesi” – Esenler – Turcia

Elevi şi cadre didactice din liceu au participat în calitate de partener la proiecte iniţiate de

alte unităţi de învăţământ:

Proiect internaţional” Copiii şi marea” cuprins în CAEN, iniţiat de Liceul Teoretic”

Callatis” Mangalia;

Proiect” Alege! E dreptul tău” – Proiect Naţional cuprins în CAEN;

ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 HIRSOVA Funcţionează într-un imobil cu destinaţie

specifică pe strada Revoluţiei, nr. 5, loc. Hîrşova, jud. Constanţa

În prezent, în şcoală, învaţă un număr de 466 de elevi dintre care 262 în ciclul primar şi

204 în ciclul gimnazial îndrumaţi de un număr de 10 Învăţători şi 17 Profesori. Cadrele didactice

titulare sunt în număr de 21 din care: cu gradul didactic I- 9 cadre didactice, cu gradul didactic II-

8 cadre didactice, cu Definitivat- 2 cadre didactice şi 2 cadre didactice debutante.

Elevii învaţă în două schimburi:

- ciclul primar în intervalul 8,00 – 12,00

- ciclul gimnazial în intervalul 13,00 – 19,00.

Număr săli de clasa = 10

Unitatea are laboratoare de: fizică, chimie şi informatică.

În unitate există un Centru de Documentare şi Informare (biblioteca) dotat cu un număr de

10.000 volume, 7 calculatoare conectate la internet, 1 video proiector, etc.

Sala de festivităţi este destinată acţiunilor extraşcolare desfăşurate de elevii şi cadrele

didactice ale unităţii şcolare fiind dotată cu mobilierul şi aparatură necesară desfăşurării acestora.

Orele de educaţie fizică sunt efectuate pe două terenuri de sport şi în Sala de sport existentă, ce

este dotată cu material didactic sportiv specific.

Unitatea este racordată la sursa de apă potabilă, la sistemul de canalizare al oraşului, la

sistemul de energie electrică. Pentru încălzirea spaţiului în anotimpul rece se foloseşte o centrală

termică ce funcţionează cu combustibil lichid Calor Extra.

Pentru buna desfăşurare a actului didactic este nevoie de înfiinţarea unui cabinet de

informatică dotat cu 20 de calculatoare, un cabinet pentru limbi straine şi 10 videoproiectoare

pentru fiecare sală de curs. În acest scop se preconizează mansardarea clădirii. Deasemenea, este

nevoie de reabilitarea terenului de sport.



Tabelul nr. 4.29 Plan de şcolarizare 2015 – 2016

Clasă/grupă Număr clase/ grupe

Pregătitoare 2

cls. I 2

cls. a II-a 3

cls. a III-a 2

cls. a IV-a 2

cls. a V-a 2

cls. a VI-a 3

cls. a VII-a 2

cls. a VIII-a 2

Sursa: Date statistice şcoala

Şcoala gimnazială nr. 1 Hîrşova, prin cadrele didactice şi împreună cu elevii desfăşoară o serie de

proiecte (naţionale/internaţionale) precum:

Proiectul “Introducerea în circuitul turistic a unor cetăţi antice dobrogene” 2006/018-

445;

Proiectul “Trăieşte mult... trăieşte verde “;

Proiectul “Mai mult verde pentru planeta albastră “;

Proiectul “Parteneriat pentru copilul meu”;

Proiectul “V.I.S.E.- Valorizarea Inovaţiei în Suport Educaţional “;

Proiectul “E-VACANŢA";

Proiectul “Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor romi “;

Proiectul “Tradiţii şi obiceiuri “în parteneriat cu Şcoala Mareşal Fevzi Çakmak

İlköğretim Okulu Istanbul din Turcia;

Proiectul „Copilăria leagăn de vis”;

Proiectul „Implică-te! Fii responsabil!”;

Proiectul „Mesajul meu antidrog”.

Unităţi de preşcolari

Învăţământul preşcolar din oraşul Hîrşova se realizează in baza principiilor democratice a

drepturilor copiilor la educatie şi la protecţie, indiferent de condiţia socială, materială, de sex, rasă,

naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă a parinţilor.

Pe teritoriul oraşului Hîrşova funcţionează o unitate de preşcolari cu program prelungit

Grădiniţa “'TIC PITIC” care are în subordine alte 2 grădiniţe şi anume: Grădiniţa cu orar normal

“Prichindel” şi Grădiniţa cu orar normal Vadu Oii. Terenul şi clădirile grădiniţelor aparţin Primariei

oraşului Hîrşova. Spaţiile au fost reabilitate şi au fost dotate cu mobilier specific vârstei în 16 săli de

clasă. Fiecare grădiniţă dispune de loc de joacă în aer liber.

Toate unitatile de învăţământ beneficiază de racord la apă potabilă, la sistemul de

canalizare, la sistemul de energie electrică. Sursa de încălzire este reprezentată de centrale termice

proprii.

Programul grădiniţei cu orar prelungit “Tic Pitic” este de la ora 7-17, iar programul

grădiniţelor cu program normal “Prichindel” si Vadu Oii este 8-13.

Grădiniţa cu orar prelungit“'TIC PITIC” a fost construită în anul 1973. Se află situată în

strada Rozelor nr 1. Are o suprafaţă de 1280 mp şi este dispusă pe trei nivele. Compartimentarea

spaţiului este următoarea: 6 săli de grupă cu triplă funcţionalitate ( derularea procesului didactic,

servitul mesei şi somnul de prânz), cabinet medical, 3săli de vestiar pentru hainele preşcolarilor, 1

bloc alimentar ce are în componenţă bucătărie, magazine de alimente şi spaţiu frigorific, 1 sala de

festivităţi,1 centru metodic CRED, 1 cameră pentru părinţi, 1 izolator, 1 birou administrator, 1

spălătorie, 1 călcătorie şi 5 grupuri sanitare ( 3 grupuri pentru copii şi 2 grupuri pentru adulţi).



Unitatea de preşcolari este prevăzută cu spaţiu de joacă în aer liber (curte) dotat cu jocuri specifice

vârstei.

În prezent există un proiect de extindere pentru bucătăria grădiniţei.

Grădiniţa cu orar normal “ Prichindel” este situată in doua spaţii: pe strada Soarelui nr. 1

şi strada Eternităţii nr. 9A. Compartimentarea acestora este următoarea: 10 săli de grupă, 1 sală de

vestiar pentru preşcolari, 1 bloc alimentar, 3 magazii de alimente, 1 spaţiu frigorific şi 4 grupuri

sanitare (3 grupuri sanitare pentru copii şi 1 grup sanitar pentru adulţi).

Grădiniţa cu orar normal Vadu Oii este situată în satul cu acelaşi nume si are următoarea

componentă: 1 sală de grupă, 1 sală de vestiar, 1 magazie de alimente dotată cu spaţiu frigorific, 1

grup sanitar dotat cu 3 scaune WC pentru copii şi 1 scaun WC pentru adulţi.

În grădiniţe sunt înscrişi un număr de 300 copii în 17 grupe.

Personalul didactic este calificat în toate instituţiile de învăţământ preşcolar şi are următoarea

componență:

- 13 educatoare cu gradul I;

- 4 educatoare cu gradul II;

- 5 educatoare au gradul didactic definitiv.

Întregul colectiv didactic auxiliar existent în grădiniţe are studii medii şi superioare şi are

experienţă în domeniul administrativ între 15-25 ani.

Personalul nedidactic este format din bucătări şi îngrijitoare.

Tabelul nr. 4.30 Planul de şcolarizare al preşcolarilor în anul şcolar 2015 - 2016

Grupa Număr grupe

Grupa mică 5

Grupa mijlocie 4

Grupa mare 6 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova

Cadrele didactice din grădiniţe s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea de proiecte

naţionale/internaţionale din care amintim:

Proiectul – „Curcubeul Schimbării”

Proiectul –” Să citim pentru mileniul III”

Proiectul – „Ecogrădiniţa”

Proiectul – „Kalokagathia”

Toate unităţile de învăţământ din oraşul Hîrşova sunt dotate cu unităţi PC. Numărul lor

variază în funcţie de numărul elevilor pe care îi deservesc calculatoarele şi grupa de vârstă căreia i

se adresează. Din diverse motive, în special cele financiare, dotarea unităţilor de învăţământ cu

laptop-uri şi calculatoare are o curbă descendentă.

Numărul calculatoarelor în instituţiile de învăţământ din Hîrşova

Diagrama nr. 6



Tabelul nr. 4.31 Numărul calculatoarelor din dotare pe tipuri de unităţi şcolare

Anul Învăţământ primar

gimnazial

Învăţământ

liceal

Numărul PC-urilor

Total

2010 - - 139

2011 - - 138

2012 - - 138

2013 26 111 137

2014 19 85 104

2015 19 110 129 Sursa: prelucrare autor în baza datelor INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova

4.13 Infrastructura religioasă

Biserica a fost factor de răspândire a culturii şi a civilizaţiei în general, iar la noi românii a

stat la baza intrării noastre în istorie. Aşezarea bisericească a Sciţiei Mici în secolele IV-VII, cu

totală cuprindere a locuitorilor din întreaga provincie, includea unităţi eparhiale de-a lungul

ţărmului marin şi a malului dunărean; în primul orizont cu tradiţionalele oraşe elenice şi în cel de-

al doilea cu centre de autentică şi străveche sorginte traco-daco-getă şi romană. Astfel Notiţia

Episcopatum menţionează în Sciţia Mică: Axiopolis (Cernavodă), Capidava, Callatis (Mangalia),

Histria, Tropaeum Traiani (Adamclisi), Noviodunum (Isaccea), Halmyris (Zaporojeni), Carsium

(Hîrşova) şi desigur Tomis (Constanţa) ca reşedinţă mitropolitană.

Din secolul XVII încep războaiele ruso-turce pentru stăpânirea Dobrogei, războaie care

pentru Hîrşova, au marcat o perioadă de înflorire, această cetate devenind un important cap de pod

disputant de ruşi şi de turci. În secolul XVII Melek Ahmed paşa dându-şi seama de importanţa

cetăţii Hîrşova în aceste războaie o întăreşte, pe vremea lui cetatea având 3000 de paşi

circumferinţă.

În tot acest timp numărul românilor sosiţi prin transhumanţă şi stabiliţi definitiv aici se

înmulţeşte, simţindu-se nevoia construirii unei biserici. La 1772 diplomatul polonez Orlik face

această afirmaţie: “Creştinii din oraşul Hîrşova m-au rugat să stăruiesc la Constantinopol să li se

permită să clădească o biserică.”

În anul 1854 se găseau în Hîrşova, 16 familii de creştini ortodocşi, între anii 1855-1857 au

venit din Transilvania aici un număr mare de încă 35 de familii de ortodocşi. Aceştia s-au stabilit

pe locul ce şi astăzi poartă numele de “Văros” şi care-i locuit numai de români. Nicolae Ţârca,

venit în Hîrşova în 1856, ardelean de origine, om cu vederi înaintate, a sprijinit comunitatea

românească de aici pentru ridicarea în Văros a unei biserici care avea ca preot tot un ardelen, Ioan

Verzea. În anul 1857, la îndemnul şi cu stăruinţa acestuia s-a zidit din chirpici şi s-a acoperit cu

stuf prima biserică românească. Altarul bisericii din 1857 cu hramul “Sf. Nicolae” se află

fotografiat în 1928 în colecţia Muzeului Cotovu. Icoanele, cărţile de cult şi veştmintele preoţeşti

au fost aduse tot din Ardeal. La 1878, Ştefan Falcoianu, şeful Marelui Stat Major al armatei

române găsea la Hîrşova două biserici creştine: una bulgărească şi alta românească, servite

amândouă de un preot român. În 1903, biserica din Hîrşova, construită în 1857, se găsea în “stare

mediocră”.

În prezent în oraş există următoarele unităţi de cult:

- 3 biserici creştin ortodoxe unde îşi desfăşoară activitatea 3 preoţi;

- 1 geamie pentru cultul musulman;

- 1 casă de rugăciune pentru cultul adventist;

- 1 casă de rugaciune- biserică pentru cultul baptist;

Biserica, Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena” - sfinţită în 1904

Biserica actuală se află aşezată în partea de Apus a oraşului, pe un masiv de piatră calcaros ce s-a

aflat în interiorul fostei cetăţi romane Carsium. Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de

zid gros de 2 m, care se găseşte în partea de sud a oraşului. Biserica a fost sfinţită la 8 septembrie



1908 cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” ce-l poartă şi astăzi, de către Preasfinţitul

Episcop al Galaţilor. În timpul războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă,

fiind transformată în grajd de cai. S-a resfinţit în 1919, redându-se cultului cu aceeaşi frumuseţe.

Biserica, Sfântul Dimitrie cel Nou” - sfinţită în 2005 în strada Constanţei

Biserica, Sfânta Muceniţă Irina” - aflată în construcţie

Biserica ortodoxă, Sfântul Andrei” din satul Vadu-Oii

Mănăstirea, Prodromita”

Mănăstirea este situată în partea de vest a oraşului Hîrşova şi este construită pe un platou

înalt al localităţii care oferă o frumoasă panoramă asupra zonei. A fost înfiinţată în anul 2012 pe

malul drept al Dunării în apropiere de oraş. Mănăstirea Prodromita s-a ridicat prin grija părintelui

paroh şi din dragostea ce o poartă pentru Icoana Prodromiţa (făcătoare de minuni). Lăcaşul de cult

îl mai are ocrotitor şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, al cărui hram îl poarta paraclisul. In cadrul

Mănastirii se păstrează o copie a Icoanei Prodromița.

Protoeria Carsium, unitate administrativă a Arhiepiscopiei Tomis Constantă, funcţionează

în strada Crinului nr 28 şi are în subordine 30 de parohii din zona (Saraiu, Horia, Topalu,

Dulgheru, Ghindăreşti, Ciobanu, etc)

Pe teritoriul oraşului Hîrşova locuieşte o importantă minoritate tătară. Tătarii au sosit în

mai multe valuri pe teritoriul României de astăzi. În sec al 13 lea apar primele comunităţi

tătare în Dobrogea. În anii 1873-1873 în sângeacurile Hîrşova şi Varna trăiau circa

100.000 de musulmani şi numai 60.000 de creştini. Cele mai importante centre musulmane

erau Babadag, Hîrşova, Constantă şi Hîrşova.

Acum, în oraşul Hîrşova credincioşii musulmani beneficiază de o Geamie. A fost

construită în anul 1812 şi este obiectiv turistic.

Pentru alte culte religioase în Hîrşova funcţionează:

1 Biserică Creştin Adventistă de Ziua a VII-a- Casa de rugăciune în strada Danubiu nr 25

1 Biserică Creştină Baptistă “Sfânta Treime” în strada Atelierelor nr 3

Pe teritoriul oraşului sunt amplasate: 2 cimitire ortodoxe (situate în partea de nord a

oraşului) şi cimitirul musulman (situat în partea de sud a drumului de acces dinspre Constanţa).

4.14 Infrastructura de transport

Tipurile de transporturi din oraşul Hîrşova sunt transportul rutier şi transportul fluvial.

Legătura cu oraşul Constanţa se realizează pe drumul DN 2A, cu oraşul Hîrşova pe DN 22A iar cu

comunele limitrofe Ciobanu, Gârliciu, Ghindăreşti, Topalu, pe drumuri judeţene. Toate şosele sunt

asfaltate.

Legătura cu oraşele Cernavodă şi Brăila se poate realiza şi pe Dunăre, însă doar în scop

comercial.

Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport din

Hîrşova, Medgidia, Constanţa, Tulcea şi Brăila.

Există următoarele trasee de autobuz:

Hîrşova – Crucea – Constanţa (1 oră şi 15 min.);

Hîrşova – Cernavodă – Medgidia (1 oră);

Hîrşova – Ciobanu;

Hîrşova – Gârliciu;

Brăila – Hîrşova – Constanţa;

Tulcea – Hîrşova – Slobozia – Bucureşti (singura legătură directă cu capitala, unde se

ajunge cel mai repede în 3 ore.);

Mangalia – Constanţa – Hîrşova – Slobozia.



Transportul feroviar

În oraşul Hîrşova nu există transport feroviar. Cea mai apropiată staţie CFR este situată în

oraşul Ţăndărei, la 30 km distanţă înspre Bucureşti. Cele mai apropiate căi ferate sunt: pentru

persoane la o distantă de 50 Km în localitatea Nicolae Bălcescu (judeţul Constanţa) şi la 35 Km

în localitatea Ţăndărei (judeţul Ialomiţa), iar pentru transportul mărfurilor la o distanţă de 20 Km,

în localitatea Gura Ialomiţei (judeţul Ialomiţa).

Transportul naval

Portul Hîrşova este amplasat la o distanţă de 103 km de oraşul Brăila, într-o zonă având

coordonatele geografice latitudine 45°41′52.80″N, respectiv longitudine 27°57′6.84″E, şi o

suprafaţă de 14.401 m2 cu o lungime de cheu de 500 m prevăzut cu dane pentru utilităţi. Portul

Hîrşova este conectat doar la sistemul rutier şi are un terminal pentru pasageri şi un terminal

pentru încărcătură lichidă. Dotările portului constau în două macarale plutitoare de 16 tone

capacitate şi amenajări pentru depozitare a mărfurilor pe platforme deschise cu o suprafaţă de

12.500 m2 şi depozite închise cu o suprafaţă de 2.000 m2.

Transportul fluvial este însă puţin valorificat.

Transportul aerian

Cel mai apropiat aeroport este la Mihail Kogălniceanu, la 70 km distanţă de Hîrşova.

4.15 Resurse energetice - Surse de energie regenerabilă

Energia solară

Tehnologia pentru captarea şi convertirea energiei solare are o vechime de peste 100 de

ani. Însă, odată cu creşterea preţurilor la combustibili (gaze naturale şi petrol), exploatarea acestei

tehnologii a căpătat mai multă importanţă. Această tehnologie a permis convertirea energiei solare

în energiei termică şi electrică. Avantajele sunt nenumărate, de la durabilitate la siguranţa

personală şi protejarea mediului.

Conform angajamentelor asumate, România trebuie să ajungă la:

• 24% pondere SRE în cadrul consumului final până în 2020;

• 33%, 35% şi 38% ponderea E-SRE în cadrul consumului final de energie electrică până în 2010,

2015 şi 2020.

Astfel, la un consum de 28,5 Mtep în 2020 ponderea SRE trebuie să fie de 6,8 Mtep faţă de

4 Mtep în prezent, adică o creştere de 70% pe o perioadă de 15 ani.

Potenţialul energetic al sistemelor solartermale este evaluat la circa 1.434 mii ţep/an, iar

cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200 GWh/an. Conform studiilor făcute în ultimii 25 ani,

România primeşte de la Soare – în medie, anual – 1100 ÷ 1400 kWh/m2/an.

Conform legii nr. 220/2008, sistemul de promovare a producerii energiei din surse

regenerabile de energie, se aplică pentru o perioadă de timp de 15 ani pentru energia electrică

produsă în grupuri electrice noi, inclusiv fotovoltaice.

Exploatând această sursă de energie în mod inovativ, se poate obţine atât pentru utilizatorii

casnici, cât şi pentru consumatorii instituţiilor publice din Hîrşova:

1. Energia electrică

Producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Transformarea energiei

solare în energie electrică se poate face cu panouri fotovoltaice. Acestea au la bază celulele solare,

făcute din siliciu, unul dintre cele mai răspândite elemente din scoarţa terestră.

Panourilor fotovoltaice se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea

consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în reţeaua de

distribuţie. Randamentul acestora este de 12 ÷ 25 %.

2. Sursa de energie termică

Producerea energiei termice se poate obţine cu ajutorul panourilor solar-termale. Panourile

termice captează energia conţinută în razele solare şi o transformă în energie termică. Deoarece

aproape întreg spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de energie termică,



randamentul acestor panouri este ridicat, fiind în jur de 60 ÷ 75 % raportat la energia razelor solare

incidente.

Energia solară este cea mai curată sursă de energie regenerabilă. Este practic inepuizabilă,

şi reprezintă baza majorităţii proceselor naturale de pe Pământ.

Reprezentanţii APL Hîrşova pun accent pe obţinerea de energie electrică şi termică din

aceasta resursă inepuizabilă – soarele pentru locuitorii şi instituţiile din oraşul Hîrşova.

Energie eoliană

Oraşul Hîrşova dispune de un potenţial eolian deosebit, cu o frecvenţă mare a zilelor cu

vânt, variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor ridicată, valori evaluate la staţiile meteorologice

reprezentative din Dobrogea (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Tulcea).

Regimul vântului este influenţat de mişcarea maselor de aer din zona stratului limită

atmosferic, de interacţiunea cu uscatul, de absenţa sau prezenţa unor obstacole naturale, de aerul

tropical continental care pătrunde destul de rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit

de cald şi uscat de origine africană care determină apariţia caniculei.

Cea mai mare pondere în această regiune o au vânturile cu direcţiile dominante nord

(17,3%), sud-est (15,3%) şi nord-vest (13,6%).

În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari

înregistrează şi vânturile din sud-est şi sud. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine

ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei.

Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor

soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de

poluare.

Aceşti indici ai regimului eolian joacă un rol important în activităţile agricole desfăşurate

în zonă, influenţează factorii poluatori şi reprezintă motorul de iniţiere şi dezvoltare a unor

proiecte de impact asupra mediului.

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea

energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea

dependenţei de aceşti combustibili.

Avantajele energiei eoliene:

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu

efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.

Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de

deşeuri.

Costuri reduse pe unitate de energie produsă. În 2014, preţul energiei eoliene ajunsese deja

la o cincime faţă de cel din anii 98, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora,

deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi

megawaţi.

Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de

exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât

costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la

capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

4.16 Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului

Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglementată prin Legea nr. 104/2011 Legea

privind calitatea aerului înconjurător, ce transpune Directiva 50/2008 adoptată de Parlamentul şi

Consiliul European privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa, lege ce

are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor



destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor

pentru calitatea aerului şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.

Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care descriu

fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluante, rezultate

preponderent din activităţile antropice. Datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului (la

nivelul aerului respirat) sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului.

Poluarea atmosferică are un impact negativ şi asupra calităţii apei şi solului şi dăunează

ecosistemelor prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) şi ploaia acidă. Aşadar, sunt afectate

atât agricultură şi pădurile, cât şi materialele şi clădirile. Poluarea atmosferică are numeroase

surse, însă provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură.

Surse de poluare a atmosferei

Poluarea atmosferică dăunează sănătăţii noastre şi mediului înconjurător. Ea are numeroase

surse, însă provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură. Nouă

strategie a UE privind calitatea aerului urmăreşte respectarea pe deplin a legislaţiei existente

privind calitatea aerului până în 2020 şi stabileşte obiective pe termen lung pentru 2030.

Principala sursă de poluare în vatra oraşului Hîrşova o constituie depozitul de gunoi

menajer. Calitatea atmosferei în Hîrşova este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial

(Sârme şi Cabluri SA, centralele termice ale: primăriei, unităţilor şcolare, spital, etc.) şi de tip

urban, la niveluri ce nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi mediul

construit.

Sursele industriale cele mai importante sunt reprezentate de SC Sârme şi Cabluri SA.

Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate de

traficul rutier şi de arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii

rezidenţiale, instituţionale şi industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere.

Pentru diminuarea efectelor poluării aerului la nivelul oraşului Hîrşova, administraţia

publică locală precum şi agenţii economici au luat măsuri în acest sens:

reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă provenite din traficul rutier prin reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii de transport;

mărirea suprafeţelor de spaţii verzi în cadrul oraşului;

combaterea schimbărilor climatice prin creşterea eficienţei energetice;

reducerea emisiilor de noxe în atmosferă provenite din instalaţiile de ardere

rezidenţiale pe lemn şi biomasă;

aducţiune conductă de gaze naturale;

Calitatea apei

Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, adică să fie lipsită de microorganisme,

paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru

sănătatea umană şi să îndeplinească cerinţele minime prevăzute referitoare la calitatea apei

potabile.

Verificarea calităţii apei potabile se face conform unor programe de monitorizare. Acestea

au în vedere monitorizarea de control (proprie producătorului de apă) şi de audit (efectuată de

DSPJ) a calităţii apei potabile şi frecvenţa anuală de prelevare şi analiză a probelor. Pentru fiecare

dintre aceste monitorizări este prevăzut numărul de probe de prelevat anual.

Sunt specificate, de asemenea, criterii pentru interpretarea valorilor de radioactivitate şi

modul de acţiune.

Prin monitorizarea de control se verifică periodic calitatea organoleptică, chimică şi

microbiologică a apei potabile produsă şi distribuită şi eficienţa procedeelor de tratare, cu accent

pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apă potabilă este corespunzătoare sau nu

din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind

calitatea apei potabile.



Prin monitorizarea de audit se verifică dacă apă potabilă corespunde cerinţelor de calitate

şi specificaţiilor pentru toţi parametrii prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei

potabile, inclusiv pentru parametrii suplimentari impuşi în autorizaţia sanitară.

În anul 2013, H.G nr. 974/2004 a suferit modificări privind ritmul de monitorizare al apei

potabile; astfel numărul de probe la robinet a scăzut punându-se un accent crescut pe

monitorizarea calităţii apei la rezervor.

Calitatea resurselor de apă existente la nivelul localităţii Hîrşova este pusă în evidenţă prin

activitatea de monitorizare a calităţii apelor, desfăşurată de către Autoritatea de Sănătate Publică

Constanţa; în baza datelor astfel obţinute se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii apei.

Alimentarea cu apă a localităţii Hîrşova se face din sursa de apă subterană prin 9 puţuri.

Pentru a se stabili gradul de potabilitate se efectuează două categorii de analize, în mod curent, în

laborator, pentru apele subterane:

analize din forajele de observaţie pentru monitorizarea contaminării stratului freatic cu

diferiţi poluanţi care rezultă din activităţile industriale. Rolul activităţii de monitorizare a

apelor subterane poate constă în:

semnalizarea detecţiei poluărilor incipiente a apelor;

controlul şi verificarea eficienţei strategiilor de protecţie;

evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor;

evaluarea impactului asupra mediului.

Indicatorii de analizat sunt stabiliţi de către autorităţile de mediu prin Autorizaţii de mediu,

sau Autorizaţii de gospodărire a apelor.

Prelevarea probelor din forajele de observaţie se efectuează de către personalul

laboratorului conform standardului de prelevare ISO 5667-11:2009, cu ajutorul unor dispozitive de

prelevare speciale (bailere).

analize din foraje de apă potabilă – pentru verificarea şi controlul calităţii apei subterane

în vederea consumului uman.

Rezultatele monitorizării calităţii apei potabile atât în oraşul Hîrşova cât şi în satul Vadu-

Oii au scos în evidență depăşirea CMA a nitraţilor peste 50 mg/l.

Prezenţa în sol a nitraţilor se datorează fie poluării organice a solului şi a pânzei freatice în

special datorită existenţei foselor septice, depozitelor neorganizate de deşeuri menajere şi gunoi de

grajd, cât şi datorită acumulării în sol a nitraţilor proveniţi din utilizarea necontrolată a

îngrăşămintelor (naturale sau artificiale) în agricultură.

Prezenţa nitraţilor în apa potabilă peste limita prevăzută de legislaţia sanitară poate

determina apariţia intoxicaţiei cu nitraţi la copii 0-3 ani. Această afecţiune poate apare la sugarii

sau copiii mici alimentaţi artificial cu lapte praf reconstituit cu apă cu conţinut crescut de nitraţi.

Având în vedere acest lucru este necesară monitorizarea calităţii apei potabile (pentru cunoaşterea

fenomenului şi ţinere sub control).); Este necesar că medicii pediatrii şi de familie să recomande

alimentaţia naturală (la sân) a sugarilor şi copiilor mici.

Nitraţii din apă potabilă ajunşi în organismul copiilor mici, sub acţiunea florei reducătoare

din tubul digestiv sunt transformaţi în nitriţi (substanţe instabile în mediu, responsabile în mod

direct de producerea intoxicaţiei la copii); transformarea nitraţilor în nitriţi poate avea loc şi

exogen (în apă) dar numai în perioadele calde ale anului şi de asemenea în prezenţa unei flore

reducătoare din apă.

Nitriţii ajung în sânge unde se combină cu hemoglobină fetală rezultând methemoglobină.

Această methemoglobină creează legături stabile cu oxigenul astfel încât se creează un deficit de

O2 şi se instalează semnele clinice ale hipoxiei: coloraţia albastră a tegumentelor (boala albastră),

dispnee, tahicardie, agitaţie, convulsii la care se adaugă semne digestive (diaree sau constipaţie).

Zgomotul

Zgomotul ambiental: Directiva-cadru privind zgomotul ambiental (care, în prezent, face

obiectul unei verificării a adecvării sale) urmăreşte reducerea expunerii la zgomotul ambiental prin



armonizarea indicatorilor de zgomot şi a metodelor de evaluare, colectând informaţii legate de

expunerea la zgomot sub forma unor „hărţi de zgomot” şi punând aceste informaţii la dispoziţia

publicului. Pe această bază, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acţiune pentru a

soluţiona problemele legate de zgomot. Hărţile de zgomot şi planurile de acţiune trebuie revizuite

cel puţin o dată la cinci ani.

Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în creştere în zonele urbane şi desigur şi

în oraşul Hîrşova, în principal din cauza intensificării traficului şi a activităţilor industriale şi

recreaţionale. Directiva privind zgomotul ambiental vizează identificarea nivelurilor de zgomot pe

teritoriul UE şi adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea lor la niveluri acceptabile.

Intensificarea traficului şi a activităţilor industriale provoacă adeseori şi poluare fonică,

aceasta putând să aibă un impact negativ asupra sănătăţii umane. Acestea pot afecta calitatea vieţii

şi conduce la niveluri semnificative de stres, perturbări ale somnului şi efecte negative asupra

sănătăţii, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare.

De asemenea, pentru Traficul rutier: Regulamentul (UE) nr. 540/2014 stabileşte limite

privind nivelul sonor admisibil al autovehiculelor, introducând o nouă metodă de testare pentru

măsurarea emisiilor de zgomot, reducând valorile-limită ale zgomotului aflate în vigoare în

prezent şi stabilind dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore în cadrul procedurii de

omologare de tip. Regulamentul (UE) nr. 168/2013 şi Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014

al Comisiei stabilesc limite de zgomot pentru motorete şi motociclete. În completare, Directiva

2001/43/CE prevede testarea şi limitarea nivelurilor de zgomot de rulare a pneurilor şi reducerea

lor treptată.

Principala sursă de poluare sonoră în oraşul Hîrşova este traficul rutier. Traseul de

traversare al DN 2A prin localitate constituie sursă de poluare sonoră, a aerului şi de pericolele

generate de traficul rutier. Din determinările efectuate rezultă faptul că pe principalele artere de

circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu depăşesc limitele admise prin normele de

sănătate publică.

Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare

(pentru clădiri şi autovehicule), precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere

(restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber,

manifestări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa însă, nu a înregistrat reclamaţii sau sesizări

din partea populaţiei privind deranjul datorat zgomotului.

4.17 Surse de poluare şi managementul deşeurilor

Poluarea solului

Referitor la factorul de mediu sol, terenurile supuse riscurilor naturale şi antropice în

intravilanul oraşului Hîrşova sunt cele din partea de sud-vest, în apropierea staţiei de epurare –

expusă inundării. De asemenea există suprafeţele de teren afectate de săpăturile neorganizate

pentru extragerea loess-ului, unde apar frecvent surpări, eroziuni, gropi de împrumut din zona

nord-estică a localităţii.

Principala sursă de poluare în vatra oraşului Hîrşova o constituie depozitul de gunoi

menajer. Acesta este amplasat în zona nord-estică a oraşului, constituind o sursă de poluare atât a

aerului, apelor subterane cât şi asupra sănătăţii populaţiei fiind situat la distanţe de aproximativ

500 m de primele locuinţe şi aproximativ un sfert din locuinţele oraşului aflându-se în perimetrul

de protecţie de 1000 m al depozitului.

Deşeuri urbane

Serviciul de salubritate în oraşul Hîrşova este realizat de Direcţia Confort Urban.

Depozitarea gunoiului menajer şi a reziduurilor industriale se face conform contractului

încheiat între U.A.T - Hîrşova şi o firmă specializată din Costineşti (SC IRIDEX GROUP), prin



transportul gunoiului către Depozitul de deşeuri ecologice, unde are loc reciclarea, valorificarea şi

tratarea deşeurilor menajere şi asimilabilele acestora.

De aceea, se doreşte ca pe viitor să se intervină în tot lanţul activităţii de gestionare a

deşeurilor generate la nivelul oraşului, ceea ce înseamnă reorganizarea activităţii de colectare, cu

accent pe colectarea selectivă şi valorificarea materialelor refolosibile.

Pentru acest lucru, Oraşul Hîrşova se află în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa

într-un proiect (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Constanţa), ce vizează

dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de

management al deşeurilor, prin construirea unei staţii de transfer deşeuri la Hîrşova.

Deşeuri industriale

Cantitatea totală de deşeuri industriale rezultată este mică, întrucât pe raza oraşului

funcţionează doar câţiva agenţi economici cu specific industrial.

Deşeuri speciale spitaliceşti

Din informaţiile existente rezultă o cantitate anuală mică de deşeuri speciale spitaliceşti.

Deşeurile speciale (feşe, obiecte ascuţite (seringi), fragmente umane) sunt incinerate, incinerarea

efectuându-se în Crematoriul Spitalului Teritorial), a cărui instalaţii sunt depăşite tehnologic.

Deşeurile menajere spitaliceşti sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe depozitele

existente.

Deşeuri zootehnice Cantităţile de dejecţii animaliere rezultate din unităţi de creştere a animalelor în sistem

fermă, au scăzut în ultimii ani semnificativ, datorită diminuării efectivului de animale. Dejecţiile

rezultate în urma activităţii sunt stocate pe paturi de uscare, unde are loc de fapt şi o compostare a

lor, proces prin care compuşii organici cu azot şi fosfor se mineralizează, transformându-se într-o

formă accesibilă de îngrăşământ pentru plante (fertilizant pentru agricultură-grădinărit).

Poluarea apei

În localitatea Hîrşova a fost dată în folosinţă în luna iunie 2016 o staţie de epurare.

Investiţia face parte din proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“ a

Programului Operaţional de Mediu 2007-2015, este de 3.682.437,45 de euro, din care 1.032.546

de euro au fost asiguraţi de RAJA, 75.228 de euro de Primăria Hîrşova, iar diferenţa din Fondul de

Coeziune şi Bugetul de Stat.

Lucrările de la Hârşova, fac parte din proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi canalizare în regiunea Constanţa şi Ialomiţa“. În acest oraş, au fost realizate

două mari investiţii: „extinderea şi reabilitare aducţiune, extindere aducţiune, extindere reţea de

canalizare şi 3 staţii de pompare noi ape uzate, şi o staţie de epurare nouă.

Până la finalizarea şi punerea în funcţiune a staţiei de epurare, sistemul de canalizate

existent era dirijat prin 3 guri de vărsare către fluviul Dunărea.

Apele uzate orăşeneşti (fecaloid – menajere şi industriale) neepurate sunt evacuate în

Dunăre prin 4 guri de vărsare. Agenţii economici deversează şi ei apa în canalizarea oraşului, care

de aici ajunge direct în Dunăre. Unii dintre agenţii economici dispun de instalaţii de pretratare a

apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt întreţinute corect iar alţii

nici măcar nu deţin astfel de instalaţii.

Principalele cauze ale poluării apelor freatice sunt considerate:

deşeuri lichide ce ajung în subteran datorită latrinelor neimpermeabile şi datorită

şanţurilor arterelor stradale;

transformarea fântânilor în latrine;

astuparea fostelor fântâni cu deşeuri.

Cauze secundare:

depozitări de gunoi de grajd;

depozitări de îngrăşăminte şi pesticide direct pe sol;

infiltrarea în subteran a apelor poluate ale Dunării.



Referitor la calitatea apelor de suprafaţă, principala sursă de suprafaţă fiind Dunărea, în

sectorul Giurgeni – Vadu Oii al fluviului, calitatea globală a apei corespunde din punct de vedere

chimic clasei a III-a de calitate. După indexul saprob anual 4,00 al macrozobentosului secţiunea se

încadrează în zona polisaprobă (zona cu impurificare foarte puternică) şi în clasa a V-a de calitate.

Secţiunea de monitorizare Giurgeni – Vadu Oii este situată în aval de evacuările unităţilor

S.C. SÂRME ŞI CABLURI S.A. Hîrşova şi R.A.J.A. Constanţa – sector Nord Hîrşova ceea ce

determină o calitate necorespunzătoare a apei fluviului pe acest sector.

În sectorul Călăraşi - Hîrşova, Dunărea este afectată de apele reziduale deversate de S.C.

COMCEH Călăraşi,. SIDERCA Călăraşi, LAFARGE Medgidia, S.C. CELOHART DONARIS

Brăila. Pe de altă parte, aval de confluenţa cu Ialomiţa, Şiret şi Prut, se înregistrează creşteri pentru

anumite substanţe nocive, pe care aceste râuri le acumulează.

Educaţia ecologică

Pentru implicarea societăţii civile în soluţionarea unor probleme de protecţia mediului,

primăria a constituit un Grup al cetăţenilor care reuneşte pe bază de voluntariat cetăţeni cu

disponibilitate de acţiune şi spirit eco-civic.

Consiliul Local al Copiilor, constituit ca replică la Consiliul Local Hîrşova, organizează şi

desfăşoară, în parteneriat cu elevii activităţi de educaţie ecologică în şcoli sau organizaţii

neguvernamentale. Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară în cadrul unităţilor de

învăţământ preşcolar, şcolar şi preuniversitar.

Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ

preşcolar şi preuniversitar. Proiectele privind reducerea gradului de poluare în comunitatea de

domiciliu au ca temă:

poluare urbană, exprimată prin degradarea stării de sănătate a populaţiei, calitatea şi

cantitatea apei potabile, gestiunea şi managementul deşeurilor;

poluarea factorilor de mediu, exprimată prin poluarea apelor de suprafaţă, apelor

subterane, atmosferei, poluării fonice, poluării solului;

impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural şi

pericolele naturale;

surse ale poluării, exprimate prin urbanizarea mediului.

Capitolul V

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

5.1 Mediul de afaceri

Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ca bază a

dezvoltării economice locale, la nivel de oraş, Primăria Hîrşova vizează materializarea

obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care:

stabilirea priorităţilor care să răspundă la problemele de dezvoltare;

crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabilă printr-un proces participativ care să

implice toate sectoarele comunităţii locale;

analizarea şi evaluarea opţiunilor strategice alternative;

elaborarea unui plan strategic şi a unui program de măsuri care să aibă la bază utilizarea

eficientă a resurselor locale şi atragerea unor resurse externe;

administrarea eficientă a bunurilor din patrimoniul comunităţii;

dezvoltarea parteneriatului public-privat;

integrarea unui management al calităţii, modern şi eficient.



Preocuparea continuă a administraţiei locale privitor la creşterea atractivităţii zonale, prin

revitalizarea şi revigorarea mediului de afaceri şi atragerea investitorilor străini, cu efect benefic în

ridicarea nivelului calitativ al standardului de viaţă al comunităţii din această zonă, s-a concretizat,

în ultimii ani, prin iniţiative de succes, ca:

Declararea oraşului Hîrşova prin HG. nr. 1239/2001 –, Zonă defavorizată”

Accesarea unor programe europene.

Acestea reprezintă dovada hotărârii ferme a actualei administraţii de a rezolva problemele

socio-economice cu care zonă se confruntă oraşul: lipsa unei infrastructuri adecvate de afaceri

capabilă să genereze dezvoltare durabilă.

Un aspect important în procesul de elaborare/implementare/monitorizare a deciziei publice

la nivelul Primăriei Hîrşova, îl reprezintă consultarea opiniei comunităţii.

Pânã în anul 1989, peste 25% din populaţia aptă de muncă îşi desfăşura activitatea în

unităţi agricole din oraş (fostul I.A.S., C.A.P., Asoc. Legumicolă şi S.M.A.). După 1989, populaţia

ocupată în această activitate s-a redus simţitor.

Faţă de unităţile economice de mărime şi capacitate adecvată mărimii oraşului şi

potenţialului zonei, existente până în 1985, amplasarea Fabricii de Sârme şi Cabluri şi a

Şantierului Naval au constituit intervenţii disproporţionate şi fără eficienţă economică justificată

de resurse locale sau zonale.

Ca urmare, cele mai multe din unităţile economice mici şi mijlocii existente înainte de

1990, bazate pe posibilităţi şi necesităţi locale îşi continuă activitatea la capacităţi mai mult sau

mai puţin apropiate de cele dinainte de 1990.

Profilul economic al oraşului este agro – industrial.

Cea mai importanta unitate economică din oraşul Hîrşova este Fabrica de Sârme şi Cabluri

ce utilizeaza o forţă de muncă de circa 293 persoane. Sîrme şi Cabluri este în prezent unul din cei

mai renumiţi producători din Europa de cabluri de tracţiune, sârme trefilate şi produse din oţel.

Fabrica de Sîrme şi Cabluri continuă investiţiile în tehnologiile folosite şi doreşte să îşi dezvolte

exporturile. Produsele oferite sunt sârmă din oţel, cabluri din oţel şi alte produse din oţel, marea

parte utlizându-se pentru construcţii, nave, gaz şi petrol, minerit, macarale, lifturi şi alte

aplicaţii. Există potenţial de angajare de personal de pana la 350-370 persoane.

Analiza situaţiei economice pe domenii - numărul salariaţilor şi numărul agenţilor

economici din oraşul Hîrşova este următoarea.

Tabelul nr. 5.1 Analiza situaţiei economice pe domenii

Nr crt Domeniu de activitate Număr agenti economici Număr salariaţi

1 AGRICULTURA 14 39

2 PRODUCTIE 25 113

3 CONSTRUCŢII 21 177

4 COMERŢ 97 142

5 TRANSPORT 22 57

6 SERVICII 45 128

TOTAL 224 656

Sursa: Direcţia de Finanţe Publice – Agenţia Hîrşova

Din total operatori de piaţă, ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial care

reprezintă cca. 43,30% din total. În ordinea descrescătoare a numărului operatorilor de piaţă care

desfăşoară activitate în celelalte domenii economice, serviciile deţin o pondere de 20,08%,

sectorul de producţie 11,16%, agricultura 6,25%, construcţiile 9,37%, transportul 9,82% şi

turismul având o pondere extrem de mică – practic inexistent.

Cei mai mulţi operatori de piaţă sunt societăţile de tip SRL (71,4 % din total), cu obiect

preponderent de activitate în sfera comercială şi a serviciilor.



Pe parcursul perioadei 2013-2016, numărul agenţilor economici activi stabiliţi în oraşul

Hîrşova a înregistrat o evoluţie variată.

Tabelul nr. 5.2 Evoluţia numărului agenţilor economici

Anul Firme

active

Firme nou create Firme retrase din activitate

2013 172 15 54

2014 164 24 26

2015 316 10 15

Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova

În anul 2013 s-au înregistrat un număr de 15 întreprinderi nou create şi s-au închis un

număr de 54 de firme existente pe teritoriul oraşului. În anul 2014, s-au deschis 24 de firme noi şi

s-au retras din activitate un număr de 26 de întreprinderi. Evoluţia este clar descendent.

Tabelul nr. 5.3 Statistica clădirilor si încasări impozit

Locaţie

Statut

Număr Taxa curentă Taxa anuală

Hîrşova Persoane

fizice

17709 1732320 1314529

Persoane

juridice

1902 3519497 1369325

Total general 19611 5251818 2683854


5.2 Agricultura şi pescuitul

Suprafaţa totală a localităţii Hîrşova este de 10.182 ha, din care suprafaţă agricolă 6.596

hectare. Acestea sunt distribuite astfel:

3383 ha cu titluri de proprietate;

130 ha cu procese verbale;

71 ha de rezervă;

788 ha ADS;

606 ha ADS;

261 ha ADS;

1357 ha păşune;

Suprafaţa agricolă deţinută de persoane fizice este de 3513 ha din care 130 ha cu PV.

Evoluţia ocupării şi distribuţia locurilor de muncă sunt strâns legate de modelul activităţii

economice sectoriale, orientat către activităţile cu valoare adăugată redusă şi caracterizat de o

dependenţă ridicată faţă de agricultură, aceasta rămânând o activitate extinsă la nivelul oraşului

Hîrşova.

Analiza exploataţiilor agricole de până în 5 hectare indică amploarea şi persistenţa

fenomenelor de agricultură de subzistenţă şi semi-subzistenţă.

În vreme ce în agricultură este ocupată aproape o treime din forţa de muncă, la sfârşitul

anului 2015, ponderea sa în numărul total al salariaţilor era de doar 12,2%. Aceasta este consecinţa

faptului că în agricultură structura populaţiei ocupate după statutul profesional este complet

diferită de aceea a celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Într-adevăr, se poate spune că



populaţia ocupată în agricultură este îmbătrânită, ponderea persoanelor în vârstă de peste 54 de ani

în populaţia ocupată fiind de 34,9%, în anul 2015. În acelaşi timp însă, o proporţie de 26,8% era

constituită din forţă de muncă tânără, sub 35 de ani, care, după cum se cunoaşte, are un nivel

scăzut de educaţie şi calificare, deci slabe posibilităţi de adaptare la cerinţele pieţei, nu poate spera

în viitor la migraţia spre alte activităţi, fiind practic captivă.

Oraşul Hîrşova dispune de o suprafaţă agricolă de 6596 ha teren arabil, 59 ha păşuni, 24 ha

vii şi pepiniere, 28 ha livezi şi pepiniere pomicole.

Tabelul nr. 5.4 Suprafaţa Agricolă a oraşului Hîrşova:

Anul Arabil (ha) Păşuni (ha) Vii, pepiniere

viticole (ha)

Livezi,

pepiniere

pomicole (ha)

Total (ha)

2010 6596 59 24 28 6760

2011 6596 59 24 28 6760

2012 6596 59 24 28 6760

2013 6596 59 24 28 6760

2014 6596 59 24 28 6760

2015 6596 59 24 28 6760 Sursa:Date statistice Primăria Hîrşova

În perioada 2010 – 2015 suprafaţa agricolă a rămas neschimbată, cât şi raportul păşunilor,

al livezilor şi cel al suprafeţelor viticole.

Terenuri neagricole sunt 3973 ha din care 1097 ha păduri, 1132 ape şi bălţi, 603 ha cu

construcţii 244 sunt căi de comunicaţii iar 928ha sunt degradate.

Tabelul nr. 5.5 Terenuri neagricole (ha)

Paduri Ape, bălţi Construcţii

Cai

comunicaţii, cai

ferate

Terenuri degradate,

neproductive Total

1097 1101 603 244 928 3973

Diagrama nr. 7

Din suprafaţa agricolă de 6596 ha: 88,65% sunt terenuri arabile (3 ha livezi (0,04%),

49 ha cu vie (0,66%), 139,77 ha păşune naturală (1,88%) şi 652,74 păşune arabilă (8,77%).

Se constată că anual efectivele de animale din gospodăriile populaţiei oraşului Hîrşova sunt

în descreştere, principalele specii fiind bovinele, porcinele şi ovinele. De asemenea, o descreştere

substanţială se constată la efectivele de cabaline care sunt folosite la munca câmpului de către

deţinătorii de terenuri agricole.



În sectorul silvic s-a acţionat an de an pentru exploatarea pădurilor mature, concomitent cu

realizarea de împăduriri. Astfel, în ultimii 4 ani a fost exploatată o suprafaţă de 533 ha şi s-au

împădurit 207 ha.

Producţia de cereale a scăzut de la an la an, la fel şi efectivele de animale. Terenurile

agricole din teritoriu sunt cuprinse în categoriile II, III şi IV de fertilitate.

În teritoriu funcţionează societăţile agricole: IF Bulancea Viorel, SC Tag Services SRL,

SC Krokus 2005 SRL, SC Agromonet SRL, SC Terra Prosper SRL, II Coroiu Sandel.

Culturile esenţiale, care îmbracă pământul de primăvara până toamna târziu, în prezent

sunt diferite de cele cultivate cu 100 de ani în urmă. Suprafeţele mari de soiuri performanţe de

grâu, porumb şi floarea soarelui au înlocuit acele soiuri degenerate de grâu - arnăut, mei, duchie,

trifoi, etc.

Zona Hîrşova este o importantă zonă bioapicolă.

Pajiştile naturale sunt foarte puţine, zona Hîrşova fiind tipic agricolă, culturile cerealiere,

tehnice şi furajere ocupând cele mai mari suprafeţe. Din punct de vedere apicol zona se

caracterizează prin două culesuri de producţie, salcâm, tei şi floarea-soarelui şi mai multe culesuri

de întreţinere la pomii şi arbuştii fructiferi, păşuni, flora din incinta localităţilor.

Datorită ponderii culturilor agricole entomofile din această zonă, producţia de miere

realizată, deşi în cantităţi apreciabile în special ca producţie marfă (salcâm şi floarea soarelui)

devine secundară faţă de aportul pe care albinele îl aduc la sporirea producţiei agricole prin

polenizarea acestora.

5.3 Potenţialul piscicol al zonei Hîrşova

Fluviul Dunărea oferă posibilităţi de pescuit, plajă şi campare. Pescuitul a jucat un rol

important în economia comunităţilor dunărene, mai ales a celor care furnizau cantităţi importante

de peşte. În acest colţ de ţară - Hîrşova, cu resurse piscicole bogate şi variate, localnicii au fost

pescari din tată în fiu. Ţinând cont de varietatea dimensională a peştilor, pescuitul se realizează de

către grupuri specializate ce dispun atât de unelte de pescuit specializate, dar şi cu metode şi

tehnici de pescuit rudimentare.

În scopul realizării unui proiect privind acordarea unui, sprijin pregătitor pentru realizarea

Strategiei de Dezvoltare Locală a zonei pescăreşti vizate de ASOCIAŢIA FLAG DUNĂREA

DOBROGEANĂ prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020,

organizaţia de pescuit existenţă în Hîrşova - ORGANIZAŢIA PEOFESIONALĂ A

PESCARILOR PROFESIONIŞTI, CYPRINUS “Hîrşova a format un parteneriat cu:

- 5 parteneri publici (Oraşul Hîrşova, Comuna Crucea, Comuna Ghindăreşti, Comuna Topalu şi

comuna Horia);

- 1 reprezentant al societăţii civile - asociaţie de pescari profesionişti;

- 11 reprezentanţi ai sectorului privat.

Valoarea proiectului este de 107.889.5 lei fără TVA şi a fost aprobat în Septembrie 2016

prin semnarea Contractului de Finanţare Nerambursabilă, urmând a se trece la implementarea lui.

Obiectivul proiectului îl reprezintă promovarea creşterii economice, a incluziunii sociale şi

a creării de locuri de muncă şi furnizarea de sprijin pentru creşterea şanselor de angajare şi a

mobilităţii de muncă în cadrul comunităţilor costiere şi interioare, dependente de pescuit şi

acvacultură.

Prin Strategia elaborată privind implementarea proiectului, ASOCIAŢIA FLAG

DUNĂREA DOBROGEANĂ îşi propune consolidarea zonei de pescuit, sprijinirea infrastructurii

ecoturistice, diversificarea activităţilor economice pentru pescarii din teritoriul FLAG urmărindu-

se creşterea nivelului de trăi a comunităţilor pescăreşti, valorificarea produselor pescăreşti şi a

mediului ambiental.



În zona FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ, activitatea de pescuit comercial este

reprezentată de două asociaţii care însumează aproximativ 160 pescari comerciali autorizaţi

conform datelor furnizate de ANPA.

1. ORGANIZAŢIA PROFESIONALĂ A PESCARILOR PROFESIONIŞTI, CYPRINUS

“Hîrşova

2. ORGANIZAŢIA PESCĂREASCĂ DE PRODUCĂTORI GHINDĂREŞTI CERNAVODĂ

Activitatea de procesare se concentrează în două centre din Hîrşova:

1. SC KARMA FISH COMPANY SRL

2. SC MARLEN GEORGE SRL

Pe teritoriul oraşului Hîrşova îşi desfăşoară activitatea şi câţiva comercianţi autorizaţi

pentru vânzarea produselor de protecţie a plantelor (pesticide):

AF BULANCEA VIOREL Str. Rozelor, nr. 26, Loc. Hîrşova

SC AGRO MASINA IMEX Str. Gropilor, nr. 34, Loc. Hîrşova

SC FITOSEM Str. Revoluţiei, nr. 56, Loc. Hîrşova

SC SOLANUM COM PROD Str. Traian, nr. 19, Loc. Hîrşova

SC SARA TOM COMPANY Str. Caseriei, nr. 12A, Loc. Hîrşova

S.C. AGROMASINA IMEX SRL Str. Gropilor, nr.24, Hîrșova

Sara Tom Company SRL distribuitor autorizat de seminţe pesticide şi îngrăşăminte. A

primit Locul 1 în Top Afaceri România Întreprinderi Mici, localitatea HÎRŞOVA în anul

2014

SC T.A.G. Service srl și SC Agro Terra Actual SRL care îşi desfăşoară activitatea în

sectorul agricol pe teritoriul oraşului Hîrşova.

În oraş funcţionează agenţi economici care au ca obiect de activitate ramuri ale industriei

alimentare, ca de exemplu:

SC Karma Fish Company SRL şi SC Marlen George SRL - produse din peşte,

S.C. ANTONIUS S.R.L – prelucrarea cărnii,

SC LACTOBARON SRL - prelucrarea laptelui,

SC ALFA SRL – brutărie şi patisserie, etc.

5.4 Industria

Activitatea industrială se desfãşoarã într-un numãr redus de agenţi economici care au o

fluctuaţie continuã de angajaţi.

Principalele firme cu activitate recunoscută în industrie sunt:

S.C. SÂRME şi CABLURI S.A. – companie ce s-a dezvoltat în timpul crizei economice,

prin investiţii constante. “Sârme şi Cabluri” este în prezent unul din cei mai renumiţi producători

din Europa de cabluri de tracţiune, sârme trefilate şi produse din oţel. Fabrica măsoară 110.000 de

metri pătraţi şi este situată la Hîrşova, în apropierea portului si vinde produse care se consideră a fi

produse complexe, cu o calitate ridicată.

GIVA STARCOM SRL producător de mobilă, Locul 2 în Top Profit România

Întreprinderi Mici, judeţul CONSTANTĂ, domeniul 31: Fabricarea de mobilă

SC Neotell srl - Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea HÎRŞOVA, domeniul 43:

Lucrări speciale de construcţii

ELECTRO BULGARU BMS SRL - Lucrări speciale de construcţii

Comet steel 07 srl - Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor

metalice

SC Tudor Construct srl - Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea HÎRŞOVA,

domeniul 41: Construcţii de clădiri

SC ACVA Construct srl – Constructii de geniul civil



Unităţile industriale cu capital de stat din oraş, la trecerea de la economia planificată la cea

de piaţă au întâmpinat o serie de greutăţi începând cu asigurarea materiilor prime, desfacerea

producţiei, fapt ce a condus la o reducere simţitoare a activităţii industriale şi ca urmare, trecerea

în şomaj a unui număr important de salariaţi.

5.5 Turismul

Turismul în zona Hîrşova, este practic inexistent. Nu există pachete turistice în care să fie

incluse obiectiveleturistice existente în oraşul Hîrşova (arheologice, naturale, rezervaţiile, etc) pe

care agenţiile de turism din Constanta să le promoveze. Nu există promovare proprie de la nivelul

oraşului privind posibilităţile de vizitare a muzeului Cotovu, a Cetăţii, a Tell-ului, a izvoarelor

termale.

ONG –urile din zona nu cunosc sau nu au ca obiect de activitate “turismul” din zona Hîrşova

şi nu se implică în acest domeniu.

5.5.1 Potenţialul turistic al oraşului Hîrşova

Străveche arie de locuire şi civilizaţie românească, oraşul Hîrşova reprezintă o zonă

turistică de mare originalitate. Prezenţa unui tezaur arheologic deosebit de bogat, reprezintă şi va

reprezenta o şansă pentru dezvoltarea turismului local şi a turismului românesc.

Dunărea, un nume de rezonanţă tracică, a cărei semnificaţie este "purtătoare de nori", este

unul dintre cele mai pitoreşti şi interesante trasee turistice fluviale din Europa şi implicit din

România şi îşi “curge” apa lin şi pe teritoriul zonei Hîrşova.

În zona Hîrşova printr-o exploatare judicioasă a valenţelor specifice se poate influenţa

pozitiv gradul de dezvoltare socio-economică a oraşului. Reglementările privind circulaţia pe

Dunăre, contribuie la cooperarea transfrontalieră, protecţie şi utilizare durabilă a bazinului

Dunării, urmate investiţii şi strategii comune, pe termen mediu şi lung.

Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele

acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia

acestora este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hîrşova are o

semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să convieţuieşti cu propria istorie.

Obiectivele ce pot fi vizitate precum: ruinele cetăţii; izvoare termale; rezervaţia geologică

Canaralele Hârşovei cu o suprafaţă de 2 ha; biserica din sec. XX şi geamia din sec. XIX; trebuie

intens promovate pe toate canalele specifice (site, radio, TV, pliante, Flye-re, târguri, expoziţii,

agenţii de turism şi altele).

A. Resurse turistice naturale

Cadrul natural ocupă un rol predominant în structura potenţialului turistic, având un

caracter particular, creat de aspectele fizico-geografice ale oraşului Hîrşova.

Spaţiul dobrogean, situat între apele bătrânului Danubiu şi "marea cea mare" a păstrat de-a

lungul secolelor peisaje şi obiective naturale de valoare ştiinţifică deosebită, care pentru a fi

protejate şi conservate au fost declarate arii protejate sau monumente ale naturii:

• rezervaţii naturale

Pe teritoriul localităţii se găsesc două rezervaţii: Canaralele din portul Hîrşova, cu valoare

peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos, două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte,

deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca. 2 km. amonte, o arie protejată pe care se mai

păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă.



Canaralele de la Hîrşova este o arie de protecţie specială avifaunistică - SPA (sit Natura

2000) . Pe suprafaţa teritorială a sitului se află rezervaţia naturală Canaralele de la

Hîrşova (monument al naturii), abrupturi stâncoase constituite din calcare atribuite

perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu

resturi fosile de spongieri şi corali.

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală

(lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajişti naturale, păşuni, păduri de foioase, păduri în

tranziţie) ce adăposteşte şi asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii

de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege).

Canaralele de la Hîrşova:

situate în aval de actualul port Hîrşova, pe malul drept al fluviului Dunărea;

monument al naturii de tip peisagistic şi morfogeologic;

ocupă o suprafaţă totală de 3,5 ha;

pot fi admirate formaţiuni construite din calcare jurasice cu aspect peisagistic deosebit;

studiată începând cu anul 1867, astfel identificându-se diferite specii de corali şi

spongieri;

stâncăriile sunt întregite de flora şi fauna caracteristică acestui relief;

prezenţa Dunării face ca fauna să fie extrem de bogată în specii de păsări;

importantă şi din punct de vedere istoric şi cultural, deoarece în această zonă există o

cetate romano - bizantină, fostul castru militar "Carsium", construit de romani prin

secolul al II-lea d.Hr.

Canaralele din portul Hîrşova- turiştii vor fi uimiţi de peisajele unice, pe care timpul şi

natura le-au sculptat pe acest traseu de la Dunărea de Jos;

În ceea ce priveşte flora, în timpul verii, se întâlnesc diverse specii de flori, precum

ghiocei, toporaşi, brânduşe, fauna fiind reprezentată de specii de păsări migratoare şi de pasaj,

precum egreta mare, cormoranul mic, stârc galben etc.

Celea Mare -Valea lui Ene- Această rezervaţie este o arie protejată. Rămăşiţele unei

păduri, ce are o vârstă veritabilă de sute de ani, care ”îmbrăca” în trecut platoul dobrogean;

Pentru a ajunge în rezervaţie se poate pleca pe DN2A pe ruta Ovidiu - Mihail

Kogălniceanu – Dorobanţu - Crucea - Ciobanu – Hîrşova sau pe ruta Slobozia - Ţăndărei –

Hîrşova.

Principalele elemente de cadru natural cu valoare turistică sunt:

reţeaua hidrografică - atracţie turistică deosebită prin fluviul Dunărea

Lunca Dunării (între Feteşti şi Hîrşova);

https://ro.wikipedia.org/wiki/Canaralele_de_la_H%C3%A2r%C8%99ova

https://ro.wikipedia.org/wiki/Canaralele_de_la_H%C3%A2r%C8%99ova

https://ro.wikipedia.org/wiki/Monument_al_naturii

https://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2nc%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calcar

https://ro.wikipedia.org/wiki/Geologie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jurasic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fosil%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spongieri

https://ro.wikipedia.org/wiki/Corali

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83s%C4%83ri_migratoare

http://locuridinromania.ro/categorie/delta-dunarii-din-romania



Plaja de pe malul Dunării;

condiţiile de climă, prin temperaturi medii de circa 110 C, precipitaţii reduse (sub 500

mm/an), numărul anual de zile însorite, nebulozitatea redusă, favorizează practicarea

turismului în cea mai mare parte a anului (mai puţin sezonul de iarnă);

fondul forestier, în care predomină pădurile mixte de foioase (stejar, frasin, ulm, tei,

carpen), ce îmbogăţesc frumuseţea peisajului, constituie în acelaşi timp adăpost pentru

numeroase specii de animale, unele cu valoare cinegetică;

Constanţa este unul din judeţele cu cea mai mică suprafaţă de pădure din ţară, iar zona este

expusă în cel mai înalt grad secetei şi aridizării. Deficitul pronunţat de apă din timpul sezonului

estival devine factor limitativ de instalare şi menţinere a vegetaţiei forestiere.

Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi a solului, refacerea echilibrului hidrologic,

combaterea schimbărilor climaterice, obţinerea de masă lemnoasă deficitară în zonă şi pentru

îmbunătăţirea aspectului peisagistic al zonei, Autoritatea Locală Hîrşova în asociere cu Consiliul

Judeţean Constanța a accesat în 2009 prin, Programul de Îmbunătăţire a calităţii mediului şi

împădurirea terenurilor agricole degradate “, proiectul, Reconstrucţie ecologică şi împădurirea

terenurilor degradate ori improprii folosinţelor agricole aflate în proprietatea Oraşului Hîrşova -

perimetrul de ameliorare Hîrşova - 185,58 ha “.

Finanţarea proiectului în valoare de 4.787.836 lei a fost asigurată astfel:



- 3.826.936,8 lei - finanţare nerambursabilă asigurată din Fondul de Mediu

- 3.332 lei - contribuţia financiară a beneficiarului

- 957.567,2 lei - contribuţia în natură a beneficiarului

Proiectul a vizat lucrări de împădurirea suprafeţei de 185,58 ha cu puieţi de plop alb.

Execuţia lucrării a fost realizată începând cu toamna anului 2011.

În anul 2013 s-a calamitat suprafaţa de 33,53 ha, iar în anul 2015 s-au mai calamitat încă

8,00 ha împădurite cu plop alb. Calamitatea s-a produs ca urmare a excesului de apa infiltrată prin

pânza freatică din Dunăre, astfel pe suprafaţa împădurită constatându-se puieţi uscaţi.

În anul 2016 s-a deplasat în teren comisia de constatare formată din reprezentanţii

instituţiilor implicate în proiect şi s-a decis înlocuirea puieţilor uscaţi şi luarea măsurilor pentru

reducerea pericolelor determinate de factori naturali.

• vegetaţia de luncă

Speciile faunistice cu valoare cinegetică (fazan, prepeliţă) şi fauna acvatică de pe râurile

interioare şi Dunăre, importantă pentru pescuitul sportiv şi industrial;

Culturi de cereale şi de floarea soarelui care generează aspecte peisagistice atractive.

Izvoarele termale

Ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate, radio active se întâlnesc în zona Vadu-

Oii – Hîrşova. Zăcămintele de apă termominerală sunt puse în evidenţă de forajele situate între

malul Dunării şi drumul dintre satul Vadu-Oii şi DN 2, la 2 km de oraş. Apa are o concentraţie

superioară de sulf şi H2S şi are curgere liberă într-un bazin de beton - ca amenajare minimă pentru

utilizarea la băi terapeutice.

Temperatura acestor ape are cca. 42-52 grade Celsius şi un debit de 8 l/s. Apele

termiminerale de aici sunt omologate asemănător cu cele de la Băile Herculane, putând fi utilizate

pentru cura balneară în bazele termale.

Apele termale din apropierea localităţii îi pot conferi statutul de viitor centru balnear,

oraşului Hîrşova.



B. Resurse turistice antropice

I. Potenţialul cultural - istoric

A) Monumente şi situri arheologice:

• aşezarea neolitică de tip tell - rezervaţie, oraşul Hîrşova;

• cetatea romană Carsium - rezervaţie - oraşul Hîrşova;

Cetatea Carsium. Descoperim aici o cetate romană şi romano-bizantină. Istoricii apreciază,

că cel mai probabil, Carsium a fost ridicată încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. Mai

târziu, în timpul războaielor dacice, prin anul 103 p. Chr., împăratul Traian este cel care

consolidează fortificaţia cu ziduri din piatră. În documentele din Antichitate, Cetatea apare deseori

menţionată între secolele II şi VII p Chr.

În prezent, turiştii pot vedea ziduri impunătoare, cum ar fi „Turnul comandantului”, dar şi

un zid monumental, la Dunăre, unde a fost odată un port. Acest port a funcţionat timp de 17-18

secole, până când cetatea a fost distrusă.

Din epoca bronzului şi fierului, la Hîrşova, sunt mai multe situri. Se remarcă aşezarea

întărită cu şanţ de apărare, din prima vârstă a fierului (Hallstatt), dezvoltată pe terasa înaltă a

Dunării de pe Dealul Băroi în zonă, La Vii” sau, La Rasim”.

Există vestigii arheologice situate în teritoriul extravilan pe o suprafaţă de 5,74 ha.

Atracţiile turistice ale oraşului, deşi aproape neexploatate, sunt numeroase:

Foto: Sit arheologic Hîrșova



Cetatea CARSIUM

Cetatea, la rândul ei, suprapune se pare, o aşezare getică, poate chiar o fortificaţie. A fost

construită după toate probabilităţile în timpul împăratului Vespasianus (69-79) când pe linia

Dunării şi-au făcut loc mai multe fortificaţii romane. În timpul războaielor daco-romane,

împăratul Traian (98-117) zideşte cetatea în piatră pentru Ala ÎI Hispanorum et Aravacorum, cel

mai târziu la 103.

Ulterior, a fost distrusă de germani, huni, slavi, avari fiind refăcută tot de atâtea ori.

Documentele istorice şi arheologice afirmă că cele mai importante lucrări sunt cele realizate în

timpul împăraţilor Constantin cel Mare (306-337) şi Iustinian (527-565).

După o lungă absenţă datorată venirii bulgarilor la sudul Dunării, bizantinii în timpul

domniei împăratului Ioan I Tzimiskes (969-976) refac cetăţile dunărene din temelii, aşa cum se

va mai întâmpla mai târziu, în evul mediu. Între secolele XV-XIX cetatea devine o fortăreaţă

otomană. Izvoarele consemnează trecerea pe aici a trupelor lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş,

Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Radu Şerban etc.

În secolele XVII-XVIII a fost teatrul unor confruntări militare dramatice între trupele

otomane, austriece şi turceşti, fiind distrusă de fiecare dată. În urma tratatului de la Adrianopol

din 1829 Imperiul Otoman a fost obligat de Rusia să distrugă fortificaţiile de pe malul drept al

Dunării. Cetatea este dărâmată şi părăsită iar piatra din ziduri a fost scoasă pentru a se clădi

oraşul modern.

Cetatea de la Hîrşova (Carsium) este unul din cele mai importante puncte fortificate

pluristratificate de pe linia Dunării. Ocupă acelaşi loc şi a jucat acelaşi rol ca cetăţile Durostorum

(Silistra) şi Noviodunum (Isaccea). A dat naştere, în imediata vecinătate, la numeroase situri din

antichitate până în evul mediu târziu (aşezări cu caracter urban şi rural, mai multe necropole).

Peste toate acestea se suprapune oraşul modern.

Cetatea de la Hîrşova prezintă însă caracteristici cu totul aparte în peisajul siturilor

dunărene. Este reprezentativă pentru întreaga istorie a Europei sud-estice având în vedere că pe

acelaşi amplasament se construiesc şi reconstruiesc mai multe fortificaţii, în perioade şi epoci

diferite, timp de aproape două milenii.

Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comandantului”,

pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid

monumental, lung de cca 40 m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la

distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole!

Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele

acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia

acestora este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hîrşova are o

semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să convieşuieşti cu propria istorie.



Cetatea Bizantină

Cetatea romană a fost construită cel mai târziu în primii ani ai secolului II p. Chr şi

refăcută de împăraţii Constantin Cel Mare şi Justinian. Este reconstruită de bizantini şi mai apoi de

genovezi. Acum se datează zidul instalaţiei portuare, ridicat peste cel antic, unic pe linia Dunării,

încă în picioare, în stare precară de conservare. Între secolele XV- prima parte a secolului al XIX-

lea, s-a aflat sub stăpânire otomană.

Documente istorice (mărturii scrise, litografii) şi arheologice (resturi de ziduri) arată că în

evul mediu cetatea era formată din două fortificaţii, una mare, în spaţiul rezervaţiei actuale, şi alta

mai mică, pe dealul opus, în aval de port, ambele unite printr-o incintă ale cărei urme pot fi

urmărite prin oraşul actual.

Cetatea a avut rolul de a asigura paza şi apărarea celui mai important vad de trecere peste

Dunăre care asigura legătura dintre comunităţile din Câmpia Română cu cele de pe litoralul vestic

al Mării Negre, mai târziu cu lumea din sudul Peninsulei Balcanice.

Dealul Cetăţii” văzut de pe Dunăre. Pe suprafaţa acestuia se află ruinele cetăţii romane,

romano-bizantine (cunoscută sub numele de Carsium) şi medievale.

Tell-ul de la Hîrşova a fost descoperit în 1961.

Tell-ul neo-eneolitic de la Hîrşova este unul dintre cele mai importante obiective de acest

gen din sud-estul Europei, si aparţine "Culturii Gumelnita", si anume epocii pietrei şlefuite, în

jurul anilor 4600. Movila înaltă de 12 metri, ruptă abrupt în direcţia Dunării, este locul în care

arheologii sapă de decenii. Din anul 1993 şi până în prezent un grup multidiscipliar de arheologi

români şi francezi cercetează tell-ul. La baza sa, primii trei metri ai depozitului arheologic aparţin

culturii Boian, mai exact ultimelor două faze ale sale, în care apar şi materiale aparţinând culturii

Hamangia.



Perioada cea mai importantă din evoluţia tell-ului poate fi considerată cea atribuită culturii

Gumelniţa, care în plan vertical ocupă circa 7 m. Nivelele gumelniţene sunt suprapuse de cele

aparţinând culturii Cernavoda I, cu o grosime de circa 1,5 m. Ele au fost puternic afectate de

locuirile ulterioare, începând cu epoca bronzului şi până în epoca contemporană, astfel încât s-au

păstrat puţine complexe intacte.

Tell-ul eneolitic Fortificaţia bizantina Hîrşova

În anul următor se execută un sondaj care stabileşte stratigrafia acestuia. Săpături

sistematice încep abia în anul 1985, iar din 1993, aici se derulează un program comun de cercetare

şi formare de specialişti româno-francez. În cadrul colaborării, în anul 1997, s-a deschis, la Paris,

expoziţia intitulată “Viaţa pe malul Dunării acum 6500 de ani” care a reunit cele mai semnificative

descoperiri efectuate în aşezare.

Un moment important îl reprezintă anul 1993 de când pe tell se desfăşoară programul

comun de cercetare româno-francez cu participarea directă a unor specialişti din această ţară, între

care un rol deosebit îl au de zece ani istoricii francezi Bernard Randoin şi Yannick Rialland.

Toate acestea au contribuit nu numai la introducerea pentru prima oară în ţara noastră a unei

concepţii şi tehnici de săpătură noi, dar şi crearea în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a

Centrului Naţional de Cercetare Pluridisciplinară format din tineri specialişti români pregătiți in

diverse centre de cercetare din Franta.



Turnul Din ruinele vechii cetăţi, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul

comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m.

Fortificaţia bizantină

Fortificaţia bizantină a fost descoperită în anul 2003, şi este situată în capătul de Vest al

străzii Carsium, la intersecţia cu str. Lunei. Zidurile fortificaţiei au ieşit la iveală cu ocazia

săpăturilor pentru construcţia unei şcoli noi, investiţie ce urma să se realizeze pe acest

amplasament în cadrul unui Program cu Banca Mondială, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi

Primăria Hîrşova.

Aici se vedea, la suprafaţă, un rest de construcţie din piatră cu mortar. Adâncirea secţiunii

a scos la lumină colţul unui zid cu traseul N - S. În partea interioară s-a excavat până la

adâncimea de 0,40 m. Este posibil ca acest spaţiu să mai păstreze depuneri arheologice. Din

păcate, aici săpătura n-a putut fi continuată. Într-un sondaj de 0,50 x 0,50 m, executat în

exteriorul zidului, spre N, pentru a putea determina adâncimea maximă, s-a ajuns la stâncă la –

2,76 m. Grosimea zidului, variabilă, este de 1,70 m. În emplecton s-a identificat un stâlp

secţionat, pe care se mai văd literele (M) PXI (I). Paramentul exterior al zidului a fost demontat

în întregime. Emplectonul este compus din piatră bolovănoasă cu mortar de bună calitate.

Descoperirea acestor ziduri, fără a fi realizată o cercetare minuţioasă, a determinat

abandonarea proiectului. Ultimele observaţii au fost făcute cu ajutorul câtorva studenţi – la

sfârşitul practicii – şi a angajaţilor Muzeului „Carsium”. În lipsa forţei de muncă, după această

dată, cercetarea a încetat. Primăria doreşte să realizeze în această zonă un parc arheologic, prin

punerea în valoare a vestigiilor, fapt ce impune executarea unor cercetări de amploare şi

consolidarea construcţiilor.

B) Monumente istorice şi de artă de factură religioasă

Pentru a simţi spiritualitatea care învăluie această zonă, trebuie vizitată Biserica Sf.

Constantin şi Elena şi Mânâstirea Prodromita Hîrşova.

Biserica “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”

Biserica actuală se află aşezată în partea de apus a oraşului, pe un masiv de piatră calcaros

ce s-a aflat în interiorul fostei cetăţi romane Carsium după planurile unei echipe din ingineri

italieni, proiectul fiind coordonat de renumitul Anghel Saligny.

Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de zid gros de 2 m, care se găseşte în partea

de Sud a oraşului. Biserica a fost sfinţită la 8 septembrie 1908 cu hramul “Sfinţii Împăraţi

Constantin şi Elena”, ce-l poartă şi astăzi, de către Preasfinţitul Episcop al Galaţilor. În timpul



războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă, fiind transformată în grajd de

cai. S-a resfinţit în 1919, redându-se cultului cu aceeaşi frumuseţe.

Geamia a fost construită în anul 1812. Interiorul conservă arhitectura specifică din lemn de la

începutul secolului al XIX -lea, în timp ce la exterior a suferit anumite schimbări. Necropola se

află la nord-est de cetate. Multe morminte se mai păstrează încă în formă iniţială. Pentru marcarea

monumentelor funerare s-au utilizat elemente de arhitectură sau fragmente de stâlpi miliari, cu

inscripţii, din perioada romană. Piesele au fost recuperate şi publicate încă de la sfârşitul secolului

al XIX-lea. Este Monument istoric de categoria A şi este cea mai importantă mărturie a prezenţei

populaţiei musulmane la Hîrşova. Edificiul a fost ridicat, în anul 1812, în timpul sultanului

Mahmud al II-lea (1808-1839) şi este înscris pe lista monumentelor istorice din România.

Geamia, constuită în 1812, şi Biserica Ortodoxă „Sf. Împ. Constantin şi Elena” sunt

aproape singurele mărturii ale arhitecturii monumentale din secolele XIX-XX.

Mănăstirea Prodromita poate deveni in timp centru al turismului ecumenic.

C) Monumente şi ansambluri de arhitectură civilă

Muzeul Carsium. Turiştii care îi trec pragul pot vedea obiecte caracteristice culturilor

neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dar şi semne ale evoluţiei civilizaţiei

romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos.

Muzeul de la Hîrşova a fost înfiinţat de Vasile Cotovu, profesor şi directorul şcolii din

Hîrşova, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul învăţământului de stat, din localitate, după 1878. A

fost inaugurat, la 1 mai 1904, în prezenţa Regelui Carol I, Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand

şi Principesei Maria, Micii Principi Carol şi Elisabeta, însosiţi de primul ministru şi ministrul

lucrărilor publice, aflaţi în voiaj pe Dunăre. Sediul iniţial al muzeului a fost în clădirea şcolii. Aici

V.Cotovu a strâns obiecte istorice şi arheologice, etnografice, colecţii de tablouri, minerale, roci

etc. reprezentative pentru teritoriul dintre Dunăre şi Mare. Din acest motiv s-a numit „Muzeul

Regional al Dobrogei”. După ce a fost devastat în primului război mondial, muzeul va fi refăcut în

locuinţa directorului şi reinaugurat, la 29 mai 1926, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei

Maria.



Foto Imagine din muzeul vechi

După moartea lui V.Cotovu, în primii ani ai regimului comunist, muzeul este desfiinţat.

Dezvoltarea cercetării arheologice şi numărul mare de obiecte descoperite întâmplător, impune

reorganizarea sa. În anul 1987 se deschide o Expoziţie Arheologică cu cele mai reprezentative

descoperiri de la acea dată. Din 1993 Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, preia

acţiunea redeschiderii a muzeului de la Hîrşova. După ce este amenajat, la sfârşitul anului 2005

este înscris în Ghidul Muzeelor şi Colecţiilor din România. La 20 aprilie 2006, Regele Mihai şi a

Regina Ana au inaugurat şi vizitat Muzeul Carsium Hîrşova ducând astfel, mai departe, tradiţia

istorică

Muzeul de istorie

Actualul muzeu ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri din siturile de pe raza

localităţii, aspecte ale dezvoltării civilizaţiei din neolitic până la începutul epocii moderne. În

spaţiul exterior, într-un mic lapidarium, sunt expuse fragmente arhitecturale specifice epocii

romane în principal, (coloane, baze de coloane, arhitrave, monumente funerare, borne de drum

etc.) dar şi din evul mediu. Unele, dintre acestea, au făcut parte din vechiul muzeu şi s-au aflat zeci

de ani într-un parc din faţa şcolii vechi, aşa cum au fost instalate la începutul secolului al XX-lea..

Între piese sunt două fragmente de inscripţii romane, unul de la Capidava, altul de la Ulmetum,

aduse la Hîrşova încă de la mijlocul veacului trecut.

Fostul local al Muzeului Carsium 2005

Muzeul Carsium detine una dintre cele mai valoroase colecţii de fosile jurasice alcătuită

din spongieri, bivalve (scoici ), gasteropode (melci), amoniţi, brahiopode, echinoderme. În lipsa

spaţiului adecvat pentru expunere, aceasta stă deocamdată, la dispoziţia specialiştilor. Colaborarea

cu Institutul Geologic al Romaniei va conduce în scurt timp la valorificarea ştiinţifică a colecţiei.

În cadrul uni proiect finanţat cu fonduri europene, ERCIP în cadrul Programului INTERREG IV



C, a avut loc o prima prezentare a celor mai reprezentative fosile.

Statuia eroului necunoscut

Crucea de piatră

La 17 septembrie 1912 a fost ridicat în apropiere de Hîrşova, din piatră şi granit, pe un

soclu de piatră 1020 x 2300, Monumentul dedicat ostaşilor „Crucea Marinarilor“, obiect de artă

ambientală

Şcoala veche orăşenească – construită în 1904

Statuia Ioan Cotovu în parcul Școlii Vechi

Şcoala veche Hîrşova - o emblemă culturală a dobrogenilor a fost ridicată la începutul

secolului XX la iniţiativa ilustrului dascăl Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, şi a respectat, la fel

ca şi biserica din spatele ei, planurile arhitecturale ale lui Anghel Saligny. Inaugurarea a avut loc

pe 1 mai 1904 și s-a făcut cu salve de tun în prezenţa regală. La inaugurarea sa a participat însuşi

Regele Carol I, iar camerele sale au adăpostit prima bibliotecă, dar şi primul muzeu regional al

Dobrogei. Şcoala veche a fost bombardată în prima conflagratie mondială și în mare parte a fost

distrusă. După război a fost reabilitată, iar la recepţie a venit însuşi regele Carol I, în 1926.



Centrul vechi al oraşului Hîrşova (1880-1925);

Şcoala veche a funcţionat până în 1962, apoi a fost transformată în internat al liceului din

oraş, iar în cele din urmă închisă. Văzută de pe stâncile ce îmbracă malurile Dunării, Şcoala

“Vasile Cotovu”, este declarată monument de arhitectura, iar destinul ei este de a transmite lecţia

de cultură, mai departe.

Din anii 80, până când a fost abandonată, elevii de la liceul tehnologic îşi făceau practica în

atelierele amenjate la parterul şcolii.

Casa învăţătorului Vasile Cotovu se află, la fel ca şi şcoala, într-o stare avansată de

degradare.

D) Monumente de artă plastică comemorative

Monumentul eroilor

În aval de port pe “Dealul Belciug” sau “Dealul Monumentului” a fost ridicată în anul

1913 o cruce monumentală dedicată soldaţilor de pe şalupă, Trotuş “, scufundată la 17 septembrie

1912 în urma coliziunii cu vaporul de pasageri al societăţii ungare, Szencheny Istvan “.

Pe suprafaţa “Dealul Monumentului” s-au descoperit vestigii din epoca bronzului şi

fierului. Sunt vizibile încă resturi ale fortificaţiei care apăra oraşul din această parte. După primul

război mondial, « casa pompierilor », care domina oraşul de pe înălţime a fost mărită şi

transformată în « Gimnaziul Principele Mihai ».

E) Etnografie şi folclor

- Ansambluri folclorice renumite de dans românesc şi turcesc

Ansamblul folcloric Carsium

- Manifestări folclorice şi culturale



Uniunea Democrată Turcă din România organizează periodic o serie de manifestări culturale sub

egida: „Hîrşova - străveche cetate otomană". Proiectele au fost structurate pe mai multe

componente îmbinând cunoaşterea evenimentelor istorice cu valorificarea tradiţiilor comunităţii

turce de la Hîrşova. Manifestările au fost organizate de filiala Hîrşova a UDTR în parteneriat cu

Muzeul Carsium din localitate. Evenimentele au constat în: simpozionul cu tema „Pietre funerare,

tradiţii şi semnificaţii religioase", vizitarea cetăţii Hîrşova şi a necropolei otomane, monument

istoric de importanţă naţională şi europeană. Conturarea „Programului de măsuri privind

conservarea şi valorificarea monumentelor otomane de la Hîrşova. „Istoria comunităţii musulmane

din Hîrşova este una dintre cele mai vechi şi mai interesante, datând de peste 600 de ani. Este

important pentru noi ca şi comunitate etnică să facem cunoscut adevărul istoric despre existenţa

noastră pe aceste meleaguri", a spus preşedintele UDTR, Osman Fedbi.

Potenţialul tehnico-economic

• podgoriile de la Hîrşova

Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situată în sud-estul României, corespunde în întregime

Podişului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră şi frontiera cu Bulgaria.

Particularităţile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esenţă de

predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine şi fragmentare, de învelişul loessic

aproape generalizat şi de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui

excesivitate este parţial atenuată de vecinătatea Mării Negre şi de masele acvatice din Balțile şi

Delta Dunării. Cadrul natural constituie, desigur, condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii

acestei regiuni, multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate. Pentru

calitatea lor superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici, dar suveran se impune

climatul cu potenţialul său caloric deosebit de avantajos, mai puţin componenţa sa hidrică care

rămâne deficitară sub aspect natural dar nu dificil remediabilă antropic. Regiunea viticolă a

Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarică-Niculiţel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul

acestora se află 9 centre viticole (Măcin, Niculiţel, Hîrşova, Valea Nucarilor, Babadag, Istria,

Cernavodă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, încă 5 centre viticole independente (Dăeni,

Hîrşova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni).

• podul peste Dunăre de la Giurgeni;

Podul are o lungime de 1456 metri şi o lăţime de 16,8 m. Construcţia a fost terminată în

1970, proiectul podului fiind făcut de IPTANA Bucureşti.

În ultimii ani, la Hîrşova, se organizează ,,Zilele oraşului”, ,Ziua Recoltei”, Festivalul

”Primăvară dobrogeană”– proiect înscris în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene.



5.5.2 Formele de turism practicabile

Resursele naturale şi antropice spaţiului adiacent Dunării în acest sector crează premise

favorabile practicării unor forme de turism variate, iar prin amenajări specifice, acestea pot fi

dezvoltate şi diversificate.

Turismul de circulaţie:

Turismul itinerant cu valenţe culturale este favorizat de existenţa a numeroase

localităţi cu obiective turistice şi se axează pe realizarea unor trasee tematice care

includ valori cultural-istorice sau educativ-recreative;

Turismul de tranzit este favorizat de existenţa unor drumuri europene (tronsonul

Urziceni - Hîrşova - Constanţa al E 60, pe unde pot fi dirijate importante fluxuri de

turişti.

Turismul ştiinţific se adresează specialiştilor pe probleme legate de cadru natural şi de

mediu (în special în ariile protejate din zonă). celor care doresc să viziteze rezervaţiile

naturale existente şi celor interesaţi de biotopul aferent Dunării.

Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv valorifică bogatul potenţial cinegetic şi piscicol

(unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), ce oferă

largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv pe Dunăre, din ariile forestiere, stufăriş

şi din apele Dunării (concursuri de pescuit).

Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (caiac, canoe, vele, yahting, agrement

nautic) - poate fi utilizat traseul Dunării. Dezvoltarea turismului, care să valorifice

potenţialul Luncii Dunării este unul din efectele economice şi sociale care își pot pune

amprenta pe dezvoltarea economică a oraşului Hîrşova.

Turismul rural, cu cazare în gospodăriile localnicilor, valorifică tradiţii legate de viaţa

rurală şi pescuit poate fi practicat în satul Vadu Oii.

Turismul de weekend - include mai multe forme de turism - pescuitul, vânătoarea şi alte

sporturi de agrement şi recreative si poate fi dezvoltat prin amenajarea unor structuri

turistice corespunzătoare (camping, căsuțe, bungalouri) care are la bază acelaşi potenţial

bogat şi variat al Dunării.

Turismul de odihnă şi recreere este legat de existenţa unui cadru natural cu valenţe

estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant şi posibilităţi de practicare a unor

activităţi recreative, în special în lunca Dunării.

Turismul de reuniuni şi congrese ar putea fi dezvoltat prin amenajări specifice în oraşul

Hîrşova, axat pe probleme de cooperare transfrontalieră şi dezvoltare durabilă.

Turismul uval se poate organiza pe baza existenţei culturilor de vita de vie din zona.

Alte forme de turism

Turism balneoclimateric prin exploatarea izvoarelor termale de la “Puturoasa”, viitoarea

stațiune Hîrşova Băi.

Turism arheologic determinat de existent vestigiilor arheologice în zonă.

Turism etnofolcloric prin redeschiderea festivalul concurs “Mlădițe Dunărene”.

Agroturism.

Eco turism.

Valorificarea izvoarelor de apă termală, finalizarea Muzeului de istorie, Cetatea

„Carsium”, Tell-ul, pescuitul, vânătoarea şi peisajul sunt puncte de atracţie pentru turiştii care trec

spre litoral dar şi pentru turismul cultural. Materializarea acestora va putea relansa activitatea

economică, respectiv comerţul şi turismul, ceea ce va impune oraşul ca un centru cultural, ştiințific

modern.

O oportunitate uriașă de dezvoltare a turismului în zona Hîrșova este reprezentată de

“turismul dunarean”.

Valorificarea potenţialului turistic de excepţie şi a poziţiei geopolitice pe care o are

sectorul românesc al Dunării în contextul european, armonizată cu un cadru juridic şi instituţional



adecvat, atrage după sine o diminuare a rolului de graniţă politică al Dunării şi o integrare mai

rapidă a României în structurile regionale şi europene. Între formele de cooperare interstatală,

turismul se detaşează ca o formă prioritară şi de avangardă.

Problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructură) în vederea

îmbunătăţirii şi diversificării ofertei turistice pe sectorul românesc al Dunării, se înscriu într-o

sferă mai largă a conceptului de dezvoltare durabilă.

Sectorul românesc al fluviului Dunărea, prin poziţia sa geografică şi geopolitică, poate să

devină, printr-o politică europeană şi amenajări corespunzătoare, un coridor economic între

Europa şi Asia Centrală, un model de cooperare transfrontalieră şi regională.

Dintre toate formele de cooperare ale ţărilor riverane Dunării, turismul se detaşează ca o

formă prioritară şi de avangardă. În acest context, resursele naturale şi antropice, bogate şi variate,

aferente tronsonului românesc al văii Dunării constituie argumente incontestabile pentru o

dezvoltare susţinută a activităţii de turism în această zonă, din păcate prea puţin valorificată până

în prezent.

Configuraţia diferită a reliefului şi varietatea potenţialului turistic evidenţiază forme de

turism specifice, posibil de practicat în fiecare sector al Dunării.

Sectorul Tulcea - Hîrşova se bucură de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor

prezente în zona defileului Dunării, dar suficient de interesante pentru a permite amenajări

turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt sporturile nautice, pescuitul

sportiv, turismul cultural şi religios, turismul fluvial, croaziere pe Dunăre şi pe canalul Dunăre -

Marea Neagră. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea turismului de congrese şi

reuniuni în oraşul Hîrşova. În plus, pe tot parcursul văii Dunării, se va pune accent şi pe

dezvoltarea unor dotări şi amenajări destinate cu precădere turismului internaţional, dată fiind

tradiţia şi importanţa deosebită a căii fluviale dunărene şi legăturii sale cu ţările Europei centrale

sau ale Orientului Apropiat.

Există numeroase porturi fluviale, adevărate porţi spre lumea europeană, prin care circulă

un număr mare de călători, turişti şi cantităţi importante de mărfuri. Renumite sunt Kelheim,

Regensburg, Straubing - în Germania, Linz, Viena - în Austria, Bratislsva - în Slovacia,

Budapesta, Mohacs - în Ungaria, Novi Sad, Belgrad - în Iugoslavia şi Orşova, Turnu Severin,

Giurgiu, Turnu Măgurele, Olteniţa - în România. În viitorul apropiat poate deveni un post

dunarean de exceptie și portul Hîrşova.

5.6 Infrastructura de transport

Transport local

Tipul de transporturi din oraşul Hîrşova sunt rutiere şi fluviale. Legătura cu oraşul

Constanţa se realizează pe drumul DN 2A, cu oraşul Tulcea pe DN 22A. Legătura cu oraşele

Cernavodă şi Brăila se poate realiza şi pe Dunăre, insă doar în scop comercial.

O altă cale de transport către Cernavodă şi Brăila o constitue fluviul Dunărea, însă

transportul de călători cu vaporul a fost suspendat încă înainte de 1989.

Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport din

Hîrşova, Medgidia, Constanţa, Tulcea şi Brăila.

Tabelul nr. 5.6 Număr autoturisme la nivel de oraş

Localitate Număr autoturisme

Persoane fizice Hîrşova 1450

Vadu Oii 29

Persoane juridice Hîrşova 180

Total 1659 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova



Menţionăm că pe raza localităţii Hîrşova, incluzând Ferma 1 şi satul Vadu Oii, există un

număr de 3 societăţi ce au ca obiect de activitate transportul de călători în alte localităţi:

- SC GIS TRANS RAPID SRL - 4 microbuze

- SC TRANS MOVIAY SRL - 5 microbuze

- SC MENV TRANSCOM SRL - 6 microbuze

În ceea ce priveşte transportul de mărfuri şi călători, există următoarele trasee de autobuz:

Hîrşova – Crucea – Constanţa (1 oră şi 15 min.);

Hîrşova – Cernavodă – Medgidia (1 oră);

Hîrşova – Ciobanu;

Hîrşova – Gârliciu;

Brăila – Hîrşova – Constanţa;

Tulcea – Hîrşova – Slobozia – Bucureşti (singura legătură directă cu capitala, unde se

ajunge cel mai repede în 3 ore.);

Mangalia – Constanţa – Hîrşova – Slobozia.

Pe teritoriul administrativ al oraşului Hîrşova se află amplasate 6 (şase) staţii publice de

călători, cu următoarele locaţii:

Piaţa Agroalimentară: intersecţia str. Rozelor cu Șos. Constanţei;

Str. Vadului (atelier optică): intersecţia str. Vadului cu str. Plantelor;

Str. Vadului (pizzerie): intersecţia str. Vadului cu str. Plantelor;

Str. Plantelor (atelier service Pelivan): intersecţie str. Plantelor cu str. Aleea Cimitirului;

Str. Traian (în faţa bl. P 15)

Sat Vadu Oii (intersecţie drum comunal cu DN 2A)

Oraşul Hîrşova beneficiază de un sistem de transport călători intern - privat, reprezentat

printr-un număr de 11 autoturisme în regim TAXI, administrate în mare parte de persoane fizice

autorizate, după cum urmează:

- P.F.A. MIREA COSTEL - 1 autoturism

- P.F.A. MIREA MARIAN - 2 autoturisme

- P.F.A. POTAMIANOS GHEORGHE - 1 autoturism

- P.F.A. VASILE GABRIEL - 1 autoturism

- I.I. NĂDRAG GHEORGHE - 1 autoturism

- I.I. DOXAN IONEL - 1 autoturism

- I.I. ZAMFIR CRISTIAN - 1 autoturism

- I.I. ZAHARIA AUREL - 1 autoturism

- I.I. ZAHARIA MARIAN - 1 autoturism

- S.C. ZAHARIA SERVICE SRL - 1 autoturism

Pentru aceşti transportatori locali au fost amplasate staţii taxi după cum urmează:

- Judecatoria Hîrşova

- Spitalul orăşenesc Hîrşova

- Centrul oraşului

- B.R.D.

- Restaurant S.C. Emrin Serv S.R.L.

La nivelul oraşului Hîrşova există un număr de 1659 de autoturisme în proprietate

personală sau proprietatea agenţilor economici. O problemă importantă la nivel de oraş o

reprezintă locurile de parcare. Aceasta poate fi rezolvată prin găsirea de soluţii concrete, precum

construirea unei parcări supraetajate din fonduri nerambursabile (program POR sau Mediu) care să

mulţumească atât proprietarii de autoturisme, cât şi pe reprezentanţii instituţiilor publice.



Tabelul nr. 5.7 Statistica auto pe localităţi şi încasări impozit

Locaţie

Statut

Număr Taxa curentă Taxa anuală

Hîrşova Persoane

fizice

1960 237533 295472

Persoane

juridice

475 167347 158913

Vadu - Oii Persoane

fizice

62 3866 4111

Persoane

juridice

2 804 670

Total general 2499 409551 459166


Tabelul nr. 5.8 Statistica auto pe tip de mijloc de transport si impozitul încasat

Locaţie

Statut

Tip mijloc Număr Taxa curentă Taxa anuală

Hîrşova Persoane

fizice

Autobuze, autocare

microbuze

6 2256 2256

Autovehicole 12 tone 139 40650 54300

Tractoare în evidenţa 2 648 648

Motociclete 129 1256 1258

Tricicluri 7 99 305

Remorcă 1 tona 18 144 162

Remorcă 3 tone 8 170 272

Remorci 3-5 tone 2 104 104

Remorci 5 tone 25 1088 1536

Bărci 110 2246 2310

Bărci fara mototr 2 112 112

Bărci cu motor 9 1680 1890

Şalupe 1 1119 1119

Autoturisme 2000

cm3

973 50234 58028

Autoturisme 2600

cm3

45 31464 38016

Autoturisme 3000

cm3

19 34506 49338

Alte vehicule inreg. 33 1964 1964

Alte auto 19 7798 7858

Persoane

juridice

Autobuze, autocare

microbuze

16 6799 5664

Autovehicole 12 tone 71 28053 26406

Tractoare in evidenţa 2 518 864

Motociclete 3 68 56

Remorcă 1 tona 3 33 27

Remorcă 3 tone 1 41 34

Remorci 5 tone 52 3271 3328

Bărci fara motor 4 268 224

Bărci cu motor 1 252 210

Remorchere 3 3273 2727



Slepuri 6 3720 3102

Auto 2 a.m 10 6963 5808

Auto2+1 43 16.347 17.709

Autoturisme 1600 m3 85 5505 5024

Autoturisme 2600 m3 77 33871 33246

Autoturisme 3000

cm3

16 37785 35280

Scutere de apă 1 252 210

Alte vehicule inreg. 29 2590 3280

Alte auto 49 5880 4838 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova

Transportul naval

Portul Hîrşova este amplasat la o distanţă de 103 km de oraşul Brăila, într-o zonă având

urmatoarele coordonate geografice latitudine 45°41′52.80″N, respectiv longitudine 27°57′6.84″E,

şi o suprafaţă de 14.401 m2 cu o lungime de cheu de 500m prevăzut cu dane pentru utilităţi.

Portul Hîrşova este conectat doar la sistemul rutier şi are un terminal pentru pasageri şi un

terminal pentru încărcătură lichidă. Dotările portului constau în două macarale plutitoare de 16

tone capacitate şi amenajări pentru depozitare a mărfurilor pe platforme deschise cu o suprafaţă de

12.500 m2 şi depozite închise cu o suprafaţă de 2.000 m2.

Transportul fluvial este însă puţin valorificat.

5.7 Servicii

Dinamica activităţilor de comerţ a cunoscut o evoluţie ascendentă prin mutările de pe piaţa

forţei de muncă din sfera activităţilor de producţie în sfera comerţului. În ultimii ani au apărut şi s-

au dezvoltat un număr mare de agenţi economici care au drept obiect principal de activitate

realizarea de operaţiuni cu caracter comercial, atât cu ridicată, cât şi cu amănuntul.

Comerţul şi serviciile se desfãşoarã pe teritoriul oraşului prin mai multe societãţi

comerciale private care desfac o gamã variatã de produse şi executã servicii cãtre populaţie.

În prezent existã un numãr de 97 unitãţi de comerţ în care îşi desfãşoarã activitatea, în

calitate de salariaţi, un numãr de 142 persoane şi un număr de 45 unităţi cu profil de prestări

servicii în care activează 128 de angajaţi.

Prestările de servicii către populaţie sunt realizate prin secţiile Socom Comixt, Direcţia

Confort Urban al Primăriei, Dacia Service, Consum Coop la care se adaugă alţi meseriaşi

autorizaţi.

Comerţul şi serviciile se desfăşoară pe teritoriul oraşului prin mai multe societăţi comerciale

private care desfac o gamă variată de produse şi execută servicii către populaţie. În oraşul Hîrşova

funcţionează unităţi de prestare de servicii de comerţ (alimentar, nealimentar, farmacii, imobiliare),

de alimentaţie publică (restaurant, cafenele, baruri, patiserie, cofetărie, brutărie, pizzerie), de

înfrumuseţare (coafor) de sănătate (cabinete medicale, laboratoare de analize, stomatologie), de

curăţenie (spălătorie auto, curăţătorie, igiena oraşului), croitorie, cizmărie, depanare radio-tv,

pictură, vidanjare, tâmplărie, servicii de închiriere, servicii auto, vulcanizare, servicii bancare,

servicii de poştă şi telecomunicaţii, servicii de telefonie mobilă, servicii de televiziune prin cablu,

servicii de ordine publică, servicii de protecţie.

Unități de alimentație publica

S.C. Emrin Serv S.R.L. – Restaurant

S.C. Adriano SRL – alimentaţie publică

S.C. Boss Consum SRL– alimentaţie publică

SC Logic Drink srl



SC Salon VIP srl

SC Imperial Ballrom srl – organizare de evenimente

SC Samy”Gym – strada Vadului

SC Alex Pub-str. Vadului nr. 42

Baruri

SC Class cafe bistro srl

SC Alfa bistro cafe

My Place Caffe Filicori

Pizzerie

Pizza house - strada plantelor (naţională)

Pizzeria Mark Trust

II Lupascu Florin – fast-food

Club Robert strada Vadului nr 41 berărie în aer liber

Firme cu activitate de comerț

Cooperativa CONSUMCOOP- Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare

predominantă de produse nealimentare;

SC Quercus srl – comert cu amanuntul;

SC Silvascarm Industry srl - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi

motociclete;

SC Alfa Med srl și SC Doris Farm 2003 srl - Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în

magazine specializate;

SC Info Astel srl - Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-lui

SC Dial srl - Locul 1 în Top Profit România, localitatea Hîrşova;

Cooperativa Meșteșugărească Comixt – Hîrșova;

SC Silar srl – Hîrșova, comerț alimentar;

Firme cu specific de activitate – pază si protecție

C&I Securitate Rom srl

SC Carsium Protect srl

Unităţi de coafor – frizerie din Hîrşova

Coafor Alina Chivu strada Independenţei

Coafor Ene Florentina

Servicii de curăţenie locală a oraşului Hîrşova

Pentru întreţinerea igienei la nivelul oraşului Hîrşova şi asigurarea bunei funcţionalităţi a

oraşului Hîrşova, funcţionează societatea CARSIUM EDIL SRL cu profil de gospodărie locală.

SC Carsium Edil SRL are un număr de 79 de muncitori, 6 şefi de formaţie şi 8 persoane la

compartimentul administrativ.

Serviciile prestate de S.C CARSIUM EDIL SRL către populaţie sunt:

1. precolectare, colectare şi transport deşeuri;

2. gestionare animale fără stăpân;

3. măturat, spălat, stropit şi întreţinere căi publice;

4. curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea acestora în stare de funcţiune

pe timp de polei sau îngheţ;

5. salubrizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din parcurile oraşului;

6. întreţinerea fântânilor arteziene din oraş;

7. salubrizarea aleilor din parcurile oraşului şi a cimitirelor.



Serviciile bancare

Sunt realizate la nivelul oraşului Hîrşova de către filialele băncilor centrale, care execută

operaţiuni de împrumut, de decontare, depozite cu dobândă, etc. În oraş funcţionează Trezoreria

oraşului, mai multe sucursale bancare şi o agenţie C.E.C.

Agenţiile băncilor din oraşul Hîrşova sunt:

- Raiffeisen Bank

- BRD-Groupe Société Générale

- BANC POST

- Banca de credit.

Capitolul 6

CAPITALUL SOCIAL

6.1 Structura şi dinamica populaţiei

Diagrama nr. 8 - Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova

Tabelul nr. 6.1 Populaţia oraşului Hîrşova pe segmente de vârstă, în august 2016.

0-9 ani

10-14

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30 - 44

ani

45-59

ani

60-64

ani

65-84

ani

peste 85

ani

1308 677 704 712 952 2545 2304 601 1321 104 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova



Diagrama nr. 9 -Sursa: prelucrare autor date statistice

Tabelul nr. 6.2 Evoluţia demografică a oraşului Hîrşova, în perioada 2010 – 2015.

Anul Nascuţi vii Decedaţi

2010 138 112

2011 145 91

2012 152 99

2013 132 96

2014 124 110

2015 123 126 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova

Diagrama nr. 10 - Sursa: prelucrare autor date statistice

În graficul de mai sus este redată situaţia natalităţii şi a mortalităţii în perioada 2010 –

2015, şi după cum se poate observa sporul natural a înregistrat valori pozitive până în anul 2015,

când mortalitatea nu a depăşit numărul naşterilor.



Tabelul nr. 6.3 Evoluţia populaţiei la nivelul oraşului Hîrşova, după domiciliu, 2010 - 2015.

Anul Sex masculin Sex feminin Total

2010 5596 5860 11456

2011 5595 5855 11450

2012 5581 5874 11455

2013 5566 5877 11443

2014 5553 5843 11396

2015 5515 5826 11341 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova

Tabelul nr. 6.4 Populaţia pe sexe şi stare civilă

Necăsătorit Căsătorit Divorţ Vaduv

Uniune

consensuala Total

Masculin 2143 2320 128 124 186 4715

Feminin 1776 2335 620 196 186 4927 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova


Diagrama nr. 12 - Sursa: prelucrare autori date statistice



În perioada 2010 – 2015 se poate observa o scădere constantă a populaţiei oraşului

Hîrşova, mai ales în rândul persoanelor de sex masculin.

Tabelul nr. 6.5 Populaţia de 10 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite

Învăţământ superior

Învăţământ

postliceal şi de maiştri Liceal

Profesional

şi de ucenici

Învăţământ Gimnazial

Învăţământ primar

Fara

şcoala absolvită Analfabeţi Total

697 213 2255 933 2210 1397 679 421 8805

Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova


Tabelul nr. 6.6 Populaţia de 10 ani şi peste, analfabetă, pe sexe şi grupe de vârstă

10 -

14

ani

15 -

19

ani

20 -

24 ani

25 -

29

ani

30 -

34

ani

35 -

39 ani

40 -

44 ani

45 -

49

ani

50 -

54 ani

55 -

59 ani

60 -

64 ani

65 -

69 ani

70 -

74 ani

75

ani -

peste

Total 52 34 56 63 46 41 27 25 18 15 10 6 1 24

Masculin 17 15 25 29 17 16 12 10 11 3 4 2 0 2

Feminin 35 19 31 34 29 25 15 15 7 12 6 4 1 22 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova




Tabelul nr. 6.7 Populaţia de 6 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ pe care o

urmează

Învăţământ

primar

Învăţământ

gimnazial

Profesional

si de ucenici Liceal

Învăţământ

postliceal si

de maistri

Învăţământ

superior Total

500 416 10 453 28 129 1536 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova


Tabelul nr. 6.8 Populaţia ocupată pe sexe după sectorul în care lucrează

Societăţi

nefinanciare

şi financiare

Administratie

publică

Instituţii non-

profit in

serviciul

populaţiei

Gospodăriile

populaţiei Total

Total 2342 549 16 69 2976

Masculin 1546 253 9 32 1840

Feminin 796 296 7 37 1136 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova



În Hîrşova, structura actuală a populaţiei ocupate, după nivelul de instruire este atât o

reflectare a configuraţiei actuale a economiei cât şi a deficitului de persoane cu studii medii

specializate. În aceste condiţii, chiar şi puţinele sectoare cu valoare adăugată ridicată care există în

economia românească se confruntă cu probleme în satisfacerea cererii de forţă de muncă calificată.

Aceste probleme sunt cauzate atât de contextul economic general dar şi de legătura slabă a

sistemului de educaţie cu cererea reală de competenţe, lipsa de experienţă în muncă, fapt care duce

la raţe reduse de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii.


Tabelul nr. 6.9 Populaţia ocupată pe sexe, după statutul profesional

Angajaţi Patroni/Angajatori

Lucrători

pe cont

propriu

Membri ai unei

societăţi

agricole

Lucrători

familiali Total

Total 2867 49 56 0 4 2976

Masculin 1769 35 35 0 1 1840

Feminin 1098 14 21 0 3 1136 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova

Diagrama nr. 17-Sursa: prelucrare autori date statistice



Tabelul nr. 6.10 Evoluţia beneficiarilor de ajutor social

decembrie 2014 februarie 2016

1161 1158

Sursa: AJPIS Constanta

Diagrama nr. 18 -Sursa: prelucrare autori date statistice

Tabelul nr. 6.11 Beneficiari de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică.

2013-2014 2014-2015

18 15

Diagrama nr. 19 -Sursa: prelucrare autori date statistice

Tabelul nr. 6.12 Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2016 pe grupe de vârstă.

0- 4

ani

5- 9

ani

10-14

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

632 676 677 704 712 952 803 859 883

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65-69

ani

70-74

ani

75-79

ani

80-84

ani

85 ani

si peste

1029 608 667 601 537 299 293 192 104 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova




Tabelul nr. 6.13 Populaţia după etnie

TOTAL Români Maghiari Romi Turci Tătari

Ruşi-

lipoveni Greci

Altă

etnie

Informaţie

nedisponibilă

9642 7403 3 512 813 3 26 1 2 879 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova


Repartiţia pe culte:

Structura populaţiei după religie este predominant ortodoxă. Alte structuri confesionale sunt:

Romano - catolică = 937 persoane;

Musulmană= 916 persoane;

Baptistă = 1077 persoane;

Penticostală = 19 persoane;

Greco-catolică= 5 persoane;

Componenţa confesională a oraşului Hîrşova

Ortodocşi = 78,41%

Musulmani= 11,74%

Alte religii = 9,83%




6.2 Forţa de muncă

Tabelul nr. 6.14 Forţa de muncă din localitatea Hîrşova. Evoluţia ei în perioada 2010 – 2015

Anul Număr mediu de

salariaţi

Someri inregistrati la sfarsitul anului

De sex

masculin

De sex

feminin

Total

2010 1728 382 257 639

2011 1681 412 267 679

2012 1660 463 316 779

2013 1640 476 382 858

2014 1685 403 276 679

2015 1675 368 261 625 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova


Din graficul de mai sus, în evoluţia numărului mediu de salariaţi pe perioada 2010 – 2015

se observă o scădere constantă în perioada 2010 – 2013, după care urmează o încercare de

revenire.

Acest lucru este în strânsă legătură cu numărul de şomeri înregistraţi în perioada 2010 –

2015, care au înregistrat valori inverse, şi anume se observă din graficul de mai jos un maxim al

şomajului din perioada menţionată, atins în anul 2013, atunci când şi numărul angajaţilor a scăzut.





Printre şomeri se poate observa un raport mai mare al persoanelor de sex masculin.

Tabelul nr. 6.16 Analiza situaţiei economice pe domenii

Nr crt Domeniu de activitate Număr agenti

economici

Număr

salariaţi

1 AGRICULTURA 14 39

2 PRODUCTIE 25 113

3 CONSTRUCŢII 21 177

4 COMERŢ 97 142

5 TRANSPORT 22 57

6 SERVICII 45 128

TOTAL 224 656 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova




Tabelul nr. 6.17 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale

Nr.crt. Tipul de activitate Numărul de persoane

1. Intermedieri financiare şi asigurări 31

2. Tranzacţii imobiliare 4

3. Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 33

4. Activităţi de servicii administrative 137

5. Administratie publică şi apărare; 297

6. Învăţământ 182

7. Sănătate şi asistenţă socială 170

8. Activităţi culturale 27

9. Alte active de servicii 46

10. Activităţi ale gospod private în calitate de

angajator de personal casnic 28





O altă cauză pentru rata de ocupare scăzută în rândul tinerilor, evidenţiată în chestionarele

aplicate, este cultura antreprenorială redusă, fapt care generează o densitate scăzută a IMM-urilor,

cu mult sub media judeţului Constanţa.

Pe fondul condiţiilor dificile generate de criza economică la care se adaugă progresul

tehnologic şi, nu în ultimul rând, îmbătrânirea populaţiei, economia oraşului Hîrşova se confruntă

cu probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa

muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de muncă, în anumite ramuri

economice, cu slabă utilizare a acesteia pe ansamblu.

Tabelul nr. 6.18 Numărul şomerilor la nivelul oraşului Hîrşova.

Anul

Total someri Barbati Femei

2013 858 476 382

2014 679 403 276

2015 625 364 261 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova

Tabelul nr.6.19 Ponderea şomerilor indemnizaţi raportată la populaţia activă (între 20-65 de ani)

populaţie activă şomeri indemnizaţi

7114 625

Doar unul din zece romi a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani. Majoritatea

romilor au ocupaţii necalificate. Pe de altă parte, această categorie de populaţie exercită o presiune

semnificativ mai mare asupra sistemului de protecţie socială comparativ cu restul populaţiei,

având în vedere că şomajul înregistrat în rândul populaţiei de etnie romă este de 3 ori mai mare

decât în rândul populaţiei majoritare non-roma.




În ceea ce priveşte, “munca la negru”, Inspectoratul Teritorial de Muncă duce o activitate

asiduă pentru depistarea angajatorilor care desfăşoară activităţi cu persoane angajate fără forme

legale.

Serviciile legate de şomaj, de mediatizarea muncii, de formare profesională, etc. se realizează

prin această agenţie.

Tabelul nr. 6.20 Numărul salariaţilor

Anul Total salariaţi

2013 1640

2014 1685

2015 1722

Forţa de muncă disponibilizată din marile întreprinderi afectate de procesul de

restructurare economică are o capacitate de adaptare la alte activităţi redusă, datorită faptului că

cei afectaţi de şomaj au, în general, o pregătire profesională strictă şi în sectoare neperformante

şi/sau au o vârstă ridicată (peste 40 ani). În aceste condiţii, adaptarea la cerinţele pieţei muncii este

mai dificilă, determinând creşterea şomajului de lungă durată.

Persoanele cu dizabilităţi intervievate au raportat în procent de 1,7 % că au fost angajate în

ultimii 3 ani şi 86% dintre acestea au raportat că nu au lucrat niciodată. Această situaţie este

agravată de nivelul scăzut de educaţie şi informare al acestor persoane, rata acestora de participare

la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii fiind cu mult sub media populaţiei generale.

Pe teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea o filială a Agenţiei Judeţene de Ocupare a

forţei de Muncă Constanţa, cu 2 angajati.

6.3 Viaţa asociativă a oraşului Hîrşova

La nivelul Primăriei Hîrşova nu există o evidenţă certă a ONG-urilor care au ca obiect de

activitate acţiuni ce privesc îmbunătăţirea mediului economic, social, cultural etc. Sau o structură

asociativă a fundaţiilor şi asociaţiilor pentru a crea un parteneriat în realizarea unor obiective

comunitare, fiecare acţionând separat.

Pe teritoriul oraşului funcţionează următoarele ONG:

- Asociaţia Persoanelor cu Handicap” Zbor fără aripi” Hîrşova - Asociaţia s-a înfiinţat la

iniţiativa unor persoane cu dizabilităţi şi a unor părinţi cu copii cu dizabilităţi. Sprijină

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special a copiilor şi tinerilor cu handicap aflaţi în întreţinerea



familiilor lor, prin organizarea unor activităţi de socializare şi educative, ieşiri în aer liber,

excursii, serbări.

- Asociaţia crescătorilor de animale HÎRŞOVA - are ca scop promovarea intereselor

crescătorilor de animale precum şi gestionarea activităţii de păşunat din Oraşul Hîrşova, jud.

Constantă şi zonele limitrofe.

- Organizaţia profesională a pescarilor profesionişti, Cyprinus “Hîrşova - corespunde

intereselor generale profesionale ale pescarilor

- Asociaţia profesională a pescarilor “KAVIAR” HÎRŞOVA - corespunde intereselor generale

profesionale ale pescarilor

- Asociaţia “RROMI – SPERANŢA” HÎRŞOVA.

- Asociaţia oraşelor din ROMÂNIA asociaţia îşi propune să contribuie la realizarea unei

autonomii locale reale, conforme cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, prin: elaborarea şi

transmiterea, celor cu drept de iniţiativă legislativă, a unor proiecte de acte normative şi a unor

proiecte de modificare sau completare a legislaţiei existente;

- Asociaţia "ARATĂ CĂ ÎŢI PASĂ - HÎRŞOVA"

6.4 Asistenţa socială

Infrastructura de asistenţă socială din Hîrşova are o importanţă deosebită în structura

administraţiei pubice locale. Începând cu 01.05.2016 serviciul public de asistenţă socială s-a

transformat în Direcţia Publică de Asistenţă Socială Hîrşova, în baza HCL nr. 46/07.04.2016.

Direcţia Publică de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Hîrşova desfăşoară activităţi de

asistenţă socială privind acordarea beneficiilor sociale de la bugetul de stat şi local, consiliere şi

acordarea de sprijin financiar persoanelor defavorizate,

În categoria persoanelor defavorizate intră persoanele sărace sau care au veniturile foarte

mici, persoanele fără loc de muncă, persoanele ce suferă de dizabilităţi, persoane expuse cazurilor

de violenţa domestică sau alcoolism, vârstnicii.

O viitoare presiune a sistemului social local poate fi analizată din prisma populaţiei

vârstnice şi a persoanelor pensionate.

În cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială funcţionează serviciul ”Centrul de servicii de

îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice”, serviciu acreditat şi care a obţinut

licenţă definitivă de funcţionare în iunie 2016.

Serviciul funcţionează în baza HCL nr. 25/15.04.2003 şi HCL nr. 149/27.12.2006.

Conform HCL nr. 94/2015 s-a aprobat Planul anual de acţiune privind serviciile sociale, Codul

Etic şi Carta Drepturilor Beneficiarilor.

Toţi îngrijitorii pentru bătrâni la domiciliu sunt angajaţi cu contract individual de muncă de

8h/zi, pe durata nedeterminată. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori bătrâni la domiciliu, toate

au atestat în baza Legii nr. 17/2000, emis de AJPIS Constanţa valabil un an de zile. Cele 18

îngrijitoare de bătrâni la domiciliu asigură servicii specifice pentru un număr de 18 bătrâni din

oraşul Hîrşova şi din satul Vadul Oii.

Îngrijitorii bătrâni la domiciliu au standardul de cost conform HCL nr. 3/26.01.2012

(Program Social local de Ajutorare a Persoanelor Aflate în Dificultate, Anexa 1, pct. 2 - Susţinerea

parţială sau totală a unor cheltuieli privind serviciile sociale de îngrijire a persoanelor în vârstă la

domiciliu, din bugetul local. În prezent costul serviciilor este susţinut financiar de bugetul local în

conformitate cu HCL nr. 3/2012, conform pct. 4 din contractul de furnizare de servicii sociale.

Ţinând cont de gradul de îmbătrânire al populaţiei şi de fenomenul generalizat, la nivel

naţional, de migrare a forţei de muncă, serviciile acordate persoanelor vârstnice vor trebui

dezvoltate şi adaptate acestei categorii sociale aflate în risc de excluziune socială. Autorităţile

publice locale au iniţiat demersuri în identificarea de soluţii şi găsirea de fonduri pentru înfiinţarea

unui cămin de bătrâni.



Un alt serviciu public aflat în coordonarea DPAS Hîrşova este creşa pentru copii cu vârste

între 1 an şi 3 ani, care are, în 2016, un număr de 50 de locuri.

La nivelul oraşului Hîrşova există şi un segment important de familii care au ca unică sursă

de venit ajutorul social. În luna februarie 2016 există un număr de 1158 de dosare de ajutor social,

aferente unui număr de 1158 de familii. Este un procent semnificativ raportat la populaţia activă a

oraşului. Se constată o menţinere a numărului de beneficiari, în ultimii ani, neexistând fluctuaţii

semnificative.


Un alt beneficiu social constă în ajutorul pentru încălzirea locuinţei acordat de la bugetul

de stat. Este acordat anual ajutor de încălzire cu lemne. Din anul 2013, cand, prin OUG 70/2011 a

fost introdus şi ajutorul pentru încălzirea cu energie termică, a existăt un număr de 18 cereri pentru

sezonul rece 2013-2014 şi un număr de 15 beneficiari în sezonul rece 2015-2016.


Analizând viaţa economico-socială a oraşului, se observă discrepanţe majore între

potenţialul de forţã de muncă şi posibilităţile concrete de utilizare a acesteia.

Oraşul Hîrşova este o localitate care se confruntă cu o serie de probleme sociale: şomaj

crescut, condiţii precare de viaţă şi habitat a persoanelor de vârsta a III-a, persoane dependente de

alcool, femei şi copii victime ale violenţei în familie.

Structura categoriilor sociale vulnerabile şi defavorizate de pe teritoriul oraşului Hîrşova

este următoarea:

A) Familii/persoane singure

beneficiari de ajutor social (Legea nr. 416/2000) = 389familii= 1198 persoane;

beneficiari de alocaţie familială complementară/de susţinere (OUG nr.105/2003) =

220 familii;

B) Copii

copii abandonaţi de către părinţi (plecaţi la muncă în străinătate), aflaţi în grija

rudelor - 61

copii cu dizabilităţi - 20

copii instituţionalizaţi - 29

copii aflaţi în plasament familial - 18



copii care urmează programul de alfabetizare - 115

C) Persoane vârstnice

persoane vârstnice aflate în situaţii, de risc beneficiare de ajutor social - 8

persoane vârstnice îngrijite la domiciliu - 90

persoane vârstnice care solicită instituţionalizare - 3

D) Persoane cu handicap

persoane adulte cu handicap (gradul I, II şi III) - 228

asistenţi personali pentru persoane adulte cu handicap - 54

asistenţi personali pentru copii cu handicap grav - 36

O atenţie deosebită este acordată persoanelor vârstnice, a celor cu handicap şi rromilor.

Măsuri luate de Consiliul Local şi Primărie pentru a îmbunătăţi situaţia persoanelor/familiilor

aflate în dificultate:

înfiinţarea unui magazin ECONOMAT

acordarea de pachete cu produse alimentare

acordarea de ajutoare financiare de urgenţă pentru procurare de medicamente,

intervenţii chirurgicale, etc

Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal activităţi de identificare a

problemelor medico-sociale ale comunităţii, educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor prin

promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos, mobilizarea populaţiei pentru participarea la

programele de vaccinări şi controale medicale profilactice, promovarea sănătăţii reproducerii şi

planificarea familială, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, curativă şi de recuperare în vederea

reinserţiei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.

Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate,

medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia

trăiesc.

Obiective:

promovarea măsurilor de sănătate care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a

persoanelor de etnie romă;

asigurarea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la educaţie în sistemul public

de învăţământ;

identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii;

Activităţi din categoria asistenţei medicale comunitară ce se desfăşoară la nivel de

comunitate Hîrşova

1. Educarea comunităţii pentru sănătate:

- Medierea relaţiei dintre beneficiarii de etnie romă şi medicii de familie;

- informare asupra necesităţii vaccinărilor;

- Informare privind administrarea corectă a tratamentelor conform prescrierii medicului;

- Consiliere privind îngrijirea corectă (igiena corporală) a sugarului şi a copilului în vârstă de

până la 7 ani, precum şi a igienei personale;

- Educarea mamelor pentru măsurarea temperaturii la sugari.

2. Promovarea sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale:

- Informarea persoanelor vulnerabile, asupra bolilor cu transmitere sexuală şi orientarea acestora

spre cabinetele de planning familial;

- Consilierea şi însoţirea femeilor însărcinate la medicul de familie/specialist în vederea

efectuării analizelor medicale precum şi a controlului periodic.

3. Promovarea unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos:

- Informarea asupra igienei alimentaţiei, precum şi alimentaţia la sân;

- Identificarea nivelului de cunoştinţe şi a nevoilor de educaţie referitoare la o viaţă sănătoasă;

4. Educaţie pentru prevenirea bolilor în sezonul rece:



- Asigurarea unui mediu de viaţă sănătos;

- Informarea asupra igienei locuinţei precum şi asupra riscurilor expunerii la temperaturi

scăzute sau foarte ridicate, în special a copiilor, vârstnicilor, dar şi a celor suferinzi de boli

cardiovasculare.

5. Activităţi de prevenire şi profilaxie primară, secundară şi terţiară:

- Informarea populaţiei cu privire la prevenirea contactării virusurilor gripal şi hepatic;

- Izolarea persoanelor care suferă de boli contagioase;

- Organizarea campaniilor de informare privind riscurile la boală;

- Distribuirea de pliante cu privire la bolile cardiovasculare, hepatită, diabet zaharat, gripă şi

viroze respiratorii, toxiinfecţii alimentare, fumat, prevenirea tuberculozei.

6.5 Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului

Infrastructura de siguranţă publică

Instituţiile de siguranţă publică ce acţionează pe teritoriul oraşului Hîrşova sunt Poliţia şi

Poliţia locală.

Poliţia este reprezentată de Secţia de Poliţie orăşenească Hîrşova, care funcţionează cu un

număr de 10 agenţi.

Poliţia Locală din Hîrşova şi-a început activitatea în anul 2005, funcţionând sub

administrarea Primăriei şi a Consiliului local. Poliţia Locală îşi desfăşoară activitatea în interesul

comunităţii locale, exclusiv pe bază şi în executarea legii, precum şi a actelor autorităţii

deliberative şi ale celei executive ale administraţiei publice locale şi în conformitate cu

reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Are atribuţii privind apărarea drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea

infracţiunilor, în următoarele domenii:

A) ordinea şi liniştea publică, precum şi pază bunurilor;

B) circulaţia pe drumurile publice;

C) disciplina în construcţii şi afişajul stradal;

D) protecţia mediului;

E) activitatea comercială;

F) evidenţa persoanelor;

G) Alte domenii stabilite prin lege.

Poliţia locală Hîrşova îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor: legalităţii, încrederii,

previzibilităţii, proximităţii şi proporţionalităţii, deschiderii şi transparenţei, eficienţei şi

eficacităţii, răspunderii şi responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminarii. Rolul acesteia este

asigurarea ordinei şi liniştii publice, păstrarea curăţeniei oraşului, menţinerea liniştii şi ordinei

publice în oraş.

Cazurile frecvente de intervenţie sunt datorate scandalurilor pe fondul consumului de

alcool şi/sau cazuri de violenţă domestică.

6.6 Educaţia

Actul educaţional care se desfăşoară în unităţile de învăţământ din oraşul Hîrşova cuprind

învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.

Cadrele didactice manifestă un interes constant pentru creşterea performanţei acţiunilor

educative, pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii elevului. Efortul depus de cadrele

didactice a fost răsplătit prin performanţele realizate de elevii şcolii la olimpiadele şcolare,

concursuri, festivaluri şi simpozioane organizate la nivel local, judeţean şi naţional.




Dotarea unităţilor de învăţământ cu unităţi PC este în descreştere, deşi se pune accent pe

dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor TIC în toate domeniile. Motivul îl reprezintă lipsa surselor

financiare şi o slabă implicare în accesarea fondurilor structurale şi de coeziune specifice

învăţământului (proiecte POCU, Comenius, Erasmus+, Mediu, proiecte naţionale) prin care

instituţiile de învăţământ îşi pot îmbogăţi baza materială existentă.

Colectivele de cadre didactice din instituţiile de învăţământ Hîrşova, în bună parte foşti

absolvenţi ai liceului de aici, au pregătit miile de absolvenţi cu multă dăruire şi responsabilitate,

încât unii dintre aceştia lucrează astăzi în învăţământul universitar sau preuniversitar, fiind medici,

ingineri, ofiţeri, economişti, jurişti, preoţi, jurnalişti de prestigiu.

Tabelul nr. 6.21 Evoluţia populaţiei şcolare în perioada 2010-2015 în oraşul Hîrşova.

Anul Copii

inscrisi in

crese

Copii

inscrisi in

grădiniţe

Elevi înscrişi în

învăţământul

primar (inclusiv

învăţământul

special)

Elevi înscrişi în

învăţământul

gimnazial

(inclusiv

învăţământul

special)

Elevi inscrisi

in

învăţământul

liceal

Total

2010 - 377 555 465 744 2141

2011 - 352 543 452 817 2164

2012 - 334 587 425 648 1994

2013 - 321 537 444 637 1939

2014 25 313 568 463 620 1989

2015 14 322 568 450 693 2047 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova




Mediul de provenienta al populatiei scolare:

- 40%copii din familii cu pregatire superioara.

- 50% copii din familii cu pregatire medie.

- 10% copii din familii cu pregatire minima sau fara pregatire (etnie roma).

Personalul didactic al unitatilor de prescolari.

6.7 Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp liber

Considerăm acest punct al analizei ca fiind esenţial în procesul de elaborare al

strategiei de dezvoltare locală a oraşului Hîrşova. Abordarea corectă a acestui domeniu trebuie

privită nu prin prisma unui beneficiu economic imediat, ci mai degrabă prin premizele de

dezvoltare pe care le crează în mod indirect.

O astfel de abordare viitoare a autorităţii publice locale va trebui să fie bine fundamentată

şi să definească măsurile şi acţiunile ce vor fi necesare pe termen scurt şi mediu pentru atingerea

unor obiective pe termen mediu şi lung. Dezvoltarea bazată pe promovarea valorilor culturale este

cea care poate genera beneficii reale comunităţii locale şi care asigură premizele unei dezvoltări

locale durabile.

Cultură şi arte

Casa de Cultură dispune de o sală mare de spectacole cu un număr de 364 locuri. În cadrul

edificiului există şi 3 foaiere în care se pot organiza activităţi sau spectacole cu un număr restrâns

de invitaţi (50 persoane). În prezent foaierul din aripa estică găzduieşte Clubul Pensionarilor.

În cadrul Casei de Cultură activează aproximativ 120 de copii şi tineri.

Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elevilor au fost înfiinţate formaţii de dans

popular, modern, grupuri vocale şi formaţii vocal-instrumentale.

Tabelul nr. 6.22 Număr persoane active în activităţile artistice

Nr crt Activitatea artistică Număr persoane

1 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM JUNIOR 16

2 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM 16

3 Ansamblul de dansuri greceşti ANOIXI 16

4 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS KIDS 16

5 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS 16

6 Sectia de canto 30

7 Cercul de creaţie 10 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova



Casa de Cultură are 3 angajaţi: 1 director ce coordonează şi activitatea de creaţie, 1

instructor secţia canto, 1 responsabil bibliotecă. De asemenea, foloseşte în colaborare cu SC

CARSIUM EDIL SRL, în funcţie de solicitări 3 corepetitori (instrumentişti), 1 sunetist, 1

administrator, 1 costumier - îngrijitor. Pregătirea ansamblurilor de dans se face pe bază de contract

de prestări servicii de 3 instructori privaţi.

Unitatea dispune de o staţie de sonorizare, 1 microfon cu fir, 2 microfoane wireless, 2

DVD player, 1 acordeon, 1 staţie sonorizare mică, 1 retroproiector şi 1 ecran de proiecţie.

Casa de cultură a oraşului Hîrşova a organizat şi găzduit 9 (nouă) ediţii anuale ale

Festivalului de interpretare a muzicii uşoare pentru copii şi tineret “Mlădiţe dunărene.” Din anul

2014 festivalul a fost sistat din lipsă de fonduri.

Sursa de căldură a Casei de Cultură este reprezentată de 1 centrală termică pe combustibil

lichid, ce prezintă dese defecţiuni şi de cele mai multe ori nu este folosită din cauza lipsei

fondurilor pentru achiziţia combustibilului. Alternativa pentru încălzirea unităţii este reprezentată

de 2 sobe cu lemne şi 3 radiatoare electrice pentru sala de repetiţii. Sala de spectacole nefiind

încălzită deloc pe timp de iarnă.

Biblioteca orăşenească dispune de un fond peste 43.000 unităţi bibliotecă (volume de

cărţi din toate domeniile, cotidiene, monitoare oficiale, etc.). Această unitate deserveşte întreaga

populaţie din oraş şi din satul Vadu Oii. Ea a fost dotată cu un sistem modern de informatizare,

care vine în sprijinul cititorilor. Biblioteca beneficiază de o sală amenajată, pentru simpozioane

istorice şi literare, la care pot participa cetăţenii oraşului. Problema încălzirii unităţii este identică

cu cea de la Casa de Cultură, fiind nevoie de fonduri pentru combustibil şi pentru reparaţii sau

înlocuire centrală termică.

Clubul elevilor – este locul unde elevii din Hîrşova îşi pot petrece timpul liber în cadrul

secţiilor de arheologie, horticultură, ecologie/protecţia mediului, etc.

Tabelul nr. 6.23 Evoluţia indicatorilor relevanţi sectorului cultură


Instituţii de spectacole şi concerte -

total - număr

1 1 1 1

Locuri în sălile de spectacole şi

concerte - număr

364 364 364 364

Spectatori şi auditori la reprezentaţii

artistice - total- număr

6234 3824 4217 -

Personalul angajat din instituţiile şi

companiile de spectacole

3 9 8 -

Biblioteci - total - număr 4 4 4 4

Biblioteci publice – număr 1 1 1 1

Cititori active la biblioteci 2157 2783 2917 -

Volume eliberate 14440 15146 13130 -

Muzee - număr 1 1 1 -

Vizitatori ai muzeelor - număr 1645 1000 1093 -


Tradiţii

În ultimii ani, la Hîrşova se organizează: „Zilele Oraşului”, „Ziua Recoltei. Pentru a

valorifica aptitudinile artistice ale copiilor au fost înfiinţate formaţii de dans popular, modern,

grupuri vocale şi formaţii vocal instrumentale. Evenimentele sărbătorite în oraş cu ritmicitate sunt:



Ziua Naţională 1 Decembrie

Cu prilejul Zilei Naţionale se organizează acţiuni cu depuneri de coroane şi jerbe de flori la

Monumentul Eroului Necunoscut şi sunt arborate drapelele României şi Uniunii Europene la

balconul Casei de Cultură.

Ziua Armatei

În fiecare an pe data de 25 octombrie au loc evenimente culturale de recunoştinţă la

monumentul „Eroului Necunoscut” pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea

noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi misiunea

nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.

Ziua Recoltei

Evenimentul are loc în luna octombrie, încheind „Zilele Oraşului Hîrşova”. La eveniment

participă producători agricoli din localitate şi întreg judeţul Constanţa precum şi prestigioase firme

din agricultură, industrie alimentară. Sărbătoarea este presărată cu momente artistice susţinute de

trupe şi ansambluri din localitate, judeţ şi din ţară.

Zilele Oraşului Hîrşova

În ultimul timp a devenit o tradiţie sărbătoarea „Zilele oraşului”, acesta fiind unul dintre

evenimentele importante ale comunităţii. Este un bun prilej pentru că oraşul să arate tot ce are

reprezentativ. Hârşovenii îşi etalează performanţele în domeniile cultural, sportiv, gastronomic,

etc.

6.8 Sport şi agrement

În localitate, activităţile sportive, se desfăşoară în cele trei săli de sport, pe stadionul de

fotbal al oraşului şi pe terenurile de sport ale instituţiilor şcolare. Întrucât există potenţial uman

orientat către performanţă, se impune îmbunătăţirea dotărilor şi modernizarea bazelor sportive,

astfel încât să permită diversificarea sporturilor practicate. Pentru promovarea imaginii oraşului se

impune amenajarea unei baze sportive şi de agrement care să includă spaţii de cazare sau

cantonament pentru sportivi, creând astfel posibilitatea organizării unor competiţii la nivel naţional

şi chiar internaţional.

Parcurile, zonele periferice ale oraşului şi malul Dunării, cu peisaje deosebite, sunt locurile

în care hârşovenii îşi petrec timpul liber şi, totodată, practică sporturi de agrement.

Prin grija autorităţii locale, Parcul din port şi spaţiile verzi au fost reamenajate şi întreţinute

an de an, pentru a crea hârşovenilor locuri de promenadă şi odihnă.

În oraşul Hîrşova sunt înregistrate doar 2 asociaţii sportive, principalele ramuri fiind

fotbalul, baschetul şi arte marţiale. Rezultatele obţinute de sportivii hârşoveni la campionatele

interne demonstrează nivelul ridicat de pregătire a acestora şi o permanentă preocupare pentru

obţinerea şi menţinerea performanţelor.

Clubul Sportiv Tae Keon Hîrşova - a fost fondat în anul 2001 şi are 65 sportivi

legitimaţi. În decursul anilor, sportivii clubului au obţinut nenumărate premii, atât pe plan intern

cât şi pe plan internaţional. Scopul clubului este de a atrage cât mai mulţi tineri către sport, pentru

dezvoltarea disciplinei, conduitei, relaţiilor sociale, autocontrolului, atenţiei şi nu numai.

În acest sens, CS Tae Keon Hîrşova a încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului, prin Centrul de Plasament „Micul Rotterdam “, un protocol de colaborare în

anul 2013 pentru antrenarea gratuită a copiilor instituţionalizaţi în acest centru, unde deja participă

7 copii ce au obţinut 27 medalii pe parcursul a 2 ani competiţionali.

CS Tae Keon Hîrşova a participat la Cupa României 2016 cu o delegaţie formată din 26

sportivi. Luptătorii s-au întors acasă cu 16 medalii, dintre care Locul 1 – 5, Locul 2 – 3, şi Locul 3

– 8 medalii.



CLUBUL SPORTIV ASIART HÎRŞOVA - a fost fondat în anul 2003 şi are ca scop

iniţierea şi promovarea copiilor defavorizaţi, provenind din familii cu venituri mici, într-o

disciplină sportivă olimpică - TAEKWONDO WTF.

ASOCIAŢIA SPORTIVĂ CARSIUM - echipa de fotbal din Hîrşova

6.9 Mass-media

În oraşul Hîrşova reţeaua de telefonie are următoare structură:

reţea telefonie digitală - 32 km

reţea televiziune prin cablu - 22 km

reţea internet asigurate prin:

- Conexiunea prin linie telefonică (Dial Up);

- Conexiunea prin cablu;

- Fibră optică;

- Wireless (Radio modem);

- Prin cablu TV.

Televiziunea locală este reprezentată de:

- AKTA, brand-ul sub care Digital Cable Systems SA furnizează, la cele mai înalte

standarde încă din 2005, servicii de televiziune, internet şi telefonie clienţilor rezidenţiali, cu

preponderenţă în mediul rural dar şi în comunele din jurul Hârşovei, aici fiind transmise şi

anunţuri de interes local.

- Reţeaua de fibră optică a Telekom - MagentaONE reprezintă abonamentele ce oferă o

sinergie de servicii din portofoliul Telekom: cablu TV, internet fix, telefonie mobilă şi fixă.

Capitolul VII

Cercetarea socio-economică a oraşului Hîrşova

În vederea determinării nevoilor localităţii Hîrşova s-a analizat percepţia cetăţenilor

privind gradul de dezvoltare a oraşului, gradul de implicare a locuitorilor, oportunităţile existente

şi neexploatate prin prisma locuitorilor. Cercetarea a fost efectuată prin aplicarea unui chestionar

locuitorilor oraşului Hîrşova.

Total chestionare aplicate: 243

Studiul de piaţă este bi-dimensional şi presupune percepţia populaţiei privind dimensiunea

economică (indicatorii economici) şi potenţialul de dezvoltare al oraşului Hîrşova de habitat şi

analiza dimensiunii sociale (indicatorii sociali)

Prin analizarea celor două dimensiuni ne-am propus identificarea acelor parametri specifici

care sunt relevanţi pentru oraş şi deasemenea, relaţia între ambele dimensiuni (economică şi

socială).

Rezultatele chestionarelor aplicate ne dau indicii privind:

1. care este cererea identificată pe piaţă;

2. ce domeniu se poate dezvolta şi care este nişa de piaţă;

3. identificarea unui grup ţintă sau unui grup demografic ţintă;

4. care sunt investiţiile care pot să completeze nevoi reale ale pieţei existente;

Scopul studiului

Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de dezvoltare antreprenorială la

nivelul oraşului Hîrşova.

Populaţia cercetată

Grupul ţinta a studiului cantitativ este reprezentat de populaţia oraşului Hîrşova;



Volumul eşantionului: 243 de persoane, reprezentând: locuitorii oraşului Hîrşova (angajaţi,

şomeri, antreprenori, persoane defavorizate);

Tipul eşantionului: probabilistic, proporţional cu structura populaţiei investigate pe oraş.

Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt: oraş Hîrşova.

Elaborarea studiului a avut la bază un accentuat caracter consultativ şi participativ, ce a

inclus întâlniri şi discuţii ample cu respondenții.

7.1 Rezultate ale Chestionarului aplicat

1. Sunteţi mulţumit de cum arată oraşul dumneavoastră?

Diagrama nr. 33

La întrebarea “Sunteţi mulţumit de cum arată oraşul dumneavoastră?”, după cum reiese din

graficul de mai sus, 157 dintre respondenţi sunt mulţumiţi într-o oarecare măsură, iar 38 dintre

chestionaţi sunt mulţumiţi în mare măsură.

2. Care este ocupaţia dvs.?

Diagrama nr. 34

Dintre persoanele care au participat la chestionar 36% sunt persoane angajate, cu studii

medii, următorul procent, 20% fiind cel al persoanelor fără loc de muncă şi doar 19% sunt

persoane ocupate cu studii superioare.

3. Care consideraţi că este principalul neajuns al dezvoltării localităţii dvs.?



Diagrama nr. 35

32% dintre persoanele chestionate sunt de părere că principalul neajuns al localităţii

Hîrşova ar fi lipsa banilor, urmat de neimplicare 27%, atât a cetăţenilor cât şi a autorităţilor locale.

Pe ultimul loc ca şi impediment în calea dezvoltării ar fi cadrul politic, în opinia respondenţilor,

4%.

4. Atitudinea generală faţă de viaţa dvs?

Diagrama nr. 36



Cei care au participat la chestionar se arată foarte mulţumiţi de familie (221 răspunsuri),

locuinţă (204 răspunsuri) şi bunuri (188 răspunsuri).

Părerea lor despre viaţa în general pare a fi împărţită oarecum între mulţumiţi (110

răspunsuri) şi nemulţumiţi (106 răspunsuri).

La polul opus se află alimentaţia, unde 164 dintre cei chestionaţi au răspuns cu

“nemulţumit” şi localitatea, unde 167 dintre chestionaţi au răspuns cu “nemulţumit”.

5. Care consideraţi că sunt problemele localităţii, în viziunea dumneavoastră?

Diagrama nr. 37

Cea mai mare problemă a localităţii, după cum reiese din graficul de mai sus ar fi cea a

câinilor vagabonzi, 194 răspunsuri – foarte grav, aceasta a fost urmată de siguranţă pe străzi şi

informarea necorespunzătoare privind oportunităţile de dezvoltare.

Cei chestionaţi consideră ca cele mai puţin grave probleme ale localităţii sunt persoanele

sărace (143 răspunsuri – puţin grav) şi copii străzii/cerşetorii (194 răspunsuri – puţin grav).

Din grafic mai reiese că mulţi nu sunt informaţi cu privire la alimentarea cu gaz a localităţii

(118 răspunsuri – nu ştiu).



6. Care consideraţi că ar trebui să fie principala preocupare a autorităţilor locale?

Diagrama nr. 38

Cei chestionaţi consideră că principala preocupare a autorităţilor locale ar trebui să fie

crearea de locuri de muncă pentru locuitori, 196 consideră această problemă foarte importantă.

Aceasta este urmată de drumuri, alimentarea cu apă şi relaţia dintre autorităţi şi cetăţeni, toate

aceste fiind considerate probleme importante ce ar trebui rezolvate. La polul opus se află şcolile,

locurile de joacă pentru copii şi transportul, unde cei chestionaţi nu cred că ar fi probleme de

importanţă majoră de rezolvat privind aceste aspecte.



7. Ce vă doriţi în localitatea dvs?

Diagrama nr. 39

Cei chestionaţi sunt de părere că problemele urgente şi majore, ce ar trebui rezo lvate cât

mai rapid, sunt: siguranţa pe stradă (210 răspunsuri), repararea drumurilor (162 răspunsuri),

parcurile şi spaţiile verzi (121 răspunsuri). Printre lucrurile considerate de o mare importanţă în

localitate, cei chestionaţi consideră că ar trebui să ne numere şcolile curate şi dotate (186

răspunsuri), spitale dotate şi curate (166 răspunsuri) şi dezvoltarea turismului în zona (139

răspunsuri).

În partea opusă sunt clasate existenţa unor instituţii de lectură (89 răspunsuri), pe care cei

chestionaţi le consideră ca fiind neimportante.



8. Principalele probleme ale mediului de afaceri în localitate.

Diagrama nr. 40

Principala problemă, care împiedică dezvoltarea unui mediu de afaceri în zonă, ar fi în

opinia celor chestionaţi, nivelul ridicat al impozitelor şi taxelor (153 răspunsuri), urmat de criză

economică şi lipsa comenzilor (121 răspunsuri).

9. Cele mai importante fenomene sociale negative:

Diagrama nr. 41

Fenomenul social cu cea mai mare influenţă negativă ar fi şomajul şi lipsa locurilor de

muncă, 25% dintre respondent sunt de această părere, acesta este urmat de sărăcie, 20% cred asta.

La polul opus se află abandonul şcolar, pe care doar 9% consideră că ar avea o influenţă

negativă asupra localităţii.



10. Care credeţi că este principala problemă de mediu din localitatea dvs.?

În ceea ce priveşte mediul înconjurător, principal problemă ar fi sistemul de canalizare,

considerat de 30% dintre chestionaţi ca fiind depăşit. Aceasta este urmată de numărul scăzut şi

dotările insuficiente ale platformelor de gunoi existente în localitate (29%) şi de salubrizarea

necorespunzătoare a spaţiilor publice (18%). În schimb doar 3% consideră că poluarea aerului

este cea mai puţin afectată în zonă.

11. Ce domeniu de activitate credeţi că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?

Diagrama nr. 42

La întrebarea “Ce domeniu de activitate credeţi că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?”,

cei chestionaţi sunt de părere, în egală măsură (18%) că s-ar putea dezvolta cu uşurinţă

agricultura, pescuitul şi activităţile de producţie. Aceste sunt urmate de turism (17%). La polul

opus se află prestările de servicii (5%).



12. Cum consideri condiţiile actuale pentru a demara o afacere:

Diagrama nr. 43

În ceea ce priveşte condiţiile de dezvoltare ale unei afaceri 44% dintre cei chestionaţi sunt

de părere că acestea sunt nefavorabile şi doar 22% le consideră favorabile pentru demararea unei

afaceri proprii.

13. Care credeţi că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor?

Diagrama nr. 44

La întrebarea “Care credeţi că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor?”

principal problemă pare a fi lipsa finanţării, 33% dintre respondenți au fost de acesta părere,

urmată de contribuţiile prea mari la bugetul de stat (23%).

Un procent destul de mare îl are şi lipsa competenţelor necesare, 16% consideră că nu

cunoştinţele necesare deschiderii unei afaceri proprii, atât în ceea ce priveşte legislaţia cât şi în

ceea ce priveşte antreprenoriatul.



7.2 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Potenţial agricol considerabil.

- Resurse energetice importante.

- Existenţa unui potenţial productiv ridicat în

agricultură şi piscicultură.

- Cadru natural propice dezvoltării activităţilor

de turism.

- Patrimoniu istoric şi arhitectural de excepţie

şi vestigii arheologice de peste 2.000 ani.

- Reţea reprezentativă a instituţiilor publice

- Reţea intraurbană corespunzătoare în

telecomunicaţii.

- Reţele tehnico-edilitare dezvoltate (apă,

canal, energie electrică).

- Reţea comercială dezvoltată.

- Sector de construcţii bine reprezentat.

- Instituţii financiar-bancare.

- Accesul la Dunăre şi la drumul european E

15.

- Diversitate etnică;

- Lipsa conflictelor interetnice.

- Infrastructura de aprovizionare cu apă

potabilă a localităţii (nitraţi peste CMA).

- Utilizarea încă insuficientă a tehnologiilor

informatice moderne şi a internetului în

procesul educaţional, dar şi în activităţile

economice.

- Penuria de specialişti în domeniul

gestionării asistenţei financiare

nerambursabile provenind de la Uniunea

Europeană.

- Implicarea scăzută a societăţii civile la viaţa

social-politică şi economică a zonei.

- Raportul negativ între populaţia activă şi

populaţia inactivă.

- Capacitate slabă de adaptare a agenţilor

economici la cerinţele pieţei.

- Infrastructura de afaceri insuficient

dezvoltată.

- Oportunităţile investiţionale ale zonei sunt

încă slab promovate în rândul potenţialilor

investitori.

- Anumite sectoare economice necesare

(precum recuperarea deşeurilor) sunt încă

slab dezvoltate.

- Migrarea forţei de muncă calificate în

străinătate.

- Lipsa infrastructurii pentru turism.

- Inexistenţa punctelor de informare care să

ofere detalii despre muzee sau obiective de

patrimoniu.

- Lipsa unor produse turistice permanente.

-Degradarea patrimoniului istoric şi

arhitectural şi nevalorificarea lui.

- Insuficientă dezvoltare a comunicării şi

comunicaţiei între instituţiile publice.

- Grad de uzură avansat al reţelelor tehnico-

edilitare (apă - canal).

- Declin economic al industriilor tradiţionale

(metalurgie, confecţii metalice, împletituri,

covoare).

- Slabă reprezentare a activităţilor economice

în sectorul agricol.

- Slabă dezvoltare a serviciilor pentru

populaţie.

- Investiţii reduse în segmentele cu valoare

adăugată mare: producţie, tehnologii înalte.

- Buget local insuficient.



OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

- Potenţial balnear ridicat.

- Potenţial piscicol, portuar ridicat.

- Potenţial energetic ridicat din surse

regenerabile (soare, vânt).

- Creşterea cererii de servicii destinate

persoanelor, firmelor, etc.

- Creşterea cererii de specializare prin

adaptarea învăţământului şi a instruirii

profesionale la necesităţile pieţei muncii având

drept rezultat reducerea şomajului.

- Creşterea cererii consumatorilor pentru

produse ecologice stimulând astfel

îmbunătăţirea ofertei acestora.

- Deschidere către parteneriatul public - privat

- Utilizarea instrumentelor datoriei publice

(împrumuturi) ca surse atrase ale bugetelor

locale.

- Existenţa Planului Urbanistic General -

instrument de dezvoltare urbană.

- Existenţa unor planuri de reabilitare urbană şi

portofoliu de proiecte.

- Poziţionarea strategică oraşul fiind situat pe

rutele: Bucureşti – Constanţa, Bucureşti –

Tulcea şi Constanţa – Brăila – Galaţi.

- Existenţa unor condiţii favorabile pentru

obţinerea de finanţări nerambursabile de către

autoritatea publică locală şi entităţile publice în

perioada 2014-2020;

- Existenţa unei viziuni de dezvoltare locală a

Autorităţii Publice Locale;

- Potenţialul de dezvoltare al unor structuri de

sprijinire a afacerilor de tip cluster (de

exemplu în domeniul maritim, în domeniul

turismului).

- Alocarea fondurilor publice pentru

dezvoltarea infrastructurii pe criterii arbitrare

sau de apartenenţă politică şi clientelă de

partid.

- Suprasolicitarea infrastructurii publice

(drumuri şi sistemele de alimentare cu apă,

canalizare, energie electrică, gaze, iluminat

public etc.) şi incapacitatea acesteia de a

răspunde prompt tendinţelor de dezvoltarea a

zonei

- Tendinţa migraţionistă către Europa

occidentală manifestată în ultima perioadă de

către forţa de muncă calificată şi, în special,

de tineri, poate afecta pe termen mediu

dezvoltarea acelor activităţi economice ce

încorporează valoare adăugată mare.

- Accentuarea procesului de

dezindustrializare.

- Declinul economic continuu al activităţilor

industriale majore (metalurgie, confecţii

metalice).

- Insuficienţa resurselor bugetare

- Necorelarea responsabilităţilor transmise în

finanţare cu resursele bugetare aferente.

- Reducerea drastică a resurselor pentru

finanţarea obiectivelor de investiţii majore.

- Competiţia regională la surse de finanţare.

- Schimbări rapide în legislaţia economic.

- Declin continuu al activităţilor economice.

- Inexistenţa în planurile regionale a căilor de

transport rutier modern.

- Semnale îngrijorătoare privind viitoarele

evoluţii ale economiei mondiale ce pot afecta

climatul economic regional, naţional şi local;

- Instabilitate legislativă ce poate afecta

implementarea proiectelor de dezvoltare

locală;

În urma evaluării factorilor interni şi externi s-au identificat problemele critice cu care se

confruntă comunitatea din Hîrşova: activitate turistică “inexistenţa” în raport cu patrimoniul

deţinut, nu există structuri de primire turistică, activităţi de agrement insuficiente pentru atragerea

turiştilor; infrastructura edilitară şi de mediu se află la un nivel deficitar, activitate economică în

declin.

Oraşul Hîrşova nu reuşeşte să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de

muncă. Aici nu există investiţii străine şi din cauza unei infrastructuri deficitare. Activităţile care

concentrează cea mai mare parte a populaţiei ocupate sunt: „agricultură”, „comerţ”, „construcţii”.

Iniţiativa deschiderii unei afaceri în oraşul Hîrşova este văzută de majoritatea

intervievaţilor ca un obiectiv dificil. Chiar şi în condiţiile greoaie de deschidere a unei afaceri,



domenii precum servicii, comerţ şi industrie rămân în topul preferinţelor din punct de vedere al

oportunităţilor oferite.

Ca principale probleme specifice oraşului Hîrşova care afectează activitatea firmelor, dar

şi principale dificultăţi identificate, sunt precizate blocajele financiare şi lipsa fondurilor şi a

lichidităţilor, relaţiile greoaie cu autorităţile, fiscalitatea mărită precum şi deficitul de personal

calificat.

Consultarea reprezentanţilor IMM-urilor şi a întreprinzătorilor a evidenţiat faptul că, din

perspectiva inovării, majoritatea IMM-urilor din oraşul Hîrşova se află într-un stadiu incipient.

Ele prezintă decalaje însemnate de competitivitate, în principal cauzate de următorii factori:

majoritatea IMM-urilor lucrează cu tehnologie învechită, foarte puţine reuşind să

introducă echipamente tehnologice noi şi eficiente;

IMM-urile din oraş au o orientare preponderentă către domenii de activitate cu nivel

tehnologic scăzut său mediu, cu efect negativ asupra posibilităţii de a satisface nevoile

pieţei naţionale şi a celor internaţionale;

investiţiile inovatorilor sunt distribuite, în principal, pentru asigurarea dotării tehnice

(maşini, echipamente şi software) şi nu se pune accent pe inovarea organizaţională, pe

achiziţiile de cunoştinţe externe de tipul drepturilor de utilizare de brevete, licenţe, know-

how, etc.;

majoritatea IMM-urilor întâmpină dificultăţi în acţiunile de implementare a noilor

tehnologii în absenţa cunoştinţelor necesare conducerii proceselor de schimbare

organizaţională;

majoritatea firmelor îşi bazează strategiile pe reducerea costurilor şi nu pe creşterea

productivităţii, în special din cauza abilităţilor reduse în domeniul managementului;

IMM-urile sunt slab capitalizate, în special din cauza existenţei unor exigenţe sporite din

partea băncilor pentru creditarea acestora;

fondurile structurale sunt greu accesibile.

Activitatea economică a oraşului Hîrşova în ultimii ani se caracterizează prin intrarea în

declin a ramurilor industriale, generând lichidarea şi/sau restructurarea marilor întreprinderi (cu

impact puternic asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.

Conform datelor statistice, în ultimii ani ponderea în economia oraşului Hîrşova o deţin

microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii.

Efectele crizei financiare şi economice s-au manifestat prin reducerea numărului de locuri

de muncă şi, implicit, prin creşterea şomajului, prin limitarea şi încetinirea creării de locuri de

muncă, cu consecinţe directe în blocarea intrării tinerilor pe piaţa muncii şi ieşirea de pe piaţa

muncii a persoanelor cu o poziţie vulnerabilă (persoane angajate cu contracte temporare, vârstnici,

persoane cu nivel scăzut de educaţie, persoane cu dizabilităţi)

Un factor îngrijorător este reprezentat de creşterea la nivelul oraşului Hîrşova a numărului

de tineri 15–24 ani cu dificultăţi în asigurarea unei tranziţii adecvate de la sistemul de educaţie la

piaţa muncii.

O atenţie deosebită trebuie acordată derulării de activităţi pentru identificarea tinerilor

inactivi, cu accent pe aceia cu nivel scăzut de competenţe şi care au dificultăţi în a se integra

social. Ei au posibilitatea de a beneficia de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă de calitate,

posibilitatea deschiderii unei afaceri pe cont-propriu sau de urmare a unui program de formare,

precum şi de oportunităţile de reîntoarcere în sistemul de educaţie (măsurile de tip a doua şansă -

AP 6 -PI 8).

Dat fiind deficitul general de locuri de muncă, grupurile ce se confruntă cu dezavantaje şi

sunt supuse unui decalaj în raport cu restul populaţiei în privinţa oportunităţilor de a găsi un loc de

muncă sunt şomerii şi persoanele inactive, cu precădere şomerii de lungă durată, persoanele cu

nivel redus de educaţie, lucrătorii vârstnici, persoanele aparţinând minorităţii rome, persoanele cu

dizabilităţi, precum şi persoanele din mediul rural cu accent pe cei din agricultură de subzistenţă

şi semisubzistenţă.



Oraşul Hîrşova se confruntă cu un nivel educaţional al forţei de muncă (15 ani şi peste)

scăzut în comparaţie cu media judeţului Constanţa; nivel scăzut al utilizării TIC şi utilizarea lor

limitată în economie; participarea redusă la programe de reconversie profesională; insuficienţa

fondurilor şi a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cât şi angajaţilor;

neadecvarea calificărilor, un sistem de previzionare insuficientă a competenţelor.

Intervenţiile în domeniul creşterii ocupării şi încurajării mobilităţii forţei de muncă vor fi

completate de investiţiile în infrastructură finanţate din FEDR în cadrul POR, de investiţiile în

CDI şi TIC finanţate în cadrul POC. Intervenţiile sprijinite prin FEADR care vizează

diversificarea economiei rurale sunt complementare investiţiilor în resursa umană susţinute din

FSE. Totodată, iniţiativele FEMP vor fi orientate către diversificarea sectorului piscicol.

În prezent, oraşul Hîrşova are nevoie să dezvolte o nouă generaţie de antreprenori cu

abilităţi caracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniţiativă

şi spirit managerial, care să le permită să identifice şi să implementeze strategii adecvate

pătrunderii şi menţinerii pe piaţă. Aceste abilităţi personale trebuie să fie cultivate începând cu

şcoala primară şi dezvoltate la nivel superior, în licee în cursuri de formare profesională pentru

dobândirea competenţelor specific antreprenoriale, în facultăţi.

Mediul economic în schimbare, în contextul numeroaselor provocări ale globalizării,

conduce inevitabil la noi evoluţii pe piaţă, implementarea unor măsuri adecvate pentru stimularea

sistemului educaţional antreprenorial reprezentând astfel o necesitate pentru dezvoltarea IMM-

urilor.

Rezultatul acestor analize s-a concretizat în listarea problemelor critice cu care se

confruntă comunitatea din Hîrşova, probleme de a căror rezolvare depinde viitorul şi bunăstarea

zonei:

Dezvoltarea turismului;

Dezvoltarea economică durabilă orientată pe ramurile economice de tradiţie în zonă;

Dezvoltarea infrastructurii suport pentru dezvoltarea economiei şi a turismului, dar şi

bunăstarea populaţiei;

Accesul la tehnologie nouă.

Considerăm că trebuie încurajată educarea spiritului antreprenorial, care înseamnă spirit de

iniţiativă, capacitatea de a pune ideile în practică, creativitate şi încredere în sine pentru toţi

cursanţii, din toate programele de învăţământ şi din toate domeniile de studiu. Aceasta ar trebui să

îi sensibilizeze pe cursanţi cu privire la opţiunea de a face carieră în domeniul unei activităţi

independente şi să îi formeze astfel încât să îşi lanseze propria afacere în oraşul natal Hîrşova. De

asemenea, spiritul antreprenorial trebuie să devină o parte normală din cadrul competenţelor

pentru profesori şi formatori.

Motivele pentru care cei intervievaţi nu sunt hotărâţi să încerce să îşi deschidă propria afacere:

lipsa de experienţă;

dificultatea în obţinerea accesului la finanţare;

gradul insuficient de inovare în cadrul sectorului IMM;

insuficienţa resurselor umane cu experienţă;

cadrul normativ şi legislativ foarte complex;

resursele şi informaţiile limitate cu privire la oportunităţile de afaceri potrivite şi la

potenţialii parteneri; lipsa de informaţii cu privire la oportunităţile de a participa la

achiziţii publice în alte ţări;

Fiscalitate

Din punct de vedere al aplicării unor măsuri fiscale adecvate IMM-urilor, este necesară

asigurarea unui mediu stimulativ şi nediscriminatoriu, măsurile întreprinse trebuie să se

concentreze pe consolidarea transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii cadrului fiscal.



Birocraţia reprezintă o problemă importantă având în vedere că managerii IMM-urilor

alocă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocratice (raportări), mult mai mult

comparativ cu alte ţări din regiune.

Absorbţia fondurilor structurale

Referitor la accesibilitatea fondurilor structurale, au fost identificate următoarele aspecte

cu care se confruntă intervievaţii:

dificultăţi în asigurarea cofinanţării proiectelor derulate în cadrul Programelor

Operaţionale, cu finanţare nerambursabilă de la UE;

nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în rândul managerilor şi lipsa de experienţă se

constituie în bariere privind accesarea şi/sau implementarea proiectelor;

formalităţile pentru accesarea fondurilor structurale sunt greoaie. De aceea, intervievaţii

consideră că resursele proprii sunt cea mai importantă şi mai accesibilă sursă de finanţare,

urmate de creditul bancar şi în ultimul rând finanţarea nerambursabilă din fonduri

europene;

lipsa de instrumente clare de informare asupra posibilităţilor de finanţare;

lipsa unei informări corecte asupra riscurilor pe care le implică accesarea fondurilor

structurale şi implementarea proiectelor admise la finanţare, cu măsuri concrete de

combatere şi răspuns la riscuri;

lipsa unei educaţii privind încurajarea accesării fondurilor de la bugetul de stat şi de la

Uniunea Europeană.

Cultura economică a populaţiei

Din punct de vedere al mediului economic se constată nevoia de remodelare a culturii

economice a populaţiei oraşului Hîrşova în scopul recunoaşterii de către societate a importanţei

antreprenorilor, al modificării percepţiei rolului antreprenorilor şi a asumării de riscuri, al

recunoaşterii faptului că IMM-urile contribuie în mod substanţial la crearea de locuri de muncă şi

la creşterea economică; climatul general insuficient dezvoltat în sensul realizării condiţiilor

necesare pentru ca persoanele să considere posibilitatea creării propriilor lor societăţi.

Piaţa forţei de muncă

Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a

productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în

scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse

competitive, capabile să facă fată cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută.

Problemele cu care se confruntă oraşul Hîrşova, şi în egală măsură întreaga tară, sunt legate, în

special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate.

Trebuie susţinut, în continuare, efortul de dezvoltare al sectorului „Servicii”, capabil să

genereze noi locuri de muncă în contextul dezvoltării durabile, chiar dacă se constată o creştere a

populaţiei ocupate în sectorul „Servicii” şi o scădere accentuată a populaţiei ocupate în

„Agricultură” şi în „Industrie”, agricultura concentrând cea mai mare parte a populaţiei ocupate.

Diversitatea sectoarelor în restructurare şi tendinţele schimbătoare de pe piaţa forţei de

muncă conduc la necesitatea adaptării permanente a comportamentului actorilor sociali la mediul

socio-economic intern şi extern din oraşul Hîrşova, inclusiv instituţiile de învăţământ şi pregătire

profesională. Este necesar să se dezvolte un sistem de instruire profesională care să răspundă

noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât şi pentru cele adulte şi în special pentru femei şi

şomeri aflaţi în şomaj de lungă durată.

Oraşul Hîrşova este caracterizat printr-o combinaţie de rată înaltă a unui şomaj structural şi cu

ponderi mari a forţei de muncă ocupate în sectoare nespecializate (spălătorie auto, închirieri,

curăţenie) sau cu specializare minimă (coafeză, vânzător). La aceşti doi factori se adaugă

elemente care caracterizează tendinţele actuale şi de perspectivă, cum ar fi: migrarea către alte

regiuni, în căutare de locuri de muncă.



Turismul

O caracteristică a zonei Hîrşova este potenţialul turistic ridicat şi nevalorificat. Nu există

unităţi cu funcţiune de cazare în zonă, unităţile de alimentaţie sunt slab reprezentate. Practic nu

există infrastructură specifică desfăşurării activităţii turistice.

Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea

turismului fluvial, balneoclimateric, piscicol şi agroturistic.

Capitolul VIII

Potenţialul de dezvoltare al oraşului Hîrşova

În oraşul Hîrşova, condiţiile sunt favorabile pentru producerea de energie eoliană.

Deasemenea, există potenţial foarte ridicat şi pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei

solare, dar şi pentru dezvoltarea turismului şi nu numai.

Infrastructura energetică este complexă. Potenţialul zonei Hîrşova pentru producţia de

energie din surse regenerabile este foarte mare şi înca neexploatat.

Există condiţii favorabile pentru producerea de energie eoliană. De asemenea, potenţialul

este foarte ridicat şi pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare, precum şi pentru

producţia de energie din biomasă.

Disponibilitatea agenţilor economici de a învesti în echipamente şi tehnologii nepoluante

şi de a apela la surse de energie neconvenţionale (energie eoliană, energia pământului, energie

solară etc.) poate exista doar în condiţiile promovării alternativelor existente şi existenţei de oferte

complexe şi convenabile financiar pe termen mediu şi lung.

Specializarea prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale, prin cursuri de

formare profesională la necesităţile pieţei muncii poate avea drept rezultat reducerea şomajului şi

creşterea numărului de întreprinzători.

Oraşul Hîrşova dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot

juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt

zăcămintele de calcar, izvoarele termale, fluviul Dunărea.

Alt avantaj pe care oraşul îl poate valorifica, este reprezentat de reamenajarea şi punerea în

funcţiune a portului Hîrşova. Legăturile acestuia cu marile capitale pe care le străbate Dunărea,

pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei oraşului,

judeţului Constantă, regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri, produse și primirea turiştilor.

Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea oraşului Hîrşova este reprezentat insă de

resursele turistice: naturale (rezervaţii – Canaralele Hîrşova şi izvoarele termale), arheologice

(cetatea Carsium, cetatea Bizantină, Tell-ul), istorice, culturale, religioase.

Oraşul Hîrşova prezintă, şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agroturismului cu

resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit).

Turismul cultural este o formă de turism care poate asigura valorificarea integrală a

resurselor turistice antropice şi în primul rând a patrimoniului cultural - istoric. Patrimoniul

cultural-istoric al oraşului Hîrşova este o valoare componentă a patrimoniului cultural european şi

internaţional, rezultat dintr-o evoluţie istorică bine cunoscută. Valoarea deosebită a zestrei

patrimoniale este conferită mai ales de componentele arheologice.

Turismul de croazieră se află într-o fază de “idée” de dezvoltare în regiune. Dezvoltarea

acestui produs turistic poate determina crearea unor facilităţi legate de sporturile de apă, pescuit.

O altă alternativă de relansare antreprenorială a oraşului Hîrşova ar putea fi promovarea

potenţialului turistic local al zonei, promovarea patrimoniului cultural local,

susţinerea/promovarea activităţilor culturale locale, înfiinţarea staţiunii balneoclimaterice

“Puturoasa” Hîrşova Băi, parteneriate pentru construcţia complexelor de sănătate, servicii de

calitate, activităţi de agrement specific, agroturism, ecoturism, turism de nişă (pescuit sportiv,



zoologic, fluvial, etc) Crearea unei destinaţii turistice competitive pe plan naţional şi chiar

internaţional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune zona şi care să impună acest

domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic;

Exploatarea turistică a modelelor multiculturale şi multietnice existente în acest teritoriu

poate fi o nişă cu potenţial economic reprezentativ.

Eficientizarea, diversificarea şi creşterea productivităţii activităţilor industrial.

Dezvoltarea competitivităţii şi a durabilităţii sectorului piscicol;

Pe baza chestionarelor aplicate şi analizei SWOT obţinute, măsurile necesare pentru

dezvoltarea oraşului Hîrşova trebuie să urmărească: dezvoltarea infrastructurii de bază,

dezvoltarea infrastructurii turistice, dezvoltarea infrastructurii portuare, navale, înfiinţarea de

IMM-uri; dezvoltarea sistemului educaţiei antreprenoriale; facilitarea accesului la tehnologie;

sprijinirea capacităţii de inovare; sprijinirea creşterii competitivităţii IMM-urilor şi a participării

acestora pe pieţe externe; simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ dedicat IMM-urilor.

Revitalizarea economică a zonei se poate face şi prin atragerea de capital intern şi extern

necesar iniţierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu şi lung; dezvoltarea serviciilor în

domeniul cercetării/inovării în scopul creşterii competitivităţii economice;

Atragerea de investitori străini sau/şi parteneriate sunt necesare şi recomandate pentru

utilizarea tuturor oportunităţilor existente nevalorificate din cauza lipsei expert izei în domeniu, a

experienţei şi nu în ultimul rând a posibilităţilor financiare reduse.

Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere toate căile de promovare a acestor oportunităţi

antreprenoriale şi a zonei atât din punct de vedere turistic cât şi din punct de vedere economic.

Oraşul Hîrşova are posibilitatea să dezvolte un mediu economic competitiv şi resurse

umane adaptate realităţii socio-economice intern prin acţiuni susţinute de formare profesională,

susţinerea întreprinzătorilor şi prin acţiuni de promovarea a potenţialului de dezvoltare turistică,

energetică.

Dezvoltarea infrastructurii locale, corelată cu implementarea sistemelor adecvate de

management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale se poate

realiza prin îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, sprijinirea mediului de afaceri şi iniţierea

de acţiuni intensive de promovare a sectorului TIC, crearea de parteneriate între mediul privat şi

furnizorii de cercetare – dezvoltare, dezvoltarea de servicii comunitare pentru categoriile

dezavantajate, instruirea şomerilor şi formarea forţei de muncă, sprijinirea programelor de

formare, înfiinţarea de centre pentru reinserţie socioprofesională.

Domeniile în care se pot lansa activităţi noi de antreprenoriat la nivelul oraşului

Hîrşova ar fi: tehnologia informaţiei, obţinerea energiei din deşeuri şi surse regenerabile, industria

textilă, pielărie, blănărie, procesarea produselor agricole, pomicole, construcţia de ambarcaţiuni

sportive şi de agrement, tratarea şi eliminarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile

sortate, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe, activităţi referitoare

la sănătatea umană şi multe altele.

Este nevoie de forţă de muncă calificată, este nevoie de personal specializat în domeniile

respective şi este nevoie de spirit antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a

ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi.

Relansarea economică a oraşului Hîrşova, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea

antreprenoriatului vor fi posibile prin: valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a

resurselor naturale; creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale

şi promovarea incluziunii sociale; facilitarea accesului la utilităţi, servicii de asistenţă socială,

sănătate şi educaţie; susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării; creşterea competitivităţii şi

atractivităţii economice în oraş; implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea

economico-socială echilibrată a oraşului.

Accesarea programelor europene de finanţare nerambursabilă, precum şi a celorlalte

programe naţionale şi locale de finanţare poate reprezenta o resursă importantă în vederea



dezvoltării antreprenoriale a oraşului Hîrşova şi creşterea numărului locurilor de muncă şi a

bunăstării comunităţii.

Investiţiile în domeniul educaţiei, îmbunătăţirii competenţelor şi creşterii participării

la învăţarea pe tot parcursul vieţii vor fi finanţate în mod direct din FSE, vor sprijini şi vor

completa măsurile sprijinite din FEDR care vizează îmbunătăţirea antreprenoriatului prin POR,

dezvoltarea şi utilizarea instrumentelor TIC şi dezvoltarea activităţilor de cercetare-inovare prin

POC, precum şi intervenţiile sprijinite din FEADR care vizează îmbunătăţirea competenţelor

persoanelor angajate în domeniul agricol, agro-alimentar şi forestier. Sprijinul acordat din FEDR

pentru dezvoltarea infrastructurii şi a instrumentelor TIC va contribui la succesul implementării

intervenţiilor susţinute din FSE.

Intervenţiile care vizează promovarea incluziunii sociale şi reducerea sărăciei finanţate

din FSE sunt complementare investiţiilor în infrastructura socială, de sănătate şi educaţie finanţate

în cadrul POR, şi investiţiilor în domeniul TIC finanţate în cadrul POC, dar şi intervenţiilor care

vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale finanţate din FEADR.

Capitolul IX

Abordarea strategică de dezvoltare durabilă a oraşului Hîrşova

Diagrama nr. 45 - Sursa: Prelucrare

9.1 Viziune, misiune şi valori

Ca orice comunitate urbană, comunitatea locală din oraşul Hîrşova deţine anumite

caracteristici specifice, care îi asigură o diferenţiere de alte comunităţi similare. Întregul proces de

planificare strategică a oraşul Hîrşova ia în considerare aceste caracteristici, fiind fundamentat pe

analizele diagnostic realizate în etapele anterioare, consultarea unor documente oficiale care

prezintă date statistice, consultări publice cu actorii locali interesaţi.

Viziunea strategică definită la nivelul oraşului Hîrşova pentru un orizont de timp care se

întinde până în anul 2025 prevede:

În anul 2025 oraşul Hîrşova va reprezenta un nucleu de dezvoltare, cu un mediu

economic competitiv şi resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne, va oferi



locuitorilor săi condiţii de trai ridicate prin creşterea accesului la servicii publice moderne şi

dezvoltarea sectorului turistic într-un cadru natural durabil şi lipsit de poluare.

Acasă

Oraşul Hîrşova va oferi locuitorilor săi condiţii bune de trai, oportunităţi reale de

dezvoltare profesională şi posibilităţi variate de petrecere a timpului liber, devenind un loc

atractiv pentru a trăi şi a munci.

Aspectele de ordin economic şi profesional vor fi armonizate cu posibilităţile de

dezvoltare socială şi culturală. Oraşul Hîrşova va oferi servicii publice moderne, de calitate, şi va

asigura accesul nemijlocit al locuitorilor săi la acestea.

Centru economic

Hîrşova va deveni un oraş atractiv pentru investitori oferind facilitaţi şi un climat adecvat

dezvoltării mediului de afaceri. Oraşul Hîrşova va oferi oportunităţi reale de dezvoltare a

spiritului antreprenorial local şi va crea premisele creşterii condiţiilor de trai ale locuitorilor.

Centru turistic

Hîrşova va fi o staţiune activă şi plină de viaţă indiferent de sezon. Va fi destinaţia atât a

turiştilor care doresc să beneficieze de serviciile curative ale apelor termale dar şi a celor care

caută un loc de linişte spirituală, odihnă sau de relaxare activă în natură, departe de grijile

cotidiene.

Oraş verde

Hîrşova va fi un oraş curat, care va respecta mediul natural ca pe o resursă importantă a

dezvoltării sale. Hîrşova va fi un reper al dezvoltării urbane în deplin respect pentru natura,

reducând drastic implicaţiile negative ale activităţilor umane asupra mediului şi contribuind în

permanenţă la îmbunătăţirea acestuia.

Evoluţia acestui nucleu de dezvoltare va fi posibilă prin:

valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;

creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi

promovarea incluziunii sociale;

facilitarea accesului la utilităţi, servicii de asistenţă socială, sănătate şi educaţie;

susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;

creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice în zona Hîrşova;

implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială

echilibrată a oraşului Hîrşova.

Misiunea oraşului Hîrşova Pe perioada implementării strategiei se va promova dezvoltarea parteneriatului local format

din actorii din sectorul public şi privat şi actorii societăţii civile, responsabilizând acţiunile integrate

pentru o dezvoltare locală sustenabilă.

Sistemul de valori care va sta la baza strategiei de dezvoltare locală a oraşului Hîrşova este

format din:

Responsabilitatea actorilor din sectorul public şi privat, a reprezentanţilor societăţii civile;

Promovarea parteneriatului,

Transparenţa decizională;

Utilizarea eficientă a resurselor;

Profesionalismul şi etica personalului implicat;

Colaborarea inter-instituţională.



9.2 Obiectivul general al strategiei

Este creşterea nivelului de trai al locuitorilor oraşului Hîrşova şi ai localităţii Vadul - Oii. În urma realizării consultării publice şi a concluziilor analizei SWOT considerăm că, în

următorii ani, corespunzători programării financiare europene 2014–2020, autoritatea publică

locală Hîrşova şi partenerii ei trebuie să îşi canalizeze energia şi resursele pentru atingerea

următoarelor:

1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor oraşului Hîrşova prin dezvoltarea infrastructurii publice

eficiente şi prin creşterea calităţii mediului înconjurător componenta Habitat.

2. Valorificarea potenţialului economic al oraşului prin susţinerea dezvoltării sustenabile a

iniţiativelor locale şi atragerea de noi investiţii şi investitori – componenta Economie.

3. Îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii socio-culturale moderne şi adaptate nevoilor

locale – componenta Societate.

Obiective strategice

Pentru a atinge obiectivele generale, autoritatea publică locală şi partenerii ei vor urmări

următoarele obiective sectoriale:

1. Componenta Habitat

1.1. Dezvoltarea infrastructurii oraşului şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale;

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi conservarea naturii în oraş.

2. Componenta Economie

2.1. Dezvoltarea economică durabilă a oraşului prin valorificarea resurselor şi potenţialului local;

2.2. Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabila a

oraşului;

3. Componenta Societate

3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii prin adoptarea de măsuri adaptate specificului

local;

3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii oraşului şi sprijinirea categoriilor defavorizate

sau cu risc de excluziune;

3.3. Apropierea autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni;

Strategia urmăreşte stabilirea unei relaţii solide de colaborare între întreprinderi, instituţii

publice, furnizori, comunitate, şcoli şi centre de formare profesională, respectiv identificarea unor

modalităţi de consolidare a acestei relaţii pentru facilitarea şi extinderea unei culturi

antreprenoriale şi schimburi de idei inovatoare, realizarea unor proiecte integrate din care să

beneficieze diferiţi parteneri.

Obiectivele care au fost definite cer reorganizarea substanţială şi schimbarea în

modalităţile de lucru ale organizaţiilor şi instituţiilor existente, crearea de noi mecanisme de

cooperare între sectoarele public şi privat, precum şi crearea şi consolidarea capacităţii de răspuns

a autorităţii publice la nevoile mediului privat.

Pentru ca această strategie să atingă toate obiectivele strategice stabilite, oraşul Hîrşova va

necesita sprijin financiar şi instituţional. Astfel, se are în vedere atragerea şi realizarea unor

parteneriate publice locale sau naţionale, cât şi atragerea de parteneri privaţi a căror cunoştinţe,

experienţă, tehnică şi asistenţă financiară vor ajuta să transforme această strategie într-un

document realizabil şi util teritoriului.

În continuare, prezentăm pentru fiecare componentă şi obiectiv strategic tabloul

domeniilor cheie de intervenţie, acestea cuprinzând elementele esenţiale pentru dezvoltarea

echilibrată a comunităţii:



9.3 Matricea domeniilor cheie de intervenţie

Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie

HA

BIT

AT

1.1. Dezvoltarea infrastructurii oraşului

şi rezolvarea disfuncţionalităţilor

actuale

1.Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea

infrastructurii rutiere

2.Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea

infrastructurii de utilităţi a oraşului Hîrşova

3.Reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe

din oraş şi punerea în valoare a clădirilor

emblematice din oraş

4.Construirea infrastructurii de turism pentru

atragerea, creşterea numărului de turişti şi

protejarea patrimoniului turistic

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de culte,

agrement şi conservarea naturii în oraş.

1.Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi a

spaţiilor verzi din oraş

2.Controlul poluării şi dezvoltarea de iniţiative

menite să protejeze mediul

EC

ON

OM

IE

2.1. Dezvoltarea economică durabilă a

oraşului prin valorificarea resurselor şi

potenţialului local

1.Valorificarea potenţialului turistic al oraşului

Hîrşova

2.Valorificarea potenţialului agricol al

comunităţii rurale din Vadul Oii

2.2. Stimularea iniţiativelor economice

private pentru dezvoltarea economică

sustenabilă a oraşului

1.Crearea unui mediu favorabil dezvoltării

turismului şi îmbunătăţirea infrastructurii de

sprijin pentru afaceri la nivelul oraşului Hîrşova

2.Sprijinirea micilor producători locali şi a

micilor întreprinzători

3.Asigurarea durabilităţii si creşterii economice a

întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora şi

coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi

investitori

4.Realizarea de investiţii în energie verde

5.Promovarea teritoriului Hîrşova ca destinaţie

turistică

SO

CIE

TA

TE

3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase

a societăţii prin adoptarea de masuri

adaptate specificului local

1.Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii

pentru cetăţenii din teritoriu prin îmbunătăţirea

accesului la educaţie, sănătate, cultură şi

agrement

2.Promovarea activităţilor instructiv-educative în

rândul copiiilor/ tinerilor şi implicarea adulţilor

în activităţile extraşcolare

3.Încurajarea practicării activităţilor sportive de

către cetăţeni, într-un mediu curat şi sigur, în

scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi

ocrotirii sănătăţii

4.Revitalizarea vieţii cuturale şi artistice a

oraşului si promovarea valorilor culturale din

oraşul Hîrşova



3.2 Creșterea calității vieții locuitorilor

oraşului Hîrşova şi sprijinirea

categoriilor defavorizate sau cu risc de

excluziune

5.Generarea locurilor de muncă pentru

asigurarea progresului economic şi social prin

educaţie şi formare profesională specifică

cerinţelor pieţei hîrşovene

1 Sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc

de excluziune prin dezvoltarea de noi servicii

sociale

2.Combaterea sărăciei prin susţinerea dezvoltării

economiei sociale şi promovarea parteneriatului

3.Modernizarea şi inovarea serviciilor sociale şi

de sănătate prin utilizarea unor mecanisme

inovatoare aplicate teritoriului

3.3. Crearea cadrului pentru

identificarea, planificarea, gestionarea,

monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de

dezvoltare la nivelul administraţiei

publice locale Hîrşova în conformitate

cu priorităţile din teritoriu

1.Modernizarea infrastructurii serviciilor

comunitare de utilitate publică şi corelarea

acesteia cu dezvoltarea spaţială integrată, în

vederea stimulării şi sprijinirii dezvoltării

durabile a economiei locale

2.Creşterea capacităţii de management, de

atragere de finanţări şi de administrare a

autorităţilor publice locale

3.Consolidarea capacităţii administraţiei publice

locale pentru oferirea de servicii de calitate

În scopul de a accelera dezvoltarea economică ce va permite îmbunătăţirea nivelului de

trai al populaţiei oraşului Hîrşova, edilii se vor concentra pe punerea în valoare a punctelor forte

în domeniul social, economic şi de mediu ale comunităţii, în loc să evidenţieze doar problemele

acesteia, prin:

Mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor existente;

Crearea unui mediu de afaceri, care în combinaţie cu poziţia geo-strategică, să permită

atragerea de investitori şi antreprenori locali şi străini;

-Dezvoltarea unei administraţii locale moderne, orientate spre dezvoltare şi cooperare

antreprenorială;

Îmbunătăţirea treptată a infrastructurii economice şi a investiţiilor în dezvoltarea resurselor

umane;

Stabilirea unor parteneriate cu sectorul privat, promovarea cooperării între întreprinderi şi

încurajarea unui flux mai puternic de idei şi schimb de resurse.

9.4 Detalierea obiectivelor strategice

Obiectivul strategic 1.1 Dezvoltarea infrastructurii oraşului Hîrşova şi rezolvarea

disfuncţionalităţilor actuale.

Furnizarea serviciilor publice de calitate şi îmbunătăţirea infrastructurii conform

standardelor europene.

Pentru creşterea mobilităţii tuturor cetăţenilor oraşului Hîrşova, strategia urmăreşte

dezvoltarea unui concept de circulaţie eficient şi durabil în conformitate cu progresul tehnologic

actual şi cu necesităţile previzionate ale circulaţiei zonei, asigurarea legăturilor între drumurile

urbane şi periurbane, precum şi corelarea proiectării şi executării etapizate a acestora.

Strategia de dezvoltare locală Hîrşova urmăreşte să clădească practici de planificare

inovative, acordând atenţia cuvenită principiilor de integrare, participare şi evaluare pentru a



satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor de azi şi de mâine, pentru o mai bună calitate a vieţii

din oraş şi împrejurimi.

Domeniu de intervenţie 1.1.1. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii

rutiere.

Îmbunătăţirea calităţii drumurilor pe întreg teritoriul oraşului pentru a reduce poluarea

aerului cu pulberi este un obiectiv important al APL Hîrşova;

Mod de realizare:

Vor fi proiectate în mod generos spaţiile pietonale şi de circulaţie cu bicicleta;

Refacere tramă stradală – oraş Hîrşova;

Refacerea aleilor pietonale;

Separarea funcţională a categoriilor de trafic, asigurarea unei reţele de circulaţie

funcţionale, prin realizarea inelelor interioare, etc;

Reabilitare drum de legătură DN 2A - Vadu - Oii;

Pietruire străzi rurale Vadu - Oii;

Îmbunătăţirea siguranţei şi a securităţii: crearea unor zone pietonale şi piste de biciclete.

Domeniu de intervenţie 1.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de

utilităţi a oraşului Hîrşova.

Consolidarea capacităţii administraţiei publice locale, precum şi a autorităţilor competente

din punct de vedere al protecţiei mediului, generează un impact pozitiv indirect asupra factorilor

de mediu, inclusiv asupra populaţiei. Calitatea locuirii, dar şi oportunităţile de dezvoltare locală

au un impact direct asupra mediului natural.

Consiliul local al oraşului Hîrşova trebuie să preîntâmpine potenţialele riscuri şi efecte

negative ale dezvoltării economice, dar şi să asigure standarde ecologice ridicate, prin aplicarea

legii. Atât actorii privaţi, cât şi cei publici, trebuie să respecte cadrul de reglementare din

domeniul protecţiei mediului, pentru a limita impactul negativ pe care acesta îl are asupra

teritoriului, dar şi pentru a creşte atractivitatea pentru activităţi de turism şi agrement.

În vederea realizării unei dezvoltări spaţiale echilibrate şi coerente, este necesară

adoptarea de măsuri cu aplicabilitate şi adresabilitate la nivel teritorial şi armonizarea cadrului de

dezvoltare teritorială şi urbanistică cu planurile de urbanism la nivel teritorial.

Mod de realizare:

Modernizarea şi îmbunătăţirea capacităţii instituţiilor publice şi a întreprinderilor

contractate pentru creşterea calităţii serviciilor furnizate;

Realizarea de amenajări pentru protecţia împotriva inundaţiilor;

Identificarea terenurilor de risc şi realizarea hărţilor detaliate;

Valorificarea resurselor energetice regenerabile;

Modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare din teritoriu;

Delimitarea perimetrului de protecţie a frontului de captare a apei potabile al oraşului

Hîrşova, al satului Vadu Oii şi al sectorului de locuinţe Ferma 1 şi urmărirea sistematică,

prin foraj de observaţie, a evoluţiei cantitative şi calitative a rezervelor de apă subterană

exploatabile;

Dobândirea standardelor optime de habitat şi mediu;

Îmbunătăţirea funcţiei de planificare strategică a autorităţii publice locale;

Realizarea unui plan de dezvoltare spaţială pentru zonele din regiune cu valori turistice,

balneoclimaterice, particulare istorice şi culturale;

Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorială;

Îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii populaţiei în situaţii de risc: inundaţii, risc seismic,

accidente construcţii hidrotehnice, secetă, alunecări de teren: dezvoltarea unor sisteme



moderne de alarmare în timp real a populaţiei şi instituţiilor publice, asigurarea

comunicării între factorii de decizie în situaţii de urgenţă;

Refacerea şi extinderea digului de protecţie din zona Port Hîrşova;

Preluarea, amenajarea şi revitalizarea Portului Hîrşova;

Program local specific pentru situaţii de urgenţă în oraşul Hîrşova;

Amenajarea malurilor în zona Portului;

Decolmatarea şi amenajarea canalului colector din satul Vadu-Oii;

Executarea unui canal colector, de preluare a apelor pluviale în oraşul Hîrşova;

Dotarea şi pregătirea echipelor DSU pentru tipuri de catastrofe cu risc ridicat de producere

(inundaţii, incendii, înzăpeziri, catastrofe nucleare, epidemii, etc.).

Domeniu de intervenţie 1.1.3 Reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe din oraşul Hîrşova

şi punerea în valoare a clădirilor emblematice din oraş.

Stabilirea zonelor de protecţie pentru monumentele şi ansamblurile de arhitectură cuprinse

în lista Ministerului Culturii şi Cultelor;

Construirea de locuinţe sociale în oraşul Hîrşova, satul Vadu-Oii şi Ferma 1;

Consolidare şi refacere faţade, terase blocuri şi coşuri de fum;

Reabilitare clădire Primărie;

Reamenajarea Piaţetei centrale, a zonei pietonale şi a fântânii arteziene.

Domeniu de intervenţie 1.1.4 Construirea infrastructurii de turism pentru atragerea,

creşterea numărului de turişti şi protejarea patrimoniului turistic.

Evoluţia turismului depinde de capacitatea de adaptare la climatul economic. Relansarea

economiei locale hârşovene va trebui să se realizeze în condiţiile unei dezvoltări echilibrate între

activităţi economice şi balneoturistice, protejarea siturilor arheologice şi exploatarea lor turistică.

Capacitatea economiei locale de a beneficia de turism depinde de disponibilitatea de

investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii necesare şi de capacitatea sa de a satisface nevoile

turiştilor.

Turismul balneoclimateric, arheologic, cultural, agro-turismul şi turismul tematic (pescuit,

turism de aventură, nautic, de cercetare, etc.) ar putea constitui oportunităţi pentru cooperare la

nivel teritorial. Totodată, acest fapt ar aduce un beneficiu semnificativ prin furnizarea unui stimul

pentru înfiinţarea unui număr mare de întreprinderi de servicii la scară mică şi în acelaşi timp

furnizarea unei baze solide pentru crearea de locuri de muncă.

Investiţiile în sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susţinând creşterea

economică în alte sectoare precum transporturile, construcţiile, agricultura, artizanatul şi comerţul

cu amănuntul, determinând apariţia unor oportunităţi multiple şi diverse pentru dezvoltarea de noi

afaceri mici.

Ca şi activitate, turismul reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în

zonele rurale şi cele sărace, a căror economie se baza exclusiv pe activităţi agricole sau

exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de creşterea locurilor

de muncă şi a veniturilor, concomitent cu promovarea tradiţiilor şi patrimoniului cultural.

Modernizarea infrastructurii urbane şi rurale constituie o condiţie necesară pentru crearea

şi dezvoltarea unor areale durabile şi echilibrate din punct de vedere turistic. Astfel, creşterea

calităţii spaţiilor publice, a peisajelor antropice şi a calităţii arhitecturii au un rol important în

creşterea imaginii şi a confortului urban, întrucât ameliorează condiţiile esenţiale care oferă un

ambient plăcut comunităţii şi vizitatorilor.

Organizarea integrată a zonei turistice Hîrşova presupune valorificarea obiectivelor

turistice, arhitectura clădirilor şi amenajarea mediului construit. Oraşul Hîrşova dispune de

numeroase puncte tari care ar putea fi exploatate printr-o coordonare pro-activă a direcţiilor de

dezvoltare.



Mod de realizare:

Realizarea infrastructurii pentru amenajarea staţiunii turistice Hîrşova - Bai;

Protejarea şi valorificarea obiectivelor turistice existente;

Reabilitarea căilor de acces către obiectivele turistice arheologice, istorice, culturale;

Îmbunătăţirea imaginii şi diminuarea elementelor care afectează arhitectura urbană pentru

creşterea atractivităţii turistice.

Obiectiv strategic 1.2 Dezvoltarea infrastructurii de culte, agrement şi conservarea naturii

în oraşul Hîrşova

Consolidarea continuă a unui anturaj religios tolerant, astfel încât să se ajungă la un climat

propriu al unei societãţi libere de prejudecăţi şi de aversiune religioasă. Astfel putem contribui la

premisele unei colaborări internaţionale şi ale unei dezvoltări bazate pe munca de zi cu zi şi pe

profesionalismul cetăţenilor urbei.

Dezvoltarea şi întărirea relaţiei de parteneriat dintre biserici, prin programe religioase şi

caritabile comune

Domeniu de intervenţie 1.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi a spaţiilor verzi din

oraşul Hîrşova.

Fiind o forţă economică cu o evoluţie dinamică, turismul poate să genereze dezvoltarea

sinergiilor între diferite sectoare de activitate, precum cel economic, educaţional, al ocupării forţei

de muncă şi protecţiei sociale. Astfel elaborarea unor politici publice trans-sectoriale reprezintă o

necesitate strategică prin valorificarea durabilă a resurselor balneoclimaterice. Promovarea

resurselor arheologice, tradiţiilor locale istorice, artistice şi culturale.

Totodată, turismul trebuie să se realizeze cu respectarea principiilor dezvoltării durabile,

respectiv dezvoltarea managementului şi marketingului turistic al tuturor formelor de turism, prin

respectarea integrităţii naturale, sociale şi economice a mediului, cu asigurarea exploatării

resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare.

Activităţile turistice determină mai multe tipuri de impact din punct de vedere al factorilor

de mediu, care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare. Impactul activităţilor

turistice asupra unei zonei, desfăşurate neraţional şi necontrolat în teritoriu, conduc de regulă la o

serie de acţiuni distructive care se manifestă în principal prin folosirea necorespunzătoare a

mediului ambiant, în scopuri recreative şi de agrement, dublată de o intervenţie brutală a omului

asupra peisajului şi resurselor naturale.

Reprezentanţii autorităţilor locale din Hîrşova susţin că istoria izvoarelor termale de la

malul Dunării începe să se scrie în urmă cu mai bine de 50 de ani, când oficialii comunişti din

cadrul Institutului de Proiectări şi Prospecţiuni au sondat zona în căutare de minereuri feroase. Şi

în loc de fier, aceştia au găsit apă termală.

Analizele făcute au demonstrat faptul că are proprietăţi chimice deosebite „Apa are o

termalitate naturală ce ajunge la 400- 50

0 Celsius. Este o apă oligominerală mezotermală. În

compoziţia apei intră substanţe precum calciul, sulful şi magneziul. Este foarte bună pentru

problemele reumatice “Aceste resurse exploatate atât turistic cât şi medical vor determina un

impact pozitiv generat de activităţile turistice este reprezentat de creşterea economică generală,

care determină în mare parte locurile de muncă şi veniturile populaţiei din zonă”.

Domeniu de intervenţie 1.2.2 Controlul poluării şi dezvoltarea de iniţiative menite să

protejeze mediul.

Elaborarea şi implementarea unor programe specifice privind conştientizarea populaţiei în

gestionarea deşeurilor şi în special a impactului diverselor operaţii (colectare, transport,

depozitare) asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător în oraşul Hîrşova.



Mod de realizare:

Realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor;

Intensificarea preocupării pentru reducerea cantităţilor de deşeuri generate, de la populaţie

şi agenţi economici;

Suplimentarea numărului de coşuri de gunoi stradale, în vederea menţinerii curăţeniei în

oraş;

Înfiinţarea unor platforme pentru deşeuri cu depozitare temporară în localitatea Vadu Oii

şi sectorul de locuinţe Ferma nr.1;

Îmbunătăţirea sistemului de precolectare la blocuri şi locuinţe particulare în ceea ce

priveşte dotarea cu numărul şi tipul recipienţilor de colectare;

Introducerea colectării selective a deşeurilor menajere şi asigurarea refolosirii acestora în

acelaşi timp cu procesul de conştientizare şi informare a cetăţenilor;

Achiziţionarea de utilaje specifice pentru colectarea şi transportul gunoiului;

Eliminarea depozitelor ilegale de deşeuri în albia Dunării sau pe malul acesteia;

Curăţirea canalelor de deşeuri solide din Hîrşova şi Vadu Oii;

Amenajarea unui obor de animale;

Elaborarea şi implementarea unor programe specifice privind conştientizarea populaţiei în

gestionarea deşeurilor şi în special a impactului diverselor operaţii (colectare, transport,

depozitare) asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.

Obiectiv strategic 2.1. Dezvoltarea economică durabilă a oraşului Hîrşova prin valorificarea

resurselor şi potenţialului local.

Domeniu de intervenţie 2.1.1. Valorificarea potenţialului turistic al oraşului Hîrşova şi al

satului Vadu-Oii.

Dezvoltarea turismului cultural la nivelul potenţialului cultural local (patrimoniu material

şi imaterial, tradiţii etc.)

Cultura, tradiţiile locale interetnice, istorice şi artistice vor fi promovate ca factor de

dezvoltare durabilă şi coeziune socială şi vor contribui la asigurarea unei calităţi superioare a

vieţii locuitorilor din Hîrşova şi satul Vadu-Oii prin promovarea identităţii culturale, a diversităţii

culturale şi lingvistice, a activităţilor şi participării la cultură a tuturor cetăţenilor.

Acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia, promovarea şi

dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural se vor concentra asupra conservării resurselor

turistice, a unui mediu curat, răspunzând astfel principiilor dezvoltării durabile.

Dezvoltarea turismului religios prin introducerea în circuitul turistic a lăcaşelor de cult, a

muzeelor sau expoziţiilor cu tematică religioasă, organizarea de pelerinaje cu ocazia sărbătoririi

diferitelor evenimente religioase se vor materializa prin crearea parteneriatelor cu societatea civilă

şi cultele religioase.

Mod de realizare:

Conservarea şi valorificarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul cultural

naţional;

Reabilitarea, restaurarea şi realizarea de lucrări conexe de amenajare a obiectivelor care

aparţin patrimoniului arheologic, istoric şi cultural;

Extinderea infrastructurii pentru stimularea participării şi garantarea accesului egal la

cultură a tuturor cetăţenilor, inclusiv a grupurilor minoritare, asigurându-se astfel

coeziunea, comunicarea şi colaborarea în cadrul spaţiului comunitar.

Exploatarea spaţiului peisagistic pentru diferite activităţi în domeniul păstrării tradiţiilor

populare prin intermediul organizării unor târguri de meşteşugari şi a unor spectacole de

folclor la nivel intern şi internaţional.

Expoziţii de carte, festivaluri, simpozioane consacrate personalităţilor hîrşovene.



Crearea condiţiilor pentru asigurarea continuităţii manifestărilor şi evenimentelor culturale

tradiţionale – festivaluri şi concursuri de folclor, muzică, teatru, literatură.

Domeniu de intervenţie 2.1.2 Utilizarea inteligentă şi durabilă a potenţialului pentru

îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol.

Acest obiectiv urmăreşte sprijinirea structurilor de exploatare viabile, apropiate de piaţă,

concomitent cu dezvoltarea rurală şi protecţia mediului, permiţând valorificarea potenţialului

teritorial.

Creşterea competitivităţii din agricultură şi sectorul alimentar este crucială pentru

îmbunătăţirea performanţelor şi revitalizarea zonei Hîrşova, prin creşterea economiei locale,

crearea de locuri de muncă pentru toţi locuitorii şi prin urmare, esenţială pentru atingerea

obiectivelor strategice.

Există un bun potenţial de creştere a producţiei de alimente de calitate, de modernizare a

sectorului agricol în general. Investiţiile pentru creşterea competitivităţii, în ferme şi în unităţile

de procesare a produselor agricole, sunt necesare pentru realizarea unei creşteri economice

accelerate, care va conduce în final la convergenţa veniturilor cu nivelul UE. Îmbunătăţirea

performanţei sectorului va avea efecte pozitive asupra stabilităţii micro şi macroeconomice, va

contribui la asigurarea unui echilibru al consumului alimentar şi a securităţii agro-alimentare, la

creşterea ponderii exploataţiilor agricole comerciale în totalul exploataţiilor şi la generarea de

locuri de muncă, inclusiv la absorbţia surplusului de forţă de muncă din agricultură.

Conform datelor din analiza teritoriului, oferta internă de produse agricole este

insuficientă, inconsecventă şi nu se ridică la standardele potrivite pentru a satisface cererea

operatorilor, ceea ce duce la importul unui volum mare de produse agricole care ar putea proveni

din surse locale.

Planificarea insuficientă între piaţa agricolă şi producători a condus la o neconcordanţă

între cerere şi ofertă.

Deţinătorii de exploataţii mici din Hîrşova se confruntă cu dificultăţi până la accesarea

pieţelor (lipsa accesibilităţii, informaţiilor de piaţă, bugetului), fiind necesară asocierea acestora şi

funcţionarea exploataţiilor prin intermediul unui centru de colectare şi procesare a produselor

proprii pentru concentrarea tuturor resurselor din teritoriu într-un mediu favorabil dezvoltării

producţiei agricole.

Acest sistem de colectare şi procesare eficient va încerca să răspundă nevoilor atât

producătorilor, cât şi cumpărătorilor, îmbunătăţind legăturile comerciale dintre aceştia.

Astfel, prin investiţii integrate în modernizarea infrastructurii de producţie, colectare,

depozitare şi procesare s-ar oferi fermierilor hârşoveni oportunitatea de a desface produsele pe

pieţele locale, de a extinde gama de produse şi de a promova comercializarea produselor locale.

Obiectiv strategic 2.2 Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea

economică sustenabilă a oraşului Hîrşova.

Domeniu de intervenţie 2.2.1. Crearea unui mediu favorabil dezvoltării industriei şi

îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la nivelul oraşului Hîrşova

Deşi în urma analizei diagnostic a rezultat o infrastructură de cazare foarte slab dezvoltată,

există un potenţial enorm pentru turismul de weekend sau tematic (de pescuit, de relaxare, de

aventură) turism balneoclimateric, în special, miza fiind dezvoltarea unor servicii turistice de

calitate şi diversificate, cu scopul de a atrage cât mai mulţi vizitatori, pe de o parte, şi pentru a

încuraja revenirea acestora. În plus, astfel de activităţi sunt necesare pentru a creşte şi susţine

calitatea vieţii prin deservirea comunităţii cu o mai mare diversitate de servicii culturale, sociale şi

de agrement.

Dezvoltarea sinergiilor între sectorul turistic, industrial şi alte sectoare de activitate,

precum cel economic, şi elaborarea unor politici publice trans-sectoriale reprezintă o necesitate



strategică. Turismul hârşovean reprezintă un domeniu strategic de investiţii pe termen lung, cu

efecte care în timp se generalizează, pătrund şi influenţează majoritatea subsectoarelor socio-

economice.

Un rezultat prioritar al strategiei este creşterea pe termen lung a competitivităţii economice

în industrie şi turism. Din acest motiv, investiţiile vor permite teritoriului să folosească avantajele

oferite de turism şi de patrimoniul cultural pentru a-şi spori avantajul competitiv în sectoarele

performante atât pe pieţele tradiţionale, cât şi pe cele în curs de formare. Abordarea integrată

urmăreşte consolidarea mediului de afaceri local şi eficientizarea patrimoniului natural şi cultural,

care vor duce la dezvoltarea turismului şi a mediului urban.

Prin dezvoltarea şi consolidarea turismului în zona Hîrşova, se urmăreşte dezvoltarea

echilibrată din punct de vedere al dezvoltării economiei, coeziunii sociale şi a protecţiei mediului.

Astfel, se vor implementa proiecte comune pentru dezvoltarea localităţii, construcţia de structuri

cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de agrement, creşterea economică a celor existente,

utilizarea infrastructurii TIC în cadrul serviciilor turistice şi valorificarea resurselor locale într-un

concept integrat.

Mod de realizare:

- Înfiinţarea unei staţiuni balneoclimaterice Hîrşova – Bai “Puturoasa” prin captarea şi

exploatarea izvoarelor termale existente în vecinătatea Dunării;

- Sistematizarea teritoriului în vederea efectuării infrastructurii (drumuri, aprovizionare cu apă,

evacuarea reziduurilor prin sistem de canalizare, racord energie electrică, etc) a zonei ce va

reprezenta staţiunea Hîrşova Băi;

- Dezvoltarea parteneriatelor pentru construirea de spaţii de cazare, alimentaţie, unităţi de

agrement, complex balnear şi alte servicii medicale;

- Adaptarea serviciilor publice conform noilor cerinţe privind infrastructura TIC în domeniul

turistic;

- Realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local şi crearea de noi locuri de muncă prin

dezvoltarea durabilă a turismului şi relansarea produselor tradiţionale;

- Susţinerea dezvoltării turismului hîrşovean prin promovarea dezvoltării durabile.

Domeniu de intervenţii 2.2.2. Sprijinirea micilor producători locali şi a micilor

întreprinzători inclusiv sectorul agricol.

Singurul semn care indică faptul că ar putea exista o problemă în legătură cu calitatea

activităţii antreprenoriale constă în faptul că mai puţini antreprenori români (43%, faţă de 49% în

UE) sunt motivaţi de oportunităţile existente, ceea ce înseamnă că restul acestora au fost

impulsionaţi să demareze o afacere din lipsa unei alternative mai bune.

Sprijinirea sectorului agricol de către membrii fondatori este necesară în scopul creşterii

competitivităţii acestuia printr-o mai bună integrare a fermierilor/agenţilor economici din sectorul

agricol pe piaţă şi prin facilitarea accesului acestora la soluţii adaptate nevoilor specifice.

Reprezintă o certitudine faptul că procedurile complicate, circuitele lungi şi schimbătoare

ale documentelor, prelungirea termenelor de rezolvare a unui demers şi multitudinea de formulare

solicitate scad productivitatea atât pentru administraţie, cât şi pentru deţinătorii de exploataţii.

Este esenţială crearea şi dezvoltarea unor structuri de sprijin pentru întreprinderi, oferind

servicii necesare funcţionării în parametrii optimi, dar şi dezvoltării pe termen scurt şi mediu a

acestora.

Infrastructurile de inovare şi transfer tehnologic trebuie să ofere servicii suport pentru

firmele deservite în vederea identificării oportunităţilor de afaceri bazate pe compatibilităţi

tehnologice, cerinţe comerciale şi de fabricaţie, precum şi a partenerilor potriviţi (agenţi,

distribuitori, furnizori), respectiv servicii de consultanţă generală sau/şi consultanţă specializată.

Resursele naturale, biodiversitatea, bunăstarea animalelor şi dezvoltarea rurală pot fi

favorizate de dezvoltarea conceptului de agricultură ecologică în zona Hîrşova.



Agricultura tradiţională îşi păstrează valoarea, însă procesul şi procedurile de obţinere a

produselor ecologice locale vor fi supuse unor reguli, principii şi standarde de producţie

reglementate atât la nivel UE, cât şi la nivel naţional.

Cererea societăţii privind practicile agricole ecologice a cunoscut o creştere constantă.

Creşterea consumului de produse locale poate fi favorizat de promovarea produselor şi practicilor

agricole ecologice.

Dezvoltarea unui concept unitar privind produsele ecologice locale va contribui la

asigurarea unor facilităţi pe care micii producători locali din Hîrşova nu şi le permit din fondurile

proprii:

Promovare şi marketing;

Identificarea unor pieţe de desfacere;

Accesul la noi pieţe de desfacere în parteneriat cu alţi producători locali;

Scăderea unor cheltuieli de transport şi distribuţie.

Mod de realizare:

Furnizarea modalităţilor de informare privind beneficiile înfiinţării asociaţiilor de

producători;

Creşterea competitivităţii sectorului agricol prin înfiinţarea şi susţinerea asociaţiilor de

producători;

Asigurarea suportului, simplificarea procedurilor administrative, pregătirea specifică a

responsabililor din instituţiile publice;

Încurajarea spiritului antreprenorial, prin descrierea oportunităţilor de finanţare pentru

susţinerea tinerilor fermieri;

Susţinerea şi promovarea practicilor agricole ecologice în rândul producătorilor locali;

Garantarea iniţiativelor de creare a noi pieţe de desfacere.

Domeniu de intervenţie 2.2.3 Asigurarea durabilităţii şi creşterii economice a

întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora şi coordonarea eforturilor pentru atragerea

de noi investitori.

Premisele care stau la baza conceptului de susţinere a economiei locale a teritoriului sunt

determinate de nivelul scăzut, aproape inexistent, al investiţiilor în cercetare şi inovare, nivelul

scăzut de educaţie şi necorelat cu cerinţele pieţei muncii, lipsa unei culturi privind calificarea pe

tot parcursul vieţii.

Factorii majori consideraţi a avea o influenţă negativă semnificativă asupra dezvoltării

viitoare, în special a economiei locale sunt:

o economie subterană în creştere;

infrastructura locală slab dezvoltată şi nemodernizată, conform potenţialului de dezvoltare

spaţială;

zone indisponibile pentru realizarea unei industrii locale (incubatoare de afaceri/clustere; lipsa

unui cadru de susţinere a zonelor cu potenţial economic);

active neinventariate şi nevalorificate, care sunt astfel în imposibilitatea de a aduce valoare

adăugată teritoriului;

situaţia socială problematică;

lipsa unui concept de planificare teritorială integrat.

Dezvoltarea economică prin creşterea numărului de întreprinderi, a competitivităţii şi

crearea de noi locuri de muncă este parte integrantă a obiectivelor strategiei, în contextul nevoilor

locale şi provocărilor actuale. Astfel, se va promova participarea tinerilor, a vârstnicilor şi a

categoriilor defavorizate pe piaţa forţei de muncă şi se va reduce rata şomajului pentru toate

categoriile de lucrători.



Domeniu de intervenţie 2.2.4. Realizarea de înveştii în energie verde. Pentru a susţine dezvoltarea locală durabilă în oraşul Hîrşova e nevoie de condiţii ce

asigură un echilibru între:

Dezvoltarea controlată, restructurarea spaţiilor urbane;

Utilizarea (economă) raţională a spaţiilor naturale, conservarea spaţiilor afectate de

activităţi agricole şi forestiere, protejarea siturilor, mediilor şi peisajelor naturale;

Protejarea ansamblurilor urbane sau a patrimoniului material remarcabil;

Calitatea serviciilor publice furnizate în zonele urbane şi promovarea unei educaţii

ecologice în rândul comunităţii.

Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, se poate considera că

armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială şi urbanistică cu planurile de urbanism la nivel

teritorial, regional şi naţional, generează un impact pozitiv datorită faptului că această dezvoltare

poate conduce la o utilizare eficientă a resurselor capitalului natural.

Promovarea unei educaţii ecologice în rândul comunităţii are un impact pozitiv direct

asupra populaţiei şi indirect de lungă durată asupra factorilor de mediu, conducând la atragerea

participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorială.

Mod de realizare:

Prin cooperarea instituţională şi dezvoltarea resursei umane şi a logisticii care să aibă

impact asupra managementului mediului;

Participarea activă a societăţii civile în încercarea de a rezolva problemele de mediu;

Păstrarea, conservarea şi amenajarea zonelor verzi existente, precum şi interzicerea

distrugerii spaţiilor verzi;

Protecţia şi conservarea cantităţii şi calităţii resurselor de apă în contextul schimbărilor

climatic;

Stabilirea unei zone de protecţie peisagistică şi ecologică a malului Dunării;

Organizarea unor zone turistice, de odihnă, sport şi agrement de interes local şi naţional;

Gospodărirea durabilã a pădurilor şi înfiinţarea de noi plantaţii;

Reamenajarea parcurilor;

Reamenajarea spaţiilor verzi din jurul Cetăţii CARSIUM;

Amenajarea parcului arheologic;

Amenajarea pădurii din Lunca Dunării;

Împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea de perdele de protecţie;

Organizarea spaţiilor verzi în noile ansambluri de locuit;

Amenajarea de spaţii verzi între blocuri;

Realizarea unor plantaţii de protecţie între sursele de poluare şi zonele învecinate;

Extinderea reţelei de iluminat public.

Domeniu de intervenţie 2.2.5. Promovarea teritoriului Hîrşova ca destinaţie turistică.

Promovarea turistică oferă noi oportunităţi şi alternative pentru dezvoltarea armonioasă a

oraşului Hîrşova. Obţinerea unui nivel mai ridicat de conştientizare şi interes pentru îmbunătăţirea

experienţei turistice a oraşului Hîrşova şi a împrejurimilor arheologice, pline de istorie este

esenţială pentru asigurarea unei oferte turistice şi de agrement reprezentativă.

Rezultatele promovării potenţialului turistic a oraşului Hîrşova atât pe piaţa internă, cât şi

pe pieţele externe, se vor observa în gradul de satisfacere a turiştilor. Acesta depinde de calitatea

ridicată a sejurului şi serviciilor, varietatea ofertelor turistice şi posibilităţilor de divertisment,

conservarea adecvată a obiectelor de patrimoniu, activităţile şi evenimentele specifice desfăşurate

în teritoriu.

Acţiunile de promovare vizează:

- Investiţii pentru valorificarea turistică a obiectivelor turistice, arheologice de o valoare

inestimabilă, istorice şi culturale representative;



- Dezvoltarea parteneriatelor pentru îmbunătăţirea imaginii turistice a oraşului Hîrşova;

- Actualizarea informaţiilor cu caracter turistic şi realizarea materialelor de informare şi

promovare turistică;

Mod de realizare:

Îmbunătăţirea calităţii informaţiilor privind potenţialul turistic al teritoriului atât pe plan

local, cât şi internaţional;

Punerea în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectural, ca element al trăiniciei vieţii

pe aceste meleaguri de mii de ani (7000 ani), conservarea identităţii culturale şi ca sursă de

inspiraţie şi creativitate;

Administrarea şi promovarea patrimoniului natural şi cultural specific.

Obiectiv strategic 3.1 Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii prin adaptarea de

măsuri specifice locale.

Domeniu de intervenţie 3.1.1. Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii pentru cetăţenii din

teritoriu prin îmbunătăţirea accesului la educaţie, sănătate, cultură şi agrement.

Este necesară identificarea şi aplicarea unor soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea

calităţii, eficienţei şi a sustenabilităţii sistemului de servicii sociale, punând accentul pe capitalul

uman şi schimbul de bune practici.

Sănătatea şi capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate la nevoile cetăţenilor,

indiferent de statutul social sau zona de reşedinţă, este considerat un pilon al bunăstării, un

instrument care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor şi dezvoltarea socială.

O abordare integrată a serviciilor sociale şi de sănătate avantajează atât pe cei care

beneficiază de aceste servicii, dar şi pe cei care le furnizează, prin reducerea costurilor de îngrijire

şi de admitere de urgenţă. De asemenea, asigură eficienţa operaţională prin eliminarea “dublării”

(atât pentru pacienţi, cât şi pentru furnizorii de servicii) şi poate facilita creşterea productivităţii

garantând sustenabilitatea serviciilor în raport cu presiunile financiare şi demografice.

Îmbunătăţirea accesului la educaţie şi cultură pentru toţi cetăţenii, indiferent de venit,

statut social, localizare şi naţionalitate este esenţială pentru reducerea actualelor inegalităţi

existente.

Instrumentele de predare sunt, poate, cele mai importante elemente ce ar trebui avute în

vedere în evaluarea calităţii şi eficacităţii educaţiei artistice. Astfel, predarea interactivă, folosirea

TIC pentru a apropia elevul de cultură şi artă şi pentru a-i satisface nevoia de interactivitate se pot

combina cu o multitudine de activităţi extracurriculare în domeniul artistic, de natură să deplaseze

accentul de pe abilităţile de reproducere spre producere - creare de valori şi receptare/apreciere a

valorilor create de alţii.

Prin urmare, investiţiile pentru reducerea inegalităţilor în materie de educaţie a

copiilor/tinerilor din oraşul Hîrşova au o contribuţie pozitivă la atingerea obiectivelor „Europa

2020: o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.” Investiţiile în reducerea

inegalităţilor în materie de sănătate, educaţie şi cultură, contribuie la coeziunea socială şi

reducerea efectelor unei sănătăţi precare, cu rezultate pozitive asupra sărăciei şi a excluziunii.

Particularităţile fiecărui copil accentuează necesitatea dezvoltării sistemului educaţional,

pentru a oferi acces necondiţionat şi a răspunde adecvat nevoilor educaţionale diferite ale tuturor

copiilor, astfel încât să armonizeze diferenţele de învăţare şi să asigure o educaţie eficientă pentru

toţi.

Principiul egalităţii de şanse reprezintă conceptul de bază al educaţiei incluzive, prin

aplicarea căruia aceasta contribuie la anularea diferenţelor subiective, de ordin etnic sau social.

Incluziunea la nivel educaţional se realizează prin respectarea şi valorizarea diferenţelor

socioculturale existente în rândul copiilor şi prin promovarea diversităţii experienţei educative

care rezultă din aceste diferenţe.

Educaţia incluzivă a apărut ca răspuns la neajunsurile educaţiei integrate, care nu a reuşit

să împiedice marginalizarea copiilor care prezentau diferenţe faţă de restul populaţiei şcolare.



Cadrul propice prevenirii şi reducerii abandonului şcolar timpuriu se va realiza prin

facilitarea accesului la toate formele de educaţie, în condiţii nediscriminatorii, îmbunătăţirea

ofertei educaţionale şi extinderea accesului şi participării la învăţământul primar şi secundar.

Mod de realizare:

Iniţierea demersurilor pentru corelarea programelor privind susţinerea financiară a

dezvoltării infrastructurii şi a bazei materiale din învăţământul preuniversitar;

Promovarea şi încurajarea dezvoltării diverselor tipuri de programe de educaţie alternativă,

aplicative fiecărui copil;

Promovarea inovării şi a TIC în educaţie, pentru a facilita învăţarea, transformarea şcolilor

tradiţionale în centre de educaţie digitale;

Susţinerea unui sistem educaţional orientat spre excelenţă prin promovarea metodelor

moderne şi programelor de schimb de experienţă pentru îmbunătăţirea abilităţilor

profesionale de instruire.

Domeniu de intervenţie 3.1.2 Promovarea activităţilor instructiv-educative în rândul

copiilor/tinerilor şi implicarea adulţilor în activităţile extraşcolare. Planificarea necesităţilor copiilor şi formarea profesioniştilor educaţionali vor contribui la

creşterea economică favorabilă incluziunii. Acest lucru este în conformitate cu iniţiativa

emblematică a UE 2020 pentru noi competenţe şi locuri de muncă şi pune accentul pe flexibilitate

şi securitate, dotarea cetăţenilor cu competenţele necesare pentru locurile de muncă prezente şi

viitoare, condiţii de muncă mai bune şi îmbunătăţirea creării de locuri de muncă.

Crearea unei Comisii Consultative a Tinerilor care îşi va desfăşura activitatea în

colaborare cu APL Hîrşova în ceea ce priveşte promovarea proiectelor privind activităţile de

tineret, cultură, învăţământ şi sport, va transmite nevoile tinerilor aşa cum sunt percepute de

aceştia, precum şi soluţionarea problemelor proprii.

Colaborarea între autoritatea locală, instituţiile locale şi reprezentanţi ai organizaţiilor de

tineret, este esenţială pentru dezvoltarea, promovarea şi punerea în practică a unor politici de

informare privind consumul de alcool şi droguri, precum şi de promovare şi punere în practică a

unor structuri de primire pentru tinerii lucrători sociali, pentru animatori şi pentru liderii voluntari

ai organizaţiilor care acţionează pentru prevenirea şi reinserţia tinerilor.

Activităţile cu caracter non-formal îşi propun implicarea elevilor şi profesorilor, în

parteneriat cu alte entităţi publice sau private, inclusiv din sectoarele culturale şi creative, în

activităţi extracurriculare şi extraşcolare, interesante, care să valorizeze talentele, preocupările

extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse.

Este necesară adaptarea politicilor şi strategiei conform preferinţelor copiilor şi tinerilor,

în condiţiile în care aceştia manifestă tendinţe de rupere de modelele clasice şi se revoltă uneori

Împotriva influenţelor generaţiilor anterioare în oferta culturală, tinerii fiind deschişi la

inovaţie, creativitate şi la noile modalităţi de expresie artistică, de la utilizarea noilor tehnologii ca

mijloace de producţie şi consum cultural, la noi forme şi medii artistice.

Mod de realizare:

Creşterea gradului de implicare a comunităţii în activităţi de diminuare a efectelor

distructive în rândul copiilor/tinerilor determinate de lipsa de activităţi extraşcolare şi

infrastructura aferentă;

Dezvoltarea infrastructurii şi diversificarea de programe/acţiuni de prevenire şi combatere

a factorilor de risc, în vederea reducerii numărului de copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc;

Stimularea potenţialului creativ al tinerilor, prin încurajarea participării în procesul

decizional privind dezvoltarea teritoriului.

Domeniu de intervenţie 3.1.3 Încurajarea practicării activităţilor sportive de către cetăţeni,

într-un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi ocrotirii sănătăţii.



Obiectivul urmăreşte formarea unei culturi a mişcării în cadrul populaţiei oraşului Hîrşova

şi realizarea unui calendar pentru modernizarea infrastructurii pentru diferite ramuri sportive,

asigurând prioritar, în funcţie de valoare şi obiectiv stabilit, condiţiile optime de pregătire.

Sportul şi exerciţiul fizic pot fi considerate instrumente de socializare extrem de

importante şi de aceea oraşului Hîrşova îi revine o mare responsabilitate în a le promova şi

dezvolta. În societăţile moderne, sportul reprezintă un fenomen a cărui importanţă a crescut foarte

mult, devenind din ce în ce mai prezent în viaţa cotidiană.

Edilii oraşului Hîrşova, împreună cu instituţii publice şi asociaţiile cu activitate sportive,

îşi propune să:

Crească accesibilitatea tinerilor la activităţile sportive de sală şi în aer liber prin înfiinţarea

unor baze sportive moderne;

Încurajeze practicarea sportului individual sau colectiv în rândul cetăţenilor prin crearea

unui cadru social şi organizatoric complex şi favorizant în vederea menţinerii sănătăţii şi a

socializării cetăţenilor;

Sprijine sportul de performanţă, participarea judeţului la competiţiile naţionale şi

internaţionale.

Implementarea strategiei sectoriale pentru sport prezintă un impact pozitiv atât asupra

populaţiei, prin crearea cadrului favorabil pentru îmbunătăţirea stării de sănătate prin practicarea

de activităţi sportive, care pot fi considerate de asemenea şi instrumente de socializare extrem de

importante, cât şi asupra factorilor de mediu, prin amenajarea unor suprafeţe de teren, eventual

neglijate sau într-o stare de deteriorare avansată, în baze sportive cu suprafeţe verzi însemnate.

Mod de realizare:

Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de susţinere a activităţilor sportive şi de

agrement pentru copii şi tineret;

Creşterea gradului de interes a cetăţenilor prin asigurarea unor condiţii moderne de

practicare a activităţilor de agrement şi sport;

Asigurarea unui cadru propice dezvoltării şi susţinerii sportului de performanţă;

Construirea unei săli de gimnastică;

Reabilitarea sălii de sport de la Liceul din Hîrșova;

Amenajarea unei zone turistice, de agrement şi a unui Centru olimpic pentru activităţi

sportive (tae keon, înot, caiac-canoe, pescuit sportiv, etc.);

Amenajarea unei săli de sport multifuncţionale, în imobilul cinematografului;

Amenajarea unor terenuri de sport, în mai multe zone ale oraşului, pentru: handbal,

baschet, tenis, fotbal;

Construirea unei piste pentru role;

Amenajarea zonei de agrement la malul Dunării (posibilităţi: plimbare cu barca, pescuit,

înot, etc.);

Susţinerea asociaţiilor sportive din oraş.

Domeniu de intervenţie 3.1.4 Promovarea valorilor culturale din oraşul Hîrşova şi

valorificarea acestora.

Promovarea resurselor, valorilor, tradiţiei şi specificului regional se realizează prin diverse

activităţi de informare şi educaţie, având drept ţinte conştientizarea importanţei identităţii

comunitare şi elementelor acesteia. Se urmăreşte stimularea cooperării transfrontaliere, europene

şi internaţionale pentru favorizarea implementării unor programe cu impact real asupra societăţii

şi asupra patrimoniului balneoclimateric şi cultural local:

Realizarea de parteneriate cu oraşul Hîrşova, tabere de creaţie şi programe expoziţionale,

turnee ale colectivelor artistice, evenimente regionale, programe de educaţie a adulţilor şi de

educaţie pentru artă a tinerilor – acţiune ce trebuie realizată anual.



Efectuarea de parteneriate internaţionale (oraşe înfrăţite, parteneriate instituţionale) pentru

promovarea culturii locale în străinătate şi pentru aducerea în oraş a unor evenimente artist ice

internaţionale de calitate.

Mod de realizare:

Elaborarea unui plan detaliat pentru conservarea, îmbogăţirea, promovarea şi valorificarea

patrimoniului existent;

Dezvoltarea unor parteneriate pentru dezvoltarea culturii şi a infrastructurii aferente;

Promovarea activităţilor culturale pentru garantarea creşterii educaţionale;

Finalizarea Muzeului - pentru a deveni un punct atractiv în turismul cultural – istoric;

Amenajarea Parcului arheologic şi a unui arheodrom;

Construirea unei Telegondole, care să facă legătura între zidurile celor două cetăţi;

Protejarea, conservarea, restaurarea şi reconstrucţia parţială a Cetăţii CARSIUM;

Refacerea şi amenajarea Turnului;

Editarea unui Ghid cu vestigiile arheologice;

Montarea scenei în aer liber pentru activităţi culturale;

Reabilitarea Căminului cultural de la Vadu-Oii.

Domeniul de intervenţie 3.1.5. Generarea locurilor de muncă pentru asigurarea progresului

economic şi social prin educaţie şi formare profesională specifică cerinţelor pieţei hîrşovene.

Schimbarea conceptului autorităţilor publice în privinţa implicării acestora în programe şi

proiecte de sprijin, consiliere şi formare profesională, prin modernizarea sistemului organizaţional

şi decizional, va crea premisele garantării atingerii rezultatelor şi indicatorilor propuşi. Realizarea

planurilor, documentelor şi programelor ce vor reflecta o viziune comună a părţilor, împreună cu

utilizarea raţională şi eficientă a resurselor, va asigura sustenabilitatea intervenţiilor implementate.

Integrarea şi calificarea pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă reprezintă un element

esenţial în stimularea creşterii economice şi facilitarea mobilităţii sociale. Participarea persoanelor

din grupurile vulnerabile la educaţie şi formare profesională este limitată ca urmare a lipsei

programelor specializate, dar şi de bariere legate de aspecte financiare sau de transport.

Persoanele vulnerabile, în special tinerii din oraşul Hîrşova şi satul Vadu Oii, nu cunosc

opţiunile pe care le au pentru a se integra pe piaţa forţei de muncă, dar prin pregătirea lor şi

îmbunătăţirea competenţelor proprii, ei pot contribui la performanţa economică.

Asigurarea formării profesionale trebuie să fie prioritate şi prin impactul pozitiv pe care îl

are asupra mobilităţii sociale, orientând populaţia aptă de muncă spre a alege o profesie pe care o

pot îndeplini şi nu încadrarea acestora în sisteme educaţionale cu impact redus în piaţa forţei de

muncă. Perfecţionarea competenţelor şi calificarea profesională reprezintă fundamentul

dezvoltării unei cariere.

Numărul mare al persoanelor din categoriile vulnerabile care nu sunt incluse în piaţa

muncii, nu urmează cursuri de formare profesională sau au renunţat la studii reprezintă

caracteristici ale mediului economic dificil din oraşul Hîrşova. La aceste aspecte se adaugă lipsa

ofertei de muncă şi venituri salariale scăzute datorită unei economii locale aproape inexistente.

Obiectivele strategiei urmăresc dezvoltarea unor parteneriate între serviciile publice şi

private de asistenţă socială şi angajatorii din mediul privat, furnizorii de orientare în carieră,

instituţii pentru educaţie şi pregătire profesională, pentru combaterea sărăciei, a excluziunii

sociale şi promovarea integrării depline în societate a membrilor comunităţilor marginalizate, prin

dobândirea calificării profesionale şi încadrarea în muncă a acestora.

Mod de realizare:

Crearea oportunităţilor de pregătire/specializare pentru persoanele apte de muncă;

Realizarea cadrului necesar implementării unor proiecte/programe pentru integrarea

durabilă pe piaţa forţei de muncă a tinerilor – Iniţiativa "Locuri de muncă pentru tineri";



Extinderea infrastructurii pentru susţinerea procesului de creare a unui mediu economic

local modern şi inovator;

Creşterea vizibilităţii şi atractivităţii oraşului pentru intensificarea interesului investiţional

autohton şi străin (mai ales în domeniul turismului);

Dezvoltarea cercetării în sectoarele economice prioritare, pentru susţinerea viziunii de

dezvoltare a mediului economic local;

Facilitarea accesului tuturor la locuri de muncă şi la servicii: conectarea transportului local

prin extinderea serviciului de transport public;

Dezvoltarea de IMM- urî şi încurajarea antreprenoriatului local.

Obiectiv strategic 3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii oraşului Hîrşova şi

sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune.

Domeniu de intervenţie 3.2.1 Sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune

prin dezvoltarea de noi servicii sociale.

Ajutorul acordat persoanelor şi familiilor care nu îşi pot asigura singure cele necesare unui

trai decent trebuie să se bazeze pe un sistem bine stabilit şi profesional. Important este şi faptul că,

fiecărui cetãţean al oraşului Hîrşova trebuie să i se ofere posibilitatea de a desfăşura o activitate

utilă, ţinând cont de posibilităţile sale fizice şi intelectuale.

Este necesarã crearea unor posibilităţi de cazare a copiilor abandonaţi la familii

substitutive sau în reţeaua de asistenţi maternali. Pe termen lung, trebuie să atingem obiectivul

major al reducerii la minim a numărului copiilor instituţionalizaţi din localitate. Acest proces se

poate realiza numai dacă în conştiinţa cetăţenilor urbei, viaţa unui om şi în special a unui copil, va

figura ca o valoare supremă care trebuie protejată;

Mod de realizare:

• Soluţionarea problemei copiilor abandonaţi.

Scăderea delincvenţei juvenile;

• Înfiinţarea unui centru de zi pentru elevi aflaţi în dificultate (copii rromi şi copii

proveniţi din familii sărace);

• Înfiinţarea unui centru de reabilitare pentru copii cu handicap;

• Înfiinţarea unui centru de consiliere a persoanelor abuzate;

• Înfiinţarea unui centru permanent, pentru îngrijirea persoanelor de vârsta a III-a;

• Înfiinţarea unei unităţi medico – sociale;

• Construirea de locuinţe sociale pentru adăpostire temporară (Hîrşova, Vadu Oii, Ferma1;

• Susţinerea, încurajarea şi realizarea de parteneriate public-private cu O.N.G.- urile pentru

noi servicii sociale.

Domeniu de intervenţie 3.2.2 Combaterea sărăciei prin susţinerea dezvoltării economiei

sociale şi promovarea parteneriatului.

Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile, extinderea

parteneriatului social (instituţii, ONG-uri, cetăţeni), la nivel de comunitate, în plan intern şi

internaţional, va crea cadrul instituţional capabil să sinergizeze eforturile comune, în vederea

creşterii gradului de incluziune socială a persoanelor şi familiilor aflate în stare de risc social din

cauza sărăciei, prin:

1. Diminuarea dezechilibrelor sociale existente, limitarea sărăciei extreme, absorbţia treptată a

sărăciei persoanelor active şi a celor ce şi-au încheiat ciclul vieţii active (pensionării);

2. Reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea evaluarea şi acordarea sprijinului

persoanelor aflate în dificultate;

3. Depistarea şi combaterea acelor forme de antrenare a copiilor în activităţi economice, cu

deosebire în acelea care le-ar putea impieta de o manieră serioasă participarea la procesele

educative ori care ar fi dăunătoare sănătăţii şi dezvoltării ulterioare a acestora;



4. Dezvoltarea economiei sociale şi promovarea antreprenoriatului social.

Acordul de Parteneriat transmis de România pentru perioada 2014 – 2020 propune

realizarea cadrului necesar abordării integrate pentru dezvoltarea teritorială a unor zone

vulnerabile şi folosirea unor mecanisme inovatoare pentru finanţarea unor proiecte strategice -

Dezvoltarea Locală sub Responsabilitatea Comunităţii (CLLD).

Prin atingerea obiectivului specific „Combaterea sărăciei prin susţinerea dezvoltării

economiei sociale şi promovarea parteneriatului”, se va genera un impact pozitiv major asupra

factorului uman din oraşul Hîrşova prin asigurarea unor locuri de muncă, reducerea ratei

şomajului, creşterea economică la nivelul oraşului, crearea unei infrastructuri multifuncţionale

pentru categoriile de persoane vulnerabile, creşterea gradului de acces al persoanelor cu handicap

la locuri de muncă.

Mod de realizare:

Crearea unei infrastructuri multifuncţionale pentru categoriile de persoane vulnerabile care

au abandonat şcoala sau nu au urmat alte studii/cursuri după terminarea şcolii;

Creşterea gradului de acces al persoanelor cu handicap la locuri de muncă adecvate

abilităţilor lor fizice şi intelectuale şi crearea unui mediu de lucru protejat care să permită

dezvoltarea abilităţilor acestor persoane;

Încurajarea spiritului anteprenorial şi a activităţilor economice în rândul grupurilor

vulnerabile (femei);

Derularea unor programe specifice pentru persoanele vulnerabile aflate în risc de

excluziune socială;

Realizarea unui parteneriat public-privat între administraţia locală, societãţile economice,

societatea civilă şi cetăţeni, în vederea fondării unei baze de dezvoltare bazată pe

asentimentul larg al comunităţii;

Creşterea rolului femeilor în rezolvarea unor probleme comunitare;

Demararea unor programe de educaţie pentru rromi: continuarea cursurilor de alfabetizare

pentru etnia rromă precum şi îndrumarea acestora pentru deprinderea unor meserii

tradiţionale;

Implicarea rromilor în viaţa socio-culturală a comunităţii.

Domeniu de intervenţie 3.2.3 Modernizarea şi inovarea serviciilor sociale şi de sănătate prin

utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate teritoriului.

Problemele sociale şi de sănătate afectează în mod negativ dezvoltarea capitalului uman,

care este de o importanţă crucială pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere.

Obiectivul sprijină inovarea în modul în care este organizat sistemul social şi medical,

pentru a favoriza transferul către asistenţa comunitară şi cea integrată.

Investiţiile în sănătatea oamenilor, ca şi capital uman, ajută la îmbunătăţirea stării de

sănătate a populaţiei în general şi consolidează capacitatea de inserţie profesională, asigurând

astfel mijloacele de subzistenţă adecvate şi contribuind la creşterea economică.

Investiţiile urmăresc modernizarea unor clădiri cu elemente de echipare tehnică necesare

pentru desfăşurarea unor servicii medicale şi sociale permanente sau ambulatorii şi promovarea

iniţiativei în rândul furnizorilor privaţi de servicii medicale pentru atragerea de specialişti şi

aparatură de specialitate.

Acţiunile planificate au ca scop încurajarea cooperării în domeniul evaluării tehnologiei

medicale şi explorarea potenţialului sănătăţii şi TIC pentru sănătate, inclusiv cooperarea între

registrele electronice de pacienţi. Printre exemplele de tehnologie medicală se numără: metodele

de diagnostic şi tratament, echipamentul medical, produsele farmaceutice, metodele de reabilitare

şi prevenire, sistemele organizaţionale şi de sprijin în cadrul cărora sunt furnizate îngrijiri

medicale etc.



Mod de realizare:

Modernizarea infrastructurii sociale;

Îmbunătăţirea infrastructurii medicale;

Implementarea unui sistem integrat social şi de sănătate – IT;

Îmbunătăţirea infrastructurii promovând conceptul integrat şi principiul partenerial;

Elaborarea unui plan la nivelul teritoriului pentru facilitarea accesului la obţinerea unor

locuinţe şi garantarea mobilităţii în teritoriu a specialiştilor şi cadrelor didactice;

Îmbunătăţirea infrastructurii specifice persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;

Îmbunătăţirea dotării spitalului teritorial;

Dezvoltarea infrastructurii în domeniul medical;

Înfiinţarea unor noi secţii în cadrul spitalului;

Realizarea de programe de educaţie pentru sănătate;

Acces echitabil la serviciile de sănătate;

Asigurarea unui sistem informaţional şi a unei baze de date privind incidenţa bolilor

transmisibile.

Obiectiv strategic 3.3 Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea, gestionarea,

monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul administraţiei publice locale

Hîrşova în conformitate cu priorităţile din teritoriu.

Regulamentul FSE este foarte precis în ceea ce priveşte susţinerea ideii de a reuni actorii

locali pentru a atinge obiectivele programului Europa 2020 –” mobilizarea actorilor locali şi

regionali este necesară pentru a implementa strategia Europa 2020 şi obiectivele sale. Pentru a

implica în mod activ autorităţile locale şi regionale, oraşele, partenerii sociali şi organizaţiile non-

guvernamentale în implementarea strategiilor, se recomandă utilizarea pactelor teritoriale, a

iniţiativelor locale pentru şomaj şi incluziune socială, strategiile de dezvoltare locală sub

responsabilitatea comunităţii şi strategiile de dezvoltare urbană auto-sustenabilă” – FSE.

Administraţia publică este principalul element responsabil să asigure cadrul favorabil

dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate pentru cetăţeni, sectorul

economic şi cel social.

În vederea asigurării cadrului optim de desfăşurare a activităţilor pentru satisfacerea

cerinţelor actorilor implicaţi este necesară eficientizarea prestării serviciilor publice. Astfel, se

impune evaluarea proceselor şi a procedurilor de lucru interne utilizate şi

simplificarea/actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor prin

dezvoltarea şi promovarea implementării sistemelor de ghişeu unic (one-stop-shop).

Utilizarea tehnologiilor informatice în gestionarea serviciilor din administraţia publică se

poate realiza prin dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate pe convergenţa tehnologiilor

informaţiei, care să permită contacte coordonate dintre instituţiile din administraţia publică locală

şi alte instituţii de interes. (şcoli, spitale, unităţi de asistenţă socială, etc).

Domeniu de intervenţie 3.3.1 Modernizarea infrastructurii serviciilor comunitare de

utilitate publică şi corelarea acesteia cu dezvoltarea spaţială integrată, în vederea stimulării

şi sprijinirii dezvoltării durabile a economiei locale.

Administraţia publică a oraşului Hîrşova este principalul element responsabil să asigure

cadrul favorabil dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate pentru

cetăţeni, sectorul economic şi cel social. De aceea, în noul concept de dezvoltare apar direcţiile de

progres esenţiale pentru administraţia publică locală.

În vederea asigurării cadrului optim de desfăşurare a activităţilor pentru satisfacerea

cerinţelor actorilor implicaţi, este necesară eficientizarea prestării serviciilor publice. Astfel, se



impune evaluarea proceselor şi a procedurilor de lucru interne utilizate şi

simplificarea/actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor.

Creşterea siguranţei publice şi consolidarea păcii sociale. Un climat solid de pace socialã

în comunitate, modernizarea, extinderea şi dotarea secţiei de Pompieri.

Domeniu de intervenţie 3.3.2. Creşterea capacităţii de management de atragere de finanţări şi de

administrare eficientă a APL Hîrşova

Obiectivul urmăreşte atât asigurarea condiţiilor pentru atragerea şi susţinerea investitorilor

români şi străini cu un real potenţial economic (mediu economic stabil, acces la piaţă şi

competiţie liberă, sisteme de taxare coerente şi transparente), precum şi oferirea de facilităţi

agenţilor economici locali – elaborarea unor scheme de stimulente pentru susţinerea dezvoltării

afacerii în funcţie de beneficiul pe care aceasta l-ar putea aduce bugetului local şi de natura

activităţii.

Pentru sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului, Consiliul local al oraşului Hîrşova va

înfiinţa un "birou de consiliere şi formare în afaceri" constituit din consilieri publici tehnici,

juridici şi financiari în vederea furnizării unor programe de instruire pentru antreprenori, pe

diverse teme:

promovarea în rândul tinerilor antreprenori a activităţilor economice adaptate la cerinţele

actuale ale pieţei;

înfiinţarea afacerii în teritoriu;

corelarea noilor iniţiative cu solicitările existente ale pieţei;

implementarea unui management al calităţii;

diversificarea serviciilor de consiliere şi formare în vederea creşterea capabilităţii acestora de a

furniza servicii de calitate.

Mod de realizare:

Îmbunătăţirea serviciilor publice oferite mediului privat prin creşterea numărului de

mecanisme care asigură suport IMM-urilor din teritoriu şi introducerea şi dezvoltarea sistemelor

inteligente pentru afaceri şi managementul informaţiei.

Domeniu de intervenţie 3.3.3 Consolidarea capacităţii administraţiei publice locale pentru

oferirea de servicii de calitate.

Administraţia publică este un vector important în asigurarea bunei guvernări, în

reglementarea, promovarea şi implementarea de politici şi măsuri pentru a crea un mediu propice

dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.

Scopul este crearea unei administraţii publice moderne capabile să faciliteze dezvoltarea

socio-economică a oraşului Hîrşova, prin intermediul unor servicii publice, investiţii şi

reglementări de calitate, contribuind la atingerea obiectivelor strategiei. Pentru a putea îndeplini

acest rol, o administraţie modernă are nevoie de resurse umane competenţe şi bine gestionate, un

management eficient şi transparent al cheltuielilor publice, o structură instituţional-administrativă

adecvată, precum şi de proceduri clare, simple şi predictibile de funcţionare. O astfel de

administraţie trebuie să fie capabilă să ofere decidenţilor politici instrumentele necesare

fundamentării şi implementării unor politici publice în interesul cetăţenilor.

Este importantă ridicarea nivelului de încredere al cetăţenilor în administraţia publică prin

modernizarea funcţionării instituţiilor şi îmbunătăţirea receptivităţii acestora faţă de nevoile

cetăţeanului, precum şi prin creşterea calităţii serviciilor oferite de administraţia publică,

contribuind astfel la producerea unor efecte pozitive semnificative asupra dezvoltării

socioeconomice.

Acest lucru este posibil prin măsuri de formare a personalului instituţiilor publice şi

implementarea unor instrumente de management inteligente pentru creşterea eficienţei; dotarea cu

infrastructură TIC performantă.



9.5 Planul de acţiuni pentru dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova

Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce

trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare

Durabilă a oraşului Hîrşova.

Scopul Planului Local de Acţiune (PLA) îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi

proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a

oraşului Hîrşova, astfel încât procesul de dezvoltare să poată fi evaluat continuu în complexitatea

factorilor SEMT (social-economic-mediu-tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă

(dimensiuni ale durabilităţii) selecţionaţi ca şi relevanţi pentru oraşul Hîrşova.

În Planul Local de Acţiune orice măsură ce se concretizează într-un program, sub-program

ori proiect trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

Concordanţa între ţintele fixate în programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele

generale cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a oraşului Hîrşova;

Existenţa unor resurse financiare limitate, condiţie ce influenţează modalitatea de finanţare

şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un program, sub-program său proiect (de ex.

împrumut bancar, împrumut extern, parteneriat public-privat etc).

Proiectele se adresează obiectivelor specifice pe care le vom atinge în perioada asumată în

planul de acţiuni, respectiv 2017 – 2025. Prin urmare, ele sunt legate de un calendar şi un plan de

acţiuni comun, iar rezultatele vor fi stabilite conform etapelor de evaluare corelate cu perioada

asumată. Analiza criteriilor a determinat gradul de prioritate al fiecărui proiect. De asemenea,

corelarea analizei criteriilor cu gradul de sustenabilitate financiară a partenerilor şi oportunităţile

de finanţare ale fondurilor structurale, intrumentelor europene, sau programelor naţionale aferente

a stat la baza planificării în timp a acestora.

Planificarea proiectelor implementate de autoritatea publică locală este coordonată cu

planificarea şi abordarea de dezvoltare a mediului economic local.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020, precum şi prin Iniţiativa

privind locurile de muncă verzi, orientarea către o economie competitivă şi cu emisii scăzute de

dioxid de carbon are implicaţii inclusiv din perspectiva pregătirii şi ocupării forţei de muncă.

Principiul dezvoltării durabile a devenit un factor important în ceea ce priveşte dezvoltarea

şi consolidarea capacităţii şi aptitudinilor forţei de muncă pentru a maximiza oportunităţile de

angajare.

Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Hîrşova urmăreşte asigurarea unui echilibru

între aspectele legate de mediu, coeziune socială şi creştere economică. Operaţiunile propuse

urmăresc reducerea impactului asupra mediului cât mai mult posibil, activităţi dedicate protecţiei

mediului, eficienţei energetice, atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea,

biodiversităţii, rezistenţei la dezastre, prevenirii şi gestionării riscurilor.

Se recunoaşte necesitatea de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a realiza o

schimbare majoră în utilizarea eficientă a resurselor naturale existente în oraşul Hîrşova şi

furnizarea de produse şi servicii cu impact redus asupra mediului. Această abordare este

operaţionalizată prin acţiuni specifice, cu scopul de a satisface nevoile de conservare şi protejare a

mediului, susţinerea „locurilor de muncă verzi” şi asigurarea competenţelor necesare pentru

aspectele de mediu în economie.

Oportunităţile de angajare în domeniul construcţiilor, managementul apei şi deşeurilor,

recuperarea şi reciclarea materialelor, energia regenerabilă şi altele, necesită noi abordări. Forţa de

muncă şi întreprinderile trebuie să fie pregătite pentru adaptare la noile cerinţe ale pieţei muncii şi

tendinţele privind protecţia mediului. În acest sens se are în vedere formare specifică privind

eficienţa energetică, resursele regenerabile, reciclarea sau utilizarea tehnologiilor cu emisii

scăzute de carbon, inclusiv instruirea în achiziţii ecologice.



Tranziţia către „locurile de muncă verzi” implică utilizarea de informaţii, tehnologii sau

materiale care protejează mediul. Se recomandă introducerea de stagii de ucenicie pentru „locurile

de muncă verzi” şi de calificări pentru a răspunde cerinţelor de competenţe, de a contribui activ la

atenuarea schimbărilor de mediu prin încurajarea metodelor de producţie şi practicile de lucru

sustenabile.

Promovarea şi educarea cu privire la protecţia mediului şi a unui mod de viaţă sănătos va

contribui la integrarea socială a diverselor grupuri vulnerabile, dar şi proiectele de economie

socială care combină oportunităţi de angajare şi aspectele de mediu.

Acţiunile menţionate anterior se vor concentra pe utilizarea mecanismului de dezvoltare

locală sub responsabilitatea comunităţi (CLLD) pentru identificarea şi implementarea de strategii

orientate către comunităţile care sunt afectate de sărăcie şi excluziune socială.

O altă prioritate a edililor oraşului Hîrşova este integrarea pe piaţa muncii a adulţilor, a

părinţilor care reintră pe piaţa muncii, a lucrătorilor subcalificaţi şi în vârstă, a migranţilor şi a

altor grupuri dezavantajate, în special ale persoanelor cu handicap.

Acţiunile specifice includ intervenţii care vizează îmbunătăţirea inserţiei sociale şi

profesionale atât a femeilor – cu accent asupra femeilor provenind din medii sau grupuri

dezavantajate, spre exemplu femeile de etnie romă, cât şi a bărbaţilor – care vor contribui în mod

direct la promovarea egalităţii de gen. De asemenea, campaniile de conştientizare şi acţiunile

specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea incluziunii active vor contribui la

combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celor pe bază de gen.

Reprezentanţii consiliului local Hîrşova împreună cu primarul oraşului acordă o atenţie

deosebită măsurilor de acompaniere, astfel încât să faciliteze integrarea socio-economică

intervenţiile fiind orientate către creşterea ocupării, promovarea incluziunii sociale şi

îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe au în vedere minimizarea efectelor negative ale

factorilor externi, care duc la persistenţa inegalităţilor şi reduc impactul sprijinului direct.

Acţiunile specifice menite să răspundă nevoilor persoanelor din categoriile expuse unui

risc crescut de discriminare includ măsurile specifice ţintite către îmbunătăţirea inserţiei sociale şi

profesionale a acestora, prin creşterea accesului pe piaţa muncii, dar şi prin îmbunătăţirea

nivelului de educaţie şi competenţe.

Totodată, în contextul măsurilor avute în vedere pentru promovarea incluziunii sociale şi

combaterea sărăciei, se va urmări îmbunătăţirea accesului acestor grupuri la serviciile sociale,

medicale şi de interes general, precum şi adaptarea condiţiilor de muncă şi crearea unor facilităţi

speciale pentru persoanele cu dizabilităţi şi alte categorii de persoane dezavantajate. Măsurile

specifice în domeniul dezvoltării sistemului de asistenţă socială şi de sănătate vor contribui la

atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte tratamentul egal prin îmbunătăţirea accesului la acest tip

de servicii pentru toate categoriile de persoane şi de teritorii (PI 4.3). În plus, în cadrul acţiunilor

integrate ţintite către combaterea sărăciei la nivelul comunităţilor, vor fi susţinute campanii de

conştientizare şi acţiuni specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea

iniţiativelor de voluntariat şi a incluziunii active, pentru combaterea tuturor formelor de

discriminare şi promovarea egalităţii de şanse.

Acţiunile care vizează creşterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, prin

promovarea de proiecte integrate (cuprinzând servicii sociale, medicale, adăpost etc.) se adresează

în mod direct nevoilor specifice ale persoanelor din aceste grupuri, contribuind la o mai bună

inserţie socio-profesională a acestor persoane şi protejarea acestora împotriva discriminării şi a

abuzurilor la care acestea sunt supuse.

Implementarea activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare

Durabilă va avea următoarele rezultate:

• asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;

• sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de

oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini.



9.6 Programele care pot fi accesate pentru obţinerea de fonduri nerambursabile

Programul Operaţional Regional

POR 2014–2020 îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării

mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel

încât acestea să îşi poată gestiona în mod eficient resursele şi să îşi valorifice potenţialul de

inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-

2020 are la bază analiza situaţiei economice şi sociale a regiunilor României (în Strategia

Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor

probleme:

Cercetare-dezvoltare şi inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piaţă şi nivel

scăzut de asimilare a inovării în firme;

IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivităţii

economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în

documentele de programare strategică naţională, sunt:

gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a

afacerilor în toate regiunile;

rezilienţa scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piaţă

în primul an de viaţă.

Eficienţă energetică: consumuri energetice nesustenabile şi potenţial de economisire

ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice şi clădiri rezidenţiale;

Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane;

Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în oraşele

din România;

Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate;

Turism: potenţial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru

revigorarea zonelor mai puţin dezvoltate/isolate;

Infrastructură rutieră: gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are

drept consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse;

Infrastructura socială şi pentru educaţie: infrastructurile educaţionale, de sănătate şi de

servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială şi dezvoltarea capitalului

uman;

Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor

privind dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale;

Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacităţii administrative a Autorităţii de

Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR şi a beneficiarilor, pentru o

bună implementare a POR.

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic;

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon;

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile;

Axa prioritară 5: Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea

durabilă a patrimoniului cultural;

Axa prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională;

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului;

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale;

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate

din mediul urban;



Axa prioritară 10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale;

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în

cadastru şi cartea funciară;

Axa prioritară 12: Asistenţă tehnică;

Programul Operaţional Capital Uman

Programul Operaţional Capital Uman (POCU) stabileşte priorităţile de investiţii,

obiectivele specifice şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane,

Strategia POCU urmăreşte integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul

programelor şi politicilor publice ale României, ca SM al UE şi are în vedere valorizarea

capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor.

POCU va funcţiona ca un mijloc de stimulare a creşterii economice şi a coeziunii şi va susţine

atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocări de dezvoltare - competitivitate,

infrastructură, administrare şi guvernanţă - contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor asumate

de România în contextul Strategiei Europa 2020.

Axa prioritară 1: Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”;

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs;

Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi;

Axa prioritară 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei;

Axa prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii;

Axa prioritară 6: Educaţie şi competenţe;

Axa prioritară 7: Asistenţă Tehnică;

Programul Operaţional Capacitate Administrativă

POCA va promova crearea unei administraţii publice moderne, capabilă să faciliteze

dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiţii şi

reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru

a putea îndeplini acest rol, administraţia publică are nevoie de resurse umane competente şi bine

gestionate, un management eficient şi transparent al utilizării resurselor, o structură instituţional-

administrativă adecvată, precum şi de proceduri clare, simple şi predictibile de funcţionare. O

astfel de administraţie trebuie să fie capabilă să ofere decidenţilor politici instrumentele necesare

fundamentării şi implementării unor politici publice în interesul cetăţenilor. Optimizarea

administraţiei este o condiţie importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări

structurale către o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Axa prioritară 1: Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente;

Axa prioritară 2: Administraţie publică şi sistem judiciar accesibile şi transparente;


Programul Operaţional Competitivitate

Programul Operaţional Competitivitate (POC) susţine investiţii menite să răspundă

nevoilor şi provocărilor legate de nivelul redus al competitivităţii economice, în special în ceea ce

priveşte (a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) şi (b) infrastructura

subdezvoltată de TIC şi implicit servicii slab dezvoltate, poziţionându‐se astfel ca un factor

generator de intervenţii orizontale în economie şi societate, de natură să antreneze creştere şi

sustenabilitate.

Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii

economice şi dezvoltării afacerilor

Axa prioritară 2: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală

competitive

http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/3/programul-operational-capacitate-administrativa#po-axa-49



http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/4/programul-operational-competitivitate#po-axa-27






Următoarele domenii de specializare inteligentă au fost identificate în cadrul Strategiei

Naţionale de Cercetare Inovare 2014-2020 şi vor fi susţinute prin POC:

Bioeconomie;

tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate;

energie, mediu şi schimbări climatice eco-nano-tehnologii şi materiale avansate;

Programul Operaţional Infrastructură Mare

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia

mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă

energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă

incluziunii.

Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T;

Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi

eficient;

Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient

al resurselor;

Axa prioritară 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii,

monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric;

Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea

riscurilor;

Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii

unei economii cu emisii scăzute de carbon;

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) POAT 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi

eficace a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în România în conformitate cu

principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv

management financiar, monitorizare şi control, pe baza responsabilităţilor împărţite între Statele

Membre şi Comisia Europeană.

Următoarele axe prioritare sunt sprijinite de programul operaţional:

Axa prioritară 1 „Întărirea capacităţii beneficiarilor de a pregăti şi implementa proiecte

finanţate din FESI şi diseminarea informaţiilor privind aceste fonduri”;

Axa prioritară 2 „Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI”

Axa prioritară 3 „Creşterea eficienţei resurselor umane implicate în sistemul de

coordonare, gestionare şi control al FESI în România”

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

PNDR răspunde la 3 dintre provocările de dezvoltare stabilite prin Acordul de Parteneriat:

Competitivitatea şi dezvoltarea locală

Oamenii şi societatea

Resursele

Principalele priorităţi de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020

Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea acestora,

deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole;

Încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri;

Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor în

zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea spaţiului rural;

Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării IMM-

urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;

http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/5/programul-operational-infrastructura-mare#po-axa-52













Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui

subprogram dedicate;

Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul

abordării LEADER. Competenţa transversală a LEADER îmbunătăţeşte competitivitatea,

calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale, precum şi combaterea sărăciei şi

excluderii sociale.

Măsura 1: Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare;

Măsura 2: Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în

cadrul fermei;

Măsura 4: Investiţii în active fizice;

Măsura 6: Dezvoltarea fermelor şi a întreprinderilor;

Măsura 7: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale;

Măsura 8: Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii

pădurilor;

Măsura 9: Înfiinţarea de grupuri şi organizaţii de producători în agricultură şi silvicultură;

Măsura 15: Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor;

Măsura 16: Cooperare;

Măsura 17: Gestionarea riscurilor;

Măsura 19: Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea locală

plasată sub responsabilitatea comunităţii);

Măsura 20: Asistenţă tehnică pentru statele membre;

Programul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime

PU 1 Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din

punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere;

PU 2 Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din

punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive şi bazate pe cunoaştere;

PU 3 Încurajarea punerii în aplicare a PCP;

PU 4 Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi sporirea coeziunii teritoriale;

PU 5 Stimularea comercializării şi prelucrării;

PU 6 Încurajarea punerii în aplicare a PMI;

Programe de Cooperare Transfrontalieră, Interregională, Transnaţională

Programul Interreg V-A România – Bulgaria 2014-2020

Programul Ro-Bg 2014 - 2020 susţine crearea unor comunităţi competitive şi sustenabile

prin folosirea într-un mod eficient a resurselor, promovarea iniţiativelor profitabile şi a

oportunităţilor oferite de dezvoltarea fluxurilor transversale şi orizontale în zona coridorului

Dunăre / Marea Neagră.

Aria eligibilă:

România - 7 judeţe: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa.

Bulgaria - 8 regiuni: Vidin, Montana, Vraţa, Plevna, Veliko Târnovo, Ruse, Silistra,

Dobrici.

Fondurile sunt alocate în 6 domenii (axe prioritare) şi următoarele priorităţi de investiţii:

Axa prioritară 1: O regiune bine conectată (buget total: 96,450,936 Euro).

Prioritatea de Investiţii 7b: stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor

secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale

Prioritatea de Investiţii 7c: dezvoltarea şi îmbunătăţirea unor sisteme de transport care

respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, şi care au emisii reduse de carbon, inclusiv a

căilor navigabile interioare şi a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor

multimodale şi infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel

regional şi local.

http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/7/programul-national-de-dezvoltare-rurala#po-axa-36















http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/8/programul-operational-pescuit-si-afaceri-maritime#po-axa-106










Axa prioritară 2: O regiune verde (buget total: 63,454,564 euro)

Prioritatea de investiţii 6c: Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea

patrimoniului natural şi cultural Prioritatea de investiţii 6.d:

Protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a solurilor, precum şi promovarea unor servicii

ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 şi infrastructuri ecologice

Axa prioritară 3: O regiune sigură (buget total: 48,225,468 euro)

Prioritatea de investiţii 5b:Promovarea investiţiilor destinate abordării unor riscuri

specifice, asigurarea rezistenţei în faţa dezastrelor şi dezvoltarea unor sisteme de gestionare a

dezastrelor.

Axa prioritară 4: O regiune calificată şi inclusivă (buget total: 17,767,279 euro).

Prioritatea de investiţii 8.e: Integrarea pieţelor forţei de muncă transfrontaliere, inclusiv

mobilitatea transfrontalieră, iniţiativele comune locale în domeniul ocupării forţei de muncă,

servicii de informare şi de consiliere şi formarea comună.

Axa prioritară 5: O regiune eficientă (buget total: 12,690,913 euro)

Prioritatea de investiţii 11 b: Promovarea cooperării juridice şi administrative şi a

cooperării între cetăţeni şi instituţii.

Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică (buget total: 19,914,966 euro).

Obiectiv: Axa proritară Asistenţă tehnică sprijină acţiuni care consolidează capacitatea

aplicanţilor şi beneficiarilor de a aplica pentru şi de a folosi fondurile Programului, dar şi acţiuni

care îmbunătăţesc procedurile administrative.

Programul Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020

Programul Ro - BMN 2014 - 2020 îşi propune îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din

regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

Obiectivul tematic 1: Promovarea afacerilor şi a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre

Obiectivul tematic 2: Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni

comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre.

Programul Interreg Europa 2014-2020

Programul Interreg Europa 2014-2020 susţine agenda politică a Uniunii Europene numite

Strategia Europa 2020 şi promovează acţiuni menite să transforme teritoriul european într-un

spaţiu cu un grad sporit de inovare, sustenabilitate şi incluziune.

Arie eligibilă:

întreg teritoriul UE (28 de state membre);

2 state partenere cu statul special: Norvegia şi Elveţia.

Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;

Axa prioritară 2: Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii;

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de

carbon în toate sectoarele;

Axa prioritară 4: Mediu şi utilizarea eficientă a resurselor;


Programul Operaţional URBACT III

Programul URBACT 2014-2020 facilitează schimbul de cunoştinţe şi bune practici între

oraşe şi alte niveluri de guvernare cu scopul este de a promova dezvoltarea durabilă integrată şi de

a îmbunătăţi eficacitatea politicii regionale şi de coeziune.

Arie eligibilă:



Axa prioritară 1: Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile;


http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/14/programul-operational-comun-bazinul-marii-negre-2014-2020#po-axa-83



http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/15/programul-interreg-europa-2014-2020#po-axa-78






http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/16/programul-operational-urbact-iii#po-axa-85

http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/16/programul-operational-urbact-iii#po-axa-86



Programul de Cooperare INTERACT III 2014-2020

INTERACT III este un program operaţional al obiectivului de Cooperare Teritorială

Europeană, o parte a componentei de cooperare interregională şi este configurat pentru a

consolida eficacitatea politicii de coeziune prin promovarea schimbului de experienţă privind

identificarea, transferul şi difuzarea bunelor practici şi a abordărilor inovatoare în ceea ce priveşte

implementarea programelor de cooperare teritorială şi a acţiunilor referitoare la cooperarea

teritorială şi la utilizarea Grupării Europene de Cooperare Teritorială (EGTC).

Arie eligibilă:



Axa prioritară 1: Dezvoltarea şi furnizarea de servicii

Axa prioritară 2: Asistenţă tehnică

Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020

Programul transnaţional Dunărea 2014-2020 susţine finanţarea proiectelor implementate

de un parteneriat transnaţional extins şi care vor avea ca obiectiv îmbunătăţirea politicilor publice

şi a cooperării instituţionale.

Aria de cooperare – 14 state: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania (landurile Baden Wurttemberg şi Bavaria), Ungaria,

România, Slovenia, Slovacia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Serbia, Republica

Moldova şi Ucraina (regiunile Cernăuţi, Ivano-Frankivsk, Transcarpatia, Odesa).

Axa prioritară 1: Inovare şi responsabilitate socială în Regiunea Dunării

Axa prioritară 2: Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării

Axa prioritară 3: Conectivitate mai bună şi responsabilitate energetică în Regiunea Dunării

Axa prioritară 4: O bună guvernare a Regiunii Dunării

Axa prioritară 5: Asistenţă tehnică dedicată finanţării structurilor de management ale

programului şi activităţilor acestora, precum şi a GECT-ului (Grupări Europene de

Cooperare Teritorială)

Programul de Cooperare ESPON 2020

Programul ESPON are drept scop promovarea şi stimularea dimensiunii teritoriale

europene în dezvoltarea şi cooperarea prin furnizarea evidenţelor, a transferului de cunoştinţe şi a

modului de realizare a politicilor autorităţilor publice şi a altor actori din domeniul politicilor

publice de la toate nivelurile.

Arie eligibilă:

toate cele 28 de state membre ale UE;

4 state partenere: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia.

Axa prioritară 1: Producerea de informaţii teritoriale, transferul, observarea, instrumente şi

diseminarea acestora;


Programe EEA GRANTS. Acțiuni si programe

Biodiversitate şi serviciile ecosistemelor;

Monitorizarea mediului şi planificare şi control integrate;

Reducerea utilizării de substanţe periculoase;

Eficienţă energetică;

Energie regenerabilă;

Adaptarea la schimbările climatice;

http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/18/programul-de-cooperare-interact-iii-2014-2020#po-axa-94

http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/18/programul-de-cooperare-interact-iii-2014-2020#po-axa-96

http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/20/programul-transnational-dunarea-2014-2020#po-axa-99







http://www.fonduri-structurale.ro/program-operational/21/programul-de-cooperare-espon-2020#po-axa-104



http://www.eeagrants.ro/biodiversitate-si-serviciile-ecosistemelor

http://www.eeagrants.ro/monitorizarea-mediului-si-planificare-si-control-integrate

http://www.eeagrants.ro/reducerea-utilizarii-de-substante-periculoase

http://www.eeagrants.ro/eficienta-energetica

http://www.eeagrants.ro/energie-regenerabila

http://www.eeagrants.ro/adaptarea-la-schimbarile-climatice



Fonduri pentru organizaţii non-guvernamentale;

Copii şi tineri cu risc;

Promovarea egalităţii între sexe şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea

personală;

Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural;

Promovarea diversităţii în cultură şi arte în cadrul patrimoniului cultural european;

Cercetare în cadrul sectoarelor prioritare;

Fondul de burse;

Inovare in industria verde;

Muncă decentă şi dialog tripartit;

Consolidarea capacităţii şi cooperarea instituţională între instituţiile publice, autorităţile

locale şi regionale din România şi cele din Norvegia;

Iniţiative privind sănătatea publică;

Violenţă domestică şi violenţă bazată pe deosebirea de gen

Cooperare Schengen;

Consolidarea capacităţii în cadrul sistemului judiciar şi a cooperării;

Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate;

Combaterea sărăciei;

Programe pentru sprijinirea IMM cu finanțare de la Bugetul de Stat

Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltării intreprinderilor

mici și mijlocii;

Programul pentru stimularea inființării și dezvoltării microintreprinderilor de către

intreprinzătorii debutanți în afaceri;

Programul naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului;

Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor și serviciilor de

piață;

Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea

accesului acestora la finanțare START;

Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din

sectorul IMM;

Programul național multianual pentru înființarea și dezvoltarea intreprinderilor mici și

mijlocii în mediul rural;

Programul național multianual de microindustrializare;

Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;

Program -Sprijin pentru monitorizarea consumului de energie

Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de

termoficare în oraşele selectate

Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi

gazelor naturale

Granturi pentru licee: Proiect privind Învăţământul Secundar (Romania Secondary

Education Project – ROSE)

Programul se deruleaza prin Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

(MENCS), prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă (UMPFE).

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale furnizate de liceele beneficiare şi implicit

creşterea ratelor de tranziţie a elevilor către învăţământul terţiar.

http://www.eeagrants.ro/fonduri-pentru-organizatii-non-guvernamentale

http://www.eeagrants.ro/copii-si-tineri-in-situatii-de-risc-si-initiative-locale-si-regionale-pentru-reducerea-inegalitatilor-nationale-si-promovarea-incluziunii-sociale

http://www.eeagrants.ro/promovarea-egalitatii-intre-sexe-si-a-echilibrului-intre-viata-profesionala-si-cea-personala

http://www.eeagrants.ro/promovarea-egalitatii-intre-sexe-si-a-echilibrului-intre-viata-profesionala-si-cea-personala

http://www.eeagrants.ro/conservarea-si-revitalizarea-patrimoniului-cultural-si-natural

http://www.eeagrants.ro/promovarea-diversitatii-in-cultura-si-arte-in-cadrul-patrimoniului-cultural-european

http://www.eeagrants.ro/cercetare-in-cadrul-sectoarelor-prioritare

http://www.eeagrants.ro/fondul-de-burse

http://www.eeagrants.ro/inovare-in-industria-verde

http://www.eeagrants.ro/munca-decenta-si-dialog-tripartit

http://www.eeagrants.ro/consolidarea-capacitatii-si-cooperarea-institutionala-intre-institutiile-publice-autoritatile-locale-si-regionale-din-romania-si-cele-din-norvegia

http://www.eeagrants.ro/consolidarea-capacitatii-si-cooperarea-institutionala-intre-institutiile-publice-autoritatile-locale-si-regionale-din-romania-si-cele-din-norvegia

http://www.eeagrants.ro/initiative-privind-sanatatea-publica

http://www.eeagrants.ro/violenta-domestica-si-violenta-bazata-pe-deosebirea-de-gen

http://www.eeagrants.ro/cooperare-schengen-si-combaterea-criminalitatii-transfrontaliere-si-a-crimei-organizate-inclusiv-a-traficului-de-persoane-si-a-grupurilor-criminale-itinerante

http://www.eeagrants.ro/consolidarea-capacitatii-in-cadrul-sistemului-judiciar-si-a-cooperarii

http://www.eeagrants.ro/servicii-corectionale-inclusiv-sanctiuni-non-privative-de-libertate

http://www.eeagrants.ro/eradicarea-saraciei

http://programe2016.aippimm.ro/empretec/

http://programe2016.aippimm.ro/empretec/

http://programe2016.aippimm.ro/



















Obiective

îmbunătăţirea tranziţiei de la liceu la învăţământul terţiar

creşterea gradului de retenţie în primul an universitar în instituţiile finanţate în cadrul

proiectului.

Activităţi principale

Activităţi pedagogice şi de sprijin, care includ, dar nu se limitează la ore remediale, tutorat,

consiliere, îndrumare/coaching, dezvoltarea personală a elevilor, îndrumare şi orientare în

carieră, dezvoltarea de abilităţi socio-emoţionale, precum şi activităţi destinate elevilor din

grupuri dezavantajate (elevi de etnie romă, elevi cu cerinţe educaţionale speciale, alţi elevi

cu risc de abandon crescut);

Activităţi extracurriculare, care includ, dar nu se limitează la vizite sau excursii de

documentare, stagii de practică/internship, participare la diferite competiţii, activităţi

destinate înfiinţării/ dezvoltării de reţele şcolare etc;

Activităţi de renovare şi dotare, care includ mici lucrări interioare de modernizare/reparaţii a

spaţiilor de şcolarizare, cu impact redus sau fără impact negativ asupra mediului, şi achiziţii

de bunuri în scop educaţional (echipamente IT, software, echipamente, mobilier şi alte

materiale necesare pentru dotarea spaţiilor de şcolarizare);

9.7 Acţiuni specifice în vederea accesării fondurilor europene pentru implementarea de

proiecte

Aranjamentele prevăzute pentru implementarea proiectelor propuse de Consiliul Local al

oraşului Hîrşova împreuna cu primarul localității prevăd utilizarea granturilor generale pentru o

serie de intervenţii, date fiind avantajele evidente pe care le prezintă aceste mecanisme de

implementare, atât prin creşterea eficacităţii intervenţiilor cât şi din punct de vedere al raportului

cost-eficienţă.

Proiectele propuse pentru dezvoltarea oraşului Hîrşova pot fi realizate prin utilizarea

granturilor globale pentru implementarea următoarelor tipuri de intervenţii:

acţiuni în vederea creşterii ocupării prin încurajarea antreprenoriatului şi înfiinţarea de

întreprinderi, prin acordarea de sume nerambursabile (AP 1 si 2 PI 8ii şi AP 3 - PI 8.3),

precum şi prin acordarea de instrumente financiare ( AP 3 - PI 8.3);

acţiuni care vizează reducerea prevalenţei sărăciei în comunităţile marginalizate sprijinite prin

CLLD (AP 5 - PI 9.6);

acţiuni care vizează creşterea participării la programe de educaţie şi îngrijire ante-preşcolară

(AP 6- PI 10i) intervenţiile care vizează reducerea numărului de comunităţi marginalizate,

inclusiv a celor cu populaţie aparţinând minorităţii roma prin furnizarea de măsuri integrate

(AP 4 - PI 9.2);

acţiuni care vizează implementarea programelor de diagnosticare precoce (AP 4 - PI 9.4) – în

cazul în care se optează pentru o astfel de abordare;

acţiunile care vizează dezvoltarea economiei sociale şi a antreprenoriatului social atât prin

acordarea de sume nerambursabile, cât şi prin acordarea de instrumente financiare (AP 4 - PI

9.5);

Pentru a putea răspunde nevoilor complexe cu care se confruntă oraşul Hîrşova, se impune

implementarea de acţiuni integrate şi orientate pe nevoile comunităţii. Sunt vizate acţiuni care

combină integrarea durabilă pe piaţa muncii, îmbunătăţirea accesului la sistemul de educaţie şi

formare, la servicii de sănătate şi sociale de bază, a locuitorilor oraşului Hîrşova și satului Vadu-

Oii.

În acest sens, se au în vedere implementarea de planuri integrate la nivelul oraşului

Hîrşova, fie sub forma intervenţiilor de tip CLLD (prin coordonarea acţiunilor prevăzute în POCU

cu cele referitoare la infrastructură planificate prin POR pentru mediul urban, precum şi cu cele

planificate prin PNDR, pentru mediul rural), fie prin susţinerea directă a unor investiţii la nivelul



oraşului.

În funcţie de nevoile oraşului Hîrşova, intervenţiile vor viza proiecte integrate, elaborate

pe baza nevoilor identificate, fiind planificate atât măsuri de tip „soft” (ex. Măsuri de stimulare a

ocupării, inclusiv a ocupării pe cont propriu, acţiuni care vizează creşterea accesului locuitorilor la

un învăţământ de calitate, precum şi creşterea nivelului de educaţie/competenţe a acestora,

promovarea economiei sociale, îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate de calitate

prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităţii), cât şi măsuri de tip „hard”, prin

investiţii în infrastructură.

În ceea ce priveşte inserţia socială şi profesională locuitorilor oraşului Hîrşova, edilii îşi

propun creşterea oportunităţilor de angajare şi a accesului la piaţa muncii, prin măsuri fiscale de

stimulare a angajatorilor, în vederea creării de noi locuri de muncă, sprijin pentru

înfiinţarea/dezvoltarea unei afaceri etc. Complementar acestor acţiuni sunt planificate măsuri care

să conducă la îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe, inclusiv prin măsuri de sprijin în

vederea reintegrării în sistemul de învăţământ a celor care au părăsit timpuriu şcoala, acordarea de

sprijin financiar în vederea extinderii accesului şi participării la educaţie.

Dezvoltarea culturii pro-active, creşterea gradului de participare şi responsabilizare a

populaţiei sunt elemente importante în viziunea de dezvoltare a oraşului Hîrşova. În acest sens,

principiul nondiscriminării este promovat la nivelul tuturor acţiunilor implementate în cadrul

oraşului Hîrşova şi sunt încurajate parteneriatele sustenabile dintre actorii (publici şi privaţi) cu

responsabilitate şi expertiză în domeniul antreprenorial, al dezvoltării localităţii, al incluziunii

sociale, precum şi implicarea activă a populaţiei în toate iniţiativele ce privesc oraşul Hîrşova sau

satul Vadu Oii.

Se are în vedere înfiinţarea de afaceri sustenabile, crearea de locuri de muncă şi

îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate de calitate. Acţiunile aferente domeniilor

sănătate şi social, urmăresc atât creşterea accesului la aceste servicii, cât şi îmbunătăţirea calităţii

acestora, având un impact direct asupra locuitorilor oraşului Hîrşova şi asupra combaterii

şomajului.

Tabelul nr. 9.1 Acţiuni de soluţionare a nevoilor specifice

Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă

prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

Persoane din

cadrul

comunităţilor

marginalizate

(Roma şi

non-Roma)

aflate în

sărăcie şi risc

de excluziune

socială

• Sprijin pentru creşterea accesului şi

participării la educaţia timpurie/ învăţământ

primar şi secundar şi reducerea părăsirii

timpurii a şcolii prin acordarea unor

pachete integrate;

• Sprijin pentru accesul şi/sau menţinerea

pe piaţa muncii, precum şi pentru

participarea la programe de ucenicie şi

stagii a persoanelor din cadrul

comunităţilor marginalizate, inclusiv prin

măsuri de acompaniere şi alte tipuri de

intervenţii identificate ca fiind necesare;

• Furnizarea de servicii integrate pentru

copii, tineri, adulţi/ părinţi etc (ex. măsuri

active de ocupare, formare profesională, de

inserţie socio-profesională, servicii sociale/

medicale, consiliere psihologică etc) prin

intermediul centrelor multi-funcţionale/

punctelor unice de acces la servicii/one-

stop shop sau/şi prin implicarea

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

specialiştilor de la nivelul reţelei teritoriale

a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor

publice de asistenţă socială;

• Susţinerea antreprenoriatului în cadrul

comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-

propriu, în vederea creării de noi locuri de

muncă, prin acordarea de micro-granturi,

precum şi a serviciilor de

consiliere/consultanţă formare profesională

antreprenorială;

• Sprijinirea ocupării persoanelor

aparţinând grupurilor vulnerabile în cadrul

întreprinderilor sociale de inserţie;

• Sprijinirea dezvoltării/furnizării de

servicii sociale/ furnizarea de servicii în

cadrul centrelor comunitare integrate

medico-sociale.

Persoane din

cadrul

comunităţilor

marginalizate

(Roma şi

non-Roma)

aflate în

sărăcie şi risc

de excluziune

socială





pachete integrate;








•Furnizarea de servicii integrate pentru




medicale, consiliere psihologică etc) prin



stop shop sau/şi prin implicarea





comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-



precum şi a serviciilor de

consiliere/consultanţă formare profesională

antreprenorială;

•Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

grupurilor vulnerabile în cadrul


•Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii

sociale/ furnizarea de servicii în cadrul

centrelor comunitare integrate medico-

sociale.

Persoanele

care suferă de

forme de

dependenţă

(alcool,

substanţe

interzise etc)

• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de

servicii/ accesului la servicii integrate (ex.

tratament medical de post-cură; tratamentul

bolilor asociate consumului de droguri/

alcool; psihoterapie individuală şi de grup;

consiliere familială; informarea familiei şi

persoanei dependente cu privire la

fenomenul dependenţei şi riscurilor

asociate consumului; medierea cu

instituţiile implicate în reintegrarea socială

a persoanei dependente, continuarea/

reintegrarea în sistemul de educaţie,

consiliere şcolară şi vocaţională, orientare

profesională; furnizarea de măsuri active de

ocupare, consiliere, formare, reinserţie/

acompaniere socio-profesională în vederea

inserţiei/reinserţiei socio-profesionale etc.)

destinate persoanelor care suferă de forme

de dependenţă (alcool, substanţe interzise

etc.) în concordanţă cu nevoile specifice,

inclusiv prin utilizarea de soluţii inovatoare

în furnizarea serviciilor de bază;

• Campanii de informare şi conştientizare

privind serviciile care pot fi accesate,

precum şi acţiuni specifice pentru creşterea

responsabilităţii sociale şi promovarea

iniţiativelor de voluntariat;

AP 4 -

Incluziune

a socială

şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Persoanele

care suferă de

forme de

dependenţă

(alcool,

substanţe

interzise etc)



tratament medical de post-cură; tratamentul

bolilor asociate consumului de droguri/

alcool; psihoterapie individuală şi de grup;

consiliere familială; informarea familiei şi

persoanei dependente cu privire la

fenomenul dependenţei şi riscurilor

asociate consumului; medierea cu

instituţiile implicate în reintegrarea socială

a persoanei dependente, continuarea/


consiliere şcolară şi vocaţională, orientare

profesională; furnizarea de măsuri active de



AP 4 -

Incluziune

a socială

şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

inserţiei/reinserţiei socio-profesionale etc.)

destinate persoanelor care suferă de forme

de dependenţă (alcool, substanţe interzise




•Campanii de informare şi conştientizare

privind serviciile care pot fi accesate,

precum şi acţiuni specifice pentru creşterea

responsabilităţii sociale şi promovarea

iniţiativelor de voluntariat;

Persoanele

fără adăpost

Sprijinirea dezvoltării/ furnizării/

accesului la servicii integrate (ex. cazare

temporară, servicii psiho-socio-medicale,

continuarea/ reintegrarea în sistemul de

educaţie, furnizarea de măsuri active de


acompaniere socio-profesională, în vederea

inserţiei/reinserţiei socio-profesionale,

măsuri de acompaniament etc.) destinate

persoanelor fără adăpost, în concordanţă cu

nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de

soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor

de bază;

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Persoanele

fără adăpost

• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării/

accesului la servicii integrate (ex. cazare

temporară, servicii psiho-socio-medicale,




acompaniere socio-profesională, în vederea



persoanelor fără adăpost, în concordanţă cu



de bază;

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Persoanele

private de

libertate sau

aflate în

perioada de

probaţiune,

foştii deţinuţi



servicii de consiliere psiho-socio, consiliere

juridică, continuarea/ reintegrarea în

sistemul de educatie, furnizarea de măsuri

active de ocupare, consiliere, formare,

reinserţie/ acompaniere socio-profesională

în vederea insertiei/reinsertiei socio-

profesionale, măsuri de acompaniament




AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

•Campanie de informare, conştientizare şi

sensibilizare privind reintegrarea în

societate a acestora;

Persoanele

private de

libertate sau

aflate în

perioada de

probaţiune,

foştii deţinuţi



servicii de consiliere psiho-socio, consiliere

juridică, continuarea/ reintegrarea în

sistemul de educatie, furnizarea de măsuri

active de ocupare, consiliere, formare,

reinserţie/ acompaniere socio-profesională

în vederea insertiei/reinsertiei socio-

profesionale, măsuri de acompaniament




• Campanie de informare, conştientizare şi

sensibilizare privind reintegrarea în

societate a acestora;

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Persoanele

vârstnice şi

persoanele cu

dizabilităţi

aflate în

situaţii de

dependenţă

sau în risc de

excluziune

socială

• Măsuri de sprijin în vederea realizării

tranziţiei de la instituţiile de tip rezidenţial

la servicii în cadrul comunităţii

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9iv - Creşterea

accesului la

servicii

accesibile,

sustenabile şi

de înaltă

calitate,

inclusiv

asistenţă

medicală şi

servicii sociale

de interes

general

Persoanele

vârstnice şi

persoanele cu

dizabilităţi

aflate în

situaţii de

dependenţă

sau în risc de

excluziune

socială

• Măsuri de sprijin în vederea realizării

tranziţiei de la instituţiile de tip rezidenţial

la servicii în cadrul comunităţii

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9iv - Creşterea

accesului la

servicii

accesibile,

sustenabile şi

de înaltă

calitate,

inclusiv

asistenţă

medicală şi

servicii sociale

de interes

general

Persoanele

vârstnice şi

persoanele cu

dizabilităţi



consiliere, servicii psiho-socio-medicale,

consiliere profesională, formare,

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

9ii - Integrarea

socio-

economică a




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

aflate în

situaţii de

dependenţă

sau în risc de

excluziune

socială

continuarea/reîntoarcerea în educaţie, în

special pentru persoanele cu dizabilităţi sau

în situaţii de dependenţă, măsuri de

acompaniament, etc.) în concordanţă cu



de bază.

combatere

a sărăciei

FSE comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Persoanele

vârstnice şi

persoanele cu

dizabilităţi

aflate în

situaţii de

dependenţă

sau în risc de

excluziune

socială



consiliere, servicii psiho-socio-medicale,

consiliere profesională, formare,

continuarea/reîntoarcerea în educaţie, în

special pentru persoanele cu dizabilităţi sau

în situaţii de dependenţă, măsuri de




de bază.

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Victimele ale

traficului de

fiinţe umane

• Identificarea victimelor traficului de fiinţe

umane ;



cazare temporară inclusiv în centre de

suport, servicii de consiliere psiho-socio-

medicală, consiliere juridică, continuarea/


furnizarea de măsuri active de ocupare,

consiliere, formare, reinserţie/ acompaniere

socio-profesională în vederea inserţiei/

reinsertiei socio-profesionale, măsuri de




de bază;


sensibilizare privind prevenirea,

responsabilizarea grupurilor cu risc şi

combaterea traficului de fiinţe umane;

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Victimele ale

traficului de

fiinţe umane

• Identificarea victimelor traficului de fiinţe

umane;



cazare temporară inclusiv în centre de

suport, servicii de consiliere psiho-socio-

medicală, consiliere juridică, continuarea/


furnizarea de măsuri active de ocupare,

consiliere, formare, reinserţie/ acompaniere

socio-profesională în vederea inserţiei/

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

reinsertiei socio-profesionale, măsuri de




de bază;


sensibilizare privind prevenirea,

responsabilizarea grupurilor cu risc şi

combaterea traficului de fiinţe umane;

Victimele

violenţei

domestice



cazare temporară, servicii de consiliere

psiho-socio-medicală, consiliere juridică,







victimelor violenţei domestice, în

concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv

prin utilizarea de soluţii inovatoare în

furnizarea serviciilor de bază;

• Campania de conştientizare şi

sensibilizare a opiniei publice privind

prevenirea si combaterea violentei în

familie, precum şi acţiuni specifice pentru

creşterea responsabilităţii sociale şi

promovarea iniţiativelor de voluntariat;

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii

Victimele

violenţei

domestice



cazare temporară, servicii de consiliere

psiho-socio-medicală, consiliere juridică,







victimelor violenţei domestice, în

concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv

prin utilizarea de soluţii inovatoare în

furnizarea serviciilor de bază;

• Campania de conştientizare şi

sensibilizare a opiniei publice privind

prevenirea si combaterea violentei în

familie, precum şi acţiuni specifice pentru

creşterea responsabilităţii sociale şi

promovarea iniţiativelor de voluntariat;

AP 4 -

Incluziune

a socială şi

combatere

a sărăciei

FSE

9ii - Integrarea

socio-

economică a

comunităţilor

marginalizate,

cum ar fi romii




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

Persoane din

cadrul

comunităţilor

marginalizate

şi risc de

excluziune

socială care

beneficiază

de măsuri

integrate

implementate

în contextul

mecanismului

CLLD





pachete integrate

•Sprijin pentru accesul şi/sau menţinerea pe

piaţa muncii, precum şi pentru participarea

la programe de ucenicie şi stagii a

persoanelor din cadrul comunităţilor

marginalizate, inclusiv prin măsuri de

acompaniere şi alte tipuri de intervenţii

identificate ca fiind necesare;

•Furnizarea de servicii integrate pentru




medicale, consiliere psihologică etc.) prin



stop shop sau/si prin implicarea





comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont



precum şi a serviciilor de consiliere/

consultanţă formare profesională

antreprenorială şi alte forme de sprijin;


aparţinând grupurilor vulnerabile, în cadrul

întreprinderilor sociale de inserţie




medico-sociale;

AP 5 -

Dezvoltare

locală

plasată sub

responsabi

litatea co-

munităţii

FSE

9vi - Strategii

de dezvoltare

locală plasate

sub

responsabilitat

ea comunităţii

Persoane din

cadrul

comunităţilor

marginalizate

şi risc de

excluziune

socială care

beneficiază

de măsuri

integrate

implementate

în contextul





pachete integrate;








AP 5 -

Dezvoltare

locală

plasată sub

responsabi

litatea co-

munităţii

FSE

9vi - Strategii

de dezvoltare

locală plasate

sub

responsabilita-

tea comunităţii




prioritară

Fond Prioritate de

investiţii

mecanismului

CLLD

• Furnizarea de servicii integrate pentru




medicale, consiliere psihologică etc.) prin



stop shop sau/si prin implicarea




•Susţinerea antreprenoriatului în cadrul

comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont



precum şi a serviciilor de consiliere/

consultanţă formare profesională

antreprenorială şi alte forme de sprijin;


aparţinând grupurilor vulnerabile, în cadrul





medico-sociale.

Capitolul X

Portofoliul de proiecte prioritare ale oraşului Hîrşova

În urma analizelor, consultărilor publice organizate la nivelul oraşului Hîrşova a fost

creionat profilul strategic al oraşului Hîrşova – totalitatea trăsăturilor locale care sunt susceptibile

a afecta în mod pozitiv sau negativ zona, influenţând pe termen lung dezvoltarea.

Strategia de dezvoltare se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate

la nivel sectorial, precum şi prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, naţional,

regional şi corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente.

Iniţial s-a pornit de la creionarea obiectivului general şi a obiectivelor specifice de

dezvoltare a oraşului, iar ulterior au fost identificate domeniile prioritare de dezvoltare pe baza

nevoilor şi a potenţialului de dezvoltare a zonei.

Pe baza analizei diagnostic realizate anterior şi a nevoilor de dezvoltare identificate au fost

identificate mai multe domenii prioritare, care prin corelare cu potenţialul de dezvoltare a oraşului

au generat o serie de intervenţii (proiecte de dezvoltare).



Infrastructura

Nr.

crt.

Proiect

Surse de finanţare

1

Reabilitare, modernizare si extindere

infrastructura de apă şi canalizare în oraşul

Hîrşova

FC PO IM AP 4 - Protecţia mediului şi

promovarea utilizării eficiente a

resurselor), Programul Life POR

2 Reabilitare, modernizare si extindere

infrastructura de apă şi canalizare în sat

Vadu Oii si Ferma 1



resurselor), PNDR

3 Reţea canalizare şi staţie epurare – sat

Vadu Oii si Ferma 1

PNDR

4 Racordarea oraşului Hîrşova la reţeaua de

gaze POR

FC PO IM AP 4

5

Reabilitare infrastructura rutieră durabilă

- refacere, reabilitare si modernizarea

strazilor din oraşul Hîrşova;

- covor bituminos strazi – Vadu Oii;

FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea

dezvoltării urbane), Horizon 2020 - PSC

11 - Smart, Green ans Integrated

Transport, BEI - ELENA, BERD

6

Modernizarea trotuarelor pe străzi, prin

înlocuirea şi/ sau montarea bordurilor,

refacerea îmbrăcăminţilor asfaltice,

îmbrăcarea trotuarelor prin turnarea de

îmbrăcăminţi asfaltice

POR Axa 4

FC PO IM AP 4

7

Modernizare şi extindere a infrastructurii

rutiere

- pietruire reţea de circulatie urbana;

- pietruire reţea de circulatie rurala (Vadu

Oii + Ferma 1);

FEDR/FC (POR AP 6 - Îmbunătăţirea

infrastructurii rutiere de importanţă

IV.2.2. regională şi locală, PO IM)

PNDR

8

Program de reabilitare şi amenajare alei

pietonale, trotuare, căi acces şi parcări

FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea

dezvoltării urbane, Horizon 2020 - PSC

11 - Smart, Green ans Integrated

Transport, BEI - ELENA, BERD

9 Dezvoltarea infrastructurii fluviale pentru

servicii publice de transport

POPAM

POR

10 Extinderea reţelei de parcări şi a

facilităţilor de deservire în zonele de

interes economic şi cele turistice

FEDR, bugetele locale, fonduri proprii

11 Modernizare drumuri de acces agricole –

reabilitare drumuri exploatare existente FEADR (PNDR)

12 Amenajare zone intrare în oraş dinspre

Bucureşti şi Constanţa + Monumente

intrări

POR AXA 4

EEA Grants

13 Îmbunătăţirea conectivităţii rutiere cu

localitatile si judetele invecinate

POR

14 Reabilitare, modernizare şi extindere piaţă

agroalimentară POR, EEA Grants

15 Optimizarea transportului public local şi

promovarea unor mijloace de transport

durabil

FEDR, 1.Horizon 2020 - PSC 11 - Smart,

Green ans Integrated Transport; BEI -

ELENA; BERD

16 Construirea unei noi pieţe agroalimentare




17 Amenajare parc industrial - infiintare

centru de afaceri

FEDR

18

Sistem de iluminat stradal prin folosirea

energiei solare

(înlocuire/imbunatatire sistem de iluminat

public pe domeniul public şi privat al

oraşului Hîrşova)


dezvoltării urbane), BEI - ELENA, BERD

19

Amenajarea a 2 parcuri fotovoltaice pentru

asigurarea energiei electrice în instituţiile

publice

FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură şi

curată pentru o economie cu emisii

scăzute de dioxid de carbon), Horizon

2020 - PSC 10 - Secure, clean and

efficeint energy

20

Extinderea iluminatului public pentru

asigurarea cu energie electrică a tuturor

locuinţelor

Program Operaţional Regional 2014 -

2020

Axa prioritară 3 - Eficienţa energetică a

clădirilor publice

21 Eficientizare energetică clădiri rezidentiale POR-3.1 Axa prioritară 3- Eficienţa

energetică a clădirilor publice

22 Eficientizarea energetică a clădirilor

publice

POR-3.1 Axa prioritară 3- Eficienţa

energetică a clădirilor publice

23

Modernizarea sistemului de încălzire în

instituţiile publice prin utilizarea

combustibilului regenerabil



scăzute de dioxid de carbon, POR AP 3 -

Eficienţă energetică în clădiri publice),

Fondul de mediu

24

Organizare campanii de conştientizare şi

informare privind utilizarea resurselor

energetice regenerabile



scăzute de dioxid de carbon), bugetul

local

25

Amenajare şi lotizare aproximativ 10 ha,

în vederea construirii de locuinţe

POR

FSE, FEDR, Programul Operaţional

pentru incluziune socială

26 Asigurare utilitati zone lotizate POR

27 Reabilitare blocuri la risc seismic – OG

20/1994

28

Construire- reabilitare de locuinţe sociale

FSE, FEDR, Programul Operaţional

pentru incluziune socială Programul

Operaţional Regional 2014-2020 Axa

prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane

29 Amenajare Centru civic + Fântână

Arteziana

POR

30 Amenajare piste pentru biciclişti POR, buget local

31 Construirea unui bazin de înot cu dublă

funcţiune: ştrand-vară, patinoar- iarnă

FEDR, CNI, FEDR, EEA Grants,

parteneriat public - privat

32 Reabilitare, modernizare şi dotare bază

sportivă şi de agrement (stadion)

- INTERREG Ro - Bg

- Bugetul local, CNI, FEDR, EEA Grants,


33 Extindere Remiză ISU POR

Buget local

34 Lotizare zonă aferentă izvoare termale POR



Eea Grants

35

Creare infrastructura în vederea înfiinţării

unei staţiuni turistice balneoclimaterice

Hîrşova - Bai

FEDR (POR AP 7 - Diversificarea

economiilor locale prin dezvoltarea

durabilă a turismului), bugetul local

36

Construire şi dotare a unei baze de

tratament balnear în staţiunea Hîrșova

FEDR (POR - AP 7 - Diversificarea


durabilă a turismului), parteneriat public-

privat

37

Dezvoltarea infrastructurii portuare la

Dunare



durabilă a turismului), parteneriat public -

privat

38 Refacerea infrastructurii de acces la

obiectivele turistice istorice şi arheologice

FEDR (POR AP 7 -

39

Reabilitarea sau demolarea clădirilor din

proprietatea sau administrarea publică,

aflate într-o stare avansată de degradare


dezvoltării urbane)

40 Construirea unui cinematograf Bugetul local, CNI, FEDR, EEA Grants,


41

Reabilitarea şi modernizarea Casei de

cultură


dezvoltării urbane), FEDR, EEA Grants,


42

Reabilitarea sistemului de irigaţii

FC (PO IM AP 6 - Promovarea adaptării

la schimbările climatice, prevenirea şi

gestionarea riscurilor), FEADR

(PNDR), BERD

43

Achiziţia de echipamente moderne pentru

îmbunătăţirea infrastructurii existente de

apă şi apă uzată

POR

Învăţământ

Nr.

crt. Proiect Surse de finantare

1 Extindere grădiniţa cu program prelungit

“Tic Pitic”

FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea

infrastructurii de sănătate şi sociale

2 Reabilitare si modernizare “Şcoala veche”

monument cultural cu potenţial turistic

Program transfrontalier Interreg Ro-Bg

FEDR (POR AP 5 - Conservarea,

protecţia şi valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural)

3 Reabilitare creşă FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea


4 Construirea unei creşe în oraşul Hîrşova FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea


5 Reabilitare terenuri de sport aferente

şcolilor



6 Reabilitare şi extindere Şcoală Port

(Şcoala generală 8+1 clase)



7 Liceul ,,Ioan Cotovu” – Mansardare anexă

+ extindere sală sport



8 Reabilitarea clădirilor conexe unităţilor de FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea



învăţământ infrastructurii de sănătate şi sociale

9 Mansardare şcoala gimnazială nr. 1 FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea


10 Achiziţionare autobuz scolar POR

11 Achiziţionare microbuz scolar POR

12 Realizarea infrastructurii de centre de

asistenţă după programul şcolar

FSE (PO CU AP 6 - Educatie si

competenţe), bugetul local, partneriate

publice - private

13

Modernizarea şi dotarea laboratoarelor din

şcoli

FSE (PO CU AP 6 - Educaţie şi

competenţe), bugetul local, partneriate

publice - private

14

Realizarea unor proiecte care au ca scop

programe de schimb şi de mobilitate în

domeniul educaţiei

FSE (PO CU AP 6 - Educatie si

competente), bugetul local, Programul

Erasmus pentru Toţi

15

Construirea unui parteneriat cu companiile

TIC, şcolile locale, şi centrele de resurse

umane pentru Programe Speciale de

Instruire în educarea TIC

FEDR (PO CU AP 5 - CLLD)

16

Proiecte pentru instruirea cadrelor

didactice şi pedagogilor, prin programe de

schimb de experienţă şi vizite de studiu la

nivel naţional şi internaţional

FSE (PO CU AP 6 - Educatie şi

competente), bugetul

local, Programul Erasmus pentru Toti

17

Facilitarea realizării programelor de

schimb internaţional între şcolile locale şi

alte instituţii educaţionale din Europa

Programul Erasmus pentru Toti

18

Proiect "Campanie de conştientizare a

avantajelor activităţilor instructiv-

educative ca alternativă la tentaţiile

copiilor şi adolescenţiilor cu efect

distructiv (consumul de etnobotanice,

alcool, tutun, droguri)"

FSE (PO CU), Erasmus pentru Toti,

Bugetul local,

Parteneriat public - societatea civilă

19

Campanie anuală de promovare şi

îmbunătăţire a condiţiilor igienico-sanitare

din instituţiile de învăţământ

FSE, bugetul local, parteneriat public -

societatea civila

EEA Grants

20 Campanie de educaţie nutriţională, în şcoli

şi în rândul persoanelor adulte

FSE (PO CU), bugetul local, parteneriat

public - societatea civila

21

Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale

şi acordarea sprijinului necesar populaţiei

de etnie romă


infrastructurii educaţionale), FSE (PO

CU AP 6 - Educatie si competente

22

Elaborarea unui proiect pentru înfiinţarea

unei biblioteci interactive, în oraşul

Hîrşova

FEDR, EEA Grants, parteneriat public -

privat, Bugetul Ministerul Educaţiei

23

Organizarea în teritoriu a campionatelor

şcolare sportive sezoniere

FSE (PO CU), Erasmus pentru Toti,

Bugetul local, Parteneriat public -

societatea civilă

24

Sprijinirea sistemului educaţional prin

promovareaTIC - Achiziţionare de

echipament IT si programe informatice

Comisia europeană

POCU

25 Asigurarea de burse pentru performanţă Erasmus+

Îmbunătăţirea accesului elevilor şi a



26 cadrelor didactice la educaţia privind

managementul deşeurilor şi protecţia

mediului

POCU

27

Achiziția și instalarea echipamentelor

specifice pentru creșterea siguranței și

prevenirea criminalității în unitatile de

învăţământ

EEA Grants

Sănătate

Nr.

crt. Proiect Surse de finanţare

1

Crearea unei infrastructuri integrate prin

modernizarea şi echiparea clădirilor

sociale existente pentru furnizarea

serviciilor sociale specifice; (Reparaţii

capitale)


infrastructurii de sănătate şi sociale),

FSE AP 9 - Sprijinirea regenerării

economice şi sociale a comunităţilor

defavorizate din mediul urban)

2 Reparaţii capitale sistem de încălzire

Policlinica

Instrumente Structurale

3

Construirea şi amenajarea unui heliport şi

a unui hangar



FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea socială

şi combaterea sărăciei), parteneriat public

- privat

4 Construirea unui spital nou FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea

infrastructurii de sănătate şi sociale)

5 Sală de recuperare, cultură fizică medicală,

kinetoterapie şi activităţi sportive


6 Reabilitare, extindere şi dotare

ambulatoriu Spitalul Pneumoftiziologie

POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea

infrastructurii sanitare şi sociale

7

Campanii de informare și constientizare

privind riscurile imbolnavirilor prin diabet,

hipertensiune arterială, BTS, TBC,

consumul de tutun, droguri

POCU

EEA Grants

Erasmus+

8 Dotari Spital cu aparatura medicala de

specialitate



9 Dotare laborator medical de analize cu

aparatura si ustensile specifice



10

Dotare sectie ATI (anestezie si terapie

intensivă) cu aparatură medicala specifică

pentru monitorizare



11 Achiziţionare echipament IT si programe

informatice

CDI

12 Echipe mobile de asistenţă medicală

primară şi recuperare/ tele-asistenţă



Dezvoltarea capacităţii administrative

Nr

crt Proiect Surse de finanţare

1 Dezvoltarea sistemului de cadastru şi carte

funciară

FSE, bugetul local



2 Reabilitare sediu Primărie Axa prioritară 3- Eficienţa energetică a

clădirilor publice

3 Promovarea măsurilor active de ocupare şi

sprijinirea mobilitatii forţei de muncă

POCU

4 Dezvoltarea resurselor umane din

administraţia publică

POCU, POCA

5 Certificare ISO - pentru servicii primărie FSE, bugetul local

6

Creşterea eficienţei serviciilor publice

electronice prin achiziţionarea de

echipament IT şi programe informatice

POCU

CDI

7 Promovarea inovării în serviciile

administraţiei publice locale

FSE, bugetul local

8 Coordonarea şi susţinerea instituţiilor

locale în procesul de elaborare a propriilor

strategii şi aplicarea politicilor naţionale /

europene în formarea iniţială şi continuă

FSE, bugetul local

9

E-administratie, sistem informatic integrat

FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente

la nivelul tuturor palierelor

administrative şi judiciare), Bugetul local

FEDR (POC AP 2 - Tehnologia

Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru o

economie digitală competitivă)

10 Pregatirea profesională a personalului din

cadrul Direcţiei de Poliţie Locală Hîrşova POCU

11 Dezvoltarea resursei umane din serviciile

publice prin cursuri de perfecţionare



administrative şi judiciare)

12 Implementarea unui sistem de planificare

bugetară pentru susţinerea proiectelor



administrative şi judiciare), bugetul local

13 Elaborarea unei metodologii pentru

instruirea personalului din instituţiile

publice în raport cu activităţile turistice



administrative şi judiciare), bugetul local

Locuinţe

Nr.


1 Blocuri ANL pentru tineri FEDR (POR), bugetul local

2 Realizarea de locuinţe de serviciu pentru

specialişti (medici, consilieri externi etc.)

FEDR (POR), bugetul local

3 Blocuri ANL pentru medici POR

4

Asigurare utilităţi (alimentare cu apă si

canalizare, energie electrică, amenajare

teren, alei, locuri de joaca) pentru Blocuri

A.N.L

POR

5 Bloc locuinţe sociale în oraşul Hîrşova –

inclusiv utilităţile POR

6

Complex de apartamente sociale (de tip

familial) pentru tinerii care părăsesc

sistemul de protecţie socială

POR

POCU



Mediu

Nr.


1 Sectorizare sistem alimentare cu apă PO IM AP 4, POR

2

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor

existente de colectare şi transport deşeuri



resurselor), bugete locale, fonduri proprii,

Horizon 2020 - PSC 12 - Climate action,

environment, resourse efficiency and raw

materials

3 Construcţie Staţie transfer deşeuri COMPOST - Programul vizând

gestionarea deseurilor (AFM)

4

Amenajare şi dotare platforme de gunoi

Program C.I.P.N COMPOST -

Programul vizând gestionarea deseurilor

(AFM)

5

Înființarea unei platforme de gunoi

zootehnic pentru transformare în compost

FC ( PO IM AP 4 - Protecţia mediului şi


resurselor), PNDR

6

Construcţie Staţie de epurare + 3 Staţii

pompare ape uzate + Conducta refulare +

Foraje

POS Mediu

7

Realizarea de noi capacităţi de producţie a

energiei verzi prin valorificarea resurselor

energetice regenerabile, din oraşul Hîrşova

(Parc eolian)

POS Mediu

8

Realizarea de noi capacităţi de producţie a

energiei verzi prin valorificarea resurselor

energetice regenerabile, din oraşul Hîrşova

(Parc panouri fotovoltaice)

POS Mediu

9

Protecţie impotriva inundaţiilor prin

amenajarea digurilor pe malul Dunării

FC (PO IM AP 6 - Promovarea adaptării

la schimbările climatice, prevenirea şi

gestionarea riscurilor),

10 Amenajare cheu Dunare Instrumente Structurale

11

Îmbunătăţirea capacităţii de prevenire şi

gestionare a incendiilor şi situaţiilor de

urgenta


12

Amenajarea peisagistică corespunzătoare

în scopul extinderii spaţiilor de recreere şi

odihnă şi amenajarea ecologică a

parcurilor existente

FEDR (POR AP 6 - Protecţia mediului şi


resurselor), Fondul de mediu, bugetul

local, POR 5.2

13 Protejarea şi întreţinerea spaţiilor verzi

existente şi amenajarea locurilor deschise

pentru a deveni spaţii verzi

FEDR (POR AP 6 - Protecţia mediului şi


resurselor), Fondul de mediu, bugetul

local, POR 5.2

14

Susţinerea modernizării exploataţiilor

agricole şi forestiere prin promovarea

beneficiilor rezultate din formarea

parteneriatelor sau atragerea de investiţii

FEADR (PNDR), bugetul local,


15 Acţiuni/Programe pentru creşterea



implicării comunităţii în reabilitarea

mediului privat construit

FSE, FEDR, bugetul local

16

Realizarea de hărţi detaliate de alunecări

de teren, zone inundabile şi zone supuse

fenomenului de secetă

FC ( PO IM AP), PNDR

17 Realizarea de perdele vegetale în lungul

drumurilor naţionale şi judeţene pentru

prevenirea fenomenelor de înzăpezire

FC ( PO IM), PNDR

18 Reîmpădurirea terenurilor afectate de

fenomene erozionale şi alunecări de teren

POS Mediu

EEA Grants

19

Înfiinţarea unui sistem de control a

nivelului de poluare si monitorizarea

calităţii aerului

FC (PO IM AP 5 - Protejarea şi

conservarea biodiversităţii, decontamina -

rea siturilor poluate istoric şi

monitorizarea calităţii aerului), Horizon

2020 - PSC 12 - Climate action,

environment, resourse efficiency and raw

materials, Bugetul Min. Mediului şi

Schimbărilor Climatice

20

Campanii şi proiecte pentru educaţia

Ecologică

FSE (PO CU) ECO-CIVIC -

Programului vizând educaţia şi

conştientizarea publicului privind

protecţia mediului înconjurător

21

Campanii de ecologizare; Ecologizare la

nivelul oraşului Hîrşova şi a zonelor

adiacente

POS Mediu

EEA Grants

22 "Promovarea unui stil de viaţă sănătos" FSE (PO CU), bugetul local, parteneriat

public - societatea civilă

23

Campanie de educaţie şi conştientizare a

publicului privind protectia mediului

înconjurător

ECO-CIVIC - AFM

24

Promovarea (conştientizarea) în rândul

locuitorilor a biodiversităţii şi a

patrimoniului natural

POS Mediu

EEA Grants

25 Protejarea si valorificarea durabilă a

habitatelor naturale

POS Mediu

EEA Grants

26

Conştientizarea riscului de producere a

dezastrelor naturale de către locuitorii

oraşului Hîrşova

POS Mediu

EEA Grants

27 Îmbunătăţirea capacităţii de management a

situaţiilor de urgenţă în Delta Dunării POS Mediu

EEA Grants

Sociale

Nr.


1 Înființarea unui centru multifunctional de

zi pentru persoanele varstnice

FEDR (POR AP 4 - Dezvoltarea urbană

durabilă)

2

Centre multifuncţionale pentru grupurile

defavorizate din teritoriu şi furnizarea

serviciilor sociale, în parteneriat cu ONG-


infrastructurii de sănătate şi sociale, AP 9

- Sprijinirea regenerării economice şi

sociale a comunităţilor defavorizate din



urile locale mediul urban)

3 Înființare centru de batrâni POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea


4 Reabilitare sediu asistenta socială POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea


5 Centru de consiliere persoane abuzate POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea


6

Crearea unei infrastructuri integrate prin

modernizarea şi echiparea clădirilor

sociale existente pentru furnizarea

serviciilor sociale specifice;

Modernizarea, dotarea si echiparea

spitalului existent



FSE AP 9 - Sprijinirea regenerării

economice şi sociale a comunităţilor

defavorizate dinmediul urban)

7

Realizare Adăpost pentru victimele

violenţei în familie

FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea

infrastructurii de sănătate şi sociale, AP

9 - Sprijinirea regenerării economice şi


mediul urban)

8 Creare de centre de informare şi consiliere FEDR, FSE (PO CU)

9 Înfiinţarea unui Centru pentru tineret POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea


10

Stimularea parteneriatului comunitar

pentru promovarea proiectelor private de

modernizare a infrastructurii serviciilor

FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială

şi combaterea sărăciei), bugetul local,

parteneriat public privat

11 Înfiinţarea unor centre de voluntariat FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea


12

Asigurarea unor forme de acces la

educaţie şi formare profesională a

populaţiei de etnie romă, prin programele

de tip "A doua şansă"

(PO CU AP 6 - Educaţie şi competenţe)

13

Centru de formare a abilităţilor pentru

persoanele vulnerabile

FSE (PO CU), FEDR (POR AP 9 –

Sprijinirea regenerării economice şi


mediul urban), Fonduri Guvern

14

Dezvoltarea unor parteneriate pentru

organizarea unor servicii de mediere

pentru angajarea în muncă a persoanelor

cu handicap


şi combaterea sărăciei), parteneriate

15 Crearea de ateliere protejate şi de locuri

de muncă pentru persoane cu handicap


şi combaterea sărăciei)

16

Încurajarea întreprinderilor din economia

socială prin realizarea unor facilităţi

speciale



17 Crearea unor centre de sprijin pentru

femei



18 Campanii de promovare a finanţărilor

nerambursabile pentru înfiinţarea şi

dezvoltarea afacerilor de familie

FSE - POCU

19

Extindere si modernizare a sistemului de

monitorizare video a oraşului pentru





reducerea infracţionalităţii

20 Infiintare grupuri de actiune locala –GAL POCU

21

Dezvoltarea de programe de formare

pentru îngrijitori la domiciliu şi

management pentru echipe

interdisciplinare

Instrumente Structurale, POCU

22 Program de dezvoltare a reţelei de

asistente medicale comunitare

POCU

23 Înfiinţare centru pentru reinserţie

profesională

POR

PNDR

Turism, cultura si agrement

Nr.


1

Valorificarea obiectivelor turistice:

Cetatea Carsium, Tell eneolitic



patrimoniului cultural), parteneriat VI.5.1.

public - privat, EEA Grants, Interreg RO-

BG

2

Reabilitarea monumentelor religioase,

culturale şi istorice şi introducerea în

circuitele turistice culturale şi religioase




public - privat, EEA Grants Interreg RO-

BG

3

Reabilitarea, conservarea şi amenajarea

siturilor arheologice



patrimoniului cultural), parteneriat public

- privat

4

Amenajarea unui camping in vecinatatea

izvoarelor termale




privat

5

Amenajarea unui port turistic la Dunare




privat

6

Infiintarea unui “Sat Pescăresc”




privat

7 Ponton de acostare nave de agrement la

Dunăre POPAM

EEA Grants

8

Achiziţia unui bac plutitor în scop turistic




privat

9

Achiziţionarea unui ponton plutitor în

scop turistic




privat



10

Extinderea infrastructurii de turism în

zona rurala Vadu Oii prin susţinerea

dezvoltării economiei pentru promovarea

produselor rurale în mediul urban

FEARD, FEDR (POR AP 7 -

Diversificarea economiilor locale prin

dezvoltarea durabilă a turismului),

parteneriat public - privat, PNDR, EEA

Grants

11 Construcţie Parc de distracţii, care sa

cuprindă următoarele funcţiuni: patinoar,

pistă de karting, hipism-echitaţie, bazin în

aer liber, teren tenis de câmp, teren

artificial fotbal, Aquaparck, zona terase/

picnic, foişoare amplasate în zona

stațiunii Hîrşova Băi

POR

Mediu

Intereg RO-BG

12

Promovarea produsului turistic arheologic

existent in zona Hîrşova


protectia şi valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural)

13

Promovarea şi dezvoltarea ecoturismului




14

Organizarea expozițiilor periodice ale

obiectelor din arhivele istorice ale

muzeelor și promovarea colecţiilor

muzeelor

FEDR, EEA Grants

15 Restaurarea caselor tradiţionale în

vederea promovării turistice

FEDR, EEA Grants, parteneriat public -

privat

16 Realizarea şi valorificarea unor circuite

turistice specifice zonei

EEA Grants, parteneriat public - privat

17 Crearea Centrului de informare şi

promovare turistică şi dotarea acestuia POCU, POR, EEA Grants

18 Restaurarea, protectia și valorificarea prin

turism a patrimoniului cultural POR, EEA Grants

19 Valorificarea economică a potenţialului

turistic natural POR, EEA Grants

20

Promovarea şi susţinerea conceptului de

dezvoltare durabilă a turismului



durabilă a turismului)

21 Modernizarea şi extinderea reţelei de

panouri stradale pentru marcarea

obiectivelor turistice şi intrărilor în zonele

turistice importante




22 Elaborarea unui regulament local referitor

la protejarea monumentelor, clădirilor de

patrimoniu şi zonelor de protecţie ale

acestora




public - privat

23

Susţinerea culturii locale existente;

Acordarea sprijinului pentru organizarea

de expoziţii şi alte evenimente culturale

interetnice

parteneriat public - societatea civilă

24

Organizarea festivalurilor şi competiţiilor

artistice pentru încurajarea elevilor să

participe la activităţi artistice

bugetul local, parteneriat public -

societatea civilă



25 Realizarea unor parcuri cu caracter

sportiv în zonele cu potenţial turistic

Bugetul local, Programul Erasmus pentru

Toţi

26

Studiu de identificare şi promovare a

resurselor disponibile la nivelul

teritoriului pentru valorificarea durabilă şi

inteligentă a acestora de către mediul

privat

POR, EEA Grants

27 Amenajare parcuri joacă pentru copii

(Geamie, Spital, Blocuri ANL, BLS) POR

EEA Grants

28

Evenimente instructiv-educative spontane

în aer liber, locuri amenajate provizoriu-

atragerea copiilor/tinerilor din zone

limitrofe

FSE (PO CU), Erasmus pentru Toţi,


societatea civilă

29

Elaborarea unor programe pentru

promovarea creşterii interesului pentru

practicarea activităţilor sportive/agrement

FSE (PO CU), Erasmus pentru Toţi,


societatea civilă

30 Construirea unui nou Complex sportiv Bugetul local, FEDR (POR AP 4 -

Sprijinirea dezvoltării urbane)

31 Modernizare stadion si anexe Bugetul local, CNI, FEDR, EEA

Grants, parteneriat public - privat

32 Dotarea echipelor de dansuri cu

echipamente specifice și decoruri

FEDR, bugetul local, CNI

33 Dotare Cămin cultural – sat Vadu Oii Buget local

EEA Grants

34 Dotare Casa de cultură Hîrşova POR

Culte

Nr

crt Proiect Surse de finanţare

1

Construire unei capele și a unei case

mortuare în cimitirul nou al oraşului POR

Mediu

EEA Grants

2

Împrejmuire, extindere şi sistematizare

Cimitir musulman

POR

Mediu

EEA Grants

3

Reabilitare Biserica ,,Sf. Împăraţi Constantin

şi Elena”

POR

Mediu

EEA Grants

4

Construcţie trapeză şi bucătărie la Biserica

,,Sfântul Andrei” – sat Vadu Oii

POR

Mediu

EEA Grants

5

Constructie Biserica în str. Vadului, Hîrșova

POR

Mediu

EEA Grants

6

Sprijin pentru construirea Manastirii

,,Prodromița”și asigurare utilități

POR

Mediu

EEA Grants



Direcţia confort urban

Nr.


1 Amenajare și dotări echipamente de

întretinere – D.C.U. POR, PNDR

Mediu

2 Achiziţionare utilaj pentru neutralizarea

gunoiului menajer Mediu

3

Achiziţionare autovehicule pentru

desfăşurarea activităţii în condiții optime

(autoturim, basculantă, autoutilitara, tractor +

remorcă, buldoexcavator)

Mediu

4

Achiziţionare utilaje specifice activităţii:

cilindru compactor (lățime tambur 1 - 3 m),

autoplatformă transport containere 3 t gunoi

menajer

Mediu

Sprijinirea mediului de afaceri

Nr.


1

Sprijinirea instalării tinerilor fermieri prin

suport tehnic şi juridic şi descrierea

oportunităţilor de finanţare

FEADR (PNDR)

2 Crearea unor programe pentru susţinerea

dezvoltării microîntreprinderilor

FEADR (PNDR), bugetul local,

scheme de ajutor de stat

3

Realizarea şi publicarea unei broşuri despre

posibilităţile şi condiţiile accesării unui credit

de către IMM -urile locale sau fonduri

structurale

POCU

Fonduri nationale

4

Crearea unei platforme de informare şi

consiliere privind posibilităţile de asociere şi

înfiinţare a grupurilor de producători

FEADR (PNDR),

5

Programe de investiţii pentru consolidarea

trecerii de la producţia primară la industria

agroalimentară, prin achiziţionarea de noi

tehnologii

FEDR (POR AP 2 - Îmbunătăţirea

competitivităţii IMMurilor, Programul

UE pentru Competitivitatea

Întreprinderilor şi IMM-urilor,

COSME

6

Acţiuni/Programe pentru creşterea implicării

comunităţii în reabilitarea mediului privat

construit

FSE, FEDR, bugetul local

7

Creşterea capacităţii administraţiei publice

locale şi ONGurilor locale de a furniza servicii

sociale

FEDR

8

Crearea unui site pentru prezentarea ONG-

urilor locale

FEDR (POC AP 2 - Tehnologia

Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru o

economie digitală competitivă),

bugetul local, fonduri proprii

9

Crearea unei reţele/baze de date pentru a

facilita accesul la serviciile de cultură şi

agrement

FSE (PO CA AP 2 - Administraţie

publică şi sistem judiciar eficace şi

transparente), bugetul local

10 Promovarea unor proiecte tip de ferme FEADR (PNDR



ecologice

11 Stimularea apicultorilor şi pomicultorilor de a

adopta măsuri de protejare a mediului FEADR (PNDR

12

Organizarea de campanii de informare şi

ateliere de lucru în domeniul agriculturii

ecologice pentru producători

FEADR (PNDR

13 Promovarea şi înfiinţarea asociaţiilor/

parteneriatelor din turism şi agricultură

FEADR (PNDR

14 Organizarea târgurilor periodice pentru

produsele agricole locale

FEADR (PNDR

15 Crearea unei scheme de ajutor de stat pentru

acordarea unor beneficii fiscale şi nefiscale

IMM-urilor din domeniul agriculturii

POR, scheme de ajutor de stat

16

Înfiinţarea de centre de colectare a laptelului şi

realizarea unor investiţii de transport,

prelucrare şi procesare a laptelui

FEADR (PNDR), fonduri private

17 Pavilion expoziţional

18

Încurajarea iniţiativelor noi în domeniile de

activitate nonagricolă şi dezvoltarea

microîntreprinderilor

FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă

pentru toţi), FEADR (PNDR)

19 Dezvoltarea unui centru de promovare,

formare şi consultanţă în afaceri

FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă

pentru toţi)

20 Proiectul ”Mini întreprinzători” FSE (PO CU), Programul Erasmus

pentru Toţi

21 Crearea unor internship-uri în parteneriat cu

mediul de afaceri

FSE (PO CU), parteneriate

22 Furnizarea de servicii personalizate tinerilor

pentru găsirea locului de muncă potrivit

FSE (PO CU AP 1 - Iniţiativa

”Locuri de muncă pentru tineri”)

23 Construcţia unui centru multifuncţional pentru

a găzdui târguri locale şi regionale

FEADR (PNDR), FEDR

24

Înfiinţarea unor incubatoare de afaceri pentru

întreprinderi micro, mici şi mijlocii, în zonele

periurbane şi rurale cu potenţial economic

FEDR (POR AP 1 - Promovarea

transferului tehnologic, AP 2 -

Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-

urilor)

25 Sprijinirea asocierii în vederea constituirii unei

cooperative locale de valorificare a produselor

ecologice

PNDR



Capitolul XI

Performanţa actorilor din oraşul Hîrşova în atragerea şi implementarea

proiectelor cofinanţate din fonduri europene în perioada de programare

2007-2013

11.1 Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Acelaşi tip de

investiţie (2002-Prezent)

Nr

crt

Denumire

Program

de

Finanțare

Titlu

proiect și

numărul

contractul

ui de

finanțare

Obiective proiect

Tip de

investiţie

Lista cheltuieli

eligibile

Costuri și

stadiul

Proiectului

Perioada

derularii

contractului

1.

1.

P.N.D.R.

2007-2013

Drumuri

exploatare suprafețe

agricole

în Oraşul Hîrşova,

Jud.

Constanta

Obiectivul principal

al proiectului a fost îmbunătăţirea şi

dezvoltarea

infrastructurii legate de

dezvoltarea și

adaptarea agriculturii în

Oraşul Hîrşova

Infrastru

ctura

rutieră

-Servicii Consultanţă,

proiectare,

diirigenţie de şantier;

-Executie

lucrări

Valoare investiţie-

3.977.444,0

0 lei Stadiul

proiectului –

finalizat

2012-2014

2.

P.O.R.

Reabilitar

ea şi

modernizarea retelei

de străzi a

oraşului Hîrşova –

SMIS

1488

Obiectivul general

al proiectului a fost dezvoltarea

durabilă şi

echilibrată a oraşului Hîrşova în

vederea creșterii

rolului de

catalizator al dezvoltării

economice și

sociale în zona de nord-est a judetului

Constanța,

respectiv sporirea

accesibilității centrului urban, a

mobilității

populației, bunurilor și

serviciilor ca

premise de bază a asigurării coeziunii

economice și

sociale a micro-

regiunii

Infrastructura

rutieră

-Servicii

Consultanţă,

proiectare, dirigenţie de

şantier;

-Executie lucrări

Valoare

investiţie-

20.744.650,81 lei;

Stadiul

proiectului – finalizat

2014-2015



Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Alte tipuri de investiţie

(2002-Prezent)

Nr

crt.

Denumire

Program

de

Finanțare

Titlu proiect

și numărul

contractului

de finanțare

Obiective

proiect

Tip de

investiţie

Lista

cheltuieli

eligibile

Costuri și

stadiul

Proiectului

Perioada

derulării

contractului

1.

P.O.R.

Achiziţionare

a de

echipamente de informare

şi comunicare

pentru

accesul larg al cetăţenilor

la informaţii

de interes public

(Tabele de

afisaj), in oraşul

Hîrşova, jud.

Constanţa –

SMIS 7659

Prin proiect s-

au achiziţionat

echipamnete de tipul panourilor

cu afişaj

electronic de comunicare

video în scopul

asigurării accesului larg

al cetăţenilor la

informaţiile de interes public.

Infrastructura

TIC

-Servicii consultanţă

,

proiectare;

-Achizitie echipament

e TIC

Valoare

investiţie –

2.069.882,25 lei

Stadiul

proiectului finalizat

2012-2013

2.

P.O.R.

Achiziţionarea și

instalarea de

sisteme de

supraveghere pentru

creşterea

sigurantei publice şi

prevenirea

criminalităţii

– SMIS 7660

Obiectivul

general al

proiectului a fost sprijinirea

dezvoltării

durabile a

polilor urbani de creștere și

îmbunătăţirea

infrastructurii de bază în

vederea

creşterii

calităţii vieţii prin

reabilitarea

infrastructurii urbane şi

îmbunătăţirea

serviciilor urbane

Infrastruc

tura

TIC

-Servicii

consultanţă

, proiectare;

-Achizitie

echipamente TIC

Valoare investiţie –

3.546.278,80

lei Stadiul

proiectului

finalizat

2012-2013


(2002-Prezent)

Nr

crt.

Denumire

Program de

Finanțare

Titlu

proiect și

numărul

contractul

ui de

finanțare

Obiective proiect

Tip

de

inves-

tiţie

Lista

cheltuieli

eligibile

Costuri și

stadiul

Proiectului

Peri-

oada

deru-

lării

con-

tract

ului



1.

Programul de

înlocuire sau de

completare a

sistemelor clasice

de încălzire cu sisteme care

utilizează energie

solară, energie

geotermală și

energie eoliană,

ori alte sisteme

care conduc la

îmbunătăţirea

calității aerului,

apei și solului

Eficientizar

ea

consumului

de energie termică in

oraşul

Hîrşova

Contract

nr.

836/N/12.1

0.2010

Prin proiect s-au

achiziţionat utilaje şi

echipamente specifice

pentru reducerea

dependentei de energie

electrică, protecţia mediului prin

reducerea emisiilor

poluante şi combaterea

schimbărilor climatice,

diversificarea surselor

de producere a

energiei şi

modernizarea

capacitatilor de

producere a energiei

din surse

neconventionale

Infrastructu

ra in

eficie

nta

energ

etica

-Servicii

proiectare;

-Construcţii

şi instalaţii;

-Achiziţie

utilaje şi echipamente

tehnologice

(Turbină

eoliană,

pompă

căldură, vas

expansiune,

panouri

solare, pompe

recirculare)

Valoare

investiţie – 1.022.760,00

lei

Stadiul

proiectului

finalizat

2010-

2012

2.

Programul

naţional de

îmbunătăţire a

calităţii mediului

prin realizarea de

spaţii verzi în

localităţi

Lucrare de

amenajare

spaţii verzi

în oraşul

Hîrşova,

jud,

Constanţa

Contract

nr.

28/N/21.03.

2012

Prin proiect s-a

îmbunătăţit calitatea

mediului prin

realizarea de noi spaţii

verzi în oras și s-a

urmărit și apropierea

mărimi acestora, pe

cap de locuitor, de

standardele europene

Infras

tructu

ra

peisa

gisti-

că

-Servicii consultanţă,

proiectare;

-Realizare de

spaţii verzi în

suprafaţă de

16.771,00

mp;

-Realizare

sistem

irigatii;

-Amenajare alei pietonale;

-Dotare

mobilier;

-Dotare jocuri

Valoare

investiţie –

1.102.042,34

lei

Stadiul

proiectului

finalizat

2012-

2014


(2002-Prezent)

Nr

crt.

Denumire

Program de

Finanțare

Titlu proiect

și numărul

contractului

de finanțare

Obiective

proiect

Tip de

investiţie

Lista

cheltuieli

eligibile

Costuri și

stadiul

Proiectului

Perioa

da

derulă

rii

contra

ctului

1.

Programul

PHARE RO

2006/018-

147.01.01-

Componenta

Mică Infrastructură

și Locuire

Construirea

de locuinţe

sociale

(inclusiv mica

infrastructură

pentru 8

familii de romi

din localitatea

Hîrşova jud.

Constanta Contract nr.

PHARE RO

2006/018-

147.01.01.01.0

1/01.101.-IML

101

Obiectivul

general al

proiectului a

fost realizarea

de 8 locuinţe

sociale și a

infrastructurii

aferente

acestora pentru

îmbunătăţirea calității vieții în

rândul

comunității

rome din

localitatea

Hîrşova

Infrastru

ctura

locuinţe

sociale

-Servicii

proiectare;

-Servicii de

consultanţă;

-Construcţii

și instalaţii 8

case;

-Cursuri de calificare

pentru romi

Valoare

investiţie –

983.750,00lei

Stadiul proiectului

finalizat

2008-

2010

Reconstrucție Obiectivul



2.

Programul de

îmbunatatire a

calității

mediului prin

împadurirea terenurilor

agricole

degradate

ecologică și

împădurirea

terenurilor

agricole

degradate ori

improprii

folosințelor agricole-

perimetru de

ameliorare în

suprafaţă de

185,58 Ha

Contract nr

270/N/30.11.2

009

general al

proiectului a

fost

îmbunătăţirea

calitatii

mediului prin

extinderea suprafeței

împadurite la

nivelul UAT-

Hîrşova și

ameliorarea

progresivă a

capacității de

producție a

terenurilor

agricole

degradate,

menținerea biodiversității și

dezvoltarea

continuă a

funcțiilor

ecologice și

sociale ale

pădurilor

Infrastructura

silvică

-Servicii de

proiectare;

-Impadurirea unei

suprafete de

185,58 ha

Valoare

investiţie –

4.787.836 lei Stadiul

proiectului in

derulare

2009-

2016

11.2 Proiecte in derulare

Nr.

crt.

Denumire

program

Titlu Proiect

Finanțator

Valoare

totală

Cofinanța

re

Obiective

Stadiu

1.

Controlul

integrat al

poluării cu

nutrienţi

Platforma de

colectare și

managementul

gunoiului de grajd


M.M.A.P.

B.I.R.D

1.665.105

lei

123.255

lei

(7%)

-1 Platforma

betonată

- 1 Tractor

- 1 Incărcator

Frontal

- 1 Cisterna

vidanjă

- 2 Remorci

- 1 Mașină

împrăștiat gunoi - 7 pubele

95%

2

Programul de

îmbunătățire a

calității

mediului prin

împădurirea

terenurilor

agricole

degradate

Reconstrucție

ecologică și

împădurirea

terenurilor

degradate ori

improprii

folosințelor

agricole aflate în

proprietatea

oraşului Hîrşova

“Perimetrul de ameliorare Hîrşova

– 185,58 ha

M.M.P.A

Administra

ția fondului

pentru

mediu

4.787.836

lei

957.568

lei

(20%)

-Împădurire

185, 58 ha

75%



3

O.G. 20/1994

Consolidare la risc

seismic a

imobilului 38T,

strada Revoluției,

nr. 38, oraș Hîrşova

M.D.R.A.P

1.850.000

lei

-

-Consolidare

bloc 38T

Experti-

za

tehnica

4

Interreg VA

RO-BG Axa 2 – O regiune

verde AP2.1

Îmbunătăţirea

şi utilizarea

durabilă a

patrimoniului

cultural şi

natural

O uniune

transfrontalieră sub

umbrela istoriei

(Hîrşova-Crusari)

UE prin

M.D.R.A.P.

3.212.914,44 E

I-I va =

2.887.435,3

4 E

M.I.N.A. =

45.977,01

E

2%

Restaurarea,

conservarea şi punerea în

valoare a

Ansamblului

Cotovu-Centru

multicultural în

oraşul Hîrşova

(reabilitare 1,4

km strazi)

Inceput

in ian

2017

5 Interreg VA

Ro-Bg Axa 5 –

O regiune

eficientă AP5.1 – Dezvoltarea

capacităţii

administrative

de cooperare

Sănătate prin sport

şi cooperare – uniţi în bătălia împotriva

bolilor (Hîrşova-

Shabla)

UE prin M.D.R.A.P.

1.491.615,6

9 E

Hva=

797.474,18

E

Asoc.

OINA =

21.604,84

E

2%

Reabilitarea

Stadionului orăşenesc

Inceput

in ian 2017

11.3 Proiecte depuse

Nr.

crt

Denumire

program

Titlu Proiect

Finanțator

Valoare

totală

Cofinan

țare

Obiective

Stadiu

1 Interreg VA

RO-BG Axa 2 –

O regiune verde

AP2.1

Îmbunătăţirea și utilizarea

durabilă a

patrimoniului

cultural și

natural

Circuite

transfrontaliere de

cooperare pentru

susţinerea patrimoniului

cultural (Hîrşova-

General Toshevo)

UE prin

M.D.R.A.P.

4.835.514,77

E

RO = 3.463838,825

E

2%

Centru

transfrontalier

romano-

bulgar (valorificare

ape termale)

Depus in

data de 30.10.2015

2

Interreg Europe

Axa prioritara 4

–

Mediu si

utilizarea

eficienta a

resurselor

Râurile noastre

Conservarea,

protejarea,

promovarea şi

dezvoltarea

patrimoniului

natural şi cultural

UE prin

M.D.R.A.P

1.883.140 E

Hva=

183.569 E

2%

Schimb de

experienţă

Bune practici

Depus

13.05.

2016



11.4 Proiecte ce urmează să fie depuse în viitorul apropiat

Nr

crt.

Denumire

Program

Titlu proiect

Finanțator

Valoare

totală

Cofinanțare

Obiective

Stadiu

1.

Programul

Naţional de

Dezvoltare

Rurală

Sm 4.3-

Componenta Infrastuctura de

acces Agricolă

Modernizare

drumuri de

acces agricole

în oraşul

Hîrşova, jud. Constanţa

UE prin

M.A.D.R.

4.465.438

lei

-

Realizarea

infrastructurii

agricole pe o

lungime de

7.593,65 ml

S.F.

2.

P.O.R.

A5,AP 5.2-

Realizarea de

acţiuni destinate

îmbunătăţirii

mediului urban

Hîrşova în

verde

UE prin

M.D.R.A.P

2%

Amenajarea de

noi spaţii verzi

în 4 locații pe o

suprafaţă mai

mare de 10.000

mp

În lucru

3.

P.O.R.

AP3-Sprijinirea

Tranziției către o Economie cu

emisii scăzute

de carbon/3.1B-

clădiri publice

și iluminat

public

Realizarea

eficienței

energetice prin reabilitarea și

modernizarea

Spitalului

orăşenesc

Hîrşova

UE prin M.D.R.A.P

2%

Reabilitare

termică a Spitalului

orăşenesc

Hîrşova

În lucru

4

.

P.O.R.

AP8-

Dezvoltarea

Infrastructurii

de sănătate și

sociale /OS 8.2 Infrastructura

de sănătate

UE prin

M.D.R.A.P

2%

În lucru

5

.

P.N.D.R.

OG 28/2013

Reabilitare

străzi în oraşul

Hîrşova

UE prin

M.D.R.A.P

AVIZE

DALI

Realizarea de

covor asfaltic

În lucru



Concluzii

România şi-a propus ca în perioada de programare 2014 - 2020 să se încadreze în

priorităţile definite de Strategia Europa 2020, având stabilite un număr de 11 obiective tematice,

definite şi agreate cu Comisia Europeană, prin Acordul de Parteneriat 2014 - 2020.

Strategia de dezvoltare a regiunii Sud – Est precum şi Strategia oraşului Hîrşova se

încadrează în aceste obiective. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a oraşului Hîrşova s-a realizat

pornind de la analiza-diagnostic a situaţiei actuale a mediului economic şi social, precum şi de la

analiza nevoilor de dezvoltare.

În cadrul prezentei strategii a fost propusă o viziune de dezvoltare a oraşului Hîrşova

pentru perioada 2017 -2025, ce este corelată cu viziunea de dezvoltare pentru Regiunea Sud – Est

şi Planul integrat de dezvoltare a judeţului Constanţa.

Viziunea de dezvoltare a oraşului Hîrşova se axează pe 6 piloni de dezvoltare, ce acoperă

un număr de 15 arii tematice majore, mergând pe o linie de continuitate strategică cu demersurile

iniţiate în cadrul precedentei strategii de dezvoltare a oraşului.

Oraşul Hîrşova, prin depunerea de proiecte si accesarea de fonduri nerambursabile, va

oferi locuitorilor săi condiţii de trai ridicate prin creşterea accesului la servicii publice moderne,

dezvoltarea economică a oraşului şi dezvoltarea sectorului turistic într-un cadru natural lipsit de

poluare şi durabil.Deasemenea îşi propune să ofere locuitorilor săi oportunităţi reale de dezvoltare

profesională şi posibilităţi variate de petrecere a timpului liber, devenind un loc atractiv pentru a

trăi şi a munci.

Aspectele de ordin economic şi profesional vor fi armonizate cu posibilităţile de

dezvoltare socială şi culturală. Oraşul Hîrşova va oferi servicii publice moderne, de calitate şi va

asigura accesul nemijlocit al locuitorilor săi la acestea.

Hîrşova va deveni un oraş atractiv pentru investitori, oferind facilităţi şi un climat adecvat

dezvoltării mediului de afaceri. Consiliul Local al oraşului împreună cu primarul doreşte să ofere

oportunităţi reale de dezvoltare a spiritului antreprenorial local şi să creeze premisele creşterii

condiţiilor de trai ale locuitorilor.

Se preconizează că, Hîrşova va deveni ujn oras staţiune activ şi plin de viaţă indiferent de

sezon. Va fi destinaţia atât a turiştilor care doresc să beneficieze de serviciile curative ale apelor

termale, dar şi a celor care caută un loc de linişte spirituală, odihnă sau de relaxare activă în

natură, departe de grijile cotidiene.

Oraşul Hîrşova va fi un oraş curat, care va respecta mediul natural ca pe o resursă

importantă a dezvoltării sale, va fi un reper al dezvoltării urbane în deplin respect pentru natura,

reducând drastic implicaţiile negative ale activităţilor umane asupra mediului şi contribuind în

permanenţă la îmbunătăţirea acestuia.



Bibliografie

1. Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020,

octombrie 2013, http://www.fonduri-ue.ro/ res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-

2020/acord-parteneriat/Acord_ de_parteneriat_01.10.2013.pdf.

2. Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanța.

3. Agenția Natională pentru Ocuparea forței de Muncă, www.anofm.ro 9. Agenția Națională

pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

(ANPCDEFP), http://www.anpcdefp.ro/.

4. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, www.apdrp.ro.

5. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a

Deşeurilor, http://www.anpm.ro/upload/3850_SNGD.pdf 38.

6. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, www.fonduriue.ro.

7. Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea, amenajarea şi

dezvoltarea durabilă a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.

8. Centrul de Informare a Comisiei Europene la Bucureşti, www.europeana.ro.

9. Ciangă, N. (2014), România. Geografia Turismului, Ed. Pressa Universitară Clujeană.

10. Cocean, P. (2015), Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

11. Codul european de conduită în materie de parteneriat (CECP).

12. Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, Cadrul naţional

strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural în

perioada 2014 - 2020 – 2030, http://www.presidency.ro/static/Cadrul% 20National% 20

Strategic %20Rural .pdf 67.

13. Comitetul Consultativ privind Coeziunea Teritorială, Priorităţi de dezvoltare teritorială

naţionale în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, noiembrie 2015,

http://www.mdrt.ro/userfiles/espon/dimensiune_ teritoriala/reuniune2/materiale02.pdf.

14. Concepul strategic de dezvoltare teritorială – România, 2030.

15. Departamentul pentru Afaceri Europene, România şi Strategia Europa 2020 – Reforme

naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului

2020, Bucureşti, martie 2011, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-

62/ Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/10_Romania_si_strategia_ue_202 0.pdf.

16. Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca.

17. Directia de sanatate Publica Constanța.

18. EUR-Lex – Accesul la dreptul Uniunii Europene, http://eurlex.europa.eu/ro/index.htm.

19. Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti. 85. Guvernul

României, www.guv.ro 86. http://adevarul.ro

20. Inventarul strategiilor. Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat.

21. „Problemele sistemice ale eşecului managementului Fondurilor Structurale în România”,

Institutul pentru Politici Publice Bucureşti.

22. Inspectorat Școlar Județean Constanța.

23. INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanța, Fișa localităţii Hîrşova.

24. Oficiul Registrului Comerţului Constanța.

25. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est.

26. Planul naţional de acţiune privind energiile din surse regenerabile, Bucureşti, 2015


27. Programul Naţional de Reformă (PNR).

28. Rapoarte anuale privind starea factorilor de mediu în judeţul Constanța.

29. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

30. Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020.

http://www.anpcdefp.ro/

http://www.apdrp.ro/

http://www.fonduriue.ro/

http://www.europeana.ro/

http://www.presidency.ro/static/Cadrul%25

http://www.mdrt.ro/userfiles/espon/dimensiune_%20teritoriala/reuniune2/materiale02.pdf

http://adevarul.ro/




31. Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020.

32. Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020.

33. Strategia Naţională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor

Vârstnice pentru perioada 2015-2020.

34. Strategia Guvernamentală pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

(IMM).

35. Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2014-2020.

36. Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

37. Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020.

38. Strategia pentru creştere economică a Europei – Europa 2020.

39. Strategia de dezvoltare durabilă a UE şi a României în perioada 2013-2020-2030.

40. Strategia de dezvoltare culturală (Patrimoniul Cultural Naţional); Revista Panorama –

Politica regională a UE.

41. Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind

funcţionarea Uniunii Europene.

42. http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

43. http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf

44. http://www.mdrap.ro/

45. http://mmediu.ro/new/

46. http://ec.europa.eu/index_ro.htm 1

47. http://www.isc-web.ro/

48. http://mdrap.ro/ 91.

49. http://mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/se

cVI/metodologie.pdf; 92. http://referinte.transindex.ro 93.

50. http://ro.wikipedia.org

51. http://arhivadegeografie.wordpress.com

52. http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2013:017:0013:0017:R

O:PDF 64. Comisia Europeană, Direcţia Generală Politică Regională - Politica de

coeziune a UE 2014 –2020 – Politica regională-INFOREGIO,

http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm

53. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama /pdf/mag39/mag39_ro.pdf

54. http://www.biserici.org

55. http://www.czearad.ro

56. http://www.economia-online.ro

57. http://www.enciclopedia-dacica.ro

58. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-

2020/oportunitati_finantare/OPF.2014-2020.pdf

59. http://ec.europa.eu/regional_policy/information/panorama/index_ro.cfm

60. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag30/mag30_ro.pdf



63. www.scandriaproject.eu

64. http://www.sonoraproject.eu/

65. http://apmtl.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_românia-15.

66. 2020 - Rolul politicii regionale în viitorul Europei, Panorama InfoRegio.

http://www.isc-web.ro/

http://mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/p

http://ro.wikipedia.org/

http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm

http://www.enciclopedia-dacica.ro/

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-%202020/oportunitati_finantare/OPF.2014-2020.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-%202020/oportunitati_finantare/OPF.2014-2020.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/information/panorama/index_ro.cfm

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag30/mag30_ro.pdf



http://www.scandriaproject.eu/

http://www.sonoraproject.eu/

strategia de dezvoltare localĂ a oraŞului ......procesul de elaborare a strategiei a fost complex...

Documents