strategia de dezvoltare durabil Ă - municipiul campia...

CÂMPIA TURZII - 2005 - Strategia de dezvoltare durabilă 1 / 113

Proiect - Iulie – 2005

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

A

MUNICIPIULUI CÂMPIA TURZII



STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI

CÂMPIA TURZII

CUPRINS i. Introducere p. 3 ii. MotivaŃii şi condiŃii generale p. 5 I. EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC 1.1.Prezentare generală. p. 8 Analiza SWOT. p. 9 EvoluŃia bugetului local. p. 12 1.2.Capitalul natural p. 19 1.3.Capitalul antropic (activităŃi economice şi mediul de afaceri)

1.3.1.Prezentare generală p. 23 1.3.2.ActivităŃi economice şi mediul de afaceri p. 26 1.3.3.Organizare spaŃială p. 37

1.3.3.1.Prezentare generală p. 37 1.3.3.2.Infrastructura edilitară p. 40 (termie p.37, apă p.42, canal p.48, salubritate p.50)

1.4.Capitalul social p. 55 II. OBIECTIVE, CONCEPTE şi POLITICI, SCENARII 2.1. Obiective p. 63

2.2. Concepte şi politici p. 65 2.3. Scenarii p. 81

III. PLANUL LOCAL DE ACłIUNE

3.1. Măsuri de întărire a capacităŃii instituŃionale p. 87 3.2. Remodelarea bugetului local şi creşterea

disponibilităŃilor financiare p. 87 3.3. Domeniul social p. 88 3.4. Domeniul economic p. 89 3.5. Urbanism, investiŃii publice şi utilităŃi, mediu p. 89 3.6. Lista investiŃiilor prioritare p. 90 3.7. Alte proiecte preconizate p. 91 3.8. Proiecte cu finanŃare europeană p. 92

IV. PROIECTE PRIORITARE

4.1. Proiectul ISPA – Infrastructura apă-canal pentru municipiile Turda – Câmpia Turzii p. 93 4.2. Proiectul « Eficientizarea şi reorganizarea serviciilor

publice » p. 96 4.3. Proiectul „Crearea şi funcŃionarea ComunităŃii Urbane Arieş-Turda-Câmpia Turzii”. p. 100 4.4. Proiectul „Zona Turistică de Interes Regional Arieş – Turda – Câmpia Turzii” p. 103 4.5. Proiectul „Parcul industrial - VEST”. p. 106 4.6. Proiectul „Rocada-Sud Trafic greu ” p. 109

iii. Concluzii p. 111 iv. Anexe p. 113



INTRODUCERE

Prezentul document este elaborat ca răspuns la nevoia de abordare

integrată a dimensiunilor economice, sociale şi de protecŃie a mediului

în municipiul Câmpia Turzii. Această primă redactare a unei strategii

de dezvoltare durabilă se realizează într-o perioadă în care care

consiliului local are de luat decizii majore cu privire la evoluŃia

serviciilor publice, cooperarea intercomunală, amenajarea teritoriului,

atragerea surselor private de finanŃare, ameliorarea cadrului general

de viaŃă.

Rolul Strategiei este să ofere :

1) o analiză preliminară a situaŃiei municipiului ;

2) o prezentare a obiectivelor prioritare de dezvoltare ;

3) o identificare a politicilor şi măsurilor adecvate pentru realizarea

obiectivelor ;

4) o enumerare a proiectelor prioritare pe termen scurt şi mediu.

După adoptarea ei prin Hotătîre a Consiliului Local, Strategia

dobîndeşte statutul de document de lucru previzional, deschis şi

perfectibil, în care obiectivele şi politicile devin obligaŃii pentru Primar

– ca instituŃie executivă. În acelaşi timp, obiectivele, politicile şi

realizarea acestora sunt constant monitorizate şi corectate în aşa fel

încât ele să fie în cea mai apropiată adecvare cu evoluŃia realităŃilor

constatate.

Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Câmpia Turzii – în

prezenta redactare – respectă obiectivele generale fixate de Summitul

Mondial de la Rio de Janeiro din 1992 pentru colectivităŃile locale – şi

anume găsirea unui echilibru între creşterea economică, echitatea

socială şi protecŃia mediului.

Municipiul Cîmpia Turzii se confruntă, pe plan local, cu un

dezechilibru sever de dezvoltare economică şi socială faŃă de capitala

de judeŃ - dezechilibru constatat pentru majoritatea localităŃilor mici şi



medii. În acelaşi timp, nevoile de dezvoltare şi obligaŃiile de protecŃie a

mediului generează obligaŃii la limita de suportabilitate financiară.

Elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă şi de eficientizare a

eforturilor administraŃiei locale, a mediului economic şi a societăŃii

civile reprezintă singura alternativă realistă de supravieŃuire şi

dezvoltare a municipiului şi a zonei.

Definită ca « dezvoltare care garantează satisfacerea necesităŃilor

actuale fără să compromită capacitatea generaŃiilor viitoare de a-şi

satisface propriile necesităŃi », dezvoltarea durabilă presupune o

abordare previzională în gestiunea resurselor. Ideea de preocupare

pentru « menŃinerea vieŃii pe planetă », inclusă în conceptul de

dezvoltare durabilă, are o semnificaŃie locală concretă : preocuparea

pentru supravieŃuirea şi dezvoltarea localităŃii în condiŃii de globalizare

a fenomenului economic şi a tendinŃelor de metropolizare exercitate de

aglomerările urbane mari.

Datele de bază care au stat la elaborarea prezentului document sunt

datele publice referitoare la situaŃia municipiului şi cele direct sau

indirect furnizate de serviciile Primăriei şi de operatorii serviciilor

publice. Ele permit o evaluare generală a situaŃiei şi a tendinŃelor

precum şi identificarea obiectivelor şi acŃiunilor prioritare.

Este preconizată completarea prezentei Strategii în 2005-2006 cu

realizarea de analize diagnostic sectoriale şi punctuale şi cu elaborarea

In timp a unui document global de sinteză după metodologia şi

exigenŃele « Agendei Locale 21 ». La finele fiecărui an, va fi elaborat un

document de evaluare şi de amendare a Strategiei (feedback şi

adecvare) care va fi supus spre consultare societăŃii civile şi, apoi, spre

aprobare Consiliului Local.

Consiliul Local Câmpia Turzii şi instituŃia Primăriei abordează

problemele curente şi de dezvoltare ale municipiului şi ale zonei în

perspectiva creşterii autonomiei şi responsabilităŃilor care le revin şi

din dorinŃa şi nevoia de a antrena toate forŃele vii – administraŃia

publică, mediul de afaceri şi antreprenorial, sindicatele, ONG-urile şi

simpli cetăŃeni - în procesul de modernizare economică, de echilibrare

socială, de ameliorare a condiŃiilor de viaŃă şi de protejare şi prezervare

a resurselor umane şi de mediu.



Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Câmpia Turzii, se află în

concordanŃă cu PND 2004-2006 (Planul NaŃional de Dezvoltare) şi cu

PDR – Planul de Dezvoltare Regională, precum şi cu Planul Local de

AcŃiune pentru Mediu 2004 – JudeŃul Cluj şi politicile Uniunii

Europene în materie. De asemenea, Strategia a luat în considerare

orientările generale din Strategia de dezvoltare a serviciilor publice

comunale 2005 din România – în curs de redactare şi adoptare.

MULłUMIRI

Acer-Consult mulŃumeşte tuturor celor care şi-au adus aportul la

realizarea prezentului document:

domnului primar Ioan Vasinca,

domnului viceprimar Ioan Tulai,

doamnelor Emilia Moldovan, Ana Moldovan, Monica Cherejdi, Mirela

Iurean, Doina Moldovan, Diana Iuşca, Georgeta Petrovan, Rodica

Mazere, Ileana Istrate, Maria Mischian, Rodica Uiorean şi

domnilor Ioan Hârceagă, Ioan Costin, Cristian Câmpean şi Ludovic

Moldvoy.

Câmpia Turzii, 15 august 2005



MOTIVAłII şi CONDIłII GENERALE

Necesitatea elaborării unei strategii globale de dezvoltare pentru

Municipiul Câmpia Turzii provine din 3 zone de constrîngeri şi

provocări majore :

1) situaŃia actuală locală (economică, socială, financiară, culturală

şi instituŃională)

2) situaŃia în contextul zonal, judeŃean, regional şi naŃional

3) situaŃia în contextul european şi internaŃional.

Analiza realităŃilor şi evoluŃiilor la nivel zonal, regional, naŃional şi

european arată fără dubiu că supravietuirea şi dezvoltarea colectivităŃilor locale – mai ales ale celor mici şi medii cum este şi

cazul pentru Câmpia Turzii - depinde aproape exclusiv şi în egală

măsură de capacitatea consiliului local de :

� înŃelegere a contextelor economice şi legislative şi a fenomenului

de globalizare

� identificare a obiectivelor şi priorităŃilor de acŃiune şi dezvoltare

� angajare a reformelor necesare şi proiectelor concrete

� atragere şi motivare a societăŃii civile

� reabilitare şi dezvoltare a infrastructurilor publice, a unui cadru

instituŃional şi a unui mediu de afaceri stimulant pentru

întreprinzătorii şi investitorii privaŃi

� protejare şi valorizare a mediului şi resurselor locale şi zonale

� amenajare a spaŃiul comunitar şi de sporire a calităŃii sale

ambientale

� integrarea în structuri asociative intercomunitare (între consilii

locale limitrofe).

Nevoia unei abordări integrate şi rolul de catalizator economic şi social al consiliului local

O abordare coerentă a problemelor şi acŃiunilor de răspuns nu poate fi

făcută decâ în cadrul unei analize globale şi a unui proiect elaborat.

Responsabilitatea de a elabora, adopta şi respectiv de a aplica o strategie de dezvoltare pentru Municipiul Câmpia Turzii revine



Consiliului Local Câmpia Turzii – şi respectiv Primarului – ca

instituŃie executivă – în conformitate cu atribuŃiile lor legale.

Creşterea nivelului de autonomie locală măreşte atât libertatea de

decizie a Consiliului Local cât şi responsabilităŃile sale de mediator şi

catalizator al vieŃii economice şi sociale în care este chemat (obligat) să

joace un rol esenŃial, în strîns partenariat cu societatea civilă şi cu

mediul antreprenorial.

Această nouă postură a administraŃiei locale conduce nemijlocit şi la

nevoia de mai multă transparenŃă şi profesionalism în relaŃia cu

partenerii sociali şi economici – respectiv la modernizarea şi

eficientizarea propriului aparat.

Strategia – în forma sa adoptată de Consiliu - include :

� analiza diagnostic a situaŃiei actuale

� identificarea obiectivelor generale de dezvoltare

� definirea de « concepte » şi politici � identificarea obiectivelor şi acŃiunilor prioritare ( un plan anual

şi un plan multianual)

� Stabilirea obligaŃiilor şi atribuŃiilor de execuŃie ce revin

instituŃiei Primarului



I. EVALUAREA SISTEMULUI ECONOMIC şi SOCIAL

1.1. Prezentare generală

Evaluarea exhaustivă a sistemului socio-economic va face obiectul

unui studiu detaliat “Agenda Locală 21 – Câmpia Turzii”. Acest studiu,

prevăzut pentru 2006 - 2007, va reprezenta actualizarea Strategiei de

dezvoltare durabilă.

Abordarea din prezentul document pune în evidenŃă la capitolul

“evaluarea sistemului socio-edilitar” doar cele mai semnificative şi

necesare elemente care permit identificarea obiectivelor şi acŃiunilor de

dezvoltare durabilă.

Intr-o formă sintetică, concluziile unei abordări a punctelor tari şi

slabe, a oportunităŃilor şi a pericolelor/riscurilor (analiza SWOT) pot fi

redactate astfel:

Municipiul Câmpia Turzii (şi zona limitrofă) are câteva atuuri certe,

date în principal de:

� O aşezare geografică valorizantă (în centrul unui perimetru cu o

bună dinamică economică regională impulsionată de trei

capitale de judeŃ: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Târgu-Mureş) ;

� Proximitatea de municipiul Turda – localitate de talie şi pondere

economică comparabilă ;

� proximitatea de resurse naturale (turistice, terapeutice) şi

istorice de interes regional şi naŃional (Cheile Turzii, Băile

Sărate, Valea Arieşului, MunŃii Apuseni, Salina Turda, Castrul

Roman) ;

� stabilizarea activităŃii industriale la combinatul metalurgic, unul

dintre cele mai mari din Ńară ;

� accesul la resurse şi materii prime (apă, gaz, argile) ;

� comunicaŃii rutiere şi feroviare pe magistrale naŃionale (pe

intersecŃia a două drumuri naŃionale şi europene) ;

� foarte bun procent de dezvolzare a infrastructurii publice de apă

şi canalizare (peste 90%) şi cea mai extinsă reŃea de canalizare

din judeŃ raportată la reŃeaua de apă potabilă;

� hotare intravilane şi extravilane relativ întinse şi cu posibilităŃi

de urbanism extensiv şi deci de confort ambiental ;



� tradiŃie industrială şi mână de lucru calificată în activităŃile de

producŃie, servicii şi prelucrare

� structuri de învăŃământ elementar, general şi liceal

(preuniversitar)

Punctele slabe identificate sunt:

� Puternic dezechilibru de dezvoltare socio-economică dacă se

raportează la localităŃile mari, capitalele de judeŃ din zonă (în

particular Cluj-Napoca).

� activitate monoindustrială – dominată de “Industria Sîrmei” care

reprezintă aproape 50% din fluxurile economice şi financiare

locale;

� Probleme preocupante de poluare şi protecŃie a mediului (groapa

de gunoi, deversări de ape uzate)

� Dezvoltare incompletă a infrastructurilor tehnico-edilitare de

apă, canalizare şi drumuri (străzi) modernizate ;

� Degradarea avansată a infrastructurilor tehnico-edilitare

(patrimoniul public) – în particular reŃelele de apă, canalizare,

termie urbană, echipamentele de producŃie a energiei termice,

unele drumuri/străzi, groapa de gunoi).

� Decapitalizarea severă a operatorilor de de servicii publice (regia

RAGCL şi S.C. Domeniul public S.A.);

� AbsenŃa structurilor de învăŃământ postliceal (universitar şi

profesional).

� Nivelul foarte modest sau insuficient al infrastructurilor pentru

activităŃi culturale şi sportive şi implicit absenŃa unui calendar

peren de evenimente.

� Degradarea calităŃii de viaŃă în zonele centrale – traversate de

drumurile naŃionale (absenŃa unor centuri de deviere a traficului

greu) ;

� Proximitatea de Cluj-Napoca, capitală economică şi culturală a

Transilvaniei, care a atras majoritatea fluxurilor investiŃionale

din zonă ;

� Subdimensionarea veniturilor proprii ale Primăriei ceea ce se

traduce prin insuficienŃa cronică a investiŃiilor şi proiectelor de

dezvoltare şi reabilitare.

� Cu o populaŃie de 26 823 de locuitori la 18 martie 2002, Câmpia

Turzii are o pondere demografică de cca. 0,123% din populaŃia

totală a României şi cca. 0, 25% din populaŃia urbană ceea ce o



plasează în categoria oraşelor mici. (VariaŃiile înregistrate în

2003 – 27728 locuitori, 2004 – 27259 locuitori şi 2005 ianuarie

– 26957 locuitori nu afectează proporŃiile de mai sus)

OportunităŃile de care poate profita municipiul Câmpia Turzii sunt

legate de :

� Dezvoltarea turismului în zona MunŃilor Apuseni şi a Văii

Arieşului.

� Proximitatea de municipiul Cluj-Napoca şi valorizarea spaŃiului

urban şi a ofertei de spaŃii pentru activităŃi.

� Nivelul bun de calificare a mâinii de lucru.

� ConstrucŃia autostrăzii Braşov-Oradea – cu punct de trecere prin

extremitatea de Sud-Vest a oraşului.

� Reorientarea programelor europene şi naŃionale spre finanŃarea

infrastructurilor publice din oraşele medii şi mici.

� Proximitatea de Municipiul Turda – de care este legat prin

sistemul tehnico-edilitar (apă, canalizare, transport) şi alături de

care, într-o structură asociativă a consiliilor locale (Comunitatea

Urbană Arieş-Turda-Câmpia Turzii), Câmpia Turzii îşi poate găsi

un suflu nou de dezvoltare durabilă şi de atractivitate

investiŃională.

� Creşterea interesului investitorilor şi antreprenorilor privaŃi

pentru spaŃiul economic şi resursele turistice zonale.

� Proximitatea de aeroportul militar - posibil punct logistic NATO

pe termen mediu.

Cele mai mari ameninŃări şi riscuri pentru dezvoltarea municipiului

Câmpia Turzii pot veni în principal din :

� InerŃia şi inadecvarea politicilor de dezvoltare adoptate de

Consiliul Local (politici ale serviciilor publice, politici

investiŃionale, politici de partenariat public-privat, politici fiscale,

politici de dezvoltare a învăŃământului şi culturii).

� Ratarea oportunităŃilor de cofinanŃare prin programme europene

şi partenariate public-privat.

� Amânarea sau ratarea programelor de reorientare a activităŃilor

către sectoare cu înaltă valoare adăugată şi de implementare a

unei infrastructuri (reŃele) performante de comunicaŃii

electronice (o « autostradă numerică »).

� Agravarea problemelor de mediu şi a problemelor de degradare a

infrastructurilor serviciilor publice (apă, canal, drumuri, deşeuri)



� Nedeschiderea administraŃiei publice locale către societatea

civilă.

� Izolarea localităŃii în urma devierii fluxurilor de persoane şi

produse spre viitoarea autostradă.

� Neintegrarea într-o structură asociativă de tip « comunitate

urbană » alături de municipiul Turda şi de localităŃile limitrofe –

singura cale de creştere a masei critice : pondere demografică –

concentrare de activităŃi economice - oportunităŃi de stabilizare

şi dezvoltare a competenŃelor – atractivitate investiŃională –

dezvoltare socio culturală.

� Amânarea sau nerealizarea politicilor naŃionale de sprijin a

localităŃilor mici şi mijlocii şi de reducere a dezechilibrelor zonale

şi regionale.

� Orientarea în continuare a fluxurilor de finanŃare judeŃeană

către capitala de judeŃ.

� Dezvoltarea insuficientă a infrastructurilor publice pentru

învăŃămînt, cultură şi agrement

Aşa cum se poate observa, reuşita sau nereuşita în viitoarele acŃiuni de supravieŃuire şi dezvoltare durabilă depind în măsură determinantă de capacitatea managerială şi de voinŃa politică a administraŃiei publice locale şi de capacitatea de mobilizare a societăŃii civile şi a sectorului privat. Acest fapt este confirmat

atât de evaluările studiilor preliminare referitoare la fluxurile

financiare reale ale populaŃiei (chiar dacă nivelul de dezvoltare socio-

economică este la Câmpia Turzii mai scăzut decât în marile municipii,

nevoile constante de investiŃie publică nu depăşesc capacitatea

financiară reală a populaŃiei şi a actorilor economici) cât şi de faptul că

fenomenul de stabilizare economică şi apoi de reluare a creşterii,

constatat în anii 1999-2000, este confirmat de rezultatele din anii

2001 - 2004.

Trebuie reŃinut că toate oportunităŃile de dezvoltare pe care punctele

tari le fac posibile reprezintă doar un potenŃial şi nu o certitudine. In consecinŃă, voinŃa politică şi capacitatea managerială a consiliului local vor avea rolul determinant în evoluŃia viitoare a municipiului Câmpia Turzii.



EVOLUTIA BUGETULUI LOCAL

Consiliul Local – prin prisma fluxurilor financiare anuale de peste

3.400.000 Euro pe care le atrage şi apoi le distribuie – este unul dintre

cei mai mari actori economici şi sociali ai municipiului.

EvoluŃia bugetului local reflectă :

� Nivelul general şi tendinŃele activităŃilor economice ;

� Nevoile generale de întreŃinere şi dezvoltare a infrastructurilor şi

serviciilor publice ;

� Politicile de dezvoltare promovate de consiliul local.

Analiza evoluŃiei bugetului local a fost făcută pentru perioada 1999 –

2004 şi ea permite următoarele constatări :

Venituri totale.

Veniturile totale au cunoscut o creştere constantă pe toată perioada

considerartă. Acest fenomen este încurajator în ansamblu.

Creşterile – anul 2003 faŃă de 1999 - în tabelul următor - sunt

exprimate în indici :

Indici de cre ştere (2004 fa Ńă de 1999) Valori absolute Valori actualizate Valori în EURO

1. Venituri totale - din care: 8,1 2,6 3,3 2. Venituri proprii 4,8 1,5 1,9 3. Total prelev ări de la bugetul de stat 10,0 3,2 4,0

Evaluarea a fost făcută pe baza următoarelor date :

2004 2004 2004

Valori la 2004 (Mii Lei) Valori absolute Valori actualizate

Lei 1999 Valori în EURO

1. Venituri totale - din care: 140 259 133 45 284 943 3 460 445 2. Venituri proprii 36 484 612 11 779 650 900 141 3. Total prelev ări de la bugetul de stat 96 675 995 31 213 418 2 385 171 1 999 1 999 1 999 Valori de referin Ńă - 1999 (Mii Lei) Valori de referinŃă Valori de referinŃă Valori în EURO

1. Venituri totale - din care: 17 328 510 17 328 510 1 063 388 2. Venituri proprii 7 657 699 7 657 699 469 925 3. Total prelev ări de la bugetul de stat 9 667 811 9 667 811 593 278



ObservaŃii:

1. Creşterea din 2004 faŃă de 1999 pare foarte mare, în valori absolute

dar, în valori actualizate, sau exprimate în Euro este relativ moderată.

� In valori absolute se constată o creştere semnificativă – cu

710% sau o creştere medie anuală cu cca. 142% ;

� In valori actualizate cu indicele inflaŃiei, creşterea este sensibil

mai moderată - adică cu 161% sau o creştere medie anuală cu

cca. 32%.

� In valori actualizate prin raportare la EURO se constată o

creştere cu 220% sau o creştere medie anuală de cca. 44%

2. Pe de altă parte, nivelul de creştere reală, pe care îl reflectă cu

precădere nivelul veniturilor proprii, este sensibil mai mic decât cel al veniturilor totale. În măsura în care veniturile proprii reflectă cel mai fidel politica de

dezvoltare aplicată de consiliul local, nivelul modest al creşterilor

constatate – şi respectiv tendinŃa de descreştere a ritmului - reprezintă

un aspect îngrijorător.

Graficul următor indică tendinŃa descrescătoare a veniturilor proprii

cu excepŃia anului 2000. Poate fi observată, de asemenea, o scădere

chiar a veniturilor proprii – în valori actualizate – în anul 2001 faŃă de

anul precedent.

Evolutia veniturilor proprii - Perioada 1999 - 2 004

(evolu Ńie în % - raportat ă la anul precedent)CL Câmpia Tuzii (G 3)

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Valori abs.

Valoriactulizate cuinflatia (anprecedent)



Analiza structurii veniturilor evidenŃiază o pondere (prea) mică a

veniturilor proprii : această pondere insuficientă (doar 25% în medie pe ultimii 4 ani) reflectă o politică fiscală pasivă (care se rezumă la obligaŃiile reglementate) şi absenŃa unei politici voluntare pentru creşterea veniturilor nefiscale (absenŃa

redevenŃelor, taxelor speciale, rentabilitatea nulă a regiilor şi societăŃii

proprii, absenŃa de participări în structuri economice profitabile).

Nivelul deficitului de venituri la bugetul local va fi evidenŃiat de analiza

compatrativă dintre nevoile anuale minimale (estimate) şi cheltuielile

anuale constatate.

Tabelul

EvoluŃia veniturilor totale ale CL Câmpia Turzii în mii ROL.

(valori absolute şi valori actualizate faŃă de anul precedent)

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Indicele de inflaŃie 45,70% 34,50% 22,50% 15,30% 11,90%

17 328 510 29 861 961 70 880 394 99 790 486 119 412 488 140 259 133 Ref. = anul precedent 72,3% 137,4% 40,8% 19,7% 17,5%

Raportare la « pragul de menŃinere » - calculat prin aplicarea indicelui de inflaŃie a anului în curs

la venitul anului precedent

17 328 510 25 247 639 40 164 338 86 828 483 115 058 430 133 622 574

18,3% 76,5% 14,9% 3,8% 5,0%

Pragul de menŃinere este o valoare de referinŃă – actualizată – care permite comparaŃii pertinente în medii economice inflaŃioniste aşa cum este şi cel românesc în această perioadă. In tabelul de mai sus, pragul

Structura veniturilor - mii Lei - 1999 - 2004 C.L. Câmpia Turzii (G 7)

0

20 000 000

40 000 000

60 000 000

80 000 000

100 000 000

120 000 000

140 000 000

1 999 2 000 2 001 2 002 2 003 2004

3. TOTAL PRELEVARIBUGET STAT

VENITURI PROPRII



de menŃinere a fost calculat cu punct de reper = valoarea veniturilor din anul precedent. Această valoare a fost actualizată cu inflaŃia (sau IPC) pentru anul în curs : astfel, procentajul de creştere a veniturilor de la un an la altul a fost şi el actualizat (corectat) pentru ca evoluŃia reală să poată fi corect apreciată. Tabelul

Aplicarea cumulativă a indicelui de inflaŃie la o valoare reper (pentru

noi anul 1999) permite raportarea “în monedă constantă” dintre

veniturile anuale şi reperul ales. EvoluŃia procentajelor obşinute

reflectă cel mai fidel evoluŃia reală a veniturilor, în valori comparabile.

Tabelele următoare detaliază evoluŃia veniturilor proprii şi a veniturilor

fiscale. Creşterea acestor venituri este de 3 ori respectiv de 5 ori mai

mică decât creşterea veniturilor totale. Fenomenul este foarte

îngrijorător întrucât veniturile proprii evidenŃiază iniŃiativa politică şi

managerială a consiliului local.

Pentru perioada 1999-2004 trebuie semnalată şi dinamica

îngrijorătoare a prelevărilor de la buget (cu cca. ¼ mai mare decât

aceea a veniturilor totale) în contextul în care pe termen scurt, vor

scădea şi apoi vor dispărea subvenŃiile pentru energia termică şi

pentru serviciile publice în general.

Raportare la « pragul de menŃinere » - calculat prin aplicarea cumulativă a indicelui de inflaŃie anuală la venitul anului de referinŃă 1999

1999 2000 2001 2002 2003 2004 Valori

anuale

17 328 510 29 861 961 70 880 394 99 790 486 119 412 488 140 259 133 Prag de

referin Ńă 17 328 510 25 247 639 33 958 075 41 598 641 47 963 233 53 670 858 EvoluŃie

reală - 18,3% 108,7% 139,9% 149,0% 161,3%

VENITURI PROPRII 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Valori anuale 7 657 699 15 282 162 15 815 316 23 705 591 30 028 834 36 484 612 Prag de

referin Ńă 7 657 699 11 157 267 15 006 525 18 382 993 21 195 591 23 717 866 EvoluŃie reală - 36,97% 5,39% 28,95% 41,67% 53,83%

VENITURI NEFISCALE 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Valori anuale 663 549 10 003 553 12 325 321 20 505 351 23 803 119 27 770 678 Prag de

referin Ńă 10 003 553 13 454 779 16 482 104 19 003 866 21 265 326 EvoluŃie reală - 0,00% -8,39% 24,41% 25,25% 30,59%



Capitolul “CHELTUIELI”

Cheltuielile urmează firesc evoluŃia veniturilor.

Creşterile, mari în valori nominale, se dovedesc a fi moderate în valori

actualizate.

Repartizarea cheltuielilor – rigid modelată pe posturile care reprezintă obligaŃii legale ale consiliului local (administraŃie publică 13,4% din total cheltuieli, învăŃământ 42,3%, sănătate 0,2%, cultură 4,4%, asistenŃa socială 8,6% etc.) şi sumele modeste afectate pentru posturile de servicii publice 16,4% din care investiŃii pe infrastructura publică doar 3,7% - reflectă dimensiunea insuficientă a bugetului local şi în particular a resurselor din venituri proprii. Tabloul de mai jos prezintă progresia anuală în valori nominale raportate la anul precedent.

Cod 1999 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL 100% 100% 100% 100% 100% 100% InflaŃia 45,80% 45,70% 34,50% 22,50% 15,30% 11,90%

Autoritati publice 19,3% 21,2% 13,4% 12,8% 12,2% 13,4% Invatamant 57.02 19,0% 17,4% 46,6% 44,6% 43,9% 42,3% Sanatate 58.02 0,4% 1,0% 1,9% 0,2% 0,8% 0,2% Cultura si religie 59.02 0,3% 0,6% 0,6% 0,9% 2,0% 4,4% Asistenta sociala 60.02 9,0% 13,1% 8,5% 9,6% 11,9% 8,6% Servicii si dezv. Publica TOTAL 63.02 48,5% 42,9% 25,7% 29,0% 28,3% 16,4% cheltuieli materiale si servicii .20 18,0% 28,0% 15,5% 12,9% 13,8% 5,5% Subventii .34 7,4% 0,7% 3,2% 8,1% 6,3% 7,2% Cheltuieli capital .70 23,1% 14,2% 7,1% 8,0% 8,1% 3,7% Consultanta agricola 67.02 0,7% 0,0% 0,2% 0,1% 0,0% 0,0% Transport in comun 68.02 1,9% 1,3% 0,8% 0,8% 0,3% 12,3% Alte actiuni 72.02 0,9% 1,3% 0,9% 0,9% 0,7% 1,0%

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Curs Lei/Euro 16 296 19 956 26 027 31 255 37 556 40 532

INFLATIA medie anuala 45,80% 45,70% 34,50% 22,50% 15,30% 11,90% Indici IPC (indici preturi de consum) 1,458 1,457 1,345 1,225 1,153 1,119

CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL 16 754 448 29 810 072 71 203 415 99 790 484 118 167 920 140 383 913 EvoluŃia raportată la anul precedent 78% 139% 40% 18% 19%

Valor în EURO 1 028 160 € 1 493 809 € 2 735 763 € 3 192 759 € 3 146 457 € 3 463 523 € EvoluŃia în Euro - raportată la anul precedent 45% 83% 17% -1% 10%

Valori actualizate cu IPC 16 754 448 20 459 898 52 939 342 81 461 620 102 487 355 125 454 793 EvoluŃia în Euro - raportată la anul precedent 22% 159% 54% 26% 22%

Pragul de mentinere 16 754 448 24 411 231 32 833 105 40 220 554 46 374 299 51 892 840 Crestere în Lei constanti (reper = anul 1999) 1 1,22 2,17 2,48 2,55 2,71



Transfer protectia copilului 84.02.38 0,0% 1,2% 1,4% 1,2% 0,0% 0,0% Imprumut fond de rulment 0,0% 0,0% 0,8% 0,0% 0,0% 0,1% Excedent 3,4% 0,2% 0,4% 0,0% 1,1% 0,0%

Din capitolul de cheltuieli postul 63.03 – Servicii şi dezvoltare publică -

este cel mai relevant pentru voinŃa politică şi capacitatea financiară a

Consiliului Local.

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Servicii si dezv. publica 63.02 8 119 524 12 790 568 18 289 056 28 924 570 33 477 488 23 036 535

Servicii si dezv. publica (EURO) 498 266 € 640 946 € 702 698 € 925 431 € 891 405 € 568 353 € cheltuieli materiale si servicii .20 3 015 635 8 338 421 11 005 319 12 895 852 16 365 900 7 691 999 cheltuieli materiale si servicii (EURO) 185 059 € 417 846 € 422 844 € 412 598 € 435 775 € 189 775 € subventii .34 1 237 874 223 110 2 246 108 8 077 820 7 470 161 10 127 220

Subventii ( EURO ) 75 964 € 11 180 € 86 300 € 258 447 € 198 908 € 249 857 € cheltuieli capital .70 3 866 014 4 229 037 5 037 629 7 950 898 9 621 427 5 217 316 cheltuieli capital (Investitii EURO) 237 243 € 211 921 € 193 555 € 254 386 € 256 190 € 128 721 €

Analiza ultimilor 6 ani arată 2 aspecte foarte îngrijorătoare:

• fondurile rezervate investiŃiilor pe domeniul public nu au depăşit

niciodată peste 25% din minimum anual necesar (minim evaluat

la cca. 1 000 000 €) iar tendinŃa este de scădere cu un minim în

2004 de doar cca. 13% din necesar;

Evolutia INVESTIILOR pentru servicii publice (echivalent EURO) Consiliul Local

Câmpia Turzii 1999 - 2004

- €

50 000 €

100 000 €

150 000 €

200 000 €

250 000 €

300 000 €

1999

2000

2001

2002

2003

2004

cheltuieli capital (Investitii EURO)



• ansamblul posturilor - cu excepŃia subvenŃiilor – manifestă o

tendinŃă de descreştere în ultimii ani;

Creşterea subvenŃiilor este de asemenea un simptom preocupant în

condiŃiile în care din 2007 această formă de intervenŃie în mecanismul

comercial şi economic al serviciilor va trebui să fie complet eliminată.

MenŃinerea subvenŃiilor şi nivelul lor reflectă deficitul financiar al

serviciului. Problema trebuie abordată cu prioritate de către Consiliul

Local iar soluŃia inevitabilă este ridicarea tarifelor la nivelul costurilor

reale şi a condiŃiilor comerciale de echilibrare a serviciilor.

Evolutia bugetului total pentru servicii publice (echivalent EURO) Consiliul Local


- €200 000 €400 000 €600 000 €800 000 €

1 000 000 €

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Servicii si dezv. publica (EURO)

Evolutia SUBVENTIILOR pentru servicii publice (echivalent EURO) Consiliul Local


- €50 000 €

100 000 €150 000 €200 000 €250 000 €300 000 €

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Subventii ( EURO )



1. 2. Capitalul natural

PoziŃia geografică

Municipiul Câmpia Turzii este situat pe cursul inferior al râului Arieş, în

depresiunea Turda-Câmpia Turzii. Cea mai mare parte a localităŃii se află

pe malul drept al Arieşului. Doar cartierul “Arieşul” se află pe malul stâng.

Localitatea este traversată de drumul european E60 (DN 15) iar la 11 km

Vest – în dreptul municipiului Turda se află intersecŃia drumurilor

naŃionale şi europene DN1 (E68; E81) şi DN 75 (E60). DistanŃele faŃă de

principalele reşedinŃe de judeŃ sunt:

� Cluj-Napoca - 41 km spre Nord.

� Târgu-Mures – 65 km spre Est

� Alba-Iulia – 71 km spre Sud.

Municipiul este traversat de magistrala naŃională (internaŃională) de cale

ferată Bucureşti-Braşov-Cluj-Napoca-Oradea. O linie ferată, destinată

transportului de marfă, îl leagă de municipiul Turda.

Împreună cu Municipiul Turda şi localităŃile pre-urbane şi rurale limitrofe

formează o aglomeraŃie urbană de cca. 100.000 locuitori (cca. 135.000

echivalenŃi locuitori). Această aglomeraŃie măsoară pe diagonala sa Est-

Vest, cca. 25 km. DistanŃa dintre intravilanul Câmpiei Turzii şi cel al Turzii

este în scădere continuă. Se poate considera că localităŃile sunt limitrofe şi

constitue un continuum urban.

Resurse hidrografice

Resursa hidrografică majoră a municipiului Câmpia Turzii este râul

Arieş care se înscrie în limitele categoriei II de calitate. Calitatea apei

este influenŃată de exploatările miniere din amonte (judeŃul Alba).

Nivelul pânzei freatice este apreciat între 0,30 şi 0,50 m. Două lucrări

importante – canalul colector de la uzina “Industria Sârmei” şi canalul

de transport Turda-Câmpia Turzii au un impact negativ asupra

echilibrului şi calităŃii apelor freatice din zonă.

Râul Hăşdate, un afluent mic al Arieşului, este utilizat de staŃia de

apă potabilă care alimentează municipiul Câmpia Turzii. StaŃia se află

pe hotarul Municipiului Turda.



Râul Arieş are un curs cu debit mediu-mic, cu mari variaŃii în funcŃie

de anotimp şi de perioadele de secetă, respectiv ploi abundente.

Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului

Calitatea aerului a cunoscut o usoară ameliorare după 1996 prin

reducerea unor activităŃi şi măsurile de depoluare luate la cel mai

imporant agent economic local “Industria Sârmei”. Municipiul nu

figurează pe lista localităŃilor cu depăşiri ale concentraŃiilor maxime

admisibile ale substanŃelor poluante în aer (anuare INSSE). Există

două staŃii de monitorizare a pulberilor sedimentabile (din totalul de

17 staŃii la nivel judeŃean).

Pe axul principal de circulaŃie care traversează oraşul pe direcŃiile Est-

Vest, la orele de vârf, poluarea cu noxe de eşapament atinge valori

ridicate, peste limitele admise. Nu există echipamente şi o

monitorizare sistematică a acestor noxe. Municipiul nu are centuri de

ocolire pentru traficul greu.

Calitatea apei (resurselor)

Indicele coeficientul de poluare a Arieşului a cunoscut o scădere în

ultimii anii şi o stabilizare în jur de 0,4. Apa potabilă este obŃinută

prin tratarea apei de suprafaŃă (sursa - pârîul Hăşdate, comuna

Corneşti) şi a apei subterane (sursele Poina şi Călăraşi – în extravilanul

localităŃilor Turda, Câmpia Turzii, Luna), extrase din puŃuri.

Nu există la această dată o evaluare a capacităŃii maxime de

alimentare cu apă potabilă exprimată în echivalenŃi locuitori.

CantităŃile captate şi tratate reprezintă doar 1/3 din cappacităŃile

tehnice ale instalaŃiilor. Evaluarea resurselor totale este necesară ca

reper pentru dimensionarea proiectelor de dezvoltare urbană în zonă.

DependenŃa absolută a oricărei activităŃi economice şi sociale de apa

potabilă (de resursele zonale) trebuie să conducă la o reevaluare

completă a rolului strategic pe care îl joacă această resursă. Pentru Câmpia Turzii şi pentru Consiliul Local – conştientizarea rolului strategic pe care îl joacă apa trebuie să se reflecte în măsurile prioritare de reabilitare a reŃelelor şi de redefinire a politicilor tarifare. De asemenea, evaluarea viitoare a resurselor de apă



disponibile şi a nevoilor absolute de protecŃie a acestora vor modela şi

vor dimensiona toate proiectele viitoare de dezvoltare.

Laboratoarele specializate (ale operatorului de apă şi ale poliŃiei

sanitare) fac prelevări şi analize sistematice ale calitătii apei.

Apele uzate

Apele uzate sunt colectate în proporŃie de cca. 90%. Cu 47 km reŃea de

canalizare faŃă de 49 km reŃea de apă potabilă – Câmpia Turzii are cel

mai dezvoltat şi echilibrat sistem apă-canal la nivel judeŃean şi printre

primele din Ńară. ReŃeaua de canalizare are probleme importante de

etanşeitate. Din această cauză volumele infiltrate în sistem perturbă

procesul de epurare.

Apele uzate colectate în reŃeaua urbană sunt transportate spre staŃia

de tratare de la Câmpia Turzii. Aceeaşi staŃie primeşte şi apele uzate

care sunt transportate de la Turda. Filiera de tratare a staŃiei nu este

activă în totalitate la această dată.

In afară de analizele curente făcute de operator şi de poliŃia sanitară,

nu există o monitorizare sistematică (automată) şi nici sisteme şi

proceduri de alertă şi de prevenire a incidentelor de poluare

accidentală.

Starea solurilor

Conform statisticilor oficiale, nu sunt semnalate (date publicate în

Planul Local de AcŃiune pentru Mediu – JudeŃul Cluj 2004) depăşiri ale

valorilor normale.

O problemă majoră rămâne amplasamentul gropii de gunoi şi a

echipamentelor de împachetare la hotarul vestic al municipiului, într-o

zonă cu deosebit potenŃial de dezvoltare edilitară – şi la joncŃiunea cu

hotarul municipiului Turda. Dată fiind apropierea dintre cele două

localităŃi şi progresia intravilanului, amplasamentul nu este unul

periferic ci devine unul central în aria urbană intercomunitară şi prin

urmare complet neadecvat. Inafară de problema majoră de urbanism,

de mediu şi de dezvoltare, acest amplasament aduce pierderi indirecte

colectivităŃii locale prin deprecierea valorilor funciare din zonă şi

descurajarea dezvoltării de activităŃi. PoziŃia gropii de gunoi şi nivelul



tratamentului aplicat reprezintă o zonă critică de poluare, o bombă

ecologică pe termen mediu şi un puternic factor perturbator pentru

dezvoltarea urbană, socială şi economică.

Nivelul zgomotului urban

Nu există la această oră o monitorizare sistematică a nivelului de

poluare sonoră. Aceasta este legată mai ales de traficul urban şi de

tranzit prin zonele centrale în care străzile principale sunt drum

naŃional (european).

PrecipitaŃii şi regim termic

Regimul precipitaŃiilor se înscrie puŃin sub media judeŃului Cluj, cu

variaŃii între 460 şi 580 mm/m2. Temperatura medie anuală este de

8,8°C. Nivelul mediu al stratului de zăpadă (pe 3 luni) este de sub

20cm.



1. 3. Capitalul antropic (activităŃi economice şi mediul de afaceri)

1.3.1. Prezentare generală Analiza detaliată a activităŃilor economice şi a mediului de afaceri va fi

realizată în cadrul studiului « Agenda Locală 21 ».

Evaluarea generală a situaŃiei se poate face la această oră prin

raportarea la indicatorii generali naŃionali şi la valorile teoretice pe care

ar trebui să le realizeze Câmpia Turzii prin prisma ponderii sale

demografice. În termeni mai simpli, Câmpia Turzii ar putea fi

considerată la un nivel de dezvoltare comparabil cu media naŃională

dacă volumul de activitate economică şi investiŃională per cap de

locuitor, constatat statistic, ar coincide (s-ar apropia) de media

teoretică – obŃinută prin împărŃirea indicatorilor naŃionali globali la

totalul populaŃiei recenzate.

Ponderea teoretică a activităŃilor economice ale municipiului –

calculată prin raportarea la ponderea demografică – ar trebui să fie

evaluată cu un indice 0.13% (Populatia Câmpia Turzii/populaŃia totală

România) şi respectiv 0.24% (PopulaŃia Câmpia Turzii/populaŃia

totală urbană din România). Exprimat în indici de rang aceste se valori

se traduc cu indice 784 respectiv 418.

Aplicarea celor doi indici la valorile globale naŃionale ar putea da o

imagine a plajei de valori (minim şi maxim) în care ar trebui să se

situeze indicatorii economici pentru Municipiul Câmpia Turzii. (Se

aplică ipoteza unei repartiŃii teoretice echilibrate a activităŃilor

economice la ansamblul teritoriului naŃional).

România – anul 2002

echivalentul teoretic pentru Câmpia Turzii - raportat la pondere locuitori

A B Curs de schimb Lei / € 31 255,25 0,128% 0,24%

InvestiŃii în industrie 104 634 100 000 000 133 493 769 947 250 108 194 639

PONDERE 2003 FaŃă de

Romania FaŃă de

Med.urban FaŃă de

Jud. Cluj FaŃă de Cluj-N.

FaŃă de Turda

Campia Turzii 27 728 0,128% 0,24% 4,05% 9,40% 47,34%

Indice de rang populatie 784 418 25 11 2



3 347 728 782 € 4 271 083 € 8 002 118 €

Din care Apă 4 329 000 000 000 5 523 003 783 10 347 662 708

138 504 731 € 176 706 € 331 070 €

Total investiŃii 271 734 700 000 000 346 683 246 939 649 530 843 557

8 694 049 800 € 11 092 000 € 20 781 496 €

Total agenŃi economici (nr) 797 960 1 018 1 907

Total cifra de afaceri 20 232 001 000 000

000 25 812 293 383

006 48 360 804 403

596

647 315 283 032 € 825 854 645 € 1 547 285 797 €

(sursa : Anuarul Statistic 2003)

Valoarea medie estimată ar trbui să se situeze între cele 2 valori

teoretice din tabel, adică între valoarea obŃinută prin raportarea la

populaŃia totală (A) şi cea obŃinută prin raportarea la populaŃia urbană

(B).

Diagnosticul situaŃiei reale pentru activităŃile economice şi

investiŃionale poate fi evaluat prin compararea valorilor constatate cu

nivelul mediu teoretic de mai sus.

Datele macro economice (furnizate de AdministraŃia FinanŃelor Publice,

respectiv de Consiliul Local şi Comisia NaŃională a Valorilor Imobiliare

permit constatarea unui dezechilibrul zonal/regional faŃă de valorile

medii naŃionale foarte mare.

In ceea ce priveşte obligaŃiile Consiliului Local, vom lua exemplul

postului 63.02 « Servicii şi dezvoltare publică, locuinŃe, apă ».

Exprimat în Euro, acest post reprezintă – pentru ansamblul

investiŃiilor pe domeniul public - valori apropiate de ceea ce ar fi

trebuit investit doar pentru apă.

1999 2000 2001 2002 2003 2004

63.02 498 265 € 640 946 € 702 698,48 € 925 430 € 891 404 € 568 352 €

Servicii si dezv. publica (din care) 63.02 8 119 524 12 790 568 18 289 056 28 924 570 33 477 488 23 036 535 cheltuieli materiale si servicii .20 3 015 635 8 338 421 11 005 319 12 895 852 16 365 900 7 691 999 subventii .34 1 237 874 223 110 2 246 108 8 077 820 7 470 161 10 127 220 cheltuieli capital .70 3 866 014 4 229 037 5 037 629 7 950 898 9 621 427 5 217 316 237 243 € 211 920 € 193 554 € 254 386 € 256 189 € 128 720 €



În realitate, nevoia minimă anuală de investiŃie nu este « dictată » de

media naŃională ci de evaluarea corectă a valorii de înlocuire a

infrastructurii tehnico-edilitare din municipiul Câmpia Turzii, de

durata ei normată de viaŃă (în medie 40-50 de ani) şi de repartizarea

valorii globale pentru fiecare an. O asemenea evaluare a fost făcută în

cadrul unor studii preliminare ale regiilor care operează serviciile

publice. Cu titlu de exemplu, pentru apă şi canal doar, nevoia minimă

de investiŃie anuală se situează între 350.000 şi 400.000 €. (valoarea

totală de înlocuire a infrastructurii publice de apă-canal este evaluată

la minimum 25.000.000 €).

Dezechilibrul sever dintre zona capitalei Ńării şi regiuni şi respectiv

dintre capitalele de judeŃ şi celelalte oraşe ale judeŃului – în materie de

activitate economică şi investiŃională – atinge valori alarmante pe

diverse domenii (coeficienŃi între 15 şi 50). In cazul Câmpia Turzii

decalajul (CA) este de ordinul 1 la 11 (dacă includem şi combinatul

siderurgic) respectiv de 1 la 20 fără combinat. Deşi dezechilibrul este

major, se poate aprecia că nivelul acestuia este unul dintre cele mai

mici dacă îl comparăm cu situaŃia altor municipii de talie similară şi

chiar mai mare. Rolul de locomotivă economică şi socială a

Combinatului siderurgic este unul determinant.

Acest dezechilibru afectează ansamblul dinamicii sociale şi culturale şi

în ultimă instanŃă compromite şansele de supravieŃuire şi dezvoltare a

localităŃilor mici şi mijlocii. Angajarea necondiŃionată a Consiliului Local în reducerea acestui dezechilibru şi adecvarea politicilor sale locale şi zonale la situaŃia reală şi la resursele şi oportunităŃile identificate – reprezintă un imperativ şi o prioritate absolută.



1.3.2. ActivităŃi economice şi mediul de afaceri a) Indicatori macroeconomici

Conform datelor în posesia AdministraŃiei FinanŃelor Publice Câmpia

Turzii referitoare la ponderea activităŃilor, se constată o relativă

stabilitate a acestora în ultimii ani. Tabelul de mai jos nu ia în calcul

activitatea celui mai mare agent economic din localitate care este

“Industria Sârmei”.

Indicatori macroeconomici CA 2002 2003 2004

Agricultură 2,7% 2,2% 1,8%

Industrie 32,8% 32,4% 33,3%

ConstrucŃii 1,0% 2,3% 2,6%

Transporturi 7,8% 7,5% 10,0%

Turism 5,7% 5,6% 2,4%

ComerŃ 50,0% 50,0% 49,9%

TOTAL Cifră de afaceri 100,0% 100,0% 100,0%

Ponderea societăŃii « Industria Sârmei » comparată cu totalul celorlalti

agenti economici este dominantă: societatea metalurgică realizează o

producŃie aproape echivalentă (între 85% şi 95%) cu totalul tuturor

celorlalŃi agenŃi economici.

Tabelul de mai sus, după includerea datelor aferente combinatului

metalurgic, se prezintă astfel:

Indicatori macroeconomici CA 2002 2003 2004

Agricultură 1,4% 1,1% 1,0%

Industrie 63,8% 65,2% 62,8%

ConstrucŃii 0,5% 1,2% 1,5%

Transporturi 4,2% 3,9% 5,6%

Turism 3,0% 2,9% 1,3%

ComerŃ 26,9% 25,7% 27,8%

TOTAL Cifră de afaceri 100,0% 100,0% 100,0%

Analiza valorilor nominale anuale şi a valorilor actualizate indică o

creştere sensibilă a activităŃilor declarate. Actualizarea s-a făcut atât



prin raportare la echivalentul în EURO cât şi prin aplicarea ratei medii

anuale a inflaŃiei.

b

)

M

e

Această dinamică este peste media naŃională. Valorile de mai sus sunt

ameliorate dacă includem şi dinamica combinatului metalurgic.

EvoluŃia cifrei de afaceri nete a acestuia în 2002-2003 este de: 2002 2003

903 613 110 1 292 936 971 1 43,1%

28 910 763 € 34 427 028 € 1 19,1%

EvoluŃia sectorului privat este succint radiografiată de tabelul următor

care prezintă evoluŃia înmatriculărilor şi structura agenŃilor economici

înregistraŃi.

Numărul de societăŃi înregistrate se apropie de nivelul teoretic care ar

plasa Câmpia Turzii în media naŃională. În realitate, dacă facem

raportarea la mediul urban şi dacă luăm în calcul doar agenŃii activi,

2002 2003 2004

TOTAL Cifră de afaceri 1 053 941 375 1 370 219 432 2 032 173 111

Echivalent EURO 33 720 459 € 36 484 827 € 50 137 363 €

Valori actualizate cu rata inflatiei (reper anul precedent) 1 053 941 375 1 188 394 997 1 816 061 761

EvoluŃie–valori actualizate 0% 12,8% 52,8%

Curs ROL / Euro 31 255,25 37 555,87 40 532,11

Rata infatiei 22,50% 15,30% 11,90%

AGENTI ECON. INREGISTRATI 2004 2003 2002 SNC 54 55 54 SRL 944 1057 964 SA 17 16 10 REGII AUTONOME 1 1 1 TOTAL 1016 1129 1029



numărul de societăŃi active este de cca. 50% din media naŃională.

Acest scor este bun – comparativ cu situaŃia unor municipii de talie

similară sau chiar de 2 la 4 ori mai mare dar nu este acceptabil în

perspectiva de supravieŃuire şi de dezvoltare a municipiului.

Agenti econ. care au fàcut declaratii bilantiere 2004 2003 2002 SNC 43 35 42 SRL 747 743 683 SA 10 10 11 RA 1 1 1 TOTAL 801 789 737 Pondere 78,8% 69,9% 71,6%

Inafara combinatului siderurgic, numărul de agenŃi economici de talie

mare (peste 250 salariaŃi) este redus:

• ACSA S.A. cu 350 salariaŃi şi o cifră de afaceri de cca. 3,7

milioane €

• CERCON S.A. cu 370 salariaŃi şi o cifră de afaceri de cca. 2

milioane €

Cifrele referitoare la numărul mediu de salariaŃi indică oscilaŃii între

8000 şi 10000 de persoane. Valorile din Anuarul statistic sunt diferite

faŃă de cele aflate în evidenŃa administraŃiei financiare locale.

Cu excepŃia notabilă a regiei autonome (RAGCL) şi a S.A. Domeniul

public – activitatea economică şi mediul de afaceri sunt dominate de

sectorul privat (peste 90%).

După perioada de declin puternic al activităŃii industriale datorat

reorganizării şi privatizării marilor societăŃi de stat, se poate constata,

începând cu anul 1999, o stabilizare a volumului de activităŃi şi a

producŃiei şi apoi o tendinŃă de creştere care se situează peste media

naŃională.

Numàr de salariati declarati 2004 2003 2002 Snc 29 25 39 Srl 1815 1700 1867 Sa 146 211 445 Ra 316 326 332 Total 2306 2262 2683 Combinatul Industria Sarmei 5500 5593 5688 TOTAL - inclusiv combinatul 7806 7855 8371 Ponderea Combinatului 70% 71% 68%



In peisajul economic, ponderea combinatului siderurgic (cca. 50% din

total) dă nota de localitate cu activitate monoindustrială. Efortul Consiliului Local trebuie să se concentreze dominant spre acŃiunile de încurajare a antreprenorilor şi a diversificării activităŃilor economice.

Regia autonomă RAGCL şi S.C. Domeniul public Câmpia Turzii

S.A.

Regia autonomă (apă, canal, termie, salubritate) şi societatea Domeniul

Public S.A. aparŃin integral Consiliului Local şi datorită statutului lor

au primit prin încredinŃare directă operarea serviciilor publice

respective. RAGCL cu 306 angajaŃi şi o cifră de afaceri netă anuală de 63 531 542 000 LEI (1 567 437 €) împreună cu Domeniul Public S.A. care are 85 de angajaŃi şi o cifră netă de afaceri de 20 841 536 000 Lei (514 198 €) însumează o cifră de afaceri anuală de cca. 2 mil. € şi au împreună 391 angajaŃi, ceea ce reprezintă 5% din numărul de salariaŃi declaraŃi. Ele se numără printre cei mai mari agenŃi economici ai municipiului, după combinatul metalurgic.

EvoluŃiile cifrei de afaceri ale celor doi agenŃi economici ai Consiliului

Local sunt date mai jos :

Tabel. RAGCL Câmpia Turzii.

EvoluŃia cifrei de afaceri în valori nominale şi în valori actualizate

(valori “constante”).

Valori nominale Valori în Euro Valori actualizate

Valori actualizate Curs Inflatia IPC

Mii Lei reper = an precedent Prag = 1994 Lei / € rata an.

1994 1 394 637 708 967 € 1 394 637 1 394 637 1 967 136,7% 236,7

1995 2 663 798 1 013 040 € 2 013 453 1 845 105 2 630 32,3% 132,3

1996 4 148 259 1 073 872 € 2 988 659 2 561 005 3 863 38,8% 138,8

1997 11 750 202 1 452 270 € 4 611 539 6 525 442 8 091 154,8% 254,8

1998 18 220 718 1 824 033 € 11 452 368 10 381 978 9 989 59,1% 159,1

1999 20 961 624 1 286 339 € 14 376 971 15 136 924 16 296 45,8% 145,8

2000 27 423 345 1 374 208 € 18 821 788 22 054 498 19 956 45,7% 145,7

2001 38 848 994 1 492 648 € 28 884 010 29 663 299 26 027 34,5% 134,5

2002 49 200 668 1 574 157 € 40 163 811 36 337 542 31 255 22,5% 122,5

2003 55 078 843 1 466 584 € 47 770 029 41 897 186 37 556 15,3% 115,3

2004 63 531 542 1 567 437 € 56 775 283 46 882 951 40 532 11,9% 111,9



Creşterea constantă a cifrei de afaceri în valori nominale de la un an la

altul ascunde evoluŃia reală a producŃiei realizate de RAGCL, evoluŃie

mult mai puŃin favorabilă.

EvoluŃia reală, într-o economie puternic inflaŃionistă cum este cea

românească de după 1990 poate fi apreciată doar prin actualizarea

valorilor nominale (raportare la repere considerate “constante” – cum ar

fi Euro sau corectate cu indicii de inflaŃie. Raportarea la Euro face

abstracŃie de deprecierea monedei europene cu cca. 2,5% anual. De

asemenea, cursul de schimb reflectă politica monetară a BNR care a

Ńinut cursul în mod constant sub rata inflaŃiei. In consecinŃă, chiar şi

valorile “actualizate” sau “corectate” sunt valori mai mari decât valorile

“reale”.

Tabelul de mai jos reflectă procentual evoluŃia producŃiei realizate de

RAGCL (venituri) în valori nominale şi valori actualizate :

Evolutia cifrei de afaceri - Valori în EuroRAGCL Câmpia Turzii 1994 - 2004

- €500 000 €

1 000 000 €1 500 000 €2 000 000 €

1994

1996

1998

2000

2002

2004

Valori în Euro



Se observă un vârf de activitate la anul 1988 după care urmează o

scădere constantă cu un prag de stabilizare pentru anii 2002-2004.

Scăderea cifrei de afaceri reflectă în principal neadecvarea politicii

tarifare adoptată de Consiliul Local la evoluŃia serviciilor şi costurilor

(scăderi de volume, scăderi de activitate, creşteri sensibile ale

costurilor).

TendinŃele reale de evoluŃie sunt vizibile mai uşor pe graficul următor

în care sunt utilizate valori actualizate: raportare la Euro şi raportare la

o valoare reper (prag) constantă, aleasă arbitrar ca fiind valoarea anului

1994:

Valori nominale Valori în Euro Valori actualizate

Valori actualizate

reper = an precedent



reper = Prag 1994

1994 0% 0% 0% 0% 1995 91% 43% 44% 44% 1996 56% 6% 48% 62% 1997 183% 35% 54% 80% 1998 55% 26% 148% 76% 1999 15% -29% 26% 38% 2000 31% 7% 31% 24% 2001 42% 9% 53% 31% 2002 27% 5% 39% 35% 2003 12% -7% 19% 31% 2004 15% 7% 19% 36%

Evolutia Cifrei de afaceri - Valori "constante"

RAGCL Câmpia Turzii 1994 - 2004

-40%-20%

0%20%40%60%80%

100%

1994

199619

9820

002002

2004

Valori în Euro

reper = Prag 1994



TendinŃa de evoluŃie descendentă a cifrei de afaceri a RAGCL este doar

un simptom exterior. Problemele de fond ale operatorului sunt legate

însă de decapitalizarea (degradarea) severă şi constantă a propriului

mijloc de producŃie, de decapitalizarea (degradarea) patrimoniului

public aferent serviciilor, de dezechilibrul economic şi financiar

(comercial) al fiecărui serviciu în parte, de degradarea acelerată a

eficienŃei serviciiului de termie pe fondul debranşărilor de la sistemul

centralizat, de transformarea creanŃelor în pierderi şi de creşterea

accelerată a datoriilor certe şi, implicit, de incapacitatea de a genera

profit şi resurse de auto finanŃare.

In termeni reali, de lichidităŃi, şi în contextul în care creanŃele sunt legate de clienŃi insolvabili (de exemplu RATACFL) iar datoriile sunt legate de furnizori care nu mai au nici o marjă de flexibilitate (energie electrică, gaz) se poate afirma că RAGCL se află în fază de colaps financiar.

IntervenŃia Consiliului Local pentru ieşirea din criză este indispensabilă

şi ea trebuie să abordeze paralel cel puŃin două căi:

• reconsiderarea urgentă a politicii tarifare şi a politicii serviciilor

(reducerea sau sistarea activităŃii de termie) şi

• evaluarea unei formule de reorganizare în perspectiva abordării

finanŃării ISPA (fuziunea cu regia din Turda) şi cu un orizont

scurt sau mediu de identificare a unui partener privat.

EvoluŃia RAGCL este comparabilă cu evoluŃia altor operatori de acelaşi tip şi reflectă în mod evident absenŃa unei politici tarifare şi de redevenŃe adecvate, respectiv a unei strategii de dezvoltare a serviciilor şi operatorilor.

Problema majoră a RAGCL este reprezentată de activitatea de termie. Scăderea constantă a producŃiei de energie termică din centralele de cartier a avut o medie anuală de -15,3% (anul 2004 nu reprezintă decât 38,8% din anul 2001 :

- 2001 -41000 Gcal - 2002 -29622 Gcal - 2003 -24500 Gcal - 2004 -15900 Gcal

Scăderea numărului de consumatori branşaŃi plătitori (evaluaŃi la sub

20% din totalul iniŃial) induce o degradare severă a eficienŃei (costuri



sporite pentru producŃia unei Gcal) şi implicit la pierderi de peste

20.000 Euro pe lună pentru operator.

La acestea se adaugă incapacitatea cronică a bugetului local de a onora

sumele datorate ca subvenŃii (doar 63,1% din necesar la 31 iulie):

- Necesar subvenŃii de acoperit la 6

luni + sold 2004

8 564 354 000 100,0%

- Acoperit prin buget an 2005 7 000 000 000 81,7%

- Asigurat până la 31 iulie 2005 5 400 000 000 63,1%

Datoria curentà a Consiliului Local 3 164 354 000

Evaluarea necesearului de subvenŃii pentru al 2-lea semestru este de

minimum 4 069 788 000 ceea ce înseamnă obligaŃii cumulate ale

Consiliului Local după cum urmează :

- Total necesar subvenŃii pentru suplimentare buget 5 634 142 000 Obligatii suplimentare de platà ale Consiliului Local -2005 7 234 142 000

In condiŃiile actiuale:

• costurile de încălzire şi apă caldă în sistem urban centralizat nu

sunt competitive faŃă de soluŃiile alternative;

• sistemul de subvenŃionare este constrîns să limiteze ajutorul

pentru populaŃie şi să-l oprească din 2007;

• pierderile curente ale operatorului nu pot fi acoperite de un aport

al bugetului local (incapaciatatea bugetului local);

• nu există perspective de redresare a echilibrului financiar şi de

eficientizare tehnică;

• nevoi mari de finanŃare pentru reablitarea sistemului şi ulterior

pentru întreŃinerea lui

Concluzia care se impune este sistarea serviciului şi alocarea de către Consiliul Local a unor fonduri de sprijin pentru categoriile defavorizate (în toate situaŃiile, fondurile astfel alocate sunt mult mai mici decât pierderile pe care le generează continuarea serviciului).



Decizia de sistare a serviciului poate fi corelată cu o decizie de sprijin financiar (co-finanŃare) a asociaŃiilor de proprietari sau a persoanelor fizice din blocuri care decid să instaleze centrale individuale de apartament sau centrale de bloc. Acest sprijin poate face obiectul unui „program municipal de eficientizare macro energetică” sub forma de garanŃii pentru credite, co-finanŃarea la nivelul TVA, asistenŃă tehnică, etc.

Analiza detaliată a situaŃiei RAGCL este propusă într-un studiu de

oportunitate independent.

Societatea comercială DOMENIUL PUBLIC CÂMPIA TURZII S.A.

Societatea Domeniul Public Câmpia Turzii S.A. cu capital integral al

Consiliului Local are o istorie scurtă şi dinamică. Creată prin

reorganizarea fostei regii a domeniului public, noua societate a reuşit o

creştere semnificativă a volumului de activitate (o dublare) de la an la

an. Fenomenul se explică atât prin faptul că cel mai important client –

peste 75% este tocmai Consiliul Local care a afectat constant un buget

anual important pentru întreŃinerea domeniului public – cât şi prin

aceea că societatea aplică o politică activă de diversificare a producŃiei

şi de prestare servicii pentru clienŃi terŃi: 20% din CA în 2003 şi 25%

în 2004.

Valori nominale Valori în Euro Valori actualizate Curs Inflatia IPC

Mii Lei reper = an precedent Lei / € rata an.

2002 7 371 060 235 834 € 6 017 192 31 255 22,5% 122,5

2003 10 734 016 285 815 € 9 309 641 37 556 15,3% 115,3

2004 20 841 536 514 198 € 18 625 144 40 532 11,9% 111,9



Ca în cazul S.C. DPCT S.A., nevoile anuale minime pentru întreŃinerea

domeniului public pot fi evaluate prin raportarea la dimensiunea

patrimoniului, la valorile de înlocuire actualizate şi la ciclul minim de

reparaŃii şi intervenŃii pe tipuri de infrastructuri şi activităŃi.

Volumul lucrărilor anuale minime necesare este de ordinul a 16 MD

ROL sau 1,6 ML RON (400.000 €). In aceste valori nu sunt incluse

extensiile de străzi urbane.

Nevoia minima anuala pt invetitii (reparatii curente) Curs Lei / € Date 2004

Operatii

Suprafata medie reparatà anual Valoare 40 532,11

Din total mp Câmpia Turzii

Plombari 8 348 3 100 000 000 76 483 € 2,1% Covor 1 strat 19 600 4 400 000 000 108 556 € 5,0% Covor 2 straturi 9 600 4 600 000 000 113 490 € 2,4% Realizat anual 37 548 12 100 000 000 298 529 € 9,6% TOTAL mp suprafata Campia Turzii 392 100 100,0% Durata unui ciclu de reparatii în ani 10,4

Evolutia cifrei de afaceri - Valori în EuroDomeniul Public Câmpia Turzii S.A.

2002 - 2004

- €

200 000 €

400 000 €

600 000 €

2001 2002 2003 2004

Valori în Euro



Concluzii legate de activitatea operatorilor Consiliului Local

Consiliului Local trebuie să-şi asume rolul de investitor pe infrastructura publică şi de responsabil al serviciilor publice. Implicit, trebuie să-şi reconsidere politica bugetară - venituri proprii fiscale şi nefiscale - în sensul creşterii acestora până la nivelul acoperirii nevoilor minime anuale. Datoriile contractate de RAGCL şi posibila intervenŃie a AVAS în

restructurarea regiei conduc la necesitatea:

• creării în cel mai scurt timp a unor operatori locali noi, asupra

cărora să nu mai apese balastul pasivelor acumulate de regii şi

care să funcŃioneze într-un nou cadru contractual coerent;

• suprimarea activităŃilor pe care nici operatorul nici Consiliul

Local nu sunt în măsură să le eficientizeze şi respectiv să le

subvenŃioneze (activitatea de termie).

OpŃiunea de gestiune directă a serviciilor publice este viabilă numai în condiŃiile în care Consiliul Local are voinŃa politică şi capaciatatea de a asuma un rol tehnic, financiar şi managerial activ.

Alternativa de delegare a gestiunii serviciilor şi/sau de angajare a unui

partenariat public privat – este o alternativă serioasă şi recomandabilă

de eficientizare şi echilibrare a serviciilor. Ea trebuie considerată cu

atenŃie în perspectiva programului investiŃional ISPA, a nevoii

constante de resurse financiare extrabugetare precum şi în realizarea

obiectivului de întărire a agenŃilor economici locali.



1.3.3. Organizare spaŃială

Prezentarea detaliată a organizării spaŃiale a municipiului Câmpia

Turzii va face obiectul studiului “Agenda Locală 21 – Câmpia Turzii”.

ConŃinutul orientativ al capitolului (în cadrul viitorului studiu) este

indicat mai jos.

� Descriere a oraşului şi înscrierea în teritoriu

� ReŃea stradală şi transporturi

� Descrierea cartierelor (situare, instituŃii publice, servicii,

activitate industrială şi comerŃ, zone de locuit, zone verzi,

zone de agrement, infrastructura sportivă şi culturală,

accesul la utilităŃi)

� Terenuri libere, intravilan şi extravilan, bilanŃ teritorial

� Infrastructura tehnico-edilitară

Alimentarea cu apă

Canalizarea

Incălzirea urbană

Infrastructura pentru gestiunea deşeurilor

1.3.3.1. Prezentare generală

Câmpia Turzii dispune de un spaŃiu urban per locuitor – suprafaŃa în

hectare raportată la numărul de locuitori - de 1,4 ori mai mare decât

Cluj-Napoca şi de 1,5 ori mai mic decât Turda. Acest indicator reflectă

posibilităŃi medii de creştere a calităŃii condiŃiilor de viaŃă şi de

activităŃi (care să facă localitatea atractivă). Pe de altă parte, situează

obligaŃiile de finanŃare ce revin fiecărui locuitor pentru asigurarea

serviciilor publice şi a finanŃării sistemului tehnico-edilitar la un nivel

intermediar între Turda şi Cluj-Napoca.

Câmpia Turzii Turda Cluj-Napoca

Populatie (iulie 2003) 27 728

Repartie per locuitor 58 571

Repartie per locuitor 294 906

Repartie per locuitor

Suprafata / hectare 2 378 0,0858 9 156 0,1563 17 952 0,0609 Ponderi comparative

(C.T. = 100%) 100,0% 182,3% 71,0% Pondere populatie (C.T.= 1)

1,00

2,11

10,64

Pentru documentul actual se va face mai ales prezentarea

infrastructurii tehnico-edilitare (apă, canal, termie, salubritate, străzi).



Datele (sursa INSSE) corespund anului 2003 şi sunt reprezentative şi

pentru anul 2004 respectiv 2005. Operatorii vor putea proceda la o

actualizare a acestora în cursul anului 2005.

Datele comparative pe care le furnizăm (Câmpia Turzii – Turda – Cluj-

Napoca) permit o mai bună apreciere a situaŃiei municipiului în

contextul zonal. De altfel, interferenŃele socio-economice cu cele două

municipii sunt constante şi au un impact cert asupra Municipiului

Câmpia Turzii. Trebuie reŃinute ordinele generice de mărime: pentru

un etalon de 1 – Câmpia Turzii, celelalte municipii, în materie de

pondere demografică reprezintă 2,1 Turda şi respectiv 10,6 Cluj-

Napoca.

Elemente de infrastructura publicà

Câmpia Turzii

Repartie per locuitor Turda

Repartie per locuitor Cluj-Napoca


m m m m m m Lungime retele apa (metri) 48 700 1,76 119 900 2,05 426 000 1,44 Lungime retele canalizare (m) 47 100 1,70 61 000 1,04 334 000 1,13 Lungime retele gaz (m) 56 700 2,04 125 700 2,15 417 800 1,16 Lungime strazi (m) 45 800 1,65 97 000 1,66 342 000 1,16 Lungime strazi modernizate (m) 31 000 1,12 56 000 0,96 261 000 0,89

Raportul retea apa / retea strazi 111% 124% 125%

Rap. Retea canal / retea stràzi 107% 63% 98%

Rap. Retea canal / retea apà 97% 51% 78%

Lungimea reŃelelor de apă, mai mare decât lungimea străzilor se explică prin prelungirea reŃelei şi spre zonele periferice, contabilizarea traseelor de aducŃiune şi respectiv către localităŃile limitrofe. Cu toate acestea există încă străzi care nu au introdusă reŃeua de apă. In România, media de acoperire a străzilor urbane cu reŃele de apă potabilă este de doar de 70% şi acoperirea cu reŃele de canalizare este de doar 50,5%. Câmpia Turzii are o extensie a reŃelei de canalizare aproape identică cu cea de apă potabilă (97%) situaŃie foarte de bună pentru România şi cu mult înaintea municipiilor Cluj-Napoca (78%) şi Turda (51%). Parcul locativ Parcul locativ are o structură identică cu cel din Turda, adică 4,5% este proprietate publică şi 95,5% este proprietate privată. Aceeaşi similitudine poate fi constatată şi pentru numărul mediu de persoane repartizate per locuinŃă (2,9) şi pentru suprafaŃa medie per apartament (37 mp) şi respectiv per persoană(12,5 mp).



In absenŃa statisticilor pentru spaŃiile destinate birourilor şi a suprafetelor aferente, se poate presupune că valorile medii de mai sus, în particular mp/persoană sunt, în realitate, mai mici. Confortul locativ, prin prisma valorilor de mai sus, este modest. ParŃial, numărul mare de case cu curte compensează acest deficit.

În ceea ce priveşte numărul de locuinŃe (raportate la total locuitori) şi

suprafaŃa locuibilă Câmpia Turzii se situează în aceeaşi plajă de valori

ca şi Cluj-Napoca şi Turda.

Numărul mediu de salariaŃi

TendinŃa generală de scădere a numărului de salariaŃi în

perioada 1990-2003 este constatată şi la Câmpia Turzii. Cu toate

acestea, ponderea dominantă a combinatului siderurgic a permis o

descreştere mai puŃin severă decât în localităŃi de talie similară sau

chiar mai mare.

ObservaŃie : datele furnizate de AdministraŃia FinanŃelor Publice

Câmpia Turzii şi cele publicate de Anuarul Statisitic al României sau

de Institutul NaŃional de Statistică diferă sensibil. Au fost folosite

datele furnizate de INSSE în comanda de lucrare făcută pentru

prezentul studiu.

Este relevantă repartiŃia locurilor de muncă pe categorii de activităŃi

pentru a contura profilul municipiului Câmpia Turzii, punctele sale

tari şi punctele slabe. Această analiză este furnizată la capitolul

Capitalul social (mai jos).

Câmpia Turzii

Repartie per locuitor Turda

Repartie per locuitor Cluj-Napoca


Parcul locativ Total locuinte (numàr) 9 400 0,34 20 648 0,35 116 026 0,39 Suprafata locuibilà - total mp 347 686 12,54 735 230 12,55 4 480 072 15,19 Suprafata medie a locuintei - mp 37,0 35,6 38,6 Numàr mediu de pers. / locuintà 2,9 2,8 2,5

Locuinte proprietate publicà 424,0 4,51% 923,0 4,5% 2 271,0 2,0%

Locuinte proprietate privatà 8 976,0 95,5% 19 725,0 95,5% 113 755,0 98,0%

Numàr total de salariati

Câmpia Turzii Evolutie Turda Evolutie Cluj-Napoca Evolutie

1988 2003 1988 2003 1988 2003 11 965 10 054 19 757 12 844 127 715 115 668 -16,0% -35,0% -9,4%



1.3.3.2. Infrastructura edilitară 1. TERMOFICARE (producere, transport, distribuŃie apă caldă

menajeră şi încălzire)

Infrastructura serviciului, relizată în anii 60’-70’ acoperea ansamblul

zonelor şi imobilelor de locuinŃe şi instituŃiilor publice. În momentul de

maximă extensie reŃaua avea cca. 12.000 m conectate la 11 Centrale

termice, erau racordate 5.274 de apartamente cu peste 15.800

locuitori.

Politicile guvernamentale faŃă de serviciul de termie urbană, politicile

de subvenŃionare a Gcal dublate de o politică tarifară centrală şi locală

neadecvate şi de incapacitatea bugetului central şi local de a-şi achita

obligaŃiile faŃă de consiliile locale şi în final faŃă de operator au condus

la debranşarea în ritm accelerat a consumatorilor şi au adus serviciul

şi operatorul în colaps financiar. SituaŃia este similară cu situaŃia marii

majorităŃi a operatorilor. La această oră, datoriile contractate de

serviciu faŃă de furnizori – în particular furnizorul de gaz – reprezintă

un deficit insolvabil şi au fost preluate de AVAS. După preluarea

datoriilor vechi, serviciul a continuat să producă noi datorii care

grevează ansamblul regiei şi serviciilor publice pe care le realizează.

Cu doar 1 466 apartamente branşate în 2004 şi foarte probabil sub

1.200 pentru sezonul 2005-2006 – viitorul serviciului este compromis

în condiŃiile actuale.

Din 12 km de reŃea şi 11 centrale termice au fost dezafectaŃi cca. 5km

şi 4 centrale. Din cele 7 centrale funcŃionale doar 2 sunt modernizate.

BilanŃrile economic, financiar şi tehnic ale serviciului sunt

dezechilibrate. ObŃinerea unor randamente acceptabile este o

imposibilitate tehnică în condiŃiile unui 1) număr mare de debranmări

asociată cu 2) capacitatea limitată de plată a consumatorilor, cu 3)

reglementările tarifare restrictive şi cu 4) starea precară a sistemului.

Evaluarea globală a sistemului de încălzire urbană centralizată este de

cca. 3.500.000 € (valoare de înlocuire) din care cca. 2.000.000 pentru

reŃele.



Evaluarea globală a sistemului funcŃional în 2004 este de 2.200.000 €

din care cca. 1.200.000 pentru reŃele.

Dincolo de costurile curente de operare (factura pentru serviciul

curent) vor trebui considerate şi nevoile de finanŃare a investiŃiilor.

Acestea sunt calculate prin raportarea valorii totale de înlocuire la

durata de viaŃă a infrastructurii. Nevoia minimă lunară per locuitor

este între 0,85€ şi 1,14€ respectiv între 31000 şi 41000 Lei (3,1-4,1

RON). Pentru un menaj mediu valoarea lunară ajunge la 90.000-

120.000 Lei.



2. APA POTABILĂ (captare, transport şi distribuŃie de apă potabilă)

Sistemul public de alimentare cu apă a Municipiului Câmpia Turzii

acoperă inclusiv localitatea limitrofă Viişoara.

PopulaŃia deservită este evaluată la cca. 30.000 de persoane (dintre

care 2000 din comuna Viişoara)

Prin prisma repartiŃiei volumelor distribuite între populaŃie şi agenŃi

economici în medie 45% şi 55% – şi a numărului total de persoane

racordate - se poate determina un număr de cca. 53.700 e.l.

(echivalenŃi locuitori) pentru acest serviciu.

Numărul de persoane branşate la sistemul de alimentare cu apă este

estimat la cca. 75% din total populaŃie.

Câmpia Turzii

Populatie racordatà

Total locuitori 27 728 100%

Populatie racordatà 20 829 75,1%

Populatie neracordatà 6 899 24,9% Populatie Viisoara 2 000

Consumul mediu (ultimii 3 ani) este de 83 litri / zi / persoană.

Regimul de funcŃionare este de 24 h/zi, 365 zile/an.

Volumele anuale medii (ultimii 3 ani) distribuite sunt de 2,1 Mil. Mc.

Câmpia Turzii

Consum apà potabilà

mc apà populatie ag.econ. anul 2 053 088 975 184 1 077 904 2002 1 953 910 900 463 1 053 447 2003 2 441 383 866 249 1 575 134 2004 2 149 460 913 965 1 235 495 medie

43% 57% pondere



La nivelul actual de captare şi tratare, sistemele de producŃie,

transport şi distribuŃie au o capacitate cel puŃin dublă faŃă de

consumurile anuale medii constatate.

Câmpia Turzii

PRODUCTIE APA

Debite - capacitate captate / tratate Hasdate 300 100 l/s Poiana 30 25 l/s Càlàrasi 35 35 l/s TOTAL 365 160 l/s DEBITE CUMULATE Orar 1 314 576 mc orà Zilnic 31 536 13 824 mc zi Lunar 959 220 420 480 mc lunà Anual 11 510 640 5 045 760 mc an

Sistemul de alimentare cu apă potabilă este format din:

A (3) CAPTĂRI

LocaŃia Nume /

tip

Debit

total

Debit

prelevat

1 Corneşti « Hăşdate »

suprafaŃă

300

l/s

100 l/s 1994 11.200 m cond. ad.

Premo DN 600

2 Turda şi

Câmpia Turzii

« Poiana »

subterană

30 l/s 25 l/s 1967 3.500 m cond. Ad.

OŃel DN 400

3 Luna “Călăraşi”

subterană

35 l/s 35 l/s 1984

B (5) ADUCłIUNI

Între şi Debit

total

Presiuni

1 StaŃia tratare

Hăşdate

StaŃia pomp.

BariŃiu

300

l/s

3,4 la

4 bari

1994 9.400 m cond. ad.

Premo DN 600

2 StaŃia tratare

Hăşdate

StaŃia pomp.

BariŃiu

200

l/s

3,4 la

4 bari

1967 9,400 m cond. Ad.

OŃel DN 400

3 StaŃia pomp.

BariŃiu

Rezervor

“Călăraşi”

300

l/s

3,4 la

4 bari

1984

1994

4.400 m cond. ad.

Premo DN 600

4 StaŃia pomp. Castel apă 300 3,4 la 1984 500 m cond. ad.



BariŃiu l/s 4 bari 1994 Premo DN 600

5 Uzina “Poiana” ISCT

Câmpia T.

200

l/s

3,4 la

4 bari

1967 3,500 m cond. Ad.

OŃel DN 400

ADUCTIUNI Câmpia Turzii

9 400 DN 600 Premo 9 400 DN 400 Otel 4 400 DN 600 Premo

500 DN 600 Premo 3 500 DN 400 Otel

27 200 metri Valoare medie de înlocuire 135 €

3 672 000 € per m liniar

C (1) STAłIE DE TRATARE A APEI

Capacitate de tratare: 300 l/s;

Sursa: Pârîul Hăşdate;

Fluxul tehnologic:

• AducŃiune DN 600 – capacitate 300 l/s

• Cameră de amestec şi distribuŃie

• Decantor

• StaŃie de reactivi

• StaŃie de filtre

• Tratare cu cărbune activ

• StaŃia de clorinare

• StaŃia de pompare

• AducŃiuni spre Câmpia Turzii

- DN 600 - 9400 m

- DN 400 - 9400 m

D (1) STAłIE DE POMPARE ( “BariŃiu” ) StaŃia este echipată cu:

• 4 pompe LOTRU 125 (Q=125mc/h; H=42m H2O)

• 1 contor volumetric DN 600 care măsoară volumele introduse în

reŃeaua de distribuŃie

E (1) REZERVOR DE 5000 mc ( “Călăraşi” ) Capacitate 5000 mc.

Rezervor din beton.



Pus în funcŃiune în 1981.

Primeşte apă de la StaŃia de tratare Hăşdate şi de la sursa Călăraşi.

F (1) CASTEL DE APĂ Capacitate 500 mc.

Rezervor din beton.

Pus în funcŃiune în 1965.

Primeşte apă de la sursa Hăşdate şi de la sursa Călăraşi.

G (2) REłELE DE DISTRIBUłIE : Câmpia Turzii + Viişoara

Lungimea reŃelei din Câmpia Turzii: 48 720 m.

Lungimea reŃelei din Viişoara: 10 020 m.

Structura reŃelelor de distribuŃie:

a) Lungimi, diaşetre şi materiale

DISTRIBUTIE Câmpia Turzii

19 660 DN 600 Otel 24 060 DN 400 AZB 2 000 DN 600 FONTA 3 000 DN 600 PE

10 000 DN 400 PE (Viisoara) 58 720 metri

Valoare medie de înlocuire 125 €

7 340 000 € per m liniar

b) Branşamente, contorizare, populaŃie racordată

Câmpia Turzii

Categorii de consumatori

Bansamente

Locuitori Brans. Total

Brans. Contor. contorizare

Asociatii de locatari 12 107 150 148 98,7% Câmpia T. CASE 8 722 3 020 2 800 92,7% Câmpia T. AG. EC. - 322 300 93,2% Viisoara CASE 2 000 496 496 100,0% Viisoara AG. EC. - 5 5 100,0% TOTAL 22 829 3993 3749 93,9%

din care Câmpia T. 20 829 3 170 2 948 93,0%

din care Viisoara 2 000 501 501 100,0%



c) cămine şi vane

Câmpia Turzii

Càmine si vane

pe retea transport 70 34,0%

cu vane de inject. 12 5,8%

pe retea distributie 112 54,4% în

pàmânt 12 5,8%

Total 1 Câmpia Turzii 206 100,0%

Viisoara transport 5

Viisoara distributie 12

Total 2 Viisoara 17

TOTAL 223

ReŃelele de distribuŃie acoperă cca. 96% din lungimea străzilor.

Pentru infrastructura de apă potabilă, urgenŃele sunt reprezentate de

înlocuirea conductelor cu durata de viaŃă expirată, conductelor din

azbociment, aducŃiunilor şi extinderea reŃelei la ansamblul locuitorilor,

monitorizarea integrată a sistemului, automatizarea staŃiilor de

pompare.

Vechime cond. Câmpia Turzii Lungimi Vechime - ani Otel 19 660 55 Otel 24 060 35 AZB 2 000 50-60 FONTA 3 000 3 PE



3. CANALIZAREA şi EPURAREA (colectarea, transportul şi tratarea

apelor uzate)

Sistemul de canalizare se compune din canale de serviciu şi canale

colectoare şi dintr-o staŃie de epurare.

StaŃia de epurare deserveşte inclusiv Municipiul Turda – de la care

primeşte apa uzată printr-un canal colector.

ReŃeaua de canalizare din Câmpia Turzii are o lungime totală de

47100 m.

Lungimea liniară a reŃelelor de canalizare faŃă de aceea a reŃelelor de

distribuŃie a apei este de cca. 96,6%.

Numărul total al populaŃiei racordate la sistem poate fi echivalat cu

cel aferent sistemului de apă potabilă adică:

1. RETEAUA DE CANALIZARE

ReŃelele de canalizare urmăresc planul străzilor.

Sistemul de canalizare acoperă cca. 85% din trama stradală.

Lungimea liniară a reŃelei este cu 3,5% mai mare decât lungimea

străzilor. DiferenŃele dintre cele două raporturi provin din lungimile de

canale mari de transport, aflate în zonă extra stradală.

ReŃeaua de canalizare este în sistem unitar.

Colectarea se face gravitaŃional prin canalele de serviciu. Apele uzate

menajere, industriale şi pluviale sunt transportate prin canale

colectoare secundare la canalul colector principal care face legătura

cu staŃia de epurare din Câmpia Turzii.

Câmpia Turzii

Populatie racordatà la CANAL

Total locuitori 27 728 100%

Populatie racordatà 20 829 75,1%

Populatie neracordatà 6 899 24,9%

Populatie Viisoara -



2. RACORDURILE Utilizatorii sunt legaŃi la reŃea prin 3 490 racorduri afectate după cum

urmează:

Câmpia Turzii Sistemul de canalizare Tip utilizator Nr. De racorduri Diametre Materiale

Asociatii proprietari 150 200 Beton, PVC-G

Case 3 020 200 Beton, PVC-G

Agenti economici 320 200 Beton, PVC-G

TOTAL 3 490

3. STAłIA DE EPURARE

StaŃia de epurare a fost dimensionată şi construită pentru a deservi

cele două municipii limitrofe Câmpia Turzii şi Turda. EvoluŃia negativă

a consumurilor din ultimii 15 ani a condus la un raport de utilizare a

staŃiei de ordinul a 35% din capacitate.

Se poate estima că după reabilitatrea canalelor colectoare volumele de

mai sus vor scădea cu cel puŃin încă 1/3.

Prin urmare, staŃia de epurare rămâne supradimensionată chiar şi în

ipoteza că vor fi racordate la sistem comunele limitrofe celor două

municipii.

Incărcarea mică a efluenŃilor pe care apele freatice infiltrate îi diluează

nu permite realizarea completă a treptelor de tratare şi diminuează

eficienŃa proceselor.

La această oră, etapa de tratare biologică este redusă aproape integral

la procesele care au loc spontan la trecerea pasivă a efluentului prin

instalaŃii.

Câmpia Turzii

STATIA DE EPURARE

Debite - capacitate captate / tratate TOTAL 1 000 350 l/s DEBITE CUMULATE Orar 3 600 1 260 mc orà Zilnic 86 400 30 240 mc zi Lunar 2 628 000 919 800 mc lunà Anual 31 536 000 11 037 600 mc an



Reabilitarea staŃiei – inclusă în proiectul de cofinanŃare din programul

ISPA – va trebui să prevadă o soluŃie tehnică de divizare a fluxului

tehnologic în 2 sau 3 filiere paralele cu debite proporŃional diminuate

faŃă de filiera unică existentă. Această operaŃie este indispensabilă

pentru eficientizarea costurilor de epurare şi pentru obŃinerea

standardelor de calitate a efluentului la emisar.

Descriere generală a staŃiei de epurare Campia - Turzii

Apele uzate ajunse în staŃia de epurare trec printr-o succesiune de

construcŃii şi instalaŃii în scopul curăŃirii şi în final ajung în râul Aries

care constituie emisarul canalizării municipiului Campia – Turzii.

StaŃia de epurare se compune din :

1. Treapta mecanică 1.1. Degrosisare

1.2. Deznisipatoare şi separatoare de grăsimi

1.3. Decantoare primare

1.4. Statie pompare namol

2. Treapta biologică 2.1. Bazine de aerare

2.2. Decantoare secundare

3. Linia de nămol 3.1. Platforme de uscare a nămolului

4. InstalaŃii auxiliare şi pavilion administrativ

4.1. Conducte

4.2. StaŃia de pompare cu transportoare hidraulice

4.3. Pavilion administrativ

StaŃia dispune de un amplasament generos ca suprafaŃă şi bine situat

(la extremitatea est-nor-est a municipiului , de-a lungul Arieşului).

Zona proximă va trebui la rândul ei protejată în viitorul plan urbanistic

în perspectiva dezvoltărilor viitoare.



4. DRUMURILE PUBLICE ŞI SALUBRITATEA

4.1. Drumurile publice Conform ultimelor situaŃii redactate de Consiliul Local, lungimea totală

a străzilor orăşeneşti este de 45,8 Km pentru o suprafaŃă totală de

392092 mp.

Structura stàzilor urbane Câmpia Turzii 2004 Categoria Lungime Suprafata Valoare Euro Drumuri nemodernizate IV 5 956 40 005 1 250 160 34 064 € Stràzi asfaltate III - I 33 823 314 067 129 850 109 3 538 150 € Stràzi pietruite III 6 016 38 020 2 884 993 78 610 €

TOTAL 45 795 392 092 133 985 262 3 650 825 €

Repartizarea lor procentuală este:

Ponderea stràzilor Câmpia Turzii Lungime (m) Nemodernizate 13,0% 5 956 Asfaltate 73,9% 33 823 Pietruite 13,1% 6 016 TOTAL 100,0% 45 795

Prin aplicarea valorii medii atribuite unui mp de stradă asfaltată s-a

estimat că valoarea toală a străzilor orăşeneşti aduse la categoria

„modernizate” (asfaltate) ar fi de 4 790 515 €.

VALORI MEDII per MP Drumuri nemodernizate 209 899 6 € Stràzi asfaltate 3 839 107 105 € Stràzi pietruite 479 553 13 €

O parte din drumuri necesită revizuiri ale profilelor şi amenajarea

infrastructurilor adiacente (trotuare, rigole, drenaje, traversări, poduri,

protecŃii, acostamente, etc.)



4.2. Activitatea de salubritate

Activitatea de salubritate include 1) colectarea 2) transportul şi 3)

depozitarea deşeurilor precum şi 4) tratarea primară cu tehnologia de

balotare (echipamente Power Pack). Ansamblul activităŃilor sunt

realizate de operatorul RAGCL.

Activitatea se realizează în condiŃii similare cu cele întîlnite în

majoritatea structurilor de acelaşi tip din România şi prezintă o paletă

largă de deficienŃe structurale: colectare şi depozitare indistincte,

absenŃa filierelor de preselecŃie şi valorizare, supraveghere şi personal

sub standarde, dezechilibru financiar de operare, carenŃe de

echipamente şi proceduri, filiere de colectare şi tratare sub standardele

ecologice. Este un subiect sensibil pentru Consiliul Local şi el va

trebui abordat cu prioritate în perioada urmmătoare.

Infrastructura serviciului este reprezentată de:

• recipiente de colectare (închiriate sau vândute de RAGCL)

• platforme de precolectare

• depozitul general (groapa de gunoi)

• echipamente de tratare (Power Pack)

• echipamente de colectare, transport, nivelare şi tasare

Halda (groapa) de gunoi este clasată „nepericuloasă” (OG 78/2000

aprobată de L 426/2001 şi hg 162/2002) dar nu respectă standarde

ecologice şi este un focar de poluare ambientală.

Sursele de deşeuri sunt legate de activitatea menajeră a populaŃiei şi

agenŃilor economici (cca. 50% din cantităŃi) şi de activităŃile de

salubrizare a domeniului public şi activităŃile industriale şi de

construcŃii.

RepartiŃia medie a cantităŃilor constatate, pe surse de provenienŃă a

deşeurilor este:

CAMPIA TURZII Pondere Tone mc

Cantitatàti totale anuale 100,00% 18 000,0 27 272,7

deşeuri stradale 10,50% 1 890,0 1 247,4 deşeuri din pieŃe 5,00% 900,0 594,0 deşeuri din parcuri, grădini, spaŃii verzi

5,50% 990,0 653,4



nămol din fose septice 2% 360,0 237,6 npmol de la epurarea apelor uzate

18% 3 240,0 2 138,4

deşeuri de la materiale din construcŃii şi demolări

9% 1 620,0 1 069,2

Deseuri menajere de la populatie si agenti economici

50% 9 000,0 5 940,0

Cantitatàti totale anuale 100,00% 18 000,0 27 272,7

Evaluarea masei şi volumelor este foarte aproximativă: variaŃia

densităŃii deşeurilor - colectate şi depozitate fără discriminări – este

foarte mare: de la 0,2 la 2. Ultimele evaluări ale RAGCL indică 20.000

tone depuse anual.

La această oră nu există o procedură particulară pentru deşeurile

periculoase (din surse medicale sau industriale).

O procedură primară de preselecŃie este aplicată in situ pentru peturi

plastic şi hîrtie. Materialele selectate sunt depozitate în Ńarcuri în

perspectiva unei eventuale valorizări ulterioare.

Din noiembrie 2002 a fost instalat un echipament de mărunŃire şi

balorare în folii de plastic. Un balot are o greutate de cca. 1,2 tone.

FunŃionarea echipamentului s-a făcut cu sincope. In perioada de

funcŃionare acesta poate procesa cca. 1/3 din cantităŃile depozitate.

BaloŃii sunt depozitaŃi pe latura sudică a haldei de gunoi în aşteptarea

unui prezumtiv transport către un site de (tratare) depozitare

definitivă.

Groapa de gunoi

Groapa de gunoi Câmpia Turzii, este situată în imediata proximitate a

Arieşului – la 20 m de digul de protectie - la extremitatea nord vestică

a municipiului. Groapa nu respectă standarde ecologice iar metoda

adiŃională de coletare în folii de plastic este o soluŃie paliativă, pe

termen scurt şi care nu aduce un răspuns acceptabil de tratare.

Amplasamentul ei este neadecvat (proximitatea de râu şi situarea într-

o zonă cu potenŃial edilitar la limita dintre Turda şi Câmpia Turzii

localităŃi care îşi extind intravilanul unul spre altul) şi reprezintă un

factor perturbator major în scenariile de dezvoltare urbanistică şi de

atragere de activităŃi.



Pe termen scurt-mediu, închiderea, decongestionarea parŃială, operaŃii

de inactivare, ecologizare şi conservare şi foarte probabil remodelarea

peisagistică vor reprezenta o prioritate a Consiliului Local. (Anul oficial

de închidere, potrivit planului de umplere, este 2006.)

In paralel trebuie demarată reflexia la amplasamentul unei noi gropi

ecologice, cu considerarea unei operaŃii intercomunale (în cadrul unei

asociaŃii intercomunale). In mod cert, ambele operaŃii vor putea fi

înscrise în programe cu cofinanŃare europeană şi cu atragere de

competenŃe şi prefinanŃări private (PPP).

In materie de gestiune a deşeurilor, soluŃia de incinerare nu este o

soluŃie realistă pentru contextul zonal Turda- Arieş datorită costurilor

(încă) ridicate de investiŃie şi de exploatare. Aceste costuri au crescut

sensibil (pentru tona de deşeuri incinerată) datorită înăspririi normelor

de calitate referitoare de emisiile gazoase în atmosferă. Există în

ultima perioadă curente puternice de opinie care contestă bilanŃul

economic, fizic şi chimic global al acestui procedeu, pe lîngă costurile

sale ridicate.

łările din Uniunea Europeană continuă să utilizeze gropile ecologice

(cu geomembrane de protectie, echipamente de colectare şi tratare a

leşiilor şi gazelor), ca soluŃia cu cel mai bun raport între nevoia de

respectare a normelor de protecŃie a mediului şi costurile de investiŃie

şi de exploatare.

Câmpia Turzii va trebui să decidă în materie de tratare şi depozitare a

deşeurilor – şi în mod cert să se asocieze cu localităŃile limitrofe.

Viitoarea groapă ecologică trebuie dimensionată pentru 100.000-

120.000 echivalenŃi locuitori şi realizată în cadrul asociaŃiei



intercomunale. In funcŃie de complexitate şi dotări, o asemenea

investiŃie poate costa între 3 şi 6 milioane de Euro.

Numărul echivalenŃilor locuitori pentru acest serviciu sunt de ordinul

a 31 000 pentru Câmpia Turzii dacă ne raportăm la producŃia medie

realizată pe ultimii 3 ani: a se vedea tabelul următor.

InvestiŃiile viitoare nu reprezintă decât o parte din strategia serviciului

pentru anii următori. Consiliul Local Câmpia Turzii – direct sau în

cadrul Consiliului General al ComunităŃii Urbane – va promova o nouă

politică în materie de deşeuri care să respecte cele 3 mari principii în

materie: “R-V-E” – 1) Reducerea la sursă a cantităŃilor de deşeuri, 2)

Valorizarea deşeurilor, 3) Eliminarea deşeurilor şi care să promoveze o

acŃiune mai amplă de informare, educare şi stimulare a actorilor

seviciului.

Câmpia Turzii Salubritate

Total LEI populatie ag.econ. anul 6 477 031 187 4 382 109 410 2 094 921 777 2002 6 832 908 312 4 767 934 056 2 064 974 256 2003 9 288 481 135 5 447 341 225 3 841 139 910 2004 7 532 806 878 4 865 794 897 2 667 011 981 medie

pondere 65% 35%

Total populatie deservità 20 000 Echivalenti locuitori - salubritate 30 962



1.4. Capitalul social

Structura şi dinamica populaŃiei va face obiectul unei analize detaliate

în cadrul studiului « Agenda Locală 21 – Câmpia Turzii».

Potrivit ultimelor date statistice (iulie 2004), populaŃia din România şi

din localităŃile care ne interesează este următoarea:

21 673 328 România

11 895 598 populatia urbană

686 825 Total JudeŃ Cluj

514 395 din care la orase

298 006 Cluj-Napoca

27 259 Câmpia Turzii 58 628 TURDA

39 365 Dej

22 634 Gherla

9 875 Huedin

85 887 Turda + Câmpia Turzii

Valorile din ultimii ani reflectă o relativă stabilizare – după scăderea

de -7,4% constatată în perioada 1998 – 2003 (de la 29950 la 27728).

Aceste valori permit o evaluare a ponderii (rangului) pe care Câmpia

Turzii o ocupă prin prisma populaŃiei. Ponderea poate fi un reper

relativ (comparativ) de apreciere a fluxurilor financiare şi economice şi

respectiv a nivelului de investiŃii şi de activitate pe cap de locuitor.

In tabloul următor, fiecare coloană propune o comparaŃie în care o

localitate este luată drept reper unitar.

Câmpia Turzii Turda Turda-Câmpia T. Clu-Napoca

România 0,13% 0,27% 0,40% 1,37%

Populatia urbană 0,23% 0,49% 0,72% 2,51%

JudeŃul Cluj 3,97% 8,54% 12,50% 43,39%

JudeŃul Cluj (orase) 5,30% 11,40% 16,70% 57,93%

Cluj-Napoca 9,15% 19,67% 28,82% 100%



Turda 46,49% 100% 146,49% 508,30%

Câmpia-Turzii 100% 215,08% 315,08% 1093%

Dej 69,25% 148,93% 218,18% 757,03%

Gherla 120,43% 259,03% 379,46% 1316,63%

Huedin 276,04% 593,70% 869,74% 3017,78%

Turda + Câmpia Turzii 31,74% 68,26% 100% 346,97%

Indicii care trebuie reŃinuŃi despre ponderea municipiului Câmpia

Turzii – în conformitate cu populaŃia sa sunt:

0,13 % din populaŃia României

0,23 % din populaŃia urbană a României

3,97 % din populaŃia judeŃului Cluj

5,30 % din populaŃia urbană a judeŃului

9,15 % din populaŃia Municipiului Cluj Napoca

46,49 % din populaŃia municipiului Turda

Constatarea generală care se poate face pentru sistemul de ocrotire a

sănătăŃii, structurile de formare profesională pentru adulŃi, structurile

de învăŃământ postliceal şi universitar, structurile şi activităŃile

culturale, de sport şi de agrement şi organizaŃiile şi activităŃile

societăŃii civile – este că, în ansamblul lor şi pentru fiecare în parte,

ele sunt mai puŃin active şi mai puŃin numeroase decât în municipiul

de referinŃă Cluj-Napoca. (Studiul « Agenda Locală 21 » va face o

diagnoză precisă a acestor aspecte). Ori, alături de calitatea

infrastructurilor de bază, structurile şi activităŃile vieŃii sociale şi

culturale conferă unei localităŃi atractivitate, atât pentru mediul

economic şi de afaceri cât şi pentru populaŃie. Această situaŃie de fapt

va explica de ce, în cadrul Strategiei, un accent important va fi pus

tocmai pe dezvoltarea infrastructurilor şi activităŃilor de învăŃămînt,

culturale şi de agrement.

Dăm în continuare extrase din fişa localităŃii realizată de INSSE la

cererea consultantului. (furnizăm în anexă o listă comparativă cu

localităŃile Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii)



Scăderile procentuale sunt în general destul de apropiate de cele

constatate la nivel naŃional şi judeŃean dar mult mai mari la

indicatorii “născuŃi vii” şi “plecări cu domiciliul din localitate”.

Este previzibilă o stabilizare relativă a mişcărilor determinată în

primul rând de stabilitatea economică şi cea a locurilor de muncă.

EvoluŃia numărului de salariaŃi a fost dată anterior: o scădere de 16%

între 1998 şi 2003 (de la 11 965 la 10 054).

RepartiŃia locurilor de muncă este relevantă pentru profilul localităŃii:

Numàr total de salariati Câmpia Turzii

Repartie per 100 locuitori Turda

Repartie per 100 locuitori

Cluj-Napoca

Repartie per 100 locuitori

Date INSSE - 2003 indice indice Indice Salariati - nr. Mediu din care în: 10 054 36,259 12844 21,929 115668 39,222

- agricultura 79 0,285 228 0,389 649 0,220 - industrie 7 210 26,003 5479 9,354 39103 13,259

- energie, gaz, apà 468 1,688 559 0,954 2858 0,969 - constructii 310 1,118 630 1,076 10644 3,609

- comert 444 1,601 2092 3,572 18329 6,215 - finante, banci 44 0,159 198 0,338 2117 0,718 - administratie 113 0,408 231 0,394 2300 0,780

- învàtàmânt 431 1,554 962 1,642 12462 4,226 - sànàtate 398 1,435 768 1,311 9561 3,242

Punctul cel mai puternic este dat de proporŃia de salariaŃi la 100

locuitori : 36/100 (foarte aproape de cei 39/100 de la Cluj Napoca şi

cu 33% mai bine decât cei 22/100 la Turda). Cu titlu informativ,

A INDICATORI DIN FISA LOCALITATII CAMPIA TURZII

Sursa: INSSE

INDICATORI AN

1998 AN

2003 Populatia Evolutia Evol. %

1 Populatia totala - la 1.VII.(stabila) 29950 27728 -2222 -7,4% 2 Populatia la 1.VII. – femei 14995 14125 -870 -5,8%

3 Populatia cu domiciliul in localitate la 1.VII. 30656 27891 -2765 -9,0%

4 Nascuti vii 321 241 -80 -24,9% 5 Decedati – total 282 277 -5 -1,8%

6 Stabiliri de domiciliu in localitate 398 276 -122 -30,7% 7 Plecari cu domiciliul din localitate 395 558 163 41,3%

8 Stabiliri de resedinta in localitate la 1.VII - persoane 514 170 -344 -66,9%

9 Plecari cu resedinta din localitate la 1.VII - persoane 1220 333 -887 -72,7%



media naŃională în mai 2005 era de 21/100 (şi 38/100 dacă raportăm

numărul total de salariaŃi exclusiv la populaŃia urbană).

Profilul puternic industrial este dat de indicele de 26/100 (de 3 ori mai

mare decât la Turda şi de 2 ori mai mare decât la Cluj-Napoca). Aşa

cum s-a mai arătat, situaŃia este datorată ponderii combinatului.

In schimb, municipiul are o poziŃie deficitară în posturile cu calificare

superioară: finanŃe, bănci, învăŃământ, sănătate, cultură precum şi în

posturile din sectorul comercial. Acest deficit pe activităŃile care dau

notele cele mai mari pentru atractivitatea mediului de viaŃă şi

atractivitatea pentru mediul de afaceri - este simtomatic pentru

presiunea suferită de localităŃile mici din partea centrelor urbane mai

mari din proximitate dar, în acelaşi timp indică cu precizie direcŃia în

care trebuie să se concentreze eforturile Consiliului Local pentru

dezvoltarea locală în viitor.

Şi din această perspectivă, orientarea către o comunitate urbană

alături de Turda şi comunele limitrofe, reprezintă opŃiunea cea mai

adecvată pe care o are la îndemână Consiliul Local.

ÎnvăŃământul

C INDICATORI DIN FISA LOCALITATII CAMPIA TURZII Sursa: INSSE

INDICATORI AN

1998 AN

2003 Invàtàmânt Evolutia Evol. % 10 Unitati de invatamint - total - numar 20 14 -6 -30,0% 11 Gradinite de copii - numar 9 9 0 0,0%

12 Scoli din invatamintul primar si gimnazial - numar 6 3 -3 -50,0%

13 Licee - numar 2 2 0 0,0%

14 Scoli profesionale, complementare sau de ucenici - numar 1 0 -1 -100,0%

15 Scoli tehnice de maistri - numar 1 0 -1 -100,0% 16 Scoli postliceale - numar 1 0 -1 -100,0%

17 Institute de invatamint universitar - numar 0 0 0

18 Institute de invatamint universitar-sector public-numar 0 0 0

19 Institute de invatamint universitar-sector privat-numar 0 0 0

20 Copii inscrisi in gradinite - persoane 995 870 -125 -12,6% 21 Elevi inscrisi - total - persoane 5528 4512 -1016 -18,4%

22 Elevi inscrisi in invatamint primar si gimnazial-persoane 3758 2856 -902 -24,0%



23 Elevi inscrisi in invatamint primar - persoane 1882 1240 -642 -34,1%

24 Elevi inscrisi in invatamint gimnazial - persoane 1876 1616 -260 -13,9%

25 Elevi inscrisi in invatamint liceal - persoane 864 1002 138 16,0%

26 Elevi inscrisi in invat. profesional,compl,ucenici-pers 573 552 -21 -3,7%

27 Elevi inscrisi in invatamint tehnic de maistri - persoane 105 34 -71 -67,6%

28 Elevi inscrisi in invatamint postliceal - persoane 228 68 -160 -70,2%

29 Studenti inscrisi - persoane 0 0 0

30 Studenti inscrisi - sector public - persoane 0 0 0

31 Studenti inscrisi - sector privat - persoane 0 0 0

32 Personal didactic total - persoane 390 321 -69 -17,7%

33 Personal didactic in invatamint prescolar - persoane 52 48 -4 -7,7%

34 Personal didactic in invat. primar si gimnazial - persoane 203 173 -30 -14,8%

35 Personal didactic in invatamint primar - persoane 94 61 -33 -35,1%

36 Personal didactic in invatamint gimnazial - persoane 109 112 3 2,8%

37 Personal didactic in invatamint liceal - persoane 135 99 -36 -26,7%

38 Personal didactic in invat. profesional,compl,ucenici-pers 0 0 0

39 Personal didactic in invatamint tehnic de maistri - persoane 0 0 0

40 Personal didactic in invatamint postliceal - persoane 0 1 1 100,0%

41 Personal didactic in invatamint universitar - persoane 0 0 0

42 Personal didactic in invat. universitar-sector public-pers 0 0 0

43 Personal didactic in invat. universitar-sector privat-pers 0 0 0

44 Sali de clasa si cabinete scolare - numar 132 132 0 0,0%

45 Laboratoare scolare - numar 22 21 -1 -4,5% 46 Ateliere scolare - numar 18 17 -1 -5,6%

Se remarcă:

• scăderea severă a numărului de unităŃi de învăŃământ

• scăderea severă a numărului total de elevi şi în particular a

populaŃiei tinere (creşterea numărului din ciclul gimazial este

conjuncturală);

• scăderea severă a numărului de cadre didactice;



• absenŃa învăŃământului universitar (menŃionăm totuşi începutul

de activitate al Colegiului Tehnic Universitar.) şi scăderea

numărului elevilor din Scolile Postliceale.

InstituŃii culturale

Sănătatea

E INDICATORI DIN FISA LOCALITATII CAMPIA TURZII Sursa: INSSE

INDICATORI AN

1998 AN

2003 Sànàtate Evolutia Evol. %

50 Paturi in spitale - sector public - numar 185 125 -60 -32,4%

51 Paturi in spitale - sector privat - numar 0 0 0

52 Paturi in preventorii - sector public - numar 0 0 0

53 Paturi in crese - sector public - numar 60 0 -60 -100,0%

54 Medici - sector public - persoane 42 35 -7 -16,7% 55 Medici - sector privat - persoane 0 12 12 +++

56 Stomatologi - sector public - persoane 4 0 -4 -100%

57 Stomatologi - sector privat - persoane 0 3 3 +++

58 Farmacisti - sector public - persoane 4 0 -4 -100,0%

60 Farmacisti - sector privat - persoane 3 12 9 300,0%

61 Personal mediu sanitar - sector public - persoane 150 105 -45 -30,0%

63 Personal sanitar mediu - sector privat - persoane 0 12 12 +++

64 Spitale - sector public - numar 1 1 0 0,0% 65 Spitale - sector privat - numar 0 0 0

66 Dispensare medicale - sector public - numar 5 1 -4 -80,0%

67 Dispensare medicale teritoriale - sector public - numar 3 0 -3 -100,0%

68 Policlinici - sector public - numar 1 0 -1 -100,0%

D INDICATORI DIN FISA LOCALITATII CAMPIA TURZII Sursa: INSSE

INDICATORI AN

1998 AN

2003 Institutii culturale Evolutia Evol. %

47 Teatre si institutii muzicale - total - numar 0 0 0

48 Biblioteci - total - numar 11 8 -3 -27,3% 49 Biblioteci publice - numar 0 1 1 100,0%



69 Policlinici - sector privat - numar 0 0 0 70 Preventorii - sector public - numar 0 0 0

Cabinete medicale scolare - sector public 0

71 Crese - sector public - numar 1 0 -1 -100,0% 72 Farmacii - sector public - numar 1 1 0 0,0% 74 Farmacii - sector privat - numar 3 6 3 100,0%

76 Depozite farmaceutice - sector privat - numar 0 0 0

Centre medicale de specialitate- sector public 0

77 Cabinete medicale - sector privat - numar 4 10 6 150,0%

Ambulatorii de specialitate- sector public 0

78 Cabinete stomatologice - sector privat - numar 2 3 1 50,0%

Ambulatorii de spital- sector public 0 0,0%

79 Laboratoare medicale - sector privat - numar 0 0 0

Cabinete stomatologice individuale- sector public 0 0,0%

80 Laboratoare de tehnica dentara - sector privat - numar 0 7 7 +++

81 Cabinete medicale de specialitate- sector privat 0 2 2 +++

Societate civila medicala de specialitate-sect.public

Cabinete medicale de specialitate- sector privat

Se constată creşterea secorului privat şi descreşterea sectorului public

în activităŃile de bază şi păstrarea spitalului în sectorul public, cu

scăderea sensibilă a numărului de paturi. De asemenea, se constată

absenŃa serviciilor de specialitate şi a specialiştilor, a policlinicilor şi a

laboratoarelor.

Ca şi instituŃiile culturale şi cele de învăŃământ, structurile medicale

fac parte din infrastructura urbană care dau atractivitate localităŃii atât

pentru populaŃie cât şi pentru mediul antreprenorial şi investiŃional.

Toate aceste capitole sunt deficitare la Câmpia Turzii.

In condiŃiile zonale şi naŃionale de reluare lentă a activităŃilor

economice după căderea din anii 1990-1995 – Câmpia Turzii ar putea

profita de relativa stabilitate economică şi de numărul de salariaŃi mai

mai mare decât media din zonă pentru a lansa o nouă direcŃie de

dezvoltare orientată tocmai pe sectoarele deficitare.



Provocarea la care Consiliul Local este chemat să facă faŃă este de a da o şansă reală de supravieŃuire şi de dezvoltare colectivităŃii locale prin creşterea atractivităŃii spaŃiului urban, a condiŃiilor de viaŃă, a calităŃii mediului, a ponderii şi calităŃii activităŃilor şi structurilor de învăŃământ, de sănătate şi de cultură.

In caz contrar, efectul de metropolizare – de atragere spre marile centre

urbane din proximitate a specialiştilor, a meseriilor de vîrf, a fluxurilor

investiŃionale, economice şi comerciale – va accelera transformarea

localităŃii într-o localitate “muncitorească”, o localitate “fără suflet”, o

localitate dormitor-loc-de-muncă, în care viitorul şi reuşita tinerilor vor

fi imaginate întotdeauna ca o evadare din localitate.

Acest fenomen, cunoscut la scară europeană, nu este o fatalitate cu

condiŃia ca edilii oraşului – consilierii şi primarul – să-şi asume rolul

lor de decizie cu determinare şi inteligenŃă politică.

In mod cert, printre scenarii trebuie inclusă şi calea creşterii ponderii

demografice, a eficientizării serviciilor publice, a partajării resurselor

zonale pe care Consiliul Local le poate obŃine în cadrul unei structuri

asociative intercomunale. Structura asociativă, “comunitatea urbană”,

induce în plus un fenomen de atragere şi fixare a populaŃiei şi

competenŃelor şi de atragere a fluxurilor investiŃionale private.



II. OBIECTIVE, CONCEPTE şi POLITICI, SCENARII

2.1. OBIECTIVE

Obiectivul general urmărit de Consiliul Local Câmpia Turzii este :

1) crearea şi asigurarea de condiŃii de viaŃă la standarde de calitate

europene pentru toŃi locuitorii municipiului şi pentru toŃi partenerii

economici care îşi desfăşoară activitatea aici

2) creşterea durabilă a activităŃii economice şi a nivelului de ocupare a

forŃei de muncă,

3) protecŃia resurselor umane şi de mediu

4) reducerea dezechilibrelor de dezvoltare economică şi socială în

raport cu marile municipii.

Premisele şi condiŃiile necesare realizării acestui obiectiv generic

constau în reabilitarea, dezvoltarea şi protejarea infrastructurilor de

bază şi a condiŃiilor naturale (ambientale), în abordarea integrată a

problemelor economice, sociale şi de mediu, în asigurarea şi

regenerarea resurselor financiare adecvate.

In consecinŃă, obiectivul particular al strategiei de dezvoltare durabilă

a Municipiului Câmpia Turzii poate fi formulat mai jos sub forma unui ansamblu de direcŃii (obiective) prioritare (subpunctele reprezintă

măsuri şi/sau strategii generale de realizare a obiectivelor) : 1. Incheierea procesului de urbanizare şi modernizare a întregii localităŃi :

� branşarea 100% a locuitorilor la reŃeaua de apă potabilă � branşarea 100% a locuitorilor la reŃeaua de canalizare � modernizarea 100 % a drumurilor şi căilor de acces � soluŃionarea gestiunii eficiente a energiei (încălzire,

iluminat) � soluŃionarea colectării selective, a valorizării, tratării şi

depozitării ecologice a deşeurilor � instalarea unei reŃele performante de comunicaŃie

electronică (o autostradă numerică pe circuite de fibră optică)



2. Stimularea sectoarelor productive şi a serviciilor publice

� Promovarea şi asigurarea infrastructurilor de bază pentru afaceri (parcuri industriale, zone de activităŃi, centre logistice şi

de informare)

� Sprijinirea prioritară a IMM-urilor care abordează tehnologii noi (tehnologii noi, activităŃi cu mare valoare adăugată,

utilităŃile publice)

� Reorganizarea şi eficientizarea serviciilor publice

� Eficientizarea serviciilor administraŃiei publice locale

� Crearea ComunităŃii Urbane Arieş – Turda – Câmpia-Turzii � Valorificarea potentialului local prin investiŃii publice care

să dinamizeze activităŃile şi să atragă investiŃiile private (în

particular :

a) infrastructura turistică

b) societatea informatională şi

c) infrastructura de marketing şi comercializare a

produselor locale (pieŃe, « târguri », centre de colectare

şi distribuŃie produse agricole, zonale, etc.)

� Reorientarea mai echilibrată a resurselor de la bugetul central (Accesul la finanŃări prin Consiliul JudeŃean)

3. Dezvoltarea urbanistică coerentă şi protecŃie a mediului � Reevaluarea zonelor urbanistice, a spaŃiului intravilan şi

extravilan (planuri de urbanism general şi zonal) în perspectiva

dezvoltării habitatului şi a zonelor de activităŃi şi în perspectiva

integrării spaŃiului intercomunitar (comunitatea urbană)

� Reevaluarea profilului arhitectural general a municipiului:

zona centrală, cartiere, spaŃii verzi, spaŃii pentru utilităŃile

publice (apă, apă uzată, transport, deşeuri), spaŃii pentru

activităŃi

� Reevaluarea spaŃiilor limitrofe hotarelor administrative în

perspectiva creării de zone protejate şi parcuri naturale, parcuri

de agrement – cu integrarea spaŃiului intercomunitar

(comunitatea urbană)

� Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul de afaceri şi de agrement în conformitate cu cerinŃele de durabilitate din punct

de vedere al mediului şi cu protejarea adecvată a capitalului

natural şi ecologic al zonei.



4. Dezvoltarea resurselor umane locale, creşterea ratei de ocupare a populaŃiei şi stabilizarea competenŃelor

� Dezvoltarea învăŃământului – în particular liceal,

postliceal, profesional (universitar, profesional)

� Promovarea şi sprijinul structurilor de « învăŃare continuă », de specializare şi de perfecŃionare

� Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru învăŃământ şi activităŃi culturale şi sportive ( săli de

spectacol, terenuri, săli de sport)

� Dezvoltarea partenariatului cu structurile societăŃii civile

(ONG-uri)

� Dezvoltarea partenariatului cu sectorul privat – cu

parteneri locali, naŃionali şi internaŃionali (partenariat

economic, partenariat financiar – delegări de servicii).

2.2. CONCEPTE şi POLITICI

Conceptul de „dezvoltare durabilă” - în spiritul căruia a fost concepută

şi redactată prezenta Strategie – ilustrează rolul ordonator şi impactul

asupra activităŃilor economice şi de administraŃie publică pe care îl pot

avea o idee coerentă sau un principiu (idei sau principii identificate,

bine definite şi apoi validate de o comunitate). Mai multe asemenea

concepte au intrat în limbajul administrativ şi legislativ şi sunt folosite

în mod curent atât de administraŃia publică cât şi de societatea civilă.

(coeziune socială, excluziune socială, partenariat public-privat,

gestiune integrată, etc.)

De o manieră generală, cadrul reglementar în vigoare şi directivele

europene (ca orizont instituŃional) stau şi vor sta la baza întregii

activităŃi a Consiliului Local. Actele normative şi documentele

internaŃionale pun la dispoziŃie un ansamblu de principii şi norme pe

care le regăsim aproape integral reformulate în legislaŃia internă. (In

anexă se află o listă selectivă de legislaŃie).

In prezenta Strategie de dezvoltare durabilă a Municipiului Câmpia

Turzii sunt reamintite şi reformulate, în particular, câteva concepte

care, în acord cu legislaŃia în vigoare, permit o abordare coerentă şi

eficientă a politicilor sectoriale de către Consiliul Local.



Definirea acestor concepte structurează şi orientează politicile şi

deciziile Consiliului Local şi servesc ca repere în particular pentru

redactarea regulamentelor de funcŃionare a serviciilor şi a caietelor de

sarcini pentru delegarea serviciilor.

Servicii publice destinate pieŃei

Conform cu reglementările europene, ansamblul principalelor servicii

publice comunale (apă, canal, termie, salubritate) fac parte din

categoria de (1) servicii destinate pieŃei.

Este semnificativă definiŃia şi descrierea pe care o fac reglementările

europene în această materie: serviciile destinate pieŃei sunt toate

serviciile care pot face obiectul vânzării şi cumpărării pe piaŃă şi care

sunt produse de o unitate economică ale cărei resurse provin în cea

mai mare parte din vânzarea producŃiei realizate. ProducŃia de produse

şi servicii destinate pieŃei este definită ca producŃia/serviciul care se

schimbă sau este susceptibilă a fi schimbată pe piaŃă la un preŃ care îi

permite, cel putin, acoperirea costurilor. Toate bunurile, prin

convenŃie, sunt considerate a fi destinate pieŃei.

Servicii publice nedestinate pieŃei

A doua categorie de servicii, servicii nedestinate pieŃei, este definită

de reglementările europene ca servicii furnizate colectivităŃii în

ansamblul ei de către administratia publică şi privată. Serviciile sunt

furnizate cu titlu gratuit sau cvasi-gratuit ( de exemplu, iluminatul

public, spaŃiile verzi, drumurile comunale, etc.)

Aceste două concepte trebuie considerate în stabilirea politicilor

tarifare pe care le va adopta Consiliul Local pentru serviciile publice şi

în stabilirea caracterului de serviciu public – sau nu - pentru fiecare

utilitate.

Pentru apă, de exemplu, Directiva Cadru europeană a apei (din anul

2000/60/EU) spune că „apa trebuie să se plătească singură”.

Principiul este valabil pentru ansamblul serviciilor publice comunale

care sunt servicii destinate pieŃei (apa, termie, salubritate).

Costurile acestora trebuie să fie acoperite integral de vânzarea

produsului.



Serviciul public este un sistem ( tehnic, economic, financiar) închis :

el este conditionat în mod absolut de capacitatea sa de a regenera

integral - resursele financiare de care are nevoie şi respectiv de a

menŃine neîntrerupt (sau reface) starea tehnică de funcŃionare. Cu

titlu de comparaŃie, poate fi amintitit că, înainte de 1990, serviciile

publice funcŃionau ca sisteme „deschise” în măsura în care costurile

curente de exploatare (salarii, materii şi materiale, energie) erau

acoperite de obicei din tarif iar costurile de investiŃie veneau „din

exterior” respectiv de la bugetul central.

Constrângerea de continuitate Serviciul public, prin natura sa, este supus constrângerii de

continuitate. Această constrângere de asigurare a continuităŃii atrage

consiliului local o responsabilitate majoră pe care o asumă sub forma

a 3 obligaŃii :

• să evalueze corect costurile de exploatare şi să le controleze

eficient prin contractul de operare (de gestiune delegată)

• să evalueze corect nevoile de investiŃie, priorităŃile

investiŃionale, cele mai eficiente scenarii de finanŃare (plan

director al serviciului)

• să evalueze corect şi să impună ferm o politică tarifară acoperitoare pentru costurile reale (costuri de exploatare şi

costuri de investiŃie)

Valoarea de înlocuire a infrastructurii serviciului

Ce este: o valoare numerică exprimată în Lei (constanŃi) sau în Euro

(monedă considerată „constantă”) estimată ca necesară pentru

înlocuirea infrastructurii serviciului în totalitatea sa. Va fi numită în

continuare Valoarea de înlocuire. Valoarea de înlocuire este

cunoscută în practica economică şi financiară sub denumirile

următoare:

- costul de înlocuire brut (replacement cost new) care este costul

curent de achiziŃie a unui bun nou, similar sau cu o capacitate

operaŃională sau potenŃial de servicii echivalent, folosind materiale,

tehnologii, proiecte şi normative moderne;

- costul de înlocuire net (net replacement cost) care este costul ce



ar apărea pe piaŃă pentru achiziŃia unui bun substitut egal

satisfăcător; mai simplu, costul de înlocuire brut minus deprecierea;

- valoarea finală de restaurare (reinstatement value) care este dată

de costurile totale de refacere identică şi integrală a bunului (imobil

sau mobil) la condiŃia iniŃială, dar nu mai bună sau mai extinsă decât

situaŃia de nou).

Am reŃinut conceptul generic de valoare de înlocuire pentru că ni s-

a părut unul mai uşor de perceput şi mai intuitiv şi din raŃiuni de

facilitate de utilizare (la nivelul de analiză al prezentului document –

nuanŃele între costul de înlocuire net şi brut sau valoarea de

restaurare sunt neesenŃiale)

La ce este folosită: Valoarea de înlocuire serveşte la evaluarea limitei

inferioare a cotei anuale de înlocuire pe care consiliul local trebuie să

o asigure. Această cotă minimă anuală este în principal asigurată prin

redevenŃă. RedevenŃa este colectată de operator şi vărsată consiliului

local care o utilizează pentru investiŃiile specifice (reabilitări,

modernizări, dezvoltări ale infrastructurii). RedevenŃa este inclusă în

bugetul anual al consiliului local. InvestiŃiile sunt planificate şi

ierarhizate în conformitate cu planul director al serviciului –

elaborat de consiliul local.

ObservaŃii: Consiliul local trebuie să evite categoric asimilarea sau

identificarea Valorii de înlocuire cu valoarea contabilă în calculul

redevenŃei minime anuale şi respectiv a valorii amortizărilor cu

valoarea minimă a redevenŃei. Este notorie inerŃia reglementărilor de

reevaluare a mijloacelor fixe şi nivelul lor inadecvat. (Pentru unele

elemente de infrastructură valoarea contabilă poate fi de peste 15-20

de ori mai mică decât valoarea de înlocuire).

RedevenŃa minimă anuală

Ce este: o valoare numerică exprimată în Lei sau Euro şi care se

calculează prin împărŃirea valorii totale de înlocuire la durata normată

medie a infrastructurii. Va fi numită în continuare redevenŃa. Ea

defineşte suma - colectată de Operator şi vărsată Consiliului Local -

estimată ca necesară pentru a fi consumată pentru investiŃiile din

exerciŃiul în curs sau (parŃial) acumulată pe o durată mai mare decât

un exerciŃiu financiar şi care este consumată apoi punctual pentru

investiŃii (proiecte) pe infrastructura serviciului.



La ce este folosită: la realizarea lucrărilor care conduc la reevaluări ale

mijloacelor fixe sau la obiective noi care, potrivit legii, reprezintă

imobilizări (mijloace fixe). Generic, investiŃiile specifice sunt

reprezentate de (1)reabilitări, (2)modernizări, (3)dezvoltări ale

infrastructurii.

Consiliul Local Câmpia Turzii va fi cu siguranŃă constrâns să

reevalueze politica sa de venituri (fiscale şi nefiscale) pentru a le

armoniza cu nevoile de investiŃie în infrastructurile edilitar-

gospodăreşti ale serviciilor publice. În acest sens, noile

reglementări de organizare şi funcŃionare a serviciilor publice permit o

utilizare nuanŃată a redevenŃei - peste limita strict necesară

serviciului care o generează.

RedevenŃa va putea juca un rol important în modelarea noilor bugete

locale. Implicit, perceperea unei redevenŃe conduce la obligativitatea

unei relaŃii contractuale cu Operatorul serviciilor şi respectiv

restructurarea regiilor. La această dată, nici unul dintre serviciile

publice gestionate de Consiliul Local Câmpia Turzii nu funcŃionează

pe baza unui adevărat Contract de operare a serviciului.

Bugetul consumatorului pentru serviciu

Ce este: o valoare numerică exprimată în Lei sau Euro şi care se

calculează prin însumarea tuturor cheltuielilor directe şi indirecte -

lunare sau anuale - aferente unui serviciu. Va fi numit în continuare

bugetul serviciului. Bugetul serviciului (bugetul pentru apă, bugetul

pentru încălzire, etc.) se defineşte

1. per persoană sau

2. per familie

(considerate ca entităti economice şi sociale de bază).

Bugetul serviciului include ansamblul :

1. costurilor directe (valoarea facturii) şi – eventual –

2. costurilor indirecte (taxe speciale, servicii obligatorii anexe, etc.).

La ce este folosit: Bugetul serviciului este implicat în :

• aprecierea (1)impactului financiar pe care îl are serviciul asupra

consumatorilor. Pentru aceasta este corelat cu un alt indicator socio-

economic de bază: pragul de suportabilitate



• aprecierea (2)eficienŃei de gestiune a operatorului şi a consiliului

local. EficienŃa operatorului este dată de nivelul costurilor de

exploatare. EficienŃa consiliului local este dată de capaciatea sa de a

prevedea, optimiza, ierarhiza realizarea investiŃiilor şi a montajelor

financiare.

ObservaŃii:

Bugetul serviciului este singurul indicator pertinent pentru a aprecia

dacă:

• un serviciu este „scump” sau „ieftin” ?

• activitatea unui operator este „eficientă” sau „ineficientă” ?

• consiliul local a gestionat „bine” sau „nesatisfăcător” un serviciu

public.

Bugetul serviciului (şi în nici un caz tariful unitar) este indicatorul care

trebuie să fie promovat de consiliul local şi de operator în dialogul cu

beneficiarul.

Bugetul serviciului este un indicator generic de control şi de

performanŃă care poate fi inclus în clauzele contractului de gestiune

delegată.

Fondul de solidaritate comunitară

Acest fond este provizionat prin mărirea valorii minime a redevenŃei

colectate de Operatorii serviciilor publice cu un mic procent (de ordinul

a 5%). Sumele colectate astfel sunt utilizate prin decizie a Consiliului

Local pentru sprijinirea segmentului de populaŃie care are dificultăŃi reale de achitare a facturilor pentru serviciile publice. Sprijinul se face

în direcŃia Operatorului în vederea acoperirii valorilor facturate dar

care nu pot fi încasate.

Fondul este gestionat după criteriile stabilite strict de Consiliul Local

în acord cu Operatorul serviciilor.

Pragul de menŃinere a capitalului (şi/sau a valorii activelor)

Din punctul de vedere al proprietarului (proprietar al unei întreprinderi

sau, în cazul consiliului local: proprietar al patrimoniului public)

singurul criteriu valabil de evaluare a echilibrului economic şi

financiar şi respectiv a profitului este ca la finele perioadei de evaluare



capacitatea reală de cumpărare a capitalului să fie cel puŃin

echivalentă cu capacitatea capitalului iniŃial investit. CondiŃia este

valabilă şi pentru valoarea activelor sau „patrimoniului”. Această

perspectivă face apel la conceptul financiar de capital (respectiv de

valoare a activelor) şi este definită de ultimele reglementări contabile

româneşti OMF 94/2001 (armonizate cu Directiva a IV a CEE şi

standardele internaŃionale de contabilitate).

Pragul de menŃinere a capitalului este o valoare relativă (un indicator

relaŃionat la un an de referinŃă, sau începutul perioadei, şi la indicele

inflaŃiei şi/sau al devaluării) care permite comparaŃii pertinente cu

valorile nominale înregistrate la sfîrşitul perioadei raportate.

Un capital este „menŃinut” doar dacă valoarea nominală de la finele

perioadei este egală sau mai mare decât pragul de menŃinere (valoarea

iniŃială actualizată).

Dacă se face apel la conceptul fizic de capital (respectiv al valorii

activelor) – comparaŃia valorii nominale de la finele perioadei cu pragul

de menŃinere a capitalului – atunci putem determina nivelul capacităŃii de producŃie (mai mic, menŃinut, sporit), sau eficienŃa,

sau nivelul de degradare a mijlocului de producŃie.

Prin raportarea la pragul de menŃinere a capitalului poate fi apreciată

dinamica întreprinderii: de echilibru funcŃional, de decapitalizare sau

de capitalizare.

Demersul de raportare sistematică la pragul de menŃinere a capitalului

(în perspectiva financiară sau fizică) trebuie aplicat distinct şi paralel

pentru :

1. capitalul propriu (activele proprii) al (ale) operatorului şi respectiv

pentru

2. patrimoniul public – al cărui proprietar este consiliul local dar

care este încredinŃat spre gestionare operatorului.

FinanŃări punctuale şi finanŃări permanente

Nevoile de finanŃare a investiŃiilor pentru infrastructura publică au un

caracter permanent care decurge din uzura fizică şi morală a acestora.

(Se poate considera că un ciclu de înlocuire integrală a infrastructurii

publice este, în medie, de maximum 50 de ani).



Consiliul Local are obligaŃia de a asigura surse constante de finanŃare

a investiŃiilor anuale.

In ipoteza în care Câmpia Turzii fructifică oportunitatea de finanŃare

de tip ISPA sau PHARE care include un segment nerambursabil,

trebuie reŃinut că aceste finanŃări sunt punctuale, irepetabile şi că

nivelul de finanŃare acordat este insuficient pentru a acoperi nevoile reale de investitie ale municipiului. FinanŃarea din program nu se poate substitui efortului propriu de finanŃare constantă, anuală, a investiŃiilor pe domeniul public.

Chiar dacă orice segment nerambursabil prin programe europene

aduce un avantaj cert (reduce iniŃial şi temporar o parte din

contribuŃia financiară pe care trebuie să o suporte populaŃia),

Municipiul Câmpia Turzii are nevoie pentru serviciile sale publice de

un buget anual consistent şi constant – corelat cu

1. dimensiunea patrimoniului public şi cu

2. nevoile particulare de dezvoltare.

Consiliul Local Câmpia Turzii nu poate renunŃa la propria sa politică tarifară (inclusiv redevenŃa) şi nici la pachetul propriu de decizii referitoare la restructurarea serviciilor şi la strategia acestora (decizii cu caracter de urgenŃă dacă se ia în considerare

situaŃia actuală).

Comunitatea urbană

Comunitatea Urbană este – în cazul particular Turda – Câmpia Turzii –

o structură asociativă a consiliilor locale, creată în acord cu prevederile

legale în vigoare.

Elementul specific pe care această structură asociativă îl aduce este

impunerea prin prevederi statutare a (1) legitimităŃii şi a (2)

reprezentativităŃii deciziilor şi atribuŃiilor pe care le va asuma. În

acord cu reglementările şi practica europeană în materie, această

legitimitate şi reprezentativitate vor fi conferite de prezenŃa în structura

de conducere a ComunităŃii - exclusiv a aleşilor din localităŃile

asociate: primari şi consilieri în număr poporŃional cu ponderile

localităŃilor.



De asemenea, Comunitatea urbană va gestiona exclusiv activităŃile,

serviciile şi patrimoniul pe care, în prealabil, fiecare consiliu local în

parte l-au declarat „de interes intercomunitar” prin decizie adoptată cu

2/3 din voturi.

Partenariatul public-privat (PPP)

Partenariatul public-privat este înŃeles generic ca orice formă de

participare comună a Consiliului Local şi a unui partener privat în

asumarea şi împărŃirea de responsabilităŃi, riscuri, eforturi şi beneficii

din acŃiuni şi activităŃi punctuale sau de durată, cu caracter lucrativ

sau nelucrativ.

In sens strict, PPP este reglementat de legislaŃia în vigoare.

Din punctul de vedere al Consiliului Local, aşteptarea pe care acesta o

are de la un PPP este de:

� eficientizare financiară (finanŃarea şi realizarea investiŃiei)

� garantare calităŃii şi eficienŃei serviciilor

� transferul riscurilor de finanŃare şi de exploatare

Aceasta este şi justificarea încheierii partenariatului.

Scenarii de co-finanŃare şi de pre-finanŃare

Consiliul Local acordă o atenŃie particulară scenariilor de co-finanŃare

şi/sau de prefinanŃare pentru obiective (investiŃii, servicii, acŃiuni,

evenimente).

Co-finanŃarea este înŃeleasă ca o participare a terŃilor (persoane fizice

sau juridice, private, mixte sau bugetare) la realizarea unei investiŃii,

alături de Consiliul Local Câmpia Turzii – pe obiective care prin natura

lor şi/sau prin Lege revin în sarcina de finanŃare a Consiliului Local

Câmpia Turzii în virturea calităŃii sale de proprietar. Numărul co-

finanŃatorilor nu este îngrădit de Lege. PrezenŃa lor în contractul cu

Consiliul Local se justifică doar prin prisma rolului pe care îl poate

juca fiecare şi în urma acceptării condiŃiilor contractuale.



Co-finanŃatorii primesc din partea Consiliului Local, pe baze

contractuale şi în condiŃiile Legii o remuneraŃie sau/si alte avantaje (de

exemplu dreptul de exploatare).

Angajarea într-o co-finanŃare se justifică doar atunci când ea produce avantaje pentru Consiliul Local şi indirect pentru cetăŃeni – cu respectul beneficiilor aşteptate de co-finanŃatori şi prevăzute

contractual. Avantajele urmărite sunt:

• Avansul de lichidităŃi de către co-finanŃatori în numele şi pentru

Consiliul Local (Consiliul Local şi în ultimă instanŃă populaŃia –

nu sunt obligate să angajeze un efort financiar iniŃial pe care s-

ar putea să nu îl suporte în momentul începerii investiŃiei)

• Reducerea riscurilor de rambursare a componentei de credit

rambursabil prin monitorizarea Operatorului şi activităŃii

acestuia (prevăzută în Contractul de finanŃare)

• GaranŃia unei operări eficiente şi de calitate

Modelul clasic de cofinanŃare de tip ISPA Programele europene de tip ISPA (sau PHARE sau SAPARD) sunt

modele de cofinanŃare în care o componentă este nerambursabilă şi prin aceasta aduc un beneficiu suplimentar pentru Consiliul Local şi

deci pentru PopulaŃie. Până la această dată contractele de co-finanŃare

ISPA au inclus doar 3 sau 4 parteneri:

1. Consiliul Local

2. Operatorul serviciului (regie a consiliului local)

3. Bugetul central

4. Bancă (de obicei BERD) care creditează Consiliul Local pentru

partea rambursabilă a programului.

Modelul clasic de tip ISPA are două limitări care pot fi penalizante

pentru oraşele mici şi mijlocii cum este şi cazul Municipiului Câmpia

Turzii:

1. Chiar dacă o componentă din finanŃare este nerambursabilă,

partea rambursabilă obligă Consiliul Local să limiteze valoarea

investiŃiei mult sub nevoile prioritare;

2. „InvestiŃia” realizată prin program este în realitate compusă

dintr-o listă de „obiective” – de cele mai multe ori disparate. În

cazul Turda, de exemplu, lista include obiective de apă, de

canalizare, de staŃii de tratare, în mai multe locaŃii: Turda,



Câmpia Turzii şi comunele limitrofe. Procedurile de licitare a

lucrărilor sunt aplicate pentru fiecare „obiectiv” în parte. Astfel,

adjudecarea corectă a fiecărui obiectiv în parte garantează doar

cel mai bun raport calitate/preŃ pentru fiecare obiectiv şi în nici

un caz coerenŃa şi eficienŃa funcŃionării ansamblului. În clar,

acest model de licitare favorizează „constructorii” şi „furnizorii” şi lasă riscurile de exploatare exclusiv asupra

operatorului (regie a Consiliului Local). Responsabilii ISPA au

sesizat deja acest inconvenient şi au identificat mai multe

operaŃii a căror reuşită a fost din această cauză umbrită.

Un nou model de cofinanŃare: modelul CL - PPP - ISPA.

Acest model de cofinanŃare aduce:

� un plus sensibil de eficienŃă financiară şi tehnică

� reduce sensibil dificultăŃile şi riscurile de rambursare pe care le

asumă Consiliul Local, respectiv populaŃia

� permite o extindere a investiŃiei iniŃial prevăzute fără modificare a

efortului Consiliului Local. Extinderea este realizată prin

componenta financiară suplimentară negociată cu partenerul

privat

� garantează o eficienŃă globală mai mare a investiŃiei (eficienŃă

considerată ca însumare a costurilor de investiŃie + costurile de

exploatare) şi implicit asigură un nivel mai mic al tarifului pentru

exploatarea serviciului.

� Transferă majoritatea riscurilor de exploatare şi rambursare

asupra partenerului privat

In modelul nou PPP-ISPA apare un partener generic în plus:

1. Consiliul Local

2. Operatorul serviciului (regie a consiliului local sau operator

cu capital mixt sau privat )

3. Bugetul central

4. Bancă (de obicei BERD) care creditează Consiliul Local pentru

partea rambursabilă a programului.

5. Partenerul privat (o societate sau un consorŃiu)

Prin implicarea partenerului privat, autoritatea publică este în primul

rând interesată de optimizarea costurilor.



Spre deosebire de modelul ISPA clasic de finanŃare – care este orientat

spre evaluarea şi alegerea construcŃiei şi constructorului – noul model

de finanŃare CL-PPP-ISPA este orientat spre obiectivul fundamental

care este calitatea şi eficienŃa serviciului în condiŃiile celui mai bun

raport calitate/preŃ.

Obiectul licitaŃiei devine „realizarea investiŃiei” + ”garantarea costurilor

de operare”. „InvestiŃia” se compune din aceeaşi listă de „obiective”

disparate dar LicitaŃia se face pentru ansamblul obiectivelor şi

include în plus garanŃiile de rezultat în exploatare: adică, pe lângă garanŃia de bună execuŃie a investiŃiei la cel mai bun preŃ, ofertantul îşi asumă responsabilitatea de a nu depăşi preŃul unitar de exploatare - pe tot parcursul contractului de exploatare a serviciului.

Implicit, ofertantul îşi asumă responsabilitatea de a valida şi eventual

amenda (sau reface integral) partea de design/proiectare – pentru a

obŃine rezultatele cele mai bune.

Aşa cum se poate observa, partenerul privat, prin riscurile de

exploatare pe care şi le asumă, devine cel puŃin la fel de interesat ca şi

Consiliul Local de calitatea execuŃiei şi de eficienŃa globală a

serviciului.

Formula de evaluare a celor două valori licitate (pentru (1)-investiŃie şi

pentru (2)-costurile de exploatare) în vederea determinării ofertei celei

mai eficiente şi mai avantajoase pentru Consiliul Local este un

algoritm matematic care suprimă aprecierile subiective şi surprizele pe

parcursul exploatării.

Modelul poate fi reprezentat schematic astfel:

Obiectul licitaŃiei este :

« Pachetul » Acest model este asimilabil unui model

BOOT – cu 3 deosebiri importante :

1. LicitaŃia urmează procedura ISPA iar

reprezentanŃii ISPA fac parte din comisia

de adjudecare

2. Oferta trebuie să includă pe lîngă

valoarea investiŃiei (construcŃiei) şi

Proiectare (design)

CONSTRUCTIE

OPERARE

CO - FINANTARE



costurile garantate de exploatare şi o propunere de co-finanŃare.

3. Realizarea investiŃiei şi gestiunea

banilor în vederea realizării investiŃiei –

inclusiv a fondurilor nerambursabile – se

face de către câştigătorul desemnat (şi nu

de „unitatea de implementare ISPA” ).

Cîştigătorul desemnat aduce totodată

partea complementară de finanŃare pe

care a ofertat-o.

(BOOT = Build – Own – Operate - Transfer – în traducere: ConstrucŃie

- Păstrare în proprietate – Operare pe durata contractului – Transfer al

proprietăŃii către propietarul de drept Consiliul Local) - este un model

contractual de realizare a unei investiŃii în numele Consiliului Local

care este proprietarul de drept al oricărei infrastructuri publice.

Avantajul acestui model constă în aceea că ansamblul riscurilor de

finanŃare, execuŃie a construcŃiei, operarea serviciului pe durata

contractului sunt asumate de ofertantul câstigător, care devine

concesionarul serviciului pe durata contractuală. La finalul

Contractului – investiŃia revine integral în dreptul de proprietate al

Consiliului Local.

Se mai poate observa că acest model (faŃă de modelele „la cheie” sau

BOT „ConstrucŃie –Păstrare – Transfer”) este cel care aduce cele mai

multe garanŃii de bună execuŃie şi de randament financiar global al

exploatării întrucât „constructorul” este în acelaşi timp „finanŃatorul”

şi „beneficiarul” tempoar al investiŃiei şi în calitate de „operator” nu

poate cere tarife superioare celor iniŃial ofertate.

Turn key model

BOT model

BOOT model

Pentru Consiliul Local Câmpia Turzii este recomandabilă promovarea

acestui nou model de cofinanŃare în cadrul unui partenariat dublu de

Proiectare (design)

CONSTRUCTIE

OPERARE

CO - FINANTARE



tip PPP-program ISPA. în acest sens, în interesul populaŃiei şi al Consiliul Local, acesta va trebui să-şi facă cunoscută opŃiunea şi să angajeze demersurile administrative şi procedurale pe lîngă Comitetul ISPA şi pe lîngă celelalte instituŃii abilitate să intervină în program. Reuşita acestei opŃiuni este dată în egală măsură de profesionalismul

cu care este redactat caietul de sarcini al licitaŃiei şi sunt fixate

criteriile de evaluare a ofertelor. Printre elementele care trebuie incluse

în caietele de sarcini - pentru a provoca o concurenŃă puternică între

competitori şi o evaluare corectă a ofertelor - figurează:

- formularea de criterii precise, stricte şi comparabile la

evaluarea ofertelor - formularea obiectivului final al licitaŃiei – chiar dacă sunt

implicate construcŃii şi echipamente – să fie făcut în termeni de eficienŃă şi de calitate a serviciului, cu indicatori de performanŃă, standarde naŃionale – europene de calitate.

RepartiŃia efortului de finanŃare a investiŃiilor. Exemplu pentru Câmpia Turzii.

Efortul de finanŃare a investiŃiilor se repartizează asupra tuturor

utilizatorilor serviciului şi direct sau indirect asupra tuturor

contribuabililor.

In cazul apei şi canalizării, la Câmpia Turzii de exemplu, mai mult de

55% din valoarea facturilor este achitată de agenŃii economici. Aceasta

face ca numărul total de echivalenŃi consumatori să fie proporŃional

mai mare faŃă de numărul de locuitori conectaŃi. Din 1000m3

facturaŃi doar 450 sunt achitaŃi de populaŃie şi, corespunzător, pentru

orice investiŃie în sistem de 1.000 € - efortul investiŃional suportat de

populaŃie este de maxim 45 %.

In cazul unei investiŃii punctuale, cu cofinanŃare europeană

nerambursabilă, o parte semnificativă a investiŃiei între 70% şi 80%

este absorbită de fondurile nerambursabile.

Cu titlu indicativ, pentru serviciul de apă Câmpia Turzii, dăm un

model de repartizare a efortului de investiŃie – în condiŃiile în care



contribuŃia nerambursabilă a Consiliului Local este prefinanŃată prin

luarea unui împrumut bancar.

CondiŃii generale

VALOARE curs Lei / €

TOTAL INVESTITIE 1 000 000 € 36 000

FinanŃare nerambursabilă 75% 750 000 €

Cota rambursabilă 25% 250 000 € = credit luat de CL

Durata de rambursare 10 Ani

Dobânda 10%

Costul creditului (Total) 146 452 €

Total obligaŃii de rambursat pe durata

contractului 396 452 €

Valoare medie a rate lunare pe care o va

rambursa Consiliul Local 3 304 €

Realizarea investiŃiei generează două obligaŃii pentru Consiliul Local:

1. De rambursare a creditului contractat

2. De provizionare a unei redevenŃe care, prin acumulări anuale

(amortizări, redevenŃe, taxe speciale) să permită înlocuirea

investiŃiei la sfîrşitul duratei sale de viaŃă.

Consiliul Local poate opta pentru asumarea directă a acestor obligaŃii

sau le poate delega (parŃial sau integral operatorului) cu condiŃia ca în

contractul de delegare să fie explicit şi echitabil fixate obligaŃiie

părŃilor.

ObservaŃii importante:

1. Indiferent cine asumă obligaŃiile financiare – Consiliul Local sau Operatorul - sursa de rambursare rămâne aceeaşi: creşterea corespunzătoare a tarifului şi respectiv a redevenŃei (sau taxelor speciale).

2. In faŃa obligaŃiilor financiare şi a riscurilor manageriale pe care

trebuie să le asume în această operaŃie Consiliul Local poate

aprecia şi poate decide dacă este oportună delegarea obligaŃiilor

şi riscurilor către un partener privat

3. Indiferent cine realizează operaŃia (Consiliul Local, Regia,

Societatea Mixtă (partenerul privat) – mecanismul financiar de

mai jos rămâne neschimbat:



Interpretarea datelor:

In cazul unei cofinanŃări clasice de tip ISPA – în care 75% din valoarea

investiŃiei este nerambursabilă pentru fiecare 1.000.000 €, partea

rambursabilă este de 250.000 €.

Dacă aceşti bani (250.000€) sunt împrumutaŃi de la o bancă cu

dobândă de 10% şi pe o durată de 10 ani, costul creditului este de 146

452 € adică, Consiliul sau Operatorul trebuie să ramburseze în total

396.452 € în 10 ani.

In ipoteza că Operatorul vinde anual 2.0000.000 m3 de apă (valoare

apropiată de volumele real vândute de RAGCL) se poate estima o

creştere a tarifului unitar pentru mc apă distribuită la Câmpia Turzii

cu cca. 710 Lei (0,02 €) drept costuri suplimentare directe şi cca. 360

Lei (0,01€) sub formă de amortizări-redevenŃe-taxe speciale.

După perioada de rambursare a creditului (după 10 ani) costurile

unitare pe mc vor scădea cu 710 Lei (0,02 €).

Astfel se poate fixa drept criteriu pentru opŃiunea unui PPP în

realizarea investiŃiei şi exploatării serviciului – obŃinerea de condiŃii şi

rezultate mai eficiente decât cele de mai sus şi asumarea de riscuri

financiare şi de oprerare de către partenerul privat.

mc apà distribuiŃi / AN 2 000 000 Durata de viatà a investitiei

(ani) 50 curs lei / € 3,60

Impactul asupra tarifului pe mc în urma rambursàrii

creditului de 250 000 €

Si a investitiei de 1 000 000 €

Raporttul investiŃie / credit 4,0 Pentru rambursare credit = EURO

/ mc 0,020 € RON / mc 0,071

Impactul redeventei aferente EURO / mc 0,010 €

RON / mc 0,036 Impactul total asupra tarifului pe MC

EURO / mc 0,030 € RON / mc 0,107 Lei vechi 1 073,6



2.3. SCENARII

Scenariile de dezvoltare durabilă evaluează traiectoriile posibile ale

dezvoltării municipiului între ipotezele 1)pesimistă, 2)minimalistă,

3)medie, 4)optimistă.

Contextul actual şi perspectiva de integrare europeană conferă

autonomiei locale toată ponderea ei de prerogative şi de

responsabilitate. Angajamentul şi capacitatea Consiliului Local de a identifica provocările şi oportunităŃile şi de a decide în cunoştinŃă de cauză şi eficient – sunt elementele care vor determina traiectoria viitoare a Municipiului. Din acest motiv,

studiul „Agenda Locală 21” va aduce o detaliere indispensabilă a

analizei.

Factorii care vor înclina balanŃa de dezvoltare sunt:

� InteligenŃa managerială şi voinŃa politică a Consiliului Local de

a promova dezvoltarea şi de a federa toate resursele umane şi

economice locale şi zonale

� Capacitatea Consiliului local de a identifica şi procura resursele

financiare necesare dezvoltării.

Consiliul Local Câmpia Turzii trebuie să pornească de la o evaluare corectă a situaŃiei prezente, să conştientizeze amploarea sarcinilor ce îi revin şi să adopte o atitudine realistă, pragmatică şi oportunistă în opŃiunile şi deciziile sale de dezvoltare. Din punct de vedere patrimonial (patrimoniul public total este

preliminar evaluat la cca. 50 Mil. €), sarcinile minimale de investiŃie

anuală se situează la cca. 1.000.000 € numai pentru infrastructura

tehnico-edilitară. Această valoare critică minimală permite evaluarea

brută a adecvării sau inadecvării politicilor de dezvoltare şi de gestiune

curentă ale Consiliului Local. S I N T E Z A PRIMARIA CAMPIA TURZII VALORI DE INVENTAR Curs € 37 556 31-déc.-2003 curs mediu anual Valori BNR



Categoria Denumirea Valoarea de inventar Valoarea în € 1 Drumuri 97 886 785 000 2 606 431

2 Infrastructura apa potabilà retele, instalatii, echipamente, statii 13 224 695 002 352 134

3 Retele canal bransamente, conducte, racorduri, 2 123 614 295 56 545

4 Statia de epurare teren, drumuri, conducte, clàdiri, echipamente 4 782 606 036 127 346

5 Salubritate teren, parcaje, puncte gospodàresti; 2 563 230 790 68 251 6 Energie termicà teren, clàdiri, conducte, pompe, CT, etc. 7 401 675 522 197 084 7 Fond locativ drumuri, trotuare, alei 200 883 478 5 349 8 Spatii diverse piete, parcàri, parcuri 11 259 092 918 299 796 9 Terenuri si clàdiri CL primària, licee, scoli, etc 2 602 682 462 69 302

10 Ciculatii carosabili pietonali 2 274 600 000 60 566

11 ALTELE 1 877 639 584 49 996 146 197 505 087 3 892 800 € Observatii 1 Valorile de inventar sunt mai mici decât valorile de înlocuire de 15 la 40 ori. 2 Doar o evaluare la zi (valori de deviz) poate da o imagine a valorii reale a patrimoniului public 3 Nevoile minime anuale necesare reabilitàrilor si dezvoltàrilor trebuie corelate exclusiv cu

Exemplu (estimare) 15 = indice global de actualizare O valoare totala de 58 392 006 € si o duratà normatà de 50 de ani, conduc la o nevoie minimà anualà pentru investitii de ani 1 167 840 € In consecintà, efortul finanaciar pentru echivalentul locuitor ar fi 25,03 €

939 841

Populatia 28 000 anual anual Ponderea agentilor econ. 40% 2,09 € 78 320

Echivalenti locuitori 46 667 lunar lunar Efortul financiar pe personà trebuie înteles ca totalitatea taxelor, impozitelor si redeventelor La aceste valori lunare/anuale trebuie adàugate costurile lunare/anuale pentru serviciile consumate adicà: facturile pentru serviciile publice comunale: apà - canal - termie - salubritate

Neatingerea acestui prag critic minim de fonduri afectate anual pentru

infrastructura publică indică o rată negativă de dezvoltare şi anunŃă

cortegiul de probleme legate de degradarea continuă a infrastructurilor

şi implicit a serviciilor.

MenŃinerea nivelului investiŃional anual în jurul acestui prag critic

semnifică o menŃinere la limita de supravieŃuire dar fără capacitate

reală de dezvoltare şi de aplicare a unei adevărate politici urbane,

economice şi sociale.

valoarea de înlocuire si durata de viatà a activelor



Aducerea fluxurilor investiŃionale peste acest prag, mai precis în

adecvare cu nevoile reale de întreŃinere şi dezvoltare, este singurul

garant de dezvoltare durabilă a municipiului iar chestiunea de ritm de

dezvoltare, mic sau mediu sau accelerat rămâne una de detaliu.

Ipoteza pesimistă

Ipoteza pesimistă nu este deloc exclusă şi ea nu poate fi evitată dacă

Consiliul Local ezită să adopte o politică voluntaristă de dezvoltare. O

asemenea traiectorie (tendinŃă) negativă se poate instala şi numai ca o

simplă consecinŃă a izolării de societatea civilă şi mediul de afaceri şi a

inerŃiei decizionale a Consiliului Local în materie de servicii publice şi

proiecte de dezvoltare.

TendinŃele astăzi constatate de:

1. decapitalizare a operatorilor publici

2. degradare a sistemului tehnico-edilitar

3. inadecvare a politicilor tarifare

4. inadecvare a politicilor investiŃionale

vor conduce în termen foarte scurt la colapsul tehnic şi financiar al

operatorului RAGCL şi al serviciilor publice pe care le realizează – aşa

cum este deja cazul cu serviciul de termie şi mai nou şi a serviciului de

apă-canal.

Lipsa resurselor bugetare – buget subdimensionat – şi declinul

serviciilor publice vor face municipiul tot mai puŃin atractiv pentru

populaŃie şi pentru mediul antreprenorial şi de afaceri. Dezvoltarea

globală va avea o orientare negativă cu degradarea treptată a

condiŃiilor de urbanitate. Municipiul va deveni o localitate „dormitor”

– anexă la combinatul metalurgic. Dezvoltarea localităŃii va putea fi

legată exclusiv de evoluŃii contextuale şi ale mediului antreprenorial

privat.

Ipoteza minimalistă

Ipoteza minimalistă poate deveni realitate în condiŃiile în care deciziile

Consiliului Local se vor rezuma la expedierea problemelor curente şi a

crizelor acute. Deciziile de creştere a veniturilor bugetare vor permite

păstrarea acestora la un nivel relativ constant (valori actualizate cu

inflaŃia).



In materie de servicii publice vor trebui luate cel puŃin deciziile de

echilibrare a costurilor de funcŃionare şi de introducere a unor

redevenŃe echivalente cu nevoile anuale minime pentru finanŃarea

investiŃiilor (în speŃă reabilitarea continuă a infrastructurilor publice).

In această ipoteză nu se va putea vorbi de dezvoltare ci doar de

menŃinere a statutului actual al localităŃii.

EvoluŃia economică şi socială va avea un curs aleator, dependent

aproape exclusiv de factorii externi şi de iniŃiativa antreprenorială

locală.

Ca pentru orice întreprindere economică şi socială, stagnarea nu este o

alternativă a supravieŃuirii pe termen mediu şi lung.

Ipoteza medie

Chiar dacă este un scenariu de dezvoltare lentă, această ipoteză

include elementul esenŃial al dinamicii pozitive, al opŃiunilor şi

tendinŃelor adecvate.

In materie de servicii publice vor fi soluŃionate problemele majore –

reglementarea serviciilor, reorganizarea operatorilor şi/sau delegarea

(concesionarea serviciilor), adoptarea unei politici tarifare care să

acopere nevoile de exploatare şi o redevenŃă acoperitoare pentru

nevoile anuale de investiŃie.

Creşterea veniturilor proprii ale Consiliului Local atinge nivelul minim

necesar pentru acoperirea nevoilor de investiŃie curentă şi un ritm

minimal de dezvoltare.

Câteva din proiectele mari de infrastructură sunt lansate cu forŃe

proprii sau cu un ajutor extern.

Societatea civilă este antrenată activ în viaŃa comunitară.

Se realizează Comunitatea Urbană şi se eficientizează gestiunea şi

exploatarea serviciilor şi activelor delegate. Regia locală de servicii

publice fuzionează cu regia similară din municipiul Turda.



Proiectele prioritare la nivelul comunităŃii urbane se orientează spre

sectoarele deficitare de sănătate, învăŃământ, cultură, sprijinul IŞŞ-

urilor.

Sunt realizate mai multe partenariate public-privat cu investitori locali

şi străini.

Obiectivele de dezvoltare pot fi atinse integral pe o perioadă de cca. 20

– 40 de ani (terminarea procesului de urbanizare, de modernizare a

infrastructurilor, etc.).

Evenimentele externe şi contextuale pot influenŃa semnificativ ritmul

de dezvoltare într-un sens sau altul.

Ipoteza optimistă

DiferenŃa de efort şi de angajament care imprimă un ritm lent sau

accelerat de dezvoltare sunt relativ nesemnificative.

Această diferenŃă este dată mai ales de inteligenŃa managerială şi de

voinŃa politică a Consiliului Local.

Plasarea pe o traiectorie de dezvoltare accelerată este fundamental

determinată de

1. Prioritar: identificarea şi sporirea surselor financiare locale (o nouă politică bugetară, de redevenŃe şi de valorificare a patrimoniului public şi privat al consiliului)

2. alegerea şi impunerea de partenariate public-privat viabile

(PPP)

3. angajarea de scenarii performante de creditare pentru

investiŃiile majore (modelul de cofinanŃare Consiliul Local – PPP

– ISPA)

4. angajarea de scenarii de acumulări financiare prealabile

demarării unei investiŃii (model MUDP sau ISPA) pentru

utilităŃile care nu pot beneficia de programe europene

5. pregătirea activă şi constantă de aplicaŃii pentru toate

domeniile acoperite de fondurile de cofinanŃare europeană 6. dezvoltarea prioritară a infrastructurii locale de

comunicaŃii IT (fibra optică, autostrada informaŃională),



7. crearea ComunităŃii Urbane Arieş, valorizarea şi eficientizarea

serviciilor publice în cadrul comunităŃii, crearea unui operator unic pentru serviciile comunale de apă-canal

8. impunerea unei participări la finanŃările de la bugetul central la

nivelul cuvenit rangului demografic pe care îl are Câmpia

Turzii;

9. promovarea activă a dezvoltării urbanistice (în particular

zone rezidenŃiale, zone de activităŃi, poduri şi căi de acces,

centuri pentru traficul greu, infrastructura pentru activităŃi de

învăŃământ, cultură, sport, suprimarea amplasamentului

actual al gropii de gunoi şi construirea în cadrul comunităŃii a

unei gropi ecologice)

10. intensificarea relaŃiilor şi schimburilor cu municipiile europene

înfrăŃite.

EvoluŃia favorabilă a contextului extern poate de asemenea amplifica

ritmul de dezvoltare. în particular conjuncturile favorabile pot fi aduse

de:

� Impactul semnificativ al autostrăzii Braşov – Oradea

� Extinderea zonei de activităŃi pe axele Cluj-Napoca-Turda şi

Turda-Câmpia Turzii

� Implementarea bazei NATO în regiune

� Creşterea suportului de la bugetul de stat pentru reducerea

dezechilibrelor de dezvoltare economică şi socială regională şi

zonală.



III. PLANUL LOCAL DE ACłIUNE

Sunt menŃionate sumar proiectele în curs sau în pregătire sau proiecte

preconizate de către Consiliul Local. Detalierea şi completarea acestei

secŃiuni se va face în adecvare cu concluziile studiilor sectoriale, în

cadrul rapoartelor anuale şi prin redactarea studiului „Agenda locală

21”.

3.1. Măsuri de întărire a capacităŃii instituŃionale

Aceste măsuri vizează atât eficientizarea activităŃii de administraŃie

publică în cadrul Primăriei cât şi dezvoltarea partenariatului cu

societatea civilă.

Putem menŃiona următoarele acŃiuni şi proiecte:

� Adoptarea unei noi organigrame şi a unui nou regulament de

funcŃionare

� Cursuri de perfecŃionare pentru funcŃionarii şi angajaŃii

Primăriei

� Extinderea reŃelei informatice în clădirea Primăriei şi

interconectarea tuturor birourilor aflate în locaŃii externe

� Lansarea unei aplicaŃii informatice de gestiune integrată a

serviciilor din cadrul Primăriei şi de interfaŃare în relaŃia cu

publicul

� Implementarea şi alimentarea bazelor de date cadastrale de tip

GIS

� Constituirea ComunităŃii Urbane Arieş –Turda -Câmpia Turzii

(crearea asociaŃiei, desemnarea activităŃilor şi obiectivelor de

interes intercomunitar şi delegarea administrării acestora către

Comunitate)

� Pregătirea de AplicaŃii în cadrul programelor europene sau

bilaterale care sprijină administraŃia locală (CEEPAA Programe

de asistentă pentru Administratia Locală din Europa Centrală şi

de Est; USAID, RTI (Research Triangle Institute); PHARE; etc.

� Sprijinirea creării unui Consiliu Civic Local

� Perenizarea şi formalizarea cooperării cu ONG-urile locale şi

regionale

� Perenizarea şi formalizarea dialogului cu cercul oamenilor de

afaceri locali şi regionali



� Promovarea sistematică a imaginii municipiului, a

oportunităŃilor de afaceri şi a produselor turistice locale şi

zonale

� Redactarea de Planuri directoare pentru fiecare serviciu public

în parte şi pentru ansamblul serviciilor : apă, canal, termie,

transport urban, salubrizare, domeniu public (drumuri, străzi,

spaŃii verzi, zone de agrement, cimitire, etc.)

� Incheierea de Contracte de operare a serviciilor publice cu

Operatorii serviciilor

� Întărirea şi dezvoltarea relaŃiilor cu partenerii instituŃionali

europeni – în particular cu localităŃile înfrăŃite

� Studii de oportunitate, analiză-diagnostic, fezabilitate,

referitoare la:

� planul priorităŃilor de investiŃie în infrastructura tehnico-

edilitară, reŃele municipale de telecomunicatii ;

� circuitele informaŃionale functionale şi aplicatia integrată

de gestiune informatică pentru Primăria Câmpia Turzii;

� reorganizarea serviciilor publice - oportunităti de

cofinanŃare – modelul de cofinanŃare PPP-ISPA şi alte

surse de finanŃare a infrastructurii publice;

� audit general al infrastructurii tehnico-edilitare şi evaluarea valorii de înlocuire a acesteia în vederea determinării valorii anuale minime de investiŃii şi respectiv a volumului minimal de redevenŃe pentru operatorii serviciilor;

� proiect de consorŃiu public-privat pentru dezvoltarea

reŃelei IT municipale şi favorizarea accesului la conexiuni rapide pentru toate instituŃiile publice,

operatorii serviciilor publice, agenŃi economici şi populaŃie.

3.2. Remodelarea bugetului local şi creşterea disponibilităŃilor financiare

Remodelarea bugetului local se referă în particular la veniturile proprii.

Cele mai importante direcŃii sunt date de:

� Eficientizarea activităŃii de urmărire fiscală – impunere şi de

colectare

� Eficientizarea şi valorizarea activă a resurselor patrimoniale

(închirieri, concesiuni, asocieri, participări, partenariate

economice)



� Introducerea redevenŃelor în relaŃia cu operatorii de servicii

publice (pentru serviciile publice orientate către piaŃă: apă şi

canal)

� Introducerea unor taxe punctuale şi temporare, directe sau

indirecte, în vederea constituirii unui fond de dezvoltare.

Deficitul preliminar constatat pentru veniturile proprii depăşeşte 1Mil.

Euro.

3.3. Domeniul social

� Crearea unei reŃele de cantine populare „cantinele inimii” – în

care mesele sunt oferite gratuit iar resursele financiare şi

produsele alimentare provin exclusiv din donaŃii şi sponsorizări

ale persoanelor fizice şi juridice.

� Crearea unui calendar local şi regional de evenimente culturale,

economice, sportive

� Crearea Centrului de Cultură Arieş -Turda-Câmpia Turzii.

3.4. Domeniul economic

� Partenariat public-privat pentru implementarea unei “autostrăzi

numerice” în municipiul Câmpia Turzii.

� Partenariate public-privat (consorŃiu cu operatorii de servicii şi

utilităŃi pentru o aplicaŃie GIS – multistrat: planuri cadastrale,

reŃele, baze de date.

� Partenariat public-privat de cofinanŃare a investiŃiilor pentru

infrastructura serviciilor publice – apă, canal, termie, transport,

deşeuri, etc.

� Restructurarea RAGCL, asocierea cu operatorul din Turda,

partenariat public-privat de consolidare a operatorilor locali (zonali) de servicii publice şi/sau delegare a serviciilor.

3.5. Urbanism, investiŃii publice şi utilităŃi, mediu � Programul ISPA de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de

apă-canal şi atribuit spre implementare ComunităŃii Urbane

Arieş-Turda-Câmpia Turzii.

� Realizarea unui nou Proiect general de urbanism (în perspectiva

tematică : „Câmpia Turzii XXI – SpaŃiul urban – SpaŃiul natural – SpaŃiul integrat” care să propună o reamenajare a



spaŃiului comunitar şi intercomunitar, din perspectiva

provocărilor dezvoltării durabile şi a proiecŃiei unei noi calităŃi de

viaŃă şi de activitate pentru municipiul Câmpia Turzii şi pentru

comunitatea urbană. Printre orientările tematice pot fi

menŃionate:

� Realizarea rocadei Câmpia Turzii – Sud pentru scoaterea

traficului greu din zona urbană

� valorizarea funciară şi stimularea investiŃiilor pe cartiere -

inclusiv pe malul stâng al Arieşului (prin modernizarea

căilor de acces, echiparea cu infrastructuri tehnico-

edilitare, etc.)

� reconsiderarea terenului intravilan şi extravilan al

municipiului, identificarea şi delimitarea de noi zone

rezidenŃiale, zone de activităŃi

� reconsiderarea zonelor limitrofe şi a spaŃiului

intercomunitar (hotarele cu localităŃile limitrofe)

� reevaluarea resurselor comune umane, naturale,

economice în cadrul comunităŃii urbane şi adecvarea

proiectelor de dezvoltare urbană

� Realizarea unui sistem integrat de monitorizare a condiŃiilor de

mediu (aer, apă, ape uzate, deşeuri, zgomot)

� Participarea la delimitarea şi crearea unei Zonei turistice de

interes regional : Arieş – Turda-Câmpia Turzii

� Realizarea unui parc industrial pe hotarul propriu sau pe

hotarul comunitar

� Identificarea, declararea şi amenajarea de zone de protecŃie,

parcuri naturale şi de agrement

� Studiu asupra nevoilor reale de investiŃii şi adoptarea unei noi

Politici tarifare (costuri de operare, nevoi de investiŃie, redevenŃe,

fonduri de solidaritate comunitară, planuri de dezvoltare şi

creştere a calitătii serviciilor)

3.6. Lista investiŃiilor prioritare ale Consiliului Local Câmpia Turzii:

Nr. crt. Nominalizarea pe obiective Valoarea totală

Valoarea totală actualizată

0 1 2 3

1 TOTAL, din care 39 239 901 143 468 334 2 A. LUCRARI IN CONTINUARE 7 009 470 108 793 271 4 B. LUCRARI NOI 32 230 431 34 675 063 C. ALTE CHELTUIELI DE INVESTITII - -



Pondere lucràri noi 24,2%

A Lucrari in continuare 0 1 Valoare mii Lei Valoare actualizată A TOTAL,din care: 7 009 470 108 793 271 RAGCL - din care: 540 019 95 269 281

1. Alimentare cu apa sursa Hasdate - Cimpia Turzii

474 496 57 969 538

2. Extindere statie de epurare 65 523 37 299 743

Consiliul Local 11 931 008 13 523 990

2. Lucrari Tehnico Edilitare cartier Sarat –retele canal

11 931 008 13 523 990

3.7. Alte proiecte preconizate: � ConstrucŃii de locuinŃe:

Zona: Cartier Şarât

Zona: Centru

Zona: Strada Păcii

� ConstrucŃii industriale:

Lotizare terenuri pentru construcŃii industriale:

Zona: Parcul industrial „Vest”

� ConstrucŃii de spaŃii comerciale:

Zona: Cartier Şarât

Zona: Centru

Zona: Strada Păcii

� Reabilitări urbanistice:

Reabilitare mobilier urban şi spaŃii verzi

Parcul Mare

Reabilitări în zona centrală:

B Lucràri noi 0 1 Valoare mii Lei Valoare actualizată TOTAL,din care: 32 230 431 34 675 063

R.A.G.C.L. - din care: 27 414 844 27 414 844

1. Reabilitare canalizare strada Cucului ,strada Motilor, V.Alecsandri, Livezii, V.Goldis.

3 317 094 3 317 094

2. Inchidere rampa menajera-Campia Turzii

24 097 750 24 097 750

CONSILIUL LOCAL - din care: 4 815 587 7 260 219

3 Extindere sediu Primaria Campia Turzii

4 815 587 7 260 219



PUZ – zona centrală

� Turism:

Lotizare terenuri pentru spaŃii/activităŃi turistice

Parcul Mare şi zona „Ştrand”

� Sedii administrative:

Un nou sediu pentru Primărie ( un centru civic ) sau

Extensia sidiului existent

3.8. Proiecte realizate sau în curs de realizare cu fianŃare europeană

Titlul cererii de finan Ńare Valoare

a totală Contribu Ńia solicitantului

FinanŃarePhare

1. Campiasim – dezvoltarea abilitatilor profesionale 37.350 13.500 23.850 2. Proiectul PARTENER – dezvoltarea societatii civile - - - 3. Imbunatatirea managementului administratiei

publice locale - - -

4. Imbunatatirea calitatii vietii in comunitatile multietnice

14.106 9.533 4.573

5. Crearea unei retele de Centre Comunitare pentru prevenirea abandonului

59.000 19.700 39.300

6. Centrul de ingrijire la domiciliu si Centrul de zi pentru persoane in varsta

78.660 11.800 66.860

7. Reabilitare retea canalizare cartier Sarat 300.500 60.100 240.400 8. Impreuna pentru un confort mai bun 7.670 3.070 4.600 9. Expertiza produselor alimentare 20.000 8.000 12.000 10. Birou de consiliere pentru cetateni 27.680 5.536 22.144 11. Centru local pentru informarea, consilierea si

protectia consumatorilor 25.980 5.200 20.780

12. Lucrari de reparatii Colegiul Victor Ungurean 150.000 - 150.000 13. Amenajarea unui centru de zi pentru copii cu

handicap - - 2.800

14. Centrul de informare “Europa” – Campia Turzii 30.000 6.000 24.000 15. Clubul de formare profesionala a romilor din Campia

Turzii 53.000 3.000 50.000

16. Reabilitare locuinte sociale – Campia Turzii 147.862 7.862 140.000 17. Prin noi, pentru noi 37.800 1.890 35.910 TOTAL 1.006.953 155.195 851.848

Majoritatea proiectelor au fost realizate, doar 3 dintre ele sunt în curs:

nr. 3,6,9.

O descriere sumară a proiectelor este dată în ANEXE.



IV. PROIECTE PRIORITARE

Descriere sumară a celor mai importante proiecte prioritare

4.1. PROIECTUL ISPA

« LUCRĂRI DE REABILITARE şi MODERNIZARE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ şi CANALIZARE

pentru Comunitatea Urbană-Arieş- Turda-Câmpia Turzii »

In 12 august 2003, proiectul a fost înscris în programul ISPA (lista

de priorităŃi) cu un buget de finanŃare totală de 28.169.976 EURO – şi

planificat spre realizare în perioada 2005 – 2007.

In luna Decembrie 2004 a fost confirmată oficial păstrarea proiectului

pe lista de priorităŃi şi au început demersurile preliminare de pregătire

a bazei de date aferente. In mai-iunie 2005 a fost licitat serviciul de

asistenŃă tehnică.

Prin adresa Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor din 18 iulie

2005 este fixată data de începere a acŃiunii de asistenŃă tehnică pentru

noiembrie 2005. Este menŃionată şi decizia de a propune – pe

parcursul desfăşurării asistenŃei tehnice – evaluarea alternativei unei

cofifinanŃări PPP-ISPA.

In răspuns la această adresă, consiliile locale Câmpia Turzii şi Turda şi

regiile RAGCL şi RATACFL au definitivat şi confirmat structura UnităŃii

de Implementare a Proeictului şi condiŃiile logistice de funcŃionare a

UIP.

Acceptarea proiectului ca proiect comun al consiliilor este o reuşită

majoră a Consiliilor locale Turda şi Câmpia Turzii pe care a făcut-o posibilă perspectiva de asociere în cadrul unei comunităti urbane a

cărei talie se poate apropia de cca 150 000 echivalenŃi locuitori la

orizontul anilor 2010.

Pentru Câmpia Turzii sunt, sunt repartizaŃi 5.818.387 € din care

4.654.710 € nerambursabili. Impactul acestui acestui program este

foarte mare şi ar putea fi rezumat astfel:



� Înlocuirea sau reabilitarea a cca. 24,1 % din totalul conductelor

de apă.

� Înlocuirea sau reabilitarea a cca. 6,4 % din totalul conductelor de

canalizare (colectoare).

� Extinderea reŃelei de canalizare cu cca. 6,8% faŃă de cea existentă.

� Reabilitări şi înlocuiri în valoare de cca. 19.4% din valoarea totală

a patrimoniului public apă-canal (evaluat la cca. 30.000.000 €)

� O investiŃie pe locuitor de cca. 210 € (respectiv de 105 € pe

echivalent locuitor)

� O reducere a tarifului (după majorarea aferentă investiŃiei) de cca.

3OOO Lei

Lucrările, valorile pe activitate şi pe localităŃile implicate sunt cele de

mai jos:

APA 13 806 084 € 49 700

1 EXTINDERI RETELE APA Km a TURDA 6,13 705674 b COPACENI 6,20 714313 c SANDULESTI 11,52 1326825 d BOGATA 5,70 656388

TOTAL 29,55 3403200 2 INLOCUIRI RETELE APA Km a TURDA 34,02 4 252 625 € b CAMPIA TURZII 10,00 1 250 000 €

TOTAL 44,02 5 502 625 €

STAłIA DE POMPARE şi PRIZA DE CAPTARE PE RÂUL ARIEŞ a CAMPIA TURZII 1 000 000 €

REABILITARE CONDUCTE DE ADUCłIUNE a TURDA 20,30 3 197 500 € b CAMPIA TURZII 2,00 200 000 €

TOTAL 3 397 500 €

IMBUNĂTĂłIRI ALE PROCESULUI LA SURSELE DE APĂ a TURDA 502 759 €

CANALIZARE 14 363 892 € 47 100

1 EXTINDERE REłELE Km a TURDA 38,59 6 250 930 € b CAMPIA TURZII 3,20 518 400 € c MIHAI VITEAZU 4,38 709 562 €

TOTAL 46,17 7 478 892 €



STAłII AUTOMATE DE EPURARE LOCALE a TURDA 4 BUC 1 000 000 €

REABILITARE CANALE COLECTOARE a TURDA 20,23 3 035 013 € b CAMPIA TURZII 3,00 449 987 €

TOTAL 23,23 3 485 000 €

REABILITARE STAłIE DE EPURARE a CAMPIA TURZII 1 BUC 2 400 000 € TOTAL GENERAL 28 169 976 €

Datele legate de acest proiect şi obligaŃiile care rezultă pentru

realizarea lui şi pentru exploatarea eficientă a serviciului amintesc din

nou importanŃa şi urgenŃa realizării următoarelor obiective:

1. asocierea în Comunitatea Urbană;

2. crearea operatorului unic prin fuziunea RAGCL Câmpia Turzii şi a RATACFL Turda în urma operaŃiilor de restructurare: transformare în societăŃi comerciale, negociere cu AVAS, etc.;

3. promovarea noului model de cofinanŃare „modelul PPP – ISPA”

care să permită:

- eficientizarea fondurilor investite;

- transferul de riscuri şi obligaŃii de finanŃare pentru partea

locală;

- garanŃii de bună execuŃie a lucrărilor şi de respectare a

termenelor şi standardelor de calitate;

- garanŃii de rezultat şi de limitare a tarifelor pe toată durata

exploatării;

- garanŃii de eficienŃă managerială;

- garanŃii de calitate a serviciului;



4.2. PROIECTUL “EFICIENTIZAREA şi RESTRUCTURAREA SERVICIILOR PUBLICE”

Serviciile publice din Municipiul Câmpia Turzii şi RAGCL (regia

autonomă de apă, canalizare, termoficare, salubritate) se află într-o

criză cronicizată care se exprimă în nivelul avansat de decapitalizare şi

în iminenŃa colapsului financiar.

SC Domeniul Public SA a reuşit o relativă redresare în ultimii ani doar

prin:

� diversificarea activităŃilor în zone colaterale serviciului public

� încheierea de contracte cu clienŃi terŃi – alŃii decât clienŃii

serviciilor publice (lucrări de construcŃii, asfaltare drumuri, etc.).

RAGCL se află într-o situaŃie critică, în iminenŃa colapsului financiar,

în particular datorită serviciului de termie. Consiliul Local va trebuie

să abordeze nuanŃat fiecare serviciu în parte şi, în regim de urgenŃă să

decidă pentru RAGCL:

1) încetarea activităŃii de termie;

2) reorganizarea regiei şi fuziunea cu operatorul similar din Turda;

3) aplicarea unei noi politici tarifare pentru toate serviciile;

4) introducerea de redevenŃe pentru asigurarea fondurilor proprii

minime de investiŃie;

5) lansarea planurilor directoare pentru fiecare serviciu;

6) desemnarea serviciilor care sunt de interes intercomunitar şi care

pot fi înscrise în proiectul de gestiune zonală a serviciilor şi resurselor;

La rândul său, Consiliul Local este afectat în calitatea sa de actor activ

al serviciilor publice şi de proprietar al infrastructurilor: degradarea

sistemului tehnico-edilitar (infrastructura serviciilor publice) este

forma de decapitalizare a patrimoniului public pe care o putem

constata ca o consecinŃă directă a investiŃiilor insuficiente. AbsenŃa

unui volum adecvat de investiŃii nu a permis nici reabilitarea

corespunzătoare a infrastructurii existente şi nici dezvoltarea acesteia.

Consiliul Local poartă responsabilitatea instituŃională şi managerială a

acestei situaŃii în principal prin:



� neinstituirea unei relaŃii contractuale de delegare a serviciilor

către operatori (în sensul că nu există un adevărat caiet de

sarcini pentru concesionarea serviciilor şi nici un adevărat

Contract de concesiune în care Consiliul Local să asume

calitatea şi obligaŃiile sale de proprietar al infrastructurii şi

responsabil legal al serviciului, iar regia sau societatea să asume

rolul şi obligaŃiile stricte de operatori ai serviciilor;

� absenŃa unei strategii sectoriale (planuri directoare) şi, în directă

consecinŃă, absenŃa unei politici tarifare adecvate – care să Ńină

seama de ansamblul costurilor reale reprezentate de

(1)costurile de exploatare şi de

(2) nevoile de investiŃie.

Politica tarifară aplicată a luat în considerare aproape exclusiv

costurile de exploatare şi a ignorat nevoile de finanŃare pe care

trebuia să le acopere prin instituirea unei redevenŃe.

Consiliul Local este – potrivit atribuŃiilor sale legale – cel care are

responsabilitatea şi obligaŃia de a restabili echilibrul de funcŃionare a

serviciilor publice. Această acŃiune reprezintă o prioritate majoră şi este preconizată în următorii termeni:

1. realizarea planurilor directoare pentru fiecare serviciu

public şi pe ansamblul acestora

2. realizarea inventarului exhaustiv al patrimoniului public

municipal aferent fiecărui serviciu

3. realizarea unei evaluări realiste a valorilor de înlocuire

pentru fiecare sistem edilitar în parte (apă, canal, termie,

salubritate, domeniu public) în vederea determinării nevoii

minime anuale de invesŃii – respectiv pentru

dimensionarea corectă a redevenŃelor

4. reevaluarea politicii tarifare şi instituirea redevenŃei în

adecvare cu nevoile de finanŃare a investiŃiilor

5. reorganizarea urgentă a operatorului (regiei RAGCL) în

adecvare cu situaŃia prezentă şi cu obiectivele de

dezvoltare. Reorganizarea este înŃeleasă ca o succesiune

decizii şi de etape administrative care vor urmări în

particular:

� transformarea regiei în societate comercială

� reorganizarea societăŃii comerciale (conform legislaŃiei

în vigoare) în vederea degrevării de pasivele acumulate

şi limpezirii situaŃiei sale faŃă de creditori şi debitori



� crearea de departamente independente (centre de

profit) – potenŃiali operatori individuali şi specializaŃi -

pentru fiecare serviciu în parte (apă-canal, termie,

salubritate, drumuri, etc.) – în paralel şi în asociere cu

Consiliul Local Turda. (acest pas administrativ vizează

în acelaşi timp eficientizarea serviciilor şi conformarea

la două dintre exigenŃele programului de cofinanŃare

ISPA în care (1) unitatea de implementare a

programului de reabilitare şi dezvoltare a

infrastructurii de apă şi canal este atribuită

„comunităŃii” Turda - Câmpia Turzii şi în care (2)

operatorul serviciilor care beneficiează de cofinanŃare

trebuie să fie un „operator unic”.

� încetarea activităŃilor insolvabile (termia) în forma de

organizare şi funcŃionare actuale;

� capitalizarea noilor operatori este preconizată sub

forma angajării unor partenariate public-privat şi, de

asemenea, foarte posibil, a capitalizării prin emisie de

acŃiuni (suscripŃii publice), etc.

O parte din aceste acŃiuni şi demersuri pot fi realizate în

acelaşi timp, în paralel sau asociat.

Strategia Consiliului Local Câmpia Turzii în materie de servicii

publice vizează prioritar crearea unor noi operatori zonali de

servicii publice cărora să le încredinŃeze direct serviciile într-o

primă etapă (operatori puternici şi competenŃi) şi delegarea

serviciilor în cadrul unor licitaŃii publice într-o etapă ulterioară.

LicitaŃiile vor stimula concurenŃa operatorilor cu scopul de a se încheia contracte de concesiune profitabile pentru consumatori şi pentru consiliile locale şi în scopul întăririi (capitalizării) operatorilor locali/zonali.

Eficientizarea serviciilor şi a noilor operatori este preconizată în

cadrul a patru acŃiuni paralele:

(1) redefinirea şi regruparea competenŃelor, personalului şi

mijloacelor tehnice din cele două municipii: Turda şi Câmpia Turzii

în cadrul unui sau unor operatori unici,



(2) constituirea cu prioritate a operatorului unic de apă-canal – în vederea îndeplinirii obligaŃiilor asumate faŃă de programul ISPA, program aflat în faza primelor contacte cu viitorul Consultant pentru asistenŃa tehnică; Etapele administrative trebuie realizate în paralel de consiliile locale din Câmpia Turzii şi din Turda şi pot fi definite generic după cum urmează:

• Decizie a Consiliului Local de reorganizare a RAGCL (respectiv RATACFL)

• Negocierea poziŃiei AVAS faŃă de noua societate sau noile societăŃi (în acŃionariat sau nu)

• Transformarea regiei în societate comercială cu acŃionar unic Consiliul Local

• Realizarea fuziunii dintre cele două societăŃi ObservaŃie: sunt indispensabile de semenea:

• analize prealabile, tehnice şi financiare, ale operatorilor

• asistenŃa juridică calificată pentru pregătirea documentaŃiilor

aferente

• dialogul consultativ cu AVAS

(3) constituirea ComunităŃii Urbane Arieş-Turda-Câmpia Turzii

care va aduce piaŃa serviciilor publice la un potenŃial de peste

120.000 de echivalenŃi locuitori şi va reduce sensibil costurile de

operare

(4) identificarea unor parteneri privaŃi interesaŃi de potenŃialul

local şi zonal de dezvoltare şi care să participe financiar şi

managerial la realizarea obiectivelor de investiŃie şi de gestiune a

serviciilor.

ObservaŃii:

Cele mai adecvate soluŃii vor fi detaliat analizate de studii de

specialitate.

Procedurile administrative de reorganizare a regiei nu pot şi nu

trebuie să suspende ansamblul măsurilor şi deciziilor Consiliului

Local referitoare la politica serviciilor, la politica tarifară, la politica

investiŃională – aşa cum au fost definite anterior.



4.3. PROIECTUL

“CREAREA şi FUNCłIONAREA COMUNITĂłII URBANE ARIEŞ – TURDA – CAMPIA TURZII”

Fundamentarea proiectului

LocalităŃile Câmpia Turzii şi Turda formează o arie urbană (spaŃii

construite şi spaŃii intravilane juxtapuse) iar împreună cu localităŃile

limitrofe contituie un ansamblu unitar şi complementar - prin

particularităŃile cadrului natural şi ale profilelor economic şi social.

In condiŃiile economico-sociale locale şi ale unui pronunŃat

dezechilibru de dezvoltare zonală regională, precum şi în perspectiva

integrării în Uniunea Europenă, pot fi identificate 3 raŃiuni majore

care pledează pentru crearea unei comunităti urbane în zona Turda-

Câmpia Turzii:

1. Crearea unui cadru economic şi social coerent, cu o pondere

semnificativă de populaŃie (peste 100.000 locuitori) – atractiv

pentru mediul de afaceri şi pentru partenerii investiŃionali şi

atractiv pentru stabilizarea şi dezvoltarea resurselor umane.

2. Utilizarea judicioasă a tuturor resurselor comune (forŃă de muncă,

potenŃial economic, potenŃial natural şi turistic), eficientizarea

serviciilor publice zonale (serviciile de apă, canal, transport,

deşeuri) şi dezvoltarea activităŃilor şi obiectivelor educaŃionale,

sportive şi culturale.

3. Protejarea şi conservarea eficientă a cadrului natural şi a

condiŃiilor de mediu şi dezvoltarea potenŃialului turistic.

In perspectiva integrării europene, crearea unei comunităŃi urbane

vine în mod oportun în întîmpinarea unor orientări fundamentale, aşa

cum le definesc directivele asupra dezvoltării integrate, a dezvoltării

durabile, a subsidiarităŃii şi dezvoltării regionale.

Efectele pozitive legate de talia viitoarei comunităŃi urbane (peste

120.000 echivalenŃi locuitori cu un orizont mediu de peste 150.000) –

se vor face simŃite pe termen foarte scurt în raporturile cu potenŃiali

parteneri economici. Mai mult, programul comunitar ISPA, pentru

care Câmpia Turzii şi Turda au fost reŃinute, a fost adjudecat în comun de cele două municipii. PrezenŃa lor într-o structură



asociativă a fost unul dintre criteriile determinante de eligibilitate a

candidaturii.

Aspecte instituŃionale

LegislaŃia română – sub presiunea directivelor europene şi a

legislaŃiilor Ńărilor membre - utilizează explicit termenul de comunitate

urbană dar nu cunoaşte încă o reglementare particulară privitoare la

statutul şi atribuŃiile ei. O iniŃiativă legislativă prevăzută pentru

sfîrşitul anului 2005 urmează să acopere acest vid. La această dată,

crearea şi funcŃionarea unei comunităŃi urbane pot fi integral

reglementate prin legile în vigoare (în particular Legea AdministraŃiei

Publice Locale şi Legea AsociaŃiilor ) completate cu clauze statutare

particulare astfel încât toate exigenŃele unei asocieri intercomunale să

fie satisfăcute.

In contextul actual al legislaŃiei româneşti, comunitatea urbană va fi o

structură asociativă creată prin voinŃa asociativă liberă a consiliilor

locale interesate. VocaŃia ei şi definiŃia ei cea mai adecvată este de

„instituŃie publică de cooperare intercomunală”.

Cele mai importante prevederi statutare (legate de organul deliberativ)

vor da garanŃiile legate de validitatea şi eficienŃa deciziilor luate în

cadrul comunităŃii şi anume:

• GaranŃia de legitimitate (1),

• GaranŃia de reprezentativitate (2) şi

• GaranŃia de evitare a oricărei excluziuni (3)

Aceste garanŃii sunt toate realizate prin aceea că organele deliberative

ale comunitătii urbane vor fi constituite EXCLUSIV din primarii şi aleşii

delegaŃi de fiecare consiliu iar numărul delegaŃilor va fi proporŃional cu

numărul de locuitori reprezentaŃi. Orice comună, oricât de mică, va

avea minimum un reprezentant (primarul).

Este de asemenea esenŃială prevederea că fiecare consiliu decide liber

(cu 2/3 din voturi), pentru fiecare problemă în parte (fiecare serviciu

sau proiect sau obiectiv) dacă este sau nu de interes intercomunitar şi

respectiv dacă o deleagă către comunitatea urbană.



Un studiu de oportunitate şi fezabilitate, (supus spre aprobare

Consiliului Local) va preciza toate detaliile legate de CompetenŃe,

Organizare şi FuncŃionare.

Transferul de competenŃe către propria structură asociativă

(comunitatea urbană) nu este un act de delegare de servicii (de

concesiune) ci un act legal de voinŃă administrativă prin care consiliile

gestionează împreună, într-un cadru reglememtat, problemele comune.

Delegarea serviciilor (concesiunile) vor fi făcute de către comunitate

urbană, cu respectarea tuturor normelor legale pentru achizitiile

publice. Această competenŃă a structurilor asociative este deja

menŃionată în legislaŃia în vigoare iar proiectul noii legi a serviciilor

publice comunale o precizează explicit.

Cu titlu informativ, amintim câteva dintre categoriile mari de

competenŃe care pot fi transferate spre gestiune în cadrul comunităŃii :

amenajarea urbană, dezvoltarea economică, servicii publice, educaŃia,

sănătatea, mediul, acŃiunea culturală şi turistică, procesarea dosarelor

de candidatură (AplicaŃii) pentru programele europene, expertiză

tehnică şi financiară, comunicaŃie cu societatea civilă şi parteneri

externi, redactarea caietelor de sarcini pentru serviciile publice,

negocierea, încheierea şi urmărirea contractelor şi partenariatelor, etc.

La nivel executiv (tehnic, economic şi financiar), comunitatea va avea o

structură proprie care va promova eficienŃa şi competenŃa profesională.

Implementarea proiectului

Pentru realizarea Proiectului sunt preconizate:

� Actualizarea Hotărârilor de Consilii - aprobate în anii anteriori

� Realizarea studiului de oportunitate şi a documentelor statutare

� AcŃiuni de prezentare şi dezbatere publică � Deciziile consiliilor locale de creare a comunităŃii şi desemnarea

primarilor, şi după caz, a vice-primarilor şi consilierilor care vor

face parte din Consiliul General al ComunităŃii

� Crearea şi înregistrarea asociaŃiei

� Demararea acŃiunilor de organizare internă.



4.4. PROIECTUL

« ZONA TURISTICĂ DE INTERES REGIONAL ARIEŞ – TURDA –

CAMPIA TURZII »

Obiectul Proiectului constă în identificarea tuturor obiectivelor cu

potenŃial turistic (agrement, balnear, activităŃi) în cadrul unui

perimetru natural şi urban în jurul municipiilor Câmpia Turzii şi

Turda şi includerea lor într-un concept generic de „zonă turistică” iar

apoi declararea şi înregistrarea instituŃională a acestei zone prin

hotărâri ale Consiliilor locale asociate.

Scopul principal al Proiectului este să favorizeze dezvoltarea

economico-socială în perimetrul desemnat folosind resursele naturale,

balneare şi turistice ca vector de dezvoltare şi, în paralel, să permită o

politică armonizată de dezvoltare zonală, de diversificare a activităŃilor

şi de protecŃie a mediului.

1. Contextul general şi contexul local sunt marcate de dezechilibrul

de dezvoltare regională, de agravare a problemelor de protecŃie a

mediului şi de accelerare a fenomenelor de excluziune şi de

marginalizare. Zona Câmpia Turzii - Turda a avut un ritm

investiŃional mai mic decât al capitalei de judeŃ de peste 20 de ori în

ultimii ani. Proiectul corespunde astfel nevoii locale şi zonale de

adoptare a unei politici active de exploatare şi protejare a tuturor

resurselor locale. Această politică este în concordanŃă cu politica

naŃională de dezvoltare regională.

2. Oportunitatea Proiectului. Resursele turistice şi balneare din

zona Arieş -Turda-Câmpia Turzii reprezintă o sursă certă de

relansare economică pentru întreaga zonă. Proiectul „zona turistică de

interes regional” Arieş-Turda-Câmpia Turzii - poate deveni un

element major în reechilibrarea fluxurilor de activităŃi şi a fluxurilor

financiare în cadrul judeŃului şi în zona mai largă a Văii Arieşului şi a

judeŃelor limitrofe.

Proiectul reconstituie şi structurează o identitate zonală distinctă în care sunt integrate, promovate şi valorizate coerent următoarele

atuuri:

� patrimoniul natural (situri clasate ),



� patrimoniul cultural,

� resursele balneare,

� echidistanŃa şi proximitatea faŃă de centre urbane majore (Cluj,

Alba, Târgu-Mures),

� nodul de circulatie Nord-Sud (Cluj-Alba) şi Est-Vest ( Tg- Mures-

Oradea),

� poartă majoră de intrare în Muntii Apuseni, � tradiŃia centenară de forŃă de muncă calificată,

� aglomeraŃie urbană de cca. 120.000 locuitori.

Ansamblul obiectivelor şi strategiei formulate atât de PND 2004-2006

cât şi de Strategia NaŃională de Dezvoltare a Turismului (2003) sunt

validate de acest proiect şi anume:

1) Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung;

2) Combaterea dezechilibrelor sociale şi regionale;

3) Conformarea progresivă cu standardele de mediu pe care România

va trebui să le atingă în totalitate în 2017 ( PND II p 3/56).

Dintre programele prioritare definite de Strategia NaŃională, cel putin

programele „Turism balnear” şi „Parcuri turistice” sunt pe deplin

acoperite de obiectivele proiectului de „zonă turistică de interes

regional” Arieş -Turda-Câmpia Turzii.

3. Prezentarea sumară a Proiectului

Proiectul este un concept structurant de amenajare a teritoriului şi de

gestiune integrată a resurselor – reflectat într-un PUZ şi un ansamblu

de măsuri administrative şi iniŃiative antreprenoriale.

Proiectul instituie o zonă integrată (un spaŃiu) care include:

� Un perimetru geografic

� Un ansamblu de obiective cu potenŃial turistic (resurse naturale şi

unităŃi de profil)

� O politică coerentă de dezvoltare şi promovare (obiective şi

programe)

� O politică coerentă de amenajare a teritoriului (PUZ)

� O politică asociativă (obiectivul generic este declarat de „interes

intercomunitar”)

� O gestiune integrată a resurselor în perspectiva dezvoltării durabile

şi a protecŃiei mediului



Mai jos este dată o listă (non exhaustivă) a obiectivelor incluse în

această ZTR (zona turistică de interes regional):

� Parc zoologic natural (rezervaŃie) şi complex turistic 4 margarete în

zona amonte Buru

� Valea Buru (generic)

� Valea Arieşului (generic)

� Cheile Turzii

� Cheile Turenilor

� Castrul Roman

� Târgul MoŃilor

� Mormântul lui Mihai Viteazu

� Muzeul de Istorie Turda

� Salina Turda

� Platou 1 – Băi Sărate (zona Strand şi împrejurimi)

� Platou 2 – Băi Sărate (zona „Durgău şi împrejurimi)

� Platou 3 – Ax Sud-Vest Nord-Est zona colinară cu capul în Platoul 2

� Drumul comunal – Câmpia Turzii - Băi-Sărate;

� Puncte de informare turistică ( FundaŃia Ion RaŃiu, Câmpia Turzii,

Primăria Turda, gara Câmpia Turzii, etc.)

� Poarta de intrare în zona MunŃilor Apuseni

� Traseul „mocăniŃei” şi viitorul proiect de refacere a echipamentelor şi

extinderea către Câmpia Turzii;

� UnităŃile hoteliere din zonele urbane şi rurale considerate ca o

„reŃea” zonală

� Etc.



4.5. PROIECTUL

PARCUL INDUSTRIAL – „Vest”

Proiectul unui parc industrial de 44 hectare, amplasat la ieşirea Vest

din localitate, pe DN 15, este o iniŃiativă importantă a Consiliului Local

în eforul de dezvoltare şi de diversificare a activităŃilor economice, de

atragere şi de fixare a forŃei de muncă.

PoziŃia, la limita hotarelor dintre municipiile Câmpia Turzii şi Turda şi

cu acces generos la căi de comunicaŃie rutiere şi ferate şi la ansamblul

utilităŃilor poate prezenta un interes real pentru mediul antreprenorial

şi investiŃional.

Proiectul îndeplineşte toate condiŃiile pentru a deveni un proiect

intercomunitar de succes şi va contribui la extinderea spaŃiului

intravilan dintre cele două municipii şi la dinamizarea zonei de

proximitate.

Cu o repartiŃie echilibrată ocupaŃie a solului: 50%, construcŃii 30%,

20% durumuri de acces şi parkinguri – parcul industrial poate deveni

un pol de excelenŃă.

Sunt date mai jos date din fişa de prezentare a parcului.

Location of site in respective city area

Macro location in Romania and city area North - West region

Micro location within city area North - West area

Distance in km from Oradea and travel

time in h

180 km

Closest universities (economics,

engineering)

40 km

Distance to next Airport with international

connections

45 km

Distances in km to (future) motorway for

40 tons trucks

5 km

Distances in km to next railway

connection station for trains

1 km

Number of inhabitants of closest town 28.000 - Campia



Turzii

60.000 - Turda

Number of inhabitants within circle of 40 km 400.000

Official unemployment rate in percent 11%

Estimated unofficial unemployment rate

in percent

15%

Amount of land available in sqm 440.000 sqm

Ownership Local Council

Availability of Infrastructure to border of

site

max. capacity

available

Electricity in MW 20 KV

Natural gas in Nm3 ø 400

Drinking water in m3/h 147 m3/day

Industrial water in m3/h qp= 85l/pers./day

Water sewage system in m3/h 1,76 l/s

Rain water drainage system in m3/h 3,7 m3/s

Road access

Min. 2 entries to factory possible yes

Distance to main road in km 0,5 - 1 km

Road conditions (current) poor

Improvement planned by municipality to be determined

with County Council

Estimated cost if improvement has to be

done by investor in EUR

not available

Railway siding on site and connection to

main track possible

yes

Telephone connection yes

Soil conditions 2nd cat., argillaceous

Ground water level in m below surface 3 m

High difference between highest and

lowest point in m and slope in percent

5 m

Former use during past 50 years agricultural

environmental conditions clean

Availability of Public Transportation to site yes

Local development plan

Site defined as for industrial use yes

Coverage ratios for buildings in percent 50%

Coverage ratios for parking, internal roads

in percent

20%

Coverage ratio for green areas in percent 30%



Distance between building and border of

site (including fire lane)

6 - 8 m

High of buildings 12 m

Other Restrictions environmental,

Price per sqm fully services (all utilities

delivered to border of the site)

estimated: 5-15

Eur/sqm

Time schedule

Time needed from signing of Letter of

Intent to completion of land purchase in

days

max.30 days

Time needed for issueing construction

permit after filing application in days

max.30 days

List of permits needed to implement

project

according to

Romanian legislation

Potential state aid (financial/other

support by state, county, municipality)

according to

Romanian



4.6. PROIECTUL

„ROCADA SUD – TRAFIC GREU”

Consiliul Local preconizează reluarea unei iniŃiative din 1996 de

protejare a spaŃiului urban de poluarea şi dezagrementele ambientale

majore provocate de traficul greu care secŃionează astăzi localitatea în

două, de-a lungul DN 15.

Nevoia reluării proiectului este justificată şi de iniŃiativa paralelă a

Municipiului Turda de a realiza o centură ocolitoare similară pentru

traficul greu de pe ruta Cluj-Napoca Turda. O conexiune a acestei

rocade va fi intersecŃia „Turda-Sud”.

OpŃiunea „Rocada-Sud Trafic greu” reia prima variantă a studiului de

oportunitate anterior şi propune construcŃia unui tronson de 9 800 m,

pe 2 benzi, care va lega în linie aproape dreaptă intersecŃia „Câmpia

Turzii Est” de intersecŃia „Turda SUD”. 3 noduri intermediare vor

permite accesul către cartierele sudice ale celor 2 municipii (2 noduri

pentru Câmpia Turzii şi 1 nod către Turda-Poiana).

5 350 m din rocadă se află pe teritoriul administrativ al municipiului.

Proiectul se poate înscrie în agenda viitoarei ComunităŃi urbane.



Varianta „Rocada Nord”, deşi este mai scurtă şi aproape integral situată

pe teritoriul administrativ al municipiului, este o soluŃie inadecvată în

contextul zonal în măsura în care reintroduce traficul greu în spaŃiul

urban al Turzii şi secŃionează intravilanul şi extravilanul limitrof al celor

două municipii. Nici la nivel local ea nu reprerezintă o soluŃie adecvată

întrucât rămâne prea apropiată de zonele locuite. Pe termen mediu,

„Rocada-Nord” ar putea fi inclusă într-un proiect de dezvoltare urbană

ca o „centură mică” care poate iriga zone de cartiere rezidenŃiale.

Realizarea „Rocadei-Nord” poate şi trebuie asociată cu un proiect de

dezvoltare şi amenajare de spaŃii de activităŃi respectiv a unui nou

PUZ. Ea poate deveni un motor de dezvoltare economică zonală şi

poate reda zonei centrale a Municipiului Câmpia Turzii şansa de a

redeveni un adevărat „centru” şi de a-şi defini şi realiza o identitate

arhitectonică şi culturală: în alŃi termeni, de a-şi recâştiga sufletul.



CONCLUZII ŞI PREVEDERI FINALE

Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Câmpia Turzii se

constituie ca un document legal de lucru al Consiliului Local Câmpia

Turzii. El are un caracter normativ şi prospectiv şi angajează la o

permanentă reevaluare şi optimizare a opŃiunilor pentru a le adecva

evoluŃiei realităŃilor economice şi sociale.

Strategia exprimă opŃiunea Consiliului Local de a aborda integrat

fenomenul economic, social şi de protecŃie a mediului şi de a se

deschide spre partenariatul constant cu societatea civilă şi cu

comunitatea actorilor economici.

Strategia propune tuturor partenerilor un limbaj comun de înŃelegere

şi de analiză a realităŃilor municipiului şi a obiectivelor şi măsurilor pe

care ni le propunem.

Strategia, în fine, exprimă formal şi în spirit european, o politică

transparentă de administrare a treburilor publice.

Obiectivele enunŃate în Strategie au orizonturi de realizare diferite,

unele imediate (cum sunt reorganizarea regiei, crearea comunităŃii

urbane, angajarea proiectului ISPS) altele la 3 ani, altele la 10 ani,

altele la 20 de ani sau mai mult. Ele pot fi nuanŃate şi amendate sau

chiar abandonate dar au meritul de a fi enunŃate şi de a permite o

permanentă evaluare a depărtării sau apropierii lor de realitatea

curentă.

Primarul – ca instituŃie executivă – are mandatul Consiliului Local şi

obligaŃia instituŃională de a promova, iniŃia, urmări şi finaliza – cu

respectarea legilor în vigoare – toate procedurile, deciziile, acŃiunile,

activităŃile, operaŃiile prevăzute explicit sau implicit de Strategia de

dezvoltare durabilă a Municipiului Câmpia Turzii - după dezbaterea

publică şi după aprobarea acesteia de către Consiliul Local.

Primarul are obligaŃia de a întocmi un Raport anual de urmărire a

realizărilor care se înscriu în Strategie. Raportul va fi analizat de

Comisii şi apoi supus aprobării Consiliului Local în primul trimestru al

anului următor. Raportul va fi considerat ca unul dintre instrumentele



de monitorizare a realizării obiectivelor din Strategie şi ca instrument

de evaluare şi amendare periodică a Strategiei.

Orice modificare a Strategiei – propusă în urma evaluărilor anuale şi a

schimbărilor contextuale care au impact asupra obiectivelor şi

măsurilor anterior fixate – va fi făcută numai cu aprobarea Consiliului

Local Câmpia Turzii.

Strategia şi documentele aferente, prezente şi viitoare, sunt

considerate de domeniul public şi sunt puse la dispoziŃia societăŃii

civile.

Studiul „Agenda Locală 21 - Câmpia Turzii ” – va putea fi asimilat după

finalizarea sa şi după aprobarea de către Consiliul Local ca document

oficial al „Strategiei de dezvoltare durabilă a Municipiului Câmpia Turzii”

După crearea ComunităŃii Urbane, mandatul pentru îndeplinirea

obiectivelor din Strategie care vor fi transferate spre Comunitatea

Urbană - va putea fi dat noului executiv al comunităŃii – reprezentat de

primarii localităŃilor şi respectiv Directorului.

Proiectele prioritare legate de reabilitarea infrastructurii serviciilor de

apă şi canalizare vor exprima adeziunea Municipiului Câmpia Turzii

„Deceniul InternaŃional de AcŃiune „Apa sursă de viaŃă” – 2005-2015”.

Ele respectă, de asemenea, spiritul DeclaraŃiei pentru o „Nouă Cultură

a Apei” (14-15 ianuarie 2005).

Departamentul de Programe şi Strategii din cadrul Primăriei Câmpia

Turzii – şi ulterior, pentru o parte din proiecte, departamentul de

Programe din cadrul ComunităŃii Urbane – vor individualiza fiecare

proiect şi vor pregăti programe şi proceduri particulare de realizare. Municipiul Câmpia Turzii va urma 6 direcŃii prioritare pentru angajarea unei dezvoltări durabile:

� INFRASTRUCTURA EDILITARĂ ŞI SERVICIILE PUBLICE � COOPERAREA INTERCOMUNALĂ � ÎNVĂłĂMÂNTUL şi CULTURA � INFRASTUCTURA şi TEHNOLOGIILE INFORMAłIEI � PROTECłIA MEDIULUI şi RESURSELOR � PARTENARIATUL CU SOCIETATEA CIVILĂ şi cu ACTORII

ECONOMICI



Consiliul Local Câmpia Turzii va angaja în cursul lunii august operaŃiile concrete de:

• reorganizare a RAGCL – în vederea creării operatorului unic pentru serviciile de apă-canal, conform exigenŃelor impuse de programul ISPA;

• constituire a „ComunităŃii Urbane Arieş” – în vederea eficientizării serviciilor publice de interes intercomunal, de gestiune integrată şi de protecŃie a resurselor zonale comune

ANEXE

Evaluarea valorii de înlocuire pentru infrastructura publică Evaluări pentru o groapă de gunoi Lista investiŃiilor prioritare Alternativa de cofinananŃare PPP – ISPA. Rolul PPP. Proiecte cu finanŃare europeană (fişe)

LEGISLATIE SPECIFICĂ (listă selectivă) LEGISLAłIE GENERALĂ

strategia de dezvoltare durabil Ă - municipiul campia...

Documents