stoica ionela-alexandra profesionalizarea vrajitoriei 2012

4
 Universitatea Bucureşti Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Legalizarea vrăjitoriei Stoica Ionela-Alexandra Sociologie, anul 1, seria II, grupa 3 Ianuarie 2012

Upload: alexandra-tudor

Post on 14-Jul-2015

64 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012

5/13/2018 Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/stoica-ionela-alexandra-profesionalizarea-vrajitoriei-2012 1/4

 

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Legalizarea vrăjitoriei

Stoica Ionela-Alexandra

Sociologie, anul 1, seria II, grupa 3

Ianuarie2012

Page 2: Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012

5/13/2018 Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/stoica-ionela-alexandra-profesionalizarea-vrajitoriei-2012 2/4

 

În primul rând, vrăjile îşi au originea din cele mai vechi timpuri. Încă din Antichitate

erau utilizate diverse practici precum aflarea destinului, invocarea şi evocarea divinităţilor 

  protectoare. Rituri magice cu ajutorul cărora puteau stăpâni fenomenele meteorologice

(producerea sau alungarea ploii, alungarea norilor, grindinei).

Dominique Camus, în cartea sa “Puteri si practice vrăjitoreşti” (2003, p.6) afirmă că

vrăjitoria înseamnă pentru victimă “pierderea referenţilor simbolici care permiteau sănătăţii şi

vieţii să se exprime, pierderea ce nu poate fi depăşită decât dacă vrăjitul ştie că terapia

întreprinsă îi va reda în mod aproape definitiv aceşti referenţi pierduţi. Să crezi în vrăjitorie

 presupune credinţa în existenţa unei “forţe” pe care vrăjitorul o poate utiliza în dorinţa sa.

Puterile magice, precum vrăjitoria sunt considerate o bogăţie .De aceea, deţinătorii lor ţin

adesea să le păstreze caracterul familial.

In al doilea rând, aceste practici ale „supranaturalului” sunt încă prezente şi in secolul

nostru, chiar amplificate. Ceva mai recent, şi anume anul trecut s-a dezbătut intens în presă

legalizarea acestor practici. Senatorii au adoptat, în mod tacit, o iniţiativă legislativă în care au

 propus legiferarea practicilor oculte în care se includ vrăjitoria, ghicitul şi farmecele cu scopul

 protejării cetăţenilor naivi, care pot fi vulnerabili în faţa escrocilor ce pretind a avea puteri

supranaturale. Cei care practică această meserie vor fi obligaţi să emită chitanţă şi factură

celor ce le solicită serviciile şi, implicit, să plătească impozit pentru câştigurile lor. În cazul în

care promisiunile făcute clienţilor nu se împlinesc, aceştia se pot adresa instanţei, prezentând

ca dovezi chitanţa şi factura primite.1

Principalii termeni care fac obiectul muncii au fost astfel definiţi: ghicitor este o

"persoană care se indeletniceşte cu prezicerea viitorului", practicile oculte sunt "activităţi de

ghicit si vrăjitorie, prin invocarea unor realităţi spirituale demonice, ezoterice", termenul

vrăjitorie defineşte "ritualurile magice prin care se invocă realităţi spirituale demonice, cu

scopul de a inlătura anumite boli, de a reface sau destrăma legături între oameni".Parlamentarul Alin Popoviciu, cel care a iniţiat această inițiativă, a declarat în presă

că, înaintea înaintării respectivului proiect legislativ la Senat, s-a consultat cu "adevăratele

vrăjitoare" şi a primit acordul lor. Deputatul le-a recomandat celor ce apelează la astfel de

servicii să ceară chitanţă şi factură, pe care le-ar putea folosi în instanţă, în caz de escrocherie:

"Legea a fost gândită ca o protecţie atât a cetăţenilor, cât şi a celor ce spun că deţin puteri

 paranormale. Vrăjitoarele trebuie să aibă certificat de liberă practică şi să taie chitanţă. Dacă

1Format online www.gandul.info

Page 3: Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012

5/13/2018 Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/stoica-ionela-alexandra-profesionalizarea-vrajitoriei-2012 3/4

 

cetăţeanul solicită factură şi chitanţă, persoana căreia i se adresează va plăti impozit dacă

rezolvă problema. Dar dacă nu o rezolvă, poate ajunge în instanţă." declară parlamentarul

 pentru ziarul Gândul2.

In al treilea rând, cum era de aşteptat, au urmat criticile. Dupa răspândirea veştii  privind proiectul adoptării legii care valideaza vrăjitoria şi îi dă statut de profesie legală,

  presa internaţională nu a intârziat să remarce evenimentul. Washington Post relatează că

legificarea vrăjitoriei face parte din lupta pe care o duce guvernul român cu evaziunea fiscală,

intr-o ţara aflată în recesiune.3 Deputaţii români au încercat să explice introducerea acestei

”taxe pe vrăjitorie” prin faptul că România este într-o criză economică severă şi încearcă să

creasca veniturile din taxe. Prin legalizarea vrăjitoriei s-a avut în vedere şi câştigul statului.

Deoarece, judecând după palatele şi kilogramele de aur de la gâtul vrăjitoarelor, aceastăafacere este una încă profitabilă în Romănia, tot mai mulţi oameni naivi le cad în plasă.

 Nu în ultimul rând, rezultatul, deoarece propunerea privind legalizarea acestei practici

a vrăjitoriei (sub pretextul combaterii ei) a fost respinsă de Parlament. Deputatul Nicolae

Păun, preşedintele Partidei Rromilor Social Democrate, susţine interzicerea vrăjitoriei, pe

motiv că ar fi o practică primitivă, demnă de Evul Mediu, şi care nu este susţinută de membrii

comunităţii rrome. Acesta citează un studiu realizat de partidul său care arată că 90% dintre

rromi nu sunt de acord cu practicarea vrajitoriei. (Livia Stroie )4

Aşadar, din cercetarea elaborată cu privire la acest subiect, mult disputat, consider că

aceste practici, deşi existente încă din Evul Mediu, în diferite forme şi manifestări, nu îşi au

locul în modernitatea secolului al XXI-lea, ar trebui sa renunţăm la aceste practici neortodoxe,

nu să încurajăm intensificarea ei. Incurajarea legalizării acestei practici, nu a făcut decât să

mediatizeze activitatea acestor impostoare. Din păcate, din moment ce se dorea legalizată,

doar statul avea de câştigat iar mentalitatea oamenilor avea să se schimbe, poate, indreptându-

se spre o gândire pozitivă cu privire la caracterul său profesional şi practicat.

2

Format online www.gandul.info3

Format online www. http://saccsiv.wordpress.com4

Format online www.ziare.ro

Page 4: Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012

5/13/2018 Stoica Ionela-Alexandra Profesionalizarea Vrajitoriei 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/stoica-ionela-alexandra-profesionalizarea-vrajitoriei-2012 4/4

 

Referinte bibliografice Camus, Dominique.(2003). Puteri şi practici vrăjitoreşti. Bucureşti : Editura Polirom

Cristea,Bogdan (2010). Senatorii înfiinţează meseriile de "VRĂJITOR" sau"GHICITOR". [online ]. Disponibil la : http://www.gandul.info/news/senatorii-infiinteaza-meseriile-de-vrajitor-sau-ghicitor-initiator-daca-spune-ca-ti-aduce-sotul-inapoi-in-trei-luni-si-domnul-nu-vine-are-o-problema-7700584[Accesat la data 28Ianuarie 2012, ora 14:30]

Stroe,Livia (2011). Vrajitoarele iau cu asalt Parlamentul: Va faceti publicitateinterzicand ghicitul [online]. Disponibil la :http://www.ziare.com/politica/parlament/vrajitoare-la-parlament-descantece-pentru-deputatul-care-vrea-sa-interzica-ghicitul-1139239 [Accesat la data 25 Ianuarie 2012,ora 22:00]

Saccsiv(2011) Cu vrăjitoria nu-i de glumit în România . Weblog [online]. Disponibil pe

http://saccsiv.wordpress.com [ Accesat la data 29 Ianuarie 2012, ora 23:00]