strategia de dezvoltare economico – socialĂ.doc

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALĂ

A COMUNEI RĂCHIŢI, JUDEŢUL BOTOŞANI

2007- 2013

Autori:

Prof.univ.dr. Ion DONA Prof.univ.dr. Letiţia ZAHIU Dr.ec. Elena TOMA

Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii

şi Dezvoltare Rurală – Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Dr. Violeta FLORIAN Dr. Marioara RUSU Mihai CHIŢEA Drd. Lorena CHIŢEA Elisabeta ROŞU

Institutul de Economie Agrară – Academia Română

CuprinsCapitolul I

Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Răchiţi, judeţul Botoşani, 2007- 2013

Comuna Răchiţi - potenţialul natural, economic şi uman

4

1.1 Caracteristicile generale 41.1.1. Scurt istoric 41.1.2. Aşezarea geografică 51.1.3. Relieful 61.1.4. Clima 81.1.5. Reţeaua hidrografică 91.1.6. Vegetaţia şi fauna 101.1.7. Solurile 11

1.2. Resurse naturale şi umane 121.2.1. Resurse funciare şi forestiere 121.2.2. Resurse turistice 141.2.3. Resurse umane 141.2.4. Resurse istorice, culturale 16

1.3. Activităţi economice 161.3.1. Agricultura 161.3.2 Silvicultură 211.3.3. Industriile locale şi meşteşugurile 211.3.4. Turism rural 231.3.5. Servicii 23

1.4. Infrastructură rurală 231.4.1. Infrastructura rutieră 231.4.2. Infrastructura tehnico-edilitară 241.4.3. Infrastructura de comunicaţie 261.4.4. Infrastructura socială 27

1.5. Mediu 271.5.1. Apa 281.5.2. Aer 291.5.3. Sol 291.5.4. Pădure 301.5.5. Zone cu riscuri naturale 30

1.6. Veniturile şi cheltuielile comunei Răchiţi 311.6.1 Structura veniturilor administraţiei publice locale Răchiţi 311.6.2. Structura cheltuielilor administraţiei publice locale Răchiţi 321.6.3. Obiective investiţionale, proiecte derulate 33

Capitolul IIOrganizarea administrativă, instituţională 36

2.1. Organizarea administrativă 362.2. Organizare instituţională, parteneriate 36

2


Capitolul IIIAnaliza SWOT a comunei Răchiţi 37

Capitolul IVStrategia dezvoltării economico - sociale pe termen mediu şi lung – comuna Răchiţi 53

4.1. Obiective generale 534.2. Obiective specifice 534.3. Corelarea direcţiilor strategice, obiectivelor generale şi programelor/ măsuri (finanţare)

60

Bibliografie 78

Capitolul I

Comuna Răchiţi - potenţialul natural, economic

şi uman

3


1.1. Caracteristicile generale

1.1.1. Scurt istoric

Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestei comune au

scos la iveală urme de viaţă datând din epoca paleolitică.

Comuna Răchiţi a luat fiinţă în anul 1864 odată cu primele comune

din ţara noastră şi odată cu înfiinţarea judeţelor, cea din întâi împărţire

administrativ-modernă în locul vechii împărţiri administrative feudale.

Comuna Răchiţi purta denumirea de comuna Popăuţi, cu reşedinţa la

mănăstirea Popăuţi situată la nord-est Această denumire provine de la

mânăstirea Popăuţi pentru că în curtea mănăstirii era şi sediul primăriei.

Vechea comună era compusă din satele Luizoaia, Cişmea, Răchiţi, Teasc şi

Roşiori. În anul 1879 prin trecerea satului Luizioaia în patrimoniul teritorial

al oraşului Botoşani are loc şi mutarea reşedinţei comunei în satul Răchiţi;

se păstrează denumirea de Popăuţi satele componente fiind : Răchiţi,

Cişmea, Teasc şi Roşiori. În anul 1906 se alipeşte şi satul Costeşti, cel mai

vechi sat al comunei. Această localitate face parte din ocolul târgului, care

constituia apanaj al doamnelor Moldovei. În timpul domniei lui Petre

Şchiopu, soţia acestuia, Maria Doamna, a donat părţi din Ocolul târgului

unor mănăstiri. Este menţionat că la l iulie 1931 Moise Movilă a donat

moşia Costeşti de lângă Nicşeni, Mănăstirii Doamnei. Fiind aşezat pe

coasta unui deal a primit denumirea de Costeşti.

În timpul domniei lui Ştefan cel Mare a luat fiinţă satul Cişmea în

jurul unei bisericuţe care aparţinea Mănăstirii Popăuţi între anii 1450 –

1470. În acest sat există o cişmea făcută din bârne acoperită cu draniţă,

având ulucele sculptate în lemn, zidită în partea de nord–est a satului,

despre care se spune că ar fi foarte vechi.

4


Satul Roşiori aşezat în sud-estul oraşului Botoşani pe coasta dealului

Teişoara peste apa Sitnei datează ca un sat nou din anul 1879. Denumirea

satului porneşte de la primii locuitori-militari ai regimentului 8 Roşiori.

Satul Răchiţi se situează în partea de nord-est a oraşului Botoşani,

aşezat pe coasta unui deal accidentat. Satul Răchiţi are originea de la

primele aşezări omeneşti ale clăcaşilor ce lucrau pe moşii. Denumirea de

Răchiţi este justificată prin situarea pe malul unui iaz care avea pe maluri

răchite bătrâne.

1.1.2.Aşezarea geografică

Comuna Răchiţi, comună suburbană, este situată în partea de nord-

vest a municipiului Botoşani. Ceilalţi vecinii sunt: comuna Nicşeni (la nord),

comuna Unţeni (la nord şi est), comuna Stăuceni (la sud-est) şi comuna

Roma (la vest). Localitatea are o suprafaţă de 7156 ha. Satele

componente, situate în partea sudică a depresiunii Dorohoi-Botoşani de-a

lungul râului Sitna, sunt: Răchiţi, Costeşti, Cişmea şi Roşiori. Este

traversată pe direcţie de la sud-vest la est de drumul naţional DN 29

Botoşani-Săveni şi de două drumuri judeţene. Comuna nu are acces direct

la mijloace de transport pe calea ferată, aceasta realizându-se prin staţia

din municipiu Botoşani situată la aproximativ 3,5 km. distanţă de centrul

comunei.

Teritoriul comunei Răchiţi se află situat între 47°43 Nord -

47°51Nord latitudine nordică şi 26 °46 Est-26°07 Est longitudine estică.

5


Comuna Răchiţi – harta generală

1.1.3. Relieful

Comuna Răchiţi este aşezată într-o zonă cu aspect tipic de podiş

care poartă amprenta structurii monoclinale şi a litologiei variate.

Structura orografică este dată de un ansamblu de culmi şi platouri

structurale înalte, depresiuni, culoare şi terase fluviale. Caracteristica

principală a reliefului este dată de larga dezvoltare şi repetare a formelor

structurale generate de poziţia monoclinală a stratelor şi de alternanţa

orizonturilor cu grad diferit de rezistenţă la eroziune. Versanţii (mai ales

cuestele) cu pante de peste 5° sunt afectaţi de alunecări, eroziune

6


torenţială şi spălări areolare intense. Altitudinea medie este de 350 m.

Densitatea fragmentării reliefului este cuprinsă între 700 şi 900 m/km2;

energia medie este 125 m, iar geodeclivitatea este, în general redusă,

predominant sub 10°. Aproape toţi versanţii cu înclinare mai mare de 5-

10° (cu excepţia spaţiilor împădurite) sunt atacaţi de organisme torenţiale.

Deplasările de teren constituie una dintre caracteristicile peisajului şi ale

modelării actuale a reliefului. Ele afectează areale largi, impresionând atât

prin amploare şi dinamică, cât şi prin consecinţele negative asupra

economiei agrare, clădirilor, căilor de comunicaţie.

Satul reşedinţă de comună, Răchiţi este aşezat pe malul stâng al

pârâului Sitna, pe un versant cu energie de relief mare, afectat de

alunecări active şi potenţiale. În partea de nord se învecinează cu culmile

dealului Ţarna şi Pârlog, cu înălţimi de aproximativ 173 de metri; în partea

de nord-vest se învecinează cu dealul Rediu (190,6 metri) şi valea

Grădinilor, afluenţa văii Sitnei. Pârâul Sitna, în dreptul dealului Pârlog,

formează o luncă largă, unde sunt prezente depozite actuale, insuficient

consolidate, formate din depuneri mâloase recente, cu procent de materii

organice >5%. În partea de est a satului de reşedinţă este prezentă o vale

de eroziune torenţială, afluenţă a văii Sitnei.

Satul component Roşiori este aşezat pe versantul de sud-vest al

dealului Vişinului. În partea de nord-vest, între dealului Vişinului (167,4

metri) şi dealul Canton (161,2 metri) se formează o vale torenţială,

Fundoaia. În partea de sud-vest valea Puturosul străbate intravilanul.

Această vale este prelungirea văii Fundoaia, care se formează din

apropierea fermei zootehnice Popăuţi, între dealul Vişinului şi dealul

Cimitirului (162,6 metri). Toate văile din zonă sunt afluente văii pârâului

Sitna. Aspectul intravilanului satului Roşiori este de platou înclinat spre

valea Sitnei; în partea de est, pantele devin mai abrupte, cu energie de

relief, ridicată.

Satul component Cişmea este situat pe versantul de sud-vest a văii

pârâului Sitna, limitrof cu platoul culmii dealului Cişmea. Versantul de

7


nord-est al dealului Cişmea este afectat de alunecări active şi potenţiale.

Zona de platou înclinat pe care este aşezat satul se învecinează la sud-est

cu un versant care prezintă zone afectate de alunecări active. Intravilanul

localităţii prezintă un nivel hidrostatic ridicat (aproximativ 1,00 metri de la

CTN ); se pot observa 2 trepte de alunecare vechi, aflate în prezent în

stadiul curgerilor plastice. Partea de nord-est a satului este străbătută de

pârâul Sitna, sursă a inundaţiilor în momentul viiturilor.

Satul component Costeşti este situat pe partea stângă a văii

pârâului Morişca. Satul ocupă parţial versantul sud-vest al dealului Ţarna.

Pe valea pârâului Morişca au fost efectuate lucrări de acumulare a apelor

pârâului şi a apelor pluviale, formându-se o serie de iazuri şi o pepinieră

piscicolă, părţi componente ale acumulării Costeşti. Partea de nord-est a

localităţii se mărgineşte cu dealul Ţărnii (165 metri) şi dealul Podul

Necşanului (166,8 metri). În partea de vest a satului este valea Botoşanca

afluentă a văii Morişca şi valea lui Tudorică, formată între dealul Botoşanca

(192,0 metri) şi dealul Rediu (190,6 metri ). Spre nord-est este dealul

Comunei şi prelungirea sa cu dealul Dracului, pe care este amplasată

ferma zootehnică Popăuţi.

1.1.4.Clima

Temperatura medie anuală este de +8,6°C, sub media anuală a

României de+9,4°C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie)

este de -3,6°C, iar temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de

+24,2°C.

Au existat şi ani (1940, 1942, 1963), când din cauza invaziilor frecvente de

aer rece, de origine arctică, mediile termice ale lunii ianuarie au coborât

sub - 10°C. Amplitudinea termică este mare (22-23°C) şi corespunde unui

climat continental de tranziţie. Datorită interacţiunii dintre procesele

advective şi cele de circulaţie locală, generată de bilanţul caloric al

suprafeţei active, temperatura aerului poate urca în timpul verii la peste

+35°C în timp ce iarna coboară în toate subunităţile podişului sub -25°C.

8


Vara pot să apară perioade când temperatura scade sub 10°C, iar iarna

apar perioade călduroase, în timpul cărora temperatura urcă peste 10°C.

Fenomenul de îngheţ variază foarte mult ca moment de apariţie şi ca

număr anual de zile cu îngheţ (130-140 zile/an). Îngheţul este o

caracteristică termică specifică perioadei noiembrie martie.

Excesivitatea climei este exprimată şi de numărul ridicat al zilelor de

vară şi tropicale, care însumează pe an circa 50-100 zile.

Ca urmare a poziţiei sale în regiunea extracarpatică, departe de

influenţa maselor de aer atlantice, larg deschisă acţiunii maselor de aer de

origine continentală din est, nord-est şi nord, cantităţile de precipitaţii sunt

moderate; cantitatea medie multianuală este de 600-650 mm, ele fiind

repartizate inegal în cele patru anotimpuri. Astfel cele mai multe

precipitaţii cad în anotimpul cald, iar cele mai puţine cad în anotimpul

rece. În perioada rece a anului, cad precipitaţii sub formă de ninsoare,

numărul mediu al zilelor cu ninsoare fiind aproximativ 40, iar numărul

zilelor cu strat de zăpadă fiind aproximativ 65. Grosimea stratului de

zăpadă căzut este de aproximativ 100 cm. În perioadele cu viscol, nu

foarte frecvente, zăpada este troienită în zonele adăpostite în straturi cu

grosimi mai mari producând perturbaţii în circulaţia rutieră.

Vânturile dominante sunt cele din nord-vest şi cele din sud-est cu

viteze peste medie (2,5 - 3 m/s) primăvara şi iarna. În timpul iernii se face

simţită prezenţa crivăţului din direcţia nord-est care produce scăderea

bruscă a temperaturii. Vântul de sud-est şi de est bate frecvent primăvara

favorizând seceta, iar vântul de nord bate la sfârşitul toamnei, iarna şi

începutul primăverii cu o viteză de 2,9 m/s, aducând ploi abundente.

1.1.5.Reţeaua hidrografică

Ca apă de suprafaţă pârâul Sitna străbate partea de sud-vest a

comunei. El colectează toate apele care străbat comuna: pârâul Morişca cu

afluenţii Grădinilor, Tudorica, Teişorica, Botoşanca (Costeşti), pârâul Iazul

Lipovanului şi pârâul Puturosu. Caracterele hidrologice ale râurilor, într-un

9


regim est-continental cu umiditate deficitară şi moderată, reflectă

trăsăturile climei, natura substratului şi condiţiile fizico-geografice.

Reţeaua hidrografică este completată de iazuri: iazul Melic cu o suprafaţă

de 40 ha., iazul Ghidu cu o suprafaţă de 23 ha., iazul Costeşti cu o

suprafaţă de 40 ha., iazul Popăuţi cu o suprafaţă de 10 ha., iazul Puturosu

cu o suprafaţă de 6 ha.

Apele freatice sunt acumulate în depozite cuaternare, iar volumul lor

suportă variaţii importante sub influenţa elementelor climatice.

Lacurile de tasare pe loess s-au format pe interfluvii aflate, în

general, la înălţimi mai mari de 150 m, aceste lacuri au o formă circulară

sau uşor alungită.

În cea mai mare parte sunt ape bicarbonatate. Duritatea apelor

variază, în general, între 8° dhG şi 25° dhG. Caracterele morfolitologice au

fost favorabile formării lacurilor (naturale şi artificiale), determinând

apariţia mai multor tipuri genetice (de tasare, de albie majoră).

Apele subterane sunt o consecinţă a constituţiei geologice, cu

alternanţe de straturi permeabile şi impermeabile, şi a condiţiilor de

alimentare, ceea ce face ca în afara apelor freatice să se găsească la

diferite adâncimi şi ape subterane captive. Pe arealul comunei Răchiţi sunt

prezente două categorii de ape subterane: captive (de adâncime) şi libere.

Apele subterane captive includ straturi acvifere aflate sub presiune,

acumulate în depozite sedimentare nesecţionate de eroziunile văilor

apelor.

1.1.6. Vegetaţia şi fauna

Floristic şi geobotanic comuna Răchiţi aparţine regiunii euro-

siberiene. Din punct de vedere al vegetaţiei, teritoriul comunei se

încadrează în zona silvostepă şi parţial zona de luncă - culoarul Sitnei.

Vegetaţia naturală este caracteristică zonei de silvostepă, ocupată

în special de terenuri agricole iar pajiştile ocupă locul fostelor păduri.

Această zonă de silvostepă corespunde câmpiei colinare şi este alcătuită

din pajişti şi pâlcuri de pădure (şleauri de silvostepă). Pajiştile au o

10


răspândire discontinuă în special pe versanţi, fiind în mare parte sărăcite

în specii şi degradate de eroziuni, alunecări de teren, păşunat şi de

extinderea culturilor agricole. Pajiştile naturale pe lângă suprafaţa redusă

pe care o ocupă sunt în mare parte situate pe terenuri în pantă. Ele sunt

supuse eroziunii şi alunecărilor de teren şi sunt degradate prin păşunat şi

exploatarea excesivă sau neîntreţinere. Pajiştile sunt formate din colilie,

păiuş, negară, firuţă, bărboasă, pir, peliniţă etc.

Pădurile din silvostepă ocupă areale discontinui, fiind constituite în

special din specii de goruni, stejar sau de goruni în asociaţie cu fag, cărora

li se mai adaugă făgete de deal etc.

Defrişările şi desţelenirile au declanşat reacţii negative asupra

calităţii mediului, reducerea debitelor apelor freatice şi de suprafaţă,

degradarea solului şi a reliefului de versanţi. Aceste fenomene au şi alte

cauze dar prezenţa pădurilor şi a pajiştilor împiedică producerea lor,

menţinând o stare de echilibru.

Fauna terestră este cea specifică zonelor de vegetaţie (forestieră,

silvostepă, stepă), cu menţiunea că ea şi-a restrâns mult arealul şi

numărul, din cauza accentuatei reduceri şi degradării formaţiunilor

vegetale cu care formează biocenoze şi că amestecurile interzonale de

faună sunt mult mai frecvente, datorită mobilităţii şi spectrului ecologic

mai larg al componentelor sale. Fauna a devenit din ce în ce mai săracă,

ea având cel mai mult de suferit de pe urma activităţilor antropice.

Mamiferele mici sunt astăzi cele mai reprezentative (popândăul, hârciogul,

iepurele etc) dar se întâlnesc şi căprioare, iepuri şi vulpi. Dintre păsări mai

des întâlnite sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, presura, sticletele,

cinteza, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul,

rândunica şi cioara.

1.1.7. Solurile

Solul de pe teritoriul comunei este format din soluri brune podzolite şi

argile calcaroase, cu excepţia văilor unde sunt fâşii de cernoziomuri

levigate. În principal structura este argiloasă de lut galben şi nisipos, în

11


puţinele locuri argila este de culoare brună de unde şi denumirea acestora

de humării. Solurile cenuşii au o fertilitate mijlocie spre bună. Există şi alte

tipuri de soluri: solurile brune au un conţinut scăzut de humus şi de

substanţe nutritive, drenajul îngreunat de prezenţa fenomenelor de

pseudogleizare şi anaerobioză; luvisolurile au un conţinut sărac de humus,

intensă debazificare şi levigare; solurile intrazonale şi slab dezvoltate au

apariţii insulare sau în benzi şi sunt reprezentate prin regosoluri şi

erodisoluri, dispersate în areale reduse.

În zonele mai înalte se găsesc solurile cenuşii închis, brune cenuşii, iar în

zona de vest a comunei, zona de podiş se întâlnesc soluri brune

podzolite.

Pe văi se întâlnesc fâşii de cernoziomuri levigate.

În concluzie, solurile diferă de la sat la sat, de la o tarla la alta.

1.2. Resurse naturale şi umane

1.2.1. Resurse funciare şi forestiere

Din punct de vedere al suprafeţei totale (7156 ha) comuna Răchiţi

poate fi încadrată în clasa comunelor medii din judeţ. Structura actuală a

utilizării terenurilor este strâns legată de poziţionarea componentelor

naturale care influenţează într-o măsură hotărâtoare atât structura

utilizării terenurilor cât şi modelul de dezvoltare socială şi economică.

Varietatea categoriilor de folosinţă a fondului funciar (Grafic 1) reprezintă

o oportunitate reală pentru desfăşurarea unor activităţi agricole

diversificate.

Răchiţi are o structură a fondului funciar în care terenurile agricole

(91,0%) sunt predominante. Pădurile ocupă suprafeţe foarte mici (34 ha)

la fel apele şi bălţile. Există o pondere relativ mare – 6% a categoriei „alte

terenuri”. Explicaţia rezidă din faptul că Răchiţi este comună suburbană şi

12


un număr important de locuitori ai oraşului Botoşani şi-au stabilit reşedinţa

aici: suprafaţa ocupată de construcţii reprezintă 168 ha.

Grafic 1. Structura fondului funciar al comunei Răchiţi

Sursa: http://www.botosani.eu.org/localitati/răchiţi.htm

Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi

semnificative de dezvoltare a economiei agricole, prin practicarea unei

agriculturi diversificate, cu largi posibilităţi de îmbinare a ramurilor şi de

dezvoltare a unei agriculturi complexe (Grafic 2). Cea mai mare parte din

fondul funciar agricol este reprezentată de terenurile arabile (74,0 %)

care sunt urmate de păşuni şi fâneţe (25,0%). Livezile ocupă suprafeţe

relativ mici iar ca specii predomină prunul şi vişinul, cireşul şi părul,

gutuiul şi nucul.

Tranziţia a determinat, prin aplicarea legilor fondului funciar,

schimbarea sistemului de proprietate funciară. În Răchiţi, ponderea

sectorului privat a crescut an de an, ajungând să fie în prezent dominant.

Această schimbare intervenită în sistemul de proprietate are un efect

direct asupra deciziilor de alocare a resurselor funciare, a conservării şi

protejării solului, a funcţionării pieţei funciare şi, nu în ultimul rând, asupra

performanţelor economiei rurale.

13

Agricol91%

Păduri0%

Alte terenuri6%Ape şi bălţi

3%

http://www.botosani.eu.org/localitati/r%C4%83chi%C5%A3i.htm


Grafic 2. Structura fondului funciar agricol al comunei Răchiţi

Sursa: http://www.botosani.eu.org/localitati/răchiţi.htm

1.2.2. Resurse turistice

Potenţialul turistic al comunei Răchiţi este redus. Principalul obiectiv

turistic este Mănăstirea Popăuţi care a fost zidită de Ştefan cel Mare.

Există, de asemenea, în satul Costeşti dealuri împădurite de o

lizieră de salcâmi cu un pitoresc deosebit.

1.2.3. Resurse umane

Populaţia comunei Răchiţi este de 4740 locuitorii şi are o distribuţie

neomogenă pe satele componente.

Tabel 1. Populaţia comunei Răchiţi

14

Vii0% Livezi

1%Fâneţe

5%

Păşuni20%

Arabil74%

http://www.botosani.eu.org/localitati/r%C4%83chi%C5%A3i.htm


- distribuţie demografică pe sate componente

Sate componente Răchiţi Cişmea

Costeşti

Roşiori

Populaţie - nr. locuitori 1083 478 1678 1501

% din total populaţie comună

22,7 10,1 35,4 31,8

Sursa: Fişa comunei Răchiţi, 2007

Tendinţa demografică este de creştere moderată a populaţiei: în perioada

1992- 2007, numărul de locuitori s-a mărit cu 39 locuitori/an.

Analiza demografică pe satele componente relevă următoarele:

A) Satul reşedinţă de comună Răchiţi: ponderea populaţiei satului

reşedinţă în total populaţia totală a comunei a înregistrat un trend

crescător: în 1966 reprezenta 19,02%, în 1977 reprezenta 20,36%,

în 1992 reprezenta 22,36 iar în prezent 22,7%.

B) Satul aparţinător Cişmea: ponderea populaţiei satului a reprezentat

aproximativ 10% din populaţie comunei: 10,47% în 1966, 10,33% în

1977, 10,11% 1992, 10,21% în 2002.

C) Satul aparţinător Costeşti: ponderea populaţiei în totalul comunei a

oscilat : 35,99% în 1966, 34,55% în 1977, 34,59% în 1992 şi 35,53%

în 2002.

D) Satul aparţinător Roşiori: a înregistrat ca volum al populaţiei o

descreştere permanentă: 34,51% reprezenta în 1966, 34, 75% în

1977, 32,95% în1992 şi 28,92% în 2002.

Încărcătura demografică medie a unei gospodării din comuna

Răchiţi înregistrează valori reduse, pentru mediul rural: 2,6

persoane/gospodărie

Presiunea demografică asupra suprafeţei comunei Răchiţi

înregistrează valori similare comunelor din această regiune de dezvoltare:

0,60 locuitori/hectar.

Structura în funcţie de sex este următoarea: 49,7% populaţie

masculină şi 50,3% populaţie feminină. Din punct de vedere demografic se

constată echilibrarea în funcţie de structurarea în funcţie de sex: în 2002,

15


ponderea populaţiei masculine era de 48,8% iar ponderea populaţiei

feminine de 51,2%.

Structura în funcţie de vârstă este următoarea: „grupa de vârstă 0-

14 ani” reprezenta 21,2% din total populaţie, „grupa de vârstă 15-59 ani”

reprezenta 53,4% populaţie (2002). Procesul de îmbătrânire al populaţiei

este caracteristic comunei Mitoc.

Din punct de vedere demografic populaţia este caracterizată de

fenomene şi procese cu implicaţii negative pentru dezvoltarea

socioeconomică a comunei. Natalitatea – număr de născuţi la 1 000 de

locuitori - a înregistrat aproximativ aceeaşi valoare: în 1992 valoarea ei a

fost de 10 ‰ iar în 2002 valoarea înregistrată a fost aceeaşi. În prezent ea

este de 10,5‰. Mortalitatea - număr decese la 1 000 locuitori - a

înregistrat o tendinţă puternic fluctuantă: 20‰ în 1992, 10‰ în 2002, iar

în prezent este de 13,3‰. Sporul real – calculat ca diferenţă între sporul

natural şi sporul migrator, raportat la 1 000 locuitori - a înregistrat valori

fluctuante: - 10‰ în 1992, 0‰ în 2002 are în prezent o valoare de – 2,8‰.

Tabel 2. Principalii indicatori ai mişcării naturale - comparaţii

Arie comparată/indicatori demografici

Mediul rural

Mediul rural- judeţ

Botoşani

Comuna

RăchiţiNatalitate - ‰ 10,6 12,0 10,5Mortalitate - ‰ 14,9 15,4 13,3Spor natural - 4,3 - 3,4 - 2,8Nupţialitate - ‰ 5,0 4,6 4,2Divorţialitate - ‰ 0,9 1,1 0,6Sursa: Populaţia României pe localităţi la 1.01 2007, INS; Fişa comunei Răchiţi, 2007

Populaţia ocupată a comunei Răchiţi este 1583 de persoane,

reprezentând 46,1% din populaţia de peste 15 ani; 67,0% din populaţia

ocupată – 1060de persoane – reprezintă ponderea celor ocupate în

sectorul agricol; numărul salariaţilor este de 469 de persoane – 29,6% din

total populaţie ocupată -; numărul patronilor şi al lucrătorilor pe cont

propriu este 54 de persoane, 3,4% din total populaţie ocupată.

1.2.4. Resurse istorice, culturale

16


Comuna Răchiţi a purtat numele de comuna Popăuţi. Această

denumire provine de la Mănăstirea Popăuţi, în curtea căreia, mai precis,

într-una din chilii, a funcţionat primăria.

În 1496 se zideşte Biserica Sfântul Nicolae, ctitor fiind Ştefan cel

Mare.

În urma mai multor donaţii Biserica Sfântul Nicolae devine mănăstire de

călugări.

În 1897 este declarată monument istoric şi în 1899 statul începe

restaurarea ei, în exterior. După secularizarea averilor mănăstirilor devine

biserică de mir, iar în 1991 a fost reînfiinţată mănăstirea.

Astăzi are o mare valoare artistică şi istorică, atât pentru picturile

sale interioare de mare valoare, cât şi pentru arhitectură şi se află în

municipiul Botoşani.

1.3 Activităţi economice

1.3.1. Agricultura

În comuna Răchiţi, agricultura concentrează cea mai mare parte a

forţei de muncă şi din acest punct de vedere a constituit un sector

preponderent în structura economică şi socială a comunei. Din punct de

vedere al zonării producţiei comuna se încadrează în zona II-a, favorabilă

producţiei de cereale şi carne. Producţia agricolă reprezintă nu numai un

suport important pentru asigurarea existenţei populaţiei rurale care

participă la realizarea ei, ci şi o bază a diversificării ocupaţionale rurale.

Existenţa unor cantităţi mai mari de produse agricole potenţial disponibile

pentru prelucrare creşte atractivitatea zonei pentru iniţierea şi dezvoltarea

unor afaceri vizând prelucrarea acestor materii prime.

Structura solului permite culturi variate. Culturile agricole

predominante sunt porumbul care se cultivă pe 47,0% din suprafaţa

arabilă, urmat de grâu cu 8,0%, floarea soarelui 6,0%, legume cu 4,0% şi

cu 4,0% cartofi (Tabel 3). Producţiile obţinute sunt foarte mici raportate la

potenţialul natural al zonei.

17


Tabel 3. Suprafaţa şi producţia la principalele culturi agricole

Specificare Grâu Porumb Cartof Floarea

soarelui

Sfeclă de

zahăr

Legume

Suprafaţa cultivată (ha)

364 2191 150 241 40 160

Producţia totală (kg)

988000 5770000 2280000 406000 960000 1883

Producţia medie (kg/ha)

2715 2634 15200 1685 24000

Sursa: calculat pe baza Fişei statistice a localităţii, INS, 2004

Raportându-ne la principalele culturi vegetale întâlnite în comuna

Răchiţi structura de producţie prezintă drept caracteristică importantă

faptul că ponderi mari din suprafaţa agricolă sunt alocate pentru culturile

cerealiere (grâu, porumb) şi ponderi mai reduse culturilor tehnice.

Această variaţie are o influenţă deosebit de importantă asupra veniturilor

din producţia vegetală obţinute de populaţia comunei, ştiut fiind faptul că

tipurile de culturi menţionate au o valoare adăugată mare şi sunt

destinate, în bună măsură, comercializării. Totuşi suprafeţe importante

sunt cultivate cu legume şi cartofi. Producţia obţinută este destinată în

general pentru aprovizionarea pieţei oraşului Botoşani care se află

localizat la o distanţă de 3 km de centrul comunei Răchiţi.

Ponderea pajiştilor este ridicată dar potenţialul solului este slab.

Comuna Răchiţi nu face parte dintr-un areal viticol sau pomicol

recunoscut. Producţiile medii şi totale sunt nesemnificative, fluctuante

fiind influenţate de condiţiile meteorologice.

Tabel 4. Evoluţia suprafeţelor şi producţiilor pomicole şi viticole

Nr. Specificare UM Anulcrt. Realizări

1999 2000 2001 2002 2003 2004Livezi total 1. Suprafaţă ha 79 75 75 63 70 602. Producţia tone 151 181 235 198 273 ...

18


totală 3. Producţia

medie kg/ha 191,14 241,33 313,33 314,29 390,00 ...

Vii total 1. Suprafaţă ha 18 11 18 18 18 182. Producţia

totală tone 41 22 41 41 41 ...

3. Producţia medie

kg/ha 2277,78 2000,00 2277,78 2277,78 2277,78 ...

Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, proiect

nr.101/2006

Mai mult decât cultura plantelor, creşterea animalelor permite

concentrarea producţiei, pătrunderea progresului tehnic, organizarea

procesului de producţie asemănător celui din industrie, folosirea mai

uniformă şi mai deplină a forţei de muncă. Deşi este de neconceput fără

producţia vegetală, producţia zootehnică este mai puţin dependentă de

pământ şi de condiţiile naturale. Ca urmare, ea poate contribui la

diminuarea variaţiilor producţiei agricole de la un an la altul. În condiţii

normale, în creşterea animalelor se realizează o valoare adăugată pe

unitatea de resursă utilizată superioară celei din cultura plantelor şi, pe

această bază, o eficienţă economică mai ridicată.

Tabel 5. Evoluţii ale sectorului animalier


1999 2000 2001 2002 2003Specia 1. Bovine număr 889 781 892 863 9752. Porcine număr 1103 1057 332 859 14013. Ovine număr 4310 4942 4733 5192 56974. Păsări număr 25 630 109 540 35 500 18 815 22 695Produs1. Carne total -

sacrificată t.gr.v. 705 3 847 577 464 423

2. Lapte de vacă hl.fizic 20 149 22 987 21 152 21 424 21 7003. Lână kg.fizic 9 340 8 793 11 983 9 740 5 9003. Ouă mii.buc 2 228 3 120 2 098 1 524 2 960Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, Proiect

nr.101/2006

În Răchiţi există condiţii favorabile creşterii animalelor nu numai

datorită prezenţei unor suprafeţe relativ importante ocupate de păşuni şi

19


fâneţe naturale (25,0%) ci şi a suprafeţelor arabile care pot servi cultivării

diferitelor tipuri de furaje necesare creşterii speciilor de animale.

Tabel 6. Evoluţia indicatorilor sintetici


1999 2000 2001 2002 2003Indicator1. Efective total UVM 889 781 892 863 9752. Densitate

animaleUVM/100ha

14 13 14 13 15

3. Încărcătură pe păşune

UVM/100ha

62 55 68 66 74

Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, Proiect

nr.101/2006

Locuitorii comunei au tradiţie în sectorul creşterii animalelor însă în

ultimii ani numărul animalelor a scăzut şi activitatea a pierdut mult din

importanţă. Creşterea ovinelor este mai dezvoltată în timp ce porcinele şi

bovinele deţin efective extrem de reduse. Numărul de animale pe

exploataţie indică faptul că majoritatea speciilor sunt crescute, în

principal, în scopul satisfacerii nevoilor de consum propriu gospodăriilor.

Tabel 7. Efective de animale, pe specii şi exploataţii agricole

Specia Total comună(număr)

Număr mediu de animale pe exploataţie

Bovine 863 0,54Porcine 859 0,54Ovine 5192 3,25Pasări 18815 11,78Număr de exploataţii 1596Suprafaţa agricolă (ha) 6481UVM/exploataţie 1,17UVM1/ ha agricol 0,29Sursa: calculat pe baza Fişei statistice a localităţii, INS, 2004 şi a RGA 2002

Intensivizarea producţiei agricole, exprimată convenţional prin

numărul de animale (UVM) la unitatea de suprafaţă, reflectă un grad

1 UVM – Unitate Vită Mare (unitate convenţională)

20


extrem de redus de intensivizare a producţiei agricole prin activităţile

zootehnice; valoarea indicatorului UVM la suprafaţa agricolă fiind de 0,29

UVM/ha, iar la nivel de exploataţie agricolă de 1,17.

Modelul agrar specific economiei socialiste, caracterizat printr-un

grad ridicat de concentrare, a suferit modificări radicale. Sub raportul

structurii sociale, terenurile agricole aparţin, în majoritate, exploataţiilor

agricole private, consecinţă a implementării reformei funciare. Conform

datelor de la Recensământul general agricol (RGA) în Răchiţi exista un

număr total de 1596 exploataţii agricole care exploatau 5990 ha

suprafaţă agricolă utilizată. Dintre acestea 1593 erau exploataţii

individuale, iar 3 unităţi cu personalitate juridică.

În comuna Răchiţi, sectorul agricol se prezintă ca un sector cu

exploataţii familiale de mici dimensiuni, aflate majoritatea sub limita

viabilităţii economice: suprafaţa medie a exploataţiei agricole fiind de 3,76

ha. Majoritatea exploataţiilor individuale au un caracter de subzistenţă sau

semisubzistenţă şi îndeplinesc, preponderent, o funcţie socială. Această

situaţie implică faptul că ele nu produc, în general, venituri care să fie

potenţial investite, iar viabilitatea lor ca parteneri comerciali pare să fi fie

limitată din această cauză.

Tabel 8. Structura exploataţiilor agricole după număr şi SAU2

Specificare Număr Pondere (%)

Total unităţi agricole 1596 100

Exploataţii individuale 1593 99

Unităţi cu personalitate juridică 3 1

Total SAU exploatată (ha) 5990 100

Suprafaţa medie pe exploataţie (ha)

3,76

Sursa: calculat pe baza RGA 2002, INS 2004

În general, sunt lipsite de mijloace de producţie şi resurse băneşti,

ceea ce le face vulnerabile la presiunile pieţei şi le oferă şanse reduse de a

se capitaliza şi moderniza. Majoritatea sunt orientate, cu precădere, spre

2 SAU – suprafaţă agricolă exploatată

21


satisfacerea nevoilor proprii de consum. Lipsa posibilităţilor de

capitalizare, productivitatea scăzută şi vârsta înaintată a majorităţii

proprietarilor explică, în parte, practicarea strategiilor de subzistenţă şi

semisubzistenţă, fără preocupări majore privind dezvoltarea gospodăriei în

viitor.

Pe lângă agricultură, care constituie principala activitate economică

în comuna Răchiţi, se desfăşoară şi o serie de activităţi neagricole.

La nivelul comunei Răchiţi, principalele surse de venit ale populaţiei

sunt cele obţinute din creşterea animalelor şi din salariile celor care

muncesc în industria agroalimentară.

1.3.2 Silvicultură

Din cele 678 ha de teren neagricol, 34 de hectare sunt ocupate de

păduri. Comparativ cu celelalte comune din judeţul Botoşani, comuna

Răchiţi face parte din grupa comunelor cu suprafeţe foarte reduse de

pădure: ponderea deţinută la nivelul judeţului fiind de 0,05% din suprafaţa

silvică.

1.3.3. Industriile locale şi meşteşugurile

În comuna Răchiţi, agricultura concentrează cea mai mare parte a

forţei de muncă şi din acest punct de vedere a constituit un sector

preponderent în structura economică şi socială a comunei. Structura

solului permite culturi variate, ponderea deţinând-o cerealele păioase,

porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele şi floarea soarelui. Locuitorii

comunei îşi păstrează tradiţia de crescători de animale, efectivele

menţinându-se la un nivel ridicat.

Comerţul, apicultura, exploatarea şi prelucrarea lemnului, prestările

de servicii, industria uşoară sunt alte domenii în care îşi desfăşoară

activitatea o bună parte din locuitorii comunei Răchiţi.

22


Pe teritoriul comunei Răchiţi funcţionează un număr de 48 societăţi cu

capital privat . În lista societăţilor reprezentative sunt cuprinse

următoarele societăţi:

societăţi pentru creşterea şi valorificarea păsărilor: EUROBUSINES

s.r.l.

microfabrică de ulei;

unităţi de fabricare produse ceramice: CRESSUS s.r.l.; ROTARCIUC

COMPANY s.r.l;

Producţie mobilier, prestări servicii-tâmplărie: G.L. DISTRUBUTION

s.r.l; GEMORO s.r.l; BIANDRE CONSTRUCT s.r.l;

construcţii,TERRA CONSTRUCŢII s.r.l; CAMELCO s.r.l;

construcţii metalice,

confecţii: MADOTEX s.r.l; NEW LOOK s.r.l;

prelucrarea alcoolului; MARY COM PROD s.r.l; HEMIS s.r.l; QUASAR

TRADING s.r.l; QUASAR s.r.l;

abatorizare, exportare,prelucrarea cărnii: EMANUEL COM s.r.l;

NADIM s.r.l; IMPEX DONA s.r.l; SAMCOM AS srl; DADYCOM s.r.l;

prelucrare produse lactate : FIVE CONTUNENTS s.r.l;

prelucrare şi conservare fructe şi legume: SCALAS s.r.l; GOLD DORU

s.r.l;

piscicole: SILVER FISH s.r.l; SIRAMA s.r.l;

servicii pentru agricultură: CARLIO GRUP s.r.l; ARVIC GRUP s.r.l;

ARLAND s.r.l; ELA GENERAL COM s.r.l;

Din numărul de agenţi economice din comuna Răchiţi, 78,95% îşi

desfăşoară activitatea în comerţ şi 21,05% în producţie, mică industrie,

industrie alimentară. Procentele agenţilor economici pe satele

componente ale comunei Răchiţi sunt următoarele: 36,84% satul Costeşti,

28,95% sat Roşiori, 26,32% sat Răchiţi şi 7,89% sat Cişmea.

Activităţile zonale care ar trebui întreprinse sunt: morărit, prese ulei,

pielărie, cojocărie, tâmplărie, confecţii metalice, comerţ.

Principalele resurse care pot fi valorificate de micile industrii sunt

următoarele: produsele vegetale (floarea soarelui – ulei, porumb – alcool,

23


panificaţie), produse animale (carne bovine, porcine, ovine – abatorizare,

prelucrare etc., lână şi piele – plouvere, covoare, cojoace), metale

neferoase etc. În ultimii ani s-au extins şi culturile de rapiţă - biomotorină

şi plante medicinale - ceaiuri.

1.3.4. Turism rural

Comuna Răchiţi are un potenţial turistic redus. Obiectivul turistic cel

mai reprezentativ este castelul Melik.

Agroturismul poate reprezenta o şansă pentru economia locală a

comunei, cunoscut fiind faptul că dezvoltarea acestei activităţi exercită o

influenţă complexă asupra comunităţii rurale, din punct de vedere

economic, social şi cultural, punându-şi amprenta asupra nivelului general

de dezvoltare a zonei.

1.3.5. Servicii

Serviciile publice în comuna Răchiţi sunt reprezentate de

învăţământ, (5 grădiniţe, 5 şcoli – 39 cadre didactice), sănătate şi

asistenţă medicală (două dispensare uman – 2 medici, 3 asistente

medicale), administraţia publică, transport şi telecomunicaţii.

Serviciile de asistenţă de specialitate în domeniul agricol sunt

asigurate de un inginer agronom şi de un medic veterinar.

În comuna Răchiţi, sunt 30 de unităţi de desfacere - comerţ,

magazine şi depozite din care 12 unităţi (40,0%) în satul Costeşti, 10

(33,3%) în satul Roşiori, 6 unităţi (20,0%) în satul Răchiţi şi doar 2 unităţi

(6,6%) în satul Cişmea.

Surplusul de legume şi produsele de origine animală este vândut pe

piaţa ţărănească din Botoşani.

1.4 Infrastructura rurală

1.4.1. Infrastructura rutieră

24


Comuna Răchiţi este situată la aproximativ 3 km de municipiul

Botoşani, şi are în componenţă 4 sate: Răchiţi (reşedinţă de comună),

Cişmea, Costeşti şi Roşiori. Accesul la infrastructura CFR se face prin

Botoşani, unde se află şi cea mai apropiată staţie de alimentare cu

carburanţi. Comuna este străbătută de drumul naţional DN 29 ce face

legătura între DN 24C- Manoleasa – Săveni - şi Suceava. Traseul DN 29 în

localitate este format din aliniamente lungi şi curbe cu rază mare de

racordare, împrejmuirile şi construcţiile se găsesc la distanţe mai mari de

13 metri faţă de axa drumului. Accesul în comună se realizează şi pe

drumul judeţean dintre Botoşani şi Nicşeni. Drumurile de interes local sunt

în general drumuri slab pietruite, cu lăţimi mici şi neamenajate

corespunzător.

Tabel 9. Situaţia drumurilor publice, comuna Răchiţi

Km

Tip de drum Răchiţi Cişmea Costeşti Roşiori

Lungime drum public

18,40 11,70 22,00 23,30

Drumuri

modernizate

0,50 1,44 - -

Drumuri pietruite 6,50 2,40 6,50 18,00

Drumuri de pământ 11,40 7,86 15,50 5,30

Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, Proiect

nr.101/2006

Lungimea drumurilor publice este de 75,4 km, din care 33,4 km

drumuri pietruite şi 40,06 km drumuri de pământ. Accesibilitatea este

bună, drumurile până la intrarea în sat fiind asfaltate. Transportul

călătorilor este realizat cu autobuze şi microbuze, care asigură conexiunea

atât cu satele comunei cât şi cu municipiul Botoşani.

Pe teritoriul celor 4 sate sunt repartizate 45 de podeţe:

- sat Răchiţi 7 podeţe;

- sat Cişmea 8 podeţe;

- sat Costeşti 14 podeţe;

25


- sat Roşiori 16 podeţe.

1.4.2. Infrastructura tehnico-edilitară

Locuinţele

La nivelul comunei Răchiţi există 1628 de locuinţe, din care: în satul

Răchiţi 345, Cişmea – 211, Costeşti – 525 şi 547 în satul Roşiori.

Zona pentru locuinţe ocupă 16,6% din intravilan şi este formată, în

majoritate, din locuinţe cu nivel mic de înălţime,1-2 niveluri. Starea

clădirilor de locuit este în proporţie de 50,0% bună, însă materialul folosit

este predominant chirpiciul cu învelitori de tablă, ţiglă, azbociment.

În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă, situaţia de prezintă astfel:

- suprafaţa totală locuibilă este de 51.763 mp, din care 11.040 mp în

satul Răchiţi, 6.541 mp în Cişmea, 16.800 mp în Costeşti şi 17.382

mp în satul Roşiori;

- suprafaţa locuibilă/gospodărie este de 31,74 mp, fiind sub media

naţională de 38,12 mp şi cea a judeţului Botoşani, de 32,60 mp;

- suprafaţa locuibilă/persoană este de 11,89 mp, sub media naţională

(14,78mp) şi cea judeţeană (12,52 mp).

Alimentarea cu apă şi canalizare

La nivelul comunei Răchiţi există o reţea de alimentare cu apă

potabilă, care acoperă aproximativ 80,0% din gospodării. Localităţile

Răchiţi, Cişmea şi Roşiori folosesc apă tratată prin prelucrarea din reţeaua

de distribuţie a municipiului Botoşani; pentru satul Costeşti din straturile

acvifere s-a creat o sursă proprie prin intermediul unei captări cu spic de

drenuri colectată la un puţ colector central. În aceste condiţii nu se poate

asigura necesarul de apă pentru toţi utilizatorii de apă in satul Costeşti.

În cazul gospodăriilor neracordate la reţeaua de distribuţie,

alimentarea cu apă potabilă se realizează prin intermediul fântânilor.

Nu există însă sistem de canalizare la nivelul comunei, atât pentru

apele uzate cât şi pentru apele pluviale. Evacuarea apelor uzate se

realizează impropriu la haznale de tip rural care afectează bacteriologic

26


calitatea apei freatice. Apele meteorice de pe acoperişurile caselor şi de

pe platforme amenajate, drumuri asfaltate, nu sunt canalizate. Apele

pluviale de pe suprafeţele sistematizate nu beneficiază de un sistem de

centralizat de colectare, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor;

majoritate drumurilor nu are şanţuri colectoare adiacente, iar cele care

există nu sunt întreţinute.

Alimentarea cu energie electrică

Comuna Răchiţi este electrificată în totalitate, şi beneficiază de un

sistem de iluminare publică modernizat la începutul anului 2005.

Comuna Răchiţi este alimentată de la reţelele de distribuţie de joasă

tensiune (0,4kv), care prin intermediul reţelei de 20kv, existentă pe

teritoriul comunei se va racorda la staţia ELECTRICA – 110/20kv Răchiţi şi

printre alte reţele de20kv, care traversează teritoriul comunei. Din

reţeaua de distribuţie sunt alimentate 7 posturi de transformare de

20/0,4kv: Roşiori, 2 posturi, Cişmea, 2 posturi, Costeşti, 2 posturi ,

Răchiţi,1 post. Aceste posturi sunt de tip aerian sau în cabină şi se

alimentează radial din reţeaua de medie tensiune.

Iluminatul public se realizează cu lămpi cu vapori de mercur sau

sodiu, în special în zona de centru a comunei Răchiţi (localităţile Răchiţi şi

Roşiori) de-a lungul drumului naţional DN 29 Săveni.

Alte utilităţi

Nu există la nivelul comunei reţea de gaze naturale şi nici o groapă

pentru gunoi sau incinerator pentru deşeuri solide.

1.4.3. Infrastructura de comunicaţie

Infrastructura de comunicaţie prezintă deficienţe destul de mari,

legate de starea drumurilor comunale, majoritatea de pământ. Acest lucru

conduce la scăderea gradului de accesibilitate în condiţii meteo

nefavorabile.

27


Infrastructura de transport se prezintă într-o stare mai bună. Cea

mai apropiată staţie CFR, precum şi cea mai apropiată benzinărie se află în

municipiul Botoşani, la 3 km depărtare de comună.

Transportul călătorilor se realizează cu microbuze pe următoarele

rute: Răchiţi – Botoşani (3 ori pe zi), Răchiţi - Cişmea (la interval de două

ore) şi Răchiţi – Roşiori (la interval de o oră).

În ceea ce priveşte infrastructura de telecomunicaţii, la nivelul

comunei există reţea de telefonie fixă disponibilă în toate satele. Centrala

telefonică existentă în satul Roşiori, este de tip ALCATEL şi deserveşte

parţial abonaţii comunei Răchiţi. Reţeaua telefonică este de tip aerian, iar

în unele zone, la traversări de drumuri şi eludarea obstacolelor este

subterană. Teritoriul comunei Răchiţi este traversat de o reţea de telefonie

subterană din fibră optica pozată la drumul naţional.

Există şi reţea de televiziune prin cablu, cu un număr de 1400 de

abonaţi; se înregistrează aceeaşi valoare în cazul abonamentelor radio.

Factorul poştal ajunge zilnic în toate satele.

1.4.4. Infrastructura socială

Infrastructura educaţională este formată din 10 unităţi de

învăţământ, din care cinci grădiniţe cu program normal şi cinci şcoli (2

şcoli primare şi 3 şcoli generale). Şcolile au fost modernizate, dispun de

apă curentă şi au grupuri sanitare moderne. Din totalul de 48 de profesori

40 au studii superioare. Spaţiile de învăţământ nu sunt însă suficiente

pentru numărul de elevi.

Calitatea procesului de învăţământ este percepută ca fiind

insuficientă, mai ales din punct de vedere al gradului de informare pe

care-l oferă. Sunt necesare investiţii pentru dotarea cu tehnică de calcul şi

asigurarea accesului la internet. Există în comună şi două cămine

culturale, care au nevoie de reparaţii capitale.

Infrastructura sanitară este formată din trei cabinete private de

medicină generală, situate în Răchiţi, Cişmea şi Roşiori şi o farmacie

28


privată. Asistenţa medicală este asigurată de doi medici, trei cadre

sanitare cu studii medii. Nu există la nivelul comunei cabinet stomatologic.

Infrastructura confesională: religia ortodoxă deţine un număr de

patru biserici. Există şi trei case de rugăciune care aparţin cultului

penticostal pentru 110 persoane.

1.5. Mediu

Apropierea faţă de municipiul Botoşani, pe lângă beneficiile lumii

urbane, aduce şi probleme legate de mediu.

Reţea de distribuţie a apei potabile există doar în satele Răchiţi şi

Costeşti, iar reţea de canalizare nu există în nici unul din cele patru sate.

Din acest punct de vedere există riscuri majore în ceea ce priveşte

poluarea mediului.

Există probleme cu gunoiul, cel menajer şi cel provenit din

activităţile economice, pentru că nu există spaţii de depozitare adecvate şi

acesta este deversat în diferite zone ale comunei, cel mai adesea pe

albiile apelor curgătoare.

1.5.1. Apa

Apa cea mai mare care brăzdează comuna este Sitna, afluent terţiar

al râului Jijia şi ulterior al râului Prut. Ceilalţi afluenţi au un regim torenţial,

creşterile de niveluri şi debitele producând eroziuni ale albiilor şi exces de

umiditate în luncile înguste. Pârâurile au un rol colectormeteoric principal

al zonei, de ameliorare a climatului local, atenuare a continentalismului.

În şesul pârâului Sitna stratul acvifer este cantonat lenticular într-un

acoperiş de aproximativ 1-5 m grosime, format din aluviuni cu intercalaţii

de nisip şi de obicei cu incluziuni humice şi argiloase. Din acest motiv,

stratul acvifer înmagazinează un volum redus de apă, nu este permanent,

în perioadele de secetă uscându-se.

29


Calitativ apa este necorespunzătoare din punct de vedere potabil.

Disfuncţionalităţile majore sunt: poluarea apelor de suprafaţă şi a celor

subterane, curgerea în regim torenţial.

Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane - în satul Răchiţi

funcţionează o serie de agenţi economici, cu specific avicol, zootehnic,

alimentar, construcţii, prestări servicii etc. Apele uzate de aceştia sunt

evacuate în receptorii naturali, difuz şi fără a fi epurate. Este absolut

necesară existenţa unei reţele de canalizare la care să fie racordaţi agenţii

economici şi a unei staţii de epurare în care să se deverseze apele uzate

de aceştia.

Există pericolul degradării apei în mod direct, din cauza lipsei dotării

cu instalaţii edilitare deşeurile ajungând în subteran (prin intermediul

latrinelor neimpermeabile şi al şanţurilor arterelor stradale), ori indirect

(de la depozitarea gunoiului de grajd, de la gropile improvizate de gunoi).

În satele care nu sunt racordate la reţeaua de distribuţie a apei

potabile, Roşiori şi Cişmea, alimentarea cu apă potabilă se face din

fântâni. Acestea sunt principalele folosinţe de apă şi constituie în acelaşi

timp şi surse majore de poluare din cauza substanţelor deversate. Datorită

încărcărilor în substanţe poluante de mare diversitate ale apelor uzate

impactul asupra apelor de suprafaţă este apreciabil şi determină în

majoritatea cazurilor modificarea categoriei de calitate. Sursele de apă din

fântâni sunt puternic infestate cu nitraţi şi nitriţi şi nu au amenajate zone

de protecţie sanitară.

1.5.2. Aer

Sunt prezente noxe provenind din activităţile agricole, zootehnice şi

ale agenţilor economici : amoniac, metan, protoxid de carbon etc.

Apropierea faţă de municipiul Botoşani influenţează calitatea aerului

datorită emisiilor poluante din industria locală.

Cu toate acestea poluarea aerului se încadrează în limite normale.

30


1.5.3. Sol

Dezvoltarea intensivă a agriculturii din ultimele decenii şi folosirea

îngrăşămintelor chimice pe bază de azot fosfor, a pesticidelor a dus la

acumularea în sol a lor sau a produşilor lor de degradare. Aproximativ 1/3

din suprafaţa comunei este afectată de unul sau mai mulţi factori

degenerativi ai solului.

Tabel 10. Situaţia terenurilor degradate pe tipuri de degradare în

comuna Răchiţi

Specificare Tipuri de degradare - haEroziune Alunecăr

iExces

deumiditat

e

Solsărăturat

Solacid

Tereninundabi

l

Răchiţi 2 352 1 167 906 1 762 589 60% din total teritoriu comunei

32,87 16,31 12,66 24,62 8,23 0,84

Total judeţ 157 434 50 462 81 848 63 098 18 582 8 610% din total judeţ

1,49 2,31 1,11 2,79 3,17 0,70

Sursa: „Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Răchiţi-judeţ Botoşani”, proiect

nr.101/2006.

Depozitarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale

reprezintă factori de risc în ceea ce priveşte poluare solului.

1.5.4. Pădure

Terenurile agricole şi pajiştile ocupă astăzi locul fostelor păduri.

Defrişarea suprafeţelor forestiere are influenţă directă asupra degradării

peisajului, a valorii sale estetice şi indirectă prin fenomenele de alunecări

de teren pe care le favorizează. Totodată, reducerea suprafeţei ocupate de

păduri, influenţează echilibrul din ecosistemul forestier.

Exploatarea neraţională a suprafeţelor de pădure puse în posesie

este un fenomen curent.

31


1.5.5. Zone cu riscuri naturale

Riscurile naturale specifice comunei Răchiţi sunt următoarele:

1. Inundaţiile provocate de reţeaua apelor interioare, datorită ploilor,

topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări

hidrotehnice, blocarea scurgerii apelor datorită gheţurilor, împotmolirii.

Un posibil risc îl constituie pârâul Sitna cu afluenții lui, pâraiele

neregularizate de pe versanţi, în condiţiile de creştere ale debitelor din

cauza ploilor.

2. Cutremure de origine tectonică - seismicitatea zonei este

influenţată de cutremurele de „tip moldavic” cu hipocentrul în zona

Vrancea, la adâncimi de 90-130 km.

Comuna Răchiţi este situată în apropierea unei limite majore a

sectoarelor din fundament, fractura care trece pe lângă localitatea

Ibăneşti-Borzeşti-Todireni, la aproximativ 15 km spre est. Conform

Normativului P100/1992, satele componente ale comunei Răchiţi se

încadrează în zona seismică de calcul ”E” caracterizată prin :

- coeficient de seismic de calcul Ks=0,12;

- perioada de colţ Tc=0,7s;

- grad seismic asimilat VII.

3. Alunecări de teren, prăbuşirile, avalanşele de pământ sau roci

sunt produse, favorizate de panta şi energia reliefului, substratul geologic

cu alternanţe de roci permeabile şi impermeabile, de ploile abundente,

procentul relativ redus de vegetaţie forestieră, de fenomenele de ravenare

şi torenţialitate şi de activitatea umană.

1.6. Veniturile şi cheltuielile comunei Răchiţi

1.6.1 Structura veniturilor administraţiei publice locale Răchiţi

32


Veniturile unei primării se compun din venituri curente, prelevări din

bugetul de stat şi subvenţii. Administraţia locală exercită, în diferite grade,

un control asupra diferitelor surse de venit. Veniturile curente sunt în mare

măsură sub control local.

Tabel 11. Structura veniturilor administraţiei publice locale

Răchiţi, 2004-2005

Sursa:

Bugetul local detaliat pe capitole, 2004, 2005

În cazul comunei Răchiţi, venitul primăriei în anul 2005 este de

1.597,3 mii lei (mai mare cu 23,79% faţă de 2004) din care veniturile

curente reprezintă 87,48% (din care veniturile fiscale 86,21%, veniturile

nefiscale 13,63%).

Veniturile curente, reprezentate de veniturile fiscale şi nefiscale, nu

se pot utiliza în alte scopuri decât în acelea pentru care au fost înfiinţate

aceste taxe.

Ponderea deţinută de veniturile curente a crescut în anul 2005 faţă

de 2004 cu 0,67%, însă ca valoare bănească care a crescut mai mult cu

24,63%, de la 171,7 mii lei în 2004 la 214 mii lei în 2005.

Impozitele şi taxele pe bunuri şi servicii sunt sursa cea mai

importantă pentru veniturile primăriei. Venitul din impozitul pe proprietăţi

este o certitudine, în timp ce impozitele şi taxele pe bunuri şi servicii

derivă din activitatea economică locală.

Venituri totale - mii RON

2004 20051.290,

31.597,

3Venituri curente % 13,31 13,40Venituri fiscale %

89,92 86,21Impozite directe % 89,51 87,48- impozite şi taxe de la populaţie 30,39 32,09- impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice 64,40 61,03- taxa pe teren 0,14 0,00- alte impozite directe 5,07 6,88Impozite indirecte % 10,49 12,52

Venituri nefiscale % 10,08 13,79Prelevări din bugetul de stat % 86,69 85,63Subvenţii primite de la alte bugete % 0,00 0,97

33


Impozitul pe proprietate, pe lângă caracterul pur fiscal oferă şi

informaţii despre economia locală: valoarea asociată bazei de impozitare

(proprietăţile existente).

Veniturile nefiscale (venituri din concesiuni, închirieri, amenzii etc.)

ale primăriei Răchiţi reprezintă 13,79%; această categorie de venit se află

sub controlul local, însă nu constituie o sursă de venit la dispoziţia

administraţiei locale. Nu este o sursă sigură de venit, fapt dovedit şi prin

comparaţia structurii veniturilor anului 2005(13,79%) cu 2004(10,08%).

1.6.2. Structura cheltuielilor administraţiei publice locale Răchiţi

Structura cheltuielilor nu a înregistrat modificări semnificative.

Categoriile de cheltuieli care au înregistrat scăderi, au fost:

Asigurări şi asistenţă socială, atât ca pondere (de la 15,03% în

anul 2004 la 11,60% în anul 2005), cât şi ca valoare bănească

(193,9 mii lei în 2004 la 185,3 mii lei în 2005.

Servicii publice generale: ca pondere (de la 26,85% în 2004 la

25,19% în 2005), ca valoare bănească (a crescut cu 16,10% în

2005 faţă de 2004);

Tabel 12. Structura cheltuielilor administraţiei publice locale Răchiţi, pe servicii, 2004- 2005

2004 2005Cheltuieli totale - Mii RON - 1.290,3 1.597,3Servicii publice generale % 26,85 25,19Învăţământ % 44,28 45,90Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu, apă % 6,88 8,56Cultură, recreere şi relaxare % 0,84 0,86Asigurări şi asistenţă socială % 15,03 11,60Acţiuni economice % 2,40 5,80Alte acţiuni % 1,71 0,00Transferuri % 2,01 2,09Sursa: Bugetul local detaliat pe capitole 2004, 2005

Celelalte categorii de cheltuieli au înregistrat creşteri, atât ca

pondere, cât şi ca valoare bănească; astfel:

Învăţământul: ca pondere (de la 44,28% în 2004 la 45,90% în

2005), ca valoare bănească (a crescut cu 28,29% în 2005 faţă

de 2004);

34


Serviciile şi dezvoltarea publică, locuinţe, mediu, apă: ca

pondere (de la 6,88% în 2004 la 8,56% în 2005), ca valoare

bănească (a crescut cu 54,05% în 2005 faţă de 2004);

Acţiunile economice: ca pondere (de la 2,40% în 2004 la

5,80% în 2005), ca valoare bănească (a crescut cu 198,70% în

2005 faţă de 2004).

1.6.3. Obiective investiţionale, proiecte derulate

- „Modernizarea iluminatului public” – investiţie în valoare de

aproximativ 2 miliarde lei. Investiţia a fost derulată în luna decembrie

2004 şi finalizată în luna ianuarie 2005.

- „Modernizarea D.C. 65 Costeşti – Nicşeni” – prin program SAPARD – cu

termen de executare 2005-2006.

- „Realizarea canalizării în satul Răchiţi, racordarea agenţilor economici

la sistemul de canalizare (ferme avicole, fabrici alcool, abatoare) cu

deversare a apelor uzate în staţia de epurare”.

- „Reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti din satele: Răchiţi, Roşiori

şi Costeşti prin pietruirea acestora”.

- „Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 65 A Răchiţi –

Cişmea, pe o lungime de 1,687 km prin pietruire”, existând studiu de

fezabilitate.

- „Efectuare studiu fezabilitate la DJ Cişmea – Roma în vederea

reabilitării acestuia cu îmbrăcăminte bituminoasă”.

- Continuarea investiţiei „Alimentare cu apă potabilă a satului Roşiori,

comuna Răchiţi”, investiţie realizată în procent de 30%.

- „Extinderea reţelei de telefonie fixă; a reţelei de cablu TV”.

- „Construirea de cămine culturale şi săli de sport în satele Costeşti şi

Roşiori”.

- „Reparaţii capitale la Căminul cultural existent în satul Răchiţi”.

- „Construirea a 2 şcoli în satele Costeşti şi Cişmea; reparaţii capitale şi

curente la cele existente”.

35


- Atragerea de fonduri externe nerambursabile privind dotările

independente la unităţile de învăţământ din comună (mobilier,

calculatoare, etc.).

- „Amenajarea rampelor ecologice de colectare, sortare, depozitare şi

reciclare a deşeurilor”.

Mai sunt o serie de investiţiile pentru care s-au realizat studii de

fezabilitate, dintre acestea, o parte sunt efectuate, iar o parte

urmează a se realiza:

- reabilitarea şcolilor din satele Roşiori şi Costeşti prin

schimbat şarpantă şi acoperirea cu tablă Lindab, schimbat uşi

şi ferestre cu uşi şi ferestre din termopan, montat centrale

termice (lucrările urmând să se finalizeze în 31 decembrie

2007);

- construirea de grupuri sanitare cu apă curentă în şcoli,

conform standardelor comunităţii europene (lucrări ce vor

continua şi în cursul anului 2008);

- reabilitarea şcolii cu clasele I-VIII din localitatea Răchiţi

(proiect depus Banca Mondială);

- reabilitarea prin asfaltare a drumurilor comunale: DC 65

Costeşti – Nicşeni, DC 65D Răchiţi – Roşiori, DC 65A Răchiţi –

Cişmea şi a drumului comunal Răchiţi – Costeşti;

- construirea de cămine culturale în satele Roşiori, Costeşti şi

Răchiţi (proiecte depuse la Ministerul Culturii şi Cultelor prin

„Programul naţional pentru aşezăminte culturale din mediul

rural şi mic urban”);

- construirea unei săli de sport (prin Campania Naţională de

Investiţii – proiect aprobat);

- construirea canalizării pe satul Roşiori şi a unei staţii de

epurare (existenţa studiului de fezabilitate).

36


Investiţiile ce urmează a se realiza în 2008, de către firme:

- construirea unei ferme zootehnice şi a unui abator în localitatea

Roşiori (proiect ce se află în faza de aşteptare pentru obţinerea de

finanţare);

- construirea unei fabrici de producere de uleiuri de origine vegetală;

Proiecte de investiţii pentru care urmează a se realiza studii

de fezabilitate:

- reabilitarea şi extinderea aducţiunii de apă în localitatea Roşiori

(schimbarea conductei existente cu una din polietilenă pe o lungime

de 4 km);

- reabilitarea reţelei de distribuţie a apei la populaţie prin înlocuirea

conductei existente cu conductă de polietilenă în satele Răchiţi şi

Costeşti (aproximativ 8 km);

- realizarea unui parc de agrement în satul Roşiori;

- gestionarea deşeurilor în satele componente ale comunei Răchiţi

(realizarea unor platforme betonate pentru depozitarea selectivă a

deşeurilor şi transportul acestora cu un operator la rampa autorizată

de Agenţia de Mediu; realizarea unui incinerator pentru arderea

deşeurilor de origine animală, conform cu normele de mediu);

- realizarea canalizării în satele Cişmea, Răchiţi şi Roşiori şi construirea

unei staţii de epurare a apelor uzate;

- împădurirea suprafeţelor degradate de pe raza comunei, precum si

plantarea de pomi pe toate spaţiile libere şi aliniamentelor.

Proiecte de investiţii ale firmelor:

- construirea unei fabrici de termopane în localitatea Răchiţi,

- realizarea unor ferme vegetale şi animale pe raza comunei Răchiţi;

- realizarea unui mori pentru cereale;

- dezvoltarea şi modernizarea pisciculturii conform normelor europene.

37


38


Capitolul II

Organizarea administrativă, instituţională

2.1. Organizarea administrativă

Administraţia publică locală a comunei Răchiţi se concentrează pe modernizarea şi dezvoltarea localităţii, pe

realizarea unei administrări publice bazată pe cunoştinţe, pe păstrarea identităţi administrative, în condiţiile

statutului de localitate periurbană. Organele autonome locale sunt: primarul (1) şi consiliul local alcătuit din 15

consilieri locali. În baza dreptului colectivităţilor locale la autonomia administrativă primarul are un rol executiv, iar

consiliul local are un rol deliberativ.

Primarul are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor

care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale.

2.2. Organizare instituţională, parteneriate

Comuna Răchiţi a construit o reţea partenerială, instituţionalizată în cadrul proiectelor de dezvoltare rurală.

Promotor al formelor de parteneriat rural a elaborat proiecte în care au fost cuprinse comunele Roma, Micşeni şi

Costeşti pentru aducţiune de apă; de asemenea a încercat să construiască o asociaţie formată din 6 comune pentru

realizarea unei rampe de tranziţie a gunoiului selectiv.

39


Capitolul III

Analiza SWOT a comunei Răchiţi

Analiza stării actuale a localităţii Răchiţi permite stabilirea corectă a direcţiilor strategice, obiectivelor şi

modalităţilor concrete de dezvoltare economicosocială în perioada următoare, pe termen scurt şi mediu. În acest

sens sunt analizate şi diagnosticate principalele resurse ale întregii comunităţii în scopul stabilirii, factoriilor

benefici şi a barierelor procesului de modernizare şi dezvoltare.

Potenţial fizico – geografic

Resursele naturale - geografice pot alcătui un cadru favorabil dezvoltării activităţilor economice pentru că :

localitatea este situată în apropierea municipiului Botoşani, are resurse hidrografice şi poate beneficia de fonduri

externe şi naţionale pentru dezvoltarea ei în termenii durabilităţii. Suprafaţa destinată agriculturii permite

fundamentarea activităţilor agricole şi modernizarea lor prin diversificare. Cu toate că suprafaţa forestieră este

redusă, pădurile de fag, gorun şi stejar pot furniza cantităţi importante de material lemnos pentru industrie,

construcţii şi alte sectoare economice. Substanţele colorante tanante, răşinoase, ceroase etc. sunt solicitate în

industrie şi medicină. O cantitate importantă de fructe de pădure şi ciuperci comestibile sunt valorificate sau dirijate

spre alte ramuri ale industriei alimentare. Plantele medicinale pot face obiectul unei exploatării organizate pentru

industria farmaceutică.

40


Principalele restricţii sunt de ordin climatic: schimbări ample termice cu efecte asupra dezvoltării anumitor activităţi agricole.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiPotenţial fizico - geografic

Localizare în proximitatea capitalei de judeţ.

Accesibilitate rutieră foarte bună.

Condiţii climatice favorabile desfăşurării anumitor activităţi economice.

Resurse hidrografice medii.

Relief cu pante mai mari de 50 afectate de alunecări de teren şi eroziune torenţială.

Alunecări de teren semnificative care afectează areale largi.

Climă cu amplitudine termică mare nefavorabilă dezvoltării anumitor activităţi agricole.

Număr mare de zile cu îngheţ şi excesivitate a climei în timpul verii.

Precipitaţii reduse. Ape freatice cu nivel

oscilant în funcţie de debitul precipitaţiilor.

Diversitatea florei şi

Posibilitatea dezvoltării a variate activităţi economice pe baza unei oferte relativ generoase a cadrului natural.

Posibilităţi de accesare a fondurilor externe si interne.

Restricţii pentru dezvoltarea unor activităţi agricole determinate de anumite caracteristici ale cadrului natural.

Dezvoltarea activităţilor antropice cu efecte negative asupra biodiversităţii.

Schimbări climatice cu efecte negative asupra activităţilor economice şi sociale.

41


faunei în descreştere datorită acţiunilor antropice.

Potenţial natural şi uman

Diversitatea solurilor şi, în mod deosebit preponderenţa solurilor cenuşii cu fertilitate medie spre bună împreună cu

ponderea semnificativă a resurselor agricole constituie fundamentarea obiectivă pentru dezvoltarea durabilă a

activităţilor economice. La acestea se adaugă existenţa unui set aproape complet, legislativ, pentru ameliorarea şi

utilizarea fondului funciar şi posibilităţile accesării fondurilor naţionale şi externe pentru modernizare şi utilizare

raţională funciară.

Resursele turistice sunt relativ reduse. Resursele umane sunt caracterizate demoeconomic prin : spor natural

negativ, proces de îmbătrânire, pondere mare a populaţiei ocupate în agricultură. Totuşi, spiritul antreprenorial

accentuat, structura echilibrată pe sexe, forţa de muncă ieftină sunt elemente care favorizează dezvoltarea

comunităţii rurale Răchiţi.

42


Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiPotenţial funciar şi forestier

Diversitate de soluri; predominanţă soluri cenuşii cu fertilitate medie spre bună.

Importante resurse funciare agricole: terenuri arabile, păşuni şi fâneţe.

Prezenţa unor soluri cu fertilitate scăzută.

Set aproape complet de legi privind drepturile de proprietate,administrarea, ameliorarea şi exploatarea fondului funciar.


Restricţii pentru dezvoltarea unor activităţi agricole determinate de anumite caracteristici ale cadrului natural.

Resurse Turistice Posibilităţi pentru

pescuitul sportiv. Monument de

arhitectură Castelul Melik.

Potenţial turistic scăzut.

Posibilităţi de accesare a fondurilor externe şi interne.

Interes redus din partea investitorilor străini şi români pentru investiţii în economia rurală (industria lemnului, industria alimentară, turism etc).

Potenţial uman Structură echilibrată

pe sexe. Spor natural negativ. Proces de îmbătrânire

Existenţa programelor de îmbunătăţire a resurselor

Sărăcie rurală. Dificultăţi în susţinerea

43


Spirit antreprenorial. Forţă de muncă

ieftină.

accentuat. Pondere semnificativă

a populaţiei ocupate în agricultură.

umane. Creşterea suportului

financiar prin programe de îmbunătăţire a calităţii vieţii rurale.

financiară a proiectelor. Lipsa cunoştinţelor

specifice dezvoltării unei afaceri şi creării de noi locuri de muncă.

Potenţial economic

Agricultura

Principala ocupaţie a locuitorilor comunei Răchiţi este agricultura, activitate economică caracterizată de o serie de

puncte tari : relativa specializarea în creşterea ovinelor, preponderenţa exploataţiilor familiale, cu dimensiuni

semnificativ reduse. Punctele slabe sunt : ponderea scăzută a culturilor intensive, randamentul scăzut în cazul

producţiilor vegetale, asocierea slabă a agriculturilor. Oportunităţile pe care le are acest tip de activitatea sunt:

posibilitatea valorificării superioare a potenţialului zootehnic prin organizarea mai eficientă a producătorilor

(cooperare); set aproape complet de legi privind drepturile de proprietate, administrarea, ameliorarea şi exploatarea

fondului funciar ; existenţa unei politici de dezvoltare agricolă şi rurală (oportunitatea accesării fondurilor

europene); interes maxim din partea societăţii civile şi a comunităţii internaţionale pentru susţinerea dezvoltării

rurale locale/regionale; posibilităţi de accesare a fondurilor externe si interne.

Industriile locale şi meşteşugurile

44


Unităţile existente pe raza comunei Răchiţi oferă posibilitatea unei diversificării ocupaţionale, element fundamental

în procesul de modernizare locală. La acestea se adaugă o serie de oportunităţi: cantităţi importante de materii

prime vegetale şi animaliere, apropierea de municipiul Botoşani, concesionare terenuri la preţuri atractive, forţa de

muncă ieftină, acces la toate utilităţile (DN, apă, canalizare, energie electrică, telefon).

Turismul rural nu este o direcţie de activitate economică cu posibilităţi deosebite de dezvoltare.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiAgricultura

O relativă specializare în creşterea ovinelor.

Preponderenţa exploataţiilor agricole familiale;

Dimensiunea medie a exploataţiei agricole peste media naţională.

Existenţa unei infrastructurii pentru irigaţii şi desecări.

Pondere scăzută a culturilor intensive;

Randamente scăzute în cazul culturilor vegetale.

Dezvoltare redusă a sectorului zootehnic.

Pondere însemnată exploataţii agricole individuale de subzistenţă şi semisubzistenţă.

Asociere slabă a producătorilor agricoli.

Lipsa unor sisteme de colectare, valorificare a produselor agricole.

Posibilitatea valorificării superioare a potenţialului zootehnic prin organizarea mai eficientă a producătorilor (cooperare).

Set aproape complet de legi privind drepturile de proprietate, administrarea, ameliorarea şi exploatarea fondului funciar.

Existenţa unei politici de dezvoltare agricolă şi rurală (oportunitatea accesării fondurilor europene).

Interes maxim din partea societăţii civile şi a comunităţii internaţionale pentru susţinerea dezvoltării rurale locale/regionale.


Proximitatea faţă de pieţele municipiului Botoşani.

Restricţii pentru dezvoltarea unor activităţi agricole determinate de anumite caracteristici ale cadrului natural;

Slaba dotare tehnică a agriculturii

Folosirea insuficientă a instalaţiilor de irigat.

Industriile locale şi meşteşugurile Diversificarea micilor

industrii, societăţi pentru creşterea şi valorificarea

Locuitorii comunei Răchiţi nu au preocupări

Cantităţi importante de materii prime vegetale şi animaliere.

Apropierea de municipiul Botoşani.

Puţinele resurse forestiere sunt folosite excesiv .

45


păsărilor, microfabrică de ulei, fabrică de cărămidă, prestări servicii-tâmplărie, construcţii, construcţii metalice, confecţii, prelucrarea alcoolului, prelucrarea cărnii.

meşteşugăreşti. Pondere relativ redusă

a IMM-urilor în sectorul productiv.

Concesionare terenuri la preţuri atractive.

Forţa de muncă ieftină. Acces la toate utilităţile (DN, apă,

canalizare, energie electrică, telefon).

Continuarea nepromovării potenţialului investiţional al zonei.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/Restricţii Turism rural Monument istoric

Castelul Melik Comuna Răchiţi nu

oferă servicii turistice de calitate.

Insuficienta promovare a potenţialului turistic.

Puţine obiective turistice: Castelul Melik.

Număr redus al manifestărilor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile specifice zonei.

Apropierea de oraşul Botoşani.


Acces la toate utilităţile (DN, apă, canalizare, energie electrică, telefon).

Migrarea turistică către alte regiuni.

Continuarea nepromovării potenţialului turistic al zonei.

Servicii Servicii minime de

bază. Ofertă slab

diversificată de servicii.

Proiecte de îmbunătăţire a calităţii vieţii rurale.

Proiecte de modernizare a

Relativa capacitate instituţională de accesare, implementare

46


spaţiului rural. a proiectelor.

Infrastructura rurală

Infrastructură rutieră este caracterizată de puncte slabe: starea proastă a drumurilor comunale şi de legătură,

lipsa sistemului lateral de evacuare a apei, nu există drumuri modernizate la nivelul comunei. Oportunităţile consta

în existenţa unor programe de investiţii la nivelul administraţiei locale privind: reabilitarea drumurilor comunale din

Răchiţi, Roşiori şi Costeşti prin pietruire; modernizarea drumului comunal DC 65A Răchiţi-Cişmea prin pietruire;

realizare studiu fezabilitate pentru asfaltarea DJ Cişmea-Roma şi posibilitatea accesării unor programe de

modernizare a spaţiului rural.

Infrastructura tehnico-edilitară

47


Analiza infrastructurii tehnico - edilitare relevă un grad de modernitate relativ datorită faptului că : reţeaua de

energie electrică acoperă toate gospodăriile comunei, există reţea de alimentare cu apă potabilă pentru

aproximativ 80,0% dintre gospodării, există un sistem de iluminat public modernizat în 2005.

Infrastructura de telecomunicaţie este definitorie pentru localitate rurală aflată în curs de modernizare:

existenţa unei reţele de telefonie fixă care acoperă toate satele comunei, existenţa în comună a televiziunii prin

cablu. Punctele slabe şi restricțiile sunt generate de puterea financiară relativ redusă a locuitorilor comunei şi lipsei

unei experienţe în accesarea proiectelor şi programelor de acest tip.

Infrastructura socială este caracterizată de puncte slabe ca : infrastructura de sănătate insuficient dezvoltată şi

modernizată, lipsa tehnicii de calcul la nivelul unităţilor de învăţământ, starea precară a căminelor culturale. La

nivelul autorităţii locale există o serie de proiecte axate pe modernizarea şi dezvoltarea logisticii sociale:

modernizarea căminelor din comună şi construirea a două noi cămine în satele Costeşti şi Roşiori, dotarea şcolilor

cu tehnică de calcul şi mobilier. Posibilitatea accesării proiectelor naţionale şi europene pentru reabilitarea şi

modernizarea reţelei de infrastructură socială este o altă oportunitate .

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiInfrastructură rutieră

Comuna este traversată de DN 29 Botoşani-Săveni; accesul se mai poate face şi prin DJ Botoşani- Necşeni.

Starea proastă a drumurilor comunale şi de legătură.

Procent scăzut al drumurilor modernizate.

Existenţa unor programe de investiţii la nivelul administraţiei locale privind: reabilitarea drumurilor comunale din Răchiţi, Roşiori şi Costeşti prin pietruire;

Experienţă relativ redusă în asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor obiective importante de

48


Se află în imediata apropiere a municipiului Botoşani.

Lipsa sistemului lateral de evacuare a apei.

modernizarea drumului comunal DC 65A Răchiţi-Cişmea prin pietruire; realizare studiu fezabilitate pentru asfaltarea DJ Cişmea-Roma.

Posibilitatea accesării unor programe de modernizare a spaţiului rural.

infrastructură.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/Restricţii

Infrastructura tehnico-edilitară Reţeaua de energie

electrică acoperă toate gospodăriile comunei.

Există şi reţea de alimentare cu apă potabilă pentru aproximativ 80,0% dintre gospodării.

Sistemul de iluminat public modernizat în 2005.

Lipsa alimentării cu gaze naturale.

Comuna nu are staţie de epurare a apelor uzate şi nici groapă de gunoi sau incinerator pentru tratarea deşeurilor solide.

În unele zone ale satelor aparţinătoare comunei reţeaua electrică nu are capacitatea de a prelua aparatele electrocasnice.

Inexistenţa iluminatului exterior în unele zone ale

Programe de investiţii: extinderea sistemului de alimentare cu apă, amenajarea unei rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare şi reciclare; introducerea canalizării în satul Răchiţi.


Asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor obiective importante de infrastructură.

Insuficienţa staţiei de pomparea apei şi a echipamentelor

49


satului aparţinător Roşiori. Inexistenţa iluminatului

exterior în satele aparținătoare Cişmea şi Costeşti.

Lipsa perimetrelor de protecţie sanitară a surselor locale punctiforme (fântâni) de apă la nivelul tuturor satelor aparţinătoare.

Lipsa bazinelor de stocare/compensare suficiente. Lipsa staţiei de tratare a apei locale sau complexe, cu puncte de control a calităţii apei şi instalaţii de corecţie a parametrilor corespunzători.

performante. Lipsa unui

sistem centralizat total de alimentare cu apă.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/Restricţii

Infrastructura de telecomunicaţie Existenţa unei reţele de

telefonie fixă care acoperă toate satele comunei.

Existenţa în comună a televiziunii prin cablu .

Lipsa posibilităţilor de conectare la internet .

Numărul mic de gospodării care au acces la telefonia fixă.

Lipsa circuitelor libere pentru noi abonaţi.


Asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor obiective importante de infrastructură.

Capacitate redusă financiară a locuitorilor.

50


Lipsa reţelei de telefonie în unele zone ale satelor aparţinătoare.

Infrastructura socială Existenţa a 10 unităţi de

învăţământ (5 şcoli şi 5 grădiniţe), unele dintre ele modernizate.

Existenţa a două cămine culturale.

Infrastructura de sănătate insuficient dezvoltată şi modernizată.

Lipsa tehnicii de calcul la nivelul unităţilor de învăţământ.

Starea precară a căminelor culturale.

Pe lista de priorităţi a autorităţilor locale privind îmbunătăţirea infrastructurii sociale se regăsesc: modernizarea căminelor din comună şi construirea a două noi cămine în satele Costeşti şi Roşiori, dotarea şcolilor cu tehnică de calcul şi mobilier.

Posibilitatea accesării proiectele de îmbunătăţirea calităţii vieţii rurale, finanţate naţional şi european.

Lipsa de atractivitate pentru atragerea de personal medical (medic stomatolog, medici primari).

Proximitatea faţă de municipiul Botoşani care induce procesul de acoperire a necesităţilor sociale prin accesarea excesivă a ofertelor urbane( educaţionale, culturale şi de sănătate).

Mediu Nu există în arealul rural al localităţii Răchiţi elemente severe care să afecteze calitatea mediului.

51


Apă

Există un punct tare, benefic calităţii apei potabile, sistemul centralizat de alimentară cu apă potabilă în satele

Răchiţi şi Costeşti. Oportunităţile care sunt specifice acestui domeniu sunt: Strategia judeţeană privind serviciile

comunitare de utilităţi publice 11/2/2007 şi proiectele care pot fi accesate, naţionale şi europene.

Aer poluat în limite admisibile. Punctele slabe, purtătoare de poluare sunt : activităţile agricole şi zootehnice

necontrolate, activităţi ale agenţilor economici din comună necontrolate, activităţile din industria locală a

municipiului Botoşani. Oportunităţile sunt generate de strategia judeţeană, prin care sunt identificate principalele

direcţii antipoluare, principalele proiecte, surse de finanţare pentru păstrarea purităţii aerului.

Solul caracterizat de fertilitate este supus unor factori nocivi cum ar fi: creşterea suprafeţei arabile, depozitarea

necontrolată a deşeurilor menajere şi a celor provenite din activitatea agenţilor economici. Oportunităţile de care ar

putea beneficia autoritatea locală sunt: strategia judeţeană şi accesarea proiectelor cu finanţare sigură în scopul

depăşirii problemelor de poluare, stopării factoriilor negativi.

Pădure

Suprafaţa forestieră este redusă, 33 de hectare, dar modul de gestionare din punct de vedere ecologic trebuie să fie

un punct important al dezvoltării durabile. Factorii negativi sunt: defrişarea pădurilor pentru dobândirea de

suprafeţe noi arabile, păşuni şi fâneţe, despăduririle necontrolate în vederea valorificării masei lemnoase.

Reducerea acestor efecte şi eludarea factoriilor care ameninţă echilibrul ecologic se pot realiza prin optimizarea

posibilităţilor de accesare a proiectelor, finanţate din bugetul naţional sau european, prin respectarea legislaţiei şi

aplicarea strategiilor naţionale, judeţene, specifice acestui sector.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiApă

52


Reţea hidrografică bogată.

Existenţa unui sistem centralizat de alimentară cu apă potabilă în satele Răchiţi şi Costeşti.

Lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apă în cele două sate Cişmea şi Roşiori.

Lipsa sistemului de canalizare şi a unei staţii de tratare şi epurare a apelor uzate.

Existenţa unor parametrii de calitate ai apei potabile neconformi cu normele în vigoare.

Degradarea pânzei de apă freatică din cauza depozitării necontrolate a gunoaielor menajere şi a celor provenite din activităţile agenţilor economici existenţei pe teritoriul comunei.

Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-2020, capitolul „Strategia judeţeană privind serviciile comunitare de utilităţi publice 11/2/2007” în care sunt prevăzute:

- accelerarea dezvoltării prin realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă în toate satele ale comunei; - realizarea unui sistem de canalizare şi a unei staţii de tratare şi epurare a apelor uzate; - creşterea calităţii apei destinate consumului uman;- valorificarea întregului potenţial de apă disponibil; Proiecte specifice cu finanţare

naţională şi internaţională.

Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane.

53


Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiAer

Aer poluat în limite admisibile.

Activităţile agricole şi zootehnice necontrolate.

Activităţi ale agenţilor economici din comună necontrolate .

Activităţile din industria locală a municipiului Botoşani.

Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-2020, capitolul „Strategia judeţeană privind serviciile comunitare de utilităţi publice 11/2/2007” în care sunt prevăzute:

- controlul activităţilor agricole şi zootehnice;- controlul activităţilor agenţilor economici din comună;- controlul activităţilor din industria locală a municipiului Botoşani. Proiecte specifice cu finanţare naţională şi

internaţională.

Poluarea aerului datorită activităţilor din agricultură .

Poluarea aerului datorită activităţii agenţilor. economici din comună

Poluarea aerului datorită activităţilor din industria locală a municipiului Botoşani.

Sol Soluri fertile. Creşterea suprafeţei

arabile. Depozitarea

necontrolată a deşeurilor menajere şi a celor provenite din activitatea agenţilor economici.

Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-2020 capitolul „Strategia judeţeana privind serviciile comunitare de utilităţi publice 11/2/2007” în care sunt prevăzute:

- aplicarea unei strategii de protecţie, ameliorare şi utilizare raţională a solului - accesul populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice, controlate de salubrizare- amenajarea unor rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare şi reciclare a deşeurilor. Proiecte specifice cu finanţare naţională şi

internaţională.

Poluarea solului datorită activităţilor din agricultură.

Poluarea solului datorită depozitării necontrolate a deşeurilor menajere şi a celor din activitatea agenţilor economici.

54


Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi AmeninţăriPădure

Vegetaţie spontană lemnoasă bogată.

Defrişarea pădurilor pentru dobândirea de suprafeţe noi arabile, păşuni şi fâneţe.

Despăduririle necontrolate în vederea valorificării masei lemnoase.

Proiecte cu finanţare naţională şi internaţională pentru protejarea mediului forestier.

Apariţia versanţilor cu pante mari cu terenuri neproductive sau slab productive.

Dispariţia unor specii de arbori .

Degradarea peisajului şi a echilibrului ecosistemului forestier.

55


Potenţial instituţional

Instituţiile principale rurale, primăria şi şcoala au stabilit raporturi parteneriale în cadrul elaborării proiectelor de

modernizare şi dezvoltare rurală, pe anumite domenii. Există o legislaţie favorabilă creşterii rolului, autonomiei

primăriei ca instituţie şi sunt o serie de posibilităţi oferite de proiectele care susţin reforma administrativă şi

modernizarea rurală prin instituţii.

Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări/RestricţiiResurse instituţionale, parteneriale

Şcoala, ca instituţie activă în elaborarea şi managementul proiectelor.

Proiectare unor linii strategice pentru realizarea unor forme parteneriale, cooperatiste.

Existenţa unui capital instituţional care cuprinde instituţiile de

Lipsa fenomenului asociativ.

Facilităţi oferite de autoritatea locală investitorilor - acordare terenuri.

Existenţa programelor de construirea a modernizării instituţionale.

Creşterea suportului financiar al proiectelor

Legislaţie favorabilă descentralizării şi promovării formelor

Dificultăţi financiare în susţinerea proiectelor.

Experienţă unilaterală în realizarea şi consolidarea formelor de parteneriat rural.

Lipsa uni parteneriat real public-privat.

56


coordonare şi monitorizare a proiectelor - Consiliul local Răchiţi, organizaţii nonguvernamnetale.

parteneriale.

57


Capitolul IV

Strategia dezvoltării economico - sociale

pe termen mediu şi lung – Comuna Răchiţi

4.1. Obiective generale

Dezvoltarea durabilă a localităţi Răchiţi prin diversificare

economică, ocupaţională

Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat

Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural

Formarea şi funcţionarea grupurilor de acţiune locală.

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice

Dezvoltarea parteneriatului public - privat

Modernizarea relaţiei urban-rural

4.2. Obiective specifice

Integrare europeană – obiectiv concretizat în :

1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivel

Consiliul local . Consiliul local Răchiţi va urmări direcţiile principale de

acţiune pentru creşterea fondurilor externe. Pentru realizarea acestui

deziderat Consiliul local va :

- îmbunătăţii portofoliului de proiecte corespunzător

priorităţilor de dezvoltare ale comunei;

- identifica oportunităţile de finanţare în care este aplicant

eligibil;

- asigura cofinanţarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă

aflate în derulare şi a celor propuse spre finanţare;

- îmbunătăţi calificarea profesională a funcţionarilor publici,

pentru a realiza cererii de finanţare viabile.

58


2. Modernizarea capacităţii instituţionale administraţiei publice a

comunei Răchiţi pentru a corespunde exigenţelor procedurilor europene

cu privire la derularea fondurilor de coeziune şi a celor structurale.

Consiliul local Răchiţi va :

- urmări implementarea proiectelor în curs de derulare;

- elabora proiecte specifice comunităţii pentru a răspunde

nevoilor reale ale locuitorilor;

- specializa funcţionarii publici din domeniul economic, tehnic,

administrativ să deţină abilităţi în aceste domenii;

- evaluarea posibilităţilor de a deveni partenerii în programele

municipiului Botoşani pentru dezvoltarea relaţiilor urban-

rurale;

- evaluarea posibilităţilor de parteneriat cu Staţiunea de

cercetare şi dezvoltare pentru creşterea ovinelor Popăuţi.

3. Crearea formelor de parteneriat rural :

- organizarea de întâlniri periodice cu lideri informali şi

reprezentanţi instituţiilor/organizaţiilor/ firmelor în vederea

cunoaşterii reale a problemelor comunităţii şi identificarea

soluţiilor optime; identificarea relaţiilor de colaborare în

vederea realizării proiectelor;

- informarea persoanelor, instituţiilor/organizaţiilor/firmelor

privind accesarea proiectelor din fonduri europene;

- dezvoltare relaţiilor cu Staţiunea de cercetare şi dezvoltare

pentru creşterea ovinelor Popăuţi;

- întâlniri periodice cu reprezentanţii comunelor limitrofe

pentru identificarea oportunităţilor interrurale existente.

Mediul de afaceri– obiectiv secundar concretizat în :

- continuarea acordării de facilităţi investitorilor, în funcţie de

beneficiul adus la bugetul local, de natura activităţii, prin:

- prezentare şi reprezentare comunitate;

- suport logistic şi consultanţă;

- scutiri de taxe şi impozite în temei legal;

59


- concesionări de terenuri;

- reţea de alimentare electrică;

- organizarea întâlnirilor periodice cu reprezentanţii firmelor

pentru identificarea oportunităţilor economice;

- construirea unei baze de date la nivel local cu activele

disponibile şi ofertele existente.

Diversificare economică şi ocupaţională - obiectiv secundar

concretizat :

a) pentru agricultură

- încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;

- formarea grupurilor de producători;

- susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării

producţiei agricole;

- promovarea unor metode de producţie agricolă care

vizează protecţia mediului ( agricultură ecologică);

- încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor

oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice din

comună;

- susţinerea serviciilor de extensie agricolă;

- asistentă tehnica si logistica acordată fermierilor, în

vederea realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de

finanţare nerambursabilă care sa conducă la modernizarea

exploataţiilor agricole;

- identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri

şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole

conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;

- susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării

terenurilor;

- acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de

producţie a solurilor;

- măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare;

- măsuri de conservare a fondului genetic şi ecologic specific;

60


- întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării

regimului silvic;

b) pentru industriile locale şi meşteşuguri

- extinderea activităţilor de valorificarea fructelor şi

legumelor sub formă de conserve, pentru valorificarea

cărnii sub diferite forme: conserve, mezeluri etc;

- industria uşoară poate reprezenta o altă oportunitate

pentru comună; se pot înfiinţa pe raza comunei fabrici de

textile, de încălţăminte, de confecţii, comuna dispunând de

suficientă forţă de muncă calificată, necalificată şi ieftină în

acest domeniu;

- încurajarea şi sprijinirea firmelor deja existente pe piaţa

comunei Răchiţi, pentru creşterea cifrei de afaceri, precum

şi câştigarea de noi pieţe naţionale, dar şi internaţionale;

- susţinerea antreprenorilor cu informaţii despre proiectele

de finanţare;

- organizarea de întâlniri periodice şi a unui dialog real între

reprezentanţii mediului de afaceri şi cei ai Consiliului Local

în vederea identificării de noi oportunităţi, cel puţin odată la

trei luni.

c) pentru valorificarea potenţialului turistic

- realizarea infrastructurii necesare punerii in valoare a

potenţialului turistic existent;

- reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură

(Castelul Melik);

- sprijinirea şi promovarea agroturismului şi a turismului de

week-end; încurajarea acelor gospodării ţărăneşti, care ar

putea primi turişti, pentru realizarea unor modernizări ale

locuinţelor pentru desfăşurarea activităţilor turistice;

precum şi încurajarea construirii de pensiuni agroturistice

moderne;

61


- organizarea unor întâlniri, pentru schimburi de idei, cu

reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural

Ecologic şi Cultural (ANTREC);

- susţinerea promovării activităţilor de turism şi integrarea

acestora în circuitele turistice (expoziţii muzeale,

etnografice şi manifestări culturale etc);

- stimularea dezvoltării de activităţi conexe turismului.

Modernizare servicii - obiectiv secundar concretizat în

îmbunătăţirea calităţii serviciilor rurale destinate populaţiei comunei.

Modernizare infrastructură rurală obiectiv secundar concretizat

în:

a) infrastructura rutieră

- modernizarea şi extinderea reţelei stradale comunale,

executarea unui sistem lateral de colectare a apei;

- asfaltarea drumurilor principale din comună şi a drumurilor ce

fac legătura între aceasta şi localităţile apropiate; pietruirea

drumurilor secundare din comună.

b) infrastructura tehnico-edilitară

- extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă la toate

gospodăriile din comună;

- introducerea sistemului de canalizare şi construirea unei staţii

de tratare a apei;

- realizarea unei gropi de gunoi ecologice şi/sau

contractarea/înfiinţarea unor servicii de colectare a deşeurilor

menajere;

- continuarea modernizării sistemului de iluminare stradală din

comună;

- întocmirea unui studiu de fezabilitate privind introducerea unui

sistem de alimentare cu gaze naturale.

c) infrastructura de comunicaţie

62


- evaluarea sistemului actual de transport în comun şi, în funcţie

de nevoi/posibilităţi suplimentarea numărului de autobuze şi

trasee;

d) infrastructura socială

- modernizarea cabinetelor medicale din comună şi dotarea

acestora cu aparatură medicală pentru efectuarea unor

minime investigaţii medicale; înfiinţarea unui cabinet

stomatologic;

- îmbunătăţirea sistemului educaţional: renovarea şcolilor;

construirea unor unităţi noi pentru a putea asigura condiţii

optime de învăţământ, atragerea de personal calificat; dotarea

cu tehnică de calcul a şcolilor şi asigurarea unor mijloace de

transport specializate;

- renovarea căminelor culturale din comună şi construirea a

încă două cămine în satele Costeşti şi Roşiori.

Protecţie socială – obiectiv secundar concretizat în :

- continuarea acordării ajutoarelor sociale;

- sensibilizarea instituţiilor/organizaţiilor şi firmelor în realizarea

activităţilor caritabile pentru persoanele marginalizate/

vulnerabile din punct de vedere social.

Ordine publică şi protecţie civilă – obiectiv secundar

concretizat în:

- creşterea eficienţei şi calităţii activităţii de relaţii publice;

- acţiunii comune cu Postul local de poliţie pentru acţiuni

comune de prevenire şi depistarea delictelor.

Reforma administraţiei publice – obiectiv secundar

concretizat în:

- modernizarea raporturilor dintre primărie şi cetăţean;

- formarea continuă a funcţionarilor din cadrul administraţiei

publice locale;

63


- creşterea capacităţii instituţionale de administrare a

fondurilor;

- continuarea parteneriatelor cu alte localităţi rurale şi

diversificarea obiectivelor pe care şi le propun;

- stabilirea unor relaţii parteneriale cu autorităţile municipiului

Botoşani.

Reducerea şi prevenirea poluării mediului - obiectiv

secundar concretizat în:

- conştientizarea problemelor şi educaţia ecologică;

- diminuarea efectelor produse de fenomenele meteorologice

periculoase;

- reducerea emisiilor poluante din industria locală;

- participarea la programele municipiului Botoşani axate pe

prevenirea, reducerea poluării.

Cultură şi culte - obiectiv secundar concretizat în

- refacerea unor centre de practicare a meşteşugurilor prin

identificarea micilor meseriaşi şi îndrumarea lor pentru

înfiinţarea de microfirme şi asociaţii familiale.

64


65


4.3. Corelarea direcţiilor strategice, obiectivelor generale şi programelor/ măsuri ( finanţare)

Direcţii strategice

Obiective generale Programe/ măsuri ( finanţare )

Dezvoltare economică durabilă

Dezvoltarea durabilă a localităţii Răchiţi prin diversificare economică.

Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat.

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale.

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice.

Dezvoltarea parteneriatului public - privat.

Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 2007-2013

Axa 1 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”.

Măsuri finanţabile

111: formarea profesională , informare şi difuzare cunoştinţe;112: instalarea tinerilor fermieri;121: modernizarea exploataţiilor agricole;122: îmbunătăţirea valorii economice;123: creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;125: îmbunătăţire şi dezvoltarea infrastructurii legate dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii;141: sprijinirea fermelor agricole de subzistenţă;142: înfiinţarea grupurilor de producători;143: furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori611: plăţi complementare directe.

Axa 2 „ Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”

Măsuri finanţabile214 plăţi de agromediu.

Axa 3. „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”Măsuri finanţabile

66


312 sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi;313 încurajarea activităţilor turistice;322 renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Axa LEADER4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală: 411 creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; 412 îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural; 413 calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale.4.21 Implementarea proiectelor de cooperare4.31 Funcţionarea Grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului 431-1 construcţie parteneriate public-private; 431-2 funcţionarea Grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului.*)

Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală începând cu 2010

611 Plăţi complementare directe

Axa 1 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”.

Măsuri finanţabile 113 pensionarea timpurie;114 utilizarea serviciilor de consiliere.

Axa 2 „ Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”213 plăţi Natura 2000, pe teren agricol.223 prima împădurire a terenului nonagricol.224 plăţi Natura 2000, pe teren forestier.

67


Axa 3. „ Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”341 dobândirea de competenţe , animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

SAPARD se continuă în perioada 2007- 2008( pentru aplicaţiile depuse în 2006) iar în perioada 2009-2011 va fi finanţat sprijinul dezvoltării rurale acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

Măsuri finanţabile:3.2 constituire grupuri producători;3.3 metode agricole de producţie destinate să protejeze şi să menţină peisajul rural;3.5 silvicultură, submăsura „împăduriri”.

Program naţional de reforme 2007-2010

Priorităţi finanţabile:7.11 dezvoltarea echilibrată a sectorului agricol primar prin sprijin acordat înfiinţării grupurilor de producători.

Program operaţional regional:

Axa 4: ”Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri locale”Măsuri finanţabile:

4.1 dezvoltarea structurile de sprijin a afacerilor de importanţă locală.


Priorităţi finanţabile:

68


8.2 dezvoltarea consultărilor cu mediul de afaceri;8.6 dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru afaceri şi promovarea antreprenorialului.

Fond european de dezvoltare regională. Convergenţa prin susţinerea dezvoltării economice durabile şi a ocupării.

Priorităţi finanţabile- parteneriat public-privat;- stimularea iniţiativei antreprenoriale

Dezvoltare socială durabilă

Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural.

Formarea grupurilor de iniţiativă locală.

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice

Dezvoltarea parteneriatului public - privat

Formarea grupurilor de iniţiativă locală.

Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 2007-2009

Axa 2 „ Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale”


212: sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană;214: plăţi de agromediu;221: prima împădurire a terenurilor agricole.


Axa 2 „ Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale”213 plăţi Natura 2000 pe teren agricol;223. prima împădurire a terenului non agricol;224 plăţi Natura 2000 pe teren forestier.Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală 2007 -2009

Axa 3: „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural”Măsuri finanţabile

69


312: sprijin pentru diversificare către activităţi nonagricole şi crearea de dezvoltarea microîntreprinderi;313: încurajarea activităţilor turistice;322: renovarea , dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoarea a moştenirii rurale.


Axa 3: „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural”


341. dobândirea de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală

Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală 2007 -2010

Axa 4: „ LEADER”


4.1 implementarea strategiilor de dezvoltare locală:411 creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;412 îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural;413 calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale;421 implementarea proiectelor de cooperare;431 funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului.

70



Priorităţi finanţabile:

8.2 dezvoltarea consultărilor cu mediul de afaceri;8.6 dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru afaceri şi promovarea antreprenorialului;9.2 gestionarea durabilă şi managementul resurselor naturale şi ale deşeurilor: gestionarea resurselor de apă, conservarea biodiversităţii;9.5 gestionarea schimbărilor climatice;10.5 promovarea potenţialului local pentru implementarea măsurilor de ocupare şi incluziunii sociale, calitatea ocupării rurale.

Program ocupaţional sectorial

Priorităţi finanţabile:- măsuri de stimulare a ocupării pentru asigurarea unui domeniu de intervenţie

specific provocărilor din mediul rural;- promovarea sustenabilităţii pe termen lung în zonele rurale prin dezvoltare

rurală( acces la educaţie şi formare) şi creşterea calităţii ocupării în zonele rurale prin atragerea unui segment important de populaţia ocupată în agricultura de subzistenţa în sectorul servicii;

- încurajarea activităţii economice rurale.

Program ocupaţional sectorial - resursele umane

Axe finanţabile Axa 5 „ Promovarea măsurilor active de ocupare”.Axa 6 „ Promovarea incluziunii sociale”: creşterea oportunităților de muncă pentru grupurile vulnerabile prin creşterea numărului unităţilor de economie socială, îmbunătăţirea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor

71


vulnerabile, supuse riscului de marginalizare şi excluziunii sociale.


Axa 3 „ Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”

Măsuri finanţabile :

3.4 reabilitare/modernizare/dezvoltare infrastructurii educaţionale preuniversitară - infrastructura şcolilor din învăţământul obligatoriu.


Axa 5 „ Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”

Măsuri finanţabile:

5.1 restructurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe;5.2 crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea serviciilor turistice.

Program operaţional mediu Dintre axele prioritare aplicabile comunei Răchiţi sunt: 1. Extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată. 5. Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse.

Priorităţi finanţabile

72


- extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată. Fond de coeziune

Priorităţi finanţabile- extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată.

Fond european de dezvoltare regională. Convergenţa prin susţinerea dezvoltării economice durabile şi a ocupării.

Priorităţi finanţabile- parteneriat public-privat;- stimularea iniţiativei antreprenoriale;- elaborarea infrastructurii de comunicaţii electrice de conţinut local, de servicii

şi aplicaţii;- mediul, inclusiv investiţii legate de aprovizionarea cu apă, precum şi de

gestionarea deşeurilor şi a apei; tratarea apelor uzate şi calitatea aerului, prevenirea şi controlul poluării;

- prevenire risc;- turism, inclusiv promovare resurse naturale;- protecţia/promovarea / păstrarea patrimoniului cultural, dezvoltarea

infrastructurii culturale;- dezvoltarea infrastructurii educaţionale şi sanitare.

Fondul social european

Priorităţi finanţabile:- creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman

Dezvoltarea durabilă a relaţiilor

Modernizarea relaţiei interrurale.

Modernizarea

Program naţional de reforme 2007-2010 Priorităţi finanţabile:

73


intercomunitare

relaţiei municipiul Botoşani- localitatea Răchiţi.

3.1 asigurarea coeziunii teritoriale în procesul dezvoltării;3.2 dezvoltarea durabilă a localităţii.

Fond european de dezvoltare regională.

Cooperare teritorială europeană.

Priorităţi finanţabile:- susţinerea legăturilor între zonele urbane şi rurale;- încurajarea spiritului antreprenorial, stimularea IMM-urilor cu profil turistic,

comercial.

*) Elemente strategice pentru Grupurile de Acţiune Locală

LEADER permite consolidarea coerenţei teritoriale şi concretizarea acţiunilor integrate pentru dezvoltarea prin

diversificare a comunităţilor rurale. Grupul de Acţiune Locală reprezintă parteneriate publi-privat alcătuite din

reprezentanţii sectoarelor:

- public : - administraţie publică - la nivel local şi judeţean, primării, consilii locale, judeţene etc;

- servicii publice – servicii sociale, de sănătate şi transport, şcoli, universităţi etc.

- privat : - sector comercial – societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată etc;

- sector financiar – bănci, instituţii de credit etc;

- sector agricol - cooperative agricole, grupuri de producători etc;

- organizaţii de întreprinzători;

- societăţi de furnizare a serviciilor comunitare – culturale, radio, TV, servici nonculturale etc;

74


- societate civilă : - organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, federaţii( asociaţii de mediu,

asociaţii culturale, sociale, religioase, camere de comerţ, unităţi de cult etc);

- persoane fizice, grupuri de persoane, neînregistrate oficial.

Criterii de eligibilitate

- Parteneriatul va fi format din diverşi actori publici şi privaţi reprezentativi. La nivelul luării deciziilor partenerii

economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile trebuie să reprezinte peste 50% din

parteneriatul local.

- Populaţie 10 000 – 15 000 locuitori, densitate maximă a teritoriul LEADER 150loc/km2.

- Spaţiul rural definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, la care se adăugă oraşele de până la 30 000 de

locuitori în vederea păstrării coerenţei teritoriale dar şi pentru că o analiză a acestora a reliefat faptul că prezintă

un pronunţat caracter rural.

- Prezentarea unei strategii integrate pentru dezvoltarea zonei, teritoriul subregional bine determinat, pe care o

reprezintă, care să cuprindă acţiuni din acel puţin o axă a FEADR.

- Prezenţa unui singur GAL, pe un teritoriu eligibil LEADER, pentru evitarea suprapunerii mai multor GAL-uri.

Prezenţa aceluiaşi localităţi, oraş/comună, în mai mult de un GAL nu este permisă.

Criterii de selecţie

Selecţia GAL va fi realizată în funcţie de 4 tipuri de criterii:

1. Componenţa parteneriatului - GAL constituie un parteneriat echilibrat, reprezentativ pentru o zonă,

format din partenerii publici, privaţi şi reprezentanţi societăţi civile; are un statut juridic de

asociaţie/fundaţie/federaţie conform Ordonanţei nr. 26/2000 cu modificările şi adăugirile ulterioare.

75


Partenerii privaţi şi reprezentanţi societăţi civile vor reprezenta 50% din mecanismul decizional. GAL

trebuie să prezinte o capacitate suficientă în ceea ce priveşte resursele financiare, umane şi

administrative. GAL are responsabilitatea deciziilor privind selecţia proiectelor, dar , nu va fi responsabil

pentru verificarea eligibilităţii criteriilor.

2. Teritoriul – nu este obligatorie respectarea delimitărilor administrative, jude/regiune, teritoriul unui GAL

putând acoperi porţiuni din mai multe judeţe, regiuni, cu condiţia să întrunească condiţiile de

omogenitate geografică, economică şi socială.

3. Calitatea strategiei locale – strategia va include în mod obligatoriu:

- descrierea zonei unde se va implementa planul de dezvoltare locală, graniţele cu alte zone şi gradul de

omogenitate a teritoriului din punct de vedere geografic, social şi economic;

- dispoziţii privind consultarea partenerilor locali referitoare la strategie;

- descrierea GAL: parteneriat, procedură de decizie, nivel de participare privată, etc;

- evaluarea situaţiei iniţiale, analiza necesităţilor şi potenţialul zonei (diagnostic şi analiză SWOT);

- obiectivele stabilite pentru implementarea planului de dezvoltare locală: strategia pentru atingerea

obiectivului, lista cu măsuri, complementaritatea cu alte programe de dezvoltare.

Specificare: pentru fiecare măsură vor fi precizate obiectivele, o scurtă descriere, rezultatele aşteptate, alocarea

financiară pe ani; de asemenea vor fi precizate modalităţile de informare pentru potenţialii beneficiari, dispoziţii

administrative, reguli detaliate şi pista de audit, dispoziţii de evaluare – monitorizare.

Pentru a analiza activităţile prevăzute ale obiectivelor din strategia locală, fiecare GAL va stabili criteriile de selecţie

pentru fiecare tip de proiecte denumite „criterii de selecţie locală”. Aceste criterii vor fi cuprinse în Planurile de

dezvoltare locală şi în apelurile de selecţie a proiectelor lansate la nivel local de către GAL. Selecţia proiectelor va fi

76


realizată de către un Comitet de selecţie, format din membrii GAL. Pentru selecţie se va aplica regula „dublului

cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din

parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societatea civilă. Pentru transparenţa procesului de selecţie

a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va

lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean.

Criterii de demarcare cu alte parteneriate finanţate prin fonduri UE (FEP)

1. FEADR – FEP

Întrucât axele 4 din cadrul FEADR şi FEP (urmăreşte revigorarea economică şi competitivitatea sectorului piscicol,

încurajarea dezvoltării durabile) sprijină strategiile de dezvoltare implementate fie de grupuri de acţiune locală, fie

de grupuri locale într-un anumit teritoriu s-au stabilit principii de demarcare:

- tip de beneficiari;

- persoane implicate în sectorul agricol şi non-agricol, cu excepţia comunităţilor de pescari (FEADR),

comunităţi de pescari (FEP);

- tip de activităţi eligibile selectate în cadrul strategiei;

- măsuri privind dezvoltarea rurală (FEADR), măsuri privind pescuitul şi acvacultura (FEP);

Pentru că obiectivele celor două axe sunt diferite, singura suprapunere este cea din punct de vedere teritorial, ceea

ce înseamnă că GAL (FEADR) şi Grupurile Locale (FEP) pot funcţiona pe acelaşi teritoriu, dar componenţa lor,

sistemele de contabilitate şi control şi strategiile vor fi distincte.

2. FEADR - FEDR

77


Intervenţiile FEDR exclud activităţile de tip LEADER care sunt incluse într-o strategie de dezvoltare locală elaborată

şi implementată de către un GAL. Strategia de dezvoltare locală poate să prevadă utilizarea finanţării din PNDR sau

alte programe comunitare, chiar dacă acestea vor trebui aplicate prin procedurile specifice. Se prevede că acolo

unde GAL este activ, echipa locală finanţată prin 431 să faciliteze accesul la aceste proceduri (completarea cererilor

de finanţare, etc).

Măsurile specifice GAL-ului

1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală, codul măsurii este 41 cuprinzând: 411 - creşterea

competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; 412 - îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural; 413 -

calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale.

Obiectivele acestei măsuri derivă din sprijinul acordat prin axa LEADER dezvoltării locale pe baza nevoilor locale şi

a punctelor forte. Abordarea LEADER urmăreşte implementarea măsurilor de dezvoltare rurală prin intermediul

strategiilor integrate de dezvoltare, elaborate de actorii locali, organizaţi în GAL. Abordarea „de jos în sus” este o

modalitate ce permite partenerilor locali să-şi aleagă un grup coerent de măsuri adaptate priorităţilor identificate pe

teritoriul lor şi transpunerea în strategii de dezvoltare pentru a pune în valoare potenţialul endogen al teritoriului.

Aceste strategii se reflectă în proiecte concrete, selecţia proiectelor va fi realizată de GAL care se va ocupa şi de

elaborarea criteriilor de selecţie.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri sunt următoarele:

a. implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală în vederea creşterii competitivităţii sectoarelor

agricol şi forestier;

78


b. implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală în vederea îmbunătăţirii mediului şi a spaţiului

rural;

c. implementarea strategiilor de dezvoltare locală în vederea creşterii calităţii vieţii şi diversificării activităţilor

economice din spaţiul rural;

d. încurajarea acţiunilor inovative (soluţii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi,

sisteme de piaţă noi, modernizarea activităţilor tradiţionale prin aplicarea de noi tehnologii.

Tipul de ajutor – sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici, care vor trebui să respecte un plafon de

maxim 200.000 euro cofinanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro.

2. Implementarea proiectelor de cooperare, codul măsurii 421.

Obiectiv operaţional: constă în participarea GAL-urilor la proiecte de cooperare. Prin intermediul acestei măsuri se

vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) şi inter-teritorială (în

cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea

unui GAL coordonator.

Criteriile de selectare a proiectelor sunt următoarele:

a. existenţa în strategia de dezvoltare a acţiunilor de cooperare. În acest caz criteriile de selecţie vor fi

elaborate de către GAL şi incluse în strategia de dezvoltare locală.

b. pentru GAL-urile care nu au prevăzute acţiuni de cooperare criteriile de selecţie vor fi elaborate de către

Autoritatea de Management.

79


3. Funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea

teritoriului; codul măsurii 431.

Măsura urmăreşte creşterea capacităţii de implementare a strategiilor de dezvoltare locală.

Obiectivele sunt următoarele:

a. construcţia instituţională la nivel local;

b. asigurarea resurselor umane, financiare şi tehnice pentru sprijinirea activităţii GAL;

c. instruirea personalului GAL în vederea elaborării şi implementării strategiilor de dezvoltare locală;

d. animarea teritoriului.

Această măsură conţine:

- submăsura 431.1 Construcţie parteneriate public-private:

a) construcţia de parteneriate reprezentative de dezvoltare locală;

b) realizarea studiilor privind teritoriul;

c) elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare;

d) întocmirea dosarelor de candidatură în vederea participării la procedura de selecţie a GAL-urilor.

Beneficiarii acestei submăsuri sunt potenţialele GAL (parteneriate public-private, cu sau fără statut

juridic). Pentru faza de construcţie instituţională, simultan cu selecţia GAL, va fi deschisă în perioada începutul

anului 2008 – sfârşitul anului 2009 submăsura 431.1, în vederea formării a aproximativ 350 de parteneriate şi

sprijinirii acestora pentru participarea la procedurile de selecţie GAL. Accesul la această submăsură se va face

pe baza unui proiect elaborat de parteneriatele interesate care va cuprinde: obiective, durată de realizare,

acţiuni (cele prevăzute la punctele a-d), bugetul necesar pentru implementarea proiectului. Selecţia acestor

proiecte va fi realizată de o echipă permanentă formată din experţii MADR, DGDR şi APDRP.

80


Criteriile de eligibilitate necesare accesării submăsurii de către potenţialele GAL-uri sunt:

1. partenerii privaţi să aibă o pondere mai mare de 50% la nivel decizional;

2. GAL să-şi desfăşoare activitatea pe un teritoriu eligibil LEADER cu o populaţie cuprinsă între 10.000-150.000

locuitori (densitatea maximă a teritoriului LEADER este de 150 loc/km2);

3. aceeaşi localitate nu va face parte din mai multe potenţiale GAL şi nu poate beneficia de două ori de acest

sprijin;

4. omogenitatea geografică economică şi socială;

5. resurse umane, financiare, naturale suficiente pentru implementarea unei strategii;

6. să semneze un angajament prin care se obligă că într-un interval de timp, cuprins între 6 luni şi 1 an de la

selecţie să finalizeze strategia de dezvoltare locală conform cerinţelor LEADER;

Cheltuielile eligibile ale submăsurii 431.1 sunt:

a. construcţia parteneriatelor public – private (seminarii, grupuri de lucru, animarea teritoriului);

b. studii tehnice privind teritoriul;

c. elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare locală;

d. pregătirea dosarului de candidatură în vederea participării la selecţia GAL-urilor.

Submăsura 431.2 Funcţionarea grupului de acţiune locală, dobândirea de competenţe şi animarea

teritoriului.

Prin această submăsură se are în vedere:

a. activităţi necesare funcţionării GAL;

b. instruirea managerilor/animatorilor implicaţi în implementarea strategiei de dezvoltare locală;

81


c. animarea teritoriului prin organizarea de evenimente promoţionale destinate informării şi promovării

strategiei locale în spaţiul rural, precum şi prin alte metode specifice fiecărui teritoriu.

Beneficiarii acestei submăsuri sunt grupurile de acţiune locală.

Cheltuielile eligibile sunt următoarele:

1. cheltuieli de personal:

salarii pentru personalul GAL;

deplasări în ţară şi străinătate necesare îmbunătăţirii cunoştinţelor.

2. cheltuieli materiale şi servicii:

întreţinere şi gospodărire (pentru închirierea locaţiilor/sediilor);

materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional (cheltuieli cu materiale consumabile

şi servicii – telefon, căldură, lumină);

achiziţionare de echipamente (hard, soft, etc);

reparaţii curente;

instruirea membrilor/managerilor/animatorilor din cadrul GAL pentru elaborarea şi

implementarea proiectelor care corespund strategiei de dezvoltare rurală –

managementul proiectului, pentru managementul GAL, pentru efectuarea activităţilor

de animare pe teritoriul GAL;

informare şi promovare a strategiei, metode de implementare a acesteia.

3. cheltuieli de capital

achiziţionarea de mijloace fixe (autoturisme, mobilier, aparatură de birou).

Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia de clădiri, precum şi achiziţionarea de terenuri.

82


Grupul de Acţiune Locală va primi finanţare pentru cheltuieli de funcţionare doar dacă implementează acţiuni

de dobândire de competenţe şi animare; intensitatea ajutorului este de maxim 100% (80% FEADR şi 20%

buget de stat). Limita de aplicare pe baza procentului din bugetul GAL pentru costuri de funcţionare este de

maxim 20%. Bugetul pentru cheltuieli de funcţionare pentru fiecare GAL va fi de maxim 19% din totalul

cheltuielilor publice eligibile a proiectelor incluse în strategia de dezvoltare locală şi implementate.

4. Capacitatea de implementare a strategiei:

- GAL trebuie să demonstreze că are capacitatea de a implementa strategia.

- Calitatea echipei locale, incluzând experienţa anterioară cu proceduri similare sau în instruirea adecvată.

- Capacitate demonstrată din punct de vedere administrativ şi financiar.

- Capacitatea de a mobiliza co-finanţarea necesară.

Specificări referitoare la procedura şi calendarul de selecţie a GAL-urilor

După aprobarea PNDR 2007-2013 de către Comisia Europeană, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa

faza de construcţie instituţională pentru teritoriile ce îndeplinesc condiţiile de accesare, măsura 431.1, în vederea

formării a 350 de parteneriate şi sprijinirii acestora pentru participarea la procedurile de selecţie GAL. de la

începutul anului 2008 până la sfârşitul anului 2009. Procesul de selecţie a GAL va fi lansat oficial în anul 2009,

prima rundă vizând selectarea unui număr aproximativ de 20 de GAL , în final , până în 2010 încă aproximativ 60.

(Material preluat şi prelucrat din volumul „Posibilităţi de dezvoltare a României prin programe şi fonduri de la

Uniunea Europeană”, coordonator Valentin Mihai Bohatereţ, editura Terra Nostra, Iaşi, 2007: pag. 164-173)

83


Bibliografie

1. Bohatereţ, V., Dobay, K.M., Matei, D., Brumă, I.S., Tanasă, L.,

Gogu, D.M., Posibilităţi de dezvoltare a României prin programe şi

fonduri de la Uniune europeană, Editura Terra Nostra Iaşi 2007

2. Chirică, V., Şovan, O.L., Civilizaţii şi culturi preistorice şi

protoistorice în zona Prutului mijlociu, Editura Axa

3. *** Guvernul României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013

4. *** Cadru financiar şi de program unic, Proiect de RDR 2007-

2013, Sprijinirea dezvoltării rurale cu finanţare FEADR

5. *** Ministerul Administraţiei şi Internelor, Instituţia Prefectului,

Judeţul Botoşani, Programul orientativ de dezvoltare economică şi

socială al judeţului Botoşani, pe anul 2007, Botoşani, februarie, 2007

6. *** Consiliul Judeţean Botoşani, Strategia judeţeană privind

accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007-

2020, Botoşani, 2007

7. *** Fişa comunei realizată în anul 2007

8. *** INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor, 2002

9. *** INS, Recensământul General Agricol, 2004

10. www.cultura.botosani.ro

11. www.cultura.ro

84

http://www.cultura.ro/

http://www.cultura.botosani.ro/

strategia de dezvoltare economico – socialĂ.doc

Documents