1

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CRESCĂTORILOR DE CAPRE DIN ROMÂNIA CAPRIROM

STR. I.C. BRATIANU, 248,OP 4, 900316, CONSTANTA TEL: 0727869984; FAX: 0372-873135

E-mail: caprirom@yahoo.com ; www.caprirom.ro Nr. 3301 / 14.08.2019

Program de ameliorare al rasei

CARPATINA

2019

Prezentul Program de ameliorare respectă pricipiile zootehnice consacrate, legile ameliorării si este intocmit respectând criteriile stabilite in Regulamentul UE 1012/ 8 iunie 2016 – privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură.

Integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană a însemnat deschiderea unei vaste pieţe de produse agroalimentare, caracterizate printr-un potenţial mare de absorbţie, putere de cumpărare ridicată şi stabilitate relativă a preţurilor. În acelaşi timp se impune a avea în vedere faptul că pe această piaţă unică (a cărei parte integrantă va deveni şi "piaţa internă" din România) concurenţa este şi va fi extrem de dură, sub raportul preţului şi calităţii ofertei, dar şi a politicilor de promovare a produselor. Aplicarea unor sisteme moderne de ameliorare a caprelor presupune completarea metodelor clasice folosite pentru îmbunătăţirea potenţialului genetic cu metode de apreciere a bazei ereditare şi a capacităţii lor productive încât să poată fi luate decizii mai rapide şi eficiente în procesul de selecţie şi ameliorare.

1. Informaţii privind obiectivul Programului de ameliorare În ţara noastră există condiţii pentru sporirea efectivelor de caprine, pentru creşterea potenţialului

lor productiv, prin activităţi de selecţie şi ameliorare a raselor, şi pentru dezvoltarea sistemului caprin pe principii tehnologice recomandate de cercetarea ştiinţifică.

Obiectivul general al prezentului program il reprezintă ameliorarea rasei de caprine Carpatina. 2. Denumirea rasei

CARPATINĂ

3. Caracteristicile detaliate ale rasei, inclusiv indicarea trăsăturilor esenţiale de rasă ale animalelor de reproducţie de rasă pură care fac obiectul programului de ameliorare

3.1. Caractere generale:

Rasa Carpatină este o rasă specializată pentru producţia de lapte şi cu aptitudini mulţumitoare pentru producţia de carne. Se caracterizează printr-o pronunţată variabilitate a culorii, conformaţiei corporale şi productivităţii.

Corpul este alungit, spinarea ascuţită, şalele înguste, crupă îngustă şi teşită, piept strâmt, membrele rezistente, coarnele mai dezvoltate la masculi iar culoarea poate fi: gri, roşcată, albă, neagră sau bălţată. Învelişul pilos este mixt, fiind alcătuit din fibre subţiri şi scurte (puf) în amestec cu fibre lungi şi groase. Coarnele sunt prezente în general, la ambele sexe, fiind răsucite din exterior spre interior. Se pot întâlni şi exemplare fără coarne.

2

Greutăţile corporale precum şi unele măsurători efectuate pe animale vii sunt următoarele: – Greutatea corporală – 44-55 kg la masculi, 35- 45 kg la femele; – Înălţimea la grebăn – 68 cm la masculi, 60 cm la femele; – Înălţimea la crupă – 69 cm la masculi, 65,5 cm la femele; – Lungimea trunchiului – 71,4 cm la masculi, 67 cm la femele; – Lungimea crupei – 28 cm la masculi, 24 cm la femele; – Lărgimea la umeri – 22 cm la masculi, 20,5 cm la femele; – Lărgimea la articulaţiile coxo femurale – 21 cm la masculi, 19 cm la femele; – Adâncimea toracelui – 33,5 cm la masculi, 32 cm la femele; – Lărgimea toracelui – 30 cm la masculi, 25,5 cm la femele; – Perimetrul toracelui – 86 cm la masculi, 80 cm la femele; – Perimetrul fluierului – 9 cm la masculi, 8 cm la femele.

3.2. Caractere de producție: 3.2.1. Producţia piloasă este alcătuită din păr şi puf cu lungime şi fineţe diferită. Puful deţine

o pondere de 62-66%, diferenţa de 34-38% fiind reprezentată de păr. 3.2.2. Producţia de carne - Greutatea corporală medie a iezilor la fătare este de 2,5 kg la femele

şi de 3,2 kg la masculi. La vârsta de două luni greutatea corporală este de 9,0-11,0 kg la femele şi de 9,5-12,0 kg la masculi sporul mediu zilnic al iezilor în perioada de alăptare este de 110-120 g. Îngrăşarea intensivă a iezilor duce la obţinerea unor rezultate bune. Prin îngrăşarea tineretului caprin se poate realiza un spor mediu zilnic de 125-135g şi un randament la sacrificare de 45-46 %.

3.2.3. Producţia de lapte - Producţia medie de lapte este de 250-280 kg cu maxima de 800 kg,

într-o perioadă de lactaţie de 5 -7 luni (150 - 200 zile). În ultimii 3 ani numărul caprelor de rasa Carpatina a crescut, dublându-si numărul de la an la

an. Această creștere a influențat negativ media anuală a producției de lapte a caprelor înregistrate in Registrul genealogic, prin testarea producțiilor la capre nou înregistrate și unde nu s-au aplicat proceduri de selecție consecutiv testării performanțelor în efectivele respective. În tabelul următor este prezentată situația testării performanțelor la caprele Carpatina în anii 2017 și 2018: Anul Nr. animale controlate Cantitatea de lapte

totala (kg) Cantitatea medie de lapte / animal

(kg) 2017 53.861 6.719.514,8 144.71

2018 122.594 16.352.707,97 142.69 3.3. Caractere de reproducție:

Fecunditatea caracteristică a rasei este de 93-98 %, iar prolificitatea este de 160 %. În mod tradițional caprele Carpatina erau introduse la montă toamna târziu, respectiv în luna noiembrie iar fătările se înregistrau după lunile aprilie- mai. Din motive economice, deținătorii de caprine au au fost receptivi și au aplicat un sistem de exploatare bazat pe rezultatele cercetărilor științifice privind reproducția dirijată și factorii care influențeaza reproducția. Astfel, s-a obținut devansarea sezonului de montă în lunile septembrie și octombrie, iar în anumiți ani, cand condițiile climatice o permit, chiar în august. Acest lucru este posibil ținand cont că activitatea reproductivă a caprinelor este poliestrică sezonieră, fiind influențată în mod radical de durata zile lumină, dar și de temperatură, umiditate. De asemenea, manifestarea instinctelor sexuale și capacitatea reproductivă la ambele sexe sunt influențate de modul de exploatate și de calitatea hrănirii. Prin exploatarea iezilor în mod judicios, cu respectarea cerințelor minime de ordin nutritiv și organizatoric, tineretul caprin de rasă Carpatină intră la reproducție înainte de vârsta de 1 an (la 8-10 luni).

3

3.4. Bonitare Bonitarea animalelor reprezintă descrierea liniară a caracteristicilor de exterior ale caprelor din

rasele de lapte, cu raportarea la indicatorii și descrierea rasei. Ea se face obligatoriu o dată în viața fiecărui animal, aceasta fiind condiție pentru acceptarea la reproducție, pentru toți masculii din secțiunea principală și toate femelele din secțiunile principală și secundară. Bonitarea este realizată de tehnicienii pentru testarea performanțelor (controlorii COPL), care vor completa o Fisa de evaluare (bonitare) care cuprinde: numărul matricol al caprei, sex, data nașterii, informații legate de aspectul exterior, cum ar fi greutatea, talia, constituția, tipul fiziologic, examenul membrelor și examenul ugerului, consemnându-se calitățile tehnice și defectele care nu se acceptă.

Bonitarea se face obligatoriu în trei situații: — la înregistrarea animalelor în Registrul genealogic, secțiunea secundară 2 - SS2, încadrarea în rasă

fiind fenotipică, — femele și masculi selectați pentru reproducție, la vârsta de 7-10 luni, acțiune realizată în vederea

stabilirii dezvoltării corporale și recomandarea de introducere la montă. Înscrierea masculilor în RG (secțiunea principală) este criteriu de acceptare la reproducție,

— eliberarea Adeverinței de schimbare de rasă în SNIIA se realizează pe baza notei de evaluare. Schimbarea de rasă este necesară pentru înregistrările eronate din Baza națională de date. Bonitarea femelelor și acceptarea la reproducție este realizată de tehnicianul pentru testarea

performanțelor (controlor COPL). Bonitarea masculilor și acceptarea la reproducție este făcută de tehnicianul Registrului genealogic.

Tehnicianul Registrului genealogic este o persoana cu studii tehnice de specialitate în domeniul zootehnic (studii liceale sau universitare cu specializarea zootehnie/medicina veterinara) care are atribuții de bonitare a masculilor de reproducție și de supracontrol a activității desfășurată de Asociațiile de COP/ testarea performanțelor.

3.5. Sisteme de producție

În ţara noastră există condiţii pentru sporirea efectivelor de caprine. Deţinătorii de efective de caprine, în urma noii structuri a proprietăţii, sunt clasificaţi în diferite categorii de întreprinzători: exploataţii familiale, societăţi comerciale agricole, asociaţii agricole etc. Pentru îmbunătăţirea rezultatelor de producţie şi economice este necesară crearea unor sisteme de producţie corespunzătoare şi încadrarea lor în economia diferitelor exploataţii. Sistemul de creştere a animalelor depinde de: structura efectivului de animale şi stabilirea dimensiunii efectivelor; asigurarea sistemului de întreţinere a animalelor: condiţii de adăpostire, condiţii de administrare a

furajelor, alegerea celui mai potrivit sistem de furajare, condiţii de microclimat; organizarea reproducţiei şi a selecţiei animalelor; a) Sistemul tradiţional modernizat - semiintensiv constă în sporirile de efective, concentrări de

capitaluri pentru modernizarea sistemului de creştere, îmbunătăţirea furajării şi a condiţiilor sanitar-veterinare. În cazul acestui sistem de exploatare, caprele sunt întreținute pe pășuni naturale, cultivate sau ocazionale, iar în perioada rece în adaposturi (aproximativ 210 zile pășunat și 150 zile în stabulație). Pășunatul caprinelor prezintă urmatoarele avantaje:

- Animalele au acces la un furaj de calitate superioara, iar faptul că iarba este consumată direct constituie unul dintre cele mai economice nutrețuri.

- Prin pășunat se pot valorifica suprafețe de teren improprii agriculturii (terenuri accidentate). - Animalele mișcându-se pe pășune, în aer liber, li se stimulează funcția de reproducție și li se

fortifică organismul prin expunerea la acțiunea directă a radiațiilor solare. Inainte de scoaterea animalelor pe pășune recomandăm crescătorilor să efectueze deparazitări ale animalelor pentru a proteja pășunea de infestarea cu paraziți. De asemenea recomandăm vaccinarile profilactice specifice. Odată cu acțiunile sanitar-veterinare se face și verificarea individualizării animalelor, respectiv prezența ambelor crotalii și se recurge la cererea de duplicate unde este cazul.

4

In cadrul ANCC CAPRIROM există ferme care beneficiază de anumite suprafețe de pășuni, unele în proprietate iar altele concesionate de la primarii. Puține dintre acestea beneficiază de lucrări tehnologice de întreținere: curățarea de resturi vegetale, plante parazite, vegetație lemnoasă, distrugerea mușuroielor, fertilizare sau supraînsămânțare. Una din problemele cu care se confruntă crescătorii de caprine este reprezentată de lipsa forței de muncă, respectiv a ciobanilor. O alternativa pe care o recomandă și o promoveaza ANCC CAPRIROM este utilizarea gardului electric pentru parcelarea și pășunatul animalelor, reducând astfel numărul ciobanilor necesar pentru pășunatul caprinelor. În sprijinul crescătorilor confruntați cu deficiența forței de muncă concură și adoptarea mulsului mecanic, recomandat de asemenea de ANCC CAPRIROM ca metodă eficientă de exploatare dar și ca o creștere a standardelor de sanitație prin respectarea igienei mulsului.

Pentru creșterea producției de lapte și exprimarea potențialului productiv al caprelor este recomandat ca animalele să fie hrănite suplimentar și pe perioada pășunatului (în funcție de calitatea pășunii) cu amestec de concentrate (porumb, orz, șrot de soia sau floarea soarelui, etc), furaje granulate specifice categoriei de vârstă, stării fiziologice şi nivelului productiv. Această furajare suplimentară este practicată de crescătorii care au înțeles importanța furajării în exprimarea potențialului productiv al caprelor. Pe timpul iernii caprele sunt întreținute în adăposturi prevăzute cu anexe de depozitare și prelucrare a furajelor (fânare, mori, silozuri).

Mulsul mecanic se practică în foarte puține exploatații de capre Carpatină care dețin un număr mare de animale iar laptele este furnizat centrelor de colectare sau este procesat în brânzării proprii. La nivelul anului 2019 există doar 11 exploatații cu animale înregistrate în registrul genealogic care pactică mulsul mecanic, dispunând de stații de muls liniare (7 exploatații) sau stații mobile de muls.

Tot mai mulţi crescători, pe măsura ce îşi dezvoltă exploataţia de caprine tind spre sistemul tradiţional modernizat de producție, care reprezintă o treaptă spre creşterea modernă a animalelor. b) Sistemul industrial – intensiv de creştere a animalelor presupune implementarea rezultatelor

cercetărilor în domeniul creşterii animalelor în direcţia reproducerii asistate şi organizate, furajarea după norme studiate şi corelate cu nivelul producţiilor (animalele sunt întreținute în stabulație combinată cu pășunat limitat la 2-4 ore pe zi în imediata apropiere a fermei/ adăpostului), asigurarea confortului de întreţinere care să permită exprimarea potenţialului genetic şi aplicarea tehnologiilor de tip industrial. Aceste tehnologii prezintă o serie de caracteristici:

- concentrarea unor efective mari de caprine în ferme; - organizarea producţiei şi a reproducţiei în flux; - investiţii mari; - mecanizarea şi chiar automatizarea unor procese de muncă (muls mecanic în staţii de muls cu cip

de spălare, administrarea furajelor cu utilaje sau benzi de furajare, evacuarea mecanizata a gunoiului, statii de epurare pentru ape reziduale de la statiile de muls, fose septice, etc);

- creşterea calificării forţei de muncă; - productivitatea muncii ridicată (continuitatea proceselor de muncă, a obţinerii şi a livrării

produselor etc.); - desfăşurarea unor activităţi de cercetare; - organizarea distinctă a diferitelor faze ale ciclului de producţie (Sali de muls, bucatarie furajeră,

maternitate, filtru sanitar, platforma gunoi, etc); - dirijarea reproducţiei; - asigurarea alimentaţiei suplimentare a animalelor pe bază de furaje combinate. Acest sistem nu este aplicat încă in nicio fermă de capre Carpatina.

3.6. Sistemul de reproducție 3.6.1. Generalități

Reproducția se realizează în perioada de toamna pe estru natural prin practicarea montei naturale. Apariția căldurilor la femele depinde de mai mulți factori: condițiile de întreținere, hrana, variații climatice, respectiv prezenta ploilor, temperatura, durata zilei lumină.

5

In proiectarea programului de monta se recomandă, dacă există disponibilitate materială și financiară din partea crescătorului, ca efectivul destinat reproducerii să parcurgă un program de stimulare în vederea declanșării căldurilor; programul este bazat pe o furajare echilibrată și bogată în fitoestrogeni. ANCC CAPRIROM a identificat în teren ferme care aplica acest procedeu; celelalte ferme care folosesc sistemul semiintensiv- semiextensiv (transhumanța) de creștere pregătesc reproducătorii masculi cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

Declanșarea campaniei de monta se realizează începând cu lunile august - septembrie și se întinde până în noiembrie. Majoritatea crescătorilor de caprine (80% din exploatatii) care au adoptat sistemul tradițional modernizat preferă montele timpurii din lunile august- septembrie cu plasarea campaniei de fătări în ianuarie- februarire- martie. Motivele tendinței de devansare a montelor și fătărilor sunt urmatoarele: - fătările timpurii asigură iezi cu greutate de peste 14 kg în viu la vârsta de 2-3 luni pentru satisfacerea nevoilor de piață în perioada sărbatorilor Pascale; - prin înțărcarea iezilor la 60 zile, caprele intră la muls dupălunile martie - aprilie asigurându-se lapte de consum – vânzare, în perioada când prețul de achiziție de către procesatori este mai mare; - tineretul femel și mascul obținut poate intra la montă în anul fătării, respectiv la vârsta de 8-10 luni, daca au atins 70% din greutatea de adult și manifestă activitate sexuala.

Ținand cont de aceste avantaje ale reproducției dirijate unii deținatori de caprine recurg la modalități de inducere a estrului sau devansarea sezonului normal de reproducție prin utilizarea inseminărilor artificiale cu material seminal preservat sub diferite forme (brut diluat, refrigerat sau congelat), provenit de la masculi de rasa pură cu valoare genetică cunoscută.

3.6.2. Procedura de realizare a montei naturale

I. Generalități Asociația acreditaă pentru menținerea Registrului Genealogic pe baza indexului valorii de

ameliorare a ascendenței, ca urmare a lucrărilor de selecție și ameliorare, stabilește “potrivirea perechilor”. Ținând cont de disponibilitatea redusă de masculi de reproducție din rasa Carpatina (înscriși în Secțiunea principală), în fermele de capre Carpatină, există minimum de masculi corespunzător efectivului de femele, respectiv 1 țap la 35-50 capre adulte și un vătui la 20-30 ieduțe. Prin urmare se face o ierarhizare a femelelor multipare după valoarea de ameliorare a propriei lactații precedente iar la ieduțe ierarhizarea se face ca la masculi, după indicele valoarii de ameliorare al mamei. Potrivirea perechilor se face în cadrul fiecărei ferme, cu recomandarea de a se schimba masculii pentru evitarea consangvinizării. Intervalul de schimbare a masculilor depinde de numărul de masculi disponibili în fermă dar și de efectivul de femele. O soluție la evitarea consangvinizării, rezolvarea deficitului de masculi și mai ales o potrivire corectă a perechilor care să țină cont de valoarea de ameliorare este aplicarea inseminărilor artificiale cu material seminal de la masculi testați.

II. Monta dirijată individuală

Monta se face dirijat, utilizându-se țapi încercători (cu șorț) pentru depistarea femelelor în călduri urmată de monta individuală și notarea numerelor matricole ale partenerilor. Aceste date vor fi înscrise de către crescător în Registrul de montă și fătări, consemnându-se data montei și matricolele DSV ale femelei și masculului. În cazul în care o femelă se reîntoarce în estru se consemnează cea de-a doua montă cu țapul cu care s-a realizat.

III. Monta dirijată în harem

Un alt mod de realizare a montei, mult mai agreat de către crescători îl constituie monta dirijată în “harem” unde într-un țarc se repartizează fiecarui mascul grupul de capre conform potrivirii perechilor atunci cand acestea există (nominalizarea masculului pentru fiecare grupă se face de către asociația deținatoare de Registru genealogic) sau ținând cont de filiație și considerente personale ale

6

crescătorului. În stabilirea grupurilor de montă se ține seama de încărcătura pe mascul încât să nu se ajungă la epuizarea fizică și sexuală a acestora. Ținând cont de vârsta masculului, talie, stare de întreținere, aptitudini reproductive se repartizează 20 -30 ieduțe/ vătui și 35-50 capre adulte / țap, acestea menținându-se împreună pe parcursul a 2- 3,5 luni, respectiv 4-5 cicluri estrale.

Inregistrarea montelor individuale intră în obligația detinătorilor de caprine care vor acorda o atenție deosebită ținerii cât mai exacte a evidențelor zootehnice iar consemnările din diferite caiete de lucru personale vor fi transcrise în: Declarația de montă pe proprie răspundere și Registrul de montă și fătări in maxim 30 zile de la încheierea campaniei de montă.

3.6.3. Desfășurarea campaniei de fătări Campania de fătări se organizează diferit în funcție de mărimea exploatației iar perioada

depinde de managementul reproducției (acțiuni de devansare monte/fătări, tratamente de sincronizare a căldurilor). In fermele cu creștere tradițională, în care nu s-au utilizat biotehnologii de reproducție, perioada fătărilor la rasa Carpatină se plasează în februarie – aprilie, iar în fermele cu efective mai mari în care se urmărește o devansare a reproducției, fătările încep din luna decembrie - ianuarie.

Pentru pregătirea campaniei de fătare, cu 1-2 luni înainte de fătare, se iau următoarele măsuri: - întreruperea mulsului cu două luni înainte de fătare pentru refacerea morfo-funcțională a glandei mamare și pentru asigurarea dezvoltării corecte a fetușilor, - excluderea suplimentelor de sare pentru a favoriza înțărcarea caprei și pentru prevenirea toxiemiei de gestație, - reducerea furajelor grosiere astfel încât gradul de umplere a prestomacelor să nu afecteze dezvoltarea fetușilor, - organizarea boxelor de fătare în adăposturi, în locuri ferite de curenți de aer și cu umiditate scazută, cu așternut curat. In cazul fermelor mari se practică înțărcarea precoce a iezilor și în acest caz se amenajează maternități în care vor fi crescuți iezii separați de mame imediat după perioada colostrală sau după o perioadă scurta de supt, de până la o luna. Hrănirea iezilor în această situație se face prin alăptare cu înlocuitori de lapte la galeata specială prevazută cu tetine sau la instalații de preparare a laptelui praf. Ca și în cazul montelor, deținătorii de caprine au obligația de a ține evidența fătărilor cu consemnarea datei fătării, numărul matricol al mamei, al tatălui, numărul și sexul produșilor. Toate aceste evidențe vor fi înscrise de crescător în Registrul de monte și fătări pe care le vor întocmi în max. 30 zile de la încheierea campaniei de fătare.

În cazul montei în harem, în înregistrarea montelor se specifică fiecare lot de femele cu masculul corespunzator, conform potrivirii perechilor și perioada în care au fost la reproducție. Data exactă a montei se va calcula cu 149 zile (146-152 zile) înaintea datei fătării dar cu încadrarea în intervalul de montă specificat, în caz contrar aceasta va fi considerată montă nedirijată.

3.7. Monitorizarea și atestarea activității de reproducție în fermă La baza întocmirii și memținerii Registrului genealogic stau două principale activități: - activitatea de reproducție cu urmărirea filiației atestată prin documente specifice (Declarație de montă, Registrul de monte și fătări), - monitorizarea performanțelor productive realizată prin asociațiile de COPL/ părțile terțe acreditate pentru efectuarea controlului performanțelor/ testarea performanțelor.

3.7.1. Obligații ale deținătorului de caprine

Pentru monitorizarea activității reproductive din fermă deținătorul de caprine este obligat să țină evidența montelor și fătărilor și să întocmească documente care să susțină aceste activități. Deținătorul de caprine este obligat să dețină Registrul individual al exploatației (RIE) – în acord cu datele furnizate de Registrul exploatației extras de medicul veterinar concesionar responsabil de exploatație din platforma SNIIA (BND).

7

Documentele deținute de crescătorii de caprine care se predau Controlorului COPL/testarea performanțelor de producție pentru a fi transmise Asociației de RG sunt următoarele:

- Declarația de montă pe proprie răspundere, semnată și cu data întocmirii - originalul se predă Controlorului COPL/testarea performanțelor de producție – în luna următoare încheierii campaniei de montă, respectiv la vizita conform Graficului de control în teren. - Declarație pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în Registrul de monte și fătări semnată de proprietar prin care își asuma datele înscrise în Registrul de montă și fătări și cu data întocmirii - originalul se predă Controlorului COPL/testarea performanțelor de producție – în luna următoare încheierii campaniei de fătare, respectiv la vizita conform Graficului de control în teren. - Registrul de montă și fătări, completat la zi; Originalul v-a fi păstrat de detinătorul de caprine (act oficial pentru verificările efectuate de Asociația de RG, Asociația de COP, OJZ-ANZ) iar o copie xerox va fi predată Controlorului COPL/testarea performanțelor – în luna următoare încheierii campaniei de montă, respectiv la vizita conform Graficului de control în teren. Dacă nu este posibil a se xerocopia documentul se vor face copii foto care vor fi descărcate electronic sau printate și se vor transmite Asociației de RG. - Formularele de mișcare ale animalelor, în copie xerox/foto. Formularul de miscare în original care însoțește un reproducător care a avut emis Certificat zootehnic va avea caracter de anexa a acestuia prin care se atesta noul proprietar. - Actualizarea oricăror documente care pe parcursul desfășurării contractului au valabilitate limitată sau au dată de expirare (ex. C.I., Atestate de producător), transmiterea copiilor xerox ale documentelor de mișcare și a oricăror alte înscrisuri care au legătură cu efectivele de caprine – în termen de 30 zile de la actualizare sau predarea către controlorii COPL/ determinarea calității genetice cu ocazia primei vizite in teren de după actualizare. Fermierul are obligația să facă înscrisurile cu mare acuratețe și să permită liberul acces

al reprezentanților Registrului genealogic cu care colaborează permanent dar și a altor instituții abilitate în verificarea situațiilor reale din teren.

3.7.2. Obligații ale Controlorului COPL/testarea performanțelor

Asociațiile COPL/ testarea performanțelor de producție își desfășoară activitatea în unul sau mai multe județe și au contracte de angajare cu personal instruit spre a efectua COPL/testarea performanțelor genetice. Datorită particularităților activității de monitorizare a fermelor înscrise în COPL și RG, activitatea se desfășoară în teren iar raportările către Asociație (responsabil COP, serviciul de contabilitate, resurse umane, operator bazei de date) se fac dacă nu este posibil zilnic, obligatoriu săptămânal, astfel încât activitatea de colectare a datelor și alte activități specifice sa nu fie perturbate.

Controlorii COPL/tehnicieni testarea performanțelor vor transmite documentele preluate de la crescători precum și Buletinul de control al producției de lapte către Asociația de COPL, în max. 5 zile de la preluare.

3.7.3. Obligații ale Asociației COPL/ testarea performanțelor

Asociația de COPL/ testarea performanțelor are obligația de a transmite către asociația acreditată pentru menținerea Registrului genealogic a tuturor documentelor care fac dovada filiației, preluate de la crescători, precum și Buletinele de control al producției de lapte și Memoriile tehnice în termenele stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare.

Toate documentele primite la Asociația de RG de la crescători, controlori COPL/ tehnicieni pentru testarea performanțelor de producție sau Asociațiile de COPL permit actualizarea datelor din platforma RG. Asociația de RG întocmește rapoarte privind valoarea de ameliorare și ierarhizarea femelelor atât din secțiunile principale cât și secundare. Aceste date stau la baza potrivirii perechilor de montă, a recomandărilor de montă pentru fiecare crescător, direcționează procesul de rețineri pentru

8

montă în fermă, prin selectarea indivizilor valoroși. Aceste informații pot fi accesate de fiecare crescător sau asociație de COPL, fiind publicate pe site-ul www.caprirom.ro.

4. Informaţiile privind teritoriul geografic unde se desfăşoară Programul de ameliorare Totalul exploatațiilor deținătoare de caprine din rasa CARPATINA înregistrate în RG până la

data de 1 martie 2019 este de 919, clasificate după sistemul de producție astfel: - sistemul tradiţional (sistem casnic, extensiv) – 5-100 caprine - 257 exploatatii - sistemele tradiţionale modernizate (semi-intensiv) – 100 - 300 caprine - 565 exploatatii - sisteme industriale (intensiv) peste 300 capete caprine - 97 exploatatii.

Aderarea deținătorilor de caprine și înregistrarea/ înscrierea animalelor în Registrul genealogic se face înainte de monta caprelor, deci in perioada iunie-septembrie.

Tabelul 1 - Informaţiile privind teritoriul geografic

JUDET Număr

exploatatii Efectiv

total

Efectiv femele Efectiv masculi

SP SS SP

ALBA 4 1304 60 1207 37

ARGES 5 750 0 731 19

BACAU 100 12499 143 11960 396

BIHOR 16 2769 0 2642 127

BISTRITA NASAUD 6 824 0 801 23

BOTOSANI 12 3635 228 3274 133

BRAILA 42 10149 137 9602 410

BUZAU 15 2602 395 2119 88

CLUJ 10 2101 222 1830 49

CONSTANTA 177 38030 11718 24944 1368

COVASNA 3 420 0 409 11

DAMBOVITA 68 9452 2553 6531 368

DOLJ 23 3212 0 3117 95

GALATI 115 18318 0 17762 556

HARGHITA 4 837 0 808 29

HUNEDOARA 7 1306 50 1230 26

IALOMITA 10 1567 76 1447 44

IASI 2 480 0 468 12

MARAMURES 10 1751 296 1402 53

MEHEDINTI 69 7949 734 7098 117

MURES 14 2093 10 2017 66

OLT 6 738 0 720 18

PRAHOVA 21 2281 9 2202 70

9

SALAJ 10 2083 313 1615 155

SATU MARE 5 610 130 420 60

SIBIU 4 844 0 818 26

TELEORMAN 46 6704 0 6484 220

TULCEA 79 13456 1612 11440 404

VALCEA 11 1944 0 1889 55

VRANCEA 10 1595 0 1550 45

TOTAL 919 154237 18728 130383 5126

5. Externalizarea către terți a activității tehnice specifice legate de gestionarea programului

de ameliorare, inclusiv testarea performanțelor productive.

ANCC Caprirom colaborează pentru îndeplinirea obiectivelor programului de ameliorare cu asociații acreditate (autorizate) de ANZ pentru efectuarea Controlului oficial/ tesatrea performanțelor de producție.

Aceste părți terțe au obigația de a respecta legislația națională și europeană precum și prevederile Programului de ameliorare și a Regulamentului de organizare și funcționare elaborat de ANCC și aprobat de ANZ, așa cum este prevazut în Contractul de colaborare încheiat între cele două părți.

Asociația acreditata pentru conducerea Registrului genealogic al rasei Carpatina ANCC Caprirom conform contractului încheiat cu fiecare dintre Asociatiile de COP/ testarea performantelor de productie, a externalizat activitățile legate de gestionarea programului de ameliorare, inclusiv testarea performanțelor și evaluarea genetică, în următoarele condiții:

- să rămână responsabilă în fața autorității competente pentru asigurarea conformității cu cerințele de aprobare a programului de ameliorare.

- să nu existe conflicte de interese între partea terță respectivă și activitățile economice ale crescătorilor care participă la programul de ameliorare.

- partea terță să îndeplinească toate cerințele necesare desfășurării acestor activități; - specificarea activităților pe care le-a încredințat părților terțe și anume Asociațiilor

acreditate/autorizate de ANZ București pentru COP /testarea performanțelor care au încheiat Contract de colaborare cu Asociația de RG.

Pentru functionarea în bune condiții a Registrului genealogic au obligația de a respecta următoarele termene de predare a documentelor și de introducere electronică pe Platforma Registrul Genealogic: Declarațiile de montă – original sau în copie conform cu originalul și semnata, în 30 de zile de la

finalizarea montelor, Încărcarea pe Platforma RG a montelor - în 30 de zile de la finalizarea montelor, Declarația pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în Registrul de monte și fătări care

însoțește Registrul de monta și fătări– original sau în copie conform cu originalul și semnata, în 30 de zile de la finalizarea fătărilor,

Registrului de montă și fătări (RMF)– copie xerox/ foto/scanare - în 30 de zile de la finalizarea fătărilor,

Încărcarea pe Platforma RG a fătărilor - în 30 de zile de la finalizarea fătărilor, Încărcarea pe Platforma RG – a numerelor matricole ale produșilor reținuți pentru reproducție,

conform RMF și RIE.

10

Încărcarea pe Platforma RG a rezultatelor Controlului oficial al producției de lapte efectuat - nu mai tarziu de data de 10 a lunii urmatoare efectuarii COP.ului

Transmiterea Listei deținătorilor și a Informării lunare, vizate de OJZ din județele în care iși desfășoară activitatea, în format electronic, pe adresa de mail : caprirom@yahoo.com

Transmiterea Graficelor de control în teren și a Graficului de control al producțiilor, vizate de OJZ din județele în care își desfășoară activitatea, în format electronic, pe adresa de mail: caprirom@yahoo.com, în termen de 5 zile de la data limită prevăzută de ANZ-OJZ.

Dosarele complete ale deținătorilor de caprine – până la data de 30 septembrie. Dosarul conține următoarele documente: Cerere de intrare în RG- semnată în original, copie CI/ CUI, Lista animalelor din exploatație, semnată de medicul veterinar și datată, Declarație privind protecția datelor, Atestatul de producător la persoanele fizice., alte documente ce vor fi prevăzute de legislația în vigoare.

Contractele între Asociația de RG și deținătorii de caprine, semnate de aceștia, la 30 zile de la primirea de la Asociația de RG (Conform datei poștei).

Actualizarea oricăror documente care pe parcursul desfășurării contractului au valabilitate limitată sau au dată de expirare (ex. C.I., Atestate de producător), transmiterea copiilor documentelor de mișcare și a oricăror alte înscrisuri care au legătură cu efectivele de caprine– în termen de 30 zile de la actualizare.

Datele introduse in platforma RG stau la baza eliberării certificatelor de origine și/sau utilizarea lor în vederea estimării valorii de ameliorare.

Asociațiile acreditate pentru activitatea de aprecierea calității genetice la rasa Carpatina sunt următoarele: Nr. crt.

Asociație COP

Perioada Judete arondate

Nr. exploa-

tații

Nr. anim.

Denumire Adresa Telefon e-mail

1

ANCC CAPRIROM

Constanța, IC Bratianu, 248

0241-626511 0727-869984 caprirom@yahoo.com

- Alba, Arges, Bihor, Botosani, Bistrița Nasaud, Buzău, Călărași, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov, Hunedoara Maramures, Mureș, Olt, Prahova,

646 117.994

11

Salaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Teleorman, Timis, Vâlcea, Vrancea

2

OVISMOLD VASLUI

Vaslui Gh Doja, 5

0749-188200 ovismoldvaslui@ ymail.com

1 an Iasi Vaslui

3 660

3 ACA Galați

Galați, Tecuci, Str. Mureș 4

0723733125 0758877581 acagalati@yahoo.com

1 an Galați 27 3530

4 AJCOC Valea Mureșului

Mureș, com. Deda, sat Bistra Mureșului, 125

0748267377 acocdeda@yahoo.com

1 an Covasna Harghita Mures

16 2285

5 ACOC Dunarea Galați

Galați, loc. Gănești, Com. Cavadinești

mihaitalovin1968@gmail.com 0758297934

1 an Galați 81 12493

6 AJCOC PROOVIS BACAU

Bacău Str. Bucovinei, 21

proovis.bacu@yahoo.com

1 an Bacău Neamț

Vrancea

108 14114

7 AA TARA LOVIȘTEI

Vâlcea, loc. Titești

0760876020 asociatiataralovistei@gmail.com

1 an Dolj Olt

Sibiu Vâlcea

10 1604

8 AJCOC Mehedinti

Dobreta Turnu Severin Str. Romulus Lepri, 111

0767528185 Ajcoc_mh@yahoo.com

Contract reziliat in

2019

Mehedinti 28 1557

6. Informaţii privind sistemul de identificare a animalelor de reproducţie La baza identificării caprinelor stă Registrul de montă și fătări. Există o schemă unică de identificare națională pentru animalele din specia caprine în conformitate

cu Ordinul 40/2010 – SNIIA (Sistemul Național de Înregistrare și Identificare a Animalelor). Toate caprinele din Romania sunt identificate în exploatația în care s-au născut utilizându-se două crotalii auriculare, una simplă și una cu microcip, imprimate cu același cod unic de identificare. Crotaliile sunt de culoare albă iar codul este format din două litere (RO – codul ISO al României) urmat de 10 cifre. În cazul pierderii unei crotalii, aceasta va fi înlocuită, pe baza formularului F3, de un duplicat cu număr matricol identic, dar plasticul de culoare roșie. Identificarea iezilor care se păstrează pentru reproducție și se vor înscrie și /sau înregistra în una din secțiunile Registrului genealogic. Identificarea se va face în termen de 30 zile de la naștere (conform normelor ICAR). Identificarea prin crotaliere este realizată

12

de medicul veterinar abilitat să opereze în BND (Baza Națională de Date) și care va face înscrisurile pe baza informațiilor furnizate de deținătorul de caprine (Registrul de montă și fătări) cu respectarea datelor furnizate de acestea, respectiv rasa și data de naștere.

Ca metodă suplimentară de identificare, produșii masculi și femeli reținuti pentru reproducție se vor tatua auricular, pana la varsta de 5 luni, cu codul fermei, cod atribuit de Asociatia conducătoare a Registrului genealogic al rasei, conform OM 1045/ 2018. Codul de tatuare poate fi aplicat și la nivelul pliului iei sau în oricare parte a corpului care permite vizualizarea cu ușurință. Codul este constituit din 5 caractere, 1 literă si 4 cifre – Cxxxx.

7. Informaţii privind sistemul de înregistrare a pedigriului animalelor de reproducţie de

rasă pură Conform Regulamentului European 1012/2016, cap IV, Secțiunea 1, pedigriul animalelor are la

bază registrul genealogic unde fiecare animal are informații despre ascendență și descendență. Originea unui animal va fi înregistrată în registrul genealogic prin înregistrarea numerelor matricole ale părinților așa cum sunt notate de crescător în Registrele de Montă și Fătare, la încheierea fiecărei campanii de fătari.

Registrul genealogic, menținut în format electronic – Platforma RG – este constituit prin transpunerea datelor preluate de la crescători din următoarele documente pe care aceștia sunt obligați să le dețină completate și actualizate:

Registrul de montă și fătări (RMF) – actualizat cu evenimentele înregistrate de deținătorul de caprine, respectiv: număr matricol femelă, data montei, nr. matricol al masculului cu care s-a realizat monta naturală sau insămânțarea artificială, data fătării, numarul de produși obținuți, sexul și greutatea la fătare a acestora, nr. matricol definitiv al produșilor reținuți pentru reproducție,

Registrul individual al exploatației (RIE) – în acord cu datele furnizate de Registrul exploatației extras de medicul veterinar concesionar responsabil de exploatație din platforma SNIIA (RNE) – proprietarii vor transmite Lista animalelor din exploatație emisă și parafată de medicul veterinar,

formularele de mișcare ale animalelor, în copie xerox/foto. Formularul de miscare în original care însoțește un reproducător care a avut emis Certificat zootehnic va avea caracter de anexa a acestuia prin care se atesta noul proprietar.

Declarația de montă pe proprie răspundere Declarația pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în RMF. Certificatul zootehnic este documentul oficial întocmit și eliberat de societatea de ameliorare

recunoscută de autoritatea competentă ANZ. Se menționează originea pe două generații a animalelor înscrise în secțiunea principală si va cuprinde și date de reproducție, performanță productivă sau evaluarea genetică a animalului.

Documentele furnizate de crescătorii de caprine certifică originea animalelor. Atestarea performanțelor productive se face în baza Buletinelor de control al producției de lapte,

activitate realizată de către Asociația de COPL/ testarea perfoemanțelor de producție iar rezultatele măsurării cantitative a producției de lapte permit calcularea valorii de ameliorare.

Eliberarea Certificatului zootehnic se face cu respectarea înscrisurilor din platforma Registrul genealogic care conține datele furnizate de crescător pe proprie raspundere și de tehnicianul COP și/sau tehnicianul RG care a făcut bonitarea. În situația în care înregistrările în BND- SNIIA nu au respectat Registrul de montă și fătări și există diferențe în ceea ce privește rasa sau data fătării, eliberarea Certificatului se face conform cu Platforma RG unde datele au fost validate conform declarației fermierului. Corectarea inscrisurilor în BND se poate face de persoanele abilitate DSV.

13

Aceste documente certifică respectarea principiilor reproducției dirijate conform prevederilor legislației în vigoare și a prezentului program de ameliorare. Verificarea corectitudinii și a bunei-credințe a detinătorului de caprine care face aceste înscrisuri se realizează prin efectuarea de supracontroale ale Asociației de RG la Asociația de COP/testarea performațelor (minim 1 supracontrol/an) și la crescători aleși în mod aleator.

Certificatul zootehnic conform Reg. 717 din 2017 furnizează informații legate de genealogie cât și de producție, respectiv:

- greutatea animalului la varsta de 7-10 luni când se realizează bonitarea și recomandarea pentru utilizare la reproducție – se completează atât la femele cât și la masculi,

- producția de lapte anuală – la femelele multipare, trecându-se valorile cele mai bune, - valoarea de ameliorare - la femelele multipare, trecându-se valorile cele mai bune.

La masculi și la femelele primipare la producția de lapte anuală și valoarea de ameliorare se vor consemna valorile producției de lapte ale mamei.

8. Informaţii privind structurarea pe secțini a Registrului Genealogic 8.1. Structura pe secțiuni a registrului genealogic

Conform Reg. UE 1012/ 2016 registrul genealogic este definit astfel: (a) orice registru genealogic pentru animale din speciile bovină, ovină, caprină sau ecvină, orice arhivă sau suport de date, care este condus de o societate de ameliorare şi este alcătuit dintr-o secţiune principală şi, dacă societatea de ameliorare decide acest lucru, dintr-una sau mai multe secţiuni suplimentare pentru animale din aceeaşi specie care nu sunt eligibile pentru a fi înscrise în secţiunea principală; (b) după caz, orice registru de acest fel ţinut de un organism de ameliorare;

Registrul genealogic, al rasei CARPATINA este o bază de date pe suport electronic în care sunt înscrise sau înregistrate și eligibile pentru a fi înscrise animalele cu ascendența lor pe minim două generații.

Registrul Genealogic este alcătuit din următoarele secțiuni: Sectiunea Principală (SP) – clasa A Sectiunea Principală (SP) – clasa B Sectiunea Suplimentară I (SS1) Sectiunea Suplimentară II (SS2)

„Secțiunea principală” înseamnă secțiunea din registrul genealogic în care animalele de reproducție de rasă pură sunt înscrise sau sunt înregistrate și eligibile pentru a fi înscrise, cu indicarea detaliilor privind ascendenții și, după caz, privind calitățile lor.

Pentru a fi înscris în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei sale, animalul din specia caprină, reproducător de rasă pură, conform Regulamentului European 1012/2016, anexa II, partea 1, cap I (1), trebuie:

— să provină din părinți și bunici care ei înșiși sunt înscriși în sectiunea principala a registrului genealogic al aceleiași rase;

— să fie identificat după naștere conform legislației în vigoare și regulilor stabilite de programul de ameliorare;

— să aibă o filiație stabilită în conformitate cu regulile Registrului genealogic, În cazul comerciaizării unui animal, pentru a putea fi înscris sau înregistrat în Registrul

genealogic, animalul respectiv trebuie însoțit de un certificat zootehnic emis de Asociația conducătoare de RG iar produșii născuți după anul 2018 trebuie să fie tatuați încât să se poată atesta ferma de origine.

Secțiunea principală a registrului genealogic este alcatuita din două clase: Sectiunea Principală (SP) – clasa A – se cunosc genealogia și performanțele productive. Sectiunea Principală (SP) – clasa B – se cunoaște genealogia (Reg.UE 1012/2016 – art.18, alin.1).

În Sectiunea Suplimentara 2 – SS2 – se vor inregistra doar femele care respecta criteriile de mai jos chiar dacă nu au origine cunoscută:

14

— să fie identificată după naștere în conformitate cu regulile stabilite de registrul genealogic; — să fie declarată conformă cu standardul rasei, conform prezentului Program de ameliorare si

a normelor ICAR; În Sectiunea Suplimentara 1 – SS1 - se vor inregistra doar produșii femeli care provin dintr-

o femela înregistrata in SS2 și un mascul de rasă pură înscris în registrul genealogic al rasei și întrunește cel puțin nivelul minim al caracteristicilor stabilite de registrul genealogic.

8.2. Înregistrarea/ Înscrierea animalelor în secțiunile Registrului genealogic

Pentru înscrierea/înregistrarea animalelor în registrul genealogic al rasei trebuie sa fie îndeplinite următoarele condiții:

să existe solicitare scrisă din partea crescătorului odata pentru cuprinderea animalelor în Programul de ameliorare și solicitare pentru înscrierea animalelor în Registrul genealogic conform normelor din Programul de ameliorare, și când solicită eliberarea Certificatului de origine (certificat zootehnic).

să fie identificate prin crotaliere si înregistrate în sistemul național de identificare, în conformitate cu legislația în vigoare.

metodele de reproductie utilizate în ferma sa fie: monta naturala autorizata, însămânțarea artificială sau transferul de embrioni;

țapii utilizati la reproducție trebuie să fie înscriși în secțiunea principală a Registrului genealogic.

să provină dintr-un efectiv supus controlului sanitar veterinar pentru a participa la programul de ameliorare al rasei, crescătorii trebuie să dețină un registru

de fermă cu evidența la zi a animalelor din exploatație și a evenimentelor de reproductie. La înscrierea/înregistrarea animalelor în RG se consemnează conform regulilor RG,

I. în secțiunea principală se înscriu descendenții masculi și femeli din parinți și bunici înscriși în secțiunea principală a aceleeasi rase și descendenți femeli cu mama și bunica maternă din secțiunea secundară și tatăl, bunica paternă și ambii bunici din secțiunea principală.

II. se înscrie pe secțiuni, clase și sexe: numărul matricol, sexul, data naşterii, greutatea la naștere, fătarea gemelară (dacă este cazul), ascendenta de rasa pura/ascendenta pe minim 2 generații (părinți, bunici), datele de reproductie, datele de performanță, numarul si sectiunea din registru, datele de identificare ale crescatorului si ale proprietarului, dacă acestea sunt diferite și orice alte date disponibile cu privire la animalele de rasă pură, test AND, etc.

8.3. Criterii de înscriere a masculilor reproducători în Registrul genealogic ANCC CAPRIROM a fost acreditată pentru conducerea Registrului genealogic la rasa

Carpatina în anul 2006. La acel moment nu existau date înregistrate cu privire la genealogie sau legat de producții. Mai mult efectivele înregistrate erau reduse numeric și proveneau dintr-un număr redus de gospodării. În aceste condiții, până când crescătorii de caprine au înțeles importanța desfășurării programelor de ameliorare și necesitatea înregistrării caprinelor în registrul genealogic și până la constituirea unei baze de date minimale, cu privire la genealogie și producții, înscrierea în secțiunea principală s-a realizat Conform ord. 22/ 2016 cu derogările aferente, respectiv s-au admis în secțiunea principală masculi care aveau parinți și bunici în secțiunea secundară.

Produșii născuti începând cu anul 2019 pentru a fi înscriși în secțiunea principală au obligația de a respecta prevederile Regulamentului European 1012/2016.

Criterii de alegere a țapilor de reproducție: să provină din părinți și bunici care ei înșiși sunt înscriși în secțiunea principală a registrului

genealogic al aceleiași rase; să fie identificat după naștere conform legislației în vigoare și regulilor stabilite de programul de

ameliorare; să aibă pedigreul stabilit în conformitate cu regulile Registrului genealogic (programului de

15

ameliorare), reguli fixate in conformitate cu cadrul legislativ care a ghidat, etapizat, inscrierea animalelor in registrul genealogic al rasei, de la inființarea acestuia si pana in prezent.

să fie bonitat la vârsta de 7 - 10 luni de tehnicianul Registrului genealogic și declarant apt pentru reproducție,

să fie autorizat pentru montă de OJZ pe raza căruia aparține. Evaluarea din punct de vedere al stării de sănătate se face anual, prin aplicarea Planului strategic

de supraveghere al bolilor infecțioase realizat de către ANSVSA. In alegerea țapilor de rasă pură pentru potrivirea perechilor în ferme (la monta naturală) sau pentru

recoltare de material seminal în vederea inseminărilor artificiale se va ține cont de performanțele proprii, indexul valorii de ameliorare și vârstă iar la țapii tineri (vătui) se va aprecia conformația corporala să fie corespunzatoare, aptitudinile de reproducție respectiv interesul pentru femele și efectuarea saltului și ejaculării. Obligatoriu, pentru țapii destinați recoltării de material seminal în vederea inseminărilor artificiale se va efectua spermograma. Pentru admiterea la inseminare artificială valorile principalilor indici spermatici sunt următoarele: Volum spermatic Concentrația de spermatozoizi % anomalii admis

Vătui 0,7 ml 3 x 109 10 % Țapi 1 ml 3,5 x 109 10 %

8.4. Trecerea din Secțiunea Suplimentară 1 în Secțiunea Principală

Trecerea din Secțiunea Suplimentară 1 în Secțiunea Principală a descendenților femeli se face respectând următoarele condiții, conform Regulamentului European 1012/2016, anexa II, partea 1, cap III (1):

a. mamă și bunică pe linie maternă sunt înregistrate într-una din secțiunile suplimentare ale registrului genealogic pentru aceeași rasă

b. tată și doi bunici înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic pentru aceeași rasă. Descendenții din prima generație proveniți din femela menționată la pct a. și dintr-un

mascul de reproducție de rasă pură înscris în secțiunea principală a Registrului genealogic al aceleiași rase vor fi, de asemenea, considerați animale de rasă pură și vor fi înscriși sau înregistrați și eligibili pentru a fi înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic respectiv. La reproducția caprelor înscrise sau înregistrate în Registrul genealogic al rasei se admite efectuarea montei doar cu masculi de aceeași rasă, înregistrați în sectiunea principală. Este admisă practicarea inseminărilor artificiale cu material seminal provenit de la masculi de rasă pură, din secțiunea principală cu verificarea identității. Ca metodă de verificare a identității masculilor utilizați la recoltările de material seminal în vederea prelucrării și inseminării artificiale se vor face teste genetice – analiza ADN sau alte metode adecvate care au aceeași grad de certitudine ca analiza ADN. (Reg. U.E. 1012/2016, art. 22)

Testele genetice analiza ADN sunt prevazute ca metodă de stabilire a filiației produșilor femeli și masculi pentru care se solicită Certificat zootehnic și există suspiciuni privind originea (intervalul pentru notificarea naşterii nu este respectat, durata gestaţiei este anormală, însămânţări sau monte naturale consecutive (la acelaşi ciclu) cu ţapi diferiţi, identificarea neclară a tatălui, mamei sau individului, monte sau însămânţări artificiale neanunţate, ţap destinat însămânţării artificiale, etc.).

Certificatele zootehnice se emit în conformitate cu prevederile Reg. U.E. 1012/2016 pentru toți produșii obținuți de la data intrării în vigoare a acestui regulament, respectiv 1 noiembrie 2018. Pentru produșii femeli și masculi, fătați înainte de 1 noiembrie 2018, se emit Certificate zootehnice în formatul recomandat de Reg. U.E. 1012/2016, cu notificarea datelor de genealogie conform Ord. 22 in vigoare pană la respectiva dată.

16

8.5. Bonitarea caprinelor Bonitarea caprinelor reprezintă descrierea liniară a caracteristicilor de exterior ale caprelor din rasele de lapte, cu raportarea la indicatorii și descrierea prezentată în Programul de ameliorare rasial, capitolul 3. Bonitarea este realizată de controlorii COP, care vor completa o Fisa de evaluare (bonitare) care cuprinde: numărul matricol al caprinei, sex, data nașterii, informații legate de aspectul exterior, cum ar fi greutatea, talia, constituția, tipul fiziologic, examenul membrelor și examenul ugerului, consemnându-se eventuale defecte constatate, precum și particularități caracteristice rasei legate de culoarea robei, forma tipică a urechilor.

Bonitarea se face obligatoriu în trei situații: — la înscrierea animalelor în Registrul genealogic, secțiunea secundară 2 – SS2, încadrarea în rasă

fiind fenotipică, — femele și masculi selectați pentru reproducție, la vârsta de 7-10 luni, acțiune realizată în vederea

stabilirii dezvoltării corporale și recomandarea de introducerii la montă, — eliberarea Adeverinței de schimbare de rasă în SNIIA se realizează pe baza notei de evaluare.

Schimbarea de rasă este necesară pentru înregistrările eronate din Baza națională de date. Bonitarea reprezintă condiție pentru acceptarea la reproducție. Această bonitare se face o dată

în viața animalului și este realizată de: Asociația de RG – pentru reproducătorii masculi Asociația de COPL/ testarea performanțelor productive – pentru reproducătorii femeli.

9. Obiectivele ameliorării caracterelor cu importanță economică

Obiectivul ameliorării animalelor în general, deci şi al caprinelor, este dictat de cerinţele pieţei (obiectivul de marketing), fiind ameliorate acele caractere de care depinde profitabilitatea fermei/exploataţiei. Prin urmare, în faza iniţială se urmăreşte a se stabili ceea ce doreşte consumatorul uman, în viitorul apropiat, de la această specie. În acest caz, obiectivul de marketing este reprezentat de asigurarea unei cantităţi de lapte care să satisfacă atât nevoile cantitative dar şi calitative ale populaţiei umane.

Obiectivele principale ale selecției animalelor din rasa CARPATINA sunt: i. Creșterea cantitativă și, opțional, la cererea crescătorului, calitativă a producției de

lapte, ii. Extinderea duratei de lactație,

iii. Îmbunătățirea precocității rasei. 9.1. Principalele sisteme de ameliorare sunt:

- Ameliorarea în rasă curată (circuit închis) - Ameliorarea prin încrucişare

Pentru exploatarea caprinelor într-o anumită direcţie se poate alege un sistem de ameliorare sau se poate recurge la o împletire a celor două sisteme.

Ameliorarea populației în endogamie se desfășoară în exploatațiile de caprine înscrise în secțiunea principală și înscrise/înregistrate în secțiunea suplimentară, populații izolate reproductiv, în care selecția pe criterii productive reprezintă principalul factor al evoluției populațiilor.

Ameliorarea în rasă curată, respectiv modificarea într-o anumită direcţie a structurii genetice şi deplasarea mediei variaţiei pentru caracterele cantitative considerate se face prin selecţia reproducătorilor cu însuşiri superioare şi eliminarea de la reproducţie a indivizilor necorespunzători scopului urmărit. Prin intensificarea acţiunilor de selecţie creşte frecvenţa genelor valoroase iar generaţiile următoare vor exprima un potenţial productiv dorit, respectiv producția de lapte.

Obiectivul ameliorării trebuie să îndeplinească trei cerinţe: I. Să fie precis formulat, în sensul de a preciza foarte clar caracterele care urmează a fi

ameliorate iar acestea odată stabilite să fie pe cât posibil măsurate obiectiv;

17

II. Să fie constant, pentru 3-4 generaţii, pentru a asigura timpul necesar formării unei noi structuri genetice a populaţiei, în direcţia dorită de ameliorator;

III. Să fie simplu, în sensul de a include numai caractere esenţiale.

9.2. Estimarea parametrilor genetici și a valorii economice O etapă importantă în elaborarea programului de ameliorare o constituie alegerea adecvată a

sistemului de ameliorare, care depinde de variaţia genetică existentă în populaţie. Variaţia genetică este materia primă pe care selecţia o valorifică. De ponderea variaţiei genetice aditive în structura varianţei fenotipice totale depinde heritabilitatea, element cheie care la rândul ei influenţează progresul genetic la nivelul populaţiei.

Parametrii genetici sunt instrumente de evaluare a determinismului genetic al caracterelor cantitative şi se referă la heritabilitate, repetabilitate şi corelaţii genetice.

Heritabilitatea (h2) este raportul dintre varianţa valorilor de ameliorare ale membrilor populaţiei

( AV ) şi varianţa performanţelor lor, numită şi varianţă fenotipică ( PV ):

P

A

V

Vh 2

Valoarea heritabilităţii unui caracter ne arată cât din diferenţele observate între performanţele

indivizilor din populaţia respectivă se aşteaptă a fi cauzate de diferenţe între valorile lor de ameliorare. Cunoaşterea heritabilităţii caracterelor prezintă o importanţă capitală pentru teoria şi practica

ameliorării, cel puţin din două considerente: a) de mărimea heritabilităţii depind apoape toate deciziile practice de ameliorare, cum ar fi:

- acordarea priorităţii ameliorării genetice sau îmbunătăţirii exploatării, în vederea măririi producţiei; - alegerea sistemului de ameliorare; - alegerea metodei de selecţie, stabilirea obiectivului selecţiei, etc. b) Coeficientul de heritabilitate intră în toate formulele privind estimarea progresului genetic,

precum şi în formulele privind predicţia valorii de ameliorare. Trebuie remarcat că, fiind un raport, coeficientul de heritabilitate este o caracteristică a unui

caracter, dar şi a unei populaţii (componenţii genetici ai varianţei sunt influenţaţi de frecvenţa genelor, diferită în diferite populaţii) precum şi a condiţiilor de mediu în care trăieşte populaţia. Heritabilitatea este o proprietate a fiecărui caracter deoarece fiecare caracter este determinat de mai multe perechi de gene cu efecte diferite. Din aceste motive, heritabilitatea trebuie calculată separat, pentru fiecare populaţie, generaţie şi caracter.

Dacă însuşirile studiate sunt mediu către puternic heritabile (pondere mare a varianţei genetice aditive) se recomandă ameliorarea în cadrul populaţiei (ameliorarea în endogamie); dintre factorii ameliorării selecţia este factorul major al evoluţiei populaţiei. În cazul ameliorării în rasă curată principala componentă a programului de ameliorare este planul de selecţie.

În cazul caracterelor cu heritabilitate mică (pondere mică a varianţei genetice aditive) selecţia este aproape ineficientă. Pentru astfel de caractere în timpul evoluţiei populaţiilor se acumulează suficientă variaţie genetică neaditivă, datorată în principal dominanţei şi epistaziei, componente care se află la baza fenomenului de heterozis. Pentru aceste caractere slab heritabile se recomandă ameliorarea prin încrucişare în vederea valorificării efectului de heterozis şi a complementarităţii caracterelor pe hibrid (ameliorarea în exogamie).

Având în vedere că producţia de lapte are un determinism genetic intermediar, cu valori cuprinse între 0,2 – 0,3, pentru ameliorarea genetică a rasei CARPATINA se va alege sistemul de ameliorare în rasă pură (în endogamie), cu participarea doar a doi factori ai ameliorării: selecţia şi consangvinizarea. Principalul factor este selecţia, creşterea consangvinizării fiind ţinută sub control, prin utilizarea permanentă a cel puţin 12 reproducători masculi efectivi, care să confere populaţiei o mărime genetică de cel puţin 50, şi o creştere medie a consangvinizării pe generaţie de cca. 1 %.

18

Un al doilea parametru important pentru ameliorare este repetabilitatea. Se notează cu R şi reprezintă gradul de asociere dintre performanţele aceluiaşi individ. Se estimează pentru caracterele care se manifestă în mod repetat în timpul vieţii individului, aşa cum este şi cazul producţiei de lapte. Repetabilitatea arată proporţia din varianţa fenotipică totală din populaţie, la un anumit caracter, cauzată de surse de variaţie constante în viaţa unui individ: genotipul şi mediul general, şi se calculează conform relaţiei:

P

MgG

V

VVR

în care: GV este varianţa genotipică, iar

MgV , varianţa datorată mediului general/permanent.

Valoarea repetabilităţii intervine şi în relaţia de calcul a regresiei valorii de ameliorare a unui individ faţă de media mai multor performanţe proprii (m).

Corelaţia genetică dintre caractere măsoară gradul de implicare a aceloraşi gene în constituirea valorii de ameliorare pentru caractere diferite pe acelaşi individ. Acest parametru devine foarte important în cazul selecţiei pentru mai multe caractere.

Principalele obiective ale ameliorării la caprele de rasa CARPATINA le constituie: 1. Creșterea producţiei de lapte sub aspectul cantitativ (h2: 0,2-0,3) și opțional, calitativ; 2. Extinderea duratei de lactație; 3. Îmbunătățirea precocității rasei;

La caprine principalul obiectiv al selecţiei este producţia de lapte, iar pentru depistarea plus variantelor şi formarea unor nuclee de selecţie valoroase se aplică controlul oficial al performanțelor productive la toate caprinele din rasa CARPATINA înregistrate atât în Secţiunea Principala (5126 masculi si 18.728 femele) cât şi în Secţiunile Suplimentare SS1 si SS2 (130.383 femele).

10. Testarea performanţelor si evaluarea genetică. 10.1. Testarea performanțelor

10.1.1. Informaţii privind sistemul utilizat pentru producerea, înregistrarea, comunicarea şi utilizarea rezultatelor testelor de performanţă. (COP)

Testarea performanțelor, respectiv efectuarea Controlului oficial al producției de lapte la caprine se realizează cu respectarea normelor ICAR 2017/2018, Capitolul 16 – Recomandari pentru inregistrarea performantelor la oile de lapte si caprele de lapte.

Controlul oficial al producției de lapte este efectuat de organizații de control - asociații acreditate de organismele competente, respectiv Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

Metoda A de control a producţiei de lapte la capre este aplicată de reprezentanţii organizaţiilor de control şi este cea acceptată în Controlul oficial al producţiilor în timp ce metoda B de control este folosită de către fermieri, proprietari ai efectivelor de caprine.

În baza normelor ICAR 2017/2018, metodele de control acceptate oficial de către Registrul Genealogic al rasei este A4 și AT

Înregistrarea performanțelor la caprele de lapte, respectiv înregistrarea cantității de lapte este în responsabilitatea Asociațiilor autori ANZ prin controlorii oficiali/ tehnicieni pentru testarea performanțelor productive.

10.1.2. Cerințe pentru testarea performanțelor Pentru realizarea obiectivului stabilit în Programul de ameliorare al rasei CARPATINA producția

de referință conform ICAR 2017/2018 este producția de lapte din perioada de muls exclusiv, după o perioadă de alăptare. Acest parametru este influențat de factori prestabiliți, cum ar fi vârsta, paritatea, sezonul de fătare, managementu turmei (nivel de hrănire, tip de exploatare, factori de microclimat, etc) dar și de factori genetici, respectiv valoarea de ameliorare a reproducătorilor stabilită prin estimarea producției de lapte individuală.

19

Conform recomandărilor ICAR metodologia de testare a performanței – producția cantitativă de lapte este următoarea: - Unitatea de măsură: gram - Metoda de control A4, AT - Aparatura folosită: cântar verificat metrologic, - Ziua primului control pentru turma are loc la 4 pana la 15 zile de la inceputul mulsului

mecanic/manual in turma iar la o femelă, după perioada de supt prima inregistrare a laptelui trebuie sa aiba loc pana la 35 de zile de la separarea completa de iezi. cu o toleranta de 17 zile pentru a lua in considerare inceputul mulsului numai pe lot si fluctuatiile in periodicitatea controalelor pentru inregistrarea laptelui.

Prin urmare, diferenta intre fătare si prima inregistrare cantitativa a laptelui a unei femele este cel mult egala cu durata medie de supt pentru rasa in discutie plus 52 de zile (35 + 17). Dacă această diferență este mai mare decât pragul descris mai sus, calculul lactației nu trebuie să se facă pentru femela în discuție. - Număr de determinări: - În ziua de test se măsoară 2 mulsori /zi la interval de 12 ore, în cazul

metodei A4. Metoda de control AT presupune o mulsoare /zi, dimineața sau seara, urmând ca luna următoare să alterneze momentul masurătorii (dimineață/seară sau seară/dimineață).

Pentru estimarea producției de lapte pe lactație trebuie efectuate minim trei controale/an. Pentru a estima producția de lapte în perioada dintre ultima înregistrare și înțărcare se înmulțește producția de lapte cu un număr de zile egal cu jumătate din intervalul ales.

In cazul inregistrarii mulsului de doua ori pe zi, media intervalului de inregistrare (zile) intre doua inregistrari succesive a laptelui pentru o turma este lunara (30 de zile, cu un interval intre 28 si 34 de zile) pentru metoda A4.

Controlul producției de lapte se efectuează minim 3 luni consecutive, la interval de 28-34 zile, astfel încât, ținând cont și de perioada de alăptare a iezilor să fie obligatoru monitorizată o perioadă de 150-240 zile lactație.

Controlul producției de lapte se efectuează de către Asociațiile de COPL/testarea performanțelor productive acreditate de ANZ, cu care Asociația de RG are încheiate contracte de colaborare (externalizare). Acestea trebuie să dispună de personal instruit, cu studii medii sau superioare, care au urmat cursuri specifice organizate de ANZ sau Asociația acreditată RG. Controlul producției de lapte se realizează gravimetric, prin utilizarea cântarelor verificate metrologic, care au o abatere de max 40 g. Alte materiale utilizate sunt recipientele de căntărire, formulare de Buletine de COP lapte pe suport de hârtie și opțional cititor de crotalii și tablete PC care au instalată aplicația mobilă Control lapte, dezvoltată de firma Ideea Soft care a implementat și programul informatic Platforma RG. Prin această aplicație mobilă datele controlului sunt introduse de controlor direct în aplicație, și sunt transmise electronic în timp real la finalizarea operațiunii. Ca urmare a acestor două posibilități de înscriere a datelor de control lapte, Buletinele de COP lapte pot exista în format hârtie scrise de mană sau imprimate direct din aplicație. Deoarece în fermă nu există logistica necesară (copiator, imprimantă, uneori nici curent electric – în stânele amplasate pe pășuni) la încheierea controlului se va întocmi nota de control semnată de controlor și proprietarul de caprine iar Buletinul COPL se va înmâna proprietarului cu ocazia următorului control. Buletinul de control trebuie semnat de controlor și proprietar.

Asociațiile acreditate COP/determinarea calității genetice au obligația de a păstra suportul de hârtie al buletinelor de control timp de 5 ani la sediul firmei și de a introduce datele controlului producției de lapte în Platforma RG în primele10 zile calendaristice ale lunii următoare efectuării controlului în teren.

Crescătorii pot adera la Asociație în baza cererii de adeziune și vor fi membri ai Asociației indiferent daca dețin sau nu animale din specia caprină. Crescătorii care dețin animale au dreptul de a participa la programul de ameliorare condus de Asociație cu condiția ca:

20

animalele lor de reproducție se află în exploatații amplasate pe teritoriul geografic al programului de ameliorare

animalele de reproducție aparțin rasei pentru care s-a elaborat programul de ameliorare. Crescătorii care participă la programul de ameliorare al rasei elaborat de Asociație au dreptul: de înscriere a animalelor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală a R.G. dacă îndeplinesc

criteriile stabilite în conformitate cu prevederile Reg. UE 1012/2016 și ale Programului de ameliorare și Regulamentul de organizare și funcționare a Asociației de RG.

de înregistrare a animalelor lor într-una din secțiunile suplimentare ale R.G. dacă îndeplinesc criteriile stabilite în conformitate cu prevederile Reg. UE 1012/2016 și ale Programului de ameliorare și Regulamentul de organizare și funcționare a Asociației de RG.

de participare la testarea performanțelor și la evaluarea genetică de eliberare a unui certificat zootehnic în conformitate cu prezentul Program de ameliorare

actualizat cu prevederile Reg. UE 2012/2016. de a li se furniza, la cerere, rezultate actualizate ale testării performanțelor și ale evaluării genetice

pentru animalele lor de reproducție, atunci când aceste rezultate sunt disponibile; de a avea acces la toate celelalte servicii legate de programul de ameliorare pe care Asociația îl

derulează și le furnizează crescătorilor participanți. Fermele din care provin animalele în registrele genealogice trebuie să întrunească cumulativ

următoarele condiţii: • Să dispună de un sistem de comunicaţie modern (tel, fax, e-mail) pentru a putea fi contactat şi a putea comunica uşor, în vederea înscrierii animalelor în R.G. şi pentru care efectuează COPL, precum şi cu alte organisme care au abilitări pentru a solicita date sau a face verificări; • Să folosească un sistem de individualizare sigur, permanent, care să permită citirea uşoară şi corectă a numerelor matricole pentru înscrierea în baza de date, respectiv identificarea prin dublă crotaliere auriculară, simplă și electronică a numărului matricol unic la vârsta de 1 lună conform OM 40/2010 și tatuarea auriculară a codului unic de fermă pentru fiecare rasă atribuit de ANCC Caprirom, care se efectuează până la vârsta de 5 luni conform OM 1045/2018 pentru toți produșii care se opresc pentru reproducție sau animalele noi care intră în secțiunea principală a R.G.; • Să respecte tehnologiile de reproducere şi creştere în rasă curată a caprinelor, repectiv efectuarea montelor dirijate cu respectarea potrivirii perechilor și ținerea evidențelor de reproducție; • Să efectueze montele doar cu masculi de rasă pură; • Să asigure caprinelor o hrănire şi îngrijire corespunzătoare cerinţelor speciei, rasei şi în conformitate cu normele sanitare-veterinare în vigoare; • Să aibă animalele înscrise în C.O.P.L.; • Să aibă capacitatea de înscriere şi de transmitere corectă a datelor tehnice necesare inregistrarii/ înscrierii animalelor în R.G. pe suport de hârtie şi/sau electonic; • Fermierul să fie membru al Asociaţiei acreditată pentru conducerea registrului genealogic al raselor de caprine, prin semnarea anuală a unei Cereri de înscriere/ menținere a efectivului de caprine în RG; • Fermierul să fie atestat pentru creşterea animalelor dacă este persoană fizică, conform cu normele în vigoare, sau dacă este societate să aibă specificata în Certificatul de Înregistrare Fiscală- activitatea de creștere a caprinelor; • Fermierul să pună la dispoziţia personalului asociaţiei animalele şi toate datele privind animalele inregistrate/înscrise în R.G. şi să asigure toate condiţiile necesare pentru efectuarea în bune condiţii a C.O.P.L; • Fermierul să transmită la timp rapoartele solicitate de asociaţia acreditată să conducă R.G.asa cum au fost specificate la pct. 7 al prezentului Program de ameliorare; • Fermierul să participe efectiv şi financiar, dacă este cazul, la activităţile la care este solicitat de către asociaţia acreditată pentru C.O.P.L. şi conducerea R.G.;

21

• fermierul este obligat sa-și achite obligațiile financiare către Asociațiile de COPL și RG, stabilite în Adunarea Generală a ANCC CAPRIROM (ca asociație acreditată COPL), obligațiile ce decurg în conformitate cu HG 1179 / 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, precum și în accord cu alte acte normative ce vor reglementa activitatea de menținere a Registrului genealogic și de apreciere a calității genetice. In cazul în care deține caprine din două sau mai multe rase, acestea trebuie să respecte cerințele

reproducției dirijate în rasă curată.

10.2. Sistemul de evaluare genetică a animalelor de reproducție 10.2.1. Descrierea metodei de evaluare genetică

Testarea performanțelor se realizează prin testarea performanțelor individuale proprii ale caprinelor de reproducție sau testarea performanțelor animalelor de reproducție pe baza descendenților, fraților/surorilor sau colateralilor acestora sau a altor animale înrudite dintr-o fermă.

Cantitatea totală de lapte exprimată în ml sau g pe durata unei lactaţii se face prin metoda Fleischmann (cf. ghid ICAR 2017/2018). a. în situaţia mulsului caprei după o perioadă de alăptare, când primul muls se face după data

forfetară a sfârşitului de alăptare:

�� = ���� + �� ��� + ��

2� + �� �

�� + ��

2� + ⋯ + ���� �

���� + ��

2� + ����

b. în situaţia mulsului caprei după o perioadă de alăptare, când primul muls se face înainte de data forfetară a sfârşitului de alăptare:

�� = �� ��� + ��

2� + �� �

�� + ��

2� + ⋯ + ���� �

���� + ��

2� + ����

În care: - SM = suma în ml / g; - M = cantitatea de lapte (exprimată în ml / g) în ziua de control; - I1,..., In-1, In = intervalul dintre controale exprimat în zile; - I0 = intervalul în zile între data fătării şi data primului control.

Criteriul pe baza căruia candidaţii la selecţie sunt reţinuţi în matcă este dat de un indice de selecţie, de tipul:

EBVTotal = p1 * EBV1 + p2*EBV2 + p3*EBV3 + ... + pn*EBVn

care cumulează următoarele informaţii: EBV = valoarea de ameliorare estimată pentru caracterul i (cantitatea de lapte, de grăsime, de

proteină); p = ponderea caracterului analizat în indexul total. După calcularea valorii de ameliorare totale, pentru fiecare candidat la selecţie, aceştia sunt

reţinuţi la reproducţie în ordinea descrescătoare a criteriului de selecţie, corespunzător intensităţii de selecţie dorite.

Exprimată ca abatere de la media populaţiei, valoarea de ameliorare a unui individ este dublul abaterii pe care media descendenţilor lui o realizează de la media populaţiei. Deoarece se consideră că partenerii sunt luaţi la întâmplare, această abatere se numeşte valoare de ameliorare generală. Calculată în acest mod, valoarea de ameliorare este un criteriu corect pentru alegerea animalelor la reproducţie, dar, din păcate, ea nu este măsurabilă, întrucât niciodată numărul de descendenţi participanţi la medie nu este suficient de mare, având în vedere numărul foarte mare al combinaţiilor gametice posibile.

Având în vedere cele de mai sus, pentru necesităţi practice, valoarea de ameliorare este prognozată pe baza unor procedee statistice, de tipul B.L.P. (Best Linear Prediction – Cea mai bună predicţie liniară) sau metodologia B.L.U.P. (Best Linear Unbiased Prediction – Cea mai bună predicţie liniară nedeplasată). Astăzi, pe plan mondial, pentru calculul valorii de ameliorare la caprine se utilizează metodologia BLUP, aplicată unei game variate de modele biometrice, pentru unul sau mai

22

multe caractere, de tipul: Model animal pentru una sau mai multe lactaţii (model animal cu repetabilitate); Modelul Zilei de control cu regresii fixe şi aleatoare (conform ghidului ICAR).

Pentru ameliorarea caracterelor producţiei de lapte la rasa CARPATINA se va utiliza metodologia BLUP, conform recomandărilor ICAR.

Metodologia BLUP – aplicată unui model animal prezintă următoarele avantaje: Utilizează informaţia provenită de la toate rudele cunoscute ale unui individ, mărind astfel

precizia selecţiei; Uşurează comparaţiile genetice dintre animale care au realizat performanţe în medii diferite

(regiuni/judeţe/ferme) sau în perioade de timp diferite (ani diferiţi); Facilitează comparaţiile genetice între animale cu diferite surse de informaţie (număr diferit de

rude şi număr diferit de performanţe măsurate la acelaşi caracter); de exemplu, o capră cu trei lactaţii realizate poate fi comparată cu o primipară;

Permite comparaţiile genetice între animale care au fost selecţionate cu diferite intensităţi de selecţie (taţi de tați faţă de mamele de mame);

Face posibilă măsurarea cu acurateţe a progresului genetic realizat în timp, ca diferenţe succesive ale mediilor generaţiilor luate în studiu.

La femele se calculează valoarea de ameliorare a producției de lapte, începând cu prima lactație, iar testarea performanțelor productive se realizează anual, urmand ca cel mai bun rezultat anual să fie considerat de referință pentru ierarhizarea în vederea stabilirii potrivirii perechilor.

La masculi ierarhizarea se face după cea mai bună valoare de ameliorare a mamei (după ascendență).

10.2.2 Dirijarea împerecherilor Selecția se referă la procesul de alegere a părinților pentru a produce generația următoare şi se

realizează efectiv pe baza criteriului de selecţie, descris mai sus. După ce părinţii au fost aleşi la reproducţie (în matcă), urmează etapa de potrivire a

împerecherilor, în scopul obţinerii progresului genetic scontat. Astfel, de exemplu, cei mai buni taţi de taţi vor fi împerecheaţi cu cele mai bune mame de taţi din populaţie, în scopul producerii dirijate a generaţiilor următoare, necesari testării după descendenţă.

În stadiul actual la rasa Carpatină la care disponibilitatea masculilor de rasă pură este redusă, se face o ierarhizare a femelelor distribuindu-se în mod descrescătorr la masculi derasă pura de asemenea ierarhizati. Recomandarea este de a utiliza insămânțările artificiale cu material seminal provenit de la masculi amelioratori. Prin schimbarea masculilor la interval de 4-5 ani sau recurgerea la inseminare artificială se evită și consangvinizarea la nivel de fermă. Prin urmare, în urma ierarhizarii femelelor pe baza valorii de ameliorare a producției de lapte și la masculi ierarhizarea pe baza valorii de ameliorare a mamei, ANCC CAPRIROM va face recomandarea la montă pentru fermele de caprine cuprinse în Registrul genealogic.

De asemenea, în scopul ţinerii sub control a consangvinizarii, se recomandă ca masculii reţinuţi la reproducţie să provină din cel puţin cinci familii de tată. O rată prea mare a consangvinizării diminuază progresul total la nivelul populaţiei, conform expresiei:

�� = �� − �� în care: ��, reprezintă progresul genetic total, ��, progresul genetic realizat prin ameliorare

genetică, iar ��, ceea ce se pierde prin consangvinizare. Se observă că mărirea progresului genetic total (��)se poate realiza prin maximizarea lui �� şi, respectiv, prin minimizarea lui ��.

10.2.3. Diseminarea progresului în populație

23

Desfășurarea Programului de ameliorare are la bază aspectele legate de filiație și rezultatele aprecierii calității genetice raportate la cele trei trepte ale schemei de selecție (piramidei ameliorării):

a) Exploatații ameliorare/selecție/elita; b) Exploatații de multiplicare; c) Exploatații comerciale.

Progresul genetic este realizat în exploatațiile de ameliorare, numite ferme nucleu și transmis apoi către exploatațiile de producție, scopul final fiind obținerea unor animale cu capacitate de producție cât mai mare. Deoarece mecanismul de transmitere e destinat să transmită progresul genetic din exploatațiile de ameliorare către cele de producție, eficiența lui depinde de 2 factori:

a) Ritmul progresului genetic realizat în fermele de ameliorare/selecție/elita (progresul genetic ca interval de generații);

b) Rapiditatea transmiterii progresului genetic, (progresul genetic înregistrat pe an) respectiv timpul necesar în generații sau ani pentru ca progresul genetic realizat în fermele de elită să fie transmis în fermele comerciale.

Asociației de RG este responsabilă cu identificarea fermelor nucleu de ameliorare sau a unor nuclee de elită în cadrul fermelor de multiplicare, în care să se aplice modelul schemei de selecție a Programului de ameliorare pentru rasa Carpatina prezentată în continuare:

Predicția progresului genetic anual pentru cantitatea de lapte

În calcule s-au avut în vedere următoarele valori: natalitatea medie în populaţie înainte de

selecţie 200%; supravieţuirea până la încheierea primei lactații (S) 0,90; heritabilitatea (h2) 0,25; repetabilitatea R= 0,3; corelaţia fenotipică intraclasă (t = 0,25·h2); coeficientul de variaţie fenotipic (CVP) 20%; deviaţia standard fenotipică (σP) 90 kg; deviaţia standard genetică (σA = σP·h) 45 kg; coeficientul de variaţie genotipic (CVG = CVP ·h) 10%; producția medie de lapte 300 kg.

Acurateţea selecţiei Presiunea de selecţie se realizează prin masculi, femelele intrând în matcă fără selecţie.

Selecţia masculilor se realizează în două etape: (a) pe baza performanţelor medii ale mamelor (1 fătare), rezultând o acurateţe de 0,25:

�A,P� �= � ⋅ ℎ ⋅= 0,5 ⋅ 0,5 = 0,25

(b) pe baza performanţelor medii ale celor 12 semisurori paterne:

24

�A,P� SS= � ⋅ ℎ ⋅ �

�

1 + (� − 1) ⋅ �= 0,25 ∙ 0,5 ∙ �

12

1 + (12 − 1) ∙ 0,25 ∙ 0,25= 0,3325

Intervalul de generaţie

��� = ��� =�,���,���,���,���,�

�= 3,5 ���

��� = ��� =�������

�= 2,5 ���

� =���������������

�=

�,���,���,���,�

�= 3 ���

Matricea de varianțe-covarianțe fenotipice (V):

� = ������

���(����, ���)

���(����, ���) ��

� = �

1 + (� − 1) ∙ �

����(����, ���)

���(���, ����) 1

�

= �1 + (12 − 1) ∙ 0,0625

120

0 1

� = �0,14 0

0 1�

Matricea de covarianțe între valoarea de ameliorare a candidaților la selecție și sursele de informație (C):

� = ����(�, ����)

���(�, ���)� = �

0,25 ∙ ℎ�

0,5 ∙ ℎ� � = ��, �����, ���

�

Vectorul coeficienților de regresie parțială ai genotipului candidatului la selecție în raport cu cele două surse de informație (b):

� = ��� ∙ � = �0,14 0

0 1�

��

∙ �0,06250,125

� = [�, �� �, ���]

������ = 0,44 ∙ ����� + 0,125 ∙ ���� Varianța indicelui de selecție:

�� = � ∙ � ∙ �� = � ∙ � = [0,44 0,125] ∙ �0,06250,125

� = 0,044

��,� = ���

ℎ�= �

0,044

0,25= �0,176 = �, ���

Proporția de retineri se face pe baza a 299 masculi din 405 (21 din elită plus 278 din

multiplicare). Intensitatea citită din tabel este 0,4413.

R�����_�� = r�,� ∙ i� ∙ σ� = 0,419 ∙ 0,4413 ∙ 25 = �, �� ��

Progresul genetic:

∆���ț� =������_��

���=

4,62

2,5= �, �� ��

∆�̅�� =∆���ț� + ∆�����

2=

1,85 + 0

2= �, �� ��

∆�̅% =∆�̅��

�����

∙ 100 =0,93

250∙ 100 = �, �� %

25

În concluzie, în populația de capre de rasă CARPATINA, în urma aplicării prezentului Program de ameliorare, se estimează că, în medie, anual, cantitatea de lapte va crește cu 0,37% sau 0,93 kg. Acest progres genetic este realizabil cu condiția asigurării condițiilor de hrănire ș întreținere constante și la un nivel corespunzător nevoilor fiziologice și productive. Orice fluctuație necontrolată a mediului poate anula sau masca exprimarea câștigului de producție obținut pe cale genetică.

11. Dispoziții finale

Anexăm prezentului program de ameliorare Regulamentul de Organizare și Funcționare a Registrului Genealogic în care sunt stabilite norme de procedură pentru:

- Drepturile și obligațiile crescătorilor care participă la programul de ameliorare, drepturile și obligațiile societăților de testare a performanțelor productive, drepturile și obligațiile societății de ameliorare,

- Modul de soluționare a litigiilor dintre părțile contractante participnte la executarea cerintelor Programului de ameliorare,

- Asigurarea egalității de tratament pentru crescătorii care participă la programul de ameliorare Normele de procedură aplicate de R.G. nu se opun libertății crescătorilor de a alege selecția și

reproducția animalelor, dreptului de a înscrie sau de a înregistra animalele în registrele genealogice.

Președinte ANCC CAPRIROM

Ing. Cocu Vasile

26

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE AL REGISTRULUI GENEALOGIC PENTRU CAPRINE

I. DEFINIRE

Art. 1.1. Registrul Genealogic reprezintă, conform Regulamentul UE 1012/ 8 iunie 2016 – privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, orice registru genealogic pentru animale din speciile bovină, ovină, caprină sau ecvină, orice arhivă sau suport de date, care este condus de o societate de ameliorare și este alcătuit dintr-o secțiune principală și, dacă societatea de ameliorare decide acest lucru, dintr-una sau mai multe secțiuni suplimentare pentru animale din aceeași specie care nu sunt eligibile pentru a fi înscrise, în secțiunea principală.

Art. 1.2. Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România CAPRIROM (ANCC CAPRIROM) este o organizație profesională, independentă, apolitică, de tip sindical, care reunește prin liberă adeziune, crescătorii de capre și persoane fizice sau juridice, interesate să se angajeze în activități tehnice și economice privind ameliorarea și apărarea sănătății caprinelor, valorificarea producției și apărarea intereselor crescătorilor de capre.

II. OBIECT, BAZĂ LEGALĂ

Art.2.1. Obiect: Prin prezentele dispoziții ANCC CAPRIROM reglementează înscrierea/ înregistrarea, schimbul de animale, certificarea ascendenților și a altor informații zootehnice în cadrul registrului genealogic al raselor de caprine. Prin prezentele dispoziții ANCC CAPRIROM reglementează înscrierea/ înregistrarea, schimbul de animale, certificarea ascendenților și a altor informații zootehnice în cadrul registrului genealogic al raselor de caprine, monitorizează produșii obținuți din părinți înscriși/ înregistrați în secțiunile Registrului genealogic, asigură consiliere în selectarea reproducătorilor masculi de rasă pură și afluirea acestora către exploatațiile deficitare, face recomandări privind schimburile de reproducători în acord cu ierarhizarea femelelor și potrivire a perechilor de montă.

Art. 2.2. Baza juridică: Prezentul regulament are la bază Legea Zootehniei nr. 32/2019, Norme ICAR 2017/2018, Regulamentul European 1012/ 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune, Regulamentul 716/2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 1012 2/016 cu privire la modelele de formulare care trebuie utilizate pentru informațiile ce urmează̆ să fie incluse în listele cu societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare recunoscute, Regulamentul 717/ 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 1012 2/016 privind modelele de certificate zootehnice pentru animalele de reproducției materialul germinativ provenit de la acestea, ORDIN Nr. 40 din 29 aprilie 2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, Reg. 511/ 2014 privind resursele genetice, HG 1179 / 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, Ordinul 619 /2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăti, Ordinul nr. 1045/2018 pentru modificarea și completarea Normelor de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 22/2006.

27

III. RELAŢII FUNCŢIONALE, ORGANIZARE

Art. 3.1. Relații funcționale:

1. Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) este autoritatea competentă pentru acreditarea organismelor responsabile pentru înființarea și conducerea registrelor genealogice și pentru controlul oficial al producțiilor, calcularea și publicarea rezultatelor.

2. ANCC CAPRIROM este "societatea de ameliorare" recunoscută prin acreditare de către autoritatea competentă, respectiv ANZ, în scopul desfășurării unui program de ameliorare propriu pentru animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogice pe care le-a înființat și le conduce.

3. Asociațiile responsabile COPL/ testarea performanțelor de producție sunt acreditate de ANZ și își desfășoară activitatea pe baza prevederilor Programului de ameliorare rasial, elaborat de societatea de ameliorare a unei rase, cu respectarea legislației naționale și europene în vigoare.

4. Crescătorul (deținătorul) de caprine este reprezentat de persoana fizică sau juridică, care prin liber consimțământ aderă la Asociația de COP și la Asociația de RG, beneficiind de drepturile și obligațiile prevăzute în Programul de ameliorare și de Regulamentul de organizare și funcționare și în alte forme contractuale încheiate între părți, cu respectarea legislației în vigoare.

5. Agenția de Plați și Intervenții în Agricultură este o agenție din România care funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, înființată în anul 2004 și care derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură și în cadrul măsurilor de piață pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune.

Art. 3.2. Organizare

Conducerea Registrului genealogic al raselor de caprine este în responsabilitatea Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine CAPRIROM conform acreditării Agenției Naționale pentru Zootehnie.

ANCC CAPRIROM este acreditată pentru conducerea Registrelor genealogice la rasele:

a. Carpatina – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 b. Alba de Banat – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 c. Saanen – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 d. Alina – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 e. Anglo-Nubiana – Acreditare ANZ nr. 19826/2015 f. Murciano-Granadina – Acreditare ANZ nr. 12323/2012

Atribuțiile administrative privind înființarea și conducerea registrelor genealogice sunt în sarcina serviciului registrului genealogic din cadrul Asociației ANCC CAPRIROM.

Organele de conducere în cadrul ANCC CAPRIROM sunt:

1. Adunarea Generală a Asociației Crescătorilor de Capre 2. Biroul executiv permanent

Supravegherea internă a activității serviciului registrului genealogic este în sarcina Biroului executiv permanent al asociației.

28

IV. REGULI GENERALE

Art. 4.1. Criteriile de eligibilitate ale fermei din care provin animalele înscrise/ înregistrate în registrul genealogic pentru rasele de caprine

Fermele din care provin animalele înscrise/înregistrate în registrele genealogice, prin reprezentanții săi, persoane fizice sau juridice, trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții:

• să dețină animale de reproducție în exploatații amplasate pe teritoriul României; • animalele deținute să aparțină rasei Programului de ameliorare aprobat de ANZ; • Să dispună de un sistem de comunicație modern (tel, fax, e-mail) pentru a putea fi contactat și

a putea comunica ușor, în vederea înscrierii animalelor în R.G. și pentru care efectuează COP, precum și cu alte organisme autorizate pentru a solicita date sau a face verificări;

• Să folosească sistemul de individualizare al animalelor conform legislației sanitar veterinare in vigoare (Ord 40/2010) cu obligația crotalierii la vârsta de 1 lună (ICAR 2017/2018); Începând cu anul 2018 se impune ca măsura suplimentară tatuarea cu codul de ferma a produșilor femeli și masculi reținuți pentru reproducție, pana la vârsta de 5 luni, si care sunt înscriși in RG – secțiunea principala, conform OM 1045/2018;

• Să respecte tehnologiile de reproducere și creștere în rasă curată a caprinelor conform Programului de ameliorare;

• Să asigure caprinelor o hrănire și îngrijire corespunzătoare cerințelor speciei, rasei şi în conformitate cu normele sanitare-veterinare în vigoare;

• Să aibă capacitatea de înscriere și de transmitere corectă a datelor tehnice necesare înscrierii animalelor în R.G. pe suport de hârtie și/sau electronic;

• Fermierul să fie membru al unei Asociații acreditată pentru efectuarea Controlului oficial al producțiilor;

• Fermierul să fie atestat pentru creșterea animalelor dacă activează ca persoană fizică, conform cu normele în vigoare, sau, dacă este societate, să aibă înscris in Certificatul de înregistrare fiscala codul CAEN specific creșterii caprinelor (0145, 0150);

• să asigure personalului Asociației de COPL/ testarea performanțelor de producție si RG accesul in ferma si condiții pentru buna desfășurare a obiectivelor Programului de ameliorare;

• să țină evidența efectivelor de caprine din fermă, a fătărilor și să anunțe Asociația de COPL/RG cu privire la modificările survenite,

• să transmită la timp rapoartele solicitate de asociația acreditată COPL/RG, • să participe efectiv și financiar, dacă este cazul, la activitățile la care este solicitat de către

asociația acreditată pentru COPL/ testarea performanțelor de producție și conducerea RG.; • fermierul este obligat sa-și achite obligațiile financiare către Asociațiile de COPL/ testarea

performanțelor de producție și RG, obligațiile ce decurg în conformitate cu HG 1179 / 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, precum și în acord cu alte acte normative ce vor reglementa activitatea de menținere a Registrului genealogic și de testare a performanțelor de producție.

Art. 4.2. Externalizarea activității de Control oficial al producției de lapte/ determinarea calității genetice

ANCC CAPRIROM își desfășoară activitatea de control a calității genetice, respectiv testarea performanțelor productive, prin controlorii angajați cu contract de muncă sau prin contracte de prestări servicii iar o parte a activității a fost externalizată către alte asociații – societăți acreditate de ANZ pentru efectuarea Controlului oficial și aprecierea calității genetice. Aceste societăți acreditate pentru aprecierea calității genetice au obligația să respecte legislația europeană și națională precum și

29

prevederile Programului de ameliorare și Regulamentului de organizare și funcționare elaborat de ANCC CAPRIROM și aprobat de ANZ, așa cum este prevăzut în Contractul de colaborare încheiat între cele două părți.

Lista Asociațiilor acreditate pentru activitatea de aprecierea calității genetice este prezentată ca anexa la prezentul ROF.

Asociația acreditata pentru conducerea Registrului genealogic - ANCC Caprirom conform contractului încheiat cu fiecare dintre Asociatiile de COP/ testarea performantelor de productie, a externalizat activitățile legate de gestionarea programului de ameliorare, inclusiv testarea performanțelor și evaluarea genetică, în următoarele condiții:

- să rămână responsabilă în fața autorității competente pentru asigurarea conformității cu cerințele de aprobare a programului de ameliorare.

- să nu existe conflicte de interese între partea terță respectivă și activitățile economice ale crescătorilor care participă la programul de ameliorare.

- partea terță să îndeplinească toate cerințele necesare desfășurării acestor activități; - specificarea activităților pe care le-a încredințat părților terțe și anume Asociațiilor

acreditate/autorizate de ANZ București pentru COP /testarea performanțelor care au încheiat Contract de colaborare cu Asociația de RG.

Art. 4.3. Supracontrolul

Asociația de RG are obligația de a efectua supracontrolul la toate Asociațiile de COPL/ testarea performanțelor de producție, cel puțin o data pe an, pentru a verifica desfășurarea activităților cu respectarea prevederilor legale și ale Programului de ameliorare. Va verifica modul de completare a documentelor ce sunt in atribuția asociației de COPL/ testarea performanțelor de producție și a crescătorilor afiliați, documente specificate la art. 9.2. si art. 10.2 din prezentul regulament.

Aceste documente certifică respectarea principiilor reproducției dirijate conform prevederilor legislației în vigoare și a prezentului program de ameliorare. Verificarea corectitudinii și a bunei-credințe a deținătorului de caprine care face aceste înscrisuri se realizează prin efectuarea de supracontroale ale Asociației de RG la Asociația de COP/ testarea performanțelor de producție și la crescătorii, membri ai asociației de COPL, aleși în mod aleator.

Tehnicienii RG pe lângă activitatea de supracontrol au și atribuții de bonitare a masculilor, condiție necesară pentru admiterea la reproducție.

Art. 4.4. Metodologia de funcționare a Registrului genealogic

Pentru o buna funcționare a Registrului Genealogic în conformitate cu Normele ICAR

2017/2018, ANCC Caprirom are încheiat contract de colaborare cu o societate specializată în

dezvoltarea de aplicații informatice în domeniul zootehnic. Toate datele primare culese de către

controlori de la crescători sunt introduse în format electronic pe platforma “Registrul Genealogic”.

Platforma are rolul de a verifica introducerea corectă a numerelor matricole, rasa animalului, data

nașterii, sexul, intervalul între data montei și data fătării sa fie cel corect, datele controlului producției

de lapte să respecte graficul de control și durata lactației. In baza datelor introduse, platforma calculează

valoarea de ameliorare a fiecărui animal conform metodologiei B.L.U.P. facilitând ierarhizarea celor

mai valoroase animale din punct de vedere genetic.

30

Asociația de RG, pe baza datelor furnizate de Asociațiile COPL/ testarea performanțelor de

producție, va calcula valoarea de ameliorare care va sta la baza potrivirii perechilor.

O altă funcționalitate importantă a platformei este verificarea ascendenței produșilor înscriși în

Secțiunea Principala conform datelor înregistrate în registrele de montă și fătări având ca rezultat final

emiterea certificatelor zootehnice și menționarea performanțelor atunci când sunt disponibile.

Cu ajutorul platformei se elimină erorile umane care pot apărea la procesarea unei cantități

foarte mari de informații.

Platforma electronica oferă acces în timp real la datele din registru pentru crescători, controlori,

Asociații COPL, conducătorul de registru genealogic și autorități.

Pentru derularea în bune condiții a programelor de ameliorare rasiale, Asociațiile de COPL au

obligația să introducă în platformă toate datele primare obținute de la crescători.

Trimestrial, ANCC Caprirom și Asociațiile de COPL întocmesc memorii de activitate în care

detaliază activitățile efectuate pentru buna desfășurare a programului de ameliorare. Memoriul se

transmite către ANZ în luna imediat următoare trimestrului raportat. Asociațiile de COPL au obligația

să pună la dispoziția ANCC Caprirom memoriul de activitate vizat de către ANZ. Prin centralizarea

datelor furnizate, ANCC Caprirom întocmește memoriul activităților desfășurate pentru menținerea

Registrului Genealogic.

Art. 4.5. Diseminarea informațiilor

ANCC Caprirom dispune de un website dedicat www.caprirom.ro cu ajutorul căruia face

publice următoarele informații:

- lista Asociațiile de COPL care au aderat la programele de ameliorare rasiale

- programele de ameliorare, regulamentul de organizare și funcționare al Registrului Genealogic - rezultatele anuale obținute în aplicarea și derularea programelor de ameliorare rasiale pe care le conduce. -cu acordul crescătorilor sunt făcute publice listele cu exploatațiile de caprine implicate in programul de ameliorare al fiecărei rase și ierarhizarea animalelor valoroase din punct de vedere genetic.

V. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE REPRODUCȚIE ȘI ÎNREGISTRAREA ASCENDENȚEI

Art. 5.1. Principii generale

Reproducția caprinelor se face prin monta naturala dirijata sau însămânțare artificială. Creșterea numerică a rasei în condiții de izolare reproductivă trebuie să fie de minim 0,8.

La reproducția caprelor înscrise sau înregistrate în Registrul genealogic al rasei se admite efectuarea

montei dirijate doar cu masculi de aceeași rasă, înregistrați în secțiunea principală a Registrului

genealogic. Este admisă practicarea inseminărilor artificiale cu material seminal provenit de la masculi

de rasă pură, din secțiunea principală cu verificarea identității.

Ca metodă de verificare a identității masculilor utilizați pentru recoltarea de material seminal în

vederea prelucrării și inseminării artificiale se fac teste genetice – analiza ADN sau alte metode

adecvate care au aceeași grad de certitudine ca analiza ADN (Reg. U.E. 1012/2016, art. 22)

Testele genetice – analiza ADN sunt prevăzute ca metodă de stabilire a filiației produșilor femeli

și masculi pentru care se solicită Certificat zootehnic și există suspiciuni privind originea.

31

Modul de desfășurare a montelor se realizează cu respectarea prevederilor specificate în programul de ameliorare rasial, în capitolul 3. ”Caracteristicile detaliate ale rasei, inclusiv indicarea trăsăturilor esențiale de rasă ale animalelor de reproducție de rasă pură care fac obiectul programului de ameliorare”, subcapitolul ”Sistemul de reproducție”, în care este descris modul de realizare a montelor, tipul înregistrărilor ce trebuie să le facă și termenele de predare a acestor înregistrări consemnate pe proprie răspundere.

Art. 5.2. Monta naturală/ însămânțarea artificială și fătarea

Reproducția se realizează în perioada de toamna pe estru natural sau indus prin practicarea montei naturale sau însămânțare artificială. Deținătorii de caprine pot opta și pentru monta/ însămânțarea în contrasezon de reproducție. Apariția căldurilor la femele depinde de mai mulți factori: condiții de întreținere, hrănire, condițiile climatice, respectiv prezenta ploilor, temperatura, durata zilei lumină.

In proiectarea programului de monta este recomandat ca efectivul destinat reproducerii să parcurgă un program de stimulare în vederea declanșării căldurilor; programul este bazat pe o furajare echilibrată și bogată în fito-estrogeni.

Monta naturală poate fi organizată prin împerecheri nominalizate sau prin montă dirijată în harem. In alegerea țapilor de rasă pură pentru utilizarea la monta naturală sau pentru recoltare de material

seminal în vederea inseminărilor artificiale se va ține cont de performanțele proprii, indexul valorii de ameliorare și vârstă iar la țapii tineri (vătui) se va aprecia conformația corporala să fie corespunzătoare, aptitudinile de reproducție respectiv interesul pentru femele și efectuarea saltului și ejaculării. Obligatoriu, pentru țapii destinați recoltării de material seminal în vederea inseminărilor artificiale se va efectua spermograma. Pentru admiterea la inseminare artificială valorile principalilor indici spermatici sunt următoarele:

Volum spermatic Concentrația de spermatozoizi % anomalii admis Vătui 0,7 ml 3 x 109 10 % Țapi 1 ml 3,5 x 109 10 %

Criterii de alegere a țapilor de reproducție: să provină din părinți și bunici care ei înșiși sunt înscriși în secțiunea principală a registrului

genealogic al aceleiași rase; să fie identificat după naștere conform legislației în vigoare și regulilor stabilite de programul

de ameliorare; să aibă o filiație stabilită în conformitate cu regulile Registrului genealogic, să fie bonitat la vârsta de 7 - 10 luni de tehnicianul Registrului genealogic și declarat apt pentru

reproducție, să fie autorizat pentru montă de OJZ pe raza căruia aparține. Evaluarea din punct de vedere al stării de sănătate se face anual, prin aplicarea Planului strategic

de supraveghere al bolilor infecțioase realizat de către ANSVSA. La monta în harem, în perioada montei, turma va fi împărțită în grupe de montă si se specifică

fiecare lot de femele cu masculul corespunzător și perioada în care au fost la reproducție. Repartizarea masculului se face conform potrivirii perechilor atunci când acestea există

(nominalizarea masculului pentru fiecare grupă se face de către asociația deținătoare de Registru genealogic) sau ținând cont de filiație și considerente personale ale crescătorului.

În stabilirea grupurilor de montă se ține seama de încărcătura pe mascul încât să nu se ajungă la epuizarea fizică și sexuală a acestora. Ținând cont de vârsta masculului, talie, stare de întreținere, aptitudini reproductive se repartizează 25 -30 ieduțe/ vătui și 35-45 capre adulte/țap, acestea menținându-se împreună pe parcursul a 2-4 luni, respectiv 4-5 cicluri estrale.

32

Data exactă a montei se va calcula cu 149 zile (142-156 zile) înaintea datei fătării dar cu încadrarea în intervalul de montă specificat.

În cazul montei prin împerecheri nominalizate, țapii reproducători vor fi separați de femele, monta caprelor se face cu țapul nominalizat de serviciul registrului genealogic, sub supravegherea fermierului. Depistarea caprelor în călduri se face cu țapi încercători prevăzuți cu șorț.

Montele sau însămânțările repetate sunt înscrise fiecare separat. În cazul în care o femelă se reîntoarce în estru se consemnează cea de-a doua montă cu țapul cu care s-a realizat.

În cazul împerecherilor nominalizate, transmiterea montelor se face la finalizarea perioadei de montă, iar în cazul montelor în harem, transmiterea montelor se face la finalizarea perioadei de montă ca si interval de montă, urmând data montei sa fie înregistrată in respectivul interval, prin calcularea in funcție de data fătării (149 zile in urma) dar cu încadrarea în intervalul de montă specificat (142-156 zile).

Deținătorul de animale este responsabil pentru corectitudinea datelor privind fătarea, matricolul produsului, numele (facultativ), sexul, data nașterii, matricolul mamei, matricolul tatălui pe care și le asumă prin Registrul de montă și fătări, transmis serviciului registrului genealogic în 30 de zile de la finalizarea fătărilor iar crotalierea produșilor se transmite în termen de 30 zile lucrătoare după aplicarea crotaliilor definitive.

Fiecare exploatație are obligația să completeze la zi evenimentele de reproducție în registrul de montă/însămânțare și fătări (inclusiv însămânțările efectuate de o organizație de însămânțare).

Registrul cuprinde următoarele: numărul matricol al caprei, data nașterii, data montei/însămânțării (cu excepția montei în harem), numărul matricol al țapului partener, dată fătării, numărul matricol al produsului (produșilor) sexul produsului (produșilor), data reformei (model anexat).

Înregistrarea montelor individuale este obligația deținătorilor de caprine care vor acorda o atenție deosebită ținerii cât mai exacte a evidențelor zootehnice, iar consemnările din diferite caiete de lucru personale (în care sunt înscrise evenimentele în ziua producerii lor) vor fi consemnate în: Declarația de montă pe proprie răspundere și Registrul de montă și fătări in maxim 30 zile de la încheierea campaniei de montă/ fătări.

Registrul de montă/însămânțare și fătări trebuie păstrat în exploatație cel puțin 5 ani. În acest interval de timp, documentele vor fi puse la dispoziția serviciul registrului genealogic sau altor instituții abilitate ori de câte ori vor fi solicitate.

Art. 5.3. Recunoaștere activității reproductive

Pentru înscrierea cu acuratețe a datelor privind ascendența și descendența în Platforma Registrul Genealogic – este necesară preluarea de către controlorii COPL a informațiilor necesare furnizate de deținătorii de caprine care au obligația să dețină completate și actualizate următoarele documente:

Registrul individual de fermă (Registrul exploatației) – în acord cu datele furnizate de Registrul exploatației extras de medicul veterinar concesionar responsabil de exploatație din platforma SNIIA,

Registrul de montă și fătări – actualizat cu evenimentele înregistrate de deținătorul de caprine, respectiv: data montei, nr. matricol al masculului cu care s-a realizat monta naturală sau însămânțarea artificială, data fătării, numărul de produși obținuți și greutatea la fătare a acestora, nr. matricol definitiv al produșilor reținuți pentru reproducție. Originalul va fi păstrat de deținătorul de caprine (act oficial pentru verificările efectuate de Asociația de RG, Asociația de COPL, OJZ-ANZ), iar o copie xerox va fi predată controlorului COP/ testarea performanțelor de producție – în luna următoare încheierii campaniei de montă, respectiv la vizita efectuată conform Graficului de control în teren. Dacă nu este posibil a se xeroxa documentul se vor face copii foto care vor fi descărcate electronic sau printate și se vor transmite Asociației de RG.

33

formularele de mișcare ale animalelor -F2, în copie. Formularul de mișcare în original care însoțește un reproducător care a avut emis Certificat zootehnic va avea caracter de anexa a acestuia prin care se atesta noul proprietar.

Declarația de montă pe proprie răspundere, semnată și cu data întocmirii - originalul se predă controlorului COPL/ testarea performanțelor de producție – 30 de zile de la finalizarea campaniei de montă.

Declarația pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în RMF semnată și cu data întocmirii - în 30 de zile de la finalizarea fătărilor.

Serviciul registrului genealogic recunoaște informațiile transmise cu privire la montă sau însămânțare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

o exploatația în care se efectuează monta/însămânțarea este înregistrată în registrul genealogic. o organizația sau asociația care efectuează însămânțarea artificială este recunoscută de ANZ sau

operatorii însămânțători sunt autorizați de OJZ; o transmiterea de date (declarația de monta, registrul de monta si fătări, Registrul exploatației)

este efectuată conform dispozițiilor în vigoare (prezentul regulament); o crescătorul permite liberul acces persoanelor din serviciul registrului genealogic, pentru

controlul documentelor . o țapul folosit la montă/însămânțare este înscris în registrul genealogic secțiunea principala.

Dacă una sau mai multe condiții nu sunt îndeplinite sau dacă datele transmise nu corespund cerințelor Registrului genealogic, serviciul registrului genealogic poate oricând să refuze recunoașterea informațiilor printr-o notificare scrisă, transmisă deținătorului de caprine în cauză.

Art. 5.4. Responsabilitate activității reproductive

Oricare ar fi modul de reproducție și sistemul de transmitere a datelor, crescătorul răspunde de identificarea corectă a caprelor și de înregistrarea corectă a tuturor montelor și însămânțărilor la caprele din exploatația proprie, precum si de crotalierea pana la vârsta de 30 zile si tatuarea până la 5 luni a produșilor femeli si masculi opriți pentru reproducție.

Asociația acreditata pentru conducerea Registrului genealogic ANCC Caprirom conform contractului încheiat cu fiecare dintre Asociatiile de COP/ testarea performantelor de productie, a externalizat activitățile legate de gestionarea programului de ameliorare, inclusiv testarea performanțelor și evaluarea genetică, în următoarele condiții:

- să rămână responsabilă în fața autorității competente pentru asigurarea conformității cu cerințele de aprobare a programului de ameliorare.

- să nu existe conflicte de interese între partea terță respectivă și activitățile economice ale crescătorilor care participă la programul de ameliorare.

- partea terță să îndeplinească toate cerințele necesare desfășurării acestor activități; - specificarea activităților pe care le-a încredințat părților terțe și anume Asociațiilor

acreditate/autorizate de ANZ București pentru COP /testarea performanțelor care au încheiat Contract de colaborare cu Asociația de RG.

VI. CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU ÎNSCRIEREA ANIMALELOR ÎN REGISTRUL GENEALOGIC

Art. 6.1. Structura Registrului genealogic

Conform Regulamentului European 1012/2016 pedigriul animalelor are la bază registrul genealogic unde fiecare animal are informații despre ascendență și descendență.

34

Registrul Genealogic este alcătuit din următoarele secțiuni: Secțiunea Principală (SP) – clasa A Secțiunea Principală (SP) – clasa B Secțiunea Suplimentară I (SS1) Secțiunea Suplimentară II (SS2)

Art. 6.2. „Secțiunea principală” înseamnă secțiunea din registrul genealogic în care animalele de reproducție de rasă pură sunt înscrise sau sunt înregistrate și eligibile pentru a fi înscrise, cu indicarea detaliilor privind ascendenții și, după caz, privind calitățile lor.

Pentru a fi înscris în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei sale, animalul din specia caprină, femelă sau mascul, reproducător de rasă pură, conform Regulamentului European 1012/2016, anexa II, partea 1, cap I (1), trebuie:

să provină din părinți și bunici care ei înșiși sunt înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic al aceleiași rase;

să fie identificat după naștere conform legislației în vigoare și regulilor stabilite de programul de ameliorare;

să aibă o filiație stabilită în conformitate cu regulile Registrului genealogic, În secțiunea principală sunt incluși produșii femeli care respectă următoarele condiții:

mamă și bunică pe linie maternă sunt înregistrate într-una din secțiunile suplimentare ale registrului genealogic pentru aceeași rasă

tată și doi bunici înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic pentru aceeași rasă. În cazul comercializării unui animal, pentru a putea fi înscris sau înregistrat în Registrul

genealogic, animalul respectiv trebuie însoțit de un certificat zootehnic emis de Asociația conducătoare de RG iar produșii născuți după anul 2018 trebuie să fie tatuați încât să se poată atesta ferma de origine.

Secțiunea principală a registrului genealogic este alcătuita din două clase: Secțiunea Principală (SP) – clasa A - se cunosc genealogia și performanțele productive. Secțiunea Principală (SP) – clasa B – se cunoaște genealogia (Reg. UE 1012/2016 - art.18, alin.1).

Art. 6.3. În Secțiunea Suplimentara 1 – SS1 - se vor înregistra doar produșii femeli care provin dintr-o femela înregistrata in SS2 și un mascul de rasă pură înscris în registrul genealogic al rasei și întrunește cel puțin nivelul minim al caracteristicilor stabilite de Programul de ameliorare.

Art. 6.4. În Secțiunea Suplimentara 2 – SS2 - se vor înregistra doar femele care respecta criteriile de mai jos chiar dacă nu au origine cunoscută sau nu provin dintr-un program de încrucișare aprobat de Asociație:

— să fie identificată după naștere în conformitate cu regulile stabilite de registrul genealogic; — să fie declarată conformă cu standardul rasei, conform prezentului Program de ameliorare si

a normelor ICAR (încadrare fenotipică realizată în urma bonitării efectuată de controlorul COP/ testarea performanțelor de producție);

Art. 6.5. Trecerea din Secțiunea Suplimentară în Secțiunea Principală a descendenților femeli se face respectând următoarele condiții, conform Regulamentului European 1012/2016, anexa II, partea 1, cap III (1):

- mamă și bunică pe linie maternă sunt înregistrate într-una din secțiunile suplimentare ale registrului genealogic pentru aceeași rasă

- tată și doi bunici înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic pentru aceeași rasă.

35

Descendenții din prima generație proveniți din femela menționată și dintr-un mascul de reproducție de rasă pură înscris în secțiunea principală a Registrului genealogic al aceleiași rase vor fi, de asemenea, considerați animale de rasă pură și vor fi înscriși sau înregistrați și eligibili pentru a fi înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic respectiv.

Art. 6.6. Bonitarea caprinelor

Bonitarea animalelor reprezintă descrierea liniară a caracteristicilor de exterior ale caprelor din rasele de lapte, cu raportarea la indicatorii și descrierea prezentată în Programul de ameliorare rasial, capitolul 3. Bonitarea este realizată de controlorii COPL, care vor completa o Fisa de evaluare (bonitare) care cuprinde: numărul matricol al caprinei, sex, data nașterii, informații legate de aspectul exterior, cum ar fi greutatea, talia, constituția, tipul fiziologic, examenul membrelor și examenul ugerului, consemnându-se eventuale defecte constatate, precum și particularități caracteristice rasei legate de culoarea robei, forma tipică a urechilor.

Bonitarea reprezintă condiție pentru acceptarea la reproducție. Această bonitare se face o dată în viața animalului și este realizată de:

Asociația de RG – pentru reproducătorii masculi Asociația de COPL/ testarea performanțelor productive – pentru reproducătorii femeli.

Art. 6.7. Momentul bonitării

Bonitarea se face obligatoriu în trei situații: — la înscrierea animalelor în Registrul genealogic, secțiunea secundară 2 - SS2, încadrarea în

rasă fiind fenotipică, — femele și masculi selectați pentru reproducție, la vârsta de 7 luni, acțiune realizată în vederea

stabilirii dezvoltării corporale și recomandarea de introducerii la montă, — eliberarea Adeverinței de schimbare de rasă în SNIIA se realizează pe baza notei de evaluare.

Schimbarea de rasă este necesară pentru înregistrările eronate din Baza națională de date.

Art. 6.8. Acordarea numărului de înregistrare/înscriere în registrul genealogic

Numărul de înregistrare în registrul genealogic este unic și se acordă în momentul în care animalul este înregistrat în Registrul genealogic sau este înscris în cazul animalelor care provin din alte Registre genealogice cu Certificat zootehnic care atestă încadrarea în Secțiunea principală..

Art. 6.9. Durata menținerii în registrul genealogic

Animalele se mențin in Registrul genealogic atât timp cât corespund din punct de vedere sanitar- veterinar și sunt apte reproductiv cu statusul de animale active. Atunci când nu mai îndeplinesc condițiile sanitar-veterinare, constituționale și reproductive animalele se mențin în Registrul genealogic ca animale inactive, aceste animale fiind purtătoare de informații cu privire la genealogia +/- performanțele animalelor active.

Art. 6.10. Exploatația

Ascendenții nu sunt înregistrați și atestați de serviciul registrului genealogic, decât dacă

exploatațiile îndeplinesc următoarele:

- exploatația are atribuit un cod de exploatație ca urmare e înregistrată în sistemul DSVSA - ANSVSA,

-toate animalele sunt identificate conform legislației in vigoare si prevăzute in prezentul regulament;

-însămânțările artificiale sau montele naturale sunt conforme legislației și a prezentului regulament;

-transmiterea datelor se face conform cu prezentul regulament.

36

Art. 6.11. Codul exploatației

Crescătorul care dorește să fie înregistrat la serviciul registrului genealogic se înregistrează cu codul unic de înregistrare atribuit de DSVSA. Fiecărei exploatații i se va atribui un cod de tatuare a animalelor separat pentru fiecare rasă. Astfel produșii de rasă pură, obținuți după anul 2018 și reținuți pentru reproducție vor fi tatuați cu acest cod în funcție de rasă.

Odată cu înregistrarea în Registrul genealogic toate caprinele dintr-o exploatație primesc un cod unic de înregistrare atribuit de Platforma Registrul genealogic.

VII. DOCUMENTELE REGISTRULUI GENEALOGIC

Art. 7.1. Certificatul zootehnic

Certificatul zootehnic conform Regulamentul UE 1012/ 8 iunie 2016 – privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură din orice registru genealogic pentru animale din speciile bovină, ovină, caprină sau ecvină, înseamnă certificat de reproducție, atestat sau documentație comercială eliberată pe hârtie sau în format electronic pentru animale de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea care oferă informații privind pedigriul, identificarea și, dacă sunt disponibile, rezultatele testării performanței sau ale evaluării genetice. Certificatele zootehnice care însoțesc animalele de reproducție sau materialul germinativ provenit de la acestea au următoarele caracteristici:

i. Furnizează următoarele informații: identitatea crescătorului şi proprietarului animalului, numărul de identificare al animalului, rasa, sex, pedigriul, numărul de înscriere în Registrul genealogic al animalului și al ascendenților, secțiunea, data și locul nașterii animalului, data și locul eliberării certificatului, numele, funcția și semnătura persoanei autorizate de societatea de ameliorare și, dacă sunt disponibile, rezultatele testării performanței sau ale evaluării genetice.

ii. Certificatele zootehnice care însoțesc materialul germinativ provenit de la animale de reproducție de rasă pură cuprind toate datele enumerate la punctul i., precum și numărul de doze, locul și data colectării, numele, adresa și numărul de autorizare al centrului de colectare sau de depozitare a materialului seminal și numele și adresa destinatarului. Certificatul zootehnic pentru materialul germinativ are anexat un document de atestare a filiației;

iii. În cazul femelelor gestante, certificatele zootehnice cuprind toate datele de la art. 7.1. punctul i., precum și data însămânțării artificiale sau a montei și identificarea masculului folosit care poate fi menționat într-un document anexat certificatului zootehnic.

Art. 7.2. Eliberarea Certificatelor zootehnice

Certificatele zootehnice se emit în conformitate cu prevederile Reg. U.E. 1012/2016 pentru toți produșii obținuți de la data intrării în vigoare a acestui regulament, respectiv 1 noiembrie 2018. Pentru produșii femeli și masculi, fătați înainte de 1 noiembrie 2018, se emit Certificate zootehnice în formatul recomandat de Reg. U.E. 1012/2016, cu notificarea datelor de genealogie conform Ord. 22 in vigoare pană la respectiva dată.

Certificatele zootehnice sunt eliberate de societăți de ameliorare (asociații) acreditate pentru deținerea registrului genealogic al rasei, respectiv de ANCC CAPRIROM pentru caprinele din rasele Carpatină, Alba de Banat, Saanen, Alpina franceză, Murciano- Granadina și Anglo-Nubiana.

Certificatele zootehnice eliberate de ANCC CAPRIROM au ștanțat timbru sec ca element de siguranța a autenticității,

Eliberarea Certificatelor zootehnice pentru caprine se face după vârsta de 7 luni când animalele trebuie să atingă 70% din greutatea de adult specifică și stabilită în Programele de ameliorare ale fiecărei rase. Pentru eliberarea Certificatelor zootehnice este necesară bonitarea animalelor și

37

certificarea acestora ca animale de reproducție. Bonitarea masculilor este realizată de tehnicianul RG iar bonitarea femelelor este realizată de controlorul COPL/ tehnician testarea performanțelor productive.

Eliberarea Certificatelor zootehnice se face direct de pe platforma Registrul Genealogic cu respectarea înscrisurilor din platforma RG care conține datele furnizate de crescător pe proprie raspundere și de tehnicianul COP și/sau tehnicianul RG care a făcut bonitarea. În situația în care înregistrările în BND- SNIIA nu au respectat Registrul de montă și fătări și există diferențe în ceea ce privește rasa sau data fătării, eliberarea Certificatului se face conform cu Platforma RG. Corectarea inscrisurilor în BND se poate face de persoanele abilitate de către DSV.

Animalele din import își păstrează numărul și crotalia din țara de origine. In situația pierderii uneia dintre crotalii, pe baza formularului F3, se va înlocui cu un duplicat identic dar de culoare roșie.

Certificatele zootehnice ar trebui să ofere crescătorului informații cu privire la calitatea genetică și pedigriul animalelor achiziționate. De exemplu, acestea ar trebui eliberate, după caz, pentru a putea fi prezentate împreună cu animalele de reproducții la expoziții sau când sunt plasate în stațiuni de testare sau în centre de însămânțare artificială.

Certificatul zootehnic conform Reg. 717 din 2017 furnizează informații legate de genealgie cât și de producție, respectiv:

- greutatea animalului la varsta de 7-10 luni când se realizează bonitarea și reccomandarea pentru utilizare la reproducție – se completează atât la femele cât și la masculi,

- producția de lapte anuală – la femelele multipare, trecându-se valorile cele mai bune, valoarea de ameliorare - la femelele multipare, trecându-se valorile cele mai bun

Art. 7.3. Certificarea identității

Testele genetice – analiza ADN sunt prevăzute ca metodă de stabilire a filiației produșilor femeli și masculi pentru care se solicită Certificat zootehnic și există suspiciuni privind originea (intervalul pentru notificarea nașterii nu este respectat, durata gestației este anormală, însămânțări sau monte naturale consecutive (la același ciclu) cu țapi diferiți, identificarea neclară a tatălui, mamei sau individului, monte sau însămânțări artificiale neanunțate, țap destinat însămânțării artificiale, etc.).

Ca metodă de verificare a identității masculilor utilizați recoltării de material seminal în vederea prelucrării și inseminării artificiale se fac teste genetice – analiza ADN sau alte metode adecvate care au aceeași grad de certitudine ca analiza ADN. (Reg. U.E. 1012/2016, art. 22)

Certificatele zootehnice se emit în conformitate cu prevederile Reg. U.E. 1012/2016 pentru toți produșii obținuți de la data intrării în vigoare a acestui regulament, respectiv 1 noiembrie 2018.

Pentru produșii femeli și masculi, fătați înainte de 1 noiembrie 2018, se emit Certificate zootehnice în formatul recomandat de Reg. U.E. 1012/2016, cu notificarea datelor de genealogie conform Ord. 22/ 2006 in vigoare pană la respectiva dată.

Art. 7.4. Actualizarea Certificatelor zootehnice

Certificatul zootehnic se eliberează la cererea crescătorului, în momentul vânzării animalului de rasă pură. Alte informații cu privire la rezultatele testării performanței sau ale evaluării genetice, actualizări ale acestora vor fi specificate într-un document anexa a Certificatului zootehnic care va avea aceleași caracteristici de autentificare, respectiv timbru sec. Certificatul zootehnic însoțește animalul în momentul vânzării, dovada noului proprietar fiind făcută de documentul de mișcare. Formularul de miscare în original care însoțește un reproducător care a avut emis Certificat zootehnic va avea caracter de anexa a acestuia prin care se atesta noul proprietar.

VIII. ALTE REGISTRE GENEALOGICE

Art. 8.1. Registrul genealogice al raselor de caprine recunoaște informațiile provenind din alte registre genealogice care funcționează după standarde echivalente. Condițiile prezentului regulament se aplică

38

fără discriminare animalelor provenite din alt registru genealogic recunoscut sau obținute din material seminal sau embrioni importați.

Art. 8.2. Pentru înregistrarea unui animal din alt registru genealogic sunt necesare următoarele documente: certificat zootehnic European cu înscrierea rezultatelor detaliate ale controlului producției la ascendenții femele;

În plus, dacă este vorba de o femelă fătată se specifică dată fătării, lactația încheiată și controalele de la lactația în curs (dacă este cazul).

Art. 8.3. Materialul seminal - Pentru înregistrarea descendenților obținuți din însămânțare artificială se aplică condițiile art. 8.2 ale genitorului.

Art. 8.4. Embrionii - Pentru înregistrarea produșilor obținuți din transfer de embrioni, se aplică condițiile art. 8.2 ale genitorului.

IX. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR CU DEȚINĂTORII DE CAPRINE

Art. 9.1. Drepturile deținătorului de caprine înscrise in RG

- au dreptul de a participa la un program de ameliorare aprobat de ANZ și întocmit cu respectarea prevederilor Reg. UE 1012/ 2016 - au libertatea de alegere în ceea ce privește selecția și ameliorarea animalelor lor de reproducție de rasă pură, - de înscriere a animalelor lor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală a registrului genealogic stabilit pentru rasa respectivă de societatea de ameliorare în conformitate cu articolele 18 și 20 din Reg UE 1012/2016; - au dreptul de înregistrare a animalelor lor într-o secțiune suplimentară a registrului genealogic stabilit pentru rasa respectivă de societatea de ameliorare în conformitate cu articolul 20 din Reg UE 1012/2016 si cu prevederile programului d ameliorare rasial; - au dreptul de a înscrie în registrele genealogice descendenții proveniți din animalele respective și sunt proprietarii animalelor în cauză. - au dreptul de participare la testarea performanțelor și la evaluarea genetică în conformitate cu articolul 25; - au dreptul de a primi certificate zootehnice pentru animalele lor de reproducție care îndeplinesc condițiile prevăzute în Programului de ameliorare respectiv și pentru materialul germinativ provenit de la acestea. Certificatele zootehnice ar trebui să însoțească animalele de reproducție sau materialul germinativ provenit de la acestea atunci când sunt comercializate sau introduse în Uniune în vederea înscrierii sau înregistrării lor sau a descendenților rezultați din materialele germinative respective în alte registre genealogice sau zootehnice. - au dreptul de proprietate asupra animalelor lor cuprinse in Programele de ameliorare, - au dreptul de a se retrage din Asociația de RG cu asumarea pierderii drepturilor ce le-au avut în calitate de membru. Retragerea se face prin cerere scrisă. - Reînscrierea in RG se poate face odată cu începerea sezonului de monta după minim 12 luni de la excludere. (exemplu: monta începe in luna august, iar excluderea s-a realizat in aprilie - reînscrierea este posibila in luna august a următorului an, corespunzător 16 luni de la excludere) Excepție fac deținătorii de caprine care au fost excluși din RG din motive independente de ei (nerespectarea îndatoririlor de către Asociația de COPL/ testarea performanțelor de producție prin care respectivi deținători își pierd drepturile atribuite de RG) - aceștia pot reintra in RG odată cu începerea anului zootehnic, respectiv cu primul sezon de monta, chiar daca nu au trecut cele 12 luni.

39

Art. 9.2. Obligațiile deținătorului de caprine înscris in RG

- sa fie înscriși într-o Asociație de COPL/ testarea performanțelor de producție, - să furnizeze toate documentele pentru completarea dosarului de înscriere: Cerere de intrare în RG- semnată în original, copie CI/ CUI, Lista animalelor din exploatație, semnată de medicul veterinar și datată, Declarație privind protecția datelor, Atestatul de producător la persoanele fizice., alte documente ce vor fi prevăzute de legislația în vigoare. - sa permită controlorilor COPL accesul in ferma si sa coopereze la desfășurarea activităților de COPL/ testarea performanțelor de producție, - sa decidă asupra Asociației de COPL/ testarea performanțelor de producție cu care va coopera. Indicat este să adere la o Asociație din județul de domiciliu sau cât mai apropiat geografic pentru a nu implica costuri suplimentare de deplasare care îi vor fi imputate, - sa solicite menținerea în RG prin Cererea anuala de înscriere și încheierea unui contract cu Asociația de RG, - să respecte obligațiile financiare prevăzute de Asociația de COPL/ testarea performanțelor de producție și Asociația de RG, conform contractelor încheiate si semnate de ambele părți, - în cazul deținătorilor de caprine cu efectiv sub 50 capete, în contractul încheiat se vor menționa costurile suplimentare pe care fermierul trebuie să le achite cu deplasarea în teren și cu efectuarea acțiunilor, - sa respecte îndatoririle si termenele de realizare a lor concretizate prin întocmirea documentelor specifice menționate in Programul de ameliorare rasial, respectiv:

- Declarația de montă pe proprie răspundere, semnată și cu data întocmirii - originalul se predă controlorului COPL/ testarea performanțelor de producție –în 30 de zile de la finalizarea montelor. - Declarația pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în RMF semnată și cu data întocmirii - originalul se predă controlorului COPL/ testarea performanțelor de producție – în 30 de zile de la finalizarea fătărilor. - Registrul de montă și fătări, completat la zi; Originalul v-a fi păstrat de deținătorul de caprine (act oficial pentru verificările efectuate de Asociația de RG, Asociația de COP, OJZ-ANZ) iar o copie va fi predată controlorului COPL/ testarea performanțelor de producție – în 30 de zile de la finalizarea montelor. Dacă nu este posibil a se copia documentul se vor face copii foto care vor fi descărcate electronic sau printate și se vor transmite Asociației de RG. - Actualizarea oricăror documente care pe parcursul desfășurării contractului au valabilitate limitată sau au dată de expirare (ex. C.I., Atestate de producător), transmiterea copiilor xerox ale documentelor de mișcare și a oricăror alte înscrisuri care au legătură cu efectivele de caprine– în termen de 30 zile de la actualizare sau predarea către controlorii COPL/ testarea performanțelor de producție cu ocazia primei vizite in teren de după actualizare.

Fermierul este obligat să facă înscrisurile cu mare acuratețe și să permită liberul acces al reprezentanților Registrului genealogic cu care colaborează permanent dar și a altor instituții abilitate pentru verificarea situațiilor reale din teren.

fermierul are obligația să-și achite obligațiile financiare către Asociațiile de COPL și RG, stabilite în Adunarea Generală a ANCC CAPRIROM (ca asociație acreditată COPL), obligații ce decurg în conformitate cu HG 1179 / 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, precum și în acord cu alte acte normative ce vor reglementa activitatea de menținere a Registrului genealogic și de apreciere a calității genetice.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este de 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice și de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a

40

randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui. Prin urmare beneficiarul trebuie să achite contravaloarea sumelor neacoperite, respective 30% din valoarea cheltuielilor necesare pentru determinarea valorii genetice. În cazul beneficiarilor cu efectiv sub 50 caprine sau izolați geografic care doresc să beneficieze de serviciile COPL și RG li se va solicita în baza unui contract scris, convenit de comun acord între părți, contravaloarea costurilor suplimentare aferente deplasării și a desfășurării activității în teren.

Art. 9.3. Soluționarea litigiilor

În cazul nerespectării obligațiilor menționate, precum și a altor obligații care decurg din Programul de ameliorare elaborat de Asociația de RG și din alte acte normative naționale sau europene se procedează astfel: - se notifica neconformitatea constatata - prim mesaj scris transmis prin e-mail sau telefon, - se notifica neconformitatea constatata in scris prin posta - in termen de 10 zile de la notificarea prin e-mail sau mail, - daca deținătorul de caprine răspunde acestor notificări:

- se încearcă soluționarea amiabila a problemelor constatate fără a aduce lezare prevederilor legislației naționale sau europene in vigoare si continuarea colaborării, - daca neconformitățile constatate nu pot fi remediate, deținătorul de caprine va face cerere de retragere din RG sau Asociația de RG îl va notifica în scris cu specificarea cauzei excluderii, cu posibilitatea de a se înscrie în RG din nou după minim 12 luni.

- în cazul în care deținătorul de caprine nu răspunde primelor două notificări primite se va emite o ultima notificare, în scris, transmisă prin posta, prin care este înștiințat de excluderea din Registrul

Genealogic si pierderea tuturor drepturilor ce decurg din aceasta.

X. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR CU ASOCIAȚIILE DE COPL/ testarea performanțelor de producție

Testarea performanțelor și evaluarea genetică se desfășoară în conformitate cu programul de ameliorare elaborat de ANCC CAPRIROM, această activitate fiind efectuată prin angajații proprii și colaboratori cu contracte de colaborare iar o parte a serviciilor a externalizat-o, încheind contracte de prestări servicii cu Asociații acreditate de ANZ pentru COPL/ testarea performanțelor de producție

Art. 10.1. Drepturile Asociațiilor de COPL/ testarea performanțelor de producție

- să-și desfășoare activitatea in teritoriul stabilit de asociație, - să-și limiteze activitatea la un număr stabilit de crescători, în acord cu personalul angajat și cu logistica disponibilă, - sa refuze efectuarea COPL/ testarea performanțelor de producție prin înștiințare scrisa cu detalierea cauzelor la crescătorii de caprine care nu cooperează în desfășurarea activităților prevăzute în Programul de ameliorare rasial, - au dreptul să beneficieze de consultanță pentru desfășurarea activităților prevăzute în Programul de ameliorare rasial al Asociației de RG.

Art. 10.2. Obligațiile Asociațiilor de COPL/ testarea performanțelor de producție

- să fie acreditata ANZ - să dețină echipamentele necesare pentru efectuarea testării performanțelor sau a evaluării genetice respective;

41

- să dispună de personal suficient și calificat corespunzător, cu experiență în domeniu pentru realizarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale; - să aibă capacitatea de a efectua testarea performanțelor sau evaluarea genetică în conformitate cu articolul 25 al Reg UE 1012/2016 - să respecte îndatoririle și termenele de realizare a lor concretizate prin întocmirea documentelor specifice menționate în Programul de ameliorare rasial, respectiv: Declarațiile de montă - în copie conform cu originalul și semnata, în 30 de zile de la finalizarea

montelor, Încărcarea pe Platforma RG a montelor - în 30 de zile de la finalizarea montelor, Declarația pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în RMF, în 30 de zile de la

finalizarea fătărilor, Registrului de montă și fătări (RMF)– copie xerox/ foto/scanare - în 30 de zile de la finalizarea

fătărilor, Încărcarea pe Platforma RG a fătărilor - în 30 de zile de la finalizarea fătărilor, Încărcarea pe Platforma RG – a numerelor matricole ale produșilor reținuți pentru reproducție,

conform RMF, în 30 de zile de la crotaliere. Încărcarea pe Platforma RG a rezultatelor Controlului oficial al producției de lapte efectuat - nu

mai tarziu de data de 10 a lunii urmatoare efectuarii COP.ului Transmiterea Listei deținătorilor și a Informării lunare, vizate de OJZ din județele în care iși

desfășoară activitatea, în format electronic, pe adresa de mail : caprirom@yahoo.com , în primele 10 zile lucrătoare ale fiecărei luni,

Transmiterea Graficelor de control în teren și a Graficului de control al producțiilor, vizate de OJZ din județele în care își desfășoară activitatea, în format electronic, pe adresa de mail: caprirom@yahoo.com , în termen de 5 zile de la data limită prevăzută de ANZ-OJZ.

Dosarele complete ale deținătorilor de caprine – până la data de 30 septembrie. Dosarul conține următoarele documente: Cerere de intrare în RG- semnată în original, copie CI/ CUI, Lista animalelor din exploatație, semnată de medicul veterinar și datată, Declarație privind protecția datelor, Atestatul de producător la persoanele fizice., alte documente ce vor fi prevăzute de legislația în vigoare.

Contractele între Asociația de RG și deținătorii de caprine, semnate de aceștia, la 30 zile de la primirea de la Asociația de RG (Conform datei poștei).

Actualizarea oricăror documente care pe parcursul desfășurării contractului au valabilitate limitată sau au dată de expirare (ex. C.I., Atestate de producător), transmiterea copiilor documentelor de mișcare și a oricăror alte înscrisuri care au legătură cu efectivele de caprine– în termen de 30 zile de la actualizare.

Datele introduse in platforma RG stau la baza eliberării certificatelor de origine și/sau utilizarea lor în vederea estimării valorii de ameliorare.

Art. 10.3. Soluționarea litigiilor

In cazul nerespectării obligațiilor menționate, precum și a altor obligații care decurg din Programul de ameliorare elaborat de Asociația de RG și din alte acte normative naționale sau europene se notifică neconformitatea constatată - prin mesaj scris transmis prin poșta, e-mail sau telefon. În cazul în care Asociația de COPL/ testarea performanțelor de producție nu-și îndeplinește clauzele contractuale datorita deținătorilor de caprine necooperanți, va trebui să înainteze către Asociația de RG copii ale documentelor care dovedesc încercarea de soluționare a litigiului cu crescătorii în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării, precum și decizia lor de mediere încât activitatea să poată fi reluata fără sincope.

42

Daca reprezentanții Asociației de COPL/ testarea performanțelor de producție nu răspund prin remedierea neconformității, se va înainta notificare scrisa, transmisa prin e-mail sau poșta către Autoritatea naționala care a acreditat respectiva asociație (ANZ) aducând la cunoștință refuzul respectării prevederilor Programului de ameliorare rasial și a altor acte normative în vigoare. La 10 zile de la notificarea ANZ cu privire la situația conflictuala, Asociația de RG poate lua decizia de reziliere a Contractului de prestări servicii cu respectiva asociație de COP, având obligația de a nu leza drepturile deținătorilor de caprine afiliați asociației de COP și care dovedesc ca și-au respectat obligațiile. In acest sens se vor face înștiințări, către deținătorii de caprine care si-au îndeplinit obligațiile, prin care li se propun alte Asociații de COP cu care să-și desfășoare activitatea dacă doresc să-și mențină animalele în Registrul Genealogic.

XI. CONTROLUL ASCENDENŢEI

ART. 11.1. Controale obligatorii

În următoarele cazuri, ascendența nu este înregistrată în documentele registrului genealogic, decât în baza unui document emis de un laborator recunoscut pentru controale de ascendență: -intervalul pentru notificarea nașterii nu este respectat; -durata gestației este anormală; -însămânțări sau monte naturale consecutive (la același ciclu) cu țapi diferiți; -identificarea neclară a tatălui, mamei sau individului, monte sau însămânțări artificiale neanunțate; -ied obținut din transfer de embrioni; - țap destinat însămânțării artificiale - exista suspiciuni de fraudare.

ART. 11.2. Sondaje regulate

Serviciul registrului genealogic poate ordona oricând efectuarea unor controale în orice exploatație, la una sau mai multe capre supuse controlului ascendenței. Exploatațiile care dețin mai mulți țapi pentru monta naturală și exploatațiile care practică însămânțarea artificială și monta naturală, sunt controlate în mod special. Un astfel de control poate fi efectuat fără a indica un motiv. Serviciul registrului genealogic este acela care stabilește animalele supuse controlului de sondaj. În caz de refuz nemotivat, animalele în cauză pierd recunoașterea ascendenței.

Președinte ANCC Caprirom

Ing. Cocu Vasile

43

ANEXA 1

INDICII CARACTERISTICI RASELOR DE CAPRINE

Rasa Tip morfo-

productiv

Talia (cm)

Prolificitate Greutate adult

Lapte/Durata lactatiei

M F Kg zile Carpatina Lapte 55-68 120-160 44-55 35-45 250-280 150-200 Alba de Banat

Lapte 57-76 120-170 45-60 35-45 350-350 180-300

Saanen Lapte 60-105 120-220 70-120 45-70 700-1000 240-300 Alpina Lapte 65-100 120-220 65-100 45-70 600-1000 240-300 Murciana Granadina

Lapte 35-50 120-200 45-60 30-55 450-600 190-210

Anglo Nubian

Lapte 60-110 120-230 70-120 50-80 750-1500 270-300

NOTA.

Caracteristicile sunt conform standardelor ASRO pentru animalele din rasa

44

ANEXA 2

CERINȚELE MINIME DE INREGISTRARE ÎN

REGISTRUL GENEALOGIC AL CAPRINELOR

– SECȚIUNEA SUPLIMENTARĂ -

ÎN CONFORMITATE CU PERFORMANȚELE ANIMALELOR

FEMELE

SPECIFICAȚIE

UM

RASA

Carpatina

Alba de Banat

Saanen Alpina Murciana Granadin

a

Anglo Nubian

Pentru înregistrarea în secțiunea suplimentara 2 cu respectarea caracteristicilor fenotipice de rasa

GREUTATE CORPORALA ADULT

Kg 35 35 45 45 40 70

LAPTE– Pentru înregistrarea în secțiunea suplimentara 1 LAPTE MULS

Kg 200 250 650 550 400 700

45

ANEXA 3

LISTA ASOCIAȚIILOR ACREDITATE

COPL/ TESTAREA PERFORMANȚELOR DE PRODUCȚIE

CU CONTRACT DE COLABORARE CU

ASOCIAȚIA DE RG – ANCC CAPRIROM

Nr. crt.

Denumire Adresa Telefon e-mail

1

ANCC CAPRIROM Constanța, IC Bratianu, 248

0241-626511 0727-869984 caprirom@yahoo.com

2

OVISMOLD VASLUI Vaslui Gh Doja, 5

0749-188200 ovismoldvaslui@ ymail.com

3 ACA Galați Galați, Tecuci, Str. Mureș 4

0723733125 0758877581 acagalati@yahoo.com

4 AJCOC Valea Mureșului Mureș, com. Deda, sat Bistra Mureșului, 125

0748267377 acocdeda@yahoo.com

5 ACOC Dunarea Galați Galați, loc. Gănești, Com. Cavadinești

mihaitalovin1968@gmail.com 0758297934

6 AJCOC PROOVIS BACAU Bacău Str. Bucovinei, 21

proovis.bacu@yahoo.com

7 AA TARA LOVIȘTEI Vâlcea, loc. Titești

0760876020 asociatiataralovistei@gmail.com

8 AJCOC Mehedinți Drobeta Turnu Severin Str. Romulus Lepri, 111

0767528185 ajcoc_mh@yahoo.com

46

Anexa 4

CERERE DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI ZOOTEHNIC

ANCC CAPRIROM

Nr. Inreg. ……………………....

Data: ………………………………

Domnule Presedinte,

Subsemnatul …………………..…………………………………………………………………,

telefon……………………, email …………………………, adresa de corespondenta

………………………………………………………………………………………………….,

am achizitionat un numar de …… tapi din rasa …………………………. de la crescatorul

………………………………………………………………… .

Prin prezenta solicit eliberarea certificatelor zootehnice pentru urmatoarele matricole:

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..

Anexez copii dupa formularul de miscare F2 si actul de identitate.

Data Semnatura

47

Anexa 5

CERTIFICAT ZOOTEHNIC

48

Anexa 6

REGISTRUL DE MONTA ȘI FĂTĂRI

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CRESCĂTORILOR DE CAPRE DIN

ROMÂNIA

Șos. I.C. Brătianu, nr. 248

Constanța 900316

Tel. 0727.869.984 Fax 0372.873.135

NR.

CRT. NUMAR MATRICOL MONTA I - a

MONTA a II-a FATARI INTARCARE OBSERVATII

DATA NR. MATR. TAP DATA NR. MATR.

TAP Data Sex Kg Data Kg NR. MATRICOL

49

Anexa 7

DECLARAȚIA DE MONTĂ

50

Anexa 8 Vizat controlor

DECLARAȚIA PE PROPRIE RĂSPUNDERE DE ASUMARE A DATELOR ÎNSCRISE ÎN

REGISTRUL DE MONTE ȘI FĂTĂRI

Subsemnatul (PF sau reprezentant PJ) …………………..……........…...………

..............................................................................................................................................,

cu domiciliul .........................................................................................................................

..............................................................................................................................................,

detinator al exploatatiei RO............................, cu un efectiv de ................ caprine,

declar pe proprie raspundere ca datele înscrise in Registrul de monte si fătări aferent

campaniei de montă – fătare ............................... sunt reale.

Data predare copie a RMF Semnatura

51

Anexa 9

REGISTRUL INDIVIDUAL AL EXPLOATAȚIEI

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CRESCĂTORILOR DE CAPRE DIN ROMÂNIA

Șos. I.C. Brătianu, nr. 248

Constanța 900316

Tel. 0727.869.984 Fax 0372.873.135

COD EXPLOAT

ATIE …………..……… FERMA

…………………………………………

……………….

Nr

. Crt

Date referitoare la animalele din

exploatatie

Date referitoare la animalele nou

intrate in exploatatie

Date referitoare la animalele

care parasesc exploatatia Control autoritati

Cod

indentificare anima

l

Da

ta nasterii

Data

identificari

i

Sex

ul

F3/pier

dere crotalie

/ pasapor

t/data serie

Cod

exploatatie

de prove

nienta

Da

ta intrarii

F2

serie/dat

a

Cod

exploatati

e desti

nate / cod

abator

Da

ta plecarii

F2

serie/dat

a/ docu

ment misc

are

Nr.

De inmatriculare

mijloc

transport

D

ata

Auto

ritate

Nu

me prenume

Sem

natura

52

Anexa 10

FISA DE EVALUARE (BONITARE)

PROPRIETAR EXPLOATATIE: Responsabil COP: COD EXPLOATATIE: Semnatura: Data evaluarii:

FISA DE EVALUARE

Nr. Crt. Nr. Matricol

Data nasterii Sex Rasa

Examenul exteriorului Examenul

membrelor Examenul ugerului /

testiculelor

Greutatea (kg)

Talia (cm) Constit.

Tipul fiziol Coresp. Cu defecte Coresp. Cu defecte

53

Anexa 11

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CRESCĂTORILOR DE CAPRE

DIN ROMÂNIA - C A P R I R O M Sos. I.C.Brătianu nr.248,Constanţa, 900316

Tel. 0722655834, Fax 0241-548186 E-mail : caprirom@yahoo.com

www.caprirom.ro Nr. din

SE APROBĂ PREŞEDINTE CAPRIROM,

ADEZIUNE,

Subsemnatul………………....……........ de profesie ........................................................... ....,

CNP………………………. domiciliat în ………………. str…………….....…....…....... nr..........

jud. ............................................ Tel/fax………..………………e-mail………………………. vă

rog să aprobaţi înscrierea mea ca membru în ANCC CAPRIROM .

Am luat cunoştintă de statutul Asociaţiei.

Particip cu o taxa de înscriere de ..........RON (taxa minimă este de 400 RON), şi mă oblig să

plătesc o cotizaţie anuală de 1,0 RON/caprină.

La data înscrierii în ANCC Caprirom deţin în proprietate următoarele categorii de caprine:

- capre adulte …………………………………………………………..

- ţapi …………………………………………………………….

- TAC mascul…………………………………………………………….

- TAC femel……………………………………………………………….

- TAP mascul……………………………………………………………….

- TAP femel ……………………………………………………………….

* dacă persoana nu deţine capre, va achita o cotizaţie minimă de 60 lei. Ulterior crescătorul va plăti la începutul fiecărui

an cotizaţia minimă sau daca are mai multe capre va plăti cotizaţia aferentă numărului de capre înscris în registrul de

evidenţă al primăriei

Data Semnătura

54

Anexa 12

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CRESCĂTORILOR DE CAPRE

DIN ROMÂNIA - C A P R I R O M Sos. I.C.Bratianu nr.248 ,Constanta, 900316

Tel.0722655834 / Fax 0241-626511 caprirom@yahoo.com; www.caprirom.ro

Nr din

SE APROBĂ PREŞEDINTE CAPRIROM

ADEZIUNE,

Subsemnatul ........……………………………………………………………… reprezentant

legal al societăţii (fermei)………….................... .............................. ……………….……………

CUI .............................. din loc.…….........................…………………………………………….

str……………………………..………........... nr. ........, judeţul ............................... .............

telefon ................ ........................................... ................., fax ..................... ...................................

e-mail……………..............…………………….. vă rog să aprobaţi înscrierea mea în calitate de

persoană juridică, ca membru în ANCC CAPRIROM .

Particip cu o taxă de înscriere de ………..... RON (taxa minimă este de 600 RON ) şi ne

obligăm să plătim o cotizaţie anuală de 1,00 RON/ caprină.

Am luat cunoştinţă de statutul asociaţiei.

La data înscrierii în ANCC CAPRIROM deţin în proprietate următoarele categorii de

caprine:

- capre adulte... …………………………………………………………..

- ţapi …………………………………………………………….

- TAC mascul…………………………………………………………….

- TAC femel……………………………………………………………….

- TAP mascul……………………………………………………………….

- TAP femel ……………………………………………………………….

Data Conducătorul unităţii (semnătura, ştampila)

55

Anexa 13

ANCC CAPRIROM APROBAT, Nr. ………/ ………….. Presedinte, Către, Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Capre din România ,,CAPRIROM” Subsemnat(ul/a) .............................................,CNP.................................posesor al BI/CI seria ....... nr. ............. domiciliat în jud........................., localitatea ................................., str............................... nr. ......., telefon:............................, e-mail:.................................având statutul de administrator al ............................................., cu sediul în loc..........................., str. .................., jud........................ , cod CAEN ................... , cod unic de înregistrare ............................, număr unic de identificare APIA ............................, având un număr de .......... .angajaţi şi o cifră de afaceri de .................... RON, posesor al unui efectiv total de.............. caprine, solicit înscrierea/ menţinerea în Controlul Oficial al Producţiei şi includerea acestora în Registrul Genealogic pentru anul ............., a unui număr de ............... capete capre adulte, şi anume:

Rasa Capre Ţapi total

Tapi cu CO

Iedute Vătui Total

Carpatină

Albă de Banat

Saanen

Alpină

Murciano-Granadina

Anglo-Nubian

Total *Se anexeaza copie de la C.O. ( CERTIFICATE DE ORIGINE)

Mentionez ca ferma are Codul de exploatatie D.S.V.S.A. ...................................... si se afla in jud. ................................., localitatea ....................................................

DATA SEMNATURA

56