PROGRAMUL DE GUVERNARE 2017-2020

Bucureげti, 2017 stiri

pesu

rse.r

o

CUPRINS 1. Viziunea ............................................................................................................... 1

2. Programul de politici publice pentru perioada 2017-2020 .................................................. 10

Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget ..................................................................... 11

Capitolul Economie. Politici industriale.Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice. Comerb ごi relabii internabionale. Protecbia Consumatorului .................................................. 28

Capitolul Fonduri Europene ....................................................................................... 32

Capitolul Turism ...................................................................................................... 42

Capitolul Politici publice privind IMM ............................................................................. 46

Capitolul Politici publice în domeniul Muncii ごi Justiとiei Sociale ............................................. 48

Capitolul Politici în domeniul educabiei .......................................................................... 58

Capitolul Politici în domeniul cercetErii-dezvoltErii-inovErii ................................................. 68

Capitolul Politici în domeniul sEnEtEbii ........................................................................ 71

Capitolul Administrabie PublicE. Politici regionale .......................................................... 77

Capitolul Politici agricole ごi de dezvoltare ruralE .............................................................. 83

Capitolul Politici de mediu. Apele ;i PEdurile ................................................................ 89

Capitolul Politici în domeniul energiei .......................................................................... 98

Capitolul Politici pentru infrastructura de transport ......................................................... 105

Capitolul Politici în domeniul comunicabiilor. ConvergenbE digitalE .................................... 117

Capitolul Politica de ApErare ごi Securitate NabionalE ......................................................... 126

Capitolul Afaceri Interne ........................................................................................... 133

Capitolul PoliticE ExternE .......................................................................................... 138

Capitolul Justibie .................................................................................................. 149

Capitolul CulturE. Culte. MinoritEbi ........................................................................... 154

Capitolul Tineret ;i Sport ....................................................................................... 162

Politici pentru Diaspora ............................................................................................ 167

stiri

pesu

rse.r

o

1

1. Viziunea

stiri

pesu

rse.r

o

2

Perioada 2017-2020 reprezintE o provocare pentru România atât din perspectiva oportunitEbilor cât げi a riscurilor. Viziunea noastrE de politici publice pleacE de la premisa construirii unei societEbi echilibrate, bazatE pe principii incluzive. GuvernErile PSD ;i ALDȚ au adus creげtere economicE げi bunEstare în rândul cetEbenilor. O putem face din nou, acbionând atât pe plan intern cât げi pe plan extern. În plan intern, obiectivul constE în fundamentarea unei creげteri economice inteligente, sustenabile げi incluzive, de naturE a furniza premisele consolidErii unui stat puternic, proactiv げi a unei societEbi echilibrate, cu o clasE de mijloc extinsE. Nevoia de a ieげi din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forbe de muncE ieftine げi trecerea la forba de muncE calificatE reprezintE principala provocare a urmEtorilor ani. Consolidarea stabilitEbii macroeconomice concomitent cu creげterea investibiilor publice げi private vor fi de naturE sE asigure convergenba nominalE げi realE cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea EuropeanE. Calitatea resursei umane este primordialE. Privim educabia ca un factor strategic de dezvoltare. Educaざia a fost ;i va rEmâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publicE. Educaざia trebuie sE fie captivantE, continuE げi coerentE. CaptivantE poate sE devinE pentru cei ;coliざi prin contactul cu lumea realE, centratE pe „a face” în totalE concordanざE cu „a ;ti“ pentru a motiva ;i interesa elevul ;i studentul aflat în procesul de învEざare. ContinuE – pEstrarea interesului ;i motivaざiei pe toatE durata ;colarizErii, de la ciclul primar ;i pânE la finalizarea studiilor superioare. CoerentE – prin viziunea care sE asume un mesaj consistent la nivel naざional, sE asigure o abordare integratE, cu infrastructurE bazatE pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învEざEmânt げi sE aibE o abordare de tip antreprenorial cu accent pe creativitate ;i inovare. Nu în ultimul rând, trebuie sE stimuleze ;i sE asigure continuitatea abordErilor ;i prin activitEざile extracurriculare ;i interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalitEbii de げanse în educabie, îmbunEtEbirea performanbelor educabionale, abilitEbilor げi competenbelor tuturor copiilor げi tinerilor, prin accesul la un sistem de educabie de calitate, relevant げi incluziv sunt cheia pentru creげtere economicE げi prosperitate. În condibiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului げcolar, care a atins cote îngrijorEtoare げi este în creげtere, a devenit crucialE pentru dezvoltarea sustenabilE a României, permibând valorificarea potenbialului fiecErui copil. Etapa de dezvoltare prezentE a României impune dezvoltarea unui capital uman înalt calificat, precum げi investibia în cercetare – inovare – dezvoltare CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, sE fie asiguratE eficienba proceselor げi realizarea unor produse de înaltE calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonE. Viziunea principalE a programului Guvernului în domeniul sEnEtEtii este construitE în jurul cetEbeanului げi nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sEnEtate sE fie cât mai aproape de cetEbean. În acest sens, Guvernul susbine construirea a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimE generabie げi a unui spital republican, în Bucureげti, care va fi organizat ca centru de urgenbE-excelenbE げi cercetare, pe toate specialitEbile. În plus putem asigura finanbarea investibiilor în modernizarea spitalelor judetene げi a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura condibii optime actului medical げi pentru

stiri

pesu

rse.r

o

3

a asigura accesul cetEbenilor la servicii de sEnEtate la ei în judeb. Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localitEbilor cu ambulanbe, în vederea asigurErii transportului pacienbilor în condibii optime la unitEbile medicale (program ce va asigura prezenba unei ambulanbe în fiecare comunE). Punem accentul pe tratamentul inibial de calitate, în acest sens fiind necesarE asigurarea dotErii minime a cabinetelor medicilor de familii げi includerea acestora în programe de formare profesionalE, astfel încât sE eliminEm fenomenul prin care foarte multi pacienざi aglomereazE inutil secざiile de primiri urgenざe, când de fapt au afecざiuni minore, pentru care ar trebui sE se adrese medicilor de familie. Propunem un pachet de salarizare motivant pentru personalul medical, astfel încât sE oprim exodul medicilor. Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintE creげterea potenbialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivE regulile fiscale la care ne-am angajat げi stimularea creErii de locuri de muncE bine plEtite. Vom încuraja capitalul autohton în acelaげi timp cu o strategie consistentE de atragere a investibiilor strEine directe mai ales în sectoarele cu valoare adEugatE ridicatE. ConsiderEm cE România trebuie sE investeascE masiv în infrastructurE げi în fabrici noi. Nu mai putem doar sE vindem ce produc albii. Ne trebuie capacitEbi de producbie noi げi aici, pe lângE investibiile private, credem cE げi statul poate juca un rol prin Fondul Suveran de Investibii げi Dezvoltare げi schema de start-up propuse, prin investiざii în industria de apErare, energie, tehnologia informabiei, industrie alimentarE げi altele. În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politicE industrialE, care sE genereze creげterea economicE inteligentE a României. Este prioritar ca România sE treacE de la modelul bazat pe industrii intensive în forba de muncE slab calificatE げi industrii cu grad redus de prelucrare cEtre industrii inovative, energie げi industrii ecologice. Politica industrialE activE trebuie bazatE pe subvenbii condibionate de indicatori de performanざE, abordare policentricE げi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producbiei pe industrii cu intensitate tehnologicE ridicatE va fi de naturE sE genereze câげtiguri de competitivitate げi sE reducE dependenba exporturilor româneげti de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare nationalE sunt: cercetare – dezvoltare – inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea piebei nabionale, accesul la finanbare げi la piebele de capital, promovarea investibiilor ca factor de dezvoltare economicE, stimularea accesErii fondurilor europene. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investibii げi prin demararea de proiecte de investibii publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilitEbi pentru investibii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau strEin). Sprijinireasectorului IMM reprezintEo prioritate aprogramului economic. Contributor de importanbE strategicE la creげterea economicE げi crearea de locuri de muncE, sectorul întreprinderilor mici げi mijlocii trebuie sE beneficieze din partea statului de politici publice ce vizeazE o reglementare inteligentE, consultare sistematicE cu organizabiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creげterea accesului la finanbare, simplificarea procedurilor げi debirocratizare. Pe de altE parte, considerEm cE vom putea genera creげtere organicE げi prin debirocratizare, prin creげterea uげurinbei de a face afaceri - în acest sens propunem eliminarea a peste o sutE de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietEbii intelectuale româneげti precum げi mEsuri de reducere a numErului de proceduri administrative/declarabii necesare inibierii/consolidErii unei afaceri.

stiri

pesu

rse.r

o

4

Pentru a creげte competitivitatea României, absorbbia integralE a fondurilor europene pânE în 2023 este stringentE. DatoritE eforturilor ultimului guvern PSD-ALDE, România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia ȚuropeanE a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premizele unei absorbbii ridicate la sfârげitul perioadei de implementare. România are un document cadru care stabileげte prioritEbi clare în ceea ce priveげte investibiile, la o finanbare majoratE pentru cercetare げi inovare, la o abordare echilibratE a investibiilor din sectorul transporturilor げi la obiective mai bine aliniate la obiectivele nabionale din cadrul Strategiei Europa 2020 げi la recomandErile de politicE formulate în contextul semestrului european. Având în vedere situabia dezastruoasE din anul 2016 în ceea ce priveげte rata absorbbiei げi numErul de proiecte depuse, Guvernul îげi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o ratE de 72,5% pânE la 31 decembrie 2020 げi 100% pânE la 31 decembrie 2023. România are ;ansa de a crea mai multe locuri de muncE ;i de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanざE istoricE ;i religioasE ;i suficiente frumuseざi naturale pentru a cre;te semnificativ numErul de turi;ti straini care viziteazE anual România. Reforma administrabiei publice are obiective subsumate bintelor strategice promovate în „Strategia pentru consolidarea administrabiei publice 2014 – 2020”: eficienbE, responsabilitate, credibilitate, transparenbE げi deschidere cEtre cetEbean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administrabii suple, cu vitezE de reacbie rapidE げi proactivE, consistenbE în decizii げi cu resurse umane motivate げi profesioniste. Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regionale sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului nabional pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazat pe dezvoltarea polilor de creげtere economicE げi creげterea conectivitEbii acestora cu zonele de dezvoltare ; i cu teritoriile europene. Interconectarea eficientE a reざelelor energetice, de transporturi げi broadband, dezvoltarea infrastructurii げi a unei reざele de localitEざi competitive ;i coezive prin sprijinirea specializErii teritoriale げi formarea zonelor urbane funcbionale sunt considerabi pilonii fundamentali de aplicat în urmEtorii patru ani. Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie sE se axeze pe securitatea aprovizionErii cu energie a cetEざenilor ei, pe o bazE de încredere ;i de solidaritate realE ca げi criterii esenざiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental げi este necesar sE fie bazat pe concurenざE, pe utilizarea optimE a resurselor ;i susざinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent ;i eficace atât pentru pieざele de energie cât ;i pentru operatori ;i consumatori. Prin politicile publice puse în practicE în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivE investitorilor ;i consumatorilor, prin semnale de preざ formate transparent ;i nediscriminatoriu, care sE reflecte necesitEざile pe termen lung ;i obiectivele de politici energetice la nivelul României. :i, cel mai important, este de a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranziざie a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluざii tehnologice ;i digitale ca participant activ la piaざa de energie ;i cea de producざie de energie ;i beneficiar al reducerii facturilor în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiざi, identificaざi si protejaざi.

stiri

pesu

rse.r

o

5

Politicile agricole げi de dezvoltare ruralE vor trebui sE asigure stimulente pentru ca sectorul agricol sE devinE un motor de creげtere economicE げi o sursE de locuri de muncE pentru populabia din mediul rural, odatE cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrabia spre urban. ConsiderEm cE se impune accelerarea modernizErii agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetErii げi inovErii în agriculturE げi elaborarea unui program nabional de cercetare dar げi prin adoptarea de mEsuri care sE conducE la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare げi identificarea de mEsuri menite sE conducE la salvarea zonei montane. Vom realiza creげterea suprafebelor irigate atât prin mEsuri de stimulare a utilizErii eficiente a apei, cât げi prin facilitarea accesului agricultorilor la un preb rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor mEsuri care sE punE accentul pe siguranba げi securitatea alimentarE. România trebuie sE acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar aげa vom ajunge la o creげtere economicE mai mare. Creげterea economicE înseamnE bunEstare mai mare, înseamnE venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamna cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creげterea ofertei de bunuri de cEtre firme げi deci înseamnE locuri de muncE mai multe げi mai bine plEtite, înseamnE consolidarea clasei de mijloc, înseamnE mai mulbi bani la buget, mai multe investibii げi din nou o creげtere economicE sustenabilE. Sustenabilitatea creげterii economice nu poate fi menbinutE fErE a implementa o diseminare echitabilE a beneficiilor creげterii economice. ぐi aici trebuie sE ne rupem de modelul actual - mult la pubini げi pubin la mulbi. Trebuie sE prevenim polarizarea societEbii - astEzi 15% din populabie câげtigE 85% din venituri げi 85% din populabie 15% din venituri. Vrem sE creげtem げi sE consolidEm clasa de mijloc. Cu privire la programul social, misiunea principalE pe care ne-o asumEm este aceea de a asigura un parcurs constant cEtre îmbunEtEbirea nivelului de trai al populabiei, care va avea ca rezultat întErirea coeziunii sociale げi reducerea decalajelor fabE de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit cE prin asumarea unor strategii înbelepte de creげtere economicE putem obbine un numEr semnificativ de noi locuri de muncE, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalitEbilor sociale, creげterea accesului populabiei la servicii de calitate げi la resurse. O putem face din nou! Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru tobi cetEbenii trebuie sE fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piabE a muncii incluzivE ;i reducerea inegalitEbilor prin promovarea unor politici publice coerente げi realiste, care sE determine o piabE a muncii performantE, dinamicE げi flexibilE, ceea ce va asigura accesul majoritEbii cetEbenilor la locuri de muncE de calitate, în funcbie de competenbele げi abilitEbile lor, la venituri decente げi fErE discriminare. Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorialE, combinând mEsurile pentru modernizarea piebei muncii cu cele din domeniul educabiei, susbinând mEsuri de incluziune socialE, îmbunEtEbind serviciile medicale, promovând investibii în sectorul productiv げi în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilE pentru România, o îmbunEtEbire semnificativE a nivelului de trai pentru tobi cetEbenii bErii noastre, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o pozibie vulnerabilE.

stiri

pesu

rse.r

o

6

Combaterea nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalitEbilor げi la creげterea economicE. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public sE rEspundE nevoilor stringente ale angajabilor, dar げi sE stimuleze げi sE premieze performanba. De asemenea, este important ca, prin mEsuri active, sectorul privat sE fie sprijinit, în sensul generErii de oportunitEbi pentru creげterea salariilor. România nu mai poate rEmâne o barE în care resursa umanE sE fie prost plEtitE. Competivitatea resursei umane româneげti trebuie generatE prin pregEtire, eficienbE げi motivare, nu prin costul redus al acesteia. Tinerii sunt viitorul României, resursa strategicE a bErii, pentru care statul român are datoria sE asigure toate condibiile unei viebi decente げi prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncE, prin îmbunEtEbirea calitEbii げi a accesului la educabie, prin susbinerea familiei tinere, prin stimularea natalitEbii putem asigura noilor generabii un viitor aici, acasa, în România. Readucerea sindicatelor, patronatelor げi organizabiilor societEbii civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantE. ÎntErirea dialogului social este esenbialE pentru creげterea competitivitEbii într-o economie sEnEtoasE. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentE a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politicE, ignorat constant în ultimul an げi devenit un proces pur formal. Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce priveげte asigurarea unor venituri decente, pentru cei care au muncit o viabE, trebuie sE fie o prioritate a oricErei guvernEri. Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viabE în câmpul muncii, sE le permitE acestora sE ducE o viabE demnE げi decentE げi dupE pensionare. Gândim modernizarea sistemului de asistenざE socialE prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistenざa acordatE individului prin instituirea unor mEsuri de protecざie socialE în jurul securizErii familiei. Avem în vedere cre;terea gradului de securitate socialE, dar げi responsabilizarea individualE, printr-o politicE socialE centratE pe copil ;i familie, care sE încurajeze o îmbEtrânire demnE, bazatE pe un sistem integrat de servicii ;i prestaざii sociale, mai ales, pentru grupurile vulnerabile. Scopul principal este acela ca toざi cetEざenii sE aibE oportunitEざi egale în societate, sE fie apreciaざi ;i valorizaざi, sE trEiascE decent, demn げi în bunEstare, iar nevoile lor elementare sE fie satisfEcute. TotodatE, mEsurile din domeniul asistenbei sociale vor trebui realizate în strânsE legEturE cu celelalte mEsuri privind ocuparea, sEnEtatea, educabia, spabiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creげtere a calitEbii viebii cetEbenilor げi, prin aceasta, a unei societEbi incluzive. Copiii げi familiile din România se confruntE în continuare cu probleme care le afecteazE atât prezentul, cât げi viitorul. Eforturile guvernErii vor fi canalizate cu preponderenbE cEtre: investirea în copilEria timpurie, îngrijirea sEnEtEbii, educabie de calitate, precum げi în îngrijirea bazatE pe serviciile din comunitate げi serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor げi persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât, sE se asigure condibiile de bazE necesare acestora げi stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei sociale ca un partener important al

stiri

pesu

rse.r

o

7

autoritEbilor publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse. Egalitatea de gen reprezintE un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem. IntenbionEm sE promovEm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a creげte eficienba lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu organizabiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenbei împotriva femeilor. Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populabiei, propunem un pachet de mEsuri concrete pentru sprijinul copiilor げi a familiilor din care provin. Guvernul considerE cE investibia în copii reprezintE cea mai importantE investibie în viitor. De aceea, misiunea noastrE explicitE げi prioritarE este sE asigurEm pentru tobi copiii din România o viabE cât mai bunE げi mai prosperE, respectându-le drepturile げi げansele de a creげte げi de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertEbilor げi egalitEbilor de げanse. Respectarea drepturilor copilului - prioritate explicitE asumatE de Guvern. Guvernul se angajeazE sE mobilizeze resursele necesare, astfel încât, persoanele cu dizabilitEbi sE nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile げi aspirabiile lor sE fie respectate げi sprijinite. Principalele mEsuri care vor avea ca scop îmbunEtEbirea calitEbii viebii persoanelor cu dizabilitEbi vizeazE integrarea acestora în comunitate, în condibii de egalitate げi demnitate. Vom urmEri cu preponderenbE dezinstitubionalizarea acestora, acolo unde se poate, げi creげterea gradului lor de participare pe piaba muncii げi de integrare în viaba comunitEbilor. Cu privire la politica de apErare, pe termen scurt, Armata României trebuie sE devinE capabilE sE menbinE un nivel ridicat de reacbie pentru apErarea nabionalE, reacbie adaptatE provocErilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie sE devina o structurE de forbe modernE, capabilE sE facE fabE ameninbErilor, inclusiv celor impredictibile astEzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României げi sE constituie garantul suveranitEbii げi independenbei nabionale. Armata României va contribui la menbinerea credibilitEbii Alianbei, ca parte a sistemului de apErare colectivE a NATO, precum げi la securitatea regionalE げi internabionalE. În domeniul politicii de securitate nabionalE, Guvernul considerE necesarE actualizarea/ modificarea/ completarea cadrului legislativ existent ;i iniざierea unor noi legi pentru a avea instrumentele legislative în concordanざE cu evoluざia riscurilor din sfera securitEざii naざionale. Din perspectiva cooperErii internabionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintE un obiectiv fundamental pentru perioada 2017 - 2020. În plan extern, România se confruntE, pentru prima datE de la aderarea la UE ;i integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate determinate de instabilitatea din zonE, conflictul din Ucraina, acbiunile agresive din arealul estic precum ;i revigorarea tendinbelor nabionaliste simultan cu aparibia curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul Uniunii. TotodatE, trebuie sE observEm cE Uniunea EuropeanE se confruntE în continuare cu stagnare economicE, dezechilibrele rezultate din criza economicE fiind în continuare prezente.

stiri

pesu

rse.r

o

8

Decizia Marii Britanii de a ieげi din UE genereazE reaげezEri majore la nivel european, care implicE atât provocEri, cât げi oportunitEbi pentru rolul României în UE. Contextul european este marcat ;i de intensificarea fenomenului terorist げi de continuarea, chiar dacE la cote mai scEzute, a fluxurilor migratorii. Albi factori care pot determina mutabii semnificative cu privire la modelul de integrare europeanE post-Brexit sunt alegerile din Franba げi Germania din 2017. Principalul obiectiv al României, în aceste condibii, va trebui sE fie acela de racordare la noile formule de cooperare consolidatE care se vor contura la nivelul UE げi de participare activE la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politicE externE activE, care sE binE seama げi de mutabiile din lumea euro-atlanticE. Preluarea primei preげedinbii a Consiliului UE, în 2019, imediat dupE aniversarea centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României. În acelaげi timp, faptul cE pânE acum nu s-a fEcut nimic concret pentru pregEtirea preげedinbiei, inclusiv definirea tipului de preげedinbie pe care îl dorim, げi nu au fost demarate pregEtirile pentru buna derulare a acestui exercibiu de mare responsabilitate reprezintE o provocare pentru guvernul PSD-ALDE. De la 1 ianuarie 2017 vom avea la dispozibie numai 2 ani pana la derularea efectivE a Preげedinbiei Consiliului UE, practic intrându-se în linie dreaptE în ceea ce prive;te pregEtirile interne. Vom avea o Preげedinbie cu o agendE complicatE, cu negocieri pentru Perspectiva FinanciarE 2021-2028, cu posibila finalizare a negocierilor aferente procesului de ieげire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Preげedinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect post aderare care va trebui susbinut de toate forbele politice din România ;i care va reprezenta un examen important pentru institubiile statului român. Afacerile europene vor trebui sE susbinE modelul de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie げi servicii cu valoare adEugatE. Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar vor fi esenbiale pentru politica de coeziune a Uniunii げi implicit convergenba României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui sE ne asigurEm cE dispar discriminErile privind subvenざia agricolE. Eficienざa internE, buna guvernare げi capacitatea administrativE vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european. Va fi necesarE folosirea eficientE a momentului Brexit pentru a ne pEstra avantajele comparative. Astfel, rEmânerea în grupul bErilor membre cu fiscalitate redusE va fi importantE ca ancorE de convergenbE. O mizE importantE va fi asigurarea unui tratament corect げi nediscriminatoriu pentru cetEbenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE-UK, dar げi în interiorul UE, date fiind provocErile în creげtere la adresa principiului liberei circulabii în mai multe state membre, pe fundalul evolubiilor politice interne din aceste state. Aderarea la Schengen rEmâne un obiectiv de urmErit, vEzut în dimensiunea sa corectE, ca simbol al nediscriminErii românilor în UE. Avem, totodatE, obligabia sE ne asigurEm cE, în orizontul de timp descris de Preげedintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de

stiri

pesu

rse.r

o

9

Cooperare ;i Verificare, pe baza progreselor reale ;i necesare, evaluate corect dar fErE condiざionalitEざi politice de orice fel, în vederea eliminErii acestei vulnerabilitEざi care afecteazE încE statutul de membru deplin al României în UE. Va fi necesarE diversificarea exporturilor româneげti げi în afara UE, în regiuni în care nu am mai reu;it sE fim prezenbi precum げi atragerea investibiilor care vEd România ca o poartE strategicE pentru intrarea în UE げi, în context, dezvoltarea relabiilor de parteneriat cu accent pe relabiile economice ;i comerciale cu ざEri din afara piebei unice precum China, Turcia ;i Israel. Continuarea sprijinului pentru R. Moldova va rEmâne un obiectiv esenbial al statului român げi va trebui dublat de sporirea prezenbei în vecinEtate, inclusiv prin investibii. Stabilitatea bErilor vecine de la est este fundamentalE pentru România, stat de granibE al NATO げi UE, astfel încât România sE nu devinE stat cu frontierE directE cu Rusia. În aceeaげi logicE, de creare a unei zone de securitate げi stabilitate în vecinEtatea imediatE, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE げi ancorarea europeanE a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezenbE mai activE a României în proiecte în aceastE regiune, inclusiv prin translatarea propriei experienbe de transformare democraticE げi de reforme. Marea NeagrE va trebui menbinutE în atenbia NATO, ca zonE de importanbE strategicE, cu relevanbE pentru prezenba げi rolul acestei organizaざii într-o regiune cu ecuabie complexE de securitate, dar げi a UȚ, din perspectiva rolului Uniunii de „soft power”, cu obiectivul promovErii unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia, transporturile, mediul, politica maritimE, pescuitul, educaざia, cercetarea, care sE ducE la dezvoltarea economicE a regiunii. Pentru ca toate acestea sE poatE fi îndeplinite în urmEtorii patru ani de guvernare, am gândit ;i propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar clar de implementare al mEsurilor dezbEtute de-a lungul campaniei electorale cu toざi actorii interesaざi. Totalul investibiilor publice (inclusiv cele din fonduri europene) se vor situa anual peste procentul de 6% din PIB, iar pentru a atinge acest scop, deficitul bugetar se va apropia de limta de 3%, negociatE în cadrul Tratatului de la Maastricht. În vederea creげterii investibiilor publice, dar げi a celor de tip parteneriat public-privat vom modifica げi simplifica legislabia privind achizibiile publice, dar げi Legea parteneriatului public – privat. Un capitol distinct în cadrul acestor acte normative îl va reprezenta cel destinat proiectelor strategice de interes nabional: autostrEzi, cEi ferate rapide, irigabii, achizibii de tehnicE militarE. TotodatE, achizibiile fEcute de cEtre autoritEbile centrale în ceea ce priveげte bunurile げi serviciile se vor face centralizat, de cEtre o unitate de achizibii centralE. În acest fel, cheltuielile cu bunuri げi servicii, atât din strEinEtate dar げi din celelalte domenii se vor diminua cu aproximativ 10%-15%, imediat ce aceastE unitate va deveni operabionalE. st

iripe

surs

e.ro

10

2. Programul de politici publice pentru perioada 2017-2020

stiri

pesu

rse.r

o

11

Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget

Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este unul care vizeazE îmbunEtEbirea mediului de afaceri din România, precum げi creげterea bunEstErii tuturor românilor. Acest model economic este constituit din mEsuri ce se pot aplica economiei româneげti, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franba, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar ;i din mEsuri noi a cEror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai micE povarE fiscalE. Parcurgând programul nostru economic, se va putea constata cE ne propunem ca România sE se îndepErteze, în urmEtorii ani, de statutul de economie cu “forba de muncE ieftinE” げi sE se îndrepte spre statutul de economie bazatE pe inovabie げi cu forba de muncE bine pregEtitE. Tocmai fiindcE am înbeles cE limbajul unui program economic nu este uげor accesibil tuturor celor care doresc sE-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru economic sE fie diferitE, uげor de parcurs げi de înbeles. Reperele noastre vor fi aげadar o sumE de principii げi nu una de capitole. Simplificare

Includerea tuturor legilor care vizeazE domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispozibia tuturor agenbilor economici げi persoanelor fizice care desfEげoarE activitEbi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap) precum げi reducerea numErului de articole げi capitole cu peste jumEtate din numErul actual sunt condibii obligatorii. Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” げi va conbine Codul Fiscal, Codul de ProcedurE țiscalE, Legea de Înfiinbare a SocietEbilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale げi toate celelalte legi cu caracter economic.

Deschidere

Codul Economic al României va fi dezbEtut în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu Asociabiile Oamenilor de Afaceri げi cei care desfEげoarE activitEbi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar げi cu ONG-uri, AutoritEbi Publice Locale, alte autoritEbi publice interesate, asociabii ale cetEbenilor, firme de consultanbE interne げi internabionale, toatE clasa politicE. TransparenbE

Codul Economic al României, odatE dezbEtut げi asumat de tobi cei care vor participa la îmbunEtEbirea lui, prezentabi mai sus, va fi pus în dezbatere parlamentarE începând cu aprilie 2017, încE din prima sesiune parlamentarE.

stiri

pesu

rse.r

o

12

Stabilitate

OdatE aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forbe politice din parlament, prin care nicio formabiune politicE sE nu mai inibieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel pubin o perioadE de 5 ani de zile.

Predictibilitate

Aprobarea Codului Țconomic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar mEsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual pânE în 2022. În acest fel, agenbii economici precum げi cei interesabi vor げti din timp ce mEsuri economice îi vizeazE pentru urmEtorii 5 ani de zile げi asta cu cel pubin 6 luni mai devreme pentru mEsurile care se aplicE cu 1 ianuarie 2018. Prevenbie

Unul dintre principiile de bazE ale Codului Economic al României va fi prevenbia. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenざiei) care sE oblige autoritEbile cu atribubii de control sE procedeze în primul rând la educarea げi perfecbionarea antreprenorilor de orice fel, precum げi la prevenirea greげelilor de orice fel. Acest lucru înseamnE de fapt cE un agent economic nu va mai putea fi sancbionat sub nicio formE, dacE el nu a fost înainte îndrumat げi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaげul roげu acordat direct げi îl înlocuim cu douE cartonaげe galbene.

Respect

ModificErile propuse în Codul Economic al României vizeazE, cu prioritate, cre;terea respectului de care trebuie sE se bucure cei care desfEげoarE o activitate economicE în România din partea statului român. De aceea, vom simplifica birocrabia prin reducerea masivE a numErului de taxe. NumErul taxelor în România nu va fi mai mare de 50. Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie げtiut cE în Uniunea ȚuropeanE este permisE folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte douE cote mai mici, dar げi cota 0%. Trebuie げtiut げi cE state foarte dezvoltate din afara UE mizeazE foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elvebia - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, vom avea a doua cea mai redusE cotE din UE, dupE Luxemburg cu 17%. Acest lucru va fi posibil, deoarece tot noi am redus TVA-ul prin Codul Fiscal, de la 24% (a 3-a cea mai mare cotE din UE) la 20%, cât este în prezent.

Vom extinde cota 0% de TVA pentru vânzarea de locuinbe, publicitate ;i pentru inputuri în agriculturE, începând cu 1 martie 2017.

Tot pentru a arEta respect pentru contribuabil, vom corecta, începând cu 2018, legislabia care permite astEzi calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea.

stiri

pesu

rse.r

o

13

O altE formE de respect pentru contribuabili o reprezintE înfiinbarea unei direcbii aflatE în subordinea Primului-Ministru, care va urmEri, pe de o parte, reducerea numErului agenbiilor げi institubiilor aflate în subordinea Guvernului, iar pe de altE parte, impunerea げi urmErirea aplicErii unei prevederi legislative prin care, începând cu 1 decembrie 2018, nu va mai exista nicio taxE din sistemul fiscal al României care sE nu poatE fi plEtitE online, pe site-ul acestui departament, de cEtre cei care preferE aceastE modalitate de platE げi doar la un singur ghiげeu de cEtre cei care aleg aceastE opbiune. Aげadar, informatizarea sistemului public al institubiilor din România ;i inter-operabilitatea sa vor fi prioritare în urmEtorii 2 an i , pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include げi interzicerea posibilitEbii unei institubii publice de a cere cetEbeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altE institubie publicE îl are deja. Introducerea obligativitEbii pentru autoritEbile statului de a oferi posibilitatea plEbii online a taxelor va fi însobitE げi de obligativitatea acceptErii tuturor documentelor care sunt transmise online de cEtre contribuabili, dar げi de reducerea numErului de formulare ce trebuie depuse de cEtre aceげtia. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente げi 5 formulare pe an pentru IMM-uri. Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui însE ca げi funcbionarul public sE fie respectat de cEtre stat, dar げi de cEtre cei cu care intrE în contact. Pentru a putea cere profesionalizarea funcbionarilor publici, vom inibia negocierea Legii SalarizErii Unitare cu toate sindicatele care îi reprezintE pe cei care lucreazE în sistemul public, în primul trimestru al anului 2017. În cadrul dezbaterii acestei legi, Guvernul va propune creげterea bugetului alocat plEbii salariabilor din sistemul public cu 32 mld lei (56%), dar げi stabilirea unei grile de salarizare, care sE fie apropiatE de modelul din bEri precum Franba, Germania, Danemarca sau Marea Britanie. În interiorul acestei legi se vor regEsi げi urmEtoarele: acordarea de bonificabii în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de cEtre fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lunE pentru acei funcbionari publici cu performanbe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabilibi げi aprobabi de cEtre conducerea げi sindicatele din acea institubie publicE. Plata orelor suplimentare, dar げi a gErzilor va fi obligatorie, doar dacE salariatul nu va solicita convertirea acestora în zile libere げi dacE acestea au fost cerute expres de ordonatorii principali de credite. Tobi salariabii din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanbE egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granibelor României. Creげterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% pânE la 1 iulie 2017, albi 20% începând cu 1 iulie 2018 げi 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel, de la o alocare de 7,8% din PIB astEzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.

stiri

pesu

rse.r

o

14

Bugetele institubiilor publice vor cuprinde obligatoriu, începând cu 2017, alocEri financiare pentru dotarea げi îmbunEtEbirea condibiilor de lucru pentru cei aflabi în slujba statului. Pentru a proteja funcbionarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altE parte, de cei certabi cu legea, vom adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al țuncbionarului Public, care sE cuprindE foarte clar atât drepturile cât げi obligabiile acestora, nivelul de rEspundere, dar げi beneficiile unei cariere bazate pe performanbE, însE げi pe eliminarea favorurilor fEcute pe “prietenii” sau prin acte de corupbie. Legislabia penalE va prevedea mEsuri mai aspre pentru cei care agreseazE verbal sau fizic funcbionarii publici, în prezent existând numeroase cazuri, în special în unitEbile spitaliceげti, de agresiune a personalului.

Profesionalism

Profesionalizarea actului public nu se poate face fErE o profesionalizare a managementului din sistemul public, precum げi fErE o întErire a rolului consultantului financiar. În acest sens, managementul public va fi depolitizat în întregime, de la nivelul de sub secretar de stat în jos, concursurile pentru accederea la funcbii de conducere în sistemul public se vor face transparent, pe bazE de proiecte de management, dar げi de verificarea cunoげtinbelor, evaluate de cEtre evaluatori independenbi, cu o bunE reputabie moralE げi profesionalE. TotodatE, fiecare funcbionar public va cunoaげte , în conformitate cu “Statutul țuncbionarului Public” adoptat pânE la 1 iulie 2017, care sunt posibilitEbile lui reale de creげtere în carierE, dar げi ce posibilitEbi de perfecbionare are. Prin reducerea numErului de documente, dar げi printr-o relocare a celor care astEzi lucreazE la ghiげee sau care sunt pierdubi între zecile de mii de hârtii cEtre activitEbi de îndrumare げi de prevenbie. Rolul consultanbilor fiscali, financiari, experbilor contabili, contabili va creげte semnificativ. Relabia acestora cu institubiile statului va creげte ca importanbE, dar げi ca timp alocat comunicErii pentru a anticipa げi rezolva din timp problemele care ar putea apErea pentru cei pe care îi reprezintE: agenbi economici, cei cu activitEbi independente, persoane fizice. În acest fel, binta acestei profesionalizEri a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanbE financiarE de orice fel sE nu mai trebuiascE sE interacbioneze deloc cu institubiile statului, rEmânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alEturi de cei dragi. Interacbiunea cu institubiile statului va trebui fEcutE exclusiv de cEtre cei care rEspund de partea economicE - financiarE.

stiri

pesu

rse.r

o

15

PerformanざE

AstEzi, economia României este a 17-a în UE. PIB-ul României este estimat la 758,5 mld. lei în 2016 げi va ajunge, conform propunerilor げi modelului economic prezentat în actualul program de guvernare, la 1.014 mld. lei în 2020. Acest lucru presupune o creげtere economicE medie, în urmEtorii 4 ani, de 5,5% pe an. ÎncE din semestrul al doilea al anului 2015, România a intrat pe un trend de creげtere economicE de peste 5%, ca urmare a mEsurilor de impulsionare a investibiilor publice sau private, reducerii de taxe, dar げi ca urmare a mEsurilor de creげtere a veniturilor populabiei. Aげadar, un ritm de 5,5% creげtere economicE va putea fi atins dacE acest model va fi continuat. Acest lucru implicE げi trecerea de la o economie bazatE pe eficienbE la o economie bazatE pe inovabie, dar げi depEげirea pragului de 70% din media UȚ, privind PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpErare. Ca urmare a ieげirii Marii Britanii din UȚ, dar げi a depEげirii PIB-ului din Cehia, Portugalia げi Grecia, România va avea, în 2020, a 13-a cea mai mare economie din UE, intrând practic pentru prima datE, dupE 1990, între bErile membre UȚ, aflate în prima jumEtate a clasamentului în ceea ce priveげte mErimea economiei nabionale. Toate acestea se vor face respectând criteriile din Tratatul de la Maastricht, げi anume un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB げi o datorie publicE mai micE de 60% din PIB.

Încredere Guvernarea noastrE va renunba la acel complex pe care multe guvernEri în România l-au avut, げi anume cE sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastrE, deげi foarte multe state le-au fEcut cu mult înainte げi cu rezultate foarte bune. Avem încredere, aげadar, sE spunem cE pornind de la experienba unor state precum Norvegia, țranba, Italia sau Polonia, vom înfiinba un Fond Suveran de Dezvoltare げi Investibii (FSDI). Acesta va fi alcEtuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cErui valoare

stiri

pesu

rse.r

o

16

va depEげi 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum げi din veniturile provenite din emisiuni de obligabiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnE, hoteluri - aparbinând unor companii al cEror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care sE se susbinE economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreunE cu alte fonduri de investibii sau investitori privabi. ȚstimEm cE 10 mld. € vor intra în economia României în urmEtorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la aparibia a numeroase fabrici în agriculturE げi industrie, dar げi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, ぐantierul Naval Constanba, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea sE-げi poatE extinde activitatea sau, dupE caz, sE achizibioneze noi capacitEbi: flotE de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investibii ale FSDI în urmEtorii 4 ani se vor realiza în sEnEtate, prin construcbia unui spital republican げi a 8 spitale regionale. Valoarea totalE finanbatE din țSDI este estimata la 3,5 mld. €. Alte 3 mld. € vor viza construcbia de autostrEzi げi cEi ferate rapide, având prioritate autostrEzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene pânE în 2020. FSDI împreunE cu alte bEnci internabionale, BEI, BERD げi Banca MondialE, care げi-au exprimat deja interesul în discubiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public- privat autostrEzi pe care le va debine pentru o perioadE de 30 ani げi care vor fi cedate înapoi statului român, pe mEsurE ce bugetul de stat va avea disponibilitEbi pentru a le rEscumpEra. Proiectele principale asupra cErora finanbatorii げi-au arEtat interesul sunt acelea care se susbin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care sE susbinE necesitatea unei autostrEzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrEzi care respectE aceste criterii, dintre care una, Piteげti-Craiova, este prevEzutE a se finaliza pe fonduri europene pânE în anul 2021. Celelalte patru, dacE nu vor fi finanざate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradE care sE strEbatE munbii între Transilvania げi Moldova (Târgu Mureげ - Iaげi), o a 2-a autostradE prin Sudul României, care sE uneascE Transilvania cu Oltenia げi aara RomâneascE (Timiげoara - Bucureげti), a 3-a, care sE strEbatE munbii de pe Valea Prahovei (Comarnic - Braげov) げi o a 4-a care sE uneascE Moldova cu aara RomâneascE (Iaげi - Bucure;ti). În ceea ce priveげte calea feratE rapidE, finanbarea prioritarE se va face pentru refacerea cEii ferate げi modernizarea acesteia, astfel încât sE avem în România trenuri care circulE cu viteze de peste 100 km/h, din direcbia Vest - Bucureげti, ChiげinEu - Iaげi - Bucureげti, Bucureげti - Constanba, Bucureげti - Braげov. O altE industrie dezvoltatE prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacitEbilor fabricilor existente. Deげi bugetul de stat se va diminua inibial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datoritE activitEbii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe げi impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de cEtre FSDI va fi de cel pubin 6 mld. lei.

stiri

pesu

rse.r

o

17

Avem încredere げi cE vom reuげi sE creEm 850.000 de noi locuri de muncE cu normE întreagE, deoarece tot ca urmare a guvernErii PSD, începând de anul trecut, la fiecare 9 luni se creazE în economie 150.000 de noi locuri de muncE. Noi trebuie sE pEstrEm acest ritm de dezvoltare economicE de peste 5% げi chiar sE-l îmbunEtEbim, atingând în unii ani chiar げi valori ce depEげesc 5,5% - 6%. MizEm pe 50.000 de noi locuri de muncE în construcbii, si ca urmare a propunerii noastre de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuinbe げi a impozitului pe transferul proprietEbii cu valoare mai micE de 100.000 €. Alte 30.000 - 40.000 de noi locuri de muncE vor apErea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitErii veniturilor IT-げtilor cu studii superioare げi pentru cei cu studii medii. Peste 50.000 de noi locuri de muncE vor fi create în domeniul sEnEtate, prin cele 9 mari spitale construite pânE în 2020, dar げi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toatE bara げi scoaterea lor la concurs pânE cel târziu în primEvara anului 2017. ぐi în industrie vom avea sectoare cu zeci de mii de angajabi în plus: industria extractivE, industria prelucrEtoare, industria auto, industria procesErii agroalimentare, industria siderurgicE, industria de armament げi de apErare. MEsurile de încurajare a industriei bin de reducerea TVA-ului, dar げi de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creげterea salariului minim pe barE. O altE sursE bugetarE foarte importantE, care împreunE cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncE în economie, o reprezintE fondurile europene. EstimEm cE, pânE în 2020, vor fi absorbite în proporbie de peste 72% (restul pânE la 100% va fi absorbit pânE la 31 dec 2023), dupE ce tot noi am reuげit ca, din 2012, dupE ce am venit la guvernare sE ridicEm gradul de absorbbie de la 7% la 85%. ぐi în educabie va creげte numErul de salariabi, în special ca urmare a construcbiei de noi creげe ;i grEdiniざe (2.500 ca numEr) de cEtre stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai pubin dezvoltat げi în zone izolate. Pentru vârstnici propunem creげterea alocErii de bani la 1.400 lei/luna/persoanE pentru cazarea în locuinbe, cEmine, pensiuni pentru bEtrâni administrate privat, începând cu 2019. Ne punem mare încredere げi în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020 peste 1 milion de cetEbeni cu salariul brut mai mare de 1.000 €, fEcând parte deci din clasa de mijloc, fabE de mai pubin de 200.000, cât sunt în prezent. În aceste condibii, dar げi prin investibiile masive ale statului, FSDI げi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia in 2020 de 1.000 €. Concomitent, vom corobora げi cresterea nivelului salariului minim la cel pubin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020. st

iripe

surs

e.ro

18

Susbinere Vom susbine antreprenorii tineri prin intermediul programului Start-up Nation - げi nu numai - prin finanbarea nerambursabilE cu 200.000 lei pentru fiecare startup, fErE a fi nevoie de cofinanbare. Programul conbine date exacte: 10.000 de start-up-uri finanbate anual, costuri 0 pentru înfiinbarea acestora, durata de înfiinbare - 1 zi, dar げi accesarea programului doar online cu aflarea rezultatului în aceeaげi zi. Acest program va beneficia de o mediatizare consistentE pe o perioadE de cel pubin 3 luni de zile, înaintea depunerii cererilor online, pentru ca tobi cei care au o idee bunE de afacere dar nu au bani sE o punE în practicE, sE poatE afla despre acest program げi sE-げi pregEteascE un business plan, pornind bineînbeles げi de la criteriile minime cerute de cEtre finanbator, adicE statul român. Printre acestea se numErE crearea a minim 2 locuri de muncE げi urmErirea indicatorilor de performanbE economicE, în special profitul. Costurile anuale ale acestui program vor fi de 2 mld. lei, dar prin efectele de multiplicare, urmare a creErii a peste 100.000 de noi locuri de muncE, doar prin acest startup-uri, dar げi a economiei în ansamblul ei, peste 30% din cele 2 mld. lei se vor reîntoarce la stat, sub formE de taxe げi impozite. Susbinem げi creげterea pensiei minime la 640 lei de la începutul anului 2018, de care vor beneficia în special cei care au lucrat în agriculturE げi pentru care cooperativele la care au lucrat înainte de 1989 nu au plEtit contribubii. Tocmai de aceea ei nu au putut fi încadrabi - fErE însE ca vina sE le aparbinE - ca げi contribuabili la bugetul fondului de asigurEri sociale de stat unde sunt cuprinげi cei pentru care institubiile げi firmele la care lucreazE sau au lucrat, plEtesc sau au plEtit contribubii. Susbinem dezvoltarea centrelor de inovare, cercetare げi dezvoltare prin neimpozitarea profitului în primii 10 ani de activitate. ConsiderEm cE aceastE mEsurE va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat, atât prin implicarea cât mai multor companii în dezvoltarea sectoarelor de cercetare げi dezvoltare cât ;i prin implicarea cât mai multor cercetEtori în aceste activitEbi. Credem cE doar la finalul celor 4 ani vom putea vedea cu exactitate beneficiile aduse statului român din aplicarea acestei mEsuri. Atât pentru cei cu activitEbi independente, cât げi pentru salariabi げi pensionari, impozitul pe veniturile mai mici de 2.000 lei/ lunE va fi 0. În acest fel, creげtem clasa de jos spre clasa de mijloc, fErE însE a împovEra firmele care plEtesc salariile. DimpotrivE, continuând pe linia reducerii contribubiilor cu 5 puncte procentuale adoptatE în 2014 de PSD, cu o nouE reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. TotodatE, vom elimina 4 din cele 6 contribubii plEtite astEzi. Vom rEmâne aげadar doar cu contribubiile pe sEnEtate げi cea de asigurEri sociale, datorate de cEtre angajat, dar rEmânând în sarcina angajatorului plata acestora cEtre stat. Pentru a face acest lucru, la sfâr;itul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin cre;terea acestuia cu 22.75%. MEsura nu va implica cre;terea cheltuielilor salariale pentru angajator ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. TotodatE, vor fi eliminate inechitEざile privind plata contribuざiilor în procente egale, pentru toざi salariaざii din România, prin renunざarea la actualele plafoane privind contribuざiile. Impactul bugetar al aplicErii acestor mEsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat în primul an げi jumEtate, în special ca urmare a creげterii numErului de salariabi, aげa cum s-a întâmplat げi în

stiri

pesu

rse.r

o

19

cazul reducerii contribubiilor în 2014, când dupE un an de zile, deげi Consiliul țiscal prognoza o scEdere a veniturilor din contribubii in 2015, de peste 3,2 mld lei, în realitate acestea au crescut cu 65 mil lei. Tinerii vor fi susbinubi げi vor putea, ca pânE la împlinirea vârstei de 26 de ani, sE apeleze la credite fErE dobândE, garantate în proporbie de 80% de cEtre stat, de maxim 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei pErbi din construcbia unei locuinbe. Atât studenbii cât げi ceilalbi tineri vor trebui sE îndeplineascE doar o formalitate: aceea de a prezenta bEncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcbie al locuinbei, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cErbile necesare. Tot în cadrul programului nostru de guvernare se regEseげte げi susbinerea pe care noi o acordEm domeniului sEnEtEbii prin includerea în rândul facilitEbilor fiscale a posibilitEbii de deducere din impozitul pe venit a abonamentelor la unitEbile sanitare din România.

Echitate În ceea ce priveげte salariul minim, acesta va creげte cel pubin o datE pe an, aげa cum se întâmpla în toate bErile dezvoltate din Țuropa: țranba, Germania, Italia, Olanda (de douE ori pe an). AstEzi în România munca este rEsplEtitE cu 32% - 34% din totalul valorii producbiei obbinute, în timp ce capitalul, adicE alocarea pentru profit げi recuperarea investibiei, primeげte 55% - 57%. ainta pentru 2020 o reprezintE depEげirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producbie. În Europa, media este de 50% - 50%. Nivelul salariului minim brut în România, în urmEtorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 げi 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificErii bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei iar 1.750 cu 2.150 de lei. Valorile de mai sus reprezintE o variantE pesimistE (minimE) fiind foarte posibil ca acestea sa fie mult mai mari, în funcbie de evolubia economicE a României. Țchitatea trebuie sE fie げi pentru pensionari, alEturi de salariabi げi celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va creげte în urmEtorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei げi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. AceastE creげtere a pensiilor îi va avantaja nu doar pe pensionarii de astEzi, ci げi pe salariabii de astEzi-pensionarii de maine, care vor fi încurajabi sE lucreze în România げtiind cE la pensie vor avea un fond puternic finanbat, care sE le asigure o bEtrânebe liniげtitE. La toate acestea trebuie sE adEugEm げi faptul cE astEzi alocarea pentru pensii reprezintE 7,5% din PIB în România, în timp ce în restul Europei media este de 14%. Una dintre mEsurile importante de restabilire a echitEbii o vizEm げi în ceea ce priveげte impozitarea transferului proprietEbii, dar げi a profitului. În ceea ce priveげte transferul proprietEbii, în prezent tranzacbiile cu valoare mai micE de 200.000 lei sunt impozitate cu 2% sau 3% în funcbie de vechimea proprietEbii, iar cele mai mari de 200.000 lei sunt taxate cu 1% + 4.000 lei sau 2% + 6.000 lei, în funcbie de vechimea proprietEbii.

stiri

pesu

rse.r

o

20

Propunerea Guvernului este ca de la 1 martie 2017 tranzacbiile sub 450.000 lei sE nu se mai impoziteze, în acest fel încurajând vânzarea imobiliarelor în principal, dar げi creげterea industriei de construcbii, orientatE spre construcbia de locuinbe.

Pentru tranzacbiile mai mari de 450.000 lei se va aplica doar 3% pentru diferenba dintre valoarea tranzacbionErii proprietEbii げi pragul de 450.000 lei.

În ceea ce priveげte impozitarea profitului, o restabilire a echitEbii considerEm noi cE reprezintE impozitarea suplimentarE a profiturilor obbinute din extracbia de resurse naturale げi neprelucrate în România, cu cel puざin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenざelor, cel târziu, la finalul anului 2017. Vom urgenta aplicarea Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinabionalelor în bErile în care acestea se produc, sau vom introduce alte mEsuri care sE determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obざinute sub formE de profit, cum ar fi extinderea aplicErii impozitErii veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 01 ianuarie 2018, fErE însE a încElca normele europene în vigoare. ぐi în domeniul sEnEtEbii げi al protecbiei sociale va trebui sE restabilim echitatea între pacienbi, majoritatea dintre ei cu venituri reduse, げi stat. AstEzi ace;tia sunt consideraざi un capitol în buget, punându-se de la început plafon privind numErul maxim de pacienbi ce pot fi tratabi într-un an. AdicE spune statul - anul acesta putem sE tratEm doar 10.000 de pacienbi de hepatita C, spre exemplu. ぐi aげa se întâmplE pentru oricare altE boalE gravE. Lucru care nu mai poate fi tolerat げi pe care îl vom schimba. Solubia pe care Guvernul o propune este aceea de a aduce în prim-plan prevenbia げi tratamentul în cadrul construcbiei bugetului de stat げi alocarea integralE a sumelor necesare rezultate din solicitErile fEcute pânE în prezent pentru o anumitE categorie de boalE, dar げi a estimErilor fEcute de specialiげti a ceea ce va rezulta cE este necesar de tratat imediat, în urma screening-urilor gratuite ce se vor face pentru depistarea precoce a bolilor, în România, în urmEtorii 4 ani de zile. Pornind construcbia Bugetului General Consolidat al statului de la acoperirea în întregime a dezideratului prezentat anterior, chiar げi fEcând unele reduceri cu cheltuielile cu bunuri げi servicii, substanbiale chiar în unele zone, ne vom asigura cE vom avea din ce în ce mai pubini oameni bolnavi げi la fel de important, românii vor げti cE atât ei cât げi familiile lor au asiguratE acoperirea tuturor cheltuielilor în cazul aparibiei unei boli.

În acest capitol bugetar se vor prevedea sume げi pentru toate tratamentele inovative care apar anual în lume, cu rezultat cert. Un exemplu de succes îl reprezintE medicamentul ce trateazE bolnavii de hepatita C げi care a fost asigurat gratuit încE din 2015 de cEtre România, fiind printre primele 10 bEri din Europa care au introdus acest tratament げi care a însEnEtoげit げi continuE sE însEnEtoげeascE peste 99% din pacienbii cu hepatita C fibroza grad 4, care îl urmeazE. Deげi anul acesta trebuia demarat げi programul pentru cei cu hepatita C fibroza gradul 3,

stiri

pesu

rse.r

o

21

acest lucru nu s-a întâmplat. Cu siguranbE, în prima lunE a guvernErii noastre vom demara acest program pentru cei cu hepatita C fibroza grad 3.

Încurajare Pentru a încuraja dezvoltarea sectorului IT&C, a fost eliminat impozitul pe venitul IT-げtilor cu studii superioare. AceastE mEsurE, împreunE cu o creげtere economicE susbinutE a României, a fEcut ca, în ultimii 2 ani, ponderea în PIB a sectorului IT din România sE o depEげeascE pe cea a agriculturii げi sE fie în jurul valorii de 6%. Începând cu 2017, propunem extinderea neimpozitErii venitului げi pentru IT-stii cu studii medii, dar げi pentru medici げi tobi cei care lucreazE în cercetare. În felul acesta IT-ul, cercetarea げi sEnEtatea vor deveni domeniile care vor putea sE aibE cea mai mare creげtere în cazul contribubiei acestora la PIB. Tot o formE de încurajare o reprezintE din punctul nostru de vedere, eliminarea tuturor taxelor de la Registrul Comerbului, fapt care va duce la creげterea cu 30% a numErului de firme înregistrate anual în România げi, de ce nu, a dezvoltErii domeniilor de activitate pentru cele existente. Cele 20 de taxe eliminate de la Registrul Comerbului fac parte din cele 102 taxe nefiscale care nu se vor mai plEti din primul trimestru al anului 2017 げi al cEror impact net în PIB este de doar 0,1%. Încurajarea accederii tinerilor în agriculturE o vom face prin modificarea legislabiei, astfel încât, pentru cel pubin 3 tineri, cu vârste mai mici de 40 de ani, în primii 4 ani de la angajare, obligabiile angajatului げi ale angajatorului aferente acestor salarii sE fie suportate de la bugetul de stat (contribubie げi impozit pe venit). În domeniul investibiilor vom încuraja atât mediul de afaceri cât げi administrabiile publice locale げi centrale sE dezvolte cât mai multe げantiere pentru proiecte utile societEbii. Prin FSDI, fonduri europene, investiざii publice, bintim sE atingem, în urmEtorii 4 ani, investibii de peste 250 mil lei în plus fabE de cele din prezent. Toate acestea vor duce la dezvoltarea mediului de afaceri, care va trebui sE furnizeze atât forbE de muncE, cât げi utilaje, materiale etc. pentru realizarea acestor investiざii. Tot pentru încurajarea mediului de afaceri, propunem reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% げi a contribubiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncE vor scEdea de la 175 € cât sunt în prezent pentru plata a 100 € net, la 161 €. În agriculturE, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat sE fie eliminat, concomitent însE cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv. ぐi pentru cE o altE cauzE a menbinerii agriculturii la un nivel slab dezvoltat o reprezintE parcul auto redus げi învechit al tractoarelor si utilajelor agricole, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul va fi 0 si pentru acestea.

stiri

pesu

rse.r

o

22

Rezultatul aplicErii reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% prin noul Cod Fiscal propus de Guvern げi anume creげterea veniturilor din impozitul pe profit cu 7% dupE primul semestru al anului acesta, ne-au determinat sE continuam în aceeaげi direcbie げi sE propunem eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2018. AceastE mEsurE va determina, printre altele, げi creげterea atractivitEbii piebei de capital româneげti, dar げi la consolidarea României ca fiind bara din Uniunea ȚuropeanE cu cea mai micE povarE fiscalE. Nu numai marile companii sau cele medii vor fi încurajate sE se înfiinbeze げi sE-げi dezvolte activitatea în România, ci げi microîntreprinderile げi cei cu activitEbi independente. În acest sens, microîntreprinderile care au între 1 げi 9 angajabi vor plEti un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, atâta timp cât CA nu va depEげi plafonul de 500.000 euro. În prezent, microîntreprinderile care depEげesc plafonul de 100.000 € plEtesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat plEtesc 2% din cifra de afaceri. Pentru cE aceastE mEsurE nu are un impact bugetar negativ, ea va fi implementatE încE de la 1 martie 2017. Cei cu activitEbi independente, atât PFA cât げi alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, fabE de 16% în prezent, iar contribubiile sociale げi de sEnEtate se vor plEti doar ca persoanE fizicE げi nu pe activitatea desfEげuratE. CAS-ul se va putea plEti la fondurile proprii de pensii (private), fErE a mai exista obligabia de a se plEti la bugetul asigurErilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plEti integral ca persoanE fizicE, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numErul de activitEbi desfEげurate. CASS nu se va plEti de cEtre persoanele care realizeazE veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribubii (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întrebinere etc). Toate acestea vor permite ca cei cu activitEbi independente sE nu mai fie nevoibi sE depunE raportEri lunare sau trimestriale ca în prezent, ci acestea sE se depunE o singurE declaraざie pe an, în primul trimestru al anului urmEtor obbinerii veniturilor. Familiile vor fi încurajate sE aibE si sa creascE cât mai mulbi copii prin acordarea a 1.600 lei/ an pentru fiecare copil. Aceasta sumE se va acorda familiilor cu venituri lunare mai mici de 5.000 lei/luna. Pentru familiile cu venituri lunare cuprinse intre 5.000 si 10.000 lei suma pentru fiecare copil scade la 1.200 lei/an. În ambele situabii insa, vor putea beneficia de aceげti bani doar copiii ale cEror absente nemotivate nu depEげesc 10% din totalul orelor de curs. ÎncurajEm astfel creげterea nivelului de educabie al tinerilor げi totodatE reducerea abandonului げcolar în rândul celor care astEzi, în principal din motive financiare, se afla în aceasta situabie. ぐi mobilitatea salariabilor este încurajatE prin programul de guvernare, aceasta げi pentru cE în prezent în România existE peste 16.000 de locuri de muncE disponibile în zone în care げomajul este redus げi deci, forba de muncE disponibilE pubinE. Prin susbinerea a 75% din cheltuielile aferente chiriei げi plEbii utilitEbilor, dar nu mai mult de

stiri

pesu

rse.r

o

23

900 lei/ lunE pentru salariabii care îげi gEsesc un loc de muncE la o distanbE mai mare de 50 km fabE de domiciliul lor, ne propunem nu doar sE ocupEm locurile de muncE disponibile în prezent, dar げi sE reducem dependenba populabiei de anumite zone geografice. Salariabii care vor beneficia de aceastE reducere vor fi cei ale cEror venituri familiale lunare sunt mai mici de 5.000 lei. Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis, producerea de maげini electrice, dar si pentru a ne respecta obligabiile asumate in cadrul UE, vom extinde programul pentru finanbarea stabiilor de alimentare pentru maげini electrice astfel încât, la 1 ianuarie 2020, pe teritoriul României, sE fie funcbionale cel putin 20.000 de puncte de alimentare instalate în rebea. Concomitent vom extinde げi Programul Rabla destinat achizibiei de maげini electrice astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români sE beneficieze de acest program げi sE-げi achizitioneze o maげinE electricE. Valoarea voucherelor pentru o maげinE electricE va fi de 10.000 euro. Administrabiile publice locale vor fi încurajate sE participe la Programele prezentate mai sus pentru ca aceste stabii sE fie cât mai uniform repartizate pe teritoriul bErii. Tot pentru a avea o dezvoltare armonioasE, primEriile vor avea un buget minim de funcbionare げi dezvoltare în fiecare an. Pentru 2018, nivelul minim va fi de 750 lei aferent fiecErui locuitor. TotodatE, începând cu 2017, bugetul de stat va prelua plata în totalitate a însobitorilor persoanelor cu handicap. Pentru a încuraja dezvoltarea localitEbilor, impozitul pe venit va fi vErsat integral in bugetele administrabiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2018. CompetenbE Vom lEsa viitorului guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de barE げi o legislabie modificatE, care sE explice oamenilor care va fi traseul României în urmEtorii 15 - 20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent. Vom începe prin introducerea bugetelor (proiecざiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani alEturi de o programare bugetarE pe 10 ani げi în final 20 de ani. În acest fel, investibiile în infrastructura de orice fel: rutierE, medicalE, energeticE, sE fie planificate げi gândite cu mulbi ani înainte, astfel încât げansa lor de a se înfEptui sE creascE. Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activeazE pe piaba româneascE, pentru a determina expansiunea activitEbii acestora, urmatE în mod firesc de creげterea numErului de angajabi. Prin astfel de mEsuri bintim atingerea a douE obiective prioritare げi anume reducerea げomajului sub 3% pânE în 2020, dar げi întoarcerea acasE a cât mai multor români.

O mare parte din creげterea economicE a României în urmEtorii 4 ani este bazatE pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007 - 2011 げi 2016 nu s-a depEげit procentul de 2% absorbbie fonduri europene.

stiri

pesu

rse.r

o

24

Singura perioadE în care s-au atras peste 75% din fondurile europene disponibile a fost 2012 - 2015, când PSD ;i ALDȚ au fost la guvernare. Prin simplificarea formularelor げi a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum げi prin reducerea timpilor de aげteptare pentru aflarea rezultatului, pânE la o sEptEmânE sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, în viitoarea guvernare, sE atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014 - 2023. Diferenba pânE la 100% va fi absorbitE în perioada 2021 - 2023. Atingerea acestui procent, asemEnEtor cu cel realizat în guvernarea trecutE, va însemna cE peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investibii, în urmEtorii 4 ani, din fonduri europene. Aceste sume, împreunE cu investibiile din FSDI げi cele din Bugetul General Consolidat vor fi prioritizate, astfel încât sE contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural - urban, precum げi a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate げi cele mai pubin dezvoltate. TotodatE, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcbia creげterii clasei de mijloc din România, ne propunem sE reducem numErul persoanelor aflate în risc de sErEcie cu peste 1,5 mil, dupE ce tot noi am reuげit ca în perioada 2012 - 2015, conform Eurostat, sE reducem numErul persoanelor aflate în risc de sErEcie, de la 8,6 mil la 7,4 mil, adicE cu 1,2 mil de persoane. Prin graficul de mai jos se va vedea cE doar în patru perioade România a avut creげtere economicE. În trei perioade, când a guvernat PSD, toate de altfel, げi una singurE când România a fost condusE de guvernul TEriceanu, dar susbinut în Parlament de cEtre PSD. În toate celelalte perioade げi anume în guvernErile PNL, PDL, PNTCD, reprezentând dreapta spectrului politic, România a înregistrat scEderi economice, pierzând aproape tot ce se acumulase în perioadele cu creげtere economicE.

stiri

pesu

rse.r

o

25

REmânând tot în sfera competenbei, aceasta se poate constata げi din reuげitele în ceea ce priveげte colectarea mai bunE a taxelor げi impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015 げi anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare va coborî pentru prima datE, dupE 15 ani, sub 30% din PIB. Introducerea performanbei bazate pe competenbE se va face げi prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar げi prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management – dar nu numai - げi organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce institubiile publice sE fie selectate pe bazE de proiecte de management, care apoi sE poatE fi uげor de urmErit dacE au fost puse în aplicare. Inter-operabilitatea prin sisteme informatice a tuturor institubiilor statului, pânE cel târziu la finalul anului 2018, va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacbionErii cu institubiile statului, dar げi de cetEbeni în general, sE se reducE cu cel pubin 90%, fabE de cel din prezent. Ultima mEsurE, dar nu cea din urmE, prezentatE în programul economic de guvernare este aceea cE vom elimina normele din legile ce urmeazE a fi adoptate pentru cE “ce nu pobi explica în lege, nu pobi explica nici norme”. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislabiei, dar げi o simplificare a acesteia. Propunem în program mEsuri privind implementarea unui Plan de raざionalizare a cheltuielilor publice, cu urmEtorii piloni: auditul funcざiilor guvernamentale (administraざie centralE ;i localE); informatizarea acceleratE a administraざiei publice centrale ;i locale; accelerarea prioritizErii investiざiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrErile suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenざiilor acordate

stiri

pesu

rse.r

o

26

companiilor de la bugetul de stat. Se va prefera acordarea de subvenざii condiざionate, toate subventiile de la buget catre companiile publice vor fi condibionate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-;i îmbunEtEざi performanざa financiarE, cu sancざiuni ;i restructurEri în cazul în care condiざiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanざE în toate instituざiile publice ;i companii de stat (ministere, agenざii guvernamentale, autoritEざi locale ;i companii de stat); Optimizarea spaざiilor aparざinând sectorului public; Optimizarea spaざiilor de birouri. Țconomii la buget putem obbine げi din eficienba mai ridicatE a alocErii cheltuielilor publice. Astfel, propunem plafonarea cheltuielilor cu bunurile ;i serviciile (- 5% / 10% anual din partea rEmasE dupE excluderea cheltuielilor cu sistemul sanitar ;i a utilitEざilor). În vederea împEcErii nevoii de cre;tere economicE cu nevoia consolidErii sustenabilitEbii fiscal bugetare, propunem emiterea de obligabiuni pe termen mediu げi lung pentru populabie げi ulterior pentru alte entitEbi. ÎmbunEtEざirea guvernanざei corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce meritE a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanbE げi platE în funcbie de performanbE). În vederea mEririi eficienざei lucrErilor de investiざii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care sE rezulte în întocmirea unei “Liste negre” pentru firmele care lucreazE cu bani publici げi care nu respectE prebul inibial, termenele sau nu livreazE produsul achizibionat. Sancbiunile trebuie sE meargE pânE la interzicerea de a mai participa la licitabii publice. România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Țste necesarE cooperarea interinstitubionalE consolidatE în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanbE pentru ANAț, cu binte trimestriale げi mEsuri corective automate la derapajele de la binta stabilitE precum ;i un program de reducere a muncii la negru. Cresterea eficacitEbii ANAț în combaterea evaziunii – acbiune concentratE pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricii de risc. Majorarea drasticE a amenzilor/penalitEざilor pentru evaziune si muncE la negru. Inspectorii de muncE vor avea dreptul sE stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclaratE. Realizarea de cEtre autoritEざi a unei baze de date online cu toざi lucrEtorii angajaざi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenざE mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaざi sE-;i actualizeze informaざiile odatE cu angajarea/concedierea de personal ;i sE notifice autoritEざile care administreazE contribuざiile sociale. În plus, intenbionEm constituirea unei direcbii în cadrul ANAț (げi cooperare cu Registrul Comerbului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulE げi a creditelor acordate de acbionarii privabi propriilor firme cu pierderi precum ;i consolidarea Direcbiei de Preburi de Transfer din aceeaげi institubie. Eximbank va deveni げi o BancE de Dezvoltare げi Investibii, mErindu-げi astfel aria de activitate, pe lângE sprijinirea exporturilor げi prin susbinerea finanbErii marilor proiecte de investibii publice, dar げi private. La rândul sEu, CȚC îげi va extinde aria de acbiune pentru IMM-uri げi în domeniul agriculturii, astfel încât acesta sE poatE susbinE programele nabionale dezvoltate în parteneriat cu guvernul României, dar げi pentru a putea finanba mult mai mult decât o face în prezent

stiri

pesu

rse.r

o

27

întreprinderile mici げi mijlocii din IT, turism, construcbii, servicii, industria prelucrEtoare, meげteげuguri, etc precum げi fermierii sau pe cei care doresc sa investeascE în agriculturE. Pentru ca cele douE institubii bancare prezentate sE poatE atinge nivelul descris, ele vor fi capitalizate cu prioritate de cEtre țSDI. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obbinerea garanbiilor date de cEtre fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susbine programele publice incluse în programul de guvernare. AlocErile privind ajutoarele de stat acordate de cEtre Guvern se vor face astfel: 33% din fonduri pentru companiile cu cifrE de afaceri cuprinsE între 100.000 euro - 1 mil euro, 33% din fonduri pentru companiile cu cifrE de afaceri cuprinsE între 1.000.001 euro げi 10 mil euro げi 34% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 10 mil euro. Începând cu 2018, odatE cu introducerea impozitului diferenbiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodErie din România se va completa o declarabie de venit global de cEtre consultanbii fiscali, în numele membrilor acelei gospodErii. AceastE declarabie de IVG va avea ca bazE de plecare declarabia de patrimoniu, care se va depune o singurE datE, în acelaげi condibii precum declarabia de venit global. Arondarea populabiei la consultanbii fiscali precum げi funcbionarea acestora se va face prin HotErâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângE rolul de a completa げi depune declarabiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua げi sarcina de a plEti toate taxele げi impozitele datorate de cEtre persoanele fizice aflate în portofoliu sEu, cEtre administrabiile げi institubiile publice centrale げi locale. AceastE masurE va duce la eliminarea ghiげeelor pentru persoane fizice din barE, din cadrul tuturor institubiilor publice din România. Selectarea げi pregEtirea celor care doresc sE devinE coonsultanbi fiscali se va face etapizat, pânE cel tîrziu la 1 decembrie 2018, atunci când pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant.

stiri

pesu

rse.r

o

28

Capitolul Economie. Politici industriale. Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice. Comerb げi relabii internabionale. Protecbia Consumatorului Obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politicE industrialE, care sE genereze creげterea economicE inteligentE a României. Este prioritar ca România sE treacE de la modelul bazat pe industrii intensive în forbE de muncE slab calificatE げi industrii cu grad redus de prelucrare cEtre industrii inovative, energie si industrii ecologice. Politica industrialE activE trebuie bazatE pe subvenbii condibionate, abordare policentricE げi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producbiei pe industrii cu intensitate tehnologicE ridicatE va fi de naturE sE genereze câげtiguri de competitivtate げi sE reducE dependenba exporturilor româneげti de câteva ramuri industriale. În acest context, se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul cEreia statul sE acbioneze ca un manager performant – producEtor げi furnizor de servicii – げi ca un investitor prudent în economie, respectând regulile げi principiile economiei de piabE げi gestionând responsabil げi inteligent resursele naturale, umane げi financiare. Companiile aflate în situabii financiare precare (insolvenbE, datorii, etc) precum CN Hunedoara, Oltchim SA sau CE Oltenia nu se vor inchide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privabi, acolo unde este posibil. De asemenea, ȚLCȚN va fi transferatE în patrimoniul municipiului Bucureげti, dacE municipalitatea va solicita acest lucru. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investibii げi prin demararea de proiecte de investibii publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilitEbi pentru investibii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau strain), prin facilitEbi fiscale. În coordonarea Ministerului Țconomiei げi Comerbului va funcbiona un Comitet Interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanbelor economice ale României în strEinEtate. Tot în cadrul acestui minister vom lErgi componenba Consiliului de Țxport, care astEzi este bipartid (Ministerul Țconomiei げi patronatele) prin cooptarea reprezentanbilor Ministerului Agriculturii. Aceげtia vor selecta târgurile げi expozibiile internabionale, dar げi firmele din România care vor participa la acestea, asigurând totodatE げi finanbarea integralE a costurilor de transport げi de expozibie. Acest Consiliu de Țxport va desemna Camera de Comerb si Industrie a României ca fiind cea prin care se vor derula toate operabiunile, astfel încât sE nu mai existe sincope în reprezentarea firmelor româneげti la târgurile げi expozibiile internabionale. MDSURI

1. Economie. Politici industriale

ゎ Înfiinざarea Consiliului de Programare EconomicE CPE în cadrul Comisiei Naざionale de PrognozE, organism care va fundamenta orientErile strategice de dezvoltare ale României. (Impact bugetar: 12 milioane ron pentru perioada 2017-2020)

stiri

pesu

rse.r

o

29

ゎ Program nabional de specializare inteligentE, prin identificarea avantajelor competitive ale fiecErei regiuni din România げi a posibilitEbilor de generare de clustere competitive/inovative specifice.

ゎ Crearea unor noi instrumente de investibii publice – Constituirea unui fond suveran de investibii în vederea administrErii げi valorificErii eficiente a participabiilor minoritare ale statului. Obiectivul FSDI - dezvoltarea economicE prin investibii în infrastructurE げi companii strategice, întErirea rolului activ al statului prin administrarea adecvatE a participabiilor minoritare げi obざinerea de lichiditati din emisiunea de obligabiuni, valorificarea anumitor active, dividende げi alte surse atrase în proiectele de investibii.

ゎ AlEturi de țSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Nabional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul debine participabii げi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar げi companii de stat care nu vor putea fi incluse în țSDI din cauza interdicbiei europene, care stipuleazE faptul cE în unele cazuri, companiile de producbie げi distribubie nu pot fi administrate de aceeaげi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementEri, Transelectrica げi Transgaz vor fi administrate げi debinute de țND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de cEtre țSDI. AVAS se desfiinbeazE. Ca げi țSDI, țND va rEmâne pe toatE perioada de funcbionare în proprietatea exclusivE a statului român.

ゎ Program de diminuare a blocajului financiar în economie. Diminuarea blocajului financiar げi a pierderilor în economie prin flexibilizarea mecanismului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenbE ale operatorilor economici.

ゎ Program de investibii publice de tip greenfield (Exemple: Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; Crearea unor platforme de preluare, sortare, condiざionare, pEstrare, ambalare ;i analizE a legumelor ;i fructelor; Dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare, etc.)

ゎ Program de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investibii brownfield. (finanbare din fonduri europene POIM 2014-2020, Fondul de Mediu げi surse private atrase).

ゎ Program de dezvoltare a rebelei de energie. Finalizarea investibiei CNTEE Transelectrica SA, respectiv, închiderea inelului energetic nabional de 400 kw; Modernizarea / retehnologizarea Retelei Energetice de Transport (RET); Operationalizarea în parametrii normali de funcbionare a Sistemului de Management Energetic/Supraveghere – Control si Achizibii de Date (EMS/ SCADA ). ゎ Programul Nabional “Promovarea proprietEbii intelectuale româneげti” – program care presupune organizarea la nivelul administrabiei centrale a unui sistem integrat de sprijin al cercetEtorilor/inventatorilor români în vederea obbinerii de cEtre aceげtia a drepturilor de proprietate intelectuala aferente propriilor descoperiri/inovabii. Rezultatul este accesul oricErui cercetator/inovator român la o platformE economicE prin care sa poatE obbine cu un efort minim, ca rezultat al serviciului public, protecbia la nivel internabional a dreptului de proprietate intelectuala concrete aferente propriei descoperiri/invenbii. ゎ Program privind atragerea de investibii strEine cu valoare adEugatE ridicatE, inclusiv prin consolidarea diplomabiei economice. Stimularea investibiilor cu efecte de multiplicare, reducerea barierelor economice, tehnice si administrative la intrarea pe

stiri

pesu

rse.r

o

30

piabE, scheme de ajutor de stat げi facilitEbi punctuale locale pentru ISD în domeniile considerate strategice.(Impact bugetar: 10 milioane ron pentru perioada 2017- 2020).

2. Economie. Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice

ゎ Modificarea Legii minelor nr 85/2003 – are în vedere adoptarea de mEsuri clare げi concrete de transparenbE げi responsabilitate în exploatarea resurselor naturale げi crearea premiselor valorificErii deげeurilor din industria minierE cantonate sub formE de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare care în prezent pot fi procesate. Beneficii directe: exploatarea rabionalE a resurselor, cu luarea în considerare a caracterului neregenerabil/ regenerabil al acestora. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic al forざei de muncE disponibile pe plan local, regional ;i poate naざional. Programul va fi coroborat cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale in jurul activitEざii de exploatare, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaざia reabilitErii mediului care trece parざial /total de la statul român la noul concesionar.

ゎ Programul de cercetare geologicE a resurselor minerale în perioada 2017 – 2020.

ゎ Program privind valorificarea durabilE a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite. (Exemplu: diversificarea producbiei finite obbinute din acelaげi minereu – concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier げi diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate)(Exemplu: instalabie de producere a varului din piatra provenitE din cariera Paraul Romanesc la S.C. Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investibiei 5 ani) (Exemplu: realizarea unei instalabii de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 25 milioane euro). ゎ Program privind domeniul Apelor Minerale. Elaborarea Legii Apelor Minerale în vederea reglementErii clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale げi a apelor de izvor (Exemplu: Achizibia de fabrici de îmbuteliere de apE mineralE de cEtre Societatea NabionalE a Apelor Minerale de pe piaba internE în vederea creErii unui brand nabional, cu respectarea legislabiei în vigoare) (Exemplu: Utilizarea surplusului de apE mineralE de la sursele administrate de Societatea NabionalE a Apelor Minerale S.A. în cadrul unor programe cu caracter social げi de export) (Exemplu: Transferul Complexului Astoria din Snagov de la Ministerul Transporturilor (în administrarea SocietEbii Nabionale Feroviare) la ministerul de resort (în administrarea SocietEbii Nabionale a Apelor Minerale).

3. Economie. Comerざ げi relabii internabionale

ゎ Program privind Flexibilizarea sistemului de susbinere げi promovare a exportului cu finanbare de la bugetul de stat, prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clarE a obiectivelor げi indicatorilor programelor administrate; Instituirea unor norme mai clare げi simplificarea accesului la instrumentele aflate în administrarea ministerului de resort; Asigurarea complementaritEbii cu finanbErile europene; Eliminarea paralelismelor în competenbele de susbinere a exportului) (Exemplu: eficientizarea Portalului de Comerb Exterior în vederea transformErii acestuia în instrument de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanbii din rebeaua externE, diseminErii de informabii de piabEげi oportunitEbi) (Exemplu: mEsuri privind internabionalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri げi misiuni economice,

stiri

pesu

rse.r

o

31

cunoaげterea piebelor; adaptarea afacerilor la noile piebe de desfacere)(Exemplu: dezvoltarea consultErii げi colaborErii cu camerele de comerb げi partenerii sociali, în vederea cunoa;terii, promovErii げi susbinerii unitare a ofertei de export a României げi în crearea mecanismelor adecvate de atragere a investibiilor).

4. Țconomie. Protecbia consumatorilor

ゎ Program privind dezvoltarea げi consolidarea drepturilor consumatorilor. (Exemplu: îmbunEtEbirea accesului la mEsuri reparatorii simple, eficiente, rapide げi necostisitoare, inclusiv prin solutionarea alternativE a litigiilor (SAL) ori solubionarea online a litigiilor (SOL)). ゎ Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare げi evaluare a gradului de satisfacbie a consumatorilor. (Exemplu: furnizarea de informabii on–line cu privire la mEsurile de protecbie a consumatorilor げi drepturile acestora, utilizarea unor produse si servicii care le pot afecta viaba, securitatea, sEnEtatea sau interesele economice). ゎ Program privind Reorganizarea Larex, în vederea dezvoltErii acesteia ca organism neutru, de referinbE în efectuarea de certificEri ale produselor fabricate în barE sau importate. (Impact bugetar: 10 milioane ron pentru perioada 2017-2020) ゎ Program privind stimularea constituirii/ funcbionErii adecvate a centrelor de consultanbE げi informare a consumatorilor. (Impact bugetar: 4 milioane ron pentru perioada 2017-2020)

stiri

pesu

rse.r

o

32

Capitolul Fonduri Europene

DatoritE eforturilor guvernului PSD, România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia ȚuropeanE a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premizele unei absorbbii ridicate la sfârげitul perioadei de implementare. Urmare a finalizErii negocierilor げi a semnErii acordului, România are un document cadru care stabileげte prioritEbi clare în ceea ce priveげte investibiile, la o finanbare majoratE pentru cercetare げi inovare, la o abordare echilibratE a investibiilor din sectorul transporturilor げi la obiective mai bine aliniate la obiectivele nabionale din cadrul Strategiei Europa 2020 げi la recomandErile de politicE formulate în contextul semestrului european. Pentru perioada 2014-2023, România are la dispozibie o alocare financiarE totalE de circa 31 de miliarde de euro din fondurile structurale げi de investibii (țȚSI). Din aceasta sumE, aproximativ 23 de miliarde de euro sunt alocate programelor operabionale finanbate din fonduri structurale, iar 8 miliarde revin Programului Nabional de Dezvoltare RuralE. Având în vedere situabia dezastruoasE din anul 2016 în ceea ce priveげte rata absorbbiei げi numErul de proiecte depuse, Guvernul îげi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o ratE de 72,5% (92.3 miliarde lei) pânE la 31 decembrie 2020 げi 100% pânE la 31 decembrie 2023. Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective a utilizErii țondurilor Structurale げi de Investibii. România trebuie sE susbinE creげterea inteligentE, durabilE げi favorabilE incluziunii coroborat cu reducerea disparitEbilor regionale. Fondurile structurale げi de investibii reprezintE instrumentul fundamental pus la dispozibia statelor membre pentru consolidarea coeziuni economice, sociale げi teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni げi evitarea adâncirii diferenbelor de dezvoltare. Pentru implementarea cu succes a investibiilor finanbate din Fonduri Europene Structurale げi de Investibii este necesar, pe de o parte, alinierea modului げi a tipurilor de investibii finanbate din diverse surse de finanbare precum げi utilizarea complementarE a fondurilor, astfel încât toate instrumentele sE urmareascE acelaげi obiectiv, げi anume susbinerea creげterii inteligente, durabilE げi favorabilE incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României. Mai mult decât atât, exercibiul financiar 2014-2020 presupune utilizarea fondurilor structurale げi de investibii în mod coordonat げi complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât sE se potenbeze efectul de creげtere al acestor instrumente. În acest context, consolidarea coordonErii tuturor fondurilor ȚSI, începutE în 2012, trebuie continuatE, prin aducerea structurilor care gestioneazE aceste fonduri, sub o singurE coordonare, げi alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele nabionale privind dezvoltarea echilibratE a regiunilor. Astfel, coordonarea implementErii Fondului Țuropean de Dezvoltare RegionalE, Fondului de Coeziune, Fondului Social European, la nivelul Ministerului DezvoltErii Regionale げi Administrabiei Publice, prin intermediul ministrului delegat pentru fonduri europene, va

stiri

pesu

rse.r

o

33

asigura o abordare unitarE în implementarea fondurilor, precum げi utilizarea complementarE a țȚSI cu alte surse de finanbare (buget de stat/împrumuri/alte fonduri nerambursabile) în vederea atingerii obiectivului nabional de consolidare a creげterii economice げi reducerea disparitEbilor nabionale. În ceea ce priveげte dezvoltarea ruralE げi politicE maritimE げi de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat げi aprobat de Comisia ȚuropeanE în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor げi prioritEbilor susbinute de Politica de coeziune げi Politica Agricola ComunE. De asemenea, trebuie subliniat ca în exercibiul financiar 2014-2020 au fost introduse elemente inovative destinate dezvoltErii regionale/locale, respectiv Investibiile Teritoriale Integrate (ITI) げi Dezvoltarea LocalE aflatE sub Responsabilitatea ComunitEbii (DLRC). Pentru a se asigura succesul implementErii acestor instrumente noi este fundamental coordonarea perfectE a diverselor tipuri de investibii, finanbate din fonduri diferite, lucru ce poate fi obbinut prin asigurarea unei viziuni げi a unui management unitar. În vederea atingerii acestor binte, propunem urmEtoarele mEsuri: MDSURI

1.Lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanbare, atât pentru beneficiarii publici, cât げi pentru cei privabi, pânE la sfâr;itul anului 2017. 2.Timpi scurbi de evaluare pentru proiectele depuse げi semnarea rapidE a contractelor de finanbare. În acest sens, folosim fondurile disponibile în Programul de AsistenbE TehnicE げi demarEm în regim de urgenbE procedura de selecbie Ăcontracte cadru げi subsecvente sau similar procedurilor organizate de Direcbiile Generale din cadrul Comisiei Țuropeneă, de experbi ce vor fi angrenabi în operabiunile de verificare administrativE げi financiarE. 3.Acreditarea tuturor autoritEざilor de management pânE la 1 octombrie 2017. 4.Achitarea fErE întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii げi pânE la achitarea lor de cEtre AutoritEbile de Management. 5.Monitorizarea atentE a fiecErui proiect prin introducerea funcbiei de manager de proiect în cadrul AutoritEbilor de Management げi obligabia unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului. 6.Analiza fiecErui program operabional ;i realocarea de fonduri cEtre sectoarele cu potenざial maxim de absorbざie atât în interiorul cât げi între programele operaざionale, pentru a evita riscul dezangajarii fodurilor alocate Romaniei (anul 2018). 7.MEsuri de simplificare げi evitare a supra-proceduralizErii げi birocrabiei excesive prin simplificarea orientErilor pentru solicitanbi, operabionalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achizibii pentru beneficiarii privabi, introducerea unor opbiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare げi bareme standard pentru costurile unitare în normele nabionale げi regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizabiile de construire.

stiri

pesu

rse.r

o

34

8.Concomitent cu mEsurile de simplificare, Guvernul susbine îmbunEtEざirea sistemului administrativ ;i capacitatea de absorbざie a acestor fonduri. În acest sens vom inibia un proiect de lege privind statutul funcbionarului public care lucreazE în domeniul fondurilor europene, în care vor fi prezentate drepturi げi obligabii precis definite. 9.Utilizarea instrumentelor financiare げi a instrumentelor teritoriale: o proporbie importantE a investibiilor, げi anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizatE prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inibiativa privind IMM-urile pusE în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi げi de garanbii pentru fazele incipiente げi de creげtere. 10.Simplificarea legislabiei aferente promovErii げi aprobErii proiectelor de investibii din România. 11.Fiecare Autoritate de Management va inibia un proces de instruire a beneficiarilor, pe baza unui ghid privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziざiilor publice în vederea prevenirii greげelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achiziざiile publice în cadrul proiectelor finanざate din instrumente structurale, precum げi asigurarea unei practici unitare pe viitor. 12.Încurajarea Parteneriatelor Public – Privat, ca alternative げi solubii complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanbate de Uniunea ȚuropeanE, prin crearea unei Strategic Unit, pe modelul statelor dezvoltate, în care vom investi experienba acestora. 13.Stimularea schimbului de bune practici în implementarea mecanismelor de creげtere a absorbbiei de fonduri europene cu alte bEri membre UE. 14.Consultarea periodicE cu actorii interesabi prin consolidarea structurilor decizionale de la nivelul comitetelor de monitorizare げi CCMAP Pe baza lecbiilor învEbate din experienba 2007-2013, dincolo de bEtElia cifrelor, este important ca România sE treacE la un nou model de dezvoltare, accentul fiind pus pe proiecte げi investibii mature, care aduc plus de valoare în economie げi orienteazE investibii în ramuri ce susbin producbia internE pentru a ajunge la nivelul de performanbE al celorlalte state membre. România creげte sEnEtos !

ÎncE de la momentul scrierii programelor operabionale, fostul guvern PSD-ALDE a alocat 800 milioane de euro pentru sectorul sEnEtate, disponibili prin intermediul a 4 programe operabionale (Programul Operabional Regional, Programul Operabional Competitivitate, Programul Operabional Capital Uman, Programul Operabional Capacitate AdministrativE) sprijinind: Investibii în infrastructura spitalelor pentru creげterea accesului la serviciile furnizate pe toate palierele sistemului medical: îngrijirea primarE, incluzând asistenba comunitarE, asistenba ambulatorie げi asistenba de urgenbE (unitEbi de primiri urgenbe ;i spitalele regionale de urgenbE):

stiri

pesu

rse.r

o

35

ゎ Reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea infrastructurii ambulatoriilor din 280 de unitEbi medicale ゎ Reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea infrastructurii a 35 de unitEざi de primiri urgenざe ゎ Construcbia / reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea centrelor comunitare integrate socio-medicale de care vor beneficia peste 270.000 de persoane Dat fiind deficitul de personal ca urmare a migraざiei externe, investiざia în resursa umanE este esenざialE pentru cre;terea accesului, calitEざii ;i eficacitEざii serviciilor medicale. Astfel, Guvernul va acorda prioritate formErii cadrelor medicale implicate în furnizarea de servicii de prevenire げi diagnosticare precoce, cei implicabi în tratamentul patologiilor prioritare cu care se confruntE persoanele sErace, responsabile pentru majoritatea cazurilor de morbiditate げi mortalitate la adulbi (ex. cancer, tuberculozE, boli cardiovasculare, diabet etc.), precum げi personalul din cadrul serviciilor de urgenbE, estimând un numEr de 180.000 de beneficiari, persoane care vor beneficia de formare sau schimb de bune practici din regiunile mai pubin dezvoltate げi dezvoltate. Promovarea programelor de sEnEtate げi a serviciilor care includ o puternicE componentE orientatE spre prevenbie, depistare precoce (screening), diagnosticare precoce げi tratamentul bolilor sociale importante (de exemplu, boli de inima, cancer, diabet, boli cronice de rinichi, hepatitE cronicE, tuberculozE げi HIV - AIDS), inclusiv formarea げi dezvoltarea profesioniげtilor implicabi în actul medical. Astfel, Guvernul îげi propune derularea celei mai mari campanii nabionale de screening finanbatE prin fonduri europene, prin care, aproximativ 5.000.000 de persoane (adulbi げi copii) vor beneficia de servicii orientate cEtre prevenbie, depistare precoce (screening), diagnostic げi tratament precoce pentru principalele patologii. Alte obiective promovate în domeniul sEnEtEbii

ゎ Implementarea solubiilor TIC (e-sEnEtate, telemedicinE, schimb de bune practici, programe de formare online pentru personalul implicat în utilizarea echipamentelor げi tehnologiilor de ultimE generabie).

ゎ Investibii în crearea げi dotarea de noi laboratoare, centre de cercetare, sau modernizarea celor existente, pentru ambele institubii publice/universitEbi げi firme de cercetare.

ゎ Dezvoltarea infrastructurii cloud specifice IT comune tuturor organizabiilor din sectorul public げi crearea de platforme sociale on-line げi centre de date, în curs de dezvoltare portal web unic, cu acces la toate serviciile publice pe site-urile institubiilor publice. Detaliile sunt prezentate în capitolul SEnEtate.

stiri

pesu

rse.r

o

36

România construieげte!

Guvernul îげi propune ca obiectiv creげterea competitivitEbii economice げi îmbunEtEざirea condibiilor de viabE ale comunitEbilor locale げi regionale prin sprijinirea dezvoltErii mediului de afaceri, a condibiilor infrastructurale げi a serviciilor oferite cetEbeanului. Guvernul susbine 8.25 miliarde euro prin intermediul Programului Operabional Regional, pentru îndeplinirea urmEtoarelor obiective: ゎ Dezvoltarea transportului urban (cEi de rulare / piste bicicliげti / mijloace de transport ecologice).

ゎ 315 unitEbi medicale care vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500.000 de persoane.

ゎ 2.100 km de drumuri judebene modernizate pentru 1 milion de cetEbeni. ゎ Construcざia / reabilitarea / modernizarea ;oselelor de centurE cu statut de drum judeざean aflate pe traseul drumului judebean respectiv. ゎ InfrastructurE de educabie (creげe, grEdinibe, licee tehnologice, げcoli profesionale げi tehnice) pentru 115.000 beneficiari. ゎ Țficienba energeticE a clEdirilor publice, rezidenbiale, investibii în iluminatul public. ゎ Reconversia げi refuncbionalizarea terenurilor げi suprafebelor degradate, vacante sau neutilizate din oraげele mici, mijlocii げi Municipiul Bucureげti în vederea creげterii spabiului verde. ゎ ClEdiri pentru activitEbi educative, culturale げi recreative precum げi zone verzi de mici dimensiuni, piebe publice, parcuri. ゎ Regenerarea げi revitalizarea zonelor urbane (modernizare spabii publice, reabilitare clEdiri/ terenuri abandonate, centre istorice, etc). ゎ 793 de comune cu proprietEbi imobiliare înregistrate, echivalent a 5 milioane ha. SuprafabE. ゎ Investibii importante pentru 38 de unitEbi administrativ teritoriale (ITI) din cadrul Rezervabiei Biosfera Delta DunErii, judebele Tulcea げi Constanba. ゎ 12 judebe riverane DunErii care vor beneficia de investibii în infrastructura de apE, transport, patrimoniu cultural, turism げi eficienbE energeticE. ゎ Dezvoltarea turismului balnear prin investibii în infrastructura rutierE げi crearea bazelor de tratament. ゎ 2.500 de IMM-uri sprijinite pentru construcbia/ modernizarea げi extinderea spabiului de producbie/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalabii, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, maげini, inclusiv noi tehnologii. ゎ 60 de centre de transfer tehnologic care vor oferi servicii suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat. Detaliile sunt prezentate în capitolul Administrabie PublicE.

stiri

pesu

rse.r

o

37

România creげte inteligent!

Guvernul propune investibii de peste 1,3 miliarde EUR care vor îmbunEtEbi competitivitatea, consolidând legEturile dintre cercetare, inovare, domeniile de specializare inteligentE げi tehnologia informabiei.

Astfel, prin intermediul Programului Operabional Competitivitate, susbinem urmEtoarele direcbiile principale de investibii în domeniul cercetErii: ゎ Sprijin pentru dezvoltarea de noi tehnologii si produse care rezultE din activitEbile de CDI. ゎ Stimularea activitEbilor economice cu potenざial în cre;terea capacitEざilor de inovare, atragerea げi menbinerea specialiげtilor CDI în întreprinderi. ゎ Stimularea parteneriatelor dintre actorii din sectorul privat げi furnizorii de CDI în vederea creげterii prin inovare a competitivitEbii economiei româneげti. ゎ Activarea sectorului privat prin instrumente de susbinere a antreprenoriatului orientat cEtre CDI (sprijin inovare la nivel de firme) げi a comercializErii rezultatelor CDI (sprijin transfer de la institubii publice la firme), precum げi prin promovarea unor instrumente financiare specifice (fonduri de risc, împrumuturi etc.). ゎ Sprijinirea げi consolidarea inibiativelor integrate, cum ar fi clusterele inovative. ゎ Concentrarea resurselor în domenii economice relevante, urmErind totodatE eficientizarea cercetErii în sectorul public げi impulsionarea apropierii de piabE. Guvernul susざine 530 milioane euro prin intermediul Programului Operabional Competitivitate, pentru urmEtoarele direcbiile principale de investibii in domeniul tehnologiei informatiei: E – guvernare: 2023 PânE la finalul anului 2023, Guvernul îげi propune informatizarea institubiilor げi creげterea serviciilor publice disponibile online, cu impact direct asupra îmbunEtEbirii nivelului de trai pentru cetEbeni: stare civilE (naげtere, cEsEtorie, divorb, deces); ゎ Activitatea agenbilor economici (înfiinbarea, vânzarea unei companii, modificarea statutului unei companii, obbinerea surselor de finanbare, obbinerea sprijinului pentru desfEげurarea activitEbii unei firme, faliment, lichidare, constituirea contractelor, înregistrare pentru plata taxelor); ゎ Drepturi げi responsabilitEbi cetEbeneげti (eliberarea actelor de identitate, obbinerea unui paげaport, obbinerea permisului de conducere auto, înregistrarea unui autovehicul, cumpErarea/închirierea unei case, asigurEri opbionale げi obligatorii, asigurarea viitorului personal, votarea); ゎ MuncE, familie げi protecbie socialE (servicii suport げi de facilitare pentru cEutarea unui loc de muncE, servicii suport în cazul pierderii locului de muncE, asistenbE în cazul accidentelor de muncE sau a incapacitEbii de a lucra, pensionare, înscrierea alocabiei

stiri

pesu

rse.r

o

38

pentru persoane cu handicap, obbinerea îndemnizabiei de creげtere a copilului, adopbii); ゎ Afaceri externe (emigrare în România, obbinerea cetEbeniei, obbinerea unei vize); ゎ Parcursul educabional (clase primare/liceu/universitate, înscrierea la bibliotecE); ゎ Serviciile medicale (programarea unui consult medical într-un spital); ゎ Promovarea turismului (ghiduri げi informabii de cElEtorie). În acest sens, prioritizarea intervenbiilor vizeazE asigurarea interoperabilitEbii institubiilor implicate în cele 36 de evenimente de viaざE, precum げi crearea cloud-ului guvernamental, care va determina costuri reduse de operare, eficienbE energeticE, flexibilitate în dezvoltarea de noi servicii online げi aliniere la standarde europene. Tot din perspectiva tehnologie informatiei, pânE în 2023, Guvernul susbine investibii masive în urmEtoarele sectoare: E – Țducabie: 2023 Ne propunem realizarea unor instrumente care deschid noi posibilitEざi în sala de clasE げi permit adaptarea procesului de învEざEmânt la nevoile fiecErui elev, oferind astfel competenざele digitale necesare pentru a activa în mod eficient げi semnificativ într-o economie bazatE pe cunoa;tere. Obiectivele Guvernului: ゎ Implementarea Bibliotecii ぐcolare Virtuale. ゎ Realizarea/utilizarea la nivel nabional a catalogului electronic. ゎ Achiziざionarea de echipamente TIC pentru ;colile gimnaziale în baza unor proiecte pilot. ゎ ÎmbunEtEbirea accesului la internet prin implementarea de wirelesscampus, cu prioritate în げcolile gimnaziale (2.000 de げcoli).

Crearea unei culturi digitale în procesul de predare – învEbare – evaluare, a leadership- ului げi managementului げcolii prin implementarea de sisteme informatice de suport.

E - SEnEtate: 2023 Strategia nabionalE în domeniul sEnEtEbii vizeazE eficientizarea sistemului de sEnEtate prin accelerarea utilizErii instrumentelor IT moderne de tip e-sEnEtate. AceastE abordare include douE direcbii majore: 1.Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în domeniul sEnEtEbii (RO SDNDTATȚă prin implementarea de solubii sustenabile de e-sEnEtate; 2.Investibii în peste 400 de unitEbi prespitaliceげti げi spitaliceげti care vor utiliza sisteme de telemedicinE având drept scop creげterea accesului la servicii de sEnEtate de calitate la costuri eficiente pentru cetEbeni, în special a celor din grupurile vulnerabile.

stiri

pesu

rse.r

o

39

E – CulturE: 2023 Cultura accesibilE publicului larg este un obiectiv principal al Guvernului, IT-ul reprezentând cel mai eficient instrument pentru a promova schimbul de idei げi informabii, ceea ce contribuie la o mai bunE înざelegere a diversitEざii culturale. Prin intermediul proiectelor RO - CULTURA, Guvernul îげi propune investibii masive în e-culturE, asigurând astfel: ゎ Conservarea patrimoniului nabional げi implicit a identitEbii noastre culturale. ゎ Digitalizarea conbinutului cultural げi crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale). ゎ Accesarea on line a conbinutului cultural. Toate aceste 3 domenii au potenbialul de a îmbogEbi educabia în România げi de a promova turismul, de a creげte vizibilitatea bErii noastre, de a îmbunEtEbi accesul publicului la resursele culturale げi de a stimula sectorul creativ digital prin crearea unei noi piebe pentru servicii digitale ;i multimedia.

Creげterea gradului de utilizare a internetului în România prin utilizarea cu regularitate a internetului de cEtre 60% din total cetEbeni げi 45% din persoanele considerate dezavantajate prin extinderea rebelelor げi a accesului la acestea. Strategia Guvernului vizeaza comunitEbile dezavantajate din 800 de localitEbi reprezentând aproximativ 400.000 de gospodErii care nu au acces la infrastructurE de internet în bandE largE. Accesul la internet creeaza premizele pentru dezvoltarea competenbelor digitale ca mEsurE de combatere a excluziunii, accesul la centre de cunoastere comunitarE, centre de resurse pentru dezvoltare, servicii electronice cu acces rapid cEtre surse multiple de informabie, accesul la servicii ambulatorii de specialitate prin solubii de telemedicinE. Securitatea ciberneticE nabionalE: Guvernul susbine investibiile necesare în vederea creげterii gradului de securitate la nivelul rebelelor/aplicabiilor TIC, pentru a preveni atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor care susざin funcざii de utilitate publicE ori servicii ale societEざii informaざionale a cEror întrerupere/afectare ar putea constitui un pericol la adresa securitEざii naざionale. Acest lucru presupune sporirea rezistenbei infrastructurii cibernetice, constând în sisteme informatice, aplicaざii aferente, reざele ;i servicii de comunicaざii electronice, prin implementarea de soluざii tehnice de protejare acestora ;i constituirea ;i operabionalizarea sistemului de securitate ciberneticE nabionalE. Detaliile sunt prezentate în capitolele aferente programelor sectoriale. România angajeazE!

Guvernul susbine investibii destinate sE creascE participarea pe piaba muncii ( aproximativ 1,3 miliarde EUR) în scopul creげterii ratei de ocupare, fiind vizabi tinerii care nu sunt încadrabi profesional げi nu urmeazE niciun program educabional sau de formare げi alte grupuri vulnerabile. Un cuantum de aproximativ 1,8 miliarde EUR va fi dedicat promovErii incluziunii sociale げi combaterii sErEciei げi a discriminErii, sprijinind persoanele defavorizate (inclusiv pe romi) sE aibE acces la piaba muncii げi sE-げi îmbunEtEbeascE starea de sEnEtate げi condibia socialE. Se va acorda o atenbie specialE oferirii de

stiri

pesu

rse.r

o

40

asistenbE medicalE accesibilE げi furnizErii de servicii sociale comunitare, precum げi dezinstitubionalizErii copiilor げi a persoanelor cu handicap. Un cuantum de aproximativ 1,5 miliarde EUR va fi utilizat pentru reducerea abandonului げcolar la 11,3 % げi creげterea participErii la învEbEmântul terbiar la 26,7 %. În ansamblu, investibiile în capitalul uman vor ajunge la cel pubin 3,5 milioane de persoane. Un cuantum de 0,7 miliarde EUR din fonduri va contribui la consolidarea capacitEbii institubionale a autoritEbilor publice; din acesta, 0,55 miliarde EUR vor veni în sprijinul reformei administrabiei publice げi al eficacitEbii sistemului de justibie. Detaliile sunt prezentate în capitolul MuncE. România creげte verde!

Guvernul susbine 800 milioane de euro pentru sectorul mediu, disponibili prin intermediul Programului Operabional InfrastructurE Mare, pentru finanbarea urmEtoarelor obiective de investibii: Sectorul apE: ゎ Construirea/reabilitarea reざelelor de canalizare ;i a staざiilor de epurare a apelor uzate care asigurE colectarea ;i epurarea încErcErii organice biodegradabile în aglomerEri mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerErilor cu peste 10.000 l.e.; ゎ Dezvoltarea unui laborator naざional pentru îmbunEtEざirea monitorizErii substanざelor deversate în ape, acordându-se prioritate în special substanざelor periculoase, ;i a calitEざii apei potabile. Sectorul deげeuri: ゎ Realizarea unor proiecte integrate de consolidarea ;i extinderea sistemelor integrate de management al de;eurilor, cu respectarea ierarhiei de;eurilor (prevenire, pregEtirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare ;i eliminare): închiderea げi reabilitarea depozitelor neconforme ;i deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivE, construcざia de instalabii de transfer げi valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare ;i unitEbi de compostare individualE ;i staざii de tratare mecano-biologicE ;.a. ゎ Implementarea unui sistem integrat de management al de;eurilor la nivelul municipiului Bucure;ti. Decontaminare ;i ecologizare: ゎ MEsuri de decontaminare ;i ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale ;i asigurarea calitEざii solului în vederea protejErii sEnEtEざii umane. Calitatea aerului: ゎ Dezvoltarea ;i optimizarea Reざelei Naざionale de Monitorizare a CalitEざii Aerului (RNMCA).

stiri

pesu

rse.r

o

41

Prevenirea riscului la inundabii ;i lErgirea plajelor: ゎ Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaざiilor prin preluarea solubiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creげterea incidenbei evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaざiilor ;i de;ertificErii, stabilirea unor zone inundabile controlat ;i mEsuri bazate pe ecosisteme, torenざi ;i desecEri etc.). ゎ Acざiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor, ;i activitEざi de reabilitarea ;i protecざia plajelor incluzând înnisipEri artificiale, crearea de noi plaje, diguri ;i epiuri pentru retenざia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor; lucrEri de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin. Detaliile sunt prezentate în capitolul Mediu. România mai aproape de Europa!

Guvernul susbine 13 miliarde euro, pentru sectorul transporturi care vor avea ca rezultat modernizarea a 400 km de cEi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou げi durate medii mai reduse ale cElEtoriei pe cale rutierE (cu 42 %) げi pe cale feratE (cu 55%). Detaliile sunt prezentate în capitolul Transporturi.

stiri

pesu

rse.r

o

42

Capitolul Turism

Atunci când am început sE lucrEm la planul de guvernare pentru turism, am plecat de la urmEtoarea realitate. O ramurE economicE ce produce milioane de Euro în fiecare an nu este reprezentatE la nivel ministerial. Zeci de hotelieri, mii de angajaざi nu au un minister care sE coordoneze activitatea de turism din România. Acest lucru este mai mult decât gre;it în condiざiile în care turismul ar putea sE se dezvolte pentru a deveni una din principalele ramuri economice ale României. În acest sens, vom înfiinba Ministerul Turismului. Pe parcursul redactErii acestui program am pEstrat mereu în vedere obiectivul central pe care programul de guvernare îl are: cre;terea clasei de mijloc! Din acest motiv, mEsurile pe care le propunem au în vedere atragerea mai multor fonduri europene, calificarea forざei de muncE în domeniul turismului ;i cre;terea numErului de strEini care sE viziteze anual România ;i sE contribuie a;adar la dezvoltarea unor investiざii bazate pe capitalul românesc. România are ;ansa de a crea mai multe locuri de muncE ;i de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanざE istoricE ;i religioasE ;i suficiente frumuseざi naturale pentru a cre;te semnificativ numErul de turi;ti straini care viziteazE anual România. Strategia Guvernului pentru turism nu se adreseazE însE numai turi;tilor din afara graniざelor. Viziunea noastrE integratE vine sE rEspundE provocErii de a dezvolta infrastructura de turism într-un mod coerent. Acest demers ざine cont de protejarea ecosistemelor sensibile, precum ;i de nevoile manifestate de piaざa de turism din România. MEsurile urmErite de Guvern vor conduce la cre;terea numErului de locuri de muncE ;i astfel la pEstrarea forざei de muncE în România. Vrem sE oprim exodul forざei de muncE din domeniul turismului cEtre alte state din relativa vecinEtate a României. MDSURI

1.Guvernul susbine înfiinbarea unui Centru nabional de învEbEmânt げi reînfiinbarea げcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesionalE a forbei de muncE in domeniul turismului. Efecte: asigurarea forbei de muncE calificatE, profesionalizarea persoanelor care activeazE în turism げi alimentabie publicE. În prezent existE un deficit de 40% în urmEtoarele meserii: bucEtari ospEtari, recepbioneri げi cameriste. MEsura este corelatE cu asigurarea calitEbii de angajat pe tot parcursul anului, pentru salariabii angajabi cel pubin げase luni. Impact financiar susbinut prin fonduri nerambursabile げi buget de stat. 2.Guvernul susbine promovarea României ca destinabie turisticE în concordanbE cu obiectivele げi prioritabile generale de dezvoltare ale bErii noastre, ale Uniunii Europene げi ale tendinbelor mondiale în domeniu. În vederea atingerii acestui obiectiv, Guvernul propune urmEtoarele acbiuni:

stiri

pesu

rse.r

o

43

ゎ Crearea la nivel de minister a unui buget de promovare inclusiv pentru deschiderea げi eficientizarea activitEbii birourilor de turism externe. Birourile de turism sunt factor de legEturE între operatorii economici din turism げi/sau tour-operatorii strEini, precum げi depozitarii feedback-ului, a impresiilor げi pErerilor despre România, a mass-mediei, specialiげtilor げi publicului din bErile arondate. 3.Guvernul susbine reabilitarea infrastructurii de acces în stabiunile turistice げi zonele cu impact turistic semnificativ ĂmânEstiri, monumente, zone agroturistice, viticole). (Durata: eげalonat în 4 ani, împreunE cu Ministerul Transporturilor, MDRAP げi în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: creげterea numErului de turiげtiげi a încasErilor pentru zonele/obiectivele respective reducerea semnificativE a costurilor de întrebinere a mijloacelor de transport. Sursa de finanbare: fonduri europene sau/げi bugetul statului, impact calculat la MDRAP si MT). 4.Guvernul susbine dezvoltarea げi reabilitarea rebelelor de utilitEbi publice în zonele turistice existente げi în cele ce urmeazE a fi dezvoltate din punct de vedere turistic. (Durata: 2017 împreunE cu Ministerul Transporturilor, MDRAP げi în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: stimularea investibiilor în turism prin asigurarea utilitEbilor la noile construcbii. Sursa de finanbare: fonduri europene sau/げi bugetul statului, impact calculat la MDRAP). 5.Guvernul susbine Programul “Primul Centru de Agrement”. Prin acest program se vor putea realiza investibii pentru crearea infrastructurii desfEげurErii activitEbilor de agrement (piscinE, saunE, masaj, aparate fitness, alte activitEbi sportive げi recreative). Guvernul va susbine programul printr-o garanbie de stat de 80% dar nu mai mult de 240.000 euro/investibie. (Durata: 2017-2020. Efect: Prin acest program se are în vedere crearea de noi locuri de muncE げi extinderea sezonului cu peste o lunE げi jumEtate. Sursa de finanbare: bugetul statului). 6.Inventarierea げi evaluarea investibiilor nefinalizate din fonduri europene げi guvernamentale; asigurarea fondurilor pentru finalizarea investibiilor care reprezintE certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona respectivE. (Durata: 2017-2019. Efect: prin finalizarea acestor investibii se urmEreげte dezvoltarea infrastructurii げi serviciilor în turism. Sursa de finanbare: bugetul statului). 7.Pentru turismul verde, stabilirea げi dezvoltarea localitEbilor cu potenbial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate げi celelalte resurse nabionale: munbi, pEduri, ape げi zonele neafectate de „epoca modernizErii” – zonele tradibionale げi culturale din satele româneげti. Prin lege se vor atribui competenbe autoritEbilor administrabiei centrale げi locale de a limita activitEbile turistice înEuntrul tuturor ariilor protejate げi va alcEtui un portofoliu de tehnici げi metode de evitare a suprasolicitErii turistice a acestor zone. Interzicerea construcbiilor care nu corespund zonelor protejate げi angajarea de personal suplimentar pentru supraveghere げi pazE.

stiri

pesu

rse.r

o

44

8.Dezvoltarea turismului în Delta DunErii, concomitent cu respectarea normelor de protecbie a Rezervabiei Biosferei. În vederea realizErii acestui obiectiv, Guvernul propune urmEtoarele acbiuni: ゎ Realizarea Cadastrului Deltei DunErii げi actualizarea RȚGULAMȚNTULUI DȚ URBANISM al Deltei astfel încât sE se armonizeze regimul de înElbime, aspectul exterior al clEdirilor, utilizarea materialelor de construcbie tradibionale cu ocuparea げi utilizarea terenurilor conform cerinbelor de protecbie pentru una din cele mai mari zone umede din lume.

ゎ Pentru protejarea ecosistemelor se are în vedere creげterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport ecologice cu grad redus de poluare, promovarea げi realizarea traseelor turistice nemotorizate げi reglementarea coerentE a canalelor de circulabie cu viteza de deplasare. Transport ecologic de pasageri prin înlocuirea flotei existente de nave care asigurE transportul naval în Delta DunErii cu nave cu consum redus de carburanbi げi grad redus de poluare care folosesc げi sisteme alternative de energie regenerabilE (biciclete, ambarcabiuni cu vâsle げi motoare electrice). ゎ ÎmbunEtEbirea rebelei de informare turisticE, realizarea de aplicabii GPS de sprijin cu hErbi げi trasee turistice, structura turisticE de cazare a Deltei げi alte informabii utile.

9.Continuarea げi finalizarea înfiinbErii Organizabiilor de Management al Destinabiilor (OMD) în stabiunile turistice げi alte localitEbi de interes turistic pe cele 3 planuri de dezvoltare: • micro: la acest nivel OMD-ul reuneげte autoritEbi publice locale げi reprezentanbi din mediul privat げi ai altor entitati relevante, la nivelul unei stabiuni pânE la nivelul judebelor. • mezo: la acest nivel OMD-ul reuneげte autoritEbi publice locale げi reprezentanbi din mediul privat げi ai altor entitati relevante, la nivelul unei regiuni. • macro: un OMD central pentru destinabia România, care coaguleazE reprezentanbi ai OMD-urilor regionale, reprezentanbi ai autoritEbilor publice centrale (A.N.T., M.D.R.A.P., Ministerul Mediului, Ministerul Culturii, Ministerul Educabiei, Ministerul Transporturilor etc., I.N.S., alte institute de cercetare în domeniul turismului), federabii げi asociabii patronale, cu reprezentanざi ai altor entitEざi relevante (asociaざii de promovare, asociaざii profesionale din variate sectoare economice, ONG-uri, administratori ai ariilor naturale protejate, mediul de formare profesionalE din turism, mediul academic ;i alざii). 10.Eliminarea taxei radio-tv pentru agenbii economici din turism (Durata: 2017; Motivare: structura de primire turisticE cu funcbiuni de cazare este obligatE prin certificatul de clasificare sE debinE TV. Tobi turiげtii achitE taxa radio-TV la domiciliu げi eventualele case de vacanbE. Impact financiar: Bugetul Statului 11.Acordarea unui tichet de vacanbE pentru angajabii din sistemul public. 12.Constituirea unor instrumente în turism care sE permitE asigurarea contravalorii serviciilor contractate de turi;ti cu agenざiile de turism. Garantarea contravalorii serviciilor plEtite de turi;ti cEtre sau la agenざiile de turism prin cel puざin urmEtoarele instrumente de garantare: asigurare, garanざii bancare, contul fiduciar,

stiri

pesu

rse.r

o

45

fond de garantare. (Durata: începand cu 2017; Efecte: prevenirea efectelor negative asupra cetEbeanului urmare a intrErii în insolvenbE a agenbiilor de turism. Impact financiar: MEsura are un impact social げi fiscal pozitiv, nu implicE cheltuieli bugetare). MDSURI cu impact local sau sectorial în vederea susbinerii turismului

13.Asigurarea calitEbii de angajat pe tot parcursul anului, pentru salariabii sezonieri cu contract de muncE de cel pubin 6 luni/an, prin modificarea legislabiei. (Durata: incepand cu 2017; Efecte: degrevarea bugetului de stat de plata ajutorului de げomaj, stimularea angajatorului prin plata doar a CAS げi CASS pentru 6 luni pentru angajabii sezonieri, fidelizarea angajatului sezonier prin plata doar a CAS げi CASS pentru 6 luni げi reducerea migrabiei forbei de muncE în strEinatate. Impact financiar pozitiv). 14.Asigurarea unei reglementEri astfel încât operatorul economic care are în administrare structuri de primire turisticE cu funcbiuni de cazare în zona plajelor, sE aibE drept de preembiune la închirierea suprafebelor de plajE situatE în imediata vecinEtate. 15. Asigurarea unei reglementEri privind administrarea în parteneriat public-privat de cEtre stat ;i operatorii economici debinEtori de structuri de primire turistice cu funcbiuni de cazare sau/げi de sEnEtate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor, care aparbin administratiei publice centrale げi sunt nefolosite. 16.Adoptarea legii turismului. 17.Înfiinbarea Ministerului Turismului care îndeplineげte funcbiile de strategie, promovare, cercetare, sintezE, reglementare, marketing intern げi extern, autorizare げi control în domeniul turismului, asigurând aplicarea legislabiei în domeniu, atât prin intermediul aparatului central げi a reprezentanbelor interne げi externe, cât げi prin intermediul institubiilor sau altor structuri din subordinea sau coordonarea acestuia. Ministerul Turismului va avea atribubii specifice げi va propune spre aprobare noua lege a turismului げi legislabia subsecventE げi coordoneazE la nivel nabional organizabiile de management al destinabiilor. Conducerea Ministerului Turismului va avea întâlniri trimestriale cu organizabiile げi federabiile patronale, reprezentative, în vederea stabilirii agendei comune げi urmErirea realizErii mEsurilor stabilite. 18.Înfiinbarea Comitetului Interministerial pentru turism - organism interministerial cu rol în corelarea げi armonizarea deciziilor げi strategiilor din domeniului turismului cu politicile げi strategiile din celelalte ramuri ale economiei nabionale conexe turismului, precum げi cu rol de avizare a planurilor investibionale aferente proiectelor publice げi/sau private de interes nabional în turism. 19.Înfiinbarea Consiliului Nabional al Turismului - structurE în subordinea ministrului turismului, cu rol consultativ în domeniul turismului, cu caracter public-privat げi fErE personalitate juridicE. st

iripe

surs

e.ro

46

Capitolul Politici publice privind IMM Sprijinirea sectorului IMM reprezintE o prioritate a programului economic. Contributor de importanbE strategicE la creげterea economicE げi crearea de locuri de muncE, sectorul întreprinderilor mici げi mijlocii trebuie sE beneficieze din partea statului de politici publice ce vizeazE o reglementare inteligentE, consultare sistematicE cu organizatiile reprezentative, cresterea accesului la finantare simplificarea procedurilor si debirocratizarea pentru micii intreprinzatori. Gândim implementarea unei structuri administrative moderne aliniatE nevoilor antreprenorilor: Ministerul Antreprenoriatului ;i IMM-urilor, protejarea investitorilor romani prin sustinerea eforturilor de investitii si promovarea intereselor de export ale acestora precum げi un un sistem fiscal atractiv. MDSURI

1.Înfiinざarea Ministerului Antreprenoriatului ;i IMM-urilor

Durata: 2017. Beneficiari: 99,7% dintre companiile din Romania sunt IMM-uri, care contribuie cu aproximativ 60% din PIB si angajeaza 60% din forta de munca. Efecte: dezvoltarea unitarE a politicilor de sustinere a IMM-urilor, atragerea de investitii, promovarea exporturilor, implementarea programelor nationale de finantare a IMM-urilor si a programelor de ajutor de stat; infiintarea unui departament de debirocratizare – pentru identificarea ;i simplificarea sarcinilor adminstrative cu care se confruntE mediul de afaceri. înglobarea într-un singur loc a tuturor structurilor de finanざare ale antreprenoriatului. Impact: sumele vor fi asigurate din bugetul de stat. 2. Înfiinざarea de Agenざii Regionale de Atragere de Investiざii ;i Promovare a Exportului

Durata: 2017. Beneficiari: mediul de afaceri, autoritEざile publice regionale ;i locale. Efecte: identificarea oportunitEざilor de investire de la nivel local げi realizarea unor proiecte de investibii „la cheie”; informare cu privire la facilitEざile acordate investitorilor – un exemplu fiind schemele de ajutor de stat instituite cu scopulde a susざine investiざii noi la nivelnaざional; sprijin pentru investitori în vederea obbinerii avizelor necesare, racordarea la utilitEbi げi contractarea serviciilor suport necesare demarErii activitEbii; stabilirea de parteneriate cu institubii finanbatoare de la nivel european げi internabional, camere de comerb bilaterale, ambasadele strEine din România; atragere de investibii strEine cu sprijinul ambasadelor României din strEinEtate; Impact: sumele vor fi asigurate din fonduri nerambursabile - 5.000.000 euro/an pentru 8 agentii. 3.Impozit pe cifra de afaceri pentru microintreprinderi de 1 % concomitent cu creげterea plafonului de aplicare de la 100.000 euro la 500.000 euro. 4.SchemE de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation

Perioada: 2017-2020. Beneficiari: start Up-uri. Efecte: înfiintarea mai multor start up-uri ;i cresterea competitivitEbii acestora, noi locuri de muncE bine plEtite în economie; simplificare: înfiinざarea gratuitE a SRL, 1 euro capital social, 1 zi infiintare, 1 e-semnatura gratuitE, 1 e-sediu, 1 prim cont bancar gratuit (dacE se alege deschiderea contului la banca pentru IMM-uri a statului), Valoare: 200.000 lei / proiect / antreprenor, 10.000 start up-uri anual. Impact: bugetul de stat si fonduri nerambursabile.

stiri

pesu

rse.r

o

47

5.Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru sustinerea investitiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni

Perioada: 2017-2019; Beneficiari: investitorii autohtoni; Susざinerea investiざiilor autohtone de minim 2 milioane de euro, prin acordarea unui grant din valoarea investiざiei. Efecte: dezvoltarea capitalului autohton, sustinerea industrializarii Romaniei, cresterea numarului de firme. 6.Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului – PNDA

Perioada: 2017-2020. Beneficiari: autoritatile publice locale ;i mediul de afaceri. ținanざeazE infrastructura antreprenorialE la nivelul comunitEざilor locale (înfiinざarea a cel puざin un incubator/ parc industrial/ parc tehnologic). Efecte: cre;terea atractivitEざii comunitEざilor marginalizate pentru realizarea de investiざii, dezvoltarea infrastructurii de afaceri din România ;i cre;terea atractivitEざii României ca destinaざie de investiざii; 7.Program pentru sprijinirea internaざionalizErii

Perioada: 2017-2020; Beneficiari: firmele românesti care î;i doresc sE exporte; Efecte: cre;terea exporturilor României ;i a IMM-urilor, prin participarea la târguri internationale cu stand de ざarE, misiuni economice, evenimente internaざionale în nume propriu. Prin lege, niciun demnitar nu poate participa la o vizitE de lucru în strEinatate cu accent economic, fErE o delegaざie de oameni de afaceri, ale;i prin proceduri transparente, online; calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie sE fie postat public.

8.Înfiinざarea liceelor de antreprenoriat

Perioada: 2017. Beneficiari: Elevii, noi generaざii de tineri antreprenori. Efecte: dezvoltarea abilitEざilor antreprenoriale în rândul tinerilor. 9. Programul România ProfesionalE

Program de susbinere în parteneriat public-privat a げcolilor profesionale げi de meserii, program care sE susbinE formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc). În acest moment una dintre problemele cele mai stringente ale economiei reprezentând-o lipsa forbei de muncE adecvatE. 10.Crearea de site-uri institutionale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro

Perioada: 2017. Beneficiari: antreprenori debutanざi, mediul de afaceri. Efecte: Oferirea în mod gratuit de modele ;i informaざii, prin intermediul unor tutoriale, despre: deschiderea unei afaceri, realizarea unui plan de afaceri, finanざarea afacerii, facilitEざi acordate întreprinzEtorilor. Impact: fonduri nerambursabile, 500.000 euro. 11.Adoptarea Legii Lobby-ului, astfel încât mediul de afaceri sE nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centre de putere, iar altele dezavantajate. În acest sens, asemEnEtor Registrului de TransparenbE Țuropean se va înfiinba Registrul de Lobby.

12.Restartarea mediului de afaceri, prin introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile sE aibE asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fErE a exista teama cE anumite greげeli din trecut vor mai putea apEsa asupra activitEbii ulterioare.

stiri

pesu

rse.r

o

48

Capitolul Politici publice în domeniul Muncii げi Justiざiei Sociale Programul de guvernare asumat de Guvern în domeniul muncii, protecbiei sociale, familiei, persoanelor vârstnice rEspunde, în primul rând, nevoilor げi cerinbelor dezvoltErii României pentru perioada 2017-2020. De asemenea, el urmEreげte direcbiile strategice ale PES privind sustenabilitatea modelului social european げi noua agendE pentru Europa 2016-2020. Misiunea principalE pe care ne-o asumEm este aceea de a asigura un parcurs constant cEtre îmbunEtEbirea nivelului de trai al populabiei, care va avea ca rezultat întErirea coeziunii sociale げi reducerea decalajelor fabE de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru tobi cetEbenii trebuie sE fie obiectivul fundamental al României. Asumându-ne aceastE misiune esenbialE, suntem determinabi sE continuEm strategiile de creげtere economicE, împletite cu cele sociale げi suntem convinげi cE numai un stat preocupat de situabia fiecEruia dintre cetEbenii sEi poate rEspunde cu succes provocErilor viitoare. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piabE a muncii inclusivE, pentru reducerea inegalitEbilor げi menbinerea modelului social european, consolidând un model de creげtere economicE bazat pe un set coerent de politici publice げi mEsuri progresiste. Obiectivul principal în materie de ocupare a forbei de muncE, stabilit în contextul Strategiei Europa 2020, este de a atinge binta de 70% în privinba ratei de ocupare pentru grupa de vârstE 20-64 ani. Acest lucru se poate realiza numai prin promovarea unor politici publice coerente げi realiste, care sE determine o piabE a muncii performantE, dinamicE げi flexibilE, ceea ce va asigura accesul majoritEbii cetEbenilor la locuri de muncE de calitate, în funcbie de competenbele げi abilitEbile lor, la venituri decente. Acest obiectiv poate fi atins printr-o abordare multisectorialE, combinând mEsurile pentru modernizarea piebei muncii cu cele din domeniul educabiei, susbinând mEsuri de incluziune socialE, îmbunEtEbind serviciile medicale, promovând investibii în sectorul productiv げi în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru este acela de a asigura o dezvoltare durabilE pentru România, o îmbunEtEbire semnificativE a nivelului de trai pentru tobi cetEbenii bErii, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o pozibie vulnerabilE. MDSURI

1.Stimularea creErii de noi locuri de muncE ゎ Introducerea de noi tipuri de contracte de muncE (exemplu, teleworking, net-jobs). ゎ Înfiinざarea ;i organizarea Agenざiilor de Mediere între cererea ;i oferta de muncE zilierE din mediul rural (servicii specializate externalizate ale Serviciului Public de Ocupare). (Durata: 4 ani; Efecte: buna funcbionare a piebei muncii sezoniere, în condibii de securitate socialE, evitând evaziunea fiscalE; Beneficiari: 700.000 de lucrEtori sezonieri; Impact: 36 milioane Euro, finantare fonduri europene POCU). ゎ Stimularea dezvoltErii unei rebele de specialiげti pentru consiliere げi informare privind locurile de muncE pentru persoanele cu dizabilitEbi, implementare 2017 – 2020. ゎ Reducerea costurilor administrative pentru angajator cu pâna la 18%, prin crearea

stiri

pesu

rse.r

o

49

Cardului de Asigurat în Sistemul AsigurErilor Sociale - elementul de bazE al sistemului integrat unic de asigurEri sociale (ghiげeul unic electronic) (Durata: 2018-2020; Impact: 11 milioane Euro, finanbare POCU, implementare 2018 - 2020). ゎ Combaterea muncii fErE forme legale prin derularea de campanii de conげtientizare, prin controale tematice げi prin organizarea unui cadru institubional care va funcbiona cu 5.000 de angajabi. Diferenba de la 2.400 în prezent pânE la 5.000, se va face prin realocarea personalului din institubiile publice care se vor comasa (Durata: 4 ani). ゎ Introducerea tichetelor de formare profesionalE în vederea reconversiei profesionale rapide げi facilitErii inserbiei pe piaba muncii, precum げi a creげterii adaptabilitEbii forbei de muncE ocupate la schimbErile piebii muncii. ゎ Pachet integrat de mEsuri pentru reintegrarea pe piaざa muncii a ;omerilor de lungE duratE. MEsuri care intrE în sfera activitEざilor de mentorat, asistenざE pentru cEutarea unui loc de muncE, pentru continuarea educaざiei ;i a formErii profesionale, precum ;i sprijin pentru locuinざE, transport, servicii de îngrijire a copiilor ;i de îngrijire medicalE sau de recuperare. ゎ Outplacement (orientare în cariera, evaluarea carierei, întocmirea unui C.V. げi pregEtirea pentru interviu, dezvoltarea de rebele, abilitEbi de cEutare a unui loc de muncE vizând piaba muncii) în contextul restructurErii companiilor げi sectoarelor. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 30.000 de persoane; Impact: 6 milioane lei/anual, finantare din bugetul de stat). ゎ Mecanisme de planificare prospectivE a ocupErii forざei de muncE ;i a competenざelor Network/ Reざea pentru competenざe - schimb de bune practici げi programe comune de schimb de experienざE pentru angajaざi ai mai multor întreprinderi din acela;i sector (Durata: 3 ani). ゎ Realizare unei hErbi a resursei umane în funcbie de calificEri げi competenbe (Durata: 2 ani; Impact 200.000 Euro, finantare POCU). ゎ Realizarea Strategiei Nabionale pentru locurile de muncE verzi. Aceasta va asigura tranzibia la Economia Verde. Observatorul European pentru Ocupare apreciazE în studiul realizat în 2013 cE în România sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25% din totalul ocuparii. Adoptare in 2018. ゎ Stimularea participErii pe piaba muncii a persoanelor apte de muncE aflate în risc de excluziune socialE; descurajarea dependenbei de mEsurile de asistenbE socialE (Durata: 4 ani; Beneficiari: 200.000 persoane apte de muncE).

- întErirea legEturii cu ocuparea, diminuarea treptatE a mEsurilor pasive げi dezvoltarea mEsurilor active de asistenbE socialE

- introducerea beneficiarilor de mEsuri de asistentE socialE ca げi categorii prioritare pentru mEsurile active de ocupare. ゎ Realizarea unor programe de formare profesionalE a salariabilor, care sE fie corelate cu necesitEbile piebei muncii. Asigurarea concordanbei între cererea げi oferta de competenbe げi expertizE (Durata: 4 ani; Finanbare din fonduri europene POCU).

stiri

pesu

rse.r

o

50

2.ぐanse reale pentru tineri ゎ Implementarea programului Garanbia pentru Tineret. NumEr de tineri beneficiari 400.000 cu vârste între 16 げi 24 de ani, cost program 470 milioane Euro, sursa de finanbare Programul Operabional Capital Uman, implementare 2017 - 2020. MEsuri:

- Subvenbii acordate angajatorilor de 200 de Euro, plus 500 de lei/ lunE pentru fiecare persoanE angajatE pe o perioadE de 12 luni, cu condibia de a menbine locul de muncE nou creat cel pubin 18 luni. DupE trecerea celor 18 luni, angajatorul care menbine locul de muncE poate beneficia de scutirea contribubiilor de げomaj pe o perioadE de maxim 24 de luni.

- Instituirea unei prime lunare de 1.000 de lei pentru angajatorii care încadreazE tineri cu risc de marginalizare pe o perioadE de maxim 3 ani.

- Subvenbii lunare de 250 de Euro, plus 300 de lei, pe o perioadE de 1-3 ani pentru angajatorii care organizeazE cursuri de ucenicie pentru fiecare tânEr încadrat.

- Subvenbii de 300 Euro/lunE, plus 750 de lei pentru angajatorii care organizeazE

stagii de specializare pentru fiecare tânEr angajat.

- Alocabii financiare de 350 euro pentru stimularea tinerilor în sensul de a-げi finaliza studiile. Beneficiari 60.000 de tineri, impact financiar 21 milioane euro, bani ce vor fi plEtibi unitEbilor de învEbEmânt.

- Alocabii financiare pentru a stimula tinerii sE-げi termine studiile gimnaziale. Beneficiari 60.000 de tineri, impact bugetar 64 milioane de Euro.

- Burse profesionale de câte 400 lei/lunE pentru 60.000 de tineri ai げcolilor profesionale.

- Sprijinirea tinerilor care provin din familii cu venituri medii brute sub pragul de 150 lei/lunE/membru de familie pentru continuarea studiilor. NumEr beneficiari 270.000 de elevi, burse de 250 lei/lunE, impact bugetar 180 milioane Euro. ゎ Promovarea unei legislabii pentru tineri prin care sE fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educabional cEtre piaba forbei de muncE, precum げi echilibul între viaba profesionalE げi cea personalE, prin creげterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor げi a persoanelor în situabie de dependenbE, adoptare 2017 ゎ Introducerea unei prime care sE stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare (SPO), acordatE în cuantum unic, raportatE la valoarea indicatorului social de referinbE, ca alternativE la eliminarea acordErii indemnizabiei de げomaj absolvenbilor institubiilor de învEbEmânt (acordatE tinerilor între 16-24 de ani). Beneficiari 18.000 tineri care primesc anual ajutor de げomaj, buget 18 milioane lei/anual, BAS, implementare 2017 – 2020

ゎ Programul “Primul salariu”. Stimularea tinerilor absolvenbi debinEtori ai unei licenbe de învEbEmânt superior acreditat, prin garantarea unui salariu de încadrare de 2.500 lei brut timp de trei ani げi prin subvenbionarea angajatorului cu 50% din cheltuiala salarialE, cu menbinerea angajErii timp de 5 ani (Durata: 4 ani; Beneficiari: 40.000 de absolvenbi anual, Impact bugetar anual 180 mil euro).

stiri

pesu

rse.r

o

51

ゎ Programul Hope de susbinere a antreprenoriatului pentru tineri în risc de sErEcie げi excluziune socialE, precum げi a celor provenibi din centrele de plasament prin acordarea de microgranturi. Firmele înfiinbate de tinerii din aceste categorii vor beneficia de acelaげi statut ca al unitEbilor protejate autorizate (Durata: 3 ani, 2018-2020; Impact: 60 milioane Euro, finanbare POCU + ILMT). ゎ Promovarea transformErii internshipurilor în contracte de muncE permanente (contracte pe perioadE nedeterminatE). Firmele primesc din partea statului 1.000 euro per angajat pentru care internshipul se transforma in contract de munca pe perioada nedeterminata (firma trebuie sa mentina acel angajat minimum 2 ani). ゎ Programe de tip „Pasarela”: locurile de muncE din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajabi pentru a dobândi „abilitEbi transferabile” în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanざa 10.000 de contracte de muncE suplimentare în 2 ani (în sectorul public, la nivel local) în sistemul pasarela. ゎ Plan pentru construcざia ;i utilizarea eficientE a 1.500 locuinざe sociale destinate familiilor dezavantajate, inclusiv valorificarea locuinbelor abandonate. DuratE implementare 2018-2020. ゎ Creげterea ponderii criteriului privind angajabilitatea în finanbarea institubiilor de învEbEmânt superior, precum げi în clasificarea げi evaluarea externE a institubiilor de învEbEmânt superior. ゎ Un procent de 10% dintre locurile bugetate în sistemul universitar rezervate pentru tinerii din mediul rural (dupE absolvire va profesa în învEbEmântul din mediul rural minim o duratE egalE cu perioada studiilor). ゎ Creげterea burselor sociale de la 360 lei/luna astEzi la 700 lei/lunE de la 1 iulie 2017 (50% din salariul minim astfel încât bursa sE acopere 2-3 mese pe zi la cantina studenbeascE げi o parte din cheltuielile cu îmbrEcEmintea, încElbEmintea げi materialele de studiu). ゎ Creげterea fondului de burse de la 86 lei/student la 201 lei/student incepand cu 2017 ゎ Cooptarea asociabiilor de reprezentare a tinerilor în procesul de evaluare a programelor de studii. ゎ Forme alternative de învEbEmânt mai ales în zonele rurale げi pentru tinerii de etnie romE. ゎ Implementarea unor proceduri clare de recunoaげtere a activitEbilor de voluntariat pe baza Cadrului Nabional al CalificErilor.

3.Salarii decente げi motivante ゎ Creげterea medie a salariului pentru bugetari cu 56% pînE în anul 2020.(20% in 2017, 20% in 2018 si 8% in 2019). În trimestrul I din 2017 vor creげte cu 15% salariile din educabie げi sEnEtate, cu 20% salariile din administrabia publicE localE げi cu 50% salariile

stiri

pesu

rse.r

o

52

pentru actori. În trimestrul III din 2017 salariile din educabie げi cercetare vor creげte cu 20% iar salariile actorilor cu 50%. Adoptarea legii unice a salarizErii personalului plEtit din fonduri publice. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 1,2 milioane salariati; Efecte: va introduce echitate, unitate, coerenbE げi performanbE în sistemul public de salarizare, va promova munca decentE げi va contribui la creげterea economicE, creげterea puterii de cumpErare, reducerea inegalitEbilor, va avea un impact pozitiv asupra bugetului asigurErilor sociale.) ゎ Creげterea progresivE a salariului minim brut pe economie astfel încât ponderea acestuia în câげtigul salarial mediu sE fie de cel pubin 45-50% pânE în 2020, va contribui la prevenirea sErEciei salariale, la reducerea inegalitEbilor, la creげterea puterii de cumpErare, respectiv a creげterii consumului げi a convergenbei economice cu celelalte state membre. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 2.000.000 de salarizabi din sectorul public げi privat). PrognozE creげtere salariu minim pe economie: de la 1.450 lei din 1 martie 2017, la 1550 lei din 1 ianuarie 2018, la 1650 lei din 1 ianuarie 2019, la 1750 lei din 1 ianuarie 2020 4.Dialog social げi parteneriat ゎ Consolidarea rolului institubiei dialogului social, componentE fundamentalE a statului de drept げi a democrabiei. ゎ Formarea unei reale culturi a dialogului social, stimularea dialogului social tripartit, teritorial げi sectorial. ゎ Consolidarea încrederii între guvern げi partenerii sociali. ゎ Modificarea Legii 62/2011 – Legea Dialogului Social. ゎ Intensificarea la nivel institubional a dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali げi a societatii civile în actul decizional. 5.ViabE decentE pentru pensionari ゎ Impozit pe venit 0 pentru pensii mai mici sau egale cu 2.000 lei lunar, din 1 ianuarie 2017. Impozit de 10% pentru pensii mai mari de 2.000 lei lunar (calculat la suma ce depEげeげte 2.000 lei) de la 1 ianuarie 2018. ゎ Creげterea pensiei minime garantate cu 60% pânE la 1 ianuarie 2018. Pensia minimE garantatE va creげte de la 400 lei în 2016 la 520 lei de la 1 martie 2017, la 640 lei din 1 ianuarie 2018. ゎ Creげterea valorii punctului de pensie la 1.775 lei pânE în 2021. ゎ Eliminarea contribubiei de sEnEtate pentru pensionari începând cu primul trimestru din 2017. ゎ Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupabionale, bazat pe contribubia asiguratului げi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate, implementare 2018 – 2020.

stiri

pesu

rse.r

o

53

6.Incluziune socialE げi reducerea sErEciei ゎ Implementarea venitului minim de incluziune pentru asigurarea nivelului de trai minimal oricErui cetEbean aflat în situabie de vulnerabilitate economicE げi socialE. (Durata: 2 ani, 2018-2019; Beneficiari: 700.000 familii げi persoane singure; Impact: 700 milioane lei în 2018, 300 milioane lei în 2019; finanbare din bugetul de stat). ゎ Modificarea Legii nr.17/2000 privind asistenba socialE a persoanelor vârstnice げi introducerea prestabiei de dependenbE potrivit modelelor europene, implementare 2017 – 2019. ゎ Promovarea „incluziunii active” a grupurilor vulnerabile, combinând politicile de integrare pe piaざa muncii, cu acordarea unui venit suficient ;i cu dezvoltarea unui sistem de servicii sociale.

o Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare ;i evaluare a politicilor de incluziune socialE

- Elaborarea ;i implementarea de metodologii ;i instrumente pentru mEsurarea eficienざei politicilor adoptate.

- Elaborarea de studii, cercetEri, analize tematice în domeniul incluziunii sociale

privind impactul politicilor în domeniu げi direcbii de acbiune viitoare. ゎ Dezvoltarea unui sistem nabional de indicatori de incluziune socialE げi calcularea anualE a acestora. ゎ Integrarea げi corelarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenbei sociale げi creearea sistemului "e-asistenbE socialE’’ (Durata: 2 ani, 2018-2019; Impact: 11 milioane Euro, POCU). 7.Sprijin pentru familii げi copii ゎ Deduceri fiscale acordate familiilor cu copii, 1.600 de lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 de lei/lunE げi 1.200 lei / anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 – 10.000 lei/lunE.

- dezvoltarea rebelei de servicii de îngrijire (construcbia unor noi institubii, reabilitarea celor existente, dotarea cu echipament, asigurarea cu personal calificat).

- dezvoltarea serviciilor de consiliere în general げi a celor de consiliere familialE în cadrul serviciilor publice de asistenbE socialE de la nivelul primEriilor (ex. げcoala pErinbilor). ゎ Promovarea actului normativ privind înfiinbarea げi organizarea serviciilor de creげtere げi îngrijire a copiilor pe timpul zilei, adoptare 2017. ゎ Dezvoltarea serviciilor de consiliere familialE în cadrul serviciilor publice de astenbE socialE de la nivelul primEriilor, implementare 2017 – 2020. ゎ Promovarea unor mecanisme de sprijin a pErinざilor ;i de asigurare a unui echilibru între viaざa de familie ;i cea profesionalE, implementare 2017 – 2020.

stiri

pesu

rse.r

o

54

- Dezvoltarea serviciilor educaざionale ;i de supraveghere din învEざEmântul pre;colar sau de îngrijire prin programe after-school.

- Standardizarea calitEざii în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor, în sistem integrat de îngrijire ;i educare, în cre;e, servicii de zi ;i bone acreditate ;i calificate.

- Sistem de monitorizare pentru asigurarea calitEざii acestor servicii. ゎ Introducerea Programului “Prima chirie” prin opbiunea de susbinere a chiriilor pentru familiile cu venituri sub 5.000 lei / lunE. Subvenbionarea chiriei げi utilitEbilor reprezentând 75% din costul acestora, dar nu mai mult de 900 de lei / lunE pentru fiecare angajat care îげi gEseげte un loc de muncE la o distanbE de 50 de km fabE de locul de reげedinbE, anual din 2017. ゎ Elaborarea, în parteneriat stat – asociabii de familii, a unui plan pentru construcbia げi utilizarea eficientE de locuinbe sociale destinate familiilor dezavantajate (fErE adEpost, având printre membri persoane cu dizabilitEbi etc), inclusiv valorificarea locuinbelor abandonate, implementare 2018– 2020. ゎ Încurajarea încheierii de contracte de muncE cu timp flexibil げi a tele-muncii pentru pErinbi (munca la distanbE). 8.Servicii sociale de calitate ゎ Susbinerea parteneriatului public-privat. Dezvoltarea piebei mixte de servicii (Durata: 4 ani; Impact: 5 milioane lei anual, finanbare din bugetul de stat). - Elaborarea unui act normativ care sE stabileascE mai bine principiile de colaborare げi parteneriat între sectorul public げi cel privat. - Stabilirea posibilitEbilor de finanbare a serviciilor sociale realizate de cEtre furnizorii privabi de servicii sociale. ゎ Elaborarea de standarde de calitate げi a standardelor de cost pentru toate serviciile sociale (Durata: 4 ani; Impact 100.000 ron finanbare din bugetul de stat). ゎ ÎntErirea capacitEbii de control げi monitorizare a Inspecbiei Sociale. ゎ Stabilirea unor mecanisme moderne, adaptate realitEbilor obiective, de finanbare a serviciilor sociale realizate de cEtre furnizorii privabi de servicii sociale. ゎ Dezvoltarea ;i implementarea unui program naざional privind formarea profesionalE a personalului din domeniul asistenざei sociale ;i asigurarea în fiecare localitate a cel puざin unui asistent social cu normE întreagE, implementare 2017 – 2020. ゎ Analiza げi evaluarea grupurilor vulnerabile (persoane fErE adEpost, tineri care pErEsesc sistemul de protecざie, fo;ti deざinuざi, persoane evacuate din casele retrocedate, persoane dependenざe de droguri etc.) în vederea stabilirii necesarului de locuinbe pentru aceげtia げi a bugetului aferent, implementare 2017 – 2020. ゎ Încurajarea construcbiei de noi centre private prin creげterea cuantum-ului subvenbiei

stiri

pesu

rse.r

o

55

acordate de cEtre stat pentru plata întrebinerii げi chiriei în centrele rezidenbiale aferentE persoanele vârstnice la 75 % (1.400 lei / lunar). Impact bugetar: 90 mil lei. 9.Respect げi demnitate pentru femei ゎ Formarea unei rebele nabionale de experbi în domeniul egalitEbii de げanse. ゎ Program nabional pentru combaterea violenbei împotriva femeilor げi a violenbei domestice (Durata: 4 ani; Impact: 12 milioane Euro, finanbare din POCU).

- Elaborarea unei proceduri comune de lucru la nivel interinstitubional privind raportarea, colectarea げi monitorizarea datelor în domeniul violenbei în familie.

- Elaborarea de norme metodologice privind emiterea Ordinelor de Protecbie în regim de urgenbE

- Crearea unui sistem de monitorizare a Ordinelor de Protecbie (dispozitive electronice, aplicabii mobil).

- Elaborarea unor proceduri de lucru privind mEsurile de prevenire a cazurilor de violenbE în familie.

- Elaborarea normelor metodologice privind consilierea psihologicE în situabiile de divorb în care au fost înregistrate antecedente privind violenba în familie

- Includerea în programa げcolarE a nobiunii de violenbE de gen げi a perspectivei de gen.

- Înfiinbarea de echipe specializate de intervenbie la nivel judebean în domeniul violenbei în familie.

- Formarea profesionalE a asistenbilor sociali în domeniile violenbE în familie げi egalitate de gen.

- Dezvoltarea unei rebele de cel pubin 20 locuinbe protejate pentru victimele violenbei în familie.

- Crearea a 8 centre de crizE pentru situabiile de viol.

- Dezvoltarea unei rebele de 8 centre de asistenbE pentru agresori, la nivel zonal げi

reglementarea unor mEsuri de prevenire a recidivei faptelor de violenbE în familie. 10.Creげterea natalitEbii ゎ Inibierea unui amplu program de creげtere a numErului de creげe, grEdinibe げi after-school ゎ Reducerea vârstei de pensionare cu câte doi ani pentru fiecare copil, pentru mamele cu cel pubin trei copii. ゎ Formarea profesionalE a bonelor げi dezvoltarea serviciului de bonE profesionistE. ゎ Garantarea gratuitEbii tuturor analizelor necesare femeilor însErcinate, astfel încât,

stiri

pesu

rse.r

o

56

sE fie eliminate riscurile pentru mamE げi copil. ゎ Creげterea cuantumului stimulentului de reinserbie pânE la terminarea perioadei de îngrijire a copilului de la 500 la 650 de lei. 11.Investibia în copii - investibia în viitor ゎ Creげterea gradului de acoperire a serviciilor la nivel local. Ne propunem ca pânE în 2020 copiii sE aibE asigurat accesul la servicii, în primul rând, la cele educaざionale, de sEnEtate ;i sociale. Serviciile integrate înfiinざate la nivelul primEriilor vor constitui o prioritate, implementare 2017 – 2020. ゎ Cre;terea gradului de acoperire a serviciilor la nivel local, astfel încât copiii vulnerabili sE fie identificaざi precoce, iar intervenざia sE se facE rapid, implementare 2017 – 2020. ゎ Înfiinbarea institubiei Avocatul Copilului, a Comisarului pentru Drepturile Copilului cu mandatul げi capacitatea de a promova drepturile copilului げi a apEra respectarea acestora. (Impact: 3,1 milioane lei anual, finanbare din bugetul de stat). ゎ Dezinstitubionalizarea げi tranzibia cEtre îngrijirea în comunitate este una dintre mEsurile cuprinse atât în Strategia NabionalE pentru Protecbia げi Promovarea Drepturilor Copilului, cât げi în cea privind incluziunea socialE げi reducerea sErEciei, iar reuげita acestui proces trebuie sE fie în strânsE legEturE cu dezvoltarea げi finanbarea serviciilor adresate copiilor separabi de familiile lor. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 7.000 copii; Efecte: pânE în anul 2020 vor fi închise 80 de institubii clasice; Impact: 55 milioane Euro, finanbare din POR, 21,5 milioane lei finanbare din bugetul de stat). ゎ Înfiinbarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburEri de comportament. (Durata: 4 ani; Impact: 40 milioane Euro finanbare din fonduri europene POR, 24 milioane lei finanbare din bugetul de stat). 12. O societate fErE bariere pentru persoanele cu dizabilitEbi

ゎ Implementarea unor programe de interes nabional privind dezinstitubionalizarea げi prevenirea institubionalizErii. - Înfiinbarea de locuinbe protejate げi centre de zi, prin intermediul cErora se va asigura tranzibia în comunitate a persoanelor cu dizabilitEbi gEzduite în centrele rezidenbiale. - Construcbia, reabilitarea, modernizarea げi dotarea unui numEr de 43 de locuinbe protejate げi a 150 de centre de zi (Durata: 4 ani; sursE de finanbare POR axa 8). ゎ Elaborarea Planului Nabional de Accesibilitate, accesibilizarea mediului fizic, informabional げi comunicabional pentru persoanele cu dizabiliEbi. ゎ Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecざia ;i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât integrarea acestora în societate sE se facE în mod real inclusiv prin cre;terea ponderii numErului acestora în categoria salariaざilor. ゎ Constituirea Fondului Nabional de Abilitate format 50% din taxa pe dizabilitate colectatE de la angajatorii cu cel putin 50 de angajati, care nu au 4% angajabi persoane cu

stiri

pesu

rse.r

o

57

dizabilitEbi cu scopul de a sprijni integrarea persoanelor cu dizabilitEbi pe piaba muncii. ゎ Susbinerea programelor de げtiri din cadrul televiziunilor prin plata integralE a interprebilor げi a costurilor generate de introducerea în cadrul acestora a prezentErii duale, astfel încât げi persoanele cu handicap auditiv sE le poatE urmEri. ゎ Creげterea gradului de subvenbionare pentru serviciile de recuperare, dispozitive ajutEtoare, tehnologii asistive prin CNAS. Copiii vor beneficia gratuit de materiale igienico-sanitare, mijloace de protezare, ortezare, ori de câte ori au nevoie. ゎ Dezvoltarea formErii continue a specialiげtilor care lucreazE direct cu copiii astfel încât sE cunoascE げi sE aplice cele mai noi metode げi terapii. ゎ Diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creげterii ocupErii: muncE asistatE, muncE la domiciliu, servicii de coaching. ゎ Realizarea de alternative de formare profesionalE (ateliere protejate, ateliere vocabionale, centre de terapie ocupabionalE etc.) pentru tinerii cu dizabilitEbi. ゎ Dezvoltarea serviciilor sociale / centre respiro pentru familiile persoanelor cu dizabilitEbi ゎ ÎmbunEtEbirea reglementErii statutului asistentului personal. ゎ Creげterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilitEbi. ゎ Dezvoltarea serviciilor de transport adaptat. ゎ Sancbionarea entitEbilor care nu respectE dreptul la acces al persoanelor cu dizabilitEbi. ゎ Consultarea periodicE a organizabiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilitEbi.

stiri

pesu

rse.r

o

58

Capitolul Politici în domeniul educabiei

“Țducaざia este tot ce vezi ;i ce auzi” spunea marele patriot Nicolae Iorga. Privim educabia ca un factor strategic de dezvoltare. Educaざia a fost ;i va rEmâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publicE. Educaざia începe la na;tere ;i continuE toatE viaざa prin acumularea în cunoa;tere. În toate domeniile din societate ritmul schimbErilor, amplitudinea acestora, ca ;i imprevizibilitatea absolutE a problemelor cu care se confruntE omenirea, impun dezvoltarea ;i cultivarea competenざelor ;i abilitEざilor care sE permitE celui supus provocErilor sE fie capabil de permanentE adaptare. Internetul, computerele, tabletele, telefoanele inteligente, Facebook-ul, Twitter-ul, Youtube-ul, site-urile comerciale, de educaざie sau de socializare au transformat cultura ;i economia întregii lumi. Educaざia este chematE astEzi sE ;lefuiascE talentul personal al celui ;colit, sE-i transfere valorile de referinざE pentru consolidarea caracterului, sE-i dezvolte capacitEざile creative. Inteligenざa mamE este cea mai importantE resursE aざErii, în acela;i timp singura inepuizabilE. Lumea este modelatE de inteligenざa mamE prin ideile dezvoltate prin culturE, prin creaざia ;tiinざificE ;i tehnicE, prin capacitatea umanE de a înざelege, interpreta ;i crea lumea în care trEim. Educaざia trebuie sE fie: captivantE, continuE げi coerentE. CaptivantE poate sa devinE pentru cei ;coliざi prin contactul cu lumea realE, centratE pe „a face” în totalE concordanざE cu „a ;ti“ pentru a motiva ;i interesa elevul ;i studentul aflat în procesul de învEざare. ContinuE – pEstrarea interesului ;i motivaざiei pe toatE durata ;colarizErii, de la ciclul primar ;i pânE la finalizarea studiilor superioare. CoerentE – prin viziunea care sE asume un mesaj consistent la nivel naざional, sE asigure o abordare integratE, cu infrastructurE bazatE pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învEざEmânt げi sE aibE o abordare de tip antreprenoriat cu accent pe creativitate ;i inovare. Nu în ultimul rând, trebuie sE stimuleze ;i sE asigure continuitatea abordErilor ;i prin activitEざile extracurriculare ;i interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalitEbii de げanse în educabie, îmbunEtEbirea performanbelor educabionale, abilitEbilor げi competenbelor tuturor copiilor げi tinerilor, prin accesul la un sistem de educabie de calitate, relevant げi incluziv sunt cheia pentru creげtere economicE げi prosperitate. În condibiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului げcolar, care a atins cote îngrijorEtoare げi este în creげtere, a devenit crucialE pentru dezvoltarea sustenabilE a României, permibând valorificarea potenbialului fiecErui copil. Crearea de noi locuri de muncE, creげterea gradului de ocupare, mai ales în rândul tinerilor, astfel încât aceげtia sE poatE avea o viabE profesionalE げi personalE împlinitE, pot fi realizate numai printr-un învEbEmânt ancorat în realitEbile piebei muncii, care, pe lângE competenbele profesionale, pune accent pe spiritul antreprenorial げi competenbele socio-emobionale, precum げi prin promovarea învEbErii pe tot parcursul viebii.st

iripe

surs

e.ro

59

Nu în ultimul rând, avem în vedere creげterea prestigiului internabional al României, prin valorificarea potenbialului domeniului educabiei げi cercetErii, spre exemplu, prin sprijinirea tinerilor care pot face performanbE, dar げi prin internabionalizarea universitEbilor româneげti. Este absolut necesarE creげterea alocErilor bugetare, pe mEsura importanbei domeniilor educabiei げi cercetErii げtiinbifice pentru dezvoltarea României moderne, astfel încât sE poatE fi atinse obiectivele propuse. Eficienba intervenbiilor, în ceea ce priveげte atât rezultatele obbinute, dar げi resursele investite, nu poate fi atinsE decât prin elaborarea unor politici publice integrate, între domeniul educabiei, sEnEtate げi cel social. MDSURI

1. Pachetul social garantat pentru educaざie ゎ Implementarea unor programe care sE asigure condiざii de dezvoltare ;i formare a tuturor copiilor, de la na;tere ;i pânE la majorat. ゎ Sprijin acordat pErinざilor privind cre;terea nou nEscuざilor, prin asigurarea condiざiilor de integrare a copiilor în cre;e, respectiv, pentru acces în învEざEmântul pre;colar. ゎ Asigurarea unui învEbEmânt de calitate, în ;coli echipate corespunzEtor, care sE conducE la modelarea intelectualE ;i profesionalE a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenざE medicalE, dezvoltare fizicE (în cluburi ;colare sportive) ;i socio- culturalE. Investibii:

- Reabilitarea / modernizarea clEdirilor げcolare pentru ca toate unitEbile de învEbEmânt sa obbinE autorizabii de funcbionare (sanitarE げi ISU) - Mobilier げcolar げi dotEri didactice (aparaturE de laborator, biblioteci) moderne pentru unitEbile de învEbEmânt preuniversitar

ゎ Asigurarea accesului la angajare, precum げi la programe de calificare, a absolvenbilor care nu au promovat examenul de bacalaureat. ゎ Pachetul Social Garantat pentru Țducaざie va fi particularizat în funcざie de o serie de elemente, astfel încât sE fie garantatE egalitatea de ;anse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacitEざi psiho-motorii etc. 2. Dezvoltarea sistemului de educabie timpurie ゎ Construcbia a 2.500 de creげe, grEdiniざe げi unitEbi after-school. ゎ Punerea accentului pe partea educativE a îngrijirii copiilor între 0 げi 3 ani, prin dezvoltarea curriculum-ului, materialelor didactice げi formarea profesorilor. 3. Programe de antreprenoriat de la げcoala primarE pânE la universitEbi ゎ Extinderea educabiei antreprenoriale de la げcolile vocabionale げi tehnologice la toate げcolile din România. st

iripe

surs

e.ro

60

Pentru elevii care aleg filiera vocabionalE sau pe cea tehnologicE, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) start-up, etc. trebuie sE fie principala opbiune. Deげi este foarte important sE adaptEm învEbEmântul vocabional la tradibia economicE a unei zone (în sensul existenbei angajatorilor acolo), este chiar mai important sE îi învEbEm pe elevi cE ei înげiげi pot înfiinba afaceri acolo unde este cerere pentru un serviciu, chiar dacE un angajator nu existE. Reînfiinbarea / modernizarea atelierelor げcoalE pentru învEbEmântul profesional げi cel tehnologic (Perioada 2017-2020, Buget estimat: 50 mil euro) Obiective: Insuflarea ideii cE un absolvent de げcoalE vocabionalE trebuie sE deschidE o afacere; Furnizarea competenbelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective internabionale, astfel încât afacerile deschise sE lucreze nu doar la nivel nabional, ci sE げi exporte produse げi servicii. ゎ Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare Concursurile pot avea mai multe forme, în funcbie げi de ideile mediului de afaceri げi de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmatE de prezentarea de cEtre elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social etc); Stabilirea unei propuneri tematice, urmatE de prezentarea de cEtre elevi a unor propuneri de afacere care sE atingE un optim perceput de ei între costuri げi beneficii. ゎ Înfiinbarea unui Registru Nabional al Mentorilor Antreprenori Este vorba despre o bazE de date publicE online care va sta la baza construirii unei rebele de mentori voluntari care sE ajute げcolile în domeniul educabiei antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutabi sau se vor înscrie în program げi vor asista げcolile din zona lor în funcbie de nevoile げcolilor げi de disponibilitatea de timp. Asistenba va fi oferitE: sub formE de prezentEri de principii; prin colaborEri cu profesorii care predau educabia antreprenorialE げi au nevoie de feed-back pentru lecbiile pe care le pregEtesc; sub forma unor discubii cu elevii pentru a-i ajuta sE îげi gEseascE vocabia în mod pragmatic; sub forma unor jocuri de rol pentru angajare(oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu). O colaborare bunE la nivel local ar trebui sE ducE, pe termen mediu, la construirea unor Parteneriate Locale cu Mediul Economic, coordonate de o comisie care sE faciliteze gEsirea de noi mentori, dar げi colectarea feed-back-uluilor pentru îmbunEtEbirea continuE a serviciilor educabionale. ゎ Înfiinbarea de SocietEbi Antreprenoriale Studenbeげti (SAS) în universitEbi concomitent cu stabilirea unui Fond Nabional de Investibii în Afaceri Pornite de Studenbi Astfel de societEbi existE în unele universitEbi, dar ele trebuie înfiinbate peste tot. Din consiliul executiv al unei astfel de societEbi trebuie sE facE parte profesori, oameni de afaceri locali げi studenbi. Societatea în sine trebuie sE aibE resurse umane げi materiale care sE îi permitE sE activeze ca un incubator de idei. Activitatea acestor societEbi se va concentra pe: aducerea de mentori pentru studenbii care vor sE înfiinbeze un start-up; organizarea de sesiuni de proiecte pentru selectarea unor propuneri care sE fie înaintate consiliului executiv spre evaluare げi feedback; consiliul executiv poate apoi recomanda organizarea unui concurs pentru atragerea de finanbatori pentru cele mai bune proiecte.

stiri

pesu

rse.r

o

61

Pentru a stimula abordarea unor subiecte cu aplicabilitate practicE la lucrarea de licenbE, vom stabili un fond pentru finanbEri ne-rambursabile acordate celor mai bune lucrEri însobite げi de un plan de afaceri. Selectarea unei lucrEri ca fiind eligibilE în programul nabional se va face pe baza recomandErii comisiei de licenbE げi a consiliului executiv al SAS din universitatea respectivE. SAS poate, la cerere, sE ofere feed-back aplicantului pentru a-げi îmbunEtEbi propunerea げi pentru a deveni eligibil pentru competibia nabionalE. Selecbia nabionalE va fi realizatE de un juriu abilitat, în limita unui cuantum stabilit anual. Suma oferitE poate asigura finanbare totalE sau finanbare parbialE. În cazul finanbErii parbiale, suma poate fi folositE pentru a atrage fonduri europene sau investitori privabi. Perioada 2017-2020, buget estimat: 20 mil euro ゎ Proiecte studenbeげti de grup contractate Urmând modelul unor universitEbi occidentale, universitEbilor li se va recomanda sE intre într-un program nabional care sE aducE laolaltE studenbi în partea de mijloc a studiilor げi agenbi economici aflabi în cEutare de solubii pentru probleme punctuale. În cadrul acestui program: - Studenbii, organizabi în grupuri, vor acbiona ca un start-up care cautE sE subcontracteze un proiect de la un agent economic. - Agenbii economici vor intra pe platforma nabionalE げi vor depune descrierea proiectului pe care îl doresc realizat, plus o listE de condibii/cerinbe. - Grupuri de studenbi care considerE cE îndeplinesc cele mai multe sau toate criteriile unui agent economic vor elabora un plan de implementare げi vor depune documentabia. - Vor avea loc întâlniri pentru selectare a grupului, iar procedura de lucru în continuare va fi exact în spiritul interacbiunilor din mediul antreprenorial real. Scopul este ca, pe baza acestei experienbe din timpul facultEbii, studenbii sE capete o perspectivE antreprenorialE care sE îi ajute sE abordeze pragmatic problema lucrErii de licenbE de la sfârげitul ciclului universitar. GuvernanbE profesionistE げi transparenbE, descentralizare, autonomie げi responsabilitate ゎ Promovarea profesioni;tilor în managementul educaざional. ゎ ÎntErirea rolului managementului げcolii, activitatea directorului trebuind sE cuprindE toate aspectele viebii elevului, asigurându-se cE toate demersurile personalului げcolii sunt centrate pe elev げi nevoile acestuia. ゎ Promovarea politicilor publice bazate pe realitEbile sistemului, identificate în urma unor studii げi analize.

stiri

pesu

rse.r

o

62

ゎ ÎntErirea capacitEざii de monitorizare, evaluare a sistemului de educabie (ex.: Sistemul Informatic Integrat al ÎnvEbEmântului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Naざional al CalificErilor etc.) ;i de planificare strategicE, pe baza datelor statistice naざionale ;i internaざionale etc.

ゎ Respectarea principiului autonomiei げi descentralizErii în educaざie ;i a principiului responsabilitEざii publice, ;i întErirea mecanismelor legale de funcざionare a acestor principii, astfel încât sE fie posibilE o mai bunE gestionare a resurselor la nivel local.

ゎ Respectarea principiului dialogului social げi transparentizarea activitEbii institubiilor din sistemul de educabie げi cercetare. ゎ ÎntErirea autonomiei universitare, concomitent cu creげterea responsabilitEbii publice. (Durata: 4 ani; Beneficiari: elevi, studenbi, pErinbi, cadre didactice; Impact げi finanbare: bugetul de stat, fonduri structurale, împrumut extern). 4. Profesori motivabi げi bine pregEtibi ゎ Asigurarea unui sistem de salarizare ;i motivare financiarE corespunzEtor rolului pe care cadrul didactic îl îndepline;te în societate, ca principal motor al creげterii calitEbii actului educabional: cre;terea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 ;i cu 30% de la 1 ianuarie 2018 ゎ Consolidarea relaざiilor de parteneriat între învEざEmântul superior ;i cel preuniversitar, în formarea iniざialE げi continuE pentru cariera didacticE, prin care sE se asigure adecvarea conざinuturilor ;i metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicabii în dezvoltarea personalE げi profesionalE a acestora げi creげterea prestigiului profesionial al dascElilor. ゎ Regândirea modalitEbilor de avansare în carierE pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta sE se realizeze în baza unor criterii げi procese relevante. ゎ Redefinirea statutului ;i rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva cre;terii competenざelor profesionale ;i a contribuざiei acestora la asigurarea calitEざii procesului educaざional. (Durata: 4 ani; Beneficiari: cadre didactice, elevi, pErinbi; Impact げi finanbare: bugetul de stat, fonduri structurale, împrumut extern). 5. Cadre didactice げi cercetEtori de vârf ゎ Valorificarea adecvatE a experienbei personalitEざilor academice de marcE, concomitent cu introducerea unor mEsuri de stabilizare げi motivare a cadrelor didactice tinere.

ゎ Dezvoltarea calitativE げi cantitativE a masei de cercetEtori prin formare profesionalE de înalt nivel げtiinbific, inclusiv internabionalE, bazatE pe o infrastructura de cercetare la cel mai înalt nivel al tehnologiei pe plan mondial.

ゎ Perfecbionarea sistemului fiscal în vederea ridicErii gradului de atractivitate a muncii în cadrul entitEbilor de CDI.

stiri

pesu

rse.r

o

63

6. CetEbeni activi pe piaba muncii

ゎ Realizarea de studii cu privire la nevoile agenbilor economici în ceea ce priveげte asigurarea cu personal calificat, precum げi la inserbia absolvenbilor pe piaba muncii.

ゎ Fundamentarea planurilor de げcolarizare げi a finanbErii pe domenii de studiu, în funcbie de nevoile piebei muncii.

ゎ Revalorizarea învEbEmântului profesional げi tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe opbiuni de formare profesionalE pentru elevi, diferite tipuri de certificEri care sE asigure acces pe piaba muncii げi sE asigure continuarea studiilor la niveluri superioare de calificare.

ゎ Formarea げi dezvoltarea spiritului antreprenorial în învEbEmântul preuniversitar げi universitar.

ゎ Includerea elementelor de dezvoltare a competenbelor socio-emobionale pe toate palierele sistemului de educabie.

ゎ Dezvoltarea stagiilor de practicE de specialitate/internship.

ゎ Realizarea de activitEbi de orientare げi consiliere pentru elevi げi studenbi, cu accent pe conげtientizarea cerinbelor piebei muncii.

ゎ Operabionalizarea Centrelor de consiliere げi orientare în carierE în toate universitEbile din România.

7. InfrastructurE modernE, mijloace didactice adecvate, care utilizeazE tehnologiile informErii げi comunicErii ゎ Crearea condibiilor necesare de confort, siguranbE げi securitate pentru tobi copiii în げcoli, care sE permitE inclusiv obbinerea autorizabiilor de funcbionare (sanitarE, ISU), în conformitate cu prevederile legale. ゎ Construcbia sau reabilitarea unitabilor げcolare pentru educabia timpurie げi învEbEmântul primar. ゎ Conectarea tuturor げcolilor la Internet prin conexiuni de mare vitezE. ゎ Realizarea de wireless campus-uri, începând cu învEbEmântul liceal. ゎ Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul げcolar げi a unor campusuri scolare în centrele de comunE la standarde europene. ゎ Construirea Platformei de E-learning, depozitelor online (biblioteca virtualE) げi a infrastructurii digitale de conbinuturi. ゎ Implementarea catalogului electronic. ゎ Modernizarea procesului de predare-învEざare cu ajutorul tehnologiilor informaざiilor げi comunicErii, prin dotarea tuturor げcolilor, cadrelor didactice げi copiiilor cu mijloace adecvate.

stiri

pesu

rse.r

o

64

ゎ Dotarea bibliotecilor ;colare. ゎ Investibii în infrastructura educabionalE a げcolilor din învEbEmântul profesional げi tehnic, prin dezvoltarea unor centre puternice de formare profesionalE, în acord cu dezvoltarea economicE a zonei. ゎ Realizarea unor centre educaざionale puternice, care sE asigure copiilor / tinerilor servicii de educaざie pânE la nivel universitar, dupE caz, cEmin, cantinE, bazE sportivE げi pentru activitEbi sociale, dar ;i locuinざe pentru cadrele didactice, prin finanbare de la bugetul de stat sau / げi din fonduri structurale. ゎ Crearea condibiilor optime de studiu pentru elevii cu cerinbe speciale, prin adaptarea infrastructurii.

ゎ Modernizarea taberelor pentru elevi げi studenbi concomitent cu creげterea capacitEbii acestora. ゎ Dezvoltarea, mentenanba げi înnoirea infrastructurilor de cercetare, în vederea susbinerii unei producbii げtiinbifice crescute げi la nivel de excelenbE, atât în domeniul fundamental, cât げi aplicativ.

ゎ Program nabional de investibii în cluburile sportive げcolare, universitare, Palatele Copiilor げi Casele de CulturE Studenbeげti. 8. Creげterea participErii la educabie de calitate, de la creげE, pânE la absolvirea unei forme de învEbEmânt care sE asigure acces pe piaba muncii sau tranzibia cEtre învEbEmântul universitar ゎ Reducerea ratei de pErEsire timpurie a sistemului educabional.

ゎ Dezvoltarea sistemului de servicii de educabie timpurie, pentru copiii între 0 げi 6 ani, prin curriculum adecvat げi cadre didactice bine pregEtite, dar げi prin implicarea pErinbilor, cu dezvoltarea げi furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de mEsuri de stimulare financiarE. ゎ Realizarea reformei curriculare げi înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate げi digitale, cu includerea elementelor de dezvoltare a competenbelor antreprenoriale げi a abilitEbilor socio-emobionale げi reducerea încErcEturii de muncE pentru elev, mai ales în afara げcolii, cel pubin la nivelul învEbEmântului primar げi gimnazial. ゎ Susざinerea acelor politici educaざionale extra;colare ;i extracurriculare care, prin completarea programelor ;colare aprobate, sE asigure: educaざia pentru sEnEtate, educaざia civicE, educaざia cultural artisticE ;i ;tiinざificE, educaざia ecologicE, educaざia prin sport, educaざia rutierE, educaざia pentru dezvoltarea durabilE. ゎ Dezvoltarea unor programe de detecbie timpurie げi intervenbie pentru copii în risc de abandon げcolar. ゎ Dezvoltarea învEbEmântului profesional げi tehnic de nivel 5 terbiar non-universitar, prin susbinerea acestuia de cEtre stat, în domenii cu potenbial de creげtere, relevante pentru dezvoltarea economicE a României.

stiri

pesu

rse.r

o

65

ゎ Creげterea calitEbii actului educabional, inclusiv prin realizarea evaluErii periodice a unitEbilor de învEbEmânt. ゎ Eliminarea birocrabiei, pentru a permite cadrului didactic sE se concentreze pe activitEbile pedagogice げi cele desfEげurate strict în interesul elevului. ゎ Generalizarea programului ぐcoalE dupE ぐcoalE, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calitEbii pentru activitEbile pedagogice, spre exemplu cele remediale. ゎ Prevenirea げi combaterea violenbei în げcoli. ゎ Creげterea ratei de promovabilitate a examenului de Bacalaureat げi a celei de tranzibie cEtre învEbEmântul terbiar. ゎ Creげterea gradului de calificare, în vederea scEderii げomajului în rândul tinerilor, prin Programul A Doua ぐansE - învEbEmânt primar げi secundar inferior. 9. Acces egal la învEbEmânt de calitate げi incluziv la nivel preuniversitar ゎ Asigurarea învEざEmântului pentru minoritEざile naざionale げi pentru grupurile dezavantajate:

o Restructurarea curriculumului ;colar din perspectivE multiculturalE. 10. ÎnvEbarea limbii române, a elementelor de istorie げi civilizabie româneascE – un drept pentru orice român ゎ Sprijinirea comunitEbilor de români din strEinEtate, pentru o reintegrare facilE la întoarcerea în barE, prin creげterea cu 100% a numErului de elevi participanbi la cursul de LimbE, CulturE げi Civilizabie RomâneascE げi introducerea acestui curs în unitEbi げcolare din cât mai multe state membre UE. 11. Creげterea participErii în învEbEmântul universitar, concomitent cu îmbunEtEbirea calitEbii げi relevanbei acestuia ゎ Finanbarea multianualE corespunzEtoare ;i previzibilE pentru instituざiile de învEざEmânt superior din România, cu accent asupra domeniilor cu potenbial de creげtere, pe baza criteriilor de excelenざE, corelate cu misiunea universitEbii, în vederea creげterii calitEbii actului educabional ゎ Consolidarea bazei materiale, construcbia de cEmine studenbesti noi (30 de cEmine studenざe;ti) げi reabilitarea / modernizarea sau construcbia de cantine studenbeげti. ゎ Stabilirea de mEsuri pentru studenbii provenibi din grupuri dezavantajate, în vederea creげterii participErii în învEbEmântul terbiar. ゎ Creげterea calitEbii げi relevanbei programelor de studii universitare, inclusiv prin îmbunEtEbirea cadrului metodologic de autoevaluare げi evaluare externE, la toate nivelurile de studii.

stiri

pesu

rse.r

o

66

ゎ Realizarea clasificErii institubiilor de învEbEmânt げi ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universitEbilor în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenbi în alegerea unui parcurs academic care sE rEspundE aげteptErilor lor, dar げi pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice. ゎ Creげterea autonomiei universitare, concomitent cu întErirea responsabilitEbii げi transparenbei în institubiile de învEbEmânt superior. 12. ÎntErirea prestigiului internabional al universitEbilor româneげti ゎ Creげterea constantE a numErului de lectorate de limbE, literaturE げi civilizabie româneascE înfiinbate în universitEbi din Europa, America LatinE sau Asia. ゎ Încurajarea internabionalizErii universitEbilor româneげti, prin creげterea calitEbii, dezvoltarea programelor de studii în limbi strEine げi promovarea ofertei educabionale, în vederea atragerii de studenbi strEini, inclusiv din bEri terbe (peste 20.000 pe an), precum げi pentru furnizarea de forbE de muncE calificatE pentru companiile care opereazE în România. ゎ Consolidarea relaざiilor tradiざionale existente între România ;i diferitele organisme internaざionale în domeniul educaざiei ;i cercetErii, astfel încât sE devinE un actor regional important, dar げi sE ofere expertizE pentru bErile aflate la începutul reformei învEbEmântului superior. 13. Țxcelenba în educabie ゎ Dezvoltarea げi implementarea programelor de stimulare a performanbei adresate elevilor cu potenbial deosebit. ゎ Stabilirea de mEsuri pentru studenbii cu performanbe deosebite, în vederea valorificErii potenbialului acestora げi atragerii într-o carierE universitarE sau de cercetare. ゎ Încurajarea formErii polilor de excelenbE în educabie げi cercetare, pentru valorificarea mai eficientE a resurselor げi creげterea performanbelor universitEbilor româneげti. 14. ÎnvEbarea pe tot parcursul viebii ゎ Dezvoltarea sistemului de formare continuE, prin programe de formare adaptate cerinbelor piebei muncii, relevante pentru nevoile de dezvoltare profesionalE a beneficiarilor, în condibiile instituirii unui sistem riguros de asigurare a calitEbii. ゎ Dezvoltarea Centrelor Comunitare de ÎnvEbare PermanentE. ゎ Stimularea participErii la programele Erasmus+ în domeniul formErii adulbilor. ゎ Stabilirea unui cadru normativ care sE permitE acordarea de stimulente adulbilor care participE la programe de formare pe tot parcursul viebii, precum げi companiilor care finanbeazE participarea angajabilor la programe de formare. ゎ Crearea unui cadru de colaborare între tobi actorii implicabi – guvern, agenbii,

stiri

pesu

rse.r

o

67

companii, sindicate, organizabii neguvernamentale, în vederea creげterii gradului de informare în societate cu privire la beneficiile ÎPV. 15. Valorificarea potenbialului absolvenbilor de învEbEmânt superior げi cercetEtorilor din diaspora ゎ Acordarea de burse dedicate absolvenbilor care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în strEinEtate げi care se integreazE în sistemul nabional de învEbEmânt げi cercetare, participând la programe de formare doctoralE sau postdoctoralE, precum げi la programe de cercetare inovativE în domenii de specializare inteligentE conform Strategiei Nabionale de Cercetare Dezvoltare Inovare. ゎ Consolidarea programelor de educaざie oferite etnicilor români din strEinEtate げi celor din diaspora, prin acordarea de burse げi sprijinirea deschiderii de filiale ale universitEbilor româneげti. ゎ Crearea unui cadru institubional coerent げi a unui plan de mEsuri în vederea permanentizErii colaborErii cu diaspora ;tiinざificE româneascE. ゎ Pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educaざiei pânE cel târziu 1 ianuarie 2018 げi vom elabora Legea Manualului care sE reglementeze achizibia manualelor げcolare pentru învEbEmântul preuniversitar.

st

iripe

surs

e.ro

68

Capitolul Cercetare-dezvoltare-inovare 1. ținanbarea predictibilE げi substanbialE a cercetErii, ca principal motor al dezvoltErii economice げi competitivitEbii României

ゎ Înfiinざarea Ministerului CercetErii ;i InovErii ゎ Creげterea bugetului alocat cercetErii cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribubii bugetare echilibrate, destinate susbinerii atât a cercetErii aplicative げi inovErii, a cercetErii fundamentale げi de frontierE, cu accent pe domeniile de specializare inteligentE / cu potenbial de creげtere.

ゎ Modernizarea sistemului cadru, care sE asigure finanbarea activitEbilor de cercetare pe baza planurilor multianuale adaptate noilor provocari, cu un sistem de finanbare de inibiere tip „top-down” si de parcurs tip ”bottom-up” , ceea ce va permite atat dezvoltarea de noi tehnologii cat si stabilizarea absolvenbilor de studii universitare げi reducerea migrErii cercetEtorilor români peste hotare.

2. Cercetarea în slujba societEbii げi economiei

ゎ Țxtinderea scutirii privind impozitul pe venit lucrEtorilor din unitEbile CDI pentru toate tipurile de activitEbi de cercetare dezvoltare inovare; ゎ Asigurarea cadrului necesar pentru transferul cu operativitate a rezultatelor cercetErii げtiinbifice în beneficiul societEbii, inclusiv prin crearea de entitEbi specializate în procedurile de transfer tehnologic, げi sprijinirea activitEbilor destinate implementErii conceptului de specializare inteligentE, prin crearea unui cadru de desfEげurare adecvat. In acest sens se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul National al CercetErii si Consiliul National pentru Inovare si Antreprenoriat prin înfiinbarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporita in implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare. Din noul cadru organizatoric vor face parte atât reprezentanbi ai comunitEbii academice cat si reprezentanbi ai mediului economic (mari angajatori); ゎ Orientarea politicilor in domeniu, a normelor de evaluare a unitEbilor CDI si a celor privind promovarea personalului din cercetare, pentru asigurarea unui mediu inovativ si de transfer tehnologic in tara noastrE, prin modificEri legislative de dezvoltare a sectorului cercetErii aplicative in sprijinul economiei romaneげti. 3. Cercetare de excelenbE, la nivel european げi internabional

ゎ Sprijinirea proiectelor majore de cercetare, cu finanbare げi participare nabionalE げi europeanE:

o Centrul Internabional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – MEri (DANUBIUS-RI) ca

infrastructura distribuita de cercetare interdisciplinara aferenta marilor sisteme;

o Laserul de la MEgurele Țxtreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP- integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP げi CȚTAL în cadrul unui ecosistem al inovErii げi dezvoltErii bazat pe creativitate, care sE permitE creげterea gradului de atractivitate a platformei MEgurele, atât pentru cercetEtorii din întreaga lume, cât げi pentru investitorii în activitEbile de CDI.

stiri

pesu

rse.r

o

69

o Susbinerea dezvoltErii tehnologiilor pentru Reactoare Nucleare de Generabie IV in

parteneriat internabional (UȚ, SUA, AIȚA Viena). Susbinerea parteneriatului Țuropean si a finanbErii pentru dezvoltarea tehnologiilor aferente filierei Lead Fast Reactor prin realizarea in RATEN-ICN Mioveni a proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator).

ゎ Sprijinirea realizErii unui sistem de tip ȚRIC (Țuropean Research Infrastructure Consortium) legat de Proiectul major ȚLI, bazat pe cei trei piloni din Cehia, Ungaria げi Romania, cu sediul pe platforma MEgurele, care va permite asigurarea sustenabilitEbii acestuia prin crearea unei mase critice permanente de cercetEtori, oameni de afaceri, precum げi a unei infrastructuri orizontale de înalt nivel. ゎ Susbinerea cooperErii dintre AIȚA Viena si RATȚN-ICN in domeniul Suportului Tehnic si ぐtiinbific pentru Statele Membre IAȚA in ceea ce priveげte Securitatea Nucleara, cooperare definita in baza înbelegerii de tip Practical Arrangements semnate intre parbi;

ゎ Încurajarea echipelor de cercetare româneげti sE participe la competibiile din cadrul programului Horizon 2020 げi susbinerea proiectelor câげtigEtoare.

ゎ Susbinerea înfiinbErii unor poli de competitivitate nabionali げi promovarea schimburilor げtiinbifice între universitEbile/centrele de cercetare din România げi cele din strEinEtate.

ゎ Dezvoltarea cooperErii in domeniul げtiinbei si tehnologiei si susbinerea schimburilor profesionale cu SUA in baza Parteneriatului Strategic;

ゎ Susbinerea cooperErilor internabionale pe plan bilateral in domeniul CDI.

ゎ Dezvoltarea conceptului „brain return” prin extinderea cooperErii internabionale 4. Inovarea si transferul tehnologic

Inibierea de programe de cercetare specifice noilor tehnologii;

ゎ Inibierea unui program de sprijin pentru aplicarea invenbiilor si inovabiilor româneげti prin susbinerea financiara a execubiei de modele experimentale sau a parteneriatelor cu agenbi economici beneficiari ai convenbiei de aplicare a invenbiei/inovabiei ; ゎ Dezvoltarea de baze de date privind rezultatele cercetErilor in vederea informErii agenbilor economici si a facilitErii transferului tehnologic;

ゎ țolosirea cu prioritate a indicatorului de rezultat „brevet” in finanbare

ゎ Acordarea de sprijin financiar pentru proiectele de transfer tehnologic;

ゎ Alocarea de fonduri pentru investibii necesare dotErii laboratoarelor de cercetare;

ゎ Alocarea de fonduri de investibii pentru cofinanbarea de instalabii experimentale de omologare produse sau servicii suport pentru transferul tehnologic;

ゎ Promovarea parteneriatelor dintre unitEbile CDI si agenbii economici in parcurile げtiinbifice/industriale in vederea aplicErii de noi tehnologii;

stiri

pesu

rse.r

o

70

ゎ Susbinerea unor proiecte suport privind strategii de dezvoltare economica si sociala pe termen lung;

ゎ Susbinerea unor proiecte de cercetare de importanta deosebita precum si a unor proiecte dedicate protejErii patrimoniului si culturii nabionale, la solicitarea ministerelor de resort;

ゎ Susbinerea unor proiecte de cercetare privind protecbia împotriva ameninbErilor asimetrice si a terorismului;

ゎ Adaptarea reglementarilor din domeniul CDI in vederea susbinerii unei economii inovative cat si pentru atragerea si promovarea specialiげtilor in domeniu.

5. Cresterea vizibilitatii activitatilor stiintifice

ゎ Organizarea anuala a Conferinbei Nabionale a CercetErii; ゎ Stimularea inovErii prin susbinerea participErii inventatorilor romani la expozibii de inventica nabionale si internabionale; ゎ Organizarea expozibii げtiinbifice denumite: „CONCȚPUT IN ROMANIA” cu prezentarea de rezultate si produse ale cercetErii româneげti; ゎ Realizarea unui program in parteneriat cu Ministerul de Țxterne denumit: „Diplomabie prin cercetare” prin prezentarea trimestriala a unor proiecte româneげti de anvergura pe website-urile ambasadelor României in vederea promovErii de parteneriate internabionale in domeniul CDI; ゎ Elaborarea unor reglementari unitare pentru crearea unor baze de date publice in vederea creげterii impactului activitEbilor desfEげurate in domeniul CDI in baza acordurilor cu organismele internabionale la care Romania este parte; ゎ Alocarea de resurse financiare sporite pentru subvenbionarea literaturii tehnico-げtiinbifice si pentru a asigura accesul nabional nediscriminatoriu la resurse electronice de informare–documentare prin contracte internabionale;

stiri

pesu

rse.r

o

71

Capitolul Politici în domeniul sEnEtEbii Viziunea principalE a programului Guvernului în domeniul sEnEtEbii este construitE în jurul cetEbeanului si nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca individul sE nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul sE fie construit cât mai aproape de cetEbean. În acest sens, Guvernul susbine urmEtoarele investibii げi acbiuni: ゎ Construcbia a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimE generabie げi care vor elimina eforturile financiare げi umane pentru deplasarea cetEbenilor din barE cEtre Bucureげti, în speranba unui act medical de calitate. ゎ 1 spital republican, în Bucureげti, care va fi organizat ca centru de urgenbE-excelenbE げi cercetare, pe toate specialitEbile. ゎ Modernizarea spitalelor judebene pentru a asigura condibii optime actului medical げi pentru a asigura accesul cetEbenilor la servicii de sEnEtate la ei în judeb. ゎ Modernizarea ambulatoriilor de specialitate, a unitEbilor de primiri urgenbe precum げi a centrelor medicale integrate în scopul tratErii cetEbeanului cât mai aproape de casE. ゎ Dotarea localitEbilor cu ambulanbe, în vederea asigurErii transportului pacienbilor în condibii optime la unitEbile medicale. Având în vedere rEspândirea geograficE a localitEbilor げi densitatea populabiei, prin program se va asigura prezenba unei ambulanbe în fiecare comunE. ゎ Asigurarea dotErii minime a cabinetelor medicilor de familii げi includerea acestora în programe de formare profesionalE, astfel încât sE eliminEm fenomenul prin care foarte multi pacienざi aglomereazE inutil secざiile de primiri urgenざe, când de fapt au afecざiuni minore, pentru care ar trebui sE se adrese medicilor de familie. Implementarea acestor masuri va conduce la un sistem medical îndreptat spre cetEbean, care sE nu mai fie nevoit sE traverseze bara, sE stea la cozi, sE cheltuie bani pe transport, cazare, doctori, în speranba unui act medical de calitate. Astfel, Guvernul susbine ca actul medical, indiferent de nivelul げi complexitatea lui sE fie acordat doar în urma respectErii ghidurilor げi protocoalelor dupE model european, pentru ca pacientul sE beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecErii げi îmbunEtEbirii calitEbii viebii.

1. INțRASTRUCTURA DȚ SDNDTATȚ

De cele mai multe ori condibiile din spitalele publice sunt insalubre, fErE cEldurE iarna sau aer condibionat vara, cu mobilier rupt sau învechit, dotate necorespunzEtor pentru un act medical de calitate. CetEbenii care dispun de venituri preferE spitalele private, unde plEtesc toate serviciile, nu pentru cE actul medical ar fi mult mai bun, dar pentru cE li se oferE condibii de cazare decente. Rezultatul acestui proces este convingerea în randul cetatenilor cE te internezi cu o boalE げi ieげi de acolo cu încE douE げi aparibia sentimentului de neîncredere în spitalele de stat. st

iripe

surs

e.ro

72

MDSURI

1. Construcbia, cu finanbare din F.S.D.I: ゎ 8 spitale regionale, organizate ca centre de urgenbE-excelenbE, pentru toate specialitEbile medicale, inclusiv cu centre de telemedicinE regionale sau nabionale în funcbie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, dar げi pentru a doua opinie. Descriere: 1.000 paturi, 10 clinici, 1 centru de cercetare, echipamente de ultimE generabie. Cartier de locuinbe pentru medici げi personal, infrastructura de cazare pentru rudele げi însobitorii pacienbilor (hotel – minim 50 de locuri). Cost: 300 milioane de euro/spital. ゎ 1 spital republican, în Bucureげti, care va fi organizat ca centru de urgenbE-excelenbE げi cercetare, pe toate specialitEbile. Descriere: peste 2.500 paturi, 30 clinici, 2-5 centre de cercetare, echipamente de ultimE generabie. Adiacent acestui spital, se va construi un campus medical, care va include facilitEbi (げcoalE, grEdinibE, magazine etc) pentru cadrele medicale, dar げi facilitEbi de cazare pentru însobitorii bolnavilor. (hotel – minim 2000 de locuri). Cost: 1.1 miliarde euro. 2. Reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea (având în vedere întârzierile majore în pregEtirea proiectelor pentru cele 3 spitale regionale げi a pericolului pierderii acestor sume): ゎ Spitale judebene – cel pubin 15 ゎ Ambulatorii de specialitate – cel pubin 150 ゎ U.P.U. – cel pubin 25 ゎ Centre comunitare integrate medico-sociale 3. Dotarea fiecErui spital judebean cu echipamente de imagisticE moderne (cel pubin un CT げi RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arげi (6-10 paturi) 4. Dezvoltarea capacitEbii de rEspuns pentru Serviciile de AmbulanbE げi SMURD prin Programul Nabional de Dotare cu Ambulanbe. ゎ Înlocuirea treptata a parcului actual de ambulanbe ゎ 1 ambulanbE pentru fiecare comunE 5. ÎntErirea programelor de prevenbie prin introducerea obligativitEbii ca orice proiect de reabilitare de げcoalE sE includE げi reabilitarea cabinetului medical げcolar sau de medicinE dentarE, inclusiv acoperirea deficitului de personal, aprovizionarea cu medicamente ;i dotarea cu aparaturE medicalE specificE serviciilor medicale oferite. 6. Încurajarea dezvoltErii centrelor de excelenbE げi cercetare medicalE, de diagnostic げi tratament, pe lângE universitEbile げi facultEbile de medicinE care vor putea atrage げi specialiげti care vor sE revinE în România. st

iripe

surs

e.ro

73

2. CAPACITATȚ RȚDUSD DȚ DIAGNOSTIC ぐI TRATAMȚNT

De cele mai multe ori, pacienbii încearcE foarte multe tratamente / consultabii la diferibi medici, deoarece nu reuげesc sE identifice afecbiunea pe care o au, primind diagnostice diferite cu tratamente diferite, conducând fie la acutizarea afecbiunii, fie în anumite situabii la deces. Astfel, s-a instituit practica cE cel mai bun tratament este trenul spre Bucureげti sau în strEinEtate. 7. Dezvoltareade centre de telemedicinE regionale sau nabionale în funcbie de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, cât げi pentru a doua opinie, onorariul medicului care deserveste centrul fiind separat de serviciul medical în decontarea serviciilor medicale. 8. Dezvoltarea ;i implementarea serviciilor e-health la nivel naざional prin fonduri nerambursabile. 9. Creげterea capacitEbii de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sEnEtEbii publice: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colo rectal, cancer prostate, cancer pulmonar, diabet zaharat, boli cardio vasculare, boli pulmonare cronice prin fonduri nerambursabile.

10. Creげterea capacitEbii de screening preconcepbional げi prenatal prin fonduri nerambursabile.

11. Creげterea capacitEbii de screening neonatal pentru depistarea malformabiilor congenitale, risc genetic, erorilor înnEscute de metabolism, deficienbelor senzoriale げi fibrozei chistice: screening puls oximetrie, screening geneticE, fibrozE chisticE prin fonduri nerambursabile.

12. Creげterea capacitEbii de screening a bolilor infecbioase transmisibile (inclusiv cu transmitere sexualE): hepatitE, HIV, tuberculozE prin fonduri nerambursabile.

13. Elaborarea, finanbarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultabiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5-9 ani prin rebeaua de medicinE げcolarE sau prin cabinetele de medicina. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale scolare.

3. MEDICAMENTE

Sunt considerate fie prea scumpe pentru veniturile populabiei, în special dacE ne referim la pensionari, fie inaccesibile, dacE vorbim de lipsa medicamentelor de ultimE generabie (chiar dacE dispun de venituri, cetEbenii nu gEsesc medicamente pentru boli autoimune, cancer, hepatita C etc).

Rezultatul: cetEbenii beneficiari de rebete compensate pentru cE nu reuげesc sE gEseascE medicamentele sau preburile acestora sunt foarte mari, fie ajung sE plEteascE integral medicamentele, fie renunbE la o parte din ele, fie renunbE la unele definitiv, fapt ce conduce la agravarea stErii de sEnEtate. Bolnavii cronici (ex: cancer) fie îげi procurE medicamentele din strEinEtate, fie renunbE la ele, ceea ce conduce la deces. 14. Reducerea cu minim 35% a prebului medicamentelor inovative care げi-au pierdut patentul げi au înregistrate medicamente generice.

stiri

pesu

rse.r

o

74

15. Program nabional prin care, pentru fiecare boalE, fiecare pacient va avea la dispozibie un medicament gratuit pentru afecbiunea sa.

16. Actualizarea periodicE a listei medicamentelor compensate (Prima actualizare la 1 martie 2017), în vederea asigurErii unui acces mai rapid la noile medicamente apErute pe piabE. 17. Introducerea contractelor pentru programele nabionale de tip cost – volum – rezultat (cel mai mic cost – acces egal pentru tobi pacienbii – plata în funcbie de rezultatele terapeutice げi/sau îmbunEtEbirea calitEbii viebiiă.

18. Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul nabional, conform OMS.

19. Elaborarea ;i actualizarea periodicE a Catalogului Naざional al Medicamentelor (care existE acum) în vederea asigurErii predictibilitEざii pentru pacient ;i producator.

20. Elaborarea Catalogului Nabional al Dispozitivelor Medicale げi al Materialelor Sanitare (nu existE acum), inclusiv cele de ultimE generabie, pe specialitEbi / afecbiuni, げi a preburilor maximale, pe site-ul Agenbiei Nabionale a Medicamentelor ;i Dispozitivelor Medicale, dupE modelul statelor dezvoltate din Uniunea ȚuropeanE.

21. Introducerea finanbErii programului “Inovaざie în sEnEtate” prin punerea la dispoziざia pacienざilor a celor mai noi metode terapeutice, biotehnologii cu eficienざE ridicatE ;i tratamente din ce în ce mai specializate în vindecarea anumitor maladii, cu un impact semnificativ în rândul populaざiei si asigurarea tratamentelor pacientilor cu boli rare, în vederea cre;terii speranざei de viaざE ;i a îmbunEtEざirii calitEざii vieざii acestora. 22. Reglementarea prin lege げi controlul suplimentelor alimentare. 23. Repornirea ;i dezvoltarea activitEざii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenざei în domeniul productiei vaccinurilor ;i nu numai ;i promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic naざional ;i regional. 24. Asigurarea pieざei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui. 25. Dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principalE instituざie cu atribuざii de import ;i distribuざie a medicamentelor ;i în vederea asigurErii continuitEざii aprovizionErii ;i desfacerii acestora cEtre populaざie.

4. RȚSURSA UMAND DE SPECIALITATE

Lipsa cadrelor medicale (medici, asistente, personal auxiliar) a condus la tragedii sau accidente (ex: maternitatea Giuleげti) sau în anumite situabii la decese ale pacienbilor, pentru cE nu au existat cadre medicale sE analizeze situabia acestora. De asemenea, salarizarea slabE a acestora げi tentabia unui loc de muncE bine plEtit în strEinEtate conduc la un exod al personalului medical în strEinEtate. Rezultatul este un sistem medical cu deficit de personal care determina nemulざumirea pacienざilor ;i a profesioni;tilor din sistem.

stiri

pesu

rse.r

o

75

26. Revizuirea sistemului de salarizare în direcざia flexibilizErii ;i stimulErii performanざei ;i competitivitEざii personalului din sistemul medical. Nivelul salariilor la 01.01.2018: (medic rezident anul I: 1.200 euro, brut, medic specialist gr. V, clinic: 2.650 euro, brut, medic primar, gr. V, clinic: 3.377 euro, brut, medic primar, gr. V, ATI / urgenbE: 3.600 euro, brut). 27. 0 % impozit pe venit pentru medici. 28. 100% creげterea salariilor asistenbilor medicali începând cu 01.01.2018. 29. 2.150 lei salariul minim brut pentru infirmieri げi asistenbi sociali începând cu 01.01.2018. 30. 2.500 salariul minim brut pentru angajabi cu studii superioare asistenbE socialE începând cu 01.01.2018. 31. Alte beneficii: Tichete de vacanbE (1 tichet de vacanbE pentru toti bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an). Stabilirea unui fond de premiere în limita a 5% din cheltuielile de salarizare la nivelul fiecErui ordonator de credite, pe baza unor criterii de performanbE transparente stabilite cu partenerii sociali. 32. Asigurarea formErii unui numEr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenざE pentru acele specialitEざi care înregistreazE un deficit. 33. Reformarea rezidenざiatului în ceea ce prive;te admiterea, pregEtirea ;i obざinerea calificErilor de specialist. 34. Asigurarea unor condiざii mai bune în vederea înfiinざErii de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un numEr semnificativ de cetEざeni care nu beneficiazE de acces facil la servicii medicale. 35. Coordonarea activitEbilor de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi fEcute de Centrul Nabional de Resurse Umane în SEnEtate, în subordinea Ministerului SEnEtEbii, în colaborare cu Colegiile げi Ordinele Profesionale din sEnEtate げi institubiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Nabional al Profesioniげtilor din SEnEtate care va sta la baza fundamentErii necesarului de formare de profesioniげti.

5. MAI MULaI BANI PȚNTRU PROGRAMȚLȚ NAaIONALȚ DȚ SDNDTATȚ

36. Dezvoltarea programelor nabionale げi continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015-2016. 37. Introducerea unor programe noi, cum ar fi spre exemplu, depistarea bolilor cardio vasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivE Ăhipertensivul cu valori mari げi risc crescut). 38. Stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare: spre exemplu: boli ale sângelui, forme de cancer rare sau boli de “granibe”. 39. Debirocratizarea accesului la tratament al pacienbilor din programele nabionale,

stiri

pesu

rse.r

o

76

înbelegând prin aceasta, accesul pacienbilor la tratamentul adecvat la momentul diagnosticErii. Reducerea timpului se va realiza prin desfiinbarea comisiilor げi posibilitatea medicului terapeut de a-げi alege cea mai bunE variantE de tratament pentru pacientul sEu.

6. CADRUL INSTITUaIONAL

40. Constituirea unui Grup Interministerial care va cuprinde specialiげti care sE evalueze impactul asupra sEnEtEbii cetEbenilor げi asupra sEnEtEbii publice a politicilor din alte domenii: educabie, mediu, economie, transporturi, etc, în vederea instituirii principiului „SEnEtatea populabiei în toate politicile”. 41. Operabionalizarea げi utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sEnEtate げi care va sta la baza Registrelor Nabionale pentru fiecare patologie în parte. AceastE activitate va sta la baza fundamentErii transparente げi predictibile a sumelor necesare serviciilor medicale げi programelor de sEnEtate. 42. Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în sistemul de sEnEtate publicE, ca suport pentru sistemul informaざional, care sE permitE interoperabilitatea aplicaざiilor informatice existente ;i viitoare, pe baza unei arhitecturi integratoare, în vederea utilizErii eficiente a informaざiilor în elaborarea politicilor de sEnEtate ;i managementul sistemului. 43. Crearea cadrului instituざional pentru îmbunEtEざirea continuE a calitEざii serviciilor oferite în sistemul de sEnEtate. Autoritatea NabionalE de Management a CalitEbii în SEnEtate va defini standarde minimale de calitate pentru toate categoriile de furnizori de servicii medicale (medicina de familie, ambulator, spitale, institubii medicale de îngrijire postspitalizare). 44. Adoptarea Legii sEnEtEざii cel târziu la 31 decembrie 2017.

stiri

pesu

rse.r

o

77

Capitolul Administrabie PublicE. Politici regionale Nu existE cetEbean care sE nu-げi doreascE o locuinbE cu tot confortul (apE, canalizare, cEldurE, energie electricE), care sE se poatE deplasa în condibii de siguranbE げi rapiditate la serviciu, sE poatE sE-げi înscrie copii la o げcoalE sau grEdinbE în apropierea casei, sE poatE sE apeleze la servicii medicale în apropierea locuinbei sale, sE joace un fotbal cu prietenii în week-end într-o salE de sport げi de ce nu, seara sE meargE cu familia la un spectacol de teatru. Este ceva ideal? Este prea mult ceea ce îげi poate dori un cetEbean? ȚxistE în România de azi cetEbeni care sE nu aibE cel pubin una din aceste nevoi simple? Da, o sE auzim voci, care ne vor spune, în Bucureげti, în Iaげi, în Constanba, în Timiげoara, de fapt în marile oraげe ale bErii. Da, poate cE cetEbenii din aceste oraげe nu mai au nevoi simple, dar ei au nevoi complexe: nu mai vor sE piardE timp în trafic sau la ghiげee, vor sE plEteascE totul on-line, vor mai mult verde. Cine trebuie sE rezolve aceste nevoi ale cetEbeanului? Țl? SE se mute din Bucureげti la MEgurele pentru mai mult verde? De la Tecuci la Bucureげti pentru servicii medicale specializate? REspunsul este simplu げi în acelaげi timp foarte complex: cel care trebuie sE aibE grijE de nevoile cetEbeanului este statul, prin toate structurile sale administrative. Statul este cel care trebuie sE creeze condibiile asigurErii nevoilor cetEbenilor prin asigurarea infrastructurii de bazE (apE-canalizare, げcoli, spitale, drumuri, etc) la nivelul tuturor localitEbilor. Aceasta este viziunea Guvernului privind administrabia publicE, iar mEsurile propuse în acest capitol contribuie la realizarea obiectivelor acesteia. MDSURI

1. Asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural – 10 S (zece servicii)

Pentru perioada 2017-2020, Guvernul propune definirea げi asigurarea din bugetul de stat/fonduri nerambursabile a sumelor necesare implementErii pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate. Cele 10 servicii sunt: ゎ SEnEtate: dispensar medical rural, centru medical de permanenbE ゎ Educabie: げcoli, grEdinibe, creげe ゎ ApE – canalizare: conformarea cu bintele obligatorii ale directivei apa-canal (91/271/ EC) ゎ Energie termicE, electricE: iluminat public ゎ Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale, judebene, strEzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete st

iripe

surs

e.ro

78

ゎ Salubrizare: conformare cu bintele obligtorii ゎ CulturE: cEmin cultural ゎ Culte: reabilitare lEcaげ de cult ゎ Sport: construcbie/modernizare baze sportive pentru sport de masE げi performanbE ゎ LocuinbE: locuinbe sociale, locuinbe pentru tineri, locuinbe de serviciu pentru specialiげti, clEdiri cu risc seismic Acest obiectiv va fi asigurat prin finanbarea cu prioritate a investibiilor din PACHETUL MINIM = 10S Program prioritar MODERNIZAREA SATULUI ROMÂNESC precum げi prin prioritizarea げi comasarea tuturor programelor de finanbare a pachetului de bazE într-un singur program (PNDL), cu un singur minister integrator げi cu aceleaげi reguli de implementare. Deasemenea, punem accent pe monitorizarea げi evaluarea gradului de îndeplinire a bintelor asumate din 10S げi prezentarea anualE a situabiei pe fiecare localitate a stadiului de îndeplinire a acestora. Exemple de binte, care se coreleazE cu celelalte capitole ale programului de guvernare: ゎ Creげterea procentului de racordare la serviciile de apE de la 77% în prezent, la 87% pânE în 2020 ゎ Creげterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 34% în prezent, la 60%, pânE în 2020 ゎ Creげterea procentului de drumuri modernizate de la 38% în prezent, la 61% pânE în 2020 ゎ Creげterea procentului de proprietEbi cadastrate げi înregistrate de la 40% în prezent, la 80% locuinbe げi 100% la terenuri agricole ゎ 100% げcoli cu autorizabie de funcbionare pânE în 2020. În vederea realizErii obiectivelor din pachetul minim de servicii, Guvernul susbine alocarea urmEtoarelor resurse financiare: ゎ Program investibii pentru modernizarea drumurilor judebene (2017-2020): 2.7 mld euro (946 mil fonduri nerambursabile げi 1.774 mld buget de stat) ゎ Program investibii pentru modernizarea drumurilor comunale (2017-2020): 3.8 mld euro (440 mil fonduri nerambursabile げi 3.428 mld buget de stat) ゎ Program investibii pentru serviciile de ApE-Canal (2017-2020): 5.89 mld euro (3.0 mld fonduri nerambursabile げi 2.89 mld buget de stat) ゎ Program investibii pentru conformare deげeuri (2017-2020): 352 milioane fonduri nerambursabile ゎ Program investibii pentru servicii de cadastru (2017-2020): 913 milioane euro (313 mil fonduri nerambursabile げi 600 mil buget de stat)

stiri

pesu

rse.r

o

79

ゎ Program investibii în termoizolarea locuinbelor (2017-2020): 2.1 miliarde (1.1 mld fonduri nerambursabile げi 1.0 mld buget de stat) ゎ Program invetibii în infrastructurE socialE în zone rurale (educaざie, sEnEtate, culturE, sport) (2017-2020): 1.3 miliarde (522 mil fonduri nerambursabile げi 788 mil buget de stat) ゎ Program pentru construcbia de locuinbe publice pentru tineri, persoane aflate în dificultate (venituri reduse, chiriaげi evacuabi,etc) げi locuinbe de serviciu pentru medici, profesori, personalul din apErare げi siguranbE publicE = 2.500 DE LOCUINaȚ 2. ținanbarea autoritEbilor locale ゎ Acordarea de împrumuturi din trezorerie pentru 10S = Modernizarea satului românesc ゎ Creげterea cotelor defalcate din Impozitul pe Venit cEtre autoritEbile locale, de la 71,5% la 100% げi a masei impozabile prin includerea impozitului din pensii ゎ Susbinerea integralE de la bugetul de stat a sistemului de protecbie a copilului げi a persoanelor cu dizabilitEbi. ゎ Reanalizarea standardului de cost/elev în vederea susbinerii reale a finanbErii de bazE a învEbEmântului preuniversitar 3. ModificEri legislative pentru administrabia centralE Pe baza Strategiei pentru consolidarea administrabiei publice 2014-2020 げi a codului de procedurE administrativE, Guvernul va urmEri îndeplinirea urmEtoarelor obiective: ゎ Delimitarea rolului げi a atribubiilor principale ale Guvernului - ex. exercitarea conducerii generale a administraざiei publice; emiterea de acte normative; asigurarea standardelor la nivelul administrabiei publice pentru garantarea bunei administrEri; ゎ Reglementarea expresE a categoriilor de persoane care sunt numite/eliberate din funcざie de primul ministru, respectiv: conducEtorii organelor de specialitate げi secretarul general al Guvernului, în situabia în care aceげtia nu au calitatea de membri al Guvernului; ゎ Clarificarea sferei administraざiei publice centrale de specialitate - reglementarea expresE a structurii acesteia: ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului, alte structuri aflate în coordonarea/subordonarea ministerelor, autoritEbile administrative autonome; ゎ Precizarea expresE a douE categorii de atribuざii ale ministerelor: atribuざii comune tuturor ministerelor ;i atribuざii proprii, potrivit competenざei în domeniul de activitate; 4. ModificEri legislative pentru institubia prefectului げi serviciile publice deconcentrate ゎ Precizarea statutului funcbiilor de prefect げi subprefect ca fiind funcbii de demnitate publicE, în sensul secretar de stat, respectiv subsecretar de stat; ゎ Detalierea rolului prefectului în raport cu intervenbia în caz de forbE majorE sau în caz de maximE urgenbE;

stiri

pesu

rse.r

o

80

ゎ Precizarea condibiilor げi procedurii de numire în funcbie; în funcbiile de prefect げi subprefect pot fi numite numai persoane care au absolvit programe de formare specializatE specifice; ゎ Introducerea funcbiei de secretar general al institubiei prefectului, ca înalt funcbionar public; ゎ Clarificarea relabiilor dintre prefect げi serviciile publice deconcentrate - din perspectiva modului de organizare げi funcbionare, a competenbelor exercitate, a actelor emise/adoptate de conducEtorii acestora. 5. ModificEri legislative pentru administrabia publicE localE Guvernul susbine creげterea calitEbii procesului decizional la nivelul administrabiei publice locale, pentru a rEspunde în mod fundamentat げi coerent nevoilor comunitEざilor locale, prin: ゎ Detalierea circuitului proiectelor de hotErâri ale consiliului local de la momentul iniざierii ;i pânE la momentul dezbaterii în cadrul ;edinざelor consiliului local cu evidenざierea etapelor, a documentelor suport (avize/rapoarte), a actorilor implicaざi, precum ;i a termenelor necesare pentru înscrierea pe ordinea de zi a ;edinざei consiliului local; ゎ Modificarea condibiilor de dizolvare a consiliului local - stabilirea unor condiざii de dizolvare a consiliului local mai greu de îndeplinit (ex. în cazul în care acesta nu se întrune;te cel puざin într-o ;edinざE ordinarE sau extraordinarE, pe durata a patru luni calendaristice consecutive) corelativ cu stabilirea unor noi situaざii de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali - în cazul în care aceげtia absenteazE (nemotivat) de la mai multe ;edinざe ale consiliului. ゎ Revizuirea cazurilor de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali げi a momentului încetErii de drept a mandatelor - prin clarificarea situaざiilor existente (ex. constatarea stErii de incompatibilitate de cEtre o autoritate competentE), prin stabilirea unor noi cazuri ; ゎ Completarea cazurilor de suspendare ;i de încetare de drept a mandatelor primarului ;i pre;edintelui consiliului judeざean (ex: suspendarea mandatului în situaざia stabilirii unei mEsuri preventive care face imposibilE exercitarea funcざiei); ゎ Reanalizarea surselor de finanbare ale bugetelor locale げi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat, pe baza unor indicatori socio-economici げi standarde de cost.

6. Exercitarea dreptului de proprietate publicE げi privatE a statului sau a unitEbilor administrativ teritoriale În ceea ce priveげte exercitarea dreptului de proprietate publicE susbinem urmEtoarele acbiuni: ゎ Revizuirea procedurii de inventariere げi atestare a bunurilor din domeniul public al

stiri

pesu

rse.r

o

81

statului sau al unitEbilor administrativ-teritoriale; ゎ Clarificarea unor elemente în materia exproprierii pentru cauzE de utilitate publicE; ゎ Completarea prevederilor privind donabiile げi legatele, cu accent asupra acceptErii acestora de cEtre stat sau unitEbile administrativ-teritoriale; ゎ Consolidarea cadrului legal existent al trecerilor bunurilor în domeniul public; ゎ Reglementarea detaliatE a unora dintre modalitEbile de exercitare a dreptului de proprietate publicE: darea în administrare, închirierea げi darea în folosinbE gratuitE; În ceea ce priveげte exercitarea dreptului de proprietate privatE susbinem urmEtoarele acbiuni: ゎ Introducerea unor elemente definitorii specifice proprietEbii private a statului sau a unitEざilor administrativ-teritoriale; ゎ Reglementarea cadrului legal privind trecerile în domeniul privat al statului sau al unitEbilor administrativ-teritoriale; ゎ Reglementarea modalitEbilor specifice de încetare a dreptului de proprietate privatE a statului sau a unitEbilor administrativ-teritoriale; ゎ Reglementarea modalitEbilor specifice de exercitare a dreptului de proprietate privatE a statului sau a unitEbilor administrativ-teritoriale げi anume: darea în administrarea, concesionarea, închirierea げi darea în folosinbE gratuitE; 7. Reglementarea serviciilor publice ゎ Reglementarea principiilor aplicabile serviciilor publice - transparenba, egalitatea de tratament, continuitatea, adaptabilitatea, accesibilitatea, responsabilitatea furnizErii serviciului public, furnizarea serviciilor publice cu respectarea normelor/standardelor de calitate; ゎ Clasificarea serviciilor publice - servicii de interes economic げi servicii de interes non-economic general, servicii de interes nabional げi servicii de interes local, servicii publice prestate/furnizate în mod unitar de o autoritate publicE / un organism prestator de servicii publice げi servicii publice prestate/furnizate în comun; ゎ Reglementarea obligabiei de serviciu public げi a pachetului MINIM de servicii;

ゎ Stabilirea unor reguli generale pentru serviciile economice de interes general げi a serviciilor non-economice de interes general;

ゎ Stabilirea regulilor generale de reglementare, înfiinbare げi încetare a serviciilor publice;

ゎ Reglementarea regulilor generale aplicabile modalitEbilor de gestiune ale serviciilor publice - gestiune directE げi gestiune delegatE.

stiri

pesu

rse.r

o

82

8. Statutul funcbionarilor publici げi regimul juridic aplicabil personalului contractual din administrabia publicE

ゎ Crearea Sistemului nabional de evidenbE a ocupErii în administrabia publicE – ANFP va colecta în mod direct datele necesare populErii sistemului de la institubiile げi autoritEbile publice;

ゎ Eliminarea avizelor pentru organizarea concursurilor de ocupare a funcbiilor publice げi introducerea obligabiei institubiilor publice de a comunica ANFP structura de posturi;

ゎ Clarificarea regulilor aplicabile funcbionarilor publici care candideazE sau ocupE funcbii de demnitate publicE げi/sau de aleげi locali - în cazul tuturor categoriilor de funcbionari publici raporturile de serviciu se suspendE げi nu înceteazE (aげa cum este reglementat în prezent);

ゎ Posibilitatea prelungirii raportului de serviciu al funcbionarului public care îndeplineげte condibiile de vârstE standard pentru pensionare. 9. REspunderea administrativE ゎ Definirea rEspunderii administrative ゎ Reglementarea principiilor aplicabile rEspunderii administrative - legalitatea, proporbionalitatea, celeritatea; ゎ Reglementarea elementelor principale ale formelor de rEspundere administrativE: disciplinarE, contravenbionalE げi patrimonialE. ゎ Clarificarea formelor de rEspundere pe categorii de personal : funcbii de demnitate publicE (alese, numite) げi funcbionari publici.

stiri

pesu

rse.r

o

83

Capitolul Politici agricole げi de dezvoltare ruralE Agricultura げi dezvoltarea satului românesc reprezintE o prioritate absolutE în programul de guvernare. În acest mandat, ne propunem sE fructificEm potenbialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin programe de investibii. aintim ca prin noile politici agricole, sectorul agricol sE devinE un motor de creげtere economicE げi o sursE de locuri de muncE pentru populabia din mediul rural, odata cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrabia din mediul rural. ConsiderEm cE se impune accelerarea modernizErii agriculturii pentru a se asigura o hrana sEnEtoasE necesarE întregii populabii, recâげtigarea piebei interne, un trai decent fermierilor, reducerea importurilor げi creげterea exporturilor de produse agroalimentare. De asemenea, practicarea unor reforme în domeniul cercetErii げi inovErii în agriculturE げi elaborarea unui program naざional de cercetare – dezvoltare agricolE reprezintE prioritEbi ale Programului Guvernului. Alte direcbii strategice cu impact ridicat sunt adoptarea de mEsuri care sE conducE la comasarea terenurilor げi finalizarea reformei funciare precum げi identificarea de mEsuri menite sE conducE la salvarea zonei montane. Creげterea potenbialului agricol nu se poate face fErE dezvoltarea sistemului de îmbunEtEbiri funciare. Creげterea suprafebelor irigate o vom realiza atât prin mEsuri de stimulare a utilizErii eficiente a apei cât げi prin facilitarea accesului agricultorilor la un preb rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor masuri care sE punE accentul pe siguranba ;i securitatea alimentarE. MDSURI 1. Acordarea în timp util a subvenbiilor pentru agriculturE Se vor promova mEsuri cu caracter normativ げi administrativ pentru acordarea la timp a subvenbiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie げi plata regularE începând cu 1 decembrie panE la 31 martie a anului urmEtor. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 944.076 fermieri; Efecte: o reducere a costurilor de producbie cu cel pubin 10%, procent care se folosea la acoperirea cheltuielilor excepbionale generate de dobânzi, comisioane bancare げi alte sume generate de împrumuturi bancare; de asemenea se asigurE capitalul de lucru necesar pentru realizarea la timp げi întocmai a verigilor tehnologice cu efect în creげterea producbiei げi sporirea calitEbii acesteia; se pot realiza investibiile propuse; Impact: 9 miliarde euro, finanbare din Fondul European de Garantare AgricolE.) 2. Refacerea げi extinderea sistemului de irigabii. ApE gratuitE pânE la stabia de punere sub presiune Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apE pânE la stabiile de punere sub presiune, pentru cca. 2 milioane de hectare. Programul se va desfEげura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un numEr de 86 de amenajEri de irigabii: în prima etapE, 2017-2020 vor fi reabilitate 40 de amenajEri deservind o suprafabE de 1,3 milioane hectare; în a doua etapE, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajEri deservind o suprafabE de 490 mii hectare; în a treia etapE, 2019-2020 vor fi reabilitate 9 amenajEri deservind o suprafata de 190 mii hectare. (Durata 4 ani; Beneficiari: 484 organizatii ale utilizatorilor de apE pentru irigabii, cu peste 200.000 de utilizatori care debin exploatabii agricole în

stiri

pesu

rse.r

o

84

amenajErile de îmbunEtEbiri funciare; Efecte: creげterea producbiilor げi sporirea calitEbii acesteia; îmbunEtEbirea condibiilor de mediu; reducerea costului de producbie prin creげterea randamentului げi reducerea cheltuielilor pentru apE; extinderea suprafebei irigate; creげterea randamentelor de funcbionare ale sistemului de irigabii; În prezent randamentul de funcbionare al stabiilor de pompare げi repompare este de 40%, gradul de degradare al canalelor げi construcbiilor hidrotehnice fiind de 80%, iar pierderile de apE pe canale se ridicE la 60%. DupE reabilitare, randamentul de exploatare va creげte, astfel cE stabiile de pompare げi repompare vor avea un randament de 79%, gradul de degradare al construcbiilor hidrotehnice nu va depEげi 20%, iar pierderile de apE pe canale nu vor fi mai mari de 20%, datorându-se exclusiv evapotranspirabiei. Prin reabilitarea sistemului de irigabii se obbine un beneficiu net de 196 euro/ha/an, ceea ce conduce la un beneficiu de 392 milioane euro/an la 2 milioane de hectare reabilitate; Impact: 1,143 miliarde euro pentru perioada 2017-2020 plus 342 milioane euro fonduri europene, finanbare din bugetul de stat げi FEADR.) 3. Dezvoltarea sistemului nabional antigrindinE げi de creげtere a precipitabiilor Extinderea sistemului nabional antigrindinE げi de stimulare a precipitabiilor, evitarea pierderilor de producbie prin calamitare, stimularea precipitabiilor în zonele aride げi în perioadele critice privind consumul de apE pentru plante, prin operabionalizarea celor trei centre de comandE, Muntenia, Moldova げi Transilvania げi punerea în stare de funcbionare a celor げapte unitEbi de combatere Prahova, Moldova 1 Iaげi, Moldova 2 Vrancea, Mureげ, Timiげ, Oltenia, Maramureげ. (Durata: 4 ani; Efecte: suprafaba de 9,3 milioane de hectare va fi protejatE de efectele negative ale fenomenelor climatice extreme; Evitarea pierderilor de producbie げi deprecierea calitativE a produselor; Protejarea culturilor agricole げi infrastructurii; Impact: 45 milioane euro, finantare din bugetul de stat.) 4. Program de stimulare a producbiei vegetale, zootehnice げi a acvaculturii prin înfiinbarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanbii de stat Acordarea de garanbii de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producbie cu o dobândE de 2% peste dobânda ROBOR la un an げi pentru un plafon de maxim 1 milion de euro. (Durata: 8 ani; Beneficiari: unitEbile din agriculturE, zootehnie げi acvaculturE care urmEresc creげterea producbiei げi calitEbii acesteia, destinate piebei interne げi externe. Cel pubin 10.000 de societEbi din agriculturE producEtoare de produse destinate piebei interne げi externe. Efecte: creげterea producbiei げi calitEbii acesteia, sporirea volumului de marfE destinatE piebei interne げi externe, cu impact pozitiv asupra Produsului Intern Brut げi a creげterii veniturilor la bugetul de stat. Prin acordarea de credite cu garanbii de stat vor putea fi executate la timp げi în bune condibii lucrErile specifice fiecErui domeniu, determinându-se o creげtere げi o garanbie a producbiei agricole, implicit a fondului de marfE destinat piebei. NumErul de societEbi げi volumul de credite derulate va determina o creげtere cu 10% a producbiei destinate piebei interne げi externe. 5. Program de susbinere pentru produse deficitare Acordarea de sume fixe pe o perioadE de 8 ani la douE produse dintre cele mai deficitare în balanba comercialE. Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor

stiri

pesu

rse.r

o

85

statistice a câte 2 produse agro alimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele げi carnea de porc. Scop : reducerea importurilor げi asigurarea consumului din producbie internE. Alocare suplimentarE an de an : 240 milioane euro. Pentru produsele deficitare se acorda sprijin, dupa cum urmeaza: ゎ tomate: suma de 3.000 de euro pentru 1000 mp, in conditiile cultivarii de soiuri romanesti si realizarii unei productii de 2 kg/m2, care sa fie predate centrelor de colectare odata cu justificarea productiei obtinute si a destinatiei acesteia; ゎ carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrEげat, in conditiile creげterii, îngrEげarii, sacrificarii げi livrarii cantitEbii de 20 tone carne de porc, odata cu justificarea producbiei ;i a destinabiei acesteia. (Durata: 8 ani, cu adEugarea a douE noi produse anual; Beneficiari: 40.000 fermieri în cazul tomatelor げi 12.000 de fermieri în cazul crescEtorilor de porci. Efecte: Asigurarea produselor deficitare din producbia internE. Sporirea interesului producEtorilor agricoli în dezvoltarea exploatabiilor comerciale. ÎmbunEtEbirea balanbei comerciale prin reducerea importului; Impact: 240 milioane euro anual, finanbare din bugetul de stat.) 6. Creげterea absorbbiei fondurilor europene ModificEri pentru PNDR : Refacerea ghidurilor, îmbunEtEbirea procedurilor, asigurarea co- finanbErii げi garantErii (FGCR si FGCIMM).(Durata: 7 ani; Beneficiari: solicitanbii de finanbare nerambursabilE din PNDR げi POPAM; Efecte: creげterea valorii adEugate a produselor, menbinerea activitEbilor în mediul rural; stimularea investibiilor; dezvoltare ruralE durabilE; Impact: 9,7 mld euro). 7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agriculturE, acvaculturE ;i industria alimentarE Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligabiilor cEtre stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condibiile angajErii a minim 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadE de cel pubin 1 an. În considerentele pentru acest program se bine cont atât de gEsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat げi a lucra în agriculturE, dar げi pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcinE fiscalE importantE, poate folosi sumele rEmase pentru angajarea de forbE de muncE tânErE, având în vedere cE aceasta este deficitarE, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistreazE cea mai mare ratE a げomajului. Angajatorul beneficiazE de acest program prin creげterea numErului de salariabi cu cel pubin 3 salariabi care îndeplinesc condibiile stabilite; TânErul angajat sE aibE vârsta sub 40 de ani la angajare. Menbinerea angajatului pe cel putin o perioada de un an. (Durata: 4 ani; Beneficiari: tineri cu vârsta mai micE de 40 de ani, 8 mii angajabi reprezentând o creげtere cu 8,21% a forbei de muncE din agriculturE. AstEzi sunt angajabi în societEbile agricole din agriculturE 97.500 salariabi. Se preconizeazE angajarea unui numEr de 2.000 de tineri anual; Efecte: angajatorul este stimulat sE angajeze forbE de muncE; Societatea câげtigE un angajat care are o sursa de trai; Impact bugetar: 25 milioane euro anual, sursa de finanbare din bugetul de stat.) 8. Realizarea unui program de pregEtire de scurtE duratE pentru lucrEtorii din agriculturE în parteneriat public-privat Realizarea unui parteneriat public-privat între げcolile liceale げi fermierii agricoli constând

stiri

pesu

rse.r

o

86

în stabilirea de comun acord a unui program de pregEtire de scurtE duratE a lucrEtorilor din agriculturE în vederea însuげirii cunoげtinbelor specifice muncii lor. Scoala are obligabia de a întocmi げi derula programa げcolarE げi emiterea de diplome. Fermierul are obligabia de a recruta げi asigura locuri de muncE cursanbilor. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 24.000 de lucrEtori din agriculturE (considerând 8000 de noi exploatabii げi un numEr de 3 noi angajabi/unitate); Efecte: Rabionalizarea timpului de muncE, creげterea productivitEbii muncii, permanentizarea forbei de muncE din agriculturE, îmbunEtEbirea condibiilor de lucru; Impact: 4 milioane euro finanbare din bugetul de stat). 9. Program de înfiinbare a centrelor de colectare ;i procesare pentru legume/fructe げi pentru unele produse de origine animalE Înfiinbarea centrelor de colectare げi procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificErii integrale a producbiei, evitarea pierderilor げi creげterea veniturilor producEtorilor agricoli, o bunE aprovizionare a consumatorilor. Înfiinbarea de centre de colectare げi unitabi de prelucrare a lânei げi pieilor de ovine げi caprine în vederea reducerii pierderilor crescEtorilor de animale, reducerea poluErii mediului înconjurEtor întrucât, în mare parte, acestea se aruncE/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacitEbi de pEstrare în condibii optime a produselor げi vor fi amplasate astfel încât sE deserveascE o rebea nabionalE cu puncte judebene, zonale げi locale.(Durata: 4 ani; Beneficiari: producEtori de legume/fructe, crescEtori de ovine げi caprine; Efecte: dezvoltarea de capacitEbi noi de producbie, creげterea locurilor de muncE, obbinerea de venituri suplimentare la bugetul de stat prin valorificarea în întregime a producbiei de cca 490 mii to de legume げi fructe, 36 mii to de lânE, 8 milioane piei brute de ovine げi caprine; Impact: 300 mil. euro, din care 100 mil. euro pentru minim 10 unitEbi de procesare legume-fructe げi depozite frigorifice げi 200 mil euro pentru unitEbi de colectare げi procesare lânE, piei de ovine げi caprine) 10. Program de încurajare a activitEbilor din zona montanE.

1 miliard de euro în 10 ani pentru : ゎ protecbia resurselor naturale; ゎ densitatea echilibratE a populabiei în zona montanE; ゎ crearea げi conservarea locurilor de muncE; ゎ crearea げi protejarea infrastructurii de acces. ゎ elaborarea de politici げi reglementEri pentru încurajarea activitEbilor specifice zonei montane, cu incidenbE asupra celor 28 de judebe din acest areal, care sE vizeze atingerea obiectivelor de mai sus.

(Durata: 10 ani; Beneficiari: producEtorii din zona montanE. aproximativ 115.000 producEtori, suprafabE de 4,5 milioane hectare; Efecte: creげterea nivelului producbiei de produse bio, menbinerea tradibiilor, promovarea produselor tradibionale; Impact: 1 miliard euro; finantare din FEGA, FEADR, buget de stat.) 11. Program national de cercetare-dezvoltare

stiri

pesu

rse.r

o

87

Finanbarea Academiei de Stiinbe Agricole げi Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizErii de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv.Exemple: Floarea soarelui げi cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); Ovine (ICDCOC Palas Constanta); Legume SCDL BuzEu; PomiculturE ICDP Piteげti-MErEcineni Elaborarea unui program nabional de cercetare-dezvoltare agricolE pe perioada 2017-2020 în vederea realizErii unei strategii integrate care sE asigure adaptarea noilor tehnologii la condibiile de producbie din România, vizând în special mEsuri privind cercetarea aplicativE, inovarea げi reducerea costurilor de producbie pe fondul sporirii randamentului げi calitEbii produselor. Aplicarea solubiilor financiare optime în vederea funcbionErii sistemului nabional de cercetare-inovare precum げi perspectivele de continuare a activitEbilor, în concordanbE cu solicitErile producEtorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolE. (Durata: 4 ani; Beneficiari: toti fermierii români; Efecte: Stimularea cercetErii aplicative în domeniul agroalimentar; realizarea sinergiei între obiectivele agriculturii げi noile tehnologii din domeniu; introducerea de noi tehnologii în fermele din România; Impact: 100 milioane euro, finanbare din bugetul de stat). 12. Program de încurajare a agriculturii ecologice げi a produselor tradibionale. ゎ Înfiinbarea Laboratorului nabional pentru certificarea produselor ecologice げi tradibionale. ゎ Realizarea de centre de informare pentru producEtori privind facilitEbile acordate. ゎ Elaborarea de reglementEri privind încurajarea activitEbilor agricole げi nonagricole în scopul garantErii veniturilor, menbinerii tradibiilor, evitarea migrabiei げi asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderenbE, piebei nabionale. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 25.000 de persoane pentru o suprafabE de 500.000 hectare; Efecte: creげterea nivelului producbiei de produse bio, menbinerea tradibiilor, promovarea produselor tradibionale; Obiectiv : 14 produse protejate la nivel european). În prezent sunt 3 produse deja protejate: magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu げi Brânza de IbEneげti. UrmeazE : Novac Afumat din aara Bârsei, Cârnabi de Pleげcoi, Scrumbie AfumatE de DunEre, Caげcaval de SEveni, HorincE de Camarzana, auicE de Argeげ, auicE de Dâmboviba, auicE Zetea de Medieげu Aurit, PalincE, Vinars Segarcea, Murfatlar, Vaslui, Vrancea げi Târnave 13. Reforma institubionalE a Ministerului Agriculturii げi DezvoltErii Rurale げi a institubiilor din subordine Eficientizarea activitEbii structurilor aflate în minister げi a institubiilor din subordinea げi coordonarea acestuia. Extinderea atribubiilor Agenbiei Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activE pe piaba funciarE. ÎntErirea rolului organizabiilor profesionale, îmbunEtEbirea げi permanentizarea dialogului. Înfiinbarea unui departament de industrie alimentarE げi politici comerciale în cadrul MADR. (Durata: 4 ani; Efecte: o mai bunE coordonare a politicilor sectoriale; eficientizare administrativE; responsabilizare; politici coerente; implicare directE; realizareaunei structuri administrative funcbionale; Impact: costurile administrative de funcbionare ale MADR, finanbare din bugetul de stat)

stiri

pesu

rse.r

o

88

14. țacilitEbi pentru fermierii români ゎ Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate; ゎ Impozit zero pentru tractoare げi utilaje agricole; ゎ Cadastrarea, de cEtre stat, a tuturor terenurilor agricolE pânE în anul 2020 15. Program de MEsuri legislative pentru sectorul agricol ゎ Revizuirea legislabiei din agriculturE cu privire la achizibionarea terenurilor ゎ Revizuirea legislabiei din agriculturE în vederea îmbunEtEbirii acesteia げi a eliminErii reglementErilor paralele – Codul Agriculturii. ゎ Simplificarea legislabiei げi a procedurilor privind formele de sprijin din agriculturE pe principiul “o singurE cerere la o singurE institubie”. ゎ ÎmbunEtEざirea legislaざiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare. ゎ Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaざa de consum care sE facE posibilE eliminarea din “fa;E” a produselor contrafEcute sau neconforme care pot afecta sEnEtatea consumatorului. ゎ Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilitEbii preburilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate. ゎ Revizuirea cu celeritate a legislabiei referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje げi dejecbii.

stiri

pesu

rse.r

o

89

Capitolul Politici de mediu. Apele ;i PEdurile ”De ce trebuie sE protejEm mediul?” ”De ce este nevoie de un minister pentru protecbia mediului?” La aceste întrebEri gEsim rEspunsuri dacE analizEm istoria recentE げi observEm efectele nocive pe care le pot avea acbiunile noastre asupra mediului. Fie cE vorbim de accidentele de mediu, de defriげEri sau încElzirea globalE, aceste evenimente au dus la elaborarea げi dezvoltarea directivelor げi legilor pentru protecbia mediului. În România, mediul a intrat destul de curând în preocupErile publicului げi ale politicienilor. PEdurile erau vEzute ca un bazin de resurse げi mai pubin ca un organism viu, care ne ajutE pe noi sE respirEm un aer mai curat. Un organism care stabilizeazE solul ;i reduce riscul de alunecEri de teren sau de inundaざii. Am început prin oprirea fenomenelor de defri;are a pEdurilor ;i am fEcut pa;i pentru a promova politici de mediu sustenabile. Este timpul acum sE dezvoltEm aceastE viziune ;i sE oferim românilor o Strategie NaざionalE de ÎmbunEtEざire a CalitEざii Aerului ;i o viziune integratE pentru regularizarea cursurilor de apE. Este timpul ca România sE se integreze în viziunea europeanE privind reciclarea ;i sE dezvolte astfel baza unei economii circulare eficiente. Este timpul sE aplicEm acele mEsuri necesare pentru a reintroduce siturile contaminate în circuitul economic normal ;i pentru a reda acestor spaざii comunitEざii. Politica în domeniul protecざiei mediului ;i managementului durabil al pEdurilor ;i al apei are scopul de a garanta un mediu curat ;i sEnEtos, care sE asigure protejarea naturii, calitatea vieざii, în corelare cu progresul social ;i o dezvoltare economicE verde げi competitivE, cu emisii reduse de dioxid de carbon げi eficientE din punct de vedere al utilizErii resurselor. Principiile coordonatoare ale politicii de mediu: ゎ ÎmbunEtEbirea integrErii politicii de mediu げi a coerenbei politicilor sectoriale din punct de vedere al aplicErii principiilor dezvoltErii durabile; ゎ ÎmbunEtEざirea infrastructurii de mediu ;i reducerea decalajului existent faざE de alte state membre ale UE, cât ;i între regiunile de dezvoltare; ゎ Prevenirea riscului ;i diminuarea efectelor calamitEざilor naturale pentru cre;terea gradului de siguranざE a cetEざenilor; ゎ ÎmbunEtEざirea managementului de;eurilor ;i substanざelor periculoase la nivel naざional; ゎ Asigurarea unui management durabil al apelor; ゎ Susざinerea ;i promovarea producざiei de energie din surse alternative, regenerabile ;i nepoluante; ゎ Stimularea cre;terii durabile, crearea de noi locuri de muncE ;i atingerea unui nivel ridicat de prosperitate ;i sEnEtate; ゎ Conservarea biodiversitEざii ;i utilizarea durabilE a componentelor sale, precum げi evaluarea economicE a serviciilor eco-sistemice;

stiri

pesu

rse.r

o

90

ゎ Reducerea poluErii ;i îmbunEtEざirea calitEざii aerului; ゎ Prevenirea ;i limitarea efectelor negative ale schimbErilor climatice, implementarea mEsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serE; ゎ Extinderea suprafeざelor de pEduri, creげterea eficienbei serviciilor de mediu oferite de acestea, combaterea despEduririlor げi asigurarea diminuErii tEierilor ilegale de masE lemnoasE; ゎ ÎmbunEtEざirea calitEざii vieざii prin asigurarea unui mediu sEnEtos în cadrul comunitEざilor ;i susざinerea unei alimentaざii sEnEtoase; ゎ Modernizarea ;i întErirea capacitEざii administrative/instituざionale în domeniul mediului; ゎ ÎmbunEtEbirea gradului de con;tientizare, informare, consultare ;i participare a tuturor cetEbenilor în luarea deciziilor privind mediul; MDSURI

1. Înfiinざarea ministerului apelor ;i pEdurilor.

2. Politica în domeniul gestionErii infrastructurii de apE げi apE uzatE prin creげterea semnificativE a rebelelor de apE curentE げi canalizare din mediul urban げi rural

3. Politica în domeniul gestionErii deげeurilor

4. Program pentru gestionarea siturilor contaminate În momentul de fabE, în România au fost inventariate 1393 situri contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric ;i 1183 situri potenざial contaminate. Cu ajutorul fondurilor europene mare parte dintre siturile contaminate istoric pot fi binute în limite normale iar cele cu potenbial de contaminare pot redeveni utilizabile. Siturile contaminate trebuie sE fie gestionate eficient, cât mai repede cu putinざE, pentru ca românii sE poatE reutiliza aceste situri ca parte a economiei reale, funcざionale. Doar a;a putem extrage maximum de rezultate dintr-un proiect economic, care trebuie sE ざinE ざara noastrE în topul cre;terilor economice la nivel regional ;i european. Guvernul va realiza o listE de prioritEbi în ceea ce priveげte gestionarea siturilor contaminate. Obiectivul stabilit de Guvern prin acest program este reducerea suprafeざelor poluate istoric care va contribui la reducerea impactului negativ asupra calitEざii ambientale ;i sEnEtEざii populaざiei, sens în care propunem urmEtoarele acbiuni: ゎ MEsuri de decontaminare ;i ecologizare a siturilor poluate istoric ゎ Refacerea ecosistemelor naturale ゎ Asigurarea calitEざii solului în vederea protejErii sEnEtEざii umane (Durata: 2017-2023; Beneficiari: UAT-uri; Efecte: Scopul central al politicilor de gestionare a siturilor contaminate va fi acela de a reda aceste spaざii cEtre comunitEざi ;i reintegrarea lor în circuitul social ;i economic normal.Impact: 140.000.000 euro din care aproximativ

stiri

pesu

rse.r

o

91

119.000.000 euro alocare UE (85%) げi aproximativ 21.000.000 euro finanbare publicE nabionalE (15%). Intervenbiile din POIM sunt complementare cu acざiunile din POR privind regenerarea urbanE, orientate spre regenerarea spabiilor urbane degradate げi abandonate ;i reincluderea în circuitul social sau ca rezervE de teren pentru viitoare investibii la nivelul oraげelor, crearea condiざiilor necesare pentru o dezvoltare durabilE urbanE). 5. Program pentru protecbia mediului prin conservarea biodiversitEbii România deざine cea mai mare diversitate biogeograficE din Europa. Practic, este cea mai verde ざarE din Europa, cu cele mai multe specii aflate în habitat natural. Ne confruntEm însE, ca ;i celelalte state europene, cu declinul biodiversitEざii. Aceasta înseamnE dispariざia treptatE a speciilor de plante ;i animale. Pentru a stopa acest proces, Guvernul va lua mEsuri rapide ;i active pentru protecざia biodiversitEざii, în acord cu politicile europene. Vom face acest lucru pentru cE suntem con;tienざi de faptul cE fiecare element al ecosistemelor din România poate contribui major la consolidarea unui mediu stabil. Investitorii români, ;i mai ales cei strEini, vor trebui sE înざeleagE cE exploatarea resurselor naturale nu se face punând în pericol mediul înconjurEtor ;i sacrificând comorile naturale ale României. Obiectivul Guvernului prin acest program este protejarea げi refacerea biodiversitEbii げi a solurilor げi promovarea unor servicii pentru ecosisteme, inclusiv prin programul ”Natura 2000” げi de infrastructurE ecologicE, în 2023 binta fiind urmatoarea: ゎ 60.000 hectare suprafaba habitatelor sprijinite în vederea obbinerii unui stadiu de conservare mai bun. ゎ 2.000 hectare suprafaba ecosistemelor degradate refEcute. Pentru atingerea acestor obiective, prin program vor fi întreprinse urmEtoarele mEsuri: ゎ Continuarea elaborErii planurilor de mEsuri pentru conservare ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) げi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare. ゎ Implementarea planurilor de acbiune pentru ariile naturale protejate げi pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin). ゎ Menbinerea げi refacerea ecosistemelor degradate ;i a serviciilor furnizate (împEduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu. ゎ Acざiuni de completare a nivelului de cunoa;tere a biodiversitEざii ;i ecosistemelor Efecte: Menbinerea げi refacerea ecosistemelor degradate ;i a serviciilor furnizate (împEduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin; Impact: 360 milioane de euro finanbare din POIM げi buget de stat. MEsurile dedicate managementului ariilor protejate din POIM vor fi completate prin mEsurile de agro-mediu ce promoveazE agriculturE extensivE adaptatE nevoilor de conservare prevEzute prin PNDR. PlEざile compensatorii din FEADR pentru proprietarii de terenuri aflate în siturile Natura 2000 vor fi introduse prin modificarea PNDR când vor exista suficiente planuri de management aprobate care sE justifice introducerea acestei mEsuri.

stiri

pesu

rse.r

o

92

6. Program pentru monitorizarea げi îmbunEbEbirea calitEbii aerului Aerul pe care îl respirEm este o parte esenざialE a calitEざii vieざii noastre ;i a copiilor no;tri. De;i România se bucurE de o infrastructurE verde comparabil mai mare cu cea a altor state europene, problema calitEざii aerului rEmâne una presantE, în mare parte ;i din cauza dezvoltErii urbane sistematice care a avut loc dupE 1989. În prezent, România se aflE în infringement din cauza problemei calitEざii aerului. Particulele în suspensie cu efect nociv se gEsesc în special în emisiile poluante generate de industrie, trafic げi încElzirea locuinbelor. Ele pot provoca astm, afecbiuni cardiovasculare, cancer pulmonar げi deces prematur. La aceastE influenざE nefastE pentru mediu se adaugE ;i emisiile rezultate în urma activitEざilor industriale. Guvernul va rEspunde provocErilor referitoare la calitatea aerului din România prin implementarea Strategiei Naざionale de ÎmbunEtEざire a CalitEざii Aerului. Strategia va stabili un echilibru stabil ;i durabil între nevoia românilor de a avea un aer mai curat ;i exigenざele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României ;i la cre;terea perspectivelor de viaざE pentru noi toざi. De asemenea, strategia Guvernului va avea un impact puternic asupra filosofiei de dezvoltare a marilor ora;e, care au o amprentE semnificativE de carbon. Astfel, vor fi dezvoltate protocoale de colaborare cu administraざiile publice locale care sE încurajeze primEriile municipiilor ;i marilor ora;e din România sE facE o trecere gradualE ;i sustenabilE cEtre transport public bazat pe energie electricE. Viziunea strategicE a Guvernului va consolida nivelul de con;tientizare privind necesitatea reducerii amprentei personale de carbon la nivel comunitar, prin promovarea unor programe educaざionale în parteneriat cu Ministerul Educaざiei. Dezvoltarea ;i modernizarea infrastructurii de monitorizare a calitEざii aerului va avea în vedere urmEtoarele elemente: ゎ Dezvoltarea ;i optimizarea Reざelei Naざionale de Monitorizare a CalitEざii Aerului (RNMCA). ゎ Dezvoltarea unui sistem de prognozE a calitEざii aerului. ゎ Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanざi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinざele directivei INSPIRE Reducerea emisiilor de elemente poluante în atmosferE va presupune un set de mEsuri legislative care sE încurajeze marii poluatori sE adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, în conformitate cu legislaざia europeanE. La nivel guvernamental, va fi elaborat un plan de conformitate care va verifica periodic dacE marii poluatori atmosferici au adoptat sau nu mEsurile solicitate în vederea reducerii de noxe din atmosferE. Planul integrat de dezvoltare economicE urbanE va cuprinde un set de mEsuri privind reducerea emisiilor de noxe în atmosferE prin mEsuri proactive ;i preventive deopotrivE. Se va urmEri în acest sens: ゎ Plantarea de arbori în imediata vecinEtate a marilor aglomerEri urbane în vederea construirii sau reabilitErii centurilor verzi care ajutE la filtrarea aerului din mediul urban. ゎ Resemnificarea spaざiilor urbane prin încurajarea dezvoltErii spaざiilor verzi. ゎ Încurajarea autoritEざilor locale în vederea reducerii emisiilor de carbon: ゎ Încurajarea deplasErii cu bicicleta (amenajarea unor piste sigure pentru bicicli;ti).

stiri

pesu

rse.r

o

93

ゎ Achiziざionarea de infrastructurE electricE de transport în comun. ゎ Transferul gradual de la transport în comun alimentat prin combustibili fosili la transport în comun bazat pe energie electricE. ゎ Dezvoltarea unui plan de con;tientizare a necesitEざii reducerii amprentei personale de carbon (prin resurse educaざionale în parteneriat cu Ministerul Educaざiei). AceastE strategie va fi implementatE pentru a reduce sistematic nivelul particulelor nocive aflate în aer, pentru a putea fi redus numErul persoanelor internate cu afecざiuni respiratorii cronice. Acest lucu va duce la scoaterea României din procedura de infringement, precum ;i la imbunEtEざirea calitEざii vieざii pentru sute de mii de români care au afecざiuni respiratorii grave.(Durata: 2017-2023; Beneficiari: Ministerul Mediului; Efecte: pozitive pentru sEnEtatea umanE prin creげterea gradului de eliminare a noxelor げi Cre;terea capacitEざii de evaluare ;i monitorizare a calitEざii aerului la nivel naざional . Impact: 22 milioane euro, finanbare din POIM げi buget de stat). 7. Program de prevenire げi gestionare a inundabiilor Conform datelor publice, în România, inundaざiile ;i furtunile au dus recent la pierderea a 76 de vieざi omene;ti ;i au provocat pagube de peste 1,66 miliarde Euro (adicE echivalentul a 2,1% din PIB-ul ざErii noastre). Ele au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri, 23,8 de kilometri de cale feratE, 9.113 de poduri ;i picioare de pod ;i 90.394 de fEntâni. Delta DunErii este un areal special, afectat în mod deosebit de inundabii. Aceste statistici sunt oglinda unor realitEざi sociale ;i economice crude. Pe lângE sutele de mii de vieざi pe care le afecteazE, inundaざiile pun în pericol perspectiva dezvoltErii economice regionale ;i afecteazE semnificativ elemente vitale de infrastructurE criticE (linii de comunicaざii, reざele electrice, reざele de transport relevante la nivel naざional ;i european etc.). Pentru gestionarea riscurilor referitoare la inundaざii, Guvernul va avea în vedere urmEtoarele mEsuri: ゎ Elaborarea unui plan de investiざii împotriva riscului la inundaざii, care va include consolidEri de albii ;i maluri de râuri, devierea unor râuri, în a;a fel încât localitEざile sE fie protejate. ゎ Modernizarea sistemului de avertizare a populaざiei în privinざa fenomenelor meteorologice extreme. ゎ Realizarea unui studiu privind efectele climatice ;i va regenera zonele afectate în prezent pentru a reduce efectele incidentelor meteorologice extreme. Din punct de vedere al lucrErilor de infrastructurE, Guvernul considera prioritarE regularizarea cursurilor de apE din România pentru a limita sistematic pagubele umane ;i materiale generate de inundaざii. Foarte multe inundaざii din România au ca motiv principal lipsa unei viziuni coerente privind regularizarea ;i continuarea regularizErii fluxurilor de apE. Procesul de regularizare a fluxurilor de apE este cu atât mai important cu cât evoluざiile climatice din ultimii ani demonstreazE o tendinざE de multiplicare a fenomenelor extreme. Proiectele de regularizare a cursurilor de apE care prezintE riscuri de inundaざii vor contribui la consolidarea unor perspective economice ;i agricole mai stabile ;i vor sprijini astfel efortul de a crea un mediu economic previzibil. În acest context, filosofia

stiri

pesu

rse.r

o

94

noastrE este aceea de a realiza investiざii majore astEzi, care vor degreva pe termen lung presiunea bugetarE, prin eliminarea unor intervenざii costisitoare care se produc dupE inundaざii pentru restabilirea situaざiei la normal. Vor fi reduse astfel pe termen lung investiざiile în reconstrucざia ;i sprijinirea familiilor afectate de inundaざii. Acbiunile propuse de Guvern pentru îndeplinirea obiectivelor programului sunt: ゎ Pentru inundabii, investibiile se vor baza pe hErbile de hazard げi pe ”Planurile pentru Prevenirea, Protecざia ;i Diminuarea Efectelor Inundaざiilor” elaborate la nivel de bazin hidrografic, în conformitate cu Directiva 2007/60/EC. Investiざiile pentru prevenirea inundaざiilor se vor conforma metodologiei pentru identificarea, prioritizarea, justificarea ;i proiectarea intevenざiilor, pe baza pagubelor economice evitate. ゎ Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaざiilor prin preluarea solubiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creげterea incidenbei evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaざiilor ;i de;ertificErii, stabilirea unor zone inundabile controlat ;i mEsuri bazate pe ecosisteme, torenざi ;i desecEri). ゎ Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluEri, rapoarte, manuale de bunE practicE pentru managementul barajelor. ゎ Abordare intersectorialE la nivel de bazin hidrografic (dezvoltare coordonatE ;i management integrat al activitEざilor privind apa, terenurile ;i resursele). ゎ Modernizarea infrastructurii de monitorizare ;i avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurErii protecざiei vieざii ;i a bunurilor materiale. ゎ MEsuri care asigurE eficacitatea intervenざiilor de prevenire a inundanざiilor sub forma infrastructurii verzi, precum sisteme de prevenire anticipatE ;i de management al bazinelor în timpul inundaざiilor. ゎ Realizarea de mEsuri structurale de protecざie împotriva riscului la inundaざii, acolo unde infrastructura verde nu este suficientE, prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme. Acestea vor include cu prioritate investiざii pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundaざii, dar ;i regularizEri de albii ;i consolidEri de maluri. ゎ Alte tipuri de acざiuni specifice gestiunii riscului la inundaざii, conform celor prevEzute în Strategia NaざionalE de management al riscului la inundaざii pe termen lung mediu ;i lung sau în planurile de management al riscului la inundaざii. 8. Program pentru combaterea eroziunii costiere

Eroziunea costierE este un fenomen deosebit de periculos pentru persoanele care locuiesc în spaざii riverane zonelor de coastE. Modificarea sistematicE a zonelor de coastE poate afecta în mod direct ;i ramuri importante ale economiei, precum turismul, prin schimbarea specificului unor terenuri (procesul de eroziune a plajelor spre exemplu). România a aplicat o serie de mEsuri în vederea limitErii eroziunii la malul MErii Negre, însE viziunea aplicatE în cadrul Master Plan-ului integrat pentru protecざia ;i refacerea zinei costiere trebuie reevaluat. Guvernul dore;te sE implementeze o viziune în douE etape

stiri

pesu

rse.r

o

95

care sE îmbunEtEざeascE efortul naざional de limitare a eroziunilor costiere la malul MErii Negre. Obiectivul principal al programului este reducerea efectelor ;i a pagubelor cauzate asupra populaざiei de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbErile climatice, în principal de eroziune costierE, prin reabilitarea, în 3 etape, a 30 km de plaje. În acest sens, se vor întreprinde urmEtoarele actiuni: ゎ Acざiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor. ゎ ActivitEざi de reabilitarea ;i protecざia plajelor incluzând înnisipEri artificiale, crearea de noi plaje, diguri ;i epiuri pentru retenざia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor. ゎ LucrEri de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin. ゎ Utilizarea tehnicilor de monitorizare satelitarE pentru identificarea zonelor afectate de fenomenul de eroziune. ゎ Utilizarea tehnologiei satelitare pentru construirea unor proiecbii privind evolubia fenomenului de eroziune. ゎ Utilizarea tehnologiei satelitare pentru evaluarea impactului mEsurilor luate în vederea limitErii fenomenului de eroziune costierE. (Durata: 2017-2023; Beneficiari:Zona litorala: (între Stavilar Periboina si Stavilar Edighiol) ;i în zona de sud a zonei costiere, respectiv Mamaia Centru げi Mamaia Nord pânE la limita UAT NEvodari, Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud (Eforie Sud 1 si Eforie Sud 2), Costineげti Sud, Mangalia (Olimp, Neptun, Jupiter – Venus, Saturn, Mangalia), 2 Mai, Portul Tomis pânE la Portul Constanba, Balta Mangalia. Efecte: pozitive pentru dezvoltarea infrastructurii turismului românesc; Impact: 600 milioane euro, finanbare din POIM, comunE cu cea pentru protecbia la inundabii). 9. Program pentru dezvoltarea durabilE a pEdurilor Prioritatea „0” a Guvernului în materie de politicE de mediu va fi aceea de protejare a fondului forestier nabional. Guvernul nu este ;i nu a fost niciodatE împotriva exploatErii raざionale a fondului forestier din România. DimpotrivE, lemnul este o resursE regenerabilE. O exploatare durabilE a pEdurilor este esenbialE în lupta împotriva schimbErilor climatice, conform rezolubiilor conferinbei privind schimbErile climatice de la Paris. DacE nu folosim, vom folosi beton, obel げi combustibili fosili, cu amprente ecologice mult mai mari. ÎnsE guvernarea î;i propune, în primul rând, eliminarea fenomenului defri;Erilor ;i al exploatErilor iraざionale care agraveazE starea unor ecosisteme fragile. Cei care exploateazE aceastE resursE naturalE vor fi obligaざi sE respecte legislaざia în vigoare ;i sE opreascE fenomenul de furt din patrimoniul naざional. De asemenea, Guvernul va demara programe ample de reîmpEdurire care sE contribuie la refacerea echilibrului ecosistemelor afectate. Guvernul va încuraja schimbarea filosofiei de acざiune în materie de gestionare a resurselor lemnoase. Exportarea neprelucratE, sau prelucratE sumar, a acestei materii prime va înceta odatE cu implementarea Codului Silvic promovat de Guvern. Dreptul de preembiune

stiri

pesu

rse.r

o

96

pentru producEtorii de mobile, prevEzut げi el în noul Cod Silvic promovat de Guvern va face ca masa lemnoasE sE fie exportatE preponderent sub formE de produs finit. Suprafaざa totalE a fondului forestier naざional al României este de 6,545 milioane ha ;i reprezintE 27,5% din suprafaざa ざErii. Media europeanE fiind de 32%. Suprafaba împEduritE per locuitor în România este de 0,28 ha, pubin sub media europeanE de 0,32 ha. În anul 2014, fenomenul tEierilor ilegale de arbori în România, atinsese cote alarmante. Imaginile satelitare comparative între 2008 げi 2012 indicau versanbi întregi defriげabi. Propunerile Guvernului pentru dezvoltarea durabilE a pEdurilor I. Elaborarea Strategiei Nabionale Forestiere 2017-2027 II. Implementarea Strategiei Nabionale Forestiere 2017-2027 III. MEsuri practice de diminuare a tEierilor ilegale de arbori:

ゎ Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmErire a materialelor lemnoase SUMAL, operabionalizarea sistemului FMIMS げi dezvoltarea sistemului ”Radarul PEdurilor” de alertare a institubiilor cu responsabilitEbi în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn.

ゎ Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate, în toate punctele de trecere a frontierei げi pe toate drumurile nabionale げi europene.

ゎ Compensarea proprietarilor de pEduri pentru pierderile de venit în cazul pEdurilor aflate în arii naturale protejate.

ゎ Asigurarea pazei terenurilor forestiere pentru care în prezent nu este asiguratE administrarea/serviciile silvice, inclusiv pentru terenurile forestiere la care nu se cunosc proprietarii. ゎ MEsuri de impEdurire a terenurilor forestiere, a celor degradate, inapte pentru agriculturE げi realizarea ”Sistemului naざional al perdelelor forestiere de protecbie”: Identificarea terenurilor forestiere pentru care nu a fost realizatE regenerarea în termenul legal げi asigurarea fondurile necesare în vederea “împEduririi forbate” a acestora. ゎ Întocmirea unui studiu privind identificarea terenurilor agricole degradate ;i potenざial poluate, care pot face obiectul împEduririlor, în baza cEruia se va elabora げi implementa ”Programul Naざional de ÎmpEdurire”, în vederea cre;terii suprafeざelor de pEdure. ゎ Urgentarea realizarii sistemului naざional de perdele forestiere de protecざie prin promovarea unei legislaざii specifice care sE faciliteze implementarea acestuia. V. Intervenbii legislative: ゎ Operaざionalizarea Codului Silvic prin elaborarea legislabiei subsecvente, corecte げi complete. ゎ Urgentarea amendErii Legii Contraventiilor Silvice - Legea nr. 171/2010 privind stabilirea ;i sancざionarea contravenざiilor silvice. Armonizarea ei cu noul Cod Silvic げi cu legislabia Uniunii Europene.

stiri

pesu

rse.r

o

97

ゎ Amendarea Statutului Personalului Silvic - Legea nr.427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanざei de urgenざE a Guvernului nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic. ゎ Amendarea legii perdelelor forestiere - Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie, republicatE in 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere sE devinE operabionalE. ゎ Programul „Tai un copac, plantezi 2.” Conform legii perdelelor forestiere Legea 289/2002, realizarea perdelelor forestiere este foarte îngreunatE din cauza timpului alocat identificarii proprietarilor げi obbinerii sau nu a acordului acestora. Propunem modificarea legii prin abrogarea întregii proceduri de expropriere げi aplicarea exproprierilor în baza Legii nr.255/2010, prin care se fac toate exproprierile în România. (Durata: 2017-2023; Efecte: eficientizarea cadrului institutional げi de reglementare a activitEbii din sectorul forestier, gestionarea durabilE a resurselor forestiere, gospodErirea fondului forestier nabional, valorificarea superioarE a produselor forestiere, dezvoltarea dialogului intersectorial げi a comunicErii strategice în domeniul forestier, dezvoltarea cercetErii げtiinbifice ;i a invaざEmantului forestie Impact: Sursele de finantare care se pot folosi pentru implementarea strategiei sunt fondurile provenite de la bugetul de stat, credite externe, parteneriat public-privat げi fondurile structurale.

stiri

pesu

rse.r

o

98

Capitolul Politici în domeniul energiei Viziunea României în domeniul energetic trebuie sE se axeze pe securitatea aprovizionErii cu energie a cetEざenilor ei, pe o bazE de încredere ;i de solidaritate realE - criterii esenざiale ale noii uniuni energetice europene care trebuie sE devinE o unicE voce în domeniul energetic. Pilonii noii abordEri strategice definesc calea de urmat pentru România: energie sigurE, durabilE, competitivE ;i la preざuri accesibile într-un cadru de securitate, solidaritate ;i încredere. Pentru aceasta trebuie sE construim un sistem politic raざional ;i orientat spre interesul naざional, o protecざie socialE adecvatE ;i motivantE, servicii publice de educaざie ;i sEnEtate de calitate, cu oameni de încredere. Comunitatea deleagE o parte foarte importantE a resurselor financiare ale statului, iar încrederea în utilizarea banului public devine un aspect critic al stabilitEざii morale colective. Din acest motiv transparenba finanざelor publice este un obiectiv al consolidErii calitEざii vieざii, iar energia trebuie sE devinE cel mai transparent produs, astfel încât structura costului pe unitatea de energie sE reflecte cu fidelitate costurile reale ;i sE genereze încredere ;i nediscriminare între tehnologii, operatori げi respectiv consumatori. Transparenba în industria energeticE genereazE încredere, deopotrivE a investitorilor ;i consumatorilor prin semnale de preざ formate transparent ;i nediscriminatoriu, care reflectE necesitEざile pe termen lung ;i obiectivele de politici energetice la nivelul României. Avem un sistem energetic îmbEtrânit, poluant ;i ineficient. Din 100 de unitEざi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecinbe calitative directe げi imediate asupra scEderii prebului energiei げi creげterea calitEbii viebii cetEbenilor prin îmbunEtEbirea calitEbii mediului înconjurEtor. Cheia viitorului este “energia electricE”. Soluざia pentru noile provocEri tehnologice げi de sistem reprezintE o nouE revolubie tehnologicE, respectiv o nouE revolubie digitalE. Sistemul energetic românesc trebuie sE fie integrat la nivel continental, bazat pe concurenざE, pe utilizarea optimE a resurselor ;i susざinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent ;i eficace atât pentru pieざele de energie cât ;i pentru operatori ;i consumatori. Pentru asigurarea securitEざii ;i eficienざei energetice, sistemul energetic trebuie sE progreseze concomitent pe urmEtoarele direcざii principale: ゎ Menざinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor ;i tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile ;i a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electricE, încElzire ;i rEcire. ゎ Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi. ゎ Liberalizarea pieざei de energie ;i interconectarea sistemelor energetice, cu reざele „inteligente” ;i de comunicare, pentru o reざea complementarE ;i interactivE de servicii. ゎ Eliminarea (minimizarea) dependenざei dintre dezvoltarea economicE ;i degradarea mediului, prin asigurarea de energie curatE, sigurE ;i la preざuri accesibile. ゎ Politicile de cre;tere a eficienざei energetice ;i stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piaざE stabilE pentru emisii de carbon pot determina

stiri

pesu

rse.r

o

99

direcざia ;i schimbErile de comportament. Începând cu anul 2016 prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto sectorul energetic a intrat în cea mai importantE perioadE de tranzibie din istoria omenirii. AceastE tranzibie impune redesenarea politicilor energetice ale României, o nouE abordare strategicE げi redefinirea unor prioritEbi punând accent pe activitatea de Cercetare - Inovare げi de susbinere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, rebelelor inteligente sau mEsurilor de eficienbE energeticE în întreg sistemul. MDSURI 1. Asigurarea securitEbii energetice nabionale

ゎ Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor げi asigurarea transparenbei procedurilor.

ゎ Revizuirea legislabiei fiscale în domeniul petrolului げi gazelor naturale.

ゎ ÎntErirea puterii げi independenbei autoritEbilor specifice controlului げi reglementErii, precum げi evitarea situabiilor de tip monopol (sancbionate de UE げi contrarE economiei de piabE).

ゎ Exploatarea rezervelor probabile ;i posibile se poate realiza prin investiざii specifice pentru dezvoltarea activitEbii de explorare げi exploatare ale resurselor de petrol げi gaze naturale ale României. Pe termen mediu, descoperirea de noi rezerve este condiざionatE de realizarea proiectelor pentru zone de adâncime onshore (sub 3000 m), cu geologie complicatE ;i în perimetre offshore din Marea NeagrE, îndeosebi în zona de apE adâncE (sub 1.000 m). LucrErile, care se vor realiza pe termen scurt ;i mediu, pot susざine producざia pentru evitarea epuizErii resurselor. ゎ Rebeaua de transport げi de distribubie a energiei electrice este o rebea „de siguranbE socialE” reprezentând fundabia pentru progresul societEbii. ゎ În anii care urmeazE, construcbia de noi grupuri energetice care utilizeazE cErbune în tehnologii curate de ultimE generabie げi de înaltE eficienbE va fi parte a rEspunsului la creげterea consumului de energie electricE. Noile capacitEbi nucleare sau noile capacitEbi hidroenergetice vor juca un rol cheie în decarbonizarea producbiei de energie electricE în România げi în regiune. ゎ O atenbie deosebitE se va acorda celei mai importante vulnerabilitEbi a sectorului energetic, respectiv cea a resursei umane pentru care se vor construi programe de atragere a tinerei generabii spre げcolile tehnice din domeniul energetic, pregEtirea, calificarea げi perfecbionarea unei forbe de muncE în special localE.

ゎ AutoritEbile locale devin actor cheie al procesului de tranzibie al sectorului energetic precum ;i cele de redesenare a politicilor energetice la nivel nabional cât げi local.

ゎ Se impun în acest scop programe cadru pentru pregEtirea personalului acestora în toate domeniile sectorului energetic (comercial, tehnic, etc) prin noile strategii げi foi de parcurs ale domeniului energetic realizate prin integrarea responsabilitEbii strategice a UAT-urilor pentru siguranbE げi cele pentru sEnEtate ale populabiei げi pentru valorificarea forbei de muncE locale.

stiri

pesu

rse.r

o

100

ゎ Mixul tehnologic al sectorului energetic al unei bEri este impus de resursele de materii prime ale acesteia. Prin urmare, România va lua în considerare toate opbiunile inclusiv energia regenerabilE, cErbunele sau energia nuclearE. 2. Realizarea Planului Naざional de Investiざii ;i cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei

energetice a României pentru perioada 2017-2020 ゎ Redefinirea politicilor energetice astfel încât România sE devinE pol energetic regional げi realizarea Strategiei Energetice a României. ゎ În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie sE se înscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de serE - comparativ cu nivelul din 1990, cota de energie min. 27% în cererea de energie din surse regenerabile; eficienざa energeticE - min. 27% comparativ cu scenariul de status-quo; cre;terea gradului de interconectare al sistemelor electroenergetice la 15%. ゎ Pe termen mediu ;i lung, pânE în anul 2035 ;i ulterior, se impune schimbarea de paradigmE privind modul de producere, distribuざie ;i utilizare a energiei care trebuie adaptatE unui mixt energetic global, ce acordE prioritate energiei din surse regenerabile, cErbune ;i gaze curate, combustia hidrogenului, fisiunea nuclearE - generaざia a IV-a ;i energia de fuziune nuclearE. 3. Revitalizarea producbiei de cErbune

ゎ CErbunele rEmâne o componentE importantE a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producbia de huilE trebuie menbinutE pentru a asigura funcbionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia げi un grup la termocentrala Paroげeni, pentru producerea de energie electricE げi energie termicE în sistemele centralizate de termoficare de la Deva げi din Valea Jiului (Petroげani, Lupeni, Vulcan etc.). ゎ La termocentrala Mintia, în urmEtorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200MW sau 500MW), cu eficienbE ridicatE (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroげeni, dotate cu instalabii de mediu corespunzEtoare. ゎ Lignitul indigen rEmâne o sursE energeticE importantE în mixul de resurse energetice, pe baza cEreia trebuie pEstrate げi dezvoltate, în continuare, capacitEbi de producere de energie electricE cu eficienbE ridicatE.

4. Consolidarea producbiei de energie nuclearE

ゎ Energia nuclearE pilon al securitEbii în producbia de energie electricE げi de diminuare a emisiilor de CO2. La unitEbile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viabE economicE, pânE la 60 de ani, prin realizarea unei revizii げi retubare a fiecErui reactor, dupE 30 de ani de utilizare. ゎ Menbinerea locurilor de muncE げi a expertizei profesionale pe un ciclu complet nuclear, prin extinderea ponderii energiei nucleare în mixtul energiei nabionale. ゎ Pentru valorificarea superioarE a rezervelor de uraniu, se impune asigurarea condibiilor

stiri

pesu

rse.r

o

101

competitive de piabE în exploatarea uraniului (cariere de exploatare noi, îmbunEtEbire tehnologii de rafinare). ゎ Atragerea de investitori pentru finalizarea unitabilor 3 げi 4, respectiv retubarea unitEbii 1 げi 2. 5. MErirea potenbialului hidroenergetic

ゎ Realizarea programului de amenajare a potenbialului hidroenergetic va asigura creげterea cantitEbii de energie electricE din surse regenerabile (inclusiv capacitEbi hidroenergetice de peste 10 MW) pânE la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potenbialul hidroenergetic. ゎ Pentru perioada 2017-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalatE de circa 6.500 MW în sistemul electroenergetic nabional. Conform strategiei Hidroelectrica, potenbialul hidroenergetic amenajat ar urma sE ajungE la 59% în anul 2020, respectiv la 67% în 2035. ゎ Finalizarea investibiilor hidroenergetice în derulare, de cEtre Hidroelectrica – producEtor de energie regenerabilE de interes nabional - este necesarE, pentru a sprijini programul nabional de reducere a emisiilor cu efect de serE げi a suplimenta rezerva de putere pentru servicii tehnologice de sistem. Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarniba LEpuげteげti (1.000 MW) げi a altor centrale hidroelectrice poate sE contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvenbE putere, cerinbE imperativE a Sistemului Energetic European. 6. Susざinerea strategicE a cre;terii ponderii energiei electrice în consumul de energie al

României ゎ Cheia viitorului în energie o reprezintE extinderea utilizErii energiei electrice în special cEtre transportul în comun, prepararea hranei, încElzire/rEcire etc). ゎ În prezent, cca. 40% din energia primarE globalE este folositE pentru generarea energiei electrice. Având în vedere ponderea importantE a energiei electrice în structura energiei finale, cre;terea eficienざei energetice în sectorul energiei electrice conduce la reducerea cotei de energie primarE utilizatE, respectiv a amprentei de carbon pentru producerea energiei electrice.

7. Creげterea puterii din centralele din Dobrogea げi Moldova, în special prin instalarea

unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie ゎ Pe termen mediu げi lung, analiza regimurilor de funcbionare pentru un orizont de timp de minim 10 ani, trebuie sE ia în considerare creげterea puterii din centralele din Dobrogea げi Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie (eoliene げi fotovoltaice). ゎ Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 60% din producbia de energie electricE a României. ゎ În România, suprafaba cumulatE (peste 490.000 de hectare – teren în stare degradatE) se poate valorifica pentru înfiinbarea de culturi energetice. De asemenea,

stiri

pesu

rse.r

o

102

pentru o perioadE de cel pubin 25 de ani, se pot crea zeci de mii de locuri de muncE, cu profesii げi specializEri profesionale în activitEbi de pregEtire, exploatare げi procesare a biomasei, respectiv de producere, distribubie げi furnizare a energiei, în special în zonele rurale. Proiectele pe bazE de biomasE se susbin fErE costuri pentru mediu la producerea de energie electricE げi termicE. ゎ Pentru valorificarea げi exploatarea terenurilor aflate în proces de deげertificare げi biodegradare, precum げi pentru un nou regim de împEdurire vor fi stabilite obiective nabionale, cu bintE 2030, cu stimulente pentru atenuare emisii GES, precum げi investibii în combustibili alternativi, biocombustibili, biomasE げi bioeconomie. 8. Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE)

ゎ Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezintE un imperativ la nivelul României げi al Uniunii Europene justificat de protecbia mediului, creげterea independenbei energetice fabE de importuri, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum げi pentru motive de ordin economic げi de coeziune socialE. Se impune realizarea unui cadru legislativ predictibil pentru o lungE perioadE de timp realizat cu mecanisme de corecbie prin reguli de piabE, dar げi de încurajare a investibiilor în capacitEbi mici pânE la 1 MW. ゎ Pentru aceasta însE, este necesarE funcbionarea în sistem a unor centrale de vârf, deoarece modul actual de funcbionare are implicabii negative asupra costurilor de producbie げi duratei de viabE a grupurilor destinate funcbionErii în bazE. ゎ Realizarea unei capacitEbi de echilibrare a balanbei producbie-consum fErE a periclita siguranba sistemului, pentru structura existentE げi prognozatE pe termen mediu a parcului de producbie, de 3.500 MW. AceastE concluzie trebuie luatE în considerare la elaborarea scenariilor de dimensionare rabionalE a rebelei. 9. Țficienba energeticE trebuie tratatE ca “Program de barE” care va fi implementat

binând seama de reducerea vârfului de consum anual, precum げi al consumului nabional de energie. Acesta va include:

ゎ Programe de gestionare a sarcinii energetice cum ar fi timpii ;i tarifele de utilizare, de control al încErcErii directe, tarifele utilizate ;i de gestionare a sarcinii intreruptibile. ゎ De asemenea se va utiliza un sistem de standarde げi de etichetare pentru aparatura electrocasnicE, izolarea termicE a clEdirilor precum げi campanii de informare, educare, avertizare a consumatorilor asupra conservErii energiei ;i eficienbei energetice. ゎ Implementarea se va realiza printr-un Plan National de Acbiune pentru Eficienba EnergeticE, ghiduri practice, reglementEri, politici guvernamentale げi strategii cu un accent special asupra consumatorului ca fiind sursa cu cel mai mare potenbial de economisirea de energie. 10. Propuneri privind modificarea cadrului legislativ:

ゎ Reanalizarea în noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE a Legii123/2012 pentru energie electricE ;i gaze naturale.

stiri

pesu

rse.r

o

103

ゎ Legea petrolului. ゎ Legea redevenざelor. ゎ Legea pentru transpunerea directivei UE privind infrastructura combustibililor alternativi ;i a gazelor naturale comprimate (CNG), gazelor naturale lichefiate (LNG), transport biocombustibili. ゎ Legea biomasei, BIO combustibililor ;i energiei geotermale. ゎ Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apa caldE, cEldurE ;i rEcire pentru toate locuinざele României. 11. Propuneri de Programe la nivel naざional axate pe avantajul de ざarE al României:

ゎ BiomasE: 500 mii hectare - în vederea realizErii de plantaざii tehnic-energetice pentru producerea de energie electricE ;i termicE pentru toate localitEざile României, susbinerea investibiei se realizeazE prin Fondul constituit la nivelul Ministerului Mediului. ゎ EficienざE energeticE - susざinerea investiざiei prin procent din prebul energiei electrice げi a gazelor naturale. ゎ Cogenerare de înaltE eficienbE. Susbinerea financiarE va fi realizatE printr-un bonus de cogenerare pentru tehnologiile de înaltE eficienざE. ゎ ESCO – plEざi în rate lunare. Instrument de dezvoltare economicE – susざinerea investiざiei prin contracte de performanざE energeticE, obiectiv prioritar pentru clEdirile publice; Susbinere financiarE: contracte de performanbE energeticE pe termen de minimum 10 ani げi contracte de creditare bancarE, surse de finanbare din fonduri europene げi PNAER - fondul de eficienbE energeticE, programe guvernamentale de tipul “Casa verde”, “Oraげ verde” etc. ゎ Realizarea Infrastructurii pentru combustibili alternativi CNG, LNG, biocombstibili, transport electric (cu prioritate pentru transportul local în comun) ;i transportul de marfE; transpunerea Directivei UE ce vizeazE reducerea cu minimum 40% a tarifului la transport. ゎ Sisteme noi de distribuざie gaze naturale ;i energie electricE în localitEざile fErE alimentare energie electricE ;i gaze naturale (susざinerea investiざiei prin taxa de monopol, cca. 50 mil. € anual). ゎ RO Green – Economie CircularE (valorificare de;euri) susざinerea investiざiei prin fonduri europene, fondul de mediu, accent pentru domeniul energiei); ゎ Actualizarea Registrului Naざional pentru meserii ;i competenざe în vederea introducerii noilor meserii ale domeniului energiei regenerabile ;i energiei neconvenざionale; ゎ Portal de investiざii Monitorizare „online”; finanbare din PNAER げi Fonduri europene. ゎ Program naざional de sprijin al AutoritEざilor Locale în vederea realizErii MasterPlanului energetic ;i Strategiei energetice la nivelul UAT; finanbare din PNAER げi Fonduri europene.

stiri

pesu

rse.r

o

104

ゎ Accelerarea procesului de interconectare a SNT al energiei electrice げi a gazelor naturale la sistemele de transport din regiunea central げi SEE げi implicit al UE; finanbare din Fonduri europene げi tarif. ゎ Program riguros de mentenanbE げi investibii (retehnologizare/modernizare, dezvoltare) げi îndeplinirea anualE a acestuia pentru instalabiile aferente rebelelor de transport al energiei electrice げi gazelor naturale. ținanbare din tarif. ゎ Program Naざional pentru Educarea ;i Informarea Consumatorului asupra Eficienざei Energetice, precum ;i realizarea unei Platforme electronice cu oferte concrete privind echipamentele de înaltE eficienざE de uz casnic precum ;i lista companiilor ESCO ;i furnizorilor, precum ;i ofertele acestora în vederea transformErii acestuia din CONSUMER în PROSUMER. Finanbare din PNAER, Fonduri europene, tarif etc.

stiri

pesu

rse.r

o

105

Capitolul Politici pentru infrastructura de transport

Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stErii economice ;i sociale a ざErii, este absenざa unei reざele satisfEcEtoare de transport rutier rapid (autostrEzi ;i drumuri expres). România are în acest moment puざin peste 500 de kilometri de autostradE în operare ;i aproximativ 250 de kilometri de autostradE în construcざie. În ceea ce prive;te transportul pe calea feratE, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare accentuatE cu implicaざii periculoase în siguranざa ;i securitatea traficului, susざinutE de subfinanざare, ceea ce a condus la efecte nocive ;i greu de înlEturat. La ora actualE, România se claseazE pe ultimele locuri în Uniunea ȚuropeanE la viteza de deplasare a trenurilor. O serie de factori care contribuie la aceste viteze reduse de cElEtorie sunt timpii mari de staざionare, incluzând schimbul de locomotive electrice cu cele diesel, necesitatea efectuErii manevrelor de întoarcere a locomotivelor dintr-o parte în cealaltE a trenului, întârzieri cauzate de a;teptarea altor trenuri pe acele sectoare cu linie feratE simplE, obligaざia de efectuare foarte des a inspecざiilor periodice, a materialului rulant vechi. Legislaざia naざionalE referitoare la serviciile publice de transport feroviar ar trebui regânditE cu scopul cre;terii concurenざei pe piaざa internE. Un astfel de lucru permite utilizarea mult mai eficientE a fondurilor publice destinate compensErii obligaざiilor de serviciu public. La ora actualE sunt reglementEri pe piaざa transportului feroviar, care limiteazE competivitatea deoarece nu permit operarea trenurilor de pasageri cu preざuri comparabile cu cele oferite de transportatorii rutieri. În ceea ce priveげte transportul aerian din România, de;i numErul de aterizEri ;i decolEri este ridicat, infrastructura aeroportuara se confrunta cu probleme, iar Compania NaざionalE TAROM se aflE într-o situabie dificilE. Transportul maritim pe scurtE distanざE ;i transportul fluvial pot contribui la decongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste douE moduri de transport au rEmas încE exploatate sub posibilitEざi, atât din cauze transfrontaliere, cât ;i din cauza stErii infrastructurii portuare. Modernizarea ;i dezvoltarea transportului trebuie abordate plecând de la principiul asigurErii siguranざei ;i securitEざii. România trebuie sE se alEture în acest domeniu infrastructurii europene ;i mondiale ざinând cont de nevoile specifice românilor. Ne dorim ca în viitor, prin infrastructura dezvoltatE, sE ajutEm economia, turismul, sportul prin competiざiile în care România este angrenatE (Campionatul European de Fotbal), de a avea o legEturE rapidE între ora;ele României cu Europa ;i întreaga lume. Dezvoltarea economicE a României poate fi sustenabilE prin dezvoltarea infrastructurii de transport. România trebuie sE valorifice proiectele de infrastructurE actuale sau aflate în derulare ;i sE gEseascE soluざii de transport noi, performante. Principiile unui transport puternic, european, trebuie sE respecte: ゎ Asigurarea siguranざei ;i securitEざii pentru cElEtori ;i pentru marfE, printr-un management de calitate ;i prin proceduri clare ;i operaざionale. ゎ Cre;terea beneficiilor pentru utilizatori, prin satisfacerea nevoilor de mobilitate

stiri

pesu

rse.r

o

106

;i transport, cre;terea confortului, asigurarea serviciilor de urgenざE ;i salvare în cazul catastrofelor naturale, accesibilitatea pentru persoanele vârstnice sau cu mobilitate redusE. ゎ Coeziunea ;i conectivitatea regionalE, prin reducerea decalajelor dintre regiuni. ゎ Eficienざa, prin eliminarea blocajelor, interconectarea tuturor modurilor de transport, promovarea unui transport de bunE calitate, aplicarea tehnologiilor inovatoare. ゎ Durabilitatea, prin promovarea transporturilor nepoluante, cu emisii reduse de gaze cu efect de serE ;i gaze reduse de dioxid de carbon. Obiectivul principal al Strategiei Guvernului în domeniul transporturilor îl reprezintE asigurarea infrastructurii ;i serviciilor, ca suport al activitEざii economice ;i sociale pentru îmbunEtEざirea calitEざii vieざii. Pentru atingerea acestui obiectiv general ;i a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susざinute mEsuri generale ;i acざiuni obligatorii precum: ゎ Cre;terea competivitEざii între modurile de transport. ゎ ÎmbunEtEざirea serviciilor de transport prin investiざii în materiale rulante. ゎ Modernizarea staざiilor de cale feratE. ゎ Modernizarea porturilor ;i aeroporturilor. ゎ InfrastructurE rutierE de înaltE calitate. ゎ Extinderea transportului multimodal. MDSURI 1. Transportul rutier

Guvernul susbine dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, construcざia unei reざele eficiente de autostrEzi, drumuri expres, ;osele care sE facE legEtura între regiunile României, precum ;i între România ;i alte state, prin continuarea proiectelor, în special a proiectelor susざinute prin MasterPlan, aferente coridoarelor rutiere de legEturE strategicE, a inter-coridoarelor, a ;oselelor de centurE, a transportului turistic, de interes naざional. Dezvoltarea regionalE echilibratE, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare ;i întreざinere a tuturor drumurilor naざionale sunt esenbiale pentru dezvoltarea transportului rutier. În vederea dezvoltErii transportului rutier, Guvernul susbine urmEtoarele investibii: ゎ Finalizarea, modernizarea ;i reabilitarea coridoarelor strategice (coridorul IV), a inter-coridoarelor, a drumurilor Trans-Regio ;i Țuro-Trans.

o Finalizarea cu prioritate a axei: Constanざa – NEdlac (Coridor IV)

Finalizarea autostrEzii Lugoj-Deva. Perioada: 2017.

stiri

pesu

rse.r

o

107

Autostrada Sibiu-Pite;ti.

Finalizarea Variantei Ocolitoare a Bucure;tiului la profil de autostradE (Inel Bucure;ti (A0) care va face legEtura între autostrada A1 cu autostrada A2 în primE fazE; în faza a douE, închiderea inelului centurE în regim de autostradE de jur împrejurul Bucure;tiului).

o Constanざa – Vama Veche – Trans-Regio – (36, 7 mil Euro, FEN+BS).

o ținalizarea AutostrEzii Transilvania

Comarnic – Bra;ov (997,75 mil. Țuro). Perioada: 2017 – 2022.

Sibiu – Bra;ov (737,22 mil Țuro). Perioada: 2017 – 2020.

Surplacu de BarcEu – Bor; (+ Oradea). (304,43 mil. Euro) Perioada: 2017-

2019

NEdE;elu – Suplacu de BarcEu – (1002,55 mil. Euro). Perioada: 2017-2020.

ținalizarea autostrEzii Sebe; – Turda. Perioada: 2017

Tronsonul Ploie;ti – Comarnic (306,77 mil. Euro, FEN+BS) ținalizarea Secざiunii Bucure;ti - Ploie;ti, sector 1, km 0+000 - km 3+325;

nod Centura Bucure;ti km 6+500 ;i nod Moara VlEsiei km 19+500. Perioada: 2017

o Autostrada est-vest (Montana):

Tronsonul Tg. Mure; – Tg. Neamざ (Val. estimatE: 2942 mil. Euro,

țȚN+BS); PerioadE realizare Sț + PT: 2017-2019.

Tronsonul Tg. Neamざ – Ia;i – Ungheni (Val. estimatE: 1.129 mil. Euro. PerioadE realizare Sț + PT: 2017-2019. PerioadE execubie lucrEri: 2019 – 2022.

Câmpia Turzii – Târgu Mure; – la nivel de autostradE (224,94 mil Țuro, FEN+BS). Perioada: 2017-2018

o Modernizare CenturE Bucure;ti (A1-DN7, A2-DN2) (53,80 mil Euro, FEN+BS). Perioada: 2017-2018.

o Coridorul IX paneuropean, prin realizarea unor tronsoane de drum/valoare

estimatE:

Drumuri expres: Ploie;ti-BuzEu (254,800 mil Țuro), BuzEu – țoc;ani (282,36 mil. Țuro), țoc;ani – BacEu (428,3 mil Țuro), BacEu – Pa;cani (388,95 mil Euro) – FEN+BS; Perioada SF si PT: 2017-2018. Țxecubie lucrEri: 2019-2021.

stiri

pesu

rse.r

o

108

Drumuri expres: Pa;cani – Suceava (289, 99 mil Euro), Suceava – Siret (196,20 mil.Euro)– FEN+BS;

o LegEtura A3 – Aeroport Henri CoandE (43,11 mil Țuro, țȚN+BS) Perioada: 2017-

2019.

o Constanざa – Tulcea – BrEila (+ pod peste DunEre) (1141,88 mil. Țuro, țȚN+BS).

o AutostradE: Piteげti – Craiova. Perioada realizare SF+PT: 2017-2018. Țxecubie lucrEri: 2019-2021.

o Bucure;ti – Giurgiu (41,25 mil. Euro, FEN+BS) Perioada: 2018-2019. ゎ Modernizarea ;i construirea variantelor ocolitoare

Se va urmEri finalizarea variantelor ocolitoare începute, precum ;i construcざia altor ;osele de centurE, urmErindu-se un profil rutier rapid:

o Varianta ocolitoare a Sucevei – Proiect fazat (8,65 mil. Euro, FEN+BS).

o Varianta ocolitoare Tg. Jiu – Proiect fazat (36,69 mil. Euro, FEN+BS).

o Varianta ocolitoare BacEu - (83,57 mil Euro, FEN+BS).

o Varianta ocolitoare Târgu Mure; - (23,29 mil Euro, FEN+BS). ゎ Finalizarea ;i dezvoltare pentru rutele turistice de interes naざional ;i internaざional

o Modernizare TransfEgEra;an (31,95 mil Țuro) げi Transalpina (53,8mil.Euro,FEN+BS).

2. Transportul feroviar de cElEtori Guvernul susbine reforma structuralE a transportului feroviar prin modernizarea, reabilitarea, implementarea Sistemului Feroviar European de Management al Traficului (ERTMS) care va avea ca rezultat asigurarea unor servicii de calitate, în deplinE siguranざE. De asemenea, se va urmEri punerea în aplicare a unui Program naざional pentru modernizarea gErilor ;i pentru construcざia de linii de mare vitezE, luând în considerare securitatea ;i siguranざa utilizatorilor, precum ;i cre;terea ponderii transportului feroviar faざE de transportul rutier. Din cei aproximativ 15.000 km de cale feratE desfE;uratE, obiectivul Guvernului este ca un procent de 60% sE fie adus la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rEmase sE fie închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care sE stabileascE parametrii tehnici ce trebuie asiguraざi de partenerul privat), trecute în conservare (prin menざinerea terasamentului) sau chiar dezafectate. În vederea dezvoltErii transportului rutier, Guvernul susbine urmEtoarele investibii:

stiri

pesu

rse.r

o

109

ゎ Coridorul pan-european IV Feroviar - FEN+BS

o ținalizarea proiectului Reabilitarea podurilor dunErene (situate la km 152+149 げi km 165+817) pe linia de cale feratE Bucure;ti-Constanざa (9,57 mil. Țuro). Perioada: 2017.

o Finalizarea proiectului Reabilitare linie de cale feratE Sighiげoara - Coげlariu (357,09 mil Euro). Perioada: 2017-2018.

o ținalizarea proiectului Reabilitare lini. de cale feratE Coげlariu - Vinbu de Jos – Simeria (412,36 mil. Euro). Perioada: 2017 -2018.

o Reabilitare linie cale feratE țrontierE - Curtici – Radna – Gurasada - Simeria pentru 160 km/h; TRONSON 2 km 614 - Bârzava - Ilteu - Gurasada げi TRONSON 3 Gurasada– Simeria (1.800,00 mil. Euro). Perioada: 2017 – 2021.

ゎ LucrEri de reabilitare pentru poduri, podeざe ;i tuneluri - FEN+BS

o Regionala Braげov – proiect fazat (2,67 mil Euro) Perioada: 2017-2018.

o Regionala Iaげi - proiect fazat (9,10 mil. Euro) Perioada: 2017-2018.

o Regionala Bucureげti - proiect fazat (9, 87 mil Euro) Perioada: 2017-2018.

o Regionala Timiげoara - proiect fazat (3,67 mil Euro) Perioada: 2017-2018.

o Regionala Cluj (30,01 mil. Euro) Perioada: 2017-2020.

o Regionala Craiova (21,40 mil. Euro) Perioada: 2017-2020.

o Regionala Galabi (35,60 mil. Țuro) Perioada: 2017-2020.

ゎ Reînnoirea ;i modernizarea materialului rulant Ă300 mil euro, țȚN+BSă. Perioada 2017-2018. ゎ Țlectrificarea liniei de cale feratE Cluj-Napoca – Episcopia Bihor (572,88 mil. Euro, FEN+BS). ゎ Reabilitarea podului de la GrEdiげtea げi îmbunEtEbirea parametrilor tehnici Buc. Nord - Giurgiu Nord – țrontierE Ă84 mil Țuro, țȚN+BSă. ゎ Modernizarea liniei Bucureげti-BuzEu-țocげani–BacEu-Roman-Paげcani-Iaげi-țrontierE

o Țlaborarea documentabiei tehnico - economice (22,50 mil. Euro, FEN+BS).

o Reabilitare linie țocげani - Roman (588 mil Euro, FEN+BS). ゎ Modernizarea trecerilor la nivel cu calea feratE în vederea îmbunEtEざirii siguranざei Ă42.00 mil. Țuro, FEN+BS). Perioada: 2017-2020.

stiri

pesu

rse.r

o

110

ゎ Proiecte de investibii noi în feroviar – FEN+BS

o Bucureげti - Braげov (29,8 mil Euro)

o Timiげoara - Arad (22,8 mil Euro)

o Bucureげti – BuzEu (32,3 mil. Țuro)

o Bucureげti – Craiova (67,95 mil. Euro)

o Paげcani - Iaげi (25,7 mil. Țuro)

o Bucureげti - Constanba (59,3 mil. Țuro)

o Bucureげti - Piteげti (37,9mil. Țuro)

ゎ Inelul Feroviar al Bucure;tiului: Printr-o consultare între PrimEria Capitalei ;i Ministerul Transporturilor se pot gEsi soluざii de a transfera fluxul de cElEtori din jurul marilor ora;e din sectorul rutier spre sectorul feroviar. Principalele avantaje ale proiectului Inelul feroviar al Bucure;tiului sunt cE linia de cale feratE poate fi o bunE alternativE pentru transportul urban al zonelor periferice, aceastE linie de cale feratE poate decongestiona traficul de cElEtori de tranzit. Crearea unor noduri intermodale la capEtul liniilor de transport de cElEtori urbane ;i suburbane este o soluざie astEzi implementatE în mari capitale europene, precum Roma, Paris, Berlin. Introducerea pe aceste segmente de automotoare electrice cu orar cadenざat ;i armonizat cu cel al mijloacelor de transport public va conduce la reducerea semnificativE a impactului asupra mediului din ora;. AceastE cale feratE va fi un avantaj pentru marile centre comerciale ;i de depozitare amplasate în zona centurii Bucure;tiului, dar va facilita げi circulaざia locuitorilor noilor cartiere care s-au dezvoltat în jurul Bucure;tiului. 3. Transportul feroviar de marfE

Guvernul va reconsidera transportul de mErfuri pe calea feratE astfel încât sE ofere sustenabilitate transportului multimodal. Dorim dezvoltarea transportului de mErfuri prin mEsuri de stimulare, eficientizare ;i îmbunEtEざire a condiざiilor de exploatare a serviciilor げi relansarea activitEざii societEざii feroviare române;ti de marfE prin management profesionist, orientat pe obざinerea de profit ;i valorificarea la maximum a potenざialului acestei companii. Guvernul susbine identificarea de soluざii pentru atragerea de noi contracte în Romania, dar げi în Europa ;i Asia. Alte inibiative ale Guvernului pentru modernizarea transportului feroviar de marfE: ゎ Dotarea cu locomotive performante, cu producざie asimilatE în România. ゎ Modernizarea ;i dotarea cu vagoane pentru mErfuri generale ;i vagoane specializate. ゎ Analizarea げi optimizarea punctelor de triaj ;i reducerea parcursurilor neproductive.

stiri

pesu

rse.r

o

111

ゎ Dezvoltarea reざelei de transport RO-LA ;i transport multimodal. ゎ MEsuri pentru atragerea transportului greu ;i agabaritic ;i a transportului de mErfuri periculoase. 4. Transportul cu metroul

Guvernul susbine investibiile în infrastructura de transport cu metroul în vederea cre;terii gradului de siguranざE ;i confort precum げi a gradului pentru transfer ;i decongestionarea traficului. Avem în vedere modernizarea magistralelor de metrou, finalizarea proiectelor începute げi oferirea unor servicii de calitate ;i sigure, ざinând cont de faptul cE în ultimii 20 de ani zonele industriale s-au reconfigurat - precum げi dezvoltarea altor linii de legEturE cu zonele industriale nou create. În vederea atingerii acestor mEsuri, Guvernul propune urmEtoarele obiective de investibii: ゎ Linia de metrou Magistrala 5 – Secbiunea Râul Doamnei - Eroilor, inclusiv Valea Ialomibei - Proiect fazat (413, 69 mil Euro, FEN +BS). Perioada: 2017-2020. ゎ ÎmbunEtEbirea serviciilor de transport public de cElEtori cu metroul pe Magistrala 2 Berceni- Pipera – Proiect fazat (125,72 mil. Euro, FEN +BS). Perioada: 2017-2020. ゎ Magistrala 4 Racordul 2 Secbiunea Parc Bazilescu - StrEuleげti – Proiect fazat (72,69 mil. Euro, FEN +BS). Perioada: 2017. ゎ Magistrala 6 - 1 Mai - Otopeni (14,2km; 9 statii; 9 trenuri) – (1.084,00 mil Euro, FEN+BS). ゎ Magistrala 5 - Sectiunea Eroilor (PS Opera) - Universitate - Piata Iancului (4,5km; 5 statii) (423,60 mil Euro, FEN+BS). ゎ Modernizarea instalatiilor de acces la metrou (21,82 mil Euro, FEN+BS). ゎ Înnoirea parcului de material rulant. ゎ Demararea de urgenざE a unor studii pentru gEsirea de noi rute de metrou care sE creeze inelul interior al Bucureげtiului げi sE lege toate ie;irile aferente autostrEzilor adiacente Bucure;tiului, fEcând ca traficul auto care intrE în Bucure;ti sE fie diminuat. 5. Transportul multimodal

Asigurarea cre;terii economice, flexibilitatea transportului, decongestionarea traficului rutier, crearea de noi locuri de muncE, dezvoltare durabilE prin asigurarea protecざiei mediului prin: ゎ Facilitarea schimbului modal cEtre alte moduri de transport mai puざin poluante, precum cel feroviar, având astfel un impact pozitiv atât asupra economiei, cât ;i asupra protecざiei mediului. ゎ GEsirea unor soluざii financiare pentru asigurarea facilitEざilor aferente transportului intermodal rutier ;i maritim de cElEtori ;i combinat de marfE, ca factori primordiali în strategia de protecざie a mediului ;i descongestionare a ;oselelor.

stiri

pesu

rse.r

o

112

ゎ Principalul atu al transportului intermodal este acela cE poate oferi posibilitatea expeditorului de a se baza pe un singur furnizor de logisticE a transporturilor/operator de transport care este ;i singurul responsabil al transportului din momentul recepざionErii mErfii pânE în momentul livrErii acesteia, ceea ce înlEturE riscul împErざirii rEspunderii contractuale între mai mulざi operatori de transport. Prin accesarea fondurilor europene sau/;i parteneriat public-privat, modernizarea centrelor multimodale existente (de exemplu, Constanざa); realizarea unor centre multimodale, în special, pe coridoarele europene, în zonele cu trafic comercial ridicat (Bucure;ti, Craiova, Ia;i, Giurgiu, Bra;ov). Se va avea în vedere implementarea programului multimodal în mai multe oraげe importante din barE, cu prioritate în oraげele pentru care existE finanbare europeanE prin POIM : ゎ Multimodal Timiげoara (34,25 mil. Euro) ゎ Multimodal Cluj Napoca (34,25 mil. Euro) ゎ Multimodal BacEu (21,44 mil Euro) ゎ Multimodal Oradea (21,44 mil Euro) 6. Transportul aerian

Pentru asigurarea unui transport aerian performant げi accesibil, respectând standardele, reglementErile aplicabile げi cerinざele de siguranざE げi securitate, Guvernul propune implementarea de noi programe pentru cre;terea nivelului de securitate ;i siguranざE pe toate aeroporturile ;i aerodromurile din România. Astfel, o atenざie deosebitE va fi acordatE celor cinci aeroporturi cu o cre;tere substanざialE a traficului în ultimii ani, aeroporturi de interes naざional, strategic cotate la nivel european (Bucure;ti, Timi;oara, Constanざa, Cluj, Ia;i) de a fi transformate în hub-uri internaざionale: Aeroportul Internaざional „Henri CoandE” Bucure;ti:

ゎ Demararea de urgenざE a lucrErilor de modernizare a pistei 1, prin refacerea cEii de rulare ;i montare a unui balizaj nou ;i a 2 ILS-uri noi, precum ;i cre;terea PCN-ului la 85. OdatE cu finalizarea pistei 1, se va avea în vedere modernizarea totalE a pistei numErul 2. Cre;terea numErului de pasageri este un alt obiectiv care trebuie implementat de urgenざE. MErirea suprafeざelor hangarelor Cargo pot aduce încasEri substanざiale la companie. Reanalizarea benzilor transportatoare de bagaje este un obiectiv urgent, o mEsurE care ar reduce substanざial timpul pe care pasagerii îl petrec în incinta aeroportului în a;teptarea bagajelor.

ゎ Realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafaざE de minimum 250 mp pentru a asigura un nivel de serviciu B.

ゎ Reabilitarea ;i mErirea platformei de staざionare a avioanelor la circa 17.000 mp.

ゎ Asigurarea compatibilitEざii noilor investiざii cu noi cEi de rulare moderne.

ゎ Construirea de noi parcEri pe termen lung; astEzi capacitatea celor existente în comparabie cu volumul de pasageri este micE.

stiri

pesu

rse.r

o

113

ゎ Construirea unei autogEri de autobuze, microbuze astEzi nu existE.

ゎ Identificarea unei pozibii pentru noua garE de metroru de preferabil lângE noua autogarE. Aeroportul Internaざional Bucure;ti BEneasa – Aurel Vlaicu: Se va avea în vedere modernizarea prin finalizarea investiざiilor la aerogarE, precum ;i a platformei de parcare a aeronavelor, dar ;i transformarea sa într-un aeroport cu zboruri private, VIP sau utilitare, devenind astfel un aeroport mult mai facil anumitor categorii de pasageri. Pregatirea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea pistei de decolare/aterizare, cre;terea PCN-ului la 85 ;i asigurarea compatibilitEざii noilor investiざii cu celelalte suprafeざe de mi;care sunt de asemenea importante. Aeroportul “Traian Vuia” Timi;oara – va trebui readus prin investiざii de extindere a terminalului cu o suprafaざE de 20.000-30.000 mp, precum ;i modernizarea pistei de decolare/aterizare crescându-i PCN-ul la 85, ajungând a fi unul dintre cele mai importante aeroporturi din vestul României. Pentru Aeroportul Internaざional ”Mihail KogElniceanu” Constanざa se va avea în vedere readucerea sa în prim plan european ;i mondial, prin atragerea de curse de linie, precum ;i un numEr mare de curse charter pe perioada estivalE. De asemenea, atragerea de investiざii în calea de rulare (pistE), una dintre cele mai lungi din România prin absorbざie de fonduri europene, având în vedere cE Aeroportul “Mihail KogElniceanu” este un punct strategic al NATO. Sprijinul public pentru dezvoltarea aeroporturilor va fi corelat cu regulile de ajutor de stat. 7. Transportul naval

Asigurarea unui trafic în deplinE siguranざE ;i securitate prin modernizarea cEilor navigabile de-a lungul întregului curs al DunErii prin realizarea de lucrEri de dragaj, de iniざiere în construcざii hidrotehnice speciale în vederea cre;terii unui numEr mai mare de zile de navigaざie pe DunEre. Fluviul DunErea este o cale de navigabie naturalE ce prezintE probleme periodice privind variabilitatea adâncimilor げi a lEbimilor げenalului navigabil. Acestea conduc la întârzieri privind timpii de cElEtorie ce afecteazE actuala navigabie. Propunerile sunt de a ne concentra pe investibii care urmaresc cursul navigabilitEbii pe DunEre de-a lungul întregului an げi investibii moderne prin facilitEbi în porturile care au un viitor pe termen lung:

ゎ Promovarea folosirii transportului pe cEile navigabile interioare.

ゎ Realizarea gradualE a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilitEざii pe DunEre în condiざii de siguranざE, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile DunEre - Marea NeagrE ;i Poarta AlbE – Midia NEvodari.

ゎ Modernizare ecluze FAZA 2: Agigea, CernavodE, Ovidiu, Galerii ape mari Ovidiu げi NEvodari げi stabii de pompare (116,08 mil Euro, FEN+BS). PerioadE: 2017-2021.

ゎ ÎmbunEtEbirea siguranbei traficului naval prin achizibonarea de nave tehnice multifuncbionale げi echipamente specifice.

stiri

pesu

rse.r

o

114

ゎ ÎmbunEtEtirea condibilor de navigabilitate pe DunEre prin sisteme de colectarea a apelor.

ゎ Realizarea lucrErilor de pre-dragrare げi construcbii hidrotehnice speciale în vederea creげterii numErului de zile de navigabie pe DunEre.

ゎ Reabilitarea de cheiuri maritime げi fluviale. Portul Constanざa este cotat ca cel mai mare port maritim din România, bine dezvoltat ;i care oferE foarte multe facilicitEざi. Portul Constanざa are capacitatea de a fi extins cEtre Țuropa cu condiざia unei dezvoltEri a conexiunilor cu transportul feroviar, cât ;i cu cel rutier, dar ;i de a îmbunEtEざi condiざiile de navigaざie pe DunEre. În ultimii ani, Compania NaざionalE Administraざia Porturilor Maritime S.A. Constanざa a finalizat ;i implementat mai multe proiecte de infrastructurE, exemple fiind: reabilitarea digurilor, noul terminal pentru containere de pe molul II S, terminalul de barje, precum ;i alte proiecte finanざate de structurile internaざionale, precum BȚI, BJCI, BȚRD ;i cofinanざate de la Bugetul de Stat din resursele companiei. Una dintre probleme acute ale Portului Constanざa este recâ;tigarea cotei de piaざE a mErfurilor containerizate prin facilitEざi portuare, precum ;i reînnoirea infrastructurii învechite care este neoportunE pentru operarea fluxurilor de mErfuri. Ca ;i soluざii identificEm construirea de noi moluri, dar ;i dezvoltarea în partea de sud a portului a unui terminal de containere, având avantajul de adâncimi mari în dane. AstEzi, ca ;i grad de containeizare, România se claseazE la 4%, un nivel foarte scEzut, dar cu un potenざial de cre;tere de aproximativ 12%. Ca investiざii pe termen scurt sunt: adâncirea bazinelor portuare, noi reざele de utilitEざi, reabilitarea ;i modernizarea cheiurilor, precum ;i infrastructura rutierE ;i feroviarE. În ceea ce priveげte investiざiile pe termen mediu ;i lung, propunem:

ゎ Dezvoltarea portului Constanざa ca port regional strategic ;i includerea sa în reざeaua de autostrEzi maritime.

ゎ Portul Constanざa trebuie sE devinE una din cele mai importante porざi de intrare – ie;ire din Europa a mErfurilor pentru Orientul ÎndepErtat ;i mErirea capacitEざii portuare cu minimum 50%.

ゎ Modernizarea infrastructurii portuare prin cre;terea adâncimii senalelor, precum ;i a bazinelor crescând siguranざa navigaざiei în portul Constanざa.

ゎ Extinderea ;i modernizarea infrastructurii de apE ;i canalizare prin preluarea de ape pluviale fEcând stabilizarea zonei adiacente.

ゎ Realizarea unui pod rutier peste canalul de legaturE dintre zona fluvio-maritimE ;i racorduri de drumuri interioare ;i exterioare Portului Constanざa.

ゎ Realizarea de terminale pentru barje în Portul Constanざa Sud, precum ;i a unor platforme de staざionare.

ゎ Reabilitarea ;i modernizarea cheiurilor, precum ;i a unui terminal nou de mErfuri ;i pasageri.

ゎ Modernizarea ;i extinderea capacitEざii de operare a porturilor Basarabi, Medgidia, Ovidiu.

ゎ LucrEri de modernizare a infrastructurii portuare în portul Mangalia.

ゎ Atragerea de fonduri europene pentru îmbunEtEざirea traficului naval prin

stiri

pesu

rse.r

o

115

achiziざionarea de nave tehnice dotate cu echipamente specifice.

ゎ MErirea capacitEざii liniei de cale feratE între Agigea ȚcluzE – Portul Constanざa Sud ;i sistematizarea punctului de racord Agigea ȚcluzE.

ゎ Dezvoltarea Mol-ului III/Realizarea unui terminal RO-RO げi pentru autoturisme în Portul Constanba Sud-Agigea (molul 3S) - ETAPA 1 A (S3) げi Mol 3S げi 4S – lucrEri de infrastructurE în vederea dezvoltarii de terminale specializate în Portul Constanta Sud (47,32 mil Euro, FEN+BS), Perioada: 2018-2021.

ゎ Realizarea unui terminal modern de pasageri pentru navele de croazierE care opresc în Portul Constanざa.

ゎ Realizarea unor terminale containere pe insule artificiale. Portul Tulcea: Construirea unui terminal cargo general prin modernizarea infrastructurii, precum ;i construirea unor dane dedicate transportului de cereale pe apE; transformarea terminalului în unul cu capacitate de a opera va cre;te potenざialul de dezvoltare a Portului Tulcea, dar ;i al întregii zone. O altE problemE a portului ce constituie un nod de legaturE între toate localitEざile izolate din DeltE cu reざeaua de transport terestrE, rutierE ;i feroviarE este aglomerarea excesivE în zona falezei la acostare. Ca soluざie este îmbunEtEざirea tuturor acestor servicii de transport naval de pasageri dintre acele zone izolate ale Deltei DunErii prin cre;terea facilitEざilor de acostare ;i a serviciilor portuare. Portul Galaざi: Construirea unui nou terminal trimodal, modernizarea terminalelor pentru mErfurile vrac, reabilitarea de urgenざE a danelor 31 si 32, construirea unui terminal RO-RO în incinta noului bazin, precum ;i modernizarea infrastructurii portului mineral. Portul Giurgiu necesitE de urgenざE lucrEri de modernizare a infrastructurii pentru a permite practici moderne prin construirea unui nou terminal trimodal. Portul Drobeta Turnu Severin are nevoie de construirea unui nou terminal trimodal, dezvoltarea infrastructurii care atrage cre;terea capacitEざii portului de a se încadra în cerinざele moderne. Prin aceste lucrEri de modernizare se cre;te volumul de operare de mErfuri ce duce implicit la diminuarea costurilor de operare. Porturi turistice: România deざine porturi cu un ridicat potenざial turistic. Porturile Or;ova, Moldova Veche, Constanざa, Tulcea, BrEila vor fi dezvoltate astfel încât sE ofere condiざii tuturor turi;tilor români si straini aflati in croaziera pe Dunare sau la Marea Neagra. Astfel, ne propunem:

o Modernizarea tuturor terminalelor de pasageri din porturile menbionate. o Construirea in colaborare cu autoritatile locale a facilitatilor portuare pentru

turiげti. 8. Compania Tarom

Având în vedere situabia financiarE dificilE a companiei TAROM, Guvernul susbine urmEtoarele mEsuri urgente, menite a repune compania în elita "ambasadorilor României": ゎ Realizarea de urgenざE a unei evaluEri riguroase a personalului companiei.

stiri

pesu

rse.r

o

116

ゎ Optimizarea resursei umane coroboratE cu o creげtere salarialE la anumite compartimente acolo unde salariul este foarte scEzut. ゎ Atragerea unui numEr cât mai mare de pasageri, repoziざionând TAROM-ul ca lider zonal. ゎ Reînnoirea de urgenざE a flotei TAROM prin achiziざionarea în rate (leasing) a 30 de aeronave moderne cu un consum scEzut de combustibil ;i poluare fonicE cât mai redusE. ゎ Uniformizarea flotei de avioane ar reduce mult cheltuielie de mentenanbE. ゎ Readucerea departamentului tehnic la acele cote europene ;i internaざionale de a asigura mentenanざE atât pentru compania TAROM, cât ;i pentru alte companii din zonE. ゎ Dezvoltarea departametului de marketing prin deschiderea de noi rute zonale sau unele de lung curier înspre America sau Asia. ゎ Implementarea sistemului online direct pe site-ul companiei げi nu prin alte firme din domeniu.

stiri

pesu

rse.r

o

117

Capitolul Politici în domeniul comunicabiilor. ConvergenbE digitalE

Dezideratele majore ale “SocietEざii Informabionale” sunt accesul rapid げi nelimitat la informabii ;i la facilitEざile instrumentelor de informare, comunicaざie ;i calcul în scopul valorificErii superioare a energiilor umane, modelErii unei societEざi echitabile げi creative care sE contribuie la dezvoltarea economicE げi creげterea competitivitEbii României, atât prin acbiuni directe precum dezvoltarea efectivE a sectorului IT&C românesc cât げi prin acbiuni indirecte, precum creげterea eficienbei げi reducerea costurilor sectorului public din România, îmbunEtEbirea productivitEbii sectorului privat prin reducerea barierelor administrative în relabia cu statul, îmbunEtEbirea competitivitEbii forbei de muncE din România. Programul de guvernare în domeniul Comunicaざiilor ;i al SocietEざii Informaざionale are la bazE o evaluare obiectivE internE a acestui domeniu precum げi tendinbelor majore generate de situabia economicE, politicE ;i socialE la nivel global. Prioritatea este continuarea implementErii prevederilor “Agendei digitale” (integrarea piebei IT&C nabionale într-o piabE europeanE puternicE げi coerentE), mai precis atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia NabionalE Agenda DigitalE pentru România 2020 aprobatE în februarie 2015. Pentru atingerea obiectivelor specifice stabilite de Agenda DigitalE pentru Europa 2020, este necesar sE se acorde prioritate investibiilor în domeniul IT&C. De asemenea, aceastE prioritizare este principala pârghie pentru convergenba cu bintele strategice ale Europei 2020. Având în vedere obiectivele asumate de cEtre România pentru anul 2020 în ceea ce priveげte domeniile amintite, este necesarE o intervenbie extinsE げi demararea tuturor domeniilor de acbiune concomitent pentru a asigura sinergiile dintre reforma administrativE げi introducerea conceptelor moderne de e-Guvernare, e-incluziune socialE, promovarea inovErii げi dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile digitale, implementarea de programe げi mEsuri privind creげterea gradului de securitate a activitEbilor din domeniul IT&C (rEspuns la pericolele generate de creげterea criminalitEbii cibernetice げi a instabilitEbii politico/militare din zona euro-asiaticE), precum げi realizarea de strategii げi programe privind accentuarea folosirii instrumentelor societEbii informabionale în toate domeniile (reducerea decalajului fabE de alte bEri privind aportul domeniului IT&C în dezvoltarea げi modernizarea societEbii), dezvoltarea industriei locale IT&C în special în domeniul producbiei de software. MDSURI 1. Creげterea procentajului sectorului TIC la peste 10% din PIB pânE în 2022

În vederea îndeplinirii acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Stimularea incubatoarelor IT prin acordarea de granturi/ program Start-up Nation. ゎ Stimularea investibiilor de stat げi private în infrastructuri suport: bandE largE (fibrE opticE げi 5G), infrastructurii inteligente (cloud computing, internetul lucrurilor, securitate ciberneticE), prin transparenbE げi predictibilitate, simplificare administrativE げi de reglementare. ゎ Stimularea modelelor antreprenoriale colective (cooperative), în special în

stiri

pesu

rse.r

o

118

domeniul TIC, printr-un calendar predictibil de taxare pe 20 de ani. ゎ Stimularea IMM-urilor pentru realizarea de produse cu înaltE valoare adEugatE prin alocarea unui buget destinat achizibiilor publice în domeniul IT&C dedicat acestor companii, cu respectarea legislatiei achizitiilor publice in vigoare. (Durata: 2017-2021; Efecte: creげterea procentajului TIC în PIB. Impact financiar susbinut din fonduri nerambursabile). 2. Creげterea procentajului personalului TIC în totalul angajabilor prin mEsuri dedicate

sectorului IT 3. Creげterea valorii adEugate de sectorul TIC

În vederea îndeplinirii acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Derularea unui program nabional de înfiinbare de parcuri tehnologice prin parteneriate extinse între Guvern, autoritEbi publice locale, universitEbi tehnice げi companii private. ゎ Încurajarea creげterii cheltuielilor private de cercetare-dezvoltare, a investibiilor în infrastructura げi în capital uman prin acordarea de garanbii de stat げi facilitEbi fiscale (urmând modelul Horizon 2020), pentru urmEtoarele domenii de cercetare: Energie din surse regenerabile: generare, tranzacbionare, stocare げi consum; Tehnologie digitalE: cloud, big-data, inteligenbE artificialE, internetul lucrurilor, block-chain, securitate ciberneticE, fabricabie aditivE; Automobile electrice げi transport autonom (drone). ゎ Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sud-est europeanE pentru crearea unei piebe puternice de IT&C zonale (tronsoane de mare capacitate de transport informabional transfrontaliere, negocierea de tarife reciproc avantajoase de tranzit げi transport, inibierea de proiecte de cercetare comune IT&C, accesarea de fonduri comunitare pe proiecte transfrontaliere). (Durata: 2017-2021; Efecte: creげterea valorii adEugate a sectorului TIC. Impact financiar susbinut din bugetul de stat, fonduri nerambursabile げi externe) 4. Reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodatE internetul, pânE la 25% în

4 ani În vederea îndeplinirii acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Punerea în acord a programelor げcolare cu cerinbele societEbii informabionale げi cerinbele piebei nabionale げi europene, prin încurajarea educabiei STEM. ゎ Încurajarea alfabetizErii digitale la nivelul populabiei generale, prin facilitEbi fiscale pentru persoanele care finalizeazE cursuri げi dobândesc competenbe digitale, în cadrul unui program nabional. ゎ Alfabetizarea digitalE a tuturor cetEbenilor României pânE în anul 2030. ゎ Asigurarea bazei tehnice necesare instruirii prin dotarea unitEbilor げcolare cu suficiente calculatoare げi acces la internet.

stiri

pesu

rse.r

o

119

ゎ Promovarea metodologiei de predare prin exemplu practic printr-un proiect pilot în cadrul POCU. ゎ ÎmbunEtEbirea criteriilor げi proceselor de selecbie pentru corpul profesoral specializat TIC, împreunE cu mErirea salariilor. ゎ FacilitEbi pentru cooptarea în procesul educabional a tinerilor care lucreazE în domeniul TIC. ゎ Promovarea educaざiei continue în domeniul TIC. Asigurarea însuげirii げi utilizErii în viaba de zi cu zi a instrumentelor TIC de categorii cât mai largi de populabie, indiferent de vârstE, educabie, statut social, gen etc. 5. Consolidarea încrederii în serviciile digitale prin securitate ciberneticE

În vederea îndeplinirii acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Consolidarea rolului României ca lider regional în securitate ciberneticE prin înfiinbarea unui program comun în cadrul parteneriatului strategic România - SUA, dedicat finanbErii proiectelor statelor din regiune pentru construirea capacitEbilor cibernetice. ゎ Definirea legislabiei nabionale privind securitatea ciberneticE, în implementarea Directivei 1148/2016 (NIS), prin consultare げi dezbatere publicE. 6. ÎmbunEtEbirea actului de guvernare げi a serviciilor publice, predictibilitate, transparenbE げi

e-Guvernare În vederea îndeplinirii acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Definirea la nivelul Ministerului a unei structuri de expertizE げi politici publice în domeniile DSM, care sE asigure coerenba politicilor nabionale cu cele la nivelul UȚ. Țxperbii din structurE vor fi selectabi pe 2 niveluri, junior (AD5) げi senior (AD9), pe baza criteriilor utilizate la nivelul Comisiei Țuropene. De asemenea, aceastE structurE de expertizE va sprijini guvernul în Preげedinbia rotativE a UE 2019. ゎ Consolidarea rolului coordonatorului nabional privind tehnologia informabiei (CIO), pentru definirea coerentE a politicilor TIC la nivel guvernamental げi urmErirea implementErii acestora. ゎ Open data - Creげterea accesului la informabii de interes public, îmbunEtEbirea cadrului legal げi a practicilor privind accesul la informabiile de interes public, publicarea centralizatE a informabiilor de interes public, publicarea centralizatE a proiectelor げi actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publicE, creげterea gradului de consultare げi participare în rândul tinerilor, transparenba procesului de achizibii publice, promovarea transparenbei procesului de luare a deciziilor publice. ゎ Sprijinirea げi continuarea inibiativei GovIThub împreunE cu încurajarea folosirii Open Source în administrabia publicE centralE げi localE, în comunitEbile de cercetare げi mediu academic prin sprijinirea mEsurilor legislative pentru reducerea numErului de autorizabii necesare deschiderii げi derulErii unei afaceri, prin standardizarea procesului de obbinere a acestora la nivelul tuturor APL, げi utilizarea resurselor GovIThub pentru crearea unei

stiri

pesu

rse.r

o

120

aplicabii pentru implementarea procesului în platforma publicE imm.msinf.ro ゎ Asigurarea sinergiei resurselor statului în domeniul comunicaざiilor electronice prin actualizarea HG 941/2013 げi întErirea rolului CTȚ げi reorganizarea ca structurE de expertizE în subordinea CIO-ului guvernamental. ゎ Declararea multiplexului 1, nabional, ca serviciu public universal pentru informarea nediscriminatorie げi din mai multe surse a populabiei. Astfel, stabilindu-se standardul SD, pot fi emise 12-14 canale (TVR1, TVR2 げi canale de げtiri, divertisment, sportive – stabilite de cEtre CNA). ゎ Prelungirea licenbelor pentru utilizarea spectrului de frecvenbE din domeniul audiovizualului debinute de SNR pânE la implementarea radioului digital în Romania. ゎ Asigurarea minimului acces al cetEbenilor la internet prin înfiinbarea unor puncte de acces WiFi gratuite în mediul rural, în cadrul unui proiect la nivel nabional. ゎ Dotarea autoritEbilor publice locale din mediul rural げi mic-urban cu facilitEbi げi unelte TIC standard (software, hardware, comunicabii, site, specialist IT) pentru constituirea unui birou unic, conectat la bazele nabionale de date. ゎ Sprijinirea げi încurajarea autoritEbilor locale în implementarea de proiecte de Smart- City げi rebele de tip City-Net. ゎ Inibiative în vederea realizErii unor componente open-source pentru sisteme de operare, sisteme de baze de date, browser, produse de office etc, destinate exclusiv administrabiei. 7. E-government, Interoperabilitate, Securitate CiberneticE, Open Data, Big Data, Cloud

Computing げi Media Sociale ゎ Înfiinざarea Agenざiei Naざionale pentru Cloud Guvernamental. ゎ Adoptarea standardelor げi a documentului de Țnterprise Architecture Framework pentru asigurarea unei interoperabilitEbi a sistemelor informatice existente; ゎ ÎntErirea rolului CTȚ ca organism care sE evite dubla finanbare a proiectelor IT derulate cu fonduri europene sau cu fonduri de la Bugetul Nabional prin introducerea unor mecanisme informatice de asistare a deciziei. ゎ Încurajarea folosirii solubiilor open-source げi a datelor deschise, acolo unde este posibil. ゎ Oferirea de noi instrumente electronice precum げi actualizarea celor existente pentru companii în vederea creげterii utilizErii acestor instrumente care aduc reduceri de costuri semnificative. ゎ Facilitarea accesului la date publice pentru cei interesabi prin intermediul Web Service-urilor astfel încât sE se realizeze o creげtere a interoperabilitEbii. ゎ Introducerea conceptului de Single Sign On pentru toate aplicabiile guvernamentale

stiri

pesu

rse.r

o

121

oferite cetEbenilor sau companiilor. ゎ Implementarea conceptului de identitate virtualE pentru cetEbenii din România în vederea realizErii unei comunicEri electronice între cetEbean げi institubiile statului. ゎ Dezvoltarea în continuare a Punctului Unic de Contact (inclusiv prin crearea de PCU-uri locale) ca instrument pentru informatizarea fluxurilor de tratare a solicitErilor cetEbenilor/companiilor げi asigurarea interoperabilitEbii între diverse sisteme realizate în administrabia publicE centralE げi localE. ゎ Implementarea unui hub nabional pentru autentificare bazat pe certificate electronice (maximizarea rolului Bridge, PKI). ゎ Informatizarea fluxurilor げi proceselor interne ale institubiilor statului, eliminându-se astfel consumul de hârtie げi timpii mari de solubionare a unor cerinbe adresate institubiilor publice (Automatizarea Proceselor de Business). ゎ Dezvoltarea competenbelor digitale atât în sectorul public cât げi în zona privatE în vederea eliminErii utilizErii insuficiente a instrumentelor electronice existente prin realizarea de parteneriate pentru oferirea de cursuri/programe de informare pentru cetEbeni げi IMM-uri al cEror scop este educarea acestora în vederea folosirii securizate a instrumentelor electronice existente. ゎ Dezvoltarea げi actualizarea unui cadru legislativ げi normativ eficace privind criminalitatea informaticE care sE conducE la creげterea încrederii cetEbenilor în utilizarea tehnologiei informabiei. ゎ Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu げi a reglementErilor nabionale げi europene privind protecbia datelor cu caracter personal, precum げi auditarea periodicE a acestora în vederea sporirii încrederii cetEbenilor în sistemele de guvernare electronicE. ゎ Abordarea unitarE într-o concepbie sistemicE a dezvoltErii げi implementErii serviciilor on line pentru cetEbeni げi mediul de afaceri cu efort direct în evitarea paralelismelor, reducerea costurilor げi îmbunEtEbirea relabiilor dintre cetEbean, mediul de afaceri げi administrabie. ゎ Creげterea expertizei げi cooperarea internabionalE (cu CȚRT.ro punct nabional). ゎ Dezvoltarea unor centre de excelenba în parteneriat cu universitEbile げi mediul de afaceri. ゎ Definirea unor cerinbe minime de securitate în funcbie de tipul informabiilor gestionate. ゎ Susbinerea げi promovarea folosirii mediului on-line pentru îmbunEtEざirea actului de guvernare prin implicarea げi consultarea cetEbeanului care devine participant activ la iniざiativele guvernamentale ;i interlocutor în dezvoltarea de politici guvernamentale, în luarea deciziilor mai ales prin furnizarea feedback-ului în timp real în menbinerea parteneriatului deschis al Guvernului, cu respectarea celor trei principii ale Open Data: transparenbE, participare ;i colaborare.

stiri

pesu

rse.r

o

122

8. IT&C în educabie, sEnEtate げi culturE Guvernul susbine armonizarea sistemului educabional げi din sEnEtate cu cerinbele SocietEbii Informabionale pentru cele douE domenii prin: ゎ Creげterea gradului de cunoaげtere teoretica げi practicE a folosirii instrumentelor SocietEbii Informabionale de cEtre elevi, cadre didactice, personal medical げi dotarea unitEbilor げcolare げi sanitare cu suficiente calculatoare げi cEi de comunicabie astfel încât sE existe baza tehnicE necesarE instruirii, adaptarea programelor げcolare la cerinbele SocietEbii Informabionale げi în acord cu cerinbele piebei de forbE de muncE româneげti げi europene. ゎ Implementarea sistemelor bazate pe concepte de tip Big Data în domenii ca SEnEtate (analiza statisticE a cazurilor, telemedicinE etc.), CulturE, eCommerce, Securitate nabionalE. ゎ Perfecbionarea げi dezvoltarea sistemului informatic unic integrat de sEnEtate. ゎ Implementarea soluざiilor de e-SEnEtate care faciliteazE metodele profilactice. ゎ Realizarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) ;i asigurarea inter- operabilitEざii dintre sisteme la nivel naざional ;i european. ゎ Standardizarea în concordanざE cu Directivele UE ale tuturor actelor medicale în vederea susざinerii interoperabilitEざii sistemului medical din România げi Uniunea EuropeanE. ゎ Dezvoltarea de aplicabii informatice dedicate sEnEtEbii げi procesului de învEbEmânt げi folosirea acestora la scarE largE în sprijinul cetEbenilor げi elevilor. ゎ Subvenbionarea accesului la Internet a tuturor unitEbilor de învEbEmânt din zonele rurale/urbane realizarea de program alternativ de educabie pentru mediul rural. ゎ Dezvoltarea de programe educaざionale, în cadrul formelor obligatorii de învEざEmânt, privind utilizarea sigurE a Internetului ;i a echipamentelor de calcul. ゎ Modernizarea sistemului cultural げi trecerea la digitalizarea conbinutului cultural din biblioteci, arhive ;i creaざii audiovizuale げi muzee dar げi digitalizarea conざinutului cultural specific comunitEざilor române prin folosirea sistemelor moderne げi stocarea datelor în Cloud. ゎ Realizarea unor aplicaざii care sE promoveze vizitarea げi explorarea României, puncte de atracざie ;i comunitEざi demne de vEzut, descoperirea ”comorilor” care se gEsesc în clEdiri, monumente istorice げi muzee, promovarea evenimentelor culturale げi stârnirea interesului utilizatorilor. ゎ Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni care sE permitE accesul printr-un singur punct la documente de interes, documente istorice げi de tradibie, precum げi facilitarea învEbErii limbii române de cEtre generabiile tinere care trEiesc în strEinEtate.

stiri

pesu

rse.r

o

123

9. IT&C în e-Commerce, Cercetare-Dezvoltare げi Inovare

ゎ ÎmbunEtEbirea cadrului legislativ de reglementare în vederea susざinerii sistemului comerbului electronic ;i a modernizErii comerざului cu amEnuntul prin mijloace media electronice în concordanbE cu serviciile online transfrontaliere げi asigurarea securitEbii. ゎ PregEtirea cadrului de reglementare în vederea soluざionErii disputelor cauzate de mijloacele online, conform recomandErilor Uniunii Europene げi Strategiei Nabionale pentru Agenda DigitalE. ゎ Cre;terea participErii României în cadrul proiectelor internaざionale din domeniul InovErii, CercetErii - DezvoltErii în IT&C atat prin intermediul programelor de specializare pe inovabie, consolidarea cercetErii げi dezvoltErii げi sprijinirea resurselor din Cercetare- Dezvoltare げi Inovare. ゎ Dezvoltarea permanentE ;i folosirea infrastructurii bazate pe IT&C pentru interconectarea ;i facilitarea colaborErii echipelor de cercetare indiferent de localizarea fiecEreia din punct de vedere geografic. ゎ Dezvoltarea unor poluri de excelenbE pe domenii conexe IT&C prin participarea mediului academic げi de afaceri. Comunicabii electronice ゎ Reducerea decalajului privind acoperirea cu rebele de comunicabii moderne precum げi a gradului de instruire げi folosire a serviciilor de comunicabii electronice dintre diferite zone/localitEbi. ゎ Dezvoltarea unor proiecte de comunicaざii electronice astfel încât toate localitEざile din România sE beneficieze de minim un mijloc public de comunicare. ゎ MEsuri de creげtere a interoperabilitEbii, compatibilitEbii げi securitEbii rebelelor de comunicabii electronice. ゎ Strategii comune operator/operator, operator/institubie げi institubie/institubie de folosire eficientE a serviciilor de comunicabii electronice. ゎ MEsuri de ordin legislativ げi administrativ privind dezvoltarea/retenbia forbei de muncE げi a piebei comunicabiilor electronice care sE genereze calitate, diversitate げi un preb accesibil al serviciilor specifice acestei piebe. ゎ Lansarea de programe integrate de dezvoltare regionalE privind investibiile, turismul, infrastructura etc. cu componenta de comunicabii electronice. ゎ Folosirea eficientE a infrastructurii de comunicabie (fir metalic, fibrE opticE, spectru radio-terestru げi radio-satelitar) prin implementarea de noi tehnologii de comunicabie digitalE. ゎ MEsuri de creげtere a eficienbei operatorilor de servicii de comunicabii electronice ce aparbin în totalitate sau majoritar statului.

stiri

pesu

rse.r

o

124

ゎ Continuarea implementErii DVBT acompaniatE de reluarea serviciilor de distribubie a semnalului prin antena comunE. ゎ Implementarea transmisiei digitale a programelor publice de radio げi televiziune. ゎ Continuarea implementErii programelor de acoperire broad-band în “zonele albe” ale României. ゎ Programe de sistematizare/eficientizare a suportului rebelelor de comunicabii. ゎ Eliminarea unor „piedici administrative” privind dezvoltarea rebelelor げi serviciilor de comunicabii electronice cum ar fi: taxe, impozite, autorizEri, condibionEri, mEsuri birocratice etc; în acest sens, cel târziu la 1 decembrie 2018, toate taxele vor putea fi plEtite online. ゎ Susbinerea cooperErii în zona sud-est europeanE pentru crearea unei pieざe puternice de IT&C (programe IT&C integrate regional constând din: tronsoane de mare capacitate de transport informaざional transfrontaliere, negocierea de tarife reciproc avantajoase de tranzit ;i transport, iniざierea de proiecte de cercetare comune IT&C, accesarea de fonduri comunitare pe proiecte comune). Servicii poげtale ゎ Creげterea calitEbii serviciilor poげtale prin dezvoltarea paletei de servicii, optimizarea serviciilor ;i a rebelelor poげtale la cerinbele clienbilor, informatizarea serviciilor. ゎ Menbinerea unui climat concurenbial în piaba de servicii poげtale, garant al dezvoltErii sEnEtoase a serviciilor poげtale la tarife corecte, acompaniata de menbinerea serviciului universal optimizat ;i corect finanbat. ゎ MEsuri de eficientizare a activitEbii operatorilor poげtali la care statul este acbionar majoritar. ゎ Dezvoltarea relabiilor de colaborare transfrontaliera cu operatori strEini de servicii poげtale în vederea creErii unei piebe eficiente europene de servicii poげtale, optimizErii/ dezvoltErii operabiunilor specifice (un accent special trebuie acordat relabiilor cu Republica Moldova). ゎ Modernizarea げi eficientizarea CN Po;ta RomânE prin diversificarea paletei de servicii げi automatizarea centrelor de sortare. ゎ Sprijinirea capitalizErii/finanbErii activitEbii CNPR pentru implementarea necesitEbilor investibionale precum げi identificarea solubiilor pentru problematica datoriilor istorice ale CNPR fabE de stat, în vederea consolidErii performanbelor economice ale operatorului poげtal nabional. ゎ Integrarea informaticE, informabionala げi logisticE superioarE a operatorilor poげtali cu IMM/magazine online, pentru sprijinirea competitivitEbii economice a firmelor în sectorul comerbului electronic.

stiri

pesu

rse.r

o

125

ゎ Accentuarea integrErii între serviciile poげtale げi cele financiare (aportul operatorilor poげtali la incluziunea socialE, teritorialE げi financiarE a cetEbenilor). ゎ Sprijinirea utilizErii de cEtre operatorii poげtali de tehnologii, procese げi dotEri logistice cu impact redus asupra mediului înconjurEtor. ゎ Adaptarea legislabiei serviciilor poげtale la evolubia piebei/mediului tehnic/digital, economic げi social precum げi la evolubia cerinbelor clienbilor coroborat cu nevoile de eficienbE economicE pentru operatorii poげtali. ゎ ÎntErirea guvernanbei corporative la standarde internabionale pentru C.N. Poげta RomânE S.A. ゎ Implicarea superioarE a C.N. Poげta RomânE în comunitEbile în care îげi desfEげoarE activitatea prin inibiative げi programe de responsabilitate socialE corporativE, suplimentare rolului sEu social げi misiunii de bazE. ゎ Menbinerea unui dialog social permanent, constructiv げi productiv economic cu organizabiile salariabilor din sectorul poげtal げi de telecomunicabii pentru menbinerea locurilor de muncE, îmbunEtEbirea condibiilor de muncE din sector げi a sEnEtEbii げi securitEbii muncii precum げi de colaborare în transformarea sectorului poげtal. ゎ Valorificarea oportunitEbilor comerciale internabionale, din proiecte, programe, parteneriate care valorificE existenba piebei unice europene. ゎ Sprijinirea colaborErii între Autoritatea RomânE de Reglementare în Comunicabii si celelalte autoritEbi europene pentru creげterea eficienbei, interoperabilitEbii げi armonizErii reglementErilor, cu precEdere în ceea ce priveげte serviciul poげtal universal. ゎ Recunoaげterea serviciului poげtal universal ca serviciu public げi compensarea corectE a furnizorului. Prioritizarea げi implementarea programelor/proiectelor din domeniul IT&C げi servicii poげtale va avea în vedere eficienba economicE, crearea de locuri de muncE, acoperirea zonelor defavorizate, integrarea cu alte proiecte din alte domenii, retenbia forbei de muncE superior calificatE.

stiri

pesu

rse.r

o

126

Capitolul Politica de ApErare げi Securitate NabionalE

În ultimii ani, domeniile securitEbii げi, implicit al apErErii, au suferit mutaざii semnificative, atât din perspectiva modului de desfE;urare a conflictelor convenざionale ;i a utilizErii instrumentelor militare, cât ;i a multiplicErii ;i diversificErii abordErilor neconvenざionale ;i asimetrice. REzboiul hybrid, ca instrument de proiecざie a intereselor geopolitice げi ca mecanism de subminare a suveranitEbii unui stat nabional, exercitat în proximitatea României, reprezintE una dintre cele mai mari provocEri pentru perioada urmEtoare. Dinamica evenimentelor politico-militare din Ucraina, modificarea frontierelor de stat prin anexarea Crimeii de cEtre Rusia, manifestErile specifice rEzboiului hybrid din acest spabiu, existenba conflictelor înghebate în zona extinsE a MErii Negre, precum ;i instabilitatea generatE de ISIL/Daesh în statele MENA, cu efecte majore asupra fenomenului terorist sau a celui migrabionist, au condus la crearea unui arc de instabilitate pe flancurile est ;i sud ale NATO ;i UE, iar pozibia geograficE a bErii noastre este de naturE sE potenbeze aceste ameninbEri la adresa securitEbii României. De;i riscul unei agresiuni militare convenざionale asupra României are o probabilitate redusE, consolidarea capacitEざii naざionale de apErare este o necesitate stringentE, atât în vederea asigurErii unui potenざial operativ ;i de descurajare credibil, cât ;i pentru gestionarea diferitelor tipuri de crize, în cooperare cu celelalte instituざii care î;i desfE;oarE activitatea în domeniul securitEざii naざionale. În scopul realizErii graduale a capabilitEざilor asumate, politica de apErare trebuie sE conducE la asigurarea condiざiilor pentru implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea ;i înzestrarea Armatei României pânE în anul 2026. Din perspectiva resurselor financiare alocate apErErii, începând cu anul 2017, vom susbine asigurarea nivelului de 2% din PIB. Finalizarea strategiei de achiziざii 2017 - 2020 privind dotarea Armatei Române în primul semestru al anului 2017. Din perspectiva cooperErii internabionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintE un obiectiv fundamental pentru perioada 2017 - 2020. Pe termen scurt, Armata României trebuie sE devina capabilE sE menbinE un nivel ridicat de reacbie pentru apErarea nabionalE, reactie adaptatE provocErilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. TotodatE este necesar ca armata sE dezvolte capabilitEtile necesare participErii la apErarea colectivE a aliabilor în cadrul NATO げi UE, sE contribuie la misiuni げi operabii sub egida organizabiilor internabionale, sE poatE coopera eficient cu celalalte institubii din sfera securitEbii nabionale pentru gestionarea oricErui tip de crizE de ordin securitar, precum げi sE dezvolte げi sE perfecbioneze dimensiunea de sprijinire a autoritEbilor publice în situabii de urgenbE, pentru acordarea de asistenbE populabiei României în caz de dezastre.

Pe termen mediu, Armata României trebuie sE devinE o structurE de forbe modernE, capabilE sE facE fabE ameninbErilor, inclusiv celor impredictibile astEzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României げi sE constituie garantul suveranitEbii げi independenbei nabionale. Armata României va contribui la menbinerea credibilitEbii Alianbei, ca parte a sistemului de apErare colectivE a NATO, precum げi la securitatea regionalE げi internabionalE.

stiri

pesu

rse.r

o

127

Politica de ApErare Politica de apErare pe care Guvernul o propune în perioada 2017 – 2020 va genera atât condibiile pentru modernizarea げi adaptarea Armatei României la riscurile げi provocErile specifice actualului context geopolitic, cât げi consolidarea profilului de partener strategic relevant al României la nivelul NATO, al UE げi în parteneriatul strategic cu SUA. MDSURI 1. Continuitate strategicE în cadrul NATO ;i UE

ゎ Consolidarea participErii României la procesele politice ;i de planificare a apErErii de la nivelul NATO ;i angajarea substanざialE în dezvoltarea politicilor, proceselor ;i proiectelor ce vizeazE dimensiunea apErErii la nivelul UȚ. Mecanismele pentru atingerea acestui obiectiv vizeazE: implementarea Planului de acbiune al Alianbei pentru creげterea capacitEbii operabionale, pregEtirea げi punerea la dispozibia Alianbei a capabilitEbilor pentru forba de rEspuns consolidatE a NATO, precum げi sincronizarea implicErii în proiectele celor douE organizaざii (în special NATO Smart Defence, respectiv UȚ Pooling and Sharing) cu prioritEざile naざionale de apErare. ゎ Intensificarea pregEtirii pentru operaざionalizarea ;i funcざionarea optimE, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandE-control (Comandamentul Diviziei Multinaざionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forざelor NATO ;i Modulul NATO de comunicaざii ;i informaticE dislocabil), concomitent cu evidenざierea importanざei acestor structuri în cadrul Alianbei. ゎ Conげtientizarea la nivelul structurilor decizionale ale NATO げi UE a importanbei stabilitEざii regionale a Sud-Estului European, în cadrul stabilitEbii globale げi, preponderent, a importanbei strategice pe care NATO げi UE trebuie sE le acorde regiunii extinse a MErii Negre. ゎ Continuarea participErii la exerciざii ;i activitEざi de instruire în comun - participarea activE la Iniざiativa țorざelor Interoperabile ;i la exerciざiile înscrise în Programul Militar de Instruire ;i Țxerciざii. Identificarea exerciざiilor naざionale care pot fi conectate cu cele planificate la nivel NATO ;i desfE;urarea în comun a acestora. ゎ Politica ȚuropeanE de Securitate げi ApErare ComunE reprezintE un proiect în care România trebuie sE aibE o contribubie importantE げi sE-げi proiecteze viziunea privind securitatea regionalE în conbinutul acestei politici. Astfel, identificarea げi promovarea prioritEbilor nabionale în domeniul PSAC, în perspectiva debinerii de cEtre România a Preげedinbiei semestriale a Consiliului UE, în 2019, reprezintE un obiectiv esenbial. 2. Cre;terea capacitEざii operaざionale a forざelor armate

ゎ Modernizarea capabilitEbilor operative ale Armatei României trebuie abordatE inclusiv din perspectiva prezervErii げi consolidErii statutului României de pol de stabilitate regionalE げi de furnizor de securitate. Obiectivul de modernizare a capabilitEbilor operative ale Armatei, în perioada 2017 – 2020 (げi programele multianuale de înzestrare care vor excede orizontul anului 2020), vizeazE atingerea acelui nivel care sE permitE prevenirea, descurajarea げi apErarea împotriva oricEror acbiuni agresive la adresa bErii noastre. ゎ Dezvoltarea gradualE de capabilitEざi militare cu accent pe cele critice, configurate

stiri

pesu

rse.r

o

128

atât pentru apErarea naざionalE, cât ;i pentru cea colectivE. Astfel de capabilitEざi critice ar viza: capabilitEざi robuste de comandE ;i control, capabile sE contracareze sisteme moderne de rEzboi electronic ;i sE asigure comunicarea neîntreruptE (sistemele de comunicatii militare) inclusiv în starea de rEzboi; capabilitEざi de intelligence, supraveghere ;i recunoa;tere, în baza dezvoltErilor la nivelul NATO pe aceastE dimensiune, care sE asigure segmentul de avertizare timpurie; capabilitEざi A2AD proprii, având la bazE radare performante ;i mijloace de rEzboi electronic, complexe de apErare antiaerianE, capabilitEざi de luptE antitanc, antinavE ;i antisubmarin. ゎ Dezvoltarea capabilitEbilor necesare contracarErii ameninbErilor de tip asimetric sau a abordErilor ostile de tip hibrid. ゎ CapabilitEざi de transport intra-teatru, orientate asupra creErii unei flote de transport destinate asigurErii mobilitEざii forざelor cu capacitate de reacざie imediatE (inclusiv cu elemente de suport) pe întreg teritoriul României. ゎ CapabilitEざi logistice ;i medicale, menite sE asigure suportul forざelor luptEtoare pentru o perioadE îndelungatE în situaざia unui conflict. ゎ Modernizarea/reconfigurarea infrastructurii militare (instrucざie ;i cartiruire) în funcざie de potenざialele scenarii ale unei agresiuni militare convenざionale, inclusiv cu luarea în considerare a operaざionalizErii structurilor aliate de comandE ;i control constituite pe teritoriul naざional, respectiv a necesitEざilor legate de asigurarea host nation support pentru eventuale forざe NATO dislocate în România în situaざia unei agresiuni militare. Un element important din aceastE perspectivE îl reprezintE proiectele de modernizare a infrastructurii militare pe teritoriul naざional în cadrul Iniざiativei de Asigurare ȚuropeanE ;i în cadrul Setului de ActivitEざi Europene, respectiv continuarea colaborErii în domeniul dotErii prin achiziざia unor echipamente declarate EDA de cEtre SUA. ゎ Dezvoltarea capabilitEbilor de apErare ciberneticE ale Armatei României げi integrarea acestora în sistemul nabional de apErare ciberneticE. 3. Implementarea unui management optim al resurselor de apErare

ゎ Optimizarea raportului între structurile combatante げi cele de comandament sau administrative dupE modelul existent la nivelul NATO げi asigurarea unui echilibru corect între funcbiile de militar げi civil, precum げi între funcbiile combatante げi cele de asigurare sau comandament.

ゎ Perfecざionarea procesului de planificare, organizare, desfE;urare ;i evaluare a instrucざiei structurilor ;i/sau a personalului, în cadru naざional ;i/sau multinaざional. ゎ Asigurarea unei proporbii echilibrate între cheltuielile destinate înzestrErii げi cele destinate asigurErii de bunuri げi servicii げi personalului astfel încât sE se atingE un echilibru corect, conform modelelor din spabiul NATO. ゎ Continuarea dezvoltErii capabilitEbilor în cadrul multinabional asigurat de NATO げi UE prin folosirea inibiativelor multinabionale în domeniul apErErii („framework nation concept”, „smart defence”, „connected forces initiative”, „pulling and sharing”). ゎ Adoptarea de programe de înzestrare comune mai multor categorii de forbe げi

stiri

pesu

rse.r

o

129

dezvoltarea acelor capabilitEbi care au capabilitatea „dual-use”(civil-militar). 4. PregEtirea profesionalE げi calitatea viebii personalului militar

PregEtirea profesionalE riguroasE げi un standard corect al calitEbii viebii personalului militar reprezintE premise fundamentale pentru eficienba unei armate moderne, iar în aceste domenii direcbiile principale de transformare vor fi: ゎ Cre;terea calitEざii vieざii personalului Armatei României, în acord cu realitEざile economice ;i sociale interne ;i cu statutul de stat membru NATO ;i UE, concomitent cu sporirea atractivitEざii profesiei militare. ゎ Modernizarea sistemului medical propriu al armatei, în corelare cu nevoile operaざionale ;i sistemul naざional de sEnEtate, proiect care vizeazE atât creげterea calitEbii actului medical cât げi realizarea unei componente esenbiale pentru calitatea viebii personalului militar. ゎ Educaざia ;i instruirea continuE a personalului, atât prin crearea unui protofoliu de programe educaざionale (în ざarE ;i strEinEtate) adaptate nivelului carierei, cât ;i prin menざinerea unei prezenざe constante în teatrele de operaざii, cu valenざe în pregEtirea forざelor în condiざii reale de conflict. O componentE aparte pe aceastE dimensiune ar viza dezvoltarea unor grupe de experざi pentru ocuparea posturilor internaざionale alocate României. ゎ Modernizarea sistemului de învEざEmânt militar în acord cu evolubiile fenomenului militar げi cu dinamica mediului de securitate global (profile/module noi de pregEtire profesionalE). ゎ Transparenざa ;i predictibilitatea în carierE, prin perfecbionarea ghidurilor de carierE, care sE genereze predictibilitatea necesarE în dezvoltarea unui sistem de promovare pe verticalE ;i orizontalE, în conformitate cu competenざele/abilitEざile ;i traseul profesional al fiecErui cadru al Armatei. 5. Revitalizarea industriei nabionale de apErare

Revitalizarea industriei nabionale de apErare reprezintE un obiectiv important pentru perioada 2017 – 2020 げi include: ゎ Revitalizarea structurilor de cercetare dezvoltare astfel încât acestea sE redevinE la orizontul anului 2020 motorul dezvoltErii industriei nabionale de apErare. ゎ Refacerea げi consolidarea legEturilor institubionale între entitEbile de cercetare, cele de industrializare げi beneficiar (Armata României). ゎ ÎntErirea dialogului institubional între industria nabionalE de apErare cu capital de stat げi/sau privatE げi beneficiarii din toate structurile de forbE ale statului român. ゎ Susbinerea investibiilor în infrastructura industriei nabionale de apErare, pentru atingerea standardelor げi calitEbii necesare. ゎ Stimularea producbiei industriei nabionale de apErare, în raport cu necesitEbile げi

stiri

pesu

rse.r

o

130

cerinbele Armatei, la standard NATO. ゎ Stabilirea pragului critic de armamente げi sisteme de arme ce trebuie asigurate la nivel nabional de cEtre industria nabionala de apErare. ゎ Redimensionarea, în funcbie de evolubiile concrete げi continuarea procesului de completare a stocurilor/rezervelor operative げi strategice necesare Armatei României. ゎ Folosirea mecanismelor de offset având la bazE dialogul institubionalizat între structurile achizitoare げi industria nabionalE de apErare cu capital de stat げi/sau privatE astfel încât, pe de o parte sE se evite creげterea artificialE a preburilor de achizibie, げi pe de altE parte, sE se maximizeze efectele scontate în beneficiul industriei nabionale de apErare de stat げi/sau privat. Având în vedere resursele relativ limitate ale României în raport cu cerinざele de transformare generate de actualul mediu de securitate, obiectivele menざionate necesitE dezvoltarea unei strategii de finanざare sustenabilE a transformErii forざelor armate, care sE ia în considerare: ゎ Sincronizarea demersurilor la nivel naざional cu implicarea / angajarea în proiectele/ iniざiativele NATO ;i UȚ finanざate de cele douE organizaざii, respectiv cu aprofundarea parteneriatelor strategice, în special a celui cu SUA. ゎ Dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat cu industriile de apErare din ざarE ;i din strEinEtate (în special din state NATO ;i UE) ;i crearea condiざiilor necesare derulErii unor contracte de offset avantajoase în achiziざionarea / modernizarea tehnicii militare. Implicarea industriei române;ti de apErare în astfel de parteneriate - în special pe dimensiunea de cercetare-dezvoltare-inovare / CDI pentru crearea de noi echipamente / tehnologii de uz militar - este o precondiざie esenざialE pentru revitalizarea / retehnologizarea ;i cre;terea competitivitEざii acesteia. ゎ Identificarea unor modalitEざi de auto-finanざare, care sE suplimenteze sumele primite de la buget. 6. PregEtirea populabiei げi teritoriului げi gestionarea inter-institubionalE a crizelor de tip

militar sau de securitate Un proiect important îl constituie conceptualizarea げi dezvoltarea unui Sistem Naざional Integrat de Gestionare a Crizelor / SNIGC (în special în ceea ce prive;te dimensiunea militarE a acestuia) racordat la sistemele similare din NATO ;i UE, în colaborare cu celelalte instituざii cu responsabilitEざi în domeniul securitEざii. Modernizarea cadrului legislativ în domeniul managementului crizelor, armonizarea proceselor ;i documentelor de planificare ale MApN cu cele ale altor instituざii cu responsabilitEざi în domeniul securitEざii, derularea unor demersuri de dezvoltare a gradului de pregEtire a populaざiei, teritoriului ;i economiei pentru apErare sunt obiective pentru perioada 2017 – 2020. Alte mEsuri care susbin obiectivul 6: ゎ Asigurarea, împreunE cu celelalte institubii cu responsabilitEbi în domeniul securitEbii, a unei forbe întrunite, necesare contracarErii eficiente a acbiunilor specifice atât rEzboiului clasic, cât げi celui neconvenbional げi hibrid sau a altor forme de agresiune asimetricE.

stiri

pesu

rse.r

o

131

ゎ ÎmbunEtEざirea nivelului de interoperabilitate げi eficientizarea utilizErii capabilitEbilor la nivel nabional pentru asigurarea coerenbei げi complementaritEbii pe timpul îndeplinirii misiunilor げi a sarcinilor specifice. ゎ Perfecbionarea mecanismelor げi procedurilor de cooperare între armatE げi celelalte institubii din sistemul nabional de apErare, ordine publicE, securitate nabionalE pentru gestionarea unor crize/incidente/atacuri de tip terorist, cybernetic, migraざionist etc. ゎ Sprijinirea autoritEざilor administraざiei publice centrale ;i locale în situaざii de urgenざE pentru acordarea de asistenざE populaざiei ;i pentru managementul consecinざelor dezastrelor sau a accidentelor tehnologice. ゎ Realizarea unui nivel ridicat al pregEtirii pentru mobilizare. Politica Guvernului privind Securitatea NabionalE în perioada 2017 - 2020 În ultimii ani s-au produs schimbEri semnificative la nivelul mediului de securitate global げi regional. Fenomene げi procese greu de anticipat în urmE cu câbiva ani s-au manifestat cu o violenbE extremE în spabiul Uniunii Europene sau în vecinEtatea esticE a U.E. Pe de o parte, începand cu anul 2013, riscurile specifice razboiului hibrid s-au manifestat activ în proximitatea esticE a României. Acest fenomen este de naturE sE genereze atât riscuri la adresa securitEbii nabionale (spionaj, activitEbi informativ-operative, provocEri de tip militar clasic sau de tip asimetric) cât げi amplificarea unor fenomene infracbionale conexe, specifice criminalitEbii organizate transfrontaliere (trafic de armament, trafic de droguri, de fiinbe umane, contrabandE cu produse puternic accizate, spElare de bani, finanbarea mascatE a terorismului sau a operabiunilor de tip hibrid etc.), reclamând eforturi suplimentare ale institubiilor pentru apErarea frontierei de stat a României, care este げi frontiera esticE a NATO げi UE.

Pe de altE parte, în ultimii ani, organizabiile teroriste au definit spabiul Uniunii Europene ca bintE predilectE げi au reuげit sE producE o serie de atacuri violente fEcute cu mijloace diverse, inovative, care au afectat capitale げi oraげe europene (Paris, Bruxelles, Nisa, Marsilia, Munchen etc.). Europa a asistat neputincioasE la aceste fenomene. Amplificarea riscurilor de tip terorist este o realitate dramaticE a anului 2016 iar metodele folosite de teroriげti pentru a ucide cetEbeni europeni nevinovabi aratE capacitatea, inventivitatea げi decizia grupErilor teroriste de a deveni sursa de ameninbare pentru securitatea europeanE. Guvernul considerE cE, în acest context, este necesarE actualizarea/ modificarea/ completarea cadrului legislativ existent げi inibierea unor noi legi pentru a avea instrumentele legislative în concordanbE cu evolubia riscurilor din sfera securitEbii nabionale. Guvernul considerE cE modificErile げi completErile legislative trebuie sE respecte げi sE consolideze urmEtoarele principii: ゎ Respectarea Constitubiei げi a legislabiei, respectarea げi apErarea drepturilor げi libertEbilor fundamentale reprezintE o obligabie esenbialE într-un stat de drept. Orice restrângere temporarE a drepturilor げi libertEbilor individuale trebuie sE se facE exclusiv în baza unui mandat/autorizaざie emis de un judecEtor. Orice abatere de la acest principiu trebuie sancbionatE categoric, în conformitate cu legislabia penalE. ゎ Asigurarea protejErii cetEbenilor români în faba riscurilor teroriste, cibernetice, asimetrice sau cele asociate rEzboiului hibrid reprezintE o obligabie esenbialE a statului

stiri

pesu

rse.r

o

132

român. ゎ Sprijinirea institubiilor abilitate sE contracareze aceste riscuri trebuie realizatE în condibiile stricte ale respectErii Constitubiei げi a legislabiei în vigoare. Pentru perioada 2017 – 2020, Guvernul susbine modernizarea institubiilor din sfera securitEbii nabionale pentru a atinge urmEtoarele obiective de tip securitar: ゎ ApErarea valorilor, intereselor げi simbolurilor nabionale, inclusiv a celor asociate patrimoniului cultural げi natural, contracararea riscurilor generate de reacbiile げi tendinbele radicale sau extremiste. ゎ Prevenirea げi combaterea riscurilor la adresa securitEbii economice: evaziunea fiscalE, spElarea banilor, deficienbele din sectoarele energetic, industrial, transporturi, financiar-bancar, agriculturE, sectorul silvic etc. ゎ Protejarea intereselor economice ale statului român げi promovarea capitalului autohton cu relevanbE strategicE. ゎ Asigurarea securitEbii cetEbenilor prin semnalarea disfuncbiilor sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populabie, precum げi a deficienbelor din marile sisteme publice: sEnEtate, învEbEmânt, asistenbE socialE. ゎ Prevenirea げi contracararea riscurilor げi a ameninbErilor de tip asimetric, cu o focalizare accentuatE pe cele de tip terorist げi cibernetic. ゎ Gestionarea eficientE a ameninbErilor generate de acbiunile informative ostile げi asigurarea contrainformativE a intereselor nabionale, precum げi consolidarea sistemului de protecbie a informabiilor clasificate la nivel nabional. ゎ Contracararea activitEbilor de criminalitate organizatE, îndeosebi cele de contrabandE cu produse puternic accizate sau contrafEcute, trafic de arme, trafic de droguri, trafic de persoane げi migrabie ilegalE, spElarea banilor etc. ゎ Contracararea transferurilor ilegale de produse strategice げi consolidarea contribubiei la eforturile de prevenire げi combatere a proliferErii armelor de distrugere în masE. Realizarea acestor obiective de securitate nabionalE implicE promovarea unui cadru legislativ modern, adaptat provocErilor actuale, care sE garanteze, pe de o parte, securitatea nabionalE げi, pe de altE parte, sE asigure un echilibru corect în raport cu protejarea drepturilor げi a libertEbilor fundamentale ale cetEbeanului.

stiri

pesu

rse.r

o

133

Capitolul Afaceri Interne

Afacerile interne reprezintE un pilon esenbial al societEbii moderne democratice げi factorul de referinbE al judecErii actului de guvernare. Siguranba cetEbeanului se identificE cu limitarea drasticE a evenimentelor soldate cu pierderi de sEnEtate sau viebi omeneげti, precum げi cu daune de ordin material, asupra statului げi proprietEbii private. Autoritatea Ministerului Afacerilor Interne este judecatE de societate prin eficienba cu care acbioneazE pentru siguranざa cetEざeanului. Singura cale prin care se poate asigura guvernarea eficientE în afacerile interne este mobilizarea pentru prevenirea evenimentelor nedorite, ca げi acordarea de sprijin cetEbenilor la producerea de accidente de orice naturE, crime, jafuri, incendii, calamitEbi, pandemii, acte antisociale, droguri, proxenetism げi altele. Prin analiza riguroasE a realitEbilor sociale げi din economie se vor limita situabiile nedorite în care MAI este chemat sE le gestioneze, iar în cazul producerii efective, se va acbiona pentru reducerea efectelor nocive directe げi colaterale asupra oamenilor. ConsiderEm cE se impune continuarea efortului reformator vizând organizarea superioarE a institubiilor din cadrul MAI, preluând de la statele membre ale UE げi de la bErile aliate concepte specifice activitEbii de interne げi expertize aplicabile condibiilor României. Este necesarE punerea în practicE a formelor celor mai eficiente în pregEtirea de specialitate a cadrelor げi alocarea de fonduri consistente în dotarea tehnicE, pentru garantarea în viitor a unui salt sensibil pozitiv al serviciului public oferit populabiei. PrioritarE este însuげirea unei viziuni realiste asupra activitEbii Polibiei Române, Jandarmeriei, precum げi tuturor departamentelor げi agenbiilor aflate în coordonarea MAI, care au o prezenbE vizibilE în viaba de zi cu zi a cetEbenilor. Un rol important în eficientizarea rezultatelor concrete îl debine colaborarea mai strânsE a tuturor structurilor MAI cu autoritEbile locale din teritoriu. Aceasta va conferi vizibilitate superioarE reprezentanbilor din diferite unitEbi subordonate MAI în orase げi celelalte localitEbi げi va rEspunde mai bine nevoii cetEbeanului de a fi protejat direct în raport cu vulnerabilitEbile de orice fel pe care le resimte personal げi împreunE cu familia. Ministerul Afacerilor Interne va fi reorganizat げi modernizat dupE modelul existent în bErile din UE, inclusiv prin trecerea în subordinea acestuia a unor servicii al cEror obiect de activitate se încadreazE în sfera de cuprindere a MAI. MDSURI 1. Polibia RomânE

Atacurile la adresa polibistului sunt atacuri la siguranba statului, profund nocive, cu efecte atât în interior cât げi în raport cu alte state. Guvernul susbine întErirea exigenbelor fabE de institubie, organul de polibie fiind reperul cEutat totdeauna de cetEbean când se confruntE cu situabii în care legea este încElcatE, constatE producerea de abuzuri sau când îi sunt afectate drepturile cetEbeneげti. Polibia RomânE trebuie sE acbioneze hotErât pentru eliminarea redundanbelor în propriul sistem, sE întEreascE disciplina cadrelor, sE perfecbioneze actul de comandE prin intransigenba fabE de îndeplinirea fiげei postului げi a ordinelor operative curente.

stiri

pesu

rse.r

o

134

Trebui continuat efortul benefic de pânE în prezent al IGPR de identificare a unor noi proiecte de absorbざie a fondurilor europene. Informatizarea generalizatE în toate direcbiile care lucreazE intens cu cetEbeanul este încE un deziderat nerealizat. Chiar daca au fost demarate げi finalizate o serie de programe (SEIMD, SYNERGY, SIRENE, SNRI, ROCRIS) au rEmas numeroase activitEbi care nu sunt reunite în sisteme integrate de IT. Pe plan extern, va fi intensificatE cooperarea cu EUROPOL, cu diferite structuri din sfera UE, pentru a readuce în atenbia institubiilor comunitare, rolul strategic special al României ca barE de granibE pe flancul estic al UE げi NATO. Pe cale de consecinbE, institubiile comunitare trebuie sE coopereze activ la promovarea de programe împreunE cu Polibia RomânE, ale cErei responsabilitEbi sunt sporite în prevenirea げi stoparea ameninbErilor transfrontaliere, având drept bintE spabiul Uniunii Europene. Guvernul va avea în vedere cE realitatea majorE care frâneazE obbinerea de rezultate mai bune în munca de polibie este baza materialE insuficientE げi neajunsurile în privinba dotErii げi drepturilor personalului. Treptat, se va încerca remedierea acestora începând cu bugetul pe anul 2017, când se va acorda atenbie mEritE prioritizErilor în materie de cheltuieli. Un criteriu cEruia i se va acorda o atenbie deosebitE în viitor este stabilitatea cadrelor. Managementul resurselor umane va fi orientat pentru obbinerea în continuare de rezultate bune pe planul muncii specifice de polibie, în condibiile în care vârsta medie a polibistului român este sub 40 de ani. Potrivit raportErilor din bilanburile recente, IGPR realizeazE an de an confiscEri tot mai importante de sume în valutE げi în moneda nabionalE, aur, droguri, fiind puse sub sechestru un numEr însemnat de bunuri imobile げi autoturisme, ceea ce justificE ipoteza cE rulajul bunurilor legate de acbiunile criminale este cu mult mai mare. În aceste condibii va trebui ca activitatea obbinerii de informabii prin mijloace specifice sE conducE la anchete げi mai profunde, urmErindu-se prioritar evaluarea げi recuperarea prejudiciilor de cEtre stat. 2. Jandarmeria RomânE

Jandarmeria reprezintE o armE de elitE a MAI ;i va continua sE acbioneze, cu sprijinul guvernului, pentru a contribui la creげterea gradului de siguranbE a cetEbenilor. Jandarmeria se distinge prin asumarea unui numEr impresionant de misiuni, fie cE este vorba de acbiuni de amploare împreunE cu alte forbe ale MAI, fie ca urmare a solicitErilor punctuale pe numErul unic “112”. ȚxistE încrederea cE, la acest capitol, Jandarmeria va fi în mEsurE sE pEstreze ritmul robust de activitate impus pânE în prezent, în folosul întregii societEbi. Se impune în continuare preocuparea pentru perfecbionarea dispozitivelor jandarmeriei menite sE asigurare ordinea publicE cu ocazia desfEげurErii de acbiuni cu public numeros, datoritE atmosferei favorizante producerii de excese în astfel de ocazii, unele cu consecinbe tragice. Se va acorda atenbie executErii fErE sincope げi pe viitor a pazei げi protecbiei institubionale, care a funcbionat în condibii foarte bune pânE în prezent. Jandarmeria va realiza în bune

stiri

pesu

rse.r

o

135

condibii げi misiunile de pazE, protecbie げi intervenbie ale infrastructurilor critice, luând mEsuri de prevenire a daunelor din sustrageri ilicite, cum este cazul conductelor magistrale de transport al produselor petroliere. Guvernul va susbine Jandarmeria pentru ca aceastE institubie sE aibE în continuare o vizibilitate internabionalE robustE, sE continue colaborarea げi prezenba în EUROGENDFOR (Forba de Jandarmerie ȚuropeanE), a cErei preげedinbie a asigurat-o cu success în anul 2015, cu FIEP (Asociatia Forbelor de Polibie Europene げi Mediteraneene cu Statut Militar) pe care, de asemenea, a condus-o în anul 2015. Guvernul se va asigura ca Jandarmeria RomânE va continua sE reprezinte MAI la sediul ONU, sE dovedeascE profesionalism în Centrul de ExcelenbE NATO pentru Operabii de Stabilitate, precum げi în Grupul de lucru pan-european al experbilor în domeniul asigurErii ordinii publice cu ocazia evenimentelor sportive-EU Think Tank. De asemenea, Jandarmeria va participa げi pe viitor la misiuni internabionale în care a dobândit o experienbE notabilE de ordin specific, în special în teatre de operabiuni din cele mai dificile: Afganistan, Congo. Mali, Haiti etc. 3. Polibia de FrontierE

O preocupare permanentE pentru Polibia de FrontierE trebuie sE o reprezinte dezvoltarea relabiilor げi cooperErii cu structuri similare din bErile UE dar げi cu diverse organisme げi organizabii internabionale cu atribubii în domeniul managementului frontierei げi combaterii criminalitEbii transfrontaliere. FRONTEX, EUROPOL, CEPOL, EUBAM, SELEC Pentru asigurarea げi menbinerea unui nivel înalt pentru supraveghere げi control la frontierE, se impune introducerea げi utilizarea unor tehnologii moderne în funcbie de necesitEbile operative. Un obiectiv important il reprezintE asigurarea resurselor umane materiale げi logistice necesare implementErii managementului integrat al frontierei, prin realizarea unor mecanisme moderne de gestiune a documentelor, resurselor materiale げi umane care sE conducE la creげterea eficienbei polibie de frontierE. 4. Inspectoratul General pentru Situabii de UrgenbE – IGSU

IGSU trebuie sE capete „greutate” în plan decizional, al cre;terii capacitEざii operaざionale げi îmbunEtEbirea calitEざii misiunilor executate în folosul populaざiei prin reducerea impactului efectelor situaざiilor de urgenざE. Activitatea IGSU trebuie privitE atît din prisma gestionErii situatiilor de urgentE curente dar mai ales prin creげterea capacitEbii de a gestiona evenimente majore care implicE un numEr foarte mare de persoane afectate. Se impune armonizarea standaredelor operabionale げi a procesului de planificare げi acbiuni în situabii de urgenbE prin perfecbionarea sistemului de colaborare げi cooperare cu administrabia publicE localE cu dezvoltarea complementErii げi disponibilitEbii celorlalte forbe ale MAI げi interacbionarea centrelor operabionale atât din MAI cât げi din alte ministere. Se va dezvolta capacitatea de intervenbie prin achizibionarea de mijloace speciale de intervenbie la incendii, deszEpeziri, inundabii concomitent cu promovarea unui proces de pregEtire げi instruire adecvatE a personalului. Principalele criterii de performanbE vor fi prevenirea producerii evenimentelor si reducerea numErului victimelor げi pagubelor, sens în care se va asigura transparenba activitEbilor げi a rezultatelor precum げi informarea publicE corespunzEtoare.

stiri

pesu

rse.r

o

136

5. Inspectoratul General pentru ImigrEri Activitatea pe linia IGI va trebui analizatE în dinamica urmEtorilor cinci ani, datE fiind expansiunea fErE precedent a fluxurilor migrabiei clandestine care afecteazE negativ întreaga ȚuropE. În planurile de acbiuni trebuie menbinut obiectivul creげterii gradului de siguranbE a cetEbeanului prin întErirea controlului permanent al legalitEbii prezenbei în România a cetEbenilor strEini, ca げi prin combaterea migrabiei ilegale げi a muncii nedeclarate, în primul rând în capitalE, unde se regEsesc o treime din strEinii înregistrabi în România. O vulnerabilitate concretE pentru România poate apErea din problema internabionalE a refugiabilor din Orientul Mijlociu cu care este confruntat continentul european, iar inspectoratul va trebui sE conlucreze, folosind întregul sEu potenbial, cu toate unitEbile MAI, în primul rând cu Polibia de FrontierE, precum げi cu alte institubii guvernamentale care sunt desemnate sE caute un echilibru de securitate pentru populabie, în condibiile deciziilor UE în materie.

6. Administrabia NabionalE a Rezervelor de Stat げi Probleme Speciale

Obiectivul major în sfera de competenbE a ANRSPS va fi de adaptare a strategiilor proprii în conformitate cu schimbErile care intervin în gestionarea de cEtre stat a situabiilor implicErii bErii în razboi sau crizelor care pot afecta siguranba nabionala. ANRSPS va acorda o atenbie sporitE optimizErii nomenclatorului produselor rezerva de stat, nivelurilor maxime, stocurilor intangibile pentru scopuri de apErare げi termenelor orientative de pEstrare. Acestea vor fi armonizate cu evolubia necesitEbilor concrete, pentru a nu deveni o povarE げi nici o frânE în derularea posibilE a unor evenimente care sE necesite apelarea la rezervele de stat. Agenbia va continua sE acbioneze potrivit competenbelor conferite prin lege pentru îndeplinirea programelor anuale de împrospEtare げi valorificare a produselor din stoc, pe baza situabiilor calitative care se întocmesc. Se va modifica cadrul legislativ necesar pentru asigurarea stocurilor de materie primE energeticE pentru funcざionarea în condiざii de securitate ;i siguranざE a sistemului energetic naざional, în conformitate cu directivele UE ;i respectând principiul strategic "solidaritate, securitate ;i încredere" al sistemului energetic european. În sfera problemelor speciale, ANRSPS îげi va indeplini cu competenbE げi expertizE atribubiunile pe linia pregEtirii economiei nabionale げi a teritoriului pentru apErare, conlucrând cu toate institubiile guvernamentale care au obligabii în domeniu. 7. Departamentul de Informaざii げi Protecbie InternE

DIPI va acbiona pentru gestionarea situabiei operative din responsabilitatea sa げi pentru protejarea personalului angajat în domeniul afacerilor interne. În activitatea de informabii げi protecbie, binta operativE principalE a instituざiei va fi anticiparea vulnerabilitEbilor げi a riscurilor legate de respectarea legilor げi asigurarea siguranbei populabiei. ÎmbunEtEbirea planurilor de acbiune pentru obbinerea informabiilor exploatabile va trebui sE vizeze mai buna acoperire a realitEbilor げi sE conducE la un grad superior de oportunitate げi

stiri

pesu

rse.r

o

137

veridicitate a datelor puse la dispozibia beneficiarilor. Informabia va trebui sE fie mai bine valorificatE prin analiza profesionistE exigentE care sE ducE la concluzii utile decidenbilor operativi din domeniul afacerilor interne, iar prin aceげtia - statului român. ainerea în atenbie a vulnerabilitEbilor cu care se confruntE populabia prin prisma factorilor de instabilitate externi, prin intensificare colaborErii de profil a DIPI cu structuri similare din statele membre UE げi NATO, SUA げi albi parteneri strategici. 8. Arhivele Nabionale

Gestiunea arhivelor nabionale este o datorie de onoare, deげi are o vizibilitate redusE în masa largE a populabiei. Ele sunt depozitarele unor pErbi importante げi de maximE valoare a istoriei României. Apare imperios necesarE analiza stErii de fapt a sediilor atribuite arhivelor nabionale, a condibiilor de pEstrare a valorilor încredinbate, precum げi a dotErilor care sE asigure o bunE conservare a dosarelor.

stiri

pesu

rse.r

o

138

Capitolul PoliticE ȚxternE Politica externE a României trebuie sE fie o politicE de consens naざional pentru a-;i atinge obiectivele în mod eficace, gestionatE cu profesionalism ;i integritate, pentru promovarea ;i apErarea intereselor naざionale. Politica externE va fi marcatE de continuitate, predictibilitate dar げi de o prezenbE mai activE, de un rol mai asertiv al României în plan european げi internabional, pe mEsura ponderii, expertizei げi valorii sale adEugate atât din perspectiva transformErilori interne, cât げi a participErii responsabile げi consistente la activitatea organizabiilor din care face parte Diplomaざia României va urmEri, ca scop esenざial al politicii externe, consolidarea profilului internaざional al statului român. De asemenea, va urmEri cre;terea calitEざii contribuざiei ざErii noastre de stat membru UE ;i NATO la întErirea acestor douE organizaざii, precum ;i aprofundarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA, elemente de bazE ale politicii externe române;ti. Diplomaざia românE trebuie sE fie activE ;i dinamicE astfel încât sE protejeze mai bine interesele ;i obiectivele României ;i sE asigure securitatea statului român. TotodatE, diplomaざia româneascE trebuie sE valorizeze poziざionarea statului român la frontiera externE a UE ;i NATO, cu con;tientizarea riscurilor ;i oportunitEざilor care rezultE din aceastE poziざie geopoliticE. Din acest punct de vedere, o prioritate va fi contribuざia la extinderea în vecinEtatea României a spaざiului de prosperitate democraticE, securitate ;i predictibilitate, necesar pentru asigurarea securitEざii naざionale, mai ales în contextul instabil existent. Politica externE a României trebuie sE plece de la premisa cE statutul României de membru UE ;i NATO reprezintE un instrument de modernizare a societEざii române;ti ;i de cre;tere a prestigiului internaざional al ざErii. Respectul pentru principiile ;i normele de drept internaざional va continua sE fie, de asemenea, plasat în centrul demersului de politicE externE a României. Politica externE trebuie corelatE în materie de obiective ;i prioritEざi cu politica de securitate ;i apErare. O viziune strategicE integratE de politicE externE ;i de securitate va eficientiza demersurile externe ale României. Din perspectiva guvernErii, Guvernul îげi propune îndeplinirea urmEtoarelor obiective: ゎ UrmErirea realizErii depline a obiectivelor ;i intereselor României pe plan extern ;i protejarea eficientE a drepturilor ;i intereselor cetEざenilor români la nivel internaざional. ゎ Creげterea rolului României ca stat membru ;i aliat în cadrul UE ;i al NATO, respectiv a contribuざiei ざErii noastre la întErirea acestor douE organizaざii foarte importante pentru realizarea obiectivelor naざionale de politicE externE ;i de securitate. ゎ PregEtirea corespunzEtoare ;i exercitarea în cele mai bune condiざii de cEtre România a Pre;edinざiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, în condibiile devansErii sale în urma Brexit げi având în vedere necesitatea recuperErii întârzierilor în pregEtire, acumulate, din pEcate, în anul 2016. Valorificarea acestei oportunitEbi pentru crearea unui profil european consolidat al României, ca stat membru matur げi responsabil.

stiri

pesu

rse.r

o

139

ゎ Dezvoltarea, aprofundarea ;i extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii în domeniile politic, militar ;i de securitate, economic ;i social. ゎ Continuarea demersurilor de susざinere fermE ;i consecventE a procesului de integrare europeanE a Republicii Moldova, pe baza continuErii responsabile a reformei în spirit european de cEtre autoritEざile de la Chi;inEu; continuarea proiectelor de sprijin ;i conectare a Republicii Moldova, prin România, la Uniunea ȚuropeanE ;i valorile ei. ゎ Promovarea activE a obiectivului de transformare a vecinEtEざii României, atât în sud, inclusiv în Balcanii de Vest, cât ;i în est, într-o zonE democraticE de stabilitate, prosperitate, securitate ;i predictibilitate, necesarE pentru asigurarea securitEざii naざionale. ゎ ÎntErirea cooperErii bilaterale cu statele din vecinEtate ;i cu statele membre UE, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor ;i relaざiilor strategice pe care România le-a dezvoltat cu aceste state. ゎ Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani ;i promovarea de noi relaざii speciale, pentru eficientizarea acざiunii diplomatice în context european ;i euroatlantic. În acest sens, se vor avea în vedere state din regiunea extinsE a MErii Negre, din Asia, America LatinE, precum ;i alte state din G20. ゎ ApErarea ;i promovarea activE a drepturilor persoanelor care aparざin comunitEざilor române;ti din statele din vecinEtatea României, în conformitate cu standardele europene, inclusiv prin promovarea modelului românesc de succes, internaざional recunoscut, de integrare a minoritEざilor naざionale. ゎ Consolidarea diplomaざiei economice, prin stimularea schimburilor comerciale, atragerea de investiざii strEine ;i promovarea proiectelor energetice ;i de transport prioritare pentru România. ゎ Asigurarea unei conduite active în cadrul organizaざiilor internaざionale în care suntem membri ;i promovarea multilateralismului eficient pentru promovarea intereselor ;i obiectivelor externe ale României. ゎ ÎntErirea calitEざii ;i promptitudinii serviciilor de asistenざE ;i protecざie consularE pentru cetEざenii români din afara graniざelor ざErii, inclusiv în situaざii de crizE. ゎ Asigurarea condiざiilor de desfE;urare corectE ;i transparentE a proceselor electorale, astfel încât toざi cetEざenii români din strEinEtate care o doresc sE î;i poatE exercita, fErE impedimente, dreptul de vot. MDSURI 1.Sporirea rolului României, ca stat membru, în cadrul UE, respectiv a calitEざii contribuざiei ざErii noastre la consolidarea Uniunii.

Pentru îndeplinirea acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Participarea activE la dezbaterea privind viitorul proiectului european, cu promovarea consecventE a obiectivelor ;i intereselor României ;i ale cetEざenilor români, cu

stiri

pesu

rse.r

o

140

accent pe stimularea cre;terii economice ;i ocupErii forざei de muncE, coeziunea economicE ;i socialE, mEsurile de întErire a securitEざii interne ;i externe, inclusiv în ceea ce prive;te gestionarea migraざiei ;i combaterea terorismului. ゎ PregEtirea pentru exercitarea în cele mai bune condiざii de cEtre România a Pre;edinざiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, în condiざiile devansErii sale în urma Brexit ;i având în vedere necesitatea recuperErii întârzierilor în pregEtire acumulate, din pEcate, în anul 2016. ゎ Implicarea activE ;i pe fond în elaborarea mandatului comunitar privind negocierile relative la Brexit, cu protejarea drepturilor ;i intereselor cetEざenilor români care lucreazE în Marea Britanie, care nu trebuie sE fie afectate de acest proces.

Racordarea la nucleul statelor care promoveazE continuarea integrErii europene げi la noile formule de cooperare consolidatE care se vor contura la nivelul UȚ, pornind de la valoarea adEugatE ca stat cu orientare pro-europeanE majoritarE a populabiei, lipsa curentelor extremiste sau eurosceptice, stabilitate, creげtere economicE. Continuarea instrumentelor de asigurare a convergenbei, cu accent pe politica de coeziune, politica agricolE comunE, pornind de la premisa valorii adEugate a acestor politici pentru întreaga piabE unicE europeanE げi pentru capacitatea UȚ de a acbiona unitar げi coeziv. Susbinerea, la nivel european, a politicilor care rEspund modelului de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie げi servicii cu valoare adEugatE. UrmErirea dezbaterilor privind aprofundarea guvernanbei economice a zonei euro, cu sublinierea importanbei caracterului transparent げi inclusiv al acestora げi evitErii creげterii decalajelor între statele euro げi non-euro, din perspectiva obiectivului României de aderare la moneda unicE. ゎ În general, o participare mult mai activE la procesul decizional comunitar, pe mEsura importanざei pe care o are România, ca al ;aselea stat ca relevanざE din UE27. Pentru aceasta, e necesarE o mai eficientE coordonare între instituざiile administraざiei publice centrale pentru elaborarea pozibiilor române;ti la nivel UE ;i pentru promovarea eficace a acestora, precum ;i a unei prezenざe române;ti la nivelurile decizionale relevante în instituざiile europene. ゎ Continuarea demersurilor de finalizare a Mecanismului de Cooperare ;i Verificare, prin internalizarea procesului de monitorizare a condiざionalitEざilor din cadrul sEu, prin promovarea activE în dialogul cu interlocutorii europeni a progreselor României în materie de reformE a justiざiei ;i combatere a corupざiei. ゎ Menざinerea angajamentului privind aderarea, în etape, la spaざiul Schengen, de naturE sE contribuie la întErirea securitEbii frontierelor externe ale UȚ げi la consolidarea securitEbii interne a UȚ în ansamblul sEu. ゎ Implicarea activE în implementarea urgentE de soluざii adecvate la fenomenul migraざiei, care sE trateze problema la sursE, în ざErile de origine, dar ;i cu sprijinirea statelor de tranzit ;i a celor din proximitatea zonelor de conflict care gEzduiesc deja un numEr mare

stiri

pesu

rse.r

o

141

de refugiaざi, promovând o abordare coordonatE ;i unitarE. ゎ Menざinerea ;i evidenざierea contribuざiei substanざiale a României la asigurarea securitEざii frontierei externe a UE. ゎ Sprijinirea activE a procesului de implementare a Strategiei Globale de PoliticE ȚxternE ;i Securitate a UE. ゎ Sprijinirea ;i eficientizarea Parteneriatului Estic, instrument important pentru obiectivul României de proiectare a stabilitEざii democratice, stabilitEざii ;i securitEbii în vecinEtatea sa esticE. ゎ Susざinerea fermE a eforturilor de integrare europeanE ale Republicii Moldova, inclusiv de obざinere a recunoa;terii perspectivei europene, pe baza continuErii responsabile a procesului de reformE în spirit european de cEtre Chi;inEu. ゎ Promovarea procesului de extindere ;i susざinerea în acest sens a ざErilor din Balcanii de Vest, cu respectarea criteriilor de aderare, inclusiv în problematica drepturilor persoanelor aparざinând minoritEざilor naざionale. ゎ Continuarea eforturilor de implementare a proiectelor concrete din cadrul Strategiei UE pentru regiunea DunErii, cu o mai bunE valorizare a acestui instrument pentru dezvoltarea regiunilor beneficiare. ゎ Dezvoltarea capacitEざilor de apErare ale UE ;i a Politicii Comune de Securitate ;i ApErare, însE în deplinE complementaritate cu NATO, pe baza declaraざiei în materie adoptate la Summit-ul NATO de la Var;ovia. 2.Sporirea rolului României, ca stat aliat, în cadrul NATO, respectiv a calitEざii contribuざiei ざErii noastre la consolidarea Alianざei.

Pentru îndeplinirea acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Promovarea în continuare a consolidErii relevanざei articolului 5 al Tratatului de la Washington ;i a apErErii colective, ca sarcinE esenざialE a NATO; ゎ Implementarea adecvatE a deciziilor Summit-ului NATO din 2016, de la Var;ovia, de interes pentru România, privind prezenざa înaintatE adaptatE în partea de sud a flancului estic al Alianざei, în contextul în care Summit-ul a reconfirmat importanba strategicE pentru AlianbE a MErii Negre;

ゎ În acest sens, diplomaざia românE va acざiona, alEturi de ceilalざi parteneri instituざionali, pentru operaざionalizarea brigEzii multinaざionale, a prezenざei consolidate aeriene ;i navale NATO în Marea NeagrE, a Iniざiativei de Instruire IntensificatE, respectiv pentru implementarea mEsurilor de reasigurare, reconfirmate la Summit-ul din iulie 2016.

ゎ Continuarea acざiunii diplomatice astfel încât Comandamentul Multinaざional de nivel Divizie pentru Sud-Est sE obざinE capacitatea operaざionalE deplinE pânE la Summit-ul din 2017. ゎ Sprijinirea demersurilor de dezvoltare a sistemului NATO antirachetE, cu scopul asigurErii protecざiei întregului teritoriu, a forざelor ;i populaざiilor Aliate, pe baza progreselor

stiri

pesu

rse.r

o

142

atinse la Summit-ul din Polonia, inclusiv declararea capabilitEざii operaざionale iniざiale a sistemului aliat, ca urmare a integrErii facilitEざii antirachetE de la Deveselu în sistemul NATO antirachetE. ゎ Implementarea mEsurilor Aliate de sprijin pentru consolidarea capacitEざii de apErare a partenerilor estici, cu accent pe R. Moldova, Ucraina ;i Georgia. ゎ Susざinerea în continuare a politicii NATO a „u;ilor deschise”.

ゎ Susざinerea eforturilor aliate de contracarare a rEzboiului hibrid, încurajând cooperarea NATO – UE în materie, pe baza declaraざiei adoptate la Summit-ul NATO din Polonia. ゎ Acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securitEざii energetice ;i celei cibernetice. ゎ Continuarea angajamentului României în Afganistan, conform deciziilor NATO. ゎ PregEtirea adecvatE a summit-urilor aliate din 2017 ;i 2018, inclusiv prin utilizarea formatului informal al statelor din flancul estic al NATO. 3.Dezvoltarea, aprofundarea ;i extinderea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA, pe baza Declaraざiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România ;i Statele Unite ale Americii” (Washington, la 13 septembrie 2011) va rEmâne un domeniu prioritar de acざiune diplomaticE, acesta fiind o garanざie pentru securitatea României ;i pentru stabilitatea în regiune, afectatE de evoluざiile îngrijorEtoare din regiunea MErii Negre. Pentru îndeplinirea acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Fructificarea aniversErii, în 2017, a 20 de ani de la lansarea Parteneriatului, pentru dezvoltarea sa pe toate dimensiunile acestuia: amplificarea excelentei cooperEri în domeniul politico-militar ;i de securitate, inclusiv în ce prive;te securitatea ciberneticE, dar ;i aprofundarea sa în domeniul economic, cu accent pe atragerea investiざiilor, respectiv în domeniul energetic, stimularea cooperErii pe dimensiunea educaざie, inovare, cercetare a Parteneriatului Strategic. ゎ Continuarea demersurilor de punere în valoare ;i funcざionare optimE a Task Force- ului bilateral pentru aplicarea Declaraざiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. ゎ O atenざie deosebitE va fi acordatE stimulErii prezenざei militare americane în România, în contextul securitar regional cunoscut, inclusiv prin cooperarea pentru implementarea adecvatE a deciziilor relevante ale Summit-ului din Polonia. ゎ Se va acざiona în continuare pentru admiterea României în programul Visa Waiver. 4.Continuarea procesului de consolidare durabilE a relaざiei cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeanE, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susざinerea activE a reformErii democratice profunde, precum ;i a aspiraざiilor europene ale acesteia.

stiri

pesu

rse.r

o

143

Astfel, Guvernul va acざiona prioritar pentru: ゎ Susざinerea fermE, în continuare, a apropierii R. Moldova de UE pe baza acざiunii autoritEざilor de la Chi;inEu în direcざia implementErii consecvente de reforme democratice ;i economice profunde; recunoa;terea perspectivei europene a R. Moldova. ゎ Continuarea susざinerii asistenざei bilaterale ;i internaざionale, în special a celei europene ;i a SUA, respectiv a FMI. ゎ Sprijinirea în continuare a proiectelor în domeniul energetic, al transporturilor ;i infrastructurii, de conectare fizicE prin România la spaざiul european: finalizarea gazoductului Ia;i-Ungheni-Chi;inEu, liniile electrice, podurile, proiectele de construcざie instituざionalE sau cele de impact social, cum ar fi extinderea SMURD pe tot teritoriul R. Moldova, în domeniul sEnEtEざii, grEdiniざelor, culturii, formErii elitelor prin bursele de studii. ゎ Susざinerea aplicErii Acordului de Asociere UE-R. Moldova, inclusiv a componentei de liber schimb. ゎ Continuarea oferirii de asistenざE tehnicE ;i financiarE Guvernului R. Moldova, cu scopul stimulErii în continuare a reformelor. ゎ Continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acざiunea ȚuropeanE a R. Moldova, iniざiat de România la nivelul mini;trilor afacerilor externe ai statelor membre UE. ゎ Continuarea la nivelul NATO a asistenざei pentru cre;terea capacitEざii de apErare a R. Moldova, înfiinざarea Biroului de legEturE al NATO la Chi;inEu, finalizarea proiectului Fondului Voluntar pentru distrugerea pesticidelor, unde România este naざiune-lider. ゎ În ceea ce prive;te dosarul transnistrean, România se va implica activ pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor în formatul „5+2”, în vederea convenirii unei soluざii care sE respecte suveranitatea ;i integritatea teritorialE a R. Moldova în frontierele sale recunoscute internaざional. 5.Punerea în valoare a parteneriatelor României în plan bilateral ;i multilateral, precum ;i a altor relaざii de importanざE strategicE. Astfel, Guvernul va acざiona prioritar pentru: ゎ Consolidarea parteneriatelor bilaterale existente ale României cu statele membre UE în domeniile de interes comun ;i în vederea cre;terii coordonErii la nivel european. ゎ Atenざie sporitE va fi acordatE relaざiei strategice cu Germania ;i dezvoltErii cooperErii la nivelul UE; se va urmEri menざinerea trendului ascendent al relaざiei economice ;i investiざionale cu Germania. ゎ Aprofundarea parteneriatului strategic cu Franざa ;i va continua implementarea Foii de Parcurs a Parteneriatului Strategic, în toate dimensiunile sale. ゎ Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificat pornind de la relaざiile bilaterale excelente, cu precEdere cele economice ;i inter-umane, inclusiv prin organizarea celui de-al treilea summit interguvernamental.

stiri

pesu

rse.r

o

144

ゎ În ceea ce prive;te parteneriatul strategic cu Spania, se va urmEri punerea sa în valoare, inclusiv prin organizarea de ;edinざe comune de guvern. ゎ Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi dinamizat, prin intensificarea cooperErii pe domeniile prevEzute în Declaraざia de Parteneriat Strategic, mai ales în context post- Brexit. ゎ Parteneriatul strategic cu Polonia va fi consolidat în continuare, pe baza intereselor convergente ale celor douE state în cadrul UE, NATO ;i în VecinEtatea ȚsticE. ゎ Parteneriatul strategic cu Turcia va fi dezvoltat pe mai departe pe baza intereselor comune, cu precEdere în domeniul securitar ;i economic. ゎ Consolidarea formatului trilateral informal pe teme de securitate România-Polonia- Turcia. ゎ Aprofundarea relaざiei strategice cu Canada în domeniile de interes comun, astfel încât toざi cetEざenii europeni sE poatE beneficia pe deplin ;i în mod egal de oportunitEざile Acordului Economic ;i Comercial CuprinzEtor. 6.Intensificarea implicErii pozitive ;i active a României, atât în plan bilateral, dar ;i prin proiecte cu vocaざie europeanE ;i regionalE, în Balcanii de Vest Ăprin susざinerea, în cadrul UȚ ;i prin expertizE acordatE în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din aceastE regiuneă ;i cu precEdere în VecinEtatea ȚsticE – zona extinsE a MErii Negre, în Caucazul de Sud ;i Asia CentralE.

7.Valorizarea adecvatE a relaざiilor cu ceilalざi vecini direcざi ai României. Pentru îndeplinirea acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Se va urmEri abordarea relaざiei importante cu Ungaria în cadrul oferit de Tratatul de bazE din 1996 ;i de Declaraざia de parteneriat strategic din 2002, precum ;i pe baza regulilor bunei-vecinEtEざi; se va acざiona pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor economice; se va acざiona pentru finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minoritEざile, precum ;i pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului, urmErinduse acざiuni concrete pentru pEstrarea identitEざii românilor din Ungaria; realizarea de consultEri în vederea gEsirii de soluざii privind problematica mo;tenirii Gojdu.

ゎ În relaざia strategicE cu Bulgaria, se va urmEri aprofundarea cooperErii; va fi urmEritE implementarea deciziilor asumate în cadrul ;edinざelor bilaterale de guvern; vor fi continuate demersurile pentru finalizarea delimitErii spaざiilor maritime în Marea NeagrE, pe baza dreptului internaざional aplicabil.

ゎ România va promova dezvoltarea relaざiei bilaterale cu Serbia, inclusiv prin consolidarea cooperErii economice, interconectare energeticE ;i proiecte comune de infrastructurE; va susざine în continuare aspiraざiile europene ale Serbiei, dar ;i apErarea drepturilor ;i identitEざii românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trEiesc pe teritoriul statului vecin; va fi acordatE prioritate urmEririi aplicErii prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minoritEざile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizaざiilor internaざionale relevante ;i a Comisiei Europene, inclusiv organizarea de noi sesiuni ale Comisiei Mixte.

stiri

pesu

rse.r

o

145

ゎ România va continua sE sprijine suveranitatea, integritatea teritorialE, precum ;i aspiraざiile europene ale Ucrainei, pe baza liberei opざiuni exprimate de poporul ucrainean. România va susざine dezvoltarea relaざiei UE cu Ucraina ;i va insista pentru consolidarea implementErii standardelor europene ;i a stimulErii reformelor politice, sociale ;i economice; România va face demersuri pentru a sprijini Ucraina ;i în cadrul altor organizaざii internaざionale, iar la nivel bilateral vor fi fEcute demersuri pentru oferirea de asistenざE ;i expertizE în domeniile de interes pentru partea ucraineanE, în vederea sprijinirii programului de reforme; vor fi menざinute eforturile de soluざionare a problemelor bilaterale aflate încE pe agenda politicE, cum ar fi problematica Bâstroe, în conformitate cu dreptul internaざional, asigurarea protecざiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparざinând minoritEざii române din Ucraina ;i pentru pEstrarea ;i dezvoltarea identitEざii acestora; se va acざiona în acest sens pentru reluarea cât mai rapidE a activitEざii Comisiei Mixte bilaterale pentru MinoritEざi; promovarea contactelor la nivelul celor douE societEざi, al formatorilor de opinie, al societEざii civile, pentru o mai bunE cunoa;tere reciprocE. ゎ Continuarea formatului Grupului de la Craiova (România-Bulgaria-Serbia). 8.În raport cu statele Caucazului de Sud ;i Asia CentralE, România va urmEri menざinerea ;i consolidarea dialogului politic cu statele din regiune ;i va acざiona în vederea dinamizErii relaざiilor economice ;i în plan energetic: Parteneriatul strategic cu Azerbaidjan va fi promovat în continuare, România va continua sE sprijine activ aspiraざiile europene ;i euro-atlantice ale Georgiei. De asemenea, va continua sE sprijine cooperarea Armeniei cu UȚ, în domeniile de interes. Relaざiile de parteneriat cu Turkmenistan ;i Kazahstan vor fi substanざializate mai ales în plan economic. Participarea adecvatE la ȚXPO 2017 din Kazahstan. Vor fi de asemenea dezvoltate relaざiile cu Uzbekistan, cu accent pe dimensiunea economicE.

9.Relansarea relaざiilor tradiざionale, cu accent pe domeniul economic, cu ざErile emergente din Asia, America LatinE ;i Africa. O prioritate pentru politica externE a României va fi dezvoltarea sau, dupE caz, relansarea relaざiilor tradiざionale, cu accent pe domeniul economic, cu ざErile emergente din Asia, America LatinE ;i Africa. În relaざia cu China, se va acざiona pentru substanざializarea în continuare, mai ales în plan economic, a Parteneriatului Amplu de Prietenie ;i Cooperare, inclusiv implementarea proiectelor convenite în cadrul reuniunilor bilaterale la nivel înalt sau în formatul Europa CentralE ;i de Est - China. Relaざiile speciale, tradiざionale, cu Republica Coreea ;i Japonia vor fi dezvoltate pe mai departe. Astfel, se va acざiona pentru materializarea Planului Comun de Acざiune pentru punerea în aplicare a Declaraざiei de Parteneriat Strategic cu Republica Coreea ;i pentru substanざializarea parteneriatului cu Japonia. Va fi dinamizat dialogul politic ;i economic cu India, prin implementarea Declaraざiei comune de stabilire a unui Parteneriat extins dar ;i cu Brazilia. Un alt obiectiv important rEmâne aprofundarea relaざiei strategice cu Israel, prin implementarea celor convenite în cadrul reuniunii interguvernamentale din 2014 ;i extinderea domeniilor de cooperare, concomitent cu intensificarea relaざiilor cu ansamblul regiunii. Va fi valorizatE în continuare relaざia specialE cu comunitatea cetEざenilor israelieni de origine românE, ca punte de legEturE privilegiatE între cele douE ざEri.

stiri

pesu

rse.r

o

146

Un nou impuls va fi dat relaざiilor tradiざionale cu statele din Orientul Mijlociu ;i Nordul Africii, ca spaざiu de interes pe o varietate de paliere: economic, cultural, al contactelor inter- umane, precum ;i în planul securitEざii regionale ;i globale. În paralel, vor fi consolidate relaざiile ;i legEturile comerciale ;i investiざionale cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului. De asemenea, România se va implica prin contribuざii active în procesele de soluざionare a crizelor din Orientul Mijlociu. Identificarea unei soluざii durabile în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va fi sprijinitE în continuare, activ, de diplomaざia românE, pornind de la relaざiile tradiざional bune cu pErざile implicate ;i de la expertiza regionalE acumulatE. De asemenea, România va sprijini activ eforturile de soluざionare a dosarului sirian. Vor fi relansate relaざiile cu Iranul, cu accent pe dimensiunea economicE. 10.Relabiile cu țederabia RusE În ce prive;te Rusia, este necesarE o relaざie bilateralE pragmaticE ;i predictibilE, nivelul de interacざiune cu statul rus fiind dependent de implicarea constructivE a Rusiei în soluざionarea conflictului din Ucraina ;i în redresarea balanざei strategice în VecinEtatea ȚsticE, respectarea angajamentelor internaざionale fiind o condiざie absolut necesarE pentru intensificarea dialogului. Va fi urmEritE dezvoltarea relaざiilor economice, cu respectarea strictE ;i activE a regimului de sancざiuni decise de UE, care trebuie sE continue pânE la soluざionarea crizei din Ucraina. România nu va recunoa;te anexarea ilegalE a Crimeei de cEtre Federaざia RusE; vor fi continuate demersurile de sprijinire a activitEざii Comisiei mixte bilaterale privind soluざionarea problemelor izvorând din istoria comunE, inclusiv Tezaurul României, ale cErei lucrEri au fost reluate în 2016. 11.Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe – prin revigorarea diplomaざiei economice cu accent pe promovarea în exterior a produselor ;i serviciilor naざionale, atragerea de investiざii în România, dar ;i încurajarea unei prezenざe mai consistente a firmelor române;ti pe pieざele externe. Pentru îndeplinirea acestei mEsuri, Guvernul susbine urmEtoarele acbiuni: ゎ Vor fi continuate demersurile pentru aderarea României la Organizaざia pentru Cooperare ;i Dezvoltare ȚconomicE. ゎ În planul securitEざii energetice, vor fi promovate proiectele de interes naざional menite sE asigure o diversificare a surselor ;i rutelor de transport, se va urmEri valorificarea potenざialelor noi surse interne, precum ;i concretizarea proiectelor de interconectare a reざelelor de energie între România ;i vecinii ei. ゎ Se va acざiona pentru concretizarea iniざiativei de realizarea a proiectului coridorului de transport de mErfuri Marea NeagrE – Marea CaspicE. 12. Promovarea ;i apErarea intereselor ;i identitEざii românilor din afara graniざelor, prin stimularea activitEざii Comisiilor Mixte cu alte state privind minoritEざile ;i sprijinirea implementErii recomandErilor acestora, cu implicarea, dupE caz, a Consiliului Țuropei ;i a Înaltului Comisar pentru MinoritEざi Naざionale al OSCȚ, în vederea asigurErii respectErii drepturilor acestora conform standardelor internaざionale ;i pentru valorificarea experienざei ;i

stiri

pesu

rse.r

o

147

bunelor practici ale României în domeniul minoritEざilor. Guvernul susbine promovarea modelului românesc de relaざii interetnice, ca exemplu de bunE practicE, mai ales în statele unde existE comunitEざi române;ti tradiざionale.

13.ÎmbunEtEざirea calitEざii serviciilor consulare pentru cetEざenii români din strEinEtate. În acest scop, Guvernul susbine urmEtoarele mEsuri:

ゎ Informatizarea ;i eficientizarea serviciilor consulare. ゎ Continuarea extinderii reざelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes prioritar, inclusiv de consulate onorifice, precum ;i de organizare a consulatelor itinerante. Continuarea modernizErii reざelei consulare a României. ゎ Derularea unor campanii de informare/con;tientizare a cetEざenilor români cu privire la necesitatea înscrierii prezenざei la misiunile diplomatice în vederea facilitErii protecざiei ;i asistenざei consulare. ゎ Eficientizarea rEspunsului prompt în situaざii de crizE consularE. ゎ PregEtirea corespunzEtoare, conform competenざelor legale, a proceselor electorale din strEinEtate, astfel încât toざi cetEざenii români sE poatE exercita dreptul de vot în condiざiile prevEzute de lege. 14.În domeniul promovEri culturii ;i valorilor naざionale, sprijinirea eforturilor de celebrare a Centenarului Primului REzboi Mondial ;i a Centenarului Marii Uniri ;i fEuririi României moderne. 15.Asigurarea unei prezenざe relevante în cadrul diferitelor structuri internaざionale ;i promovarea rolului esenざial al multilateralismului. ゎ Acざiune diplomaticE mai activE a României la ONU, inclusiv pentru obざinerea sprijinului necesar pentru a fi ale;i ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU în intervalul 2020-2021; o implicare mai substanざialE în misiunile de menざinere a pEcii. ゎ Continuarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei, vizând asigurarea respectErii standardelor democratice ;i în materie de drepturile omului, inclusiv protecざia comunitEざilor române;ti. ゎ Menざinerea rolului României de principal stat promotor al Francofoniei din Europa CentralE ;i de Est. ゎ Promovarea combaterii ;i prevenirii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranざei, inclusiv prin intermediul Alianざei Internaざionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), a cErei pre;edinざie România o deざine în perioada 2016-2017. ゎ România va continua sE susざinE activ eforturile internaざionale menite sE înlEture fenomenul terorist care se manifestE în anumite regiuni ale Orientului Mijlociu ;i Africii ;i care ameninざE spaざiul european. România va susざine eforturile întreprinse de cEtre SUA, UE, actorii internaざionali ;i regionali, în cadrul Coaliざiei globale anti-Daesh, inclusiv prin

stiri

pesu

rse.r

o

148

participarea la grupul de lucru pentru stabilizare. Vom promova în continuare, alEturi de partenerii spanioli, conceptul Curざii Internaざionale pentru Combaterea Terorismului. 16.Coordonarea instituざiilor statului cu atribuざii în domeniul politicii externe rEmâne o necesitate, Guvernul acordând toatE atenざia ;i eforturile sale în acest scop. În acest sens, se va acざiona pentru: ゎ Consolidarea corpului diplomatic ;i consular ;i a personalului de specialitate ca un corp de elitE, apolitic ;i profesionist, inclusiv prin continuarea procesului de recrutare în cadrul MAE, în special în perspectiva deざinerii Pre;edinざiei române a Consiliului UE în anul 2019, precum ;i pentru întErirea capacitEざii de acordare a unei asistenざe consulare adecvate pentru cetEざenii români din strEinEtate. ゎ Intensificarea colaborErii cu mediul academic ;i think-tank-urile de profil; asigurarea resurselor necesare MAE, inclusiv a unui sediu adecvat pentru gestionarea corespunzEtoare a Pre;edinざiei Consiliului UE din 2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român.

stiri

pesu

rse.r

o

149

Capitolul Justibie

Justibie în slujba cetEbeanului!

Guvernul susbine valorile fundamentale ce consacrE urmEtoarele principii:

ゎ Romania este stat de drept, democratic げi social, în care demnitatea omului, drepturile げi libertEbile cetEbenilor, libera dezvoltare a personalitEbii umane, dreptatea げi pluralismul politic reprezintE valori supreme.

ゎ Statul este organizat potrivit principiului separabiei げi echilibrului puterilor – legislativE, executivE げi judecEtoreascE – în cadrul democrabiei constitubionale, politica dialogului げi cooperErii promovatE de ministerul justibiei între cele trei puteri în intervalul 2013-2015 urmând a fi continuatE げi dezvoltatE.

ゎ Statul român are obligabia de face cunoscutE LEGEA tuturor beneficiarilor sEi, asigurând astfel înbelegerea normei ca prima premisE a aplicErii corecte げi a prevenirii încElcErii legii, încheierea de parteneriate cu toate profesiile juridice urmând a juca un rol important în acest proces. ゎ Justibia reprezintE acea putere a statului chematE sE realizeze un serviciu public, pErbile având dreptul la un proces echitabil げi la solubionarea cauzelor într-un termen rezonabil. ゎ Un sistem de justiざie modern, eficient, accesibil げi de calitate, adaptat cerinざelor societEざii contemporane (e-justice, reducerea duratei proceselor, jurisprudenざE unitarE, specializare, integritate, transparenざE) ;i capabil sE rEspundE provocErilor viitorului, reprezintE o importantE premisE pentru dezvoltarea economicE ;i socialE a bErii. ゎ Justibia se înfEptuieげte în numele legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de garant al independenbei justibiei este chemat sE asigure condibiile de imparbialitate げi responsabilitate ale acestui serviciu public esenbial pentru democrabia din România. ゎ Nimeni nu poate fi supus torturii げi nici unui fel de tratament inuman ori degradant. Politica penalE a statului se elaboreazE pe baza cunoaげterii げtiinbifice a fenomenului criminalitEbii げi a celor mai adecvate forme de prevenire, sancbionare げi reintegrare socialE, în acord cu standardele internabionale- ゎ Punerea în executare cât mai rapidE a hotEririlor judecEtoreげti, indiferent de materie, precum げi recuperarea prejudiciilor produse prin infracbiuni, reprezintE elemente fundamentale ale menbinerii încrederii cetEbenilor げi mediului de afaceri în actul de justibie. ゎ La 10 ani de la aderarea la Uniunea EuropeanE, România are capacitatea de a contribui la crearea unui spabiu juridic european bazat pe încredere reciprocE げi eficientE în faba provocErilor viitorului.

ゎ Începând cu 2017, vizEm modernizarea legislabiei privind sistemului judiciar, astfel încât acesta sE fie asemEnEtor cu cele din statele membre ale UȚ, împiedicând astfel aparibia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului. ぐi în sistemul judiciar vom aplica aceleaげi principii descrise la mediul de afaceri.

stiri

pesu

rse.r

o

150

ゎ Vom aplica de indatE deciziile CCR, care nu au fost preluate în legislabia româneascE げi totodatE vom inibia dezbateri privind adoptarea de cEtre Parlament a Legii rEspunderii magistrabilor, a modificErii Legii rEspunderii ministeriale, precum げi a rEspunderii celor din administrabia publicE. ゎ Se va realiza o analizE riguroasE la nivelul penitenciarelor care va viza elaborarea unui program de mEsuri imediate de natura legislativE げi administrativE. Scopul este crearea de condibii care sE respecte statutul げi demnitatea umanE げi sE evite sancbionarea României de cEtre organismele internabionale. MDSURI Politica Dialogului

1. Instituirea unui mecanism de dialog permanent între reprezentanbii celor trei puteri:

legislativE, executivE げi judecEtoreascE. În vederea îndeplinirii acestei mEsuri, va fi semnat un Memorandum pentru a stabili forme concrete de lucru. 2. Demararea unei campanii de informare publicE asupra proiectului de legislabie

gratuitE oferitE populabiei de ministerul Justibiei. 3. Încheierea de parteneriate între autoritEbile statului げi profesiile juridice organizate

în mod independent, va avea un rol important în procesul de cunoaげtere a literei げi spiritului actelor normative.

4. Constituirea la nivelul tuturor instanbelor de judecatE a unor centre de informare Ăsimilar celor existente în instanbele din statele UȚă, conbinând materiale despre principalele proceduri judiciare, precum げi cu privire la principalele evolubii normative.

Materialele documentare vor fi realizate de Ministerul Justibiei în cooperare cu CSM, organizabii neguvernamentale, fErE a se limita la variante tipErite sau informEri doar la sediul instanbei. 5. Asanarea normativE

NumErul mare de acte normative adoptate げi modificarea frecventE a legislabiei a condus la o pierdere a încrederii populabiei în sistemul de drept. Ministerul Justiざiei va constitui un compartiment special, cu urmEtoarele obiective de realizat în cooperare cu toate profesiile juridice: ゎ Evaluarea legislabiei României げi reaげezarea ei pe alte baze, începând de la studiile de impact pânE la cunoaげterea legii de cEtre cetEbeni げi aplicarea de cEtre autoritEbile publice. ゎ Restrângerea numErului de acte normative げi corelarea cu legislabia europeanE. ゎ Codificarea pe domenii de activitate ;i eliminarea normelor metodologice din legi.

stiri

pesu

rse.r

o

151

6. Dezvoltarea proiectului Țducabia juridicE în げcoli, pornind de la Protocolul semnat în

2013 între Ministerul Justibiei, CSM, Ministerul Public げi Ministerul Țducabiei Nabionale.

Accesul la Justibie

7. Implementarea la nivel nabional a proiectului Dosarul electronic (Efecte: se reduc

costurile de administare a instanbelor: hârtie, spabii de arhivare げi costurile de deplasare, copiere, suportate de cetEbeni げi companii.)

8. Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în

bani (Efecte: pentru a stimula introducerea în circuitul civil a imobilelor, terenuri sau alte categorii, a cEror situabie juridicE este neclarE ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesolubionErii unor partaje.)

9. Acordarea de cEtre avocabi a unei consultabii anuale gratuite celor care îndeplinesc

condibiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal (Efecte: facilitEm accesul la justibie げi degrevarea instanbelor de judecatE - plata acestor onorarii se va asigura din bugetul ministerului Justibiei.)

Țficienba げi calitatea actului de justibie

ScEderea duratei proceselor げi degrevarea instanbelor

10. Continuarea procesului de rearondare teritorialE, ca formE de reducere a volumului

mare de cauze de solubionat la unele instanbe precum げi identificarea împreunE cu reprezentanbii sistemului judiciar a unor noi forme de degrevare (Țfecte: scEderea timpului de solubionare a dosarelor în instanbe supraîncErcate, aflate de regulE în capitalele de judeb: existE instanbe unde media de dosare de solubionat/judecEtor este de 2.000, iar altele în care întreaga instanbE are de solubionat acelaげi numEr.)

11. Profesionalizarea ;i recredibilizarea formelor alternative de solubionare a

conflictelor, cum ar fi medierea げi arbitrajul precum げi încurajarea utilizErii procedurilor notariale.

12. Consultarea reprezentanbilor sistemului judiciar în vederea identificErii げi modificErii acelor acte normative care contribuie la încErcarea artificialE a unei instanbe de judecatE.

Practica UnitarE

13. Consultarea reprezentanbilor sistemului judiciar în vederea identificErii げi

modificErii acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practicE neunitarE, precum げi publicarea practicii judecEtoreげti relevante pe paginile de internet ale instanbelor de judecatE.

14. Consolidarea capacitEbii ICCJ de a-げi îndeplini rolul constitubional de unificator al practicii judiciare prin asigurarea resurselor materiale げi umane, inclusiv a unui sediu corespunzEtor în proiectul Justice District - Cartierul de Justibie, precum げi degrevarea ICCJ de competenbe ce încarcE nejustificat activitatea instanbei supreme,

stiri

pesu

rse.r

o

152

cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumE aproximativ 25% din resursele institubiei げi conduc la numeroase amânEri în solubionarea cauzelor.

Resurse materiale げi investibii

15. Continuarea Programului nabional de investibii în infrastructura instanbelor din

capitalele de judeb (25 sedii pentru instanbe げi 15 sedii pentru parchete), conform Memorandumului adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014.

16. Realizarea Cartierului pentru Justibie – Justice District din Bucureげti pentru a solubiona problema lipsei spabiilor necesare instanbelor げi parchetelor din capitalE, în cadrul unui proiect de reabilitare urbanE derulat în parteneriat cu PrimEria Capitalei げi ministerul Culturii.

17. Un procent de 10% din taxele judiciare va fi alocat direct pentru nevoile de

administrare a instanbelor de judecatE. Resurse umane

18. Suplimentarea personalului din cadrul instanbelor, precum げi echilibrarea, împreunE

cu CSM, a schemelor de judecEtori, astfel încât sE se ajungE la un raport de 1,5 - 2 grefieri/judecEtor, în acord cu standardele europene (Efecte: eliminarea situabiei absurde în care procesele sunt solubionate într-un an de zile, iar comunicarea solubiilor poate dura tot un an).

19. Revizuirea statului personalului auxiliar în acord cu cerinbele noilor coduri precum げi standardizarea schemelor de personal în funcbie de dimensiunea/volumul de activitate al instanbei sau parchetului.

Drepturi fundamentale Pornind de la realitatea unui sistem penitenciar învechit care nu îげi poate realiza rolul de custodiere げi reintegrare socialE în acord cu standardele privind drepturile omului, precum げi de la faptul cE pe rolul CEDO se aflE aproximativ 1.000 de cauze privind nerespectarea condibiilor de detenbie, sunt necesare mEsuri pe termen scurt げi mediu: 20. Continuarea proiectului de investibii în penitenciare げi de modernizare げi extindere

acolo unde locabiile permit.

21. Alocarea de fonduri europene conform solicitErii transmise de România げi Italia, în martie 2015, cErora li s-au adaugat alte 10 state membre, pentru finanbarea infrastructurii de penitenciare. Efecte: respectarea drepturilor fundamentale, reducerea supraaglomerErii げi evitarea condamnErii României la plata unor sume importante ca urmare a condamnErii de cEtre CEDO.

22. Consolidarea sistemului de probabiune ca formE de diminuare a populabiei din

penitenciare. 23. Aplicarea Strategiei de reintegrare socialE a persoanelor private de libertate,

elaboratE pentru perioada 2015-2019. Efecte: binta de reducere a recidivei de la 40% la 30% げi diminuarea astfel a costurilor cu anchetarea, judecarea, condamnarea げi

stiri

pesu

rse.r

o

153

executarea pedepselor. 24. Reînfiinbarea Institutului Român de Criminologie, institubie independentE, pentru ca

împreunE cu Ministerul Justibiei, Institutul de CercetEri Juridice al Academiei Române, Parlamentul României, reprezentanbii sistemului judiciar げi facultEbile de drept, sE contribuie la elaborarea principalelor elemente de politicE penalE ale statului român. Efecte: legislabia penalE se bucurE de stabilitate げi sE se evite conflictul cu textele constitubionale referitoare la drepturi fundamentale.

25. Promovarea standardelor europene în materia prezumbiei de nevinovEbie în acord

cu Directiva 346/2016. IndependenbE げi responsabilizare

26. Admiterea în magistraturE în acord cu exigenbele europene privind pregEtirea

profesionalE, buna reputabie げi vocabia, pregEtirea de specialitate げi deontologicE, precum げi creげterea importanbei evaluErii calitative a activitEbii.

27. Consolidarea capacitEbii institubionale a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv sporirea capacitEbii de cunoaげtere prin cooptarea în consiliu a unui reprezentant al avocabilor げi a unui profesor universitar, reprezentant al facultEbilor de drept, ambii aleげi direct, precum げi consolidarea Inspecbiei Judiciare, institubii chemate sE vegheze, în acelaげi timp, la respectarea independenbei sistemului judiciar, dar げi la menbinerea integritEbii, profesionalismului, imparbialitEbii げi responsabilitEbii magistrabilor, condibii esenbiale pentru un act de justibie de calitate げi eficient.

Justibie pentru mediul de afaceri

28. Țxtinderea numErului de instanbe specializate în materie comercialE de la 3 ĂCluj,

Piteげti げi Târgu Mureげă la 15, respectiv în Bucureげti げi în reげedinbele de judeb în care funcbioneazE curbi de apel, instanbe unde îげi vor desfEげura activitatea judecEtori specializabi. Țfecte: utilizarea unor proceduri simplificate, condibii pentru a asigura practica unitarE, predictibilE げi termene scurte.

29. Înfiinbarea unei instanbe pilot în materie de contencios administrativ げi fiscal care sE

funcbioneze în capitala bErii.

30. Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerbului げi preluarea de cEtre aceastE institubie a unor proceduri, vizând societEbile comerciale, derulate în prezent la nivelul instanbelor.

Cooperare externE

31. Luând în calcul progresele României げi atingerea benchmarkurilor, reperele inibiale

ale MCV, Guvernul げi CȚ vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii. Țste importantE げi transpunerea cu prioritate în legislabia nabionalE a directivelor europene care privesc sistemul judiciar. st

iripe

surs

e.ro

154

Capitolul CulturE. Culte. MinoritEbi

Guvernul înbelege sE facE din domeniul culturii o prioritate a acbiunii sale, atât la guvernare, prin politici publice specifice, cât げi în Parlament, prin legiferare. Într-o societate marcatE de consecinbele crizei economice, în pofida creげterii economice din ultimii trei ani, cultura a devenit o mizE importantE, un element central al luptei împotriva intoleranbei げi excluderii sociale. Cultura este un instrument al identitEbii nabionale, dar げi unul al includerii sociale. Cultura este o baricadE în faba ameninbErilor populismului, xenofobiei げi fanatismelor de toate genurile. Societatea româneascE are nevoie de artE, alEturi de educabie, pentru a-げi dezvolta spiritul critic cetEbenesc, pentru a se bucura de libertatea individualE げi colectivE. Democrabia se construieげte cu cetEbeni activi, stEpâni pe toate mijloacele unei exprimEri libere, nemijlocite, capabili sE înbeleagE lumea în care trEim げi implicabi direct în schimbarea ei în bine. Suntem conげtienbi de mutabiile sociale induse de noua revolubie industrialE, bazatE pe tehnologiile informatice, care extind orizontul cunoaげterii げi necesitE o abordare intelectual-intensivE. Pentru asta, cultura, în sens larg, va sta la baza oricErui proces de educare, de pregEtire げi dezvoltare profesionalE. În acelaげi timp, cultura este o sursE de bunEstare, nu doar spiritualE ci げi materialE, patrimoniul cultural nabional reprezentând o resursE valoroasE pentru creげterea economicE, ocuparea forbei de muncE げi coeziunea socialE. Valorificarea patrimoniului cultural imaterial (festivaluri, manifestEri culturale nabionale げi internabionale げi, mai ales, creabia vie) げi conservarea patrimoniului construit ar trebui sE reprezinte principalele urgenbe ale politicilor publice culturale, iar toate acestea sE fie cuprinse într-o Strategie NabionalE pentru Dezvoltarea Culturii. Cultura are nevoie de investibii urgente. Înbelegem sE ne asumEm misiunea de a da României secolului XXI o infrastructurE de institubii culturale moderne, care sE permitE mai buna valorificare a potenbialului acestui domeniu, inclusiv din punct de vedere economic. Mutabiile din plan european げi internabional, cu ecouri în plan intern, dovedesc cE acest domeniu poate deveni un motor de creげtere economicE げi pentru bara noastrE, dacE va fi gestionat corect げi va beneficia de investibiile necesare. Banii investibi în culturE sunt bani investibi în viitorul societEbii româneげti. Guvernul propune societEbii o viziune care sE conducE la o valorificare intensivE げi extensivE a patrimoniului cultural material げi imaterial al României. Pentru a garanta buna finanbare a Culturii, este necesar ca toate forbele politice げi reprezentanbii principalelor institubii ale bErii sE cadE de acord asupra unui Pact prin care sE îげi asume Cultura ca fiind o prioritate a actului de guvernare, iar bugetul sEu sE fie majorat pânE în anul 2020 la nivelul exigenbelor ce se impun unui stat membru al Uniunii Europene. Un astfel de pact ar permite inibierea unor proiecte de investibii, atât de necesare, în infrastructura culturalE げi ar asigura acestora continuitate, atribut care i-a lipsit Culturii în ultimii 27 de ani. Guvernul îげi asumE majorarea an de an a bugetului pentru investiざii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta sE ajungE în anul 2020 la o valoare care sE satisfacE de o manierE rezonabilE necesitEbile domeniului.

stiri

pesu

rse.r

o

155

MDSURI 1. Dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii

Guvernul susbine crearea unui cadru consultativ între institubia publicE (Ministerul Culturii) げi uniunile de creatori, respectiv organizabiile profesionale ale specialiげtilor în culturE, Academia RomânE, marile universitEbi, care sE ofere expertiza necesarE configurErii politicilor publice în domeniu. 2. Parteneriat public-privat în domeniul culturii

Crearea unui parteneriat public-privat puternic, care sE susbinE investibiile în culturE げi susbinerea creabiei vii reprezintE o prioritate pentru Guvern. 3. Revizuirea actelor normative din domeniul culturii

Guvernul doreげte introducerea în legislabia specificE a conceptului de „manifestare culturalE strategicE”, cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internabional „George Enescu”, Festivalul Nabional de Teatru, Festivalul Internabional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internabional de Film Transilvania (TIFF), げi alte evenimente culturale de amploare, cu numEr mare de participanbi げi necesitEbi organizatorice complexe, care promoveazE cultura românE. Guvernul doreげte rectificarea cadrului normativ pentru a permite institubiilor de culturE cu finanbare din fonduri publice sE foloseascE aceste fonduri în eforturile de publicitate a activitEbii lor (promovarea expozibiilor, simpozioanelor, げ.a.m.d.) げi în editarea unor publicabii specifice, prioritate având cele pe suport digital. 4. Revizuirea activitEbii Administrabiei țondului Cultural Nabional în sprijinirea

creatorilor independenbi げi a ONG-urilor culturale Încurajarea oamenilor de culturE, prin oferirea de facilitEbi pentru accesul la finanbErile destinate sectorului cultural げi creativ, încheierea de parteneriate cu importante institubii de culturE din spabiul european pentru sprijinirea mobilitEbii artiげtilor げi schimburilor de experienbE, încurajarea げi finanbarea debuturilor artistice. Pentru realizarea unora dintre aceste obiective va fi întErit rolul pe care îl joacE Administrabia Fondului Cultural Nabional în sprijinirea creatorilor independenbi げi a ONG-urilor culturale. 5. ÎmbunEtEbirea げi modernizarea sistemului de achizibii de creabii culturale

Guvernul susbine îmbunEtEざirea ;i modernizarea – prin crearea unui sistem de prioritEbi culturale, în funcbie de obiectivele programului de guvernare げi de interesul nabional - sistemului de achizibii de creabii culturale. Este necesarE dezvoltarea unui sistem transparent ;i competitiv de achiziざii care sE înlesneascE intrarea în patrimoniul nabional al creabiilor contemporane de valoare. 6. Lansarea primului program de susbinere a investibiilor în infrastructura culturalE

În prezent, finanbarea institubiilor culturale este insuficientE ;i haoticE. Institubiile de culturE, aげezEmintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile げi bibliotecile trebuie sE beneficieze de o stabilitate ;i predictibilitate a bugetului. Un accent deosebit trebuie

stiri

pesu

rse.r

o

156

pus pe prezenba institubiilor culturale în mediul rural げi revitalizarea celor din urbanul mic げi din zonele mono-industriale, cele mai afectate de procesul de deculturalizare.

Lansarea unui program de analizE a investibiilor strict necesare în infrastructura culturalE, primul dupE 1989, dacE nu chiar dupE 1948, program care este absolut urgent, întrucât starea infrastructurii culturii române – muzee, teatre, biblioteci, sEli de spectacole, galerii, sedii ale uniunilor de creabie – este absolut deplorabilE. De asemenea, este importantE adoptarea legii me;te;ugarilor care vizeazE cu prioritate prezervarea ;i promovarea meseriilor tradiざionale din România. 7. Investim în cetEbile dacice!

Guvernul va demara un proiect complex privind CetEbile dacice din Munbii OrEげtiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din anul 1999, de o valoare excepbionalE din punct de vedere istoric げi cultural pentru România. Este absolut necesarE reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradErii prin implementarea unor mEsuri concrete de protecbie, conservare げi restaurare, precum げi eliminarea totalE a furturilor de piese dacice, prin asigurarea unor perimetre de pazE. 8.Continuarea げi finalizarea celor douE mari proiecte care presupun construirea unei sEli moderne de concerte げi a unui centru cultural multifuncbional Ăparte a proiectului „Cartierul Justibiei”ă în municipiul Bucureげti. 9. Protejarea, conservarea げi depozitarea patrimoniului muzeelor nabionale Guvernul va asigura condibiile necesare pentru protejarea, conservarea げi depozitarea patrimoniului muzeelor nabionale げi va susbine dezvoltarea unui program nabional, în parteneriat cu Ministerul Educabiei, pentru pregEtirea specialiげtilor în domeniul restaurErii patrimoniului cultural.

10. Sprijinirea colectivitEbilor locale privind cre;terea capacitEざii instituざionale, bugetare ;i tehnice de încurajare, gestiune, protecざie ;i promovare a culturii locale ;i a patrimoniului cultural local si nabional. Aceasta se referE atât la forme de acces la fonduri publice, cât げi la programele europene dedicate patrimoniului cultural sau dezvoltErii regionale ;i turismului.

11. Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului げi atragerea unui nou public, precum げi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaba unicE digitalE. 12. Susざinerea industriei cinematografice române;ti pentru a-;i întEri competitivitatea pe plan internaざional げi revigorarea rebelei cinematografice nabionale reprezintE un obiectiv asumat de Guvern. 13. Susざinerea financiarE a acざiunii europene „Timi;oara, CapitalE ȚuropeanE a Culturii 2021”. 14. Guvernul susbine publicarea edibiilor nabionale a marilor clasici Examenele de bacalaureat din ultimii ani au scos la ivealE lacune în ceea ce priveげte

stiri

pesu

rse.r

o

157

cunoげtinbele absolvenbilor de clasa a XII-a cu privire la literatura românE. Una din cauze ar putea fi lipsa unor edibii critice げi a infrastructurii de difuzare a literaturii române. Sub supravegherea Ministerului Culturii, în parteneriat cu Ministerul Educabiei, editurile reprezentative げi Uniunea Scriitorilor, vor fi publicate edibii nabionale de rEspândire a marilor clasici, dublate de campanii în favoarea lecturii, げi vor fi cEutate solubiile tehnice necesare pentru rezolvarea problemei difuzErii literaturii române pe întreg teritoriul nabional. 15. PregEtirea participErii României ca invitat de onoare a Târgului Internabional de Carte de la Leipzig din anul 2018. Alocarea fondurilor necesare pentru ca în anul centenarului Marii Uniri, literatura românE sE fie promovatE la nivelul valorii pe care o aduce spabiului european. 16. Încurajarea investibiilor private în patrimoniul cultural imobil prin oferirea de facilitEbi fiscale, pe o perioadE determinatE, pentru lucrErile de restaurare げi amenajare a acelor imobile ce vor fi incluse în circuitul turistic. 17. Dezvoltarea educabiei artistice ;i culturale la nivelul învEざEmântului preuniversitar, precum ;i a cercetErii ;tiinざifice în domeniul patrimoniului la nivelul învEざEmântului universitar. 18. Sprijinirea autoritEbilor locale prin oferirea de suport tehnic, legislativ げi financiar în procesul de reconversie a spabiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale げi de protejare げi valorificare a patrimoniului industrial. 19. Înfiinbarea unui punct nabional de contact, la Ministerul Culturii, pentru actorii implicabi în dezvoltarea de proiecte げi parteneriate culturale interne げi internabionale. 20. Continuarea programului „Limes” Asigurarea condibiilor necesare continuErii げi dezvoltErii Programului Nabional "Limes", dedicat inventarierii げi cercetErii arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României. 21. PregEtirea participErii României în anul 2019 la Festivalul Internaざional de ArtE Europalia, cea mai mare manifestare culturalE din Belgia, ca invitat de onoare.

22. Un punct central în activitatea Ministerului Culturii îl va constitui pregEtirea Centenarului Marii Uniri. În acest sens, Guvernul va susざine: a) Restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinbarea unor noi asemenea lEcaげuri acolo unde este cazul げi amplasarea de plEci comemorative pe case げi clEdiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia; b) Inaugurarea de monumente dedicate acestor personalitEbi, începând cu o mare statuie ecvestrE a Regelui Ferdinand; c) Lansarea unei serii de monografii げi cercetEri istorice novatoare, care sE restabileascE adevErurile deformate în perioada comunistE.

stiri

pesu

rse.r

o

158

Acest proiect, în mare mEsurE memorial げi げtiinbific, trebuie corelat, însE, cu un al doilea proiect, de aceastE datE dedicat direct societEbii げi culturii române vii: o „autostradE” culturalE, care sE lege, prin manifestEri înrudite, capitalele Marii Uniri (Bucureげti, Alba-Iulia, ChiげinEu, CernEubi). De aceastE autostradE vor fi legate げi alte localitEbi româneげti (Timiげoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iaげi, Craiova, Constanba), al cEror rol istoric în pregEtirea げi desfEげurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut. „Autostrada” ar trebui sE genereze activitEbi nemijlocite de culturE vie: vernisarea de expozibii istorice げi artistice, simpozioane げtiinbifice, festivaluri, concerte de muzicE clasicE げi popularE, ateliere de creabie artisticE pentru tineri. Un accent deosebit va fi acordat revistelor care au contribuit, într-un fel sau altul, la pregEtirea acestui act istoric. Se げtie cE o serie întreagE de publicabii culturale, de la „Dacia literarE” la „SEmEnEtorul” げi de la „Tribuna” la „Unirea” au susbinut, literar げi politic, timp de mai multe decenii, idealul unitEbii nabionale. Unele dintre ele sunt în viabE げi astEzi, altele meritE sE fie evocate. Un proiect cultural, de cercetare げi punere în valoare, prin edibii anastatice げi critice, colocvii げi simpozioane locale げi nabionale, a publicabiilor culturale care au pregEtit Marea Unire, poate releva aspecte noi ale acestui eveniment istoric げi poate releva potenbialul cultural excepbional al presei literare româneげti. La 100 de ani de la actul de la 1 Decembrie 1918, este necesarE transformarea Muzeului Unirii din Alba-Iulia într-un Centru Nabional de Cercetare a Marii Uniri, cu douE componente: a) muzealE, げi b) de cercetare げtiinbificE pluri-disciplinarE a acestui eveniment istoric. AceastE transformare este necesarE deoarece, la 100 de ani de la Marea Unire, este nevoie ca acest act sE nu mai fie înbeles exclusiv în componenta sa istoricE. Marea Unire a avut consecinbe în politica europeanE, în legislabia internabionalE a drepturilor minoritEbilor, în economia げi finanbele regiunii, げi a reconfigurat decisiv întregul spabiu al Europei Centrale げi de Est. O cercetare pluri- げi inter-disciplinarE a consecinbelor Marii Uniri ar fi extrem de utilE României de azi, ajutându-ne sE înbelegem mai bine contextul intern げi internabional în care ne aflEm. La fel de necesarE este continuarea investibiilor la Muzeul Nabional de Istorie a României, în acelaげi timp げi la Opera RomânE din Cluj, care în anul 2019 va împlini un secol de existenbE. Este important ca aceste institubii de culturE simbol ale României sE nu fie neglijate în anul Centenarului Marii Uniri. Dimensiunile acestui proiect cultural de celebrare a 100 de ani de la Marea Unire impun o colaborare mai amplE din partea tuturor institubiilor publice げi private a cEror activitate are tangenbe cu aceste demersuri. Începând cu Guvernul げi Parlamentul げi continuând cu Casa RegalE げi Academia RomânE, marile universitEbi, administrabia localE げi asociabiile culturale private. Coerenba げi consistenba comunicErii publice sunt esenbiale. Aniversarea Marii Uniri trebuie sE iasE din cercul strâmt al institubiilor politice げi sE coboare în societatea româneascE. Numai astfel vom putea sE o transformEm într-un instrument activ de conげtientizare civicE, de implicare a unei societEbi care, deocamdatE, rEmâne relativ inertE la marile provocEri care-i stau în fabE. Avem げansa ca, odatE cu acest proiect dedicat Marii Uniri, sE conturEm げi un prim proiect real post-aderare, care sE sintetizeze obiectivele げi aspirabiile României europene げi sE contribuie, astfel, la democratizarea

stiri

pesu

rse.r

o

159

culturii ca element definitoriu al cetEbeniei active, prin mEsuri accesibile publicului larg. Pentru a asigura eficienbE げi continuitate pregEtirilor pentru aniversarea din 2018, un rol special va reveni unui comitet de organizare apolitic, pus sub autoritatea unor personalitEbi culturale, care sE gestioneze independent planificarea げi desfEげurarea tuturor proiectelor. CULTE România este ざara europeanE cu cel mai ridicat grad de apartenenざE religioasE, având în vedere cE peste 99% dintre locuitorii ざErii s-au declarat ca fEcând parte din unul dintre cele 18 culte religioase. În acest context, Guvernul propune: ゎ Alocarea anualE a cel pubin 0.1% din PIB pentru toate cultele din România, proporbional cu reprezentarea acestora în cadrul societEbii româneげti. ゎ Prevenirea radicalizErii religioase ;i a extremismului religios. ゎ Valorizarea potenざialului comunitar al organizaざiilor religioase ;i mai ales a capitalului social de care acestea dispun. ゎ Încurajarea dezvoltErii de parteneriate sociale între autoritEざile publice ;i organizaざiile religioase cu scopul înfEptuirii binelui comun.

ゎ Încurajarea ;i sprijinirea organizabiilor religioase ca pErざi fundamentale ale societEざii civile în orice democrabie. Valorizarea implicErii organizaざiilor religioase în proiecte sociale, culturale, educabionale ;i filantropice. ゎ Acordarea unei contribubii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activitEbii cultelor religioase din România care sE acopere contribuざia statului la salarizarea personalului de cult, cât ;i nevoi stringente ale cultelor religioase în ceea ce priveげte construirea ;i repararea de lEca;uri de cult. ConsiderEm ca fiind o prioritate sprijinirea comunitEbilor religioase româneげti din afara granibelor bErii. ゎ Combaterea discriminErii pe motive religioase atât a persoanelor, cât ;i a grupurilor ;i minoritEbilor religioase. ゎ Asigurarea unui climat de pace confesionalE, libertate religioasE ;i non-discriminare pentru toate grupurile religioase. ゎ Încurajarea ;i sprijinirea ;colilor confesionale, a implicErii cultelor religioase în administrarea ;i restaurarea patrimoniului naざional religios. MINORITDaI Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-;i pEstra ;i dezvolta liber exprimarea identitEざii etnice pentru toざi cetEざenii aparざinând minoritEざilor naざionale, astfel încât sE se poatE manifesta pe deplin în viaざa publicE, în administraざie ;i justiざie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaざiei, vieざii publice, în conformitate cu Constituざia României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea ȚuropeanE, precum ;i cu documentele europene ;i internaざionale în materie. Vor fi

stiri

pesu

rse.r

o

160

stimulate efortul comun ;i dialogul cu minoritEざile naざionale în vederea îmbunEtEざirii actului decizional ;i afirmErii identitEざii etnice. Principiul de bazE în relaざiile interetnice trebuie sE fie egalitatea deplinE de drepturi ;i ;anse de afirmare a identitEざii. Politica faざE de minoritEざi vizeazE pEstrarea, afirmarea ;i dezvoltarea identitEざii etnice, culturale, religioase ;i lingvistice prin politici publice afirmative; combaterea discriminErii ;i promovarea toleranざei; promovarea valorilor diversitEざii culturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricErei forme de extremism, ;ovinism, antisemitism; îmbunEtEざirea situaざiei romilor ;i continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaざia romE ;i societate în ansamblu. Vom susbine adoptarea Legii-cadru privind statutul minoritEざilor naざionale din România ;i înfiinざarea instituざiilor care fac obiectul acestei legi. În ceea ce prive;te învEざEmântul în limbile minoritEざilor naざionale, Guvernul va adopta, în urma consultErii cu reprezentanざii minoritEざilor naざionale din Parlamentul României, legislaざia subsecventE Legii educaざiei naざionale.

Guvernul va susざine minoritEざile naざionale în scopul menざinerii identitEざii lingvistice, tradiざiilor ;i culturii minoritEざilor naざionale. În acest sens, Guvernul va sprijini instituざiile culturale ale minoritEざilor naざionale, întreざinerea patrimoniului cultural mobil ;i imobil al acestora ;i va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor ;i comunitEざilor minoritEざilor naざionale. Direcざii de acざiune ゎ Se vor lua mEsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare; ゎ Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritEざilor naざionale din România; ゎ În ceea ce prive;te aspectele instituざionale, Guvernul va sprijini, inclusiv financiar, Institutul pentru Studierea Problemelor MinoritEざilor Naざionale (ISPMN); ゎ Asigurarea condiざiilor pentru conservarea ;i dezvoltarea patrimoniului confesional. Continuarea ;i consolidarea protecざiei sectoriale a drepturilor minoritEざilor naざionale, în acord cu cerinざele integrErii României în Uniunea ȚuropeanE se va înfEptui, prin: ゎ Aplicarea legii educaざiei privind învEざEmântul în limbile minoritEざilor naざionale; ゎ Consolidarea cadrului instituざional necesar reprezentErii proporざionale ;i consultErii politice a minoritEざilor la nivel legislativ ;i executiv, atât la nivel naざional, cât ;i la nivel local; ゎ Se va ざine cont de tradiざiile, limba, cultura diferitelor zone ale ざErii la o eventualE reorganizare administrativE; ゎ ținanざarea unor programe de dezvoltare culturalE ;i interculturalE specifice, atât la nivel comunitar, cât ;i la nivel naざional; ゎ Asigurarea unor programe în limba maternE la radio ;i televiziune pentru toate minoritEざile naざionale, astfel încât sE se asigure satisfacerea nevoilor culturale ;i de comunicare în limba maternE la nivel naざional. ゎ Asigurarea condiざiilor pentru conservarea ;i dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertEざii de con;tiinざE ;i pluralismului religios; ゎ Reglementarea statutului folosirii simbolurilor comunitEbilor locale. Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile va urmEri:

stiri

pesu

rse.r

o

161

ゎ Promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnicE ;i culturalE la nivel naざional ;i local prin finanざarea unor activitEざi pe bazE de proiecte; ゎ Dezvoltarea, cu respectarea condibiilor de finanbare, a diverselor domenii ale infrastructurii comunitEbilor locale aparbinând minoritEbilor nabionale; ゎ Promovarea diversitEざii culturale în scopul eliminErii prejudecEざilor ;i recunoa;terii valorilor comune; ゎ Sprijinirea ;i încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizErii unei dezvoltEri durabile în zone tradiざionale; ゎ Problematica legatE de comunitatea romilor reprezintE un domeniu aparte, care necesitE atât eforturi pe plan intern, cât ;i corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate. Vom urmEri aplicarea mult mai eficientE a strategiei naざionale ;i reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite sE asigure îmbunEtEざirea substanざialE a situaざiei romilor, cu un accent deosebit pe comunitEざile de romi aflate într-o situaざie de sErEcie extremE, prin: ゎ Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naざionale pentru romi la nivel local; ゎ Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraざiei publice ;i comunitEざile de romi; ゎ Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor ;i locuinざelor deざinute de romi ;i implementarea unor programe de reabilitare a locuinざelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizErii, a gazului metan, a salubritEざii;

ゎ Țficientizarea mEsurilor ce vizeazE aspecte sectoriale (accesul pe piaざa muncii, promovarea de activitEざi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului ;colar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaざie civicE, prevenirea infracざionalitEざii).

stiri

pesu

rse.r

o

162

Capitolul Tineret ;i Sport

În prezent, activitatea sportivE din România se aflE într-un moment de cotiturE. În ciuda mEsurilor luate în ultimii ani cu privire la stimularea acestui domeniu grav afectat îndeosebi de deficitul de finanbare, se simte nevoia unei restartEri. Astfel, federabiile sportive nabionale au dificultEbi din ce în ce mai mari sE-げi completeze loturile nabionale cu sportivi bine pregEtibi. NumErul antrenorilor げi al profesorilor antrenori din România, care sunt implicabi în marea performanbE sportivE este în continuE scadere. Marea majoritate au emigrat, pentru condibii mai bune de muncE げi pentru recunoaげterea socialE a muncii lor, în raport cu activitatea depusE. Cei mai mulbi sportivi de performanbE げi de mare performanbE, la categoria tineret げi seniori, abandoneazE performanba sportivE, cu mult înainte de a ajunge la capacitatea lor maximE, din cauza lipsei unui sistem de integrare în societate bazat pe norme, reguli げi predictibilitate. Perioada lungE (7 ani), în care s-a suspendat dreptul la premiere げi alte recompense, pentru rezultatele deosebite, ale sportivilor げi antrenorilor, a dus げi mai mult la accelerarea procesului de plecare din sistem, în special al tinerilor care practicau sportulde performanbE. Încercarea primEriilor de a se implica în activitatea sportivE de performanbE, fErE a avea structuri interne specializate, げi fErE o legislabie clarE în domeniu, a dus la aparibia uneori a încElcErii legii げi a creat imaginea ca sportul de performanbE este vulnerabil げi fErE viitor. Lipsa de viziune げi a unei strategii, unitare, simple ;i usor de aplicat, pentru elevi, tineri ;i sportivi, a dus la sentimentul ca fiecare face ce vrea ;i nimeni nu are nici o rEspundere. În ceea ce priveげte conceptul de sport de masE în România de astEzi, principalele aspecte negative sunt reprezentate de: lipsa unui plan general げi nabional prin care sE fie direct implicate げcoala, comunitatea localE, direcbiile judebene de tineret; implementarea slabE a programelor de sport げi tineret deja existente, de cele mai multe ori din lipsa finanbErii, dar げi din cauza slabei coordonEri げi a lipsei evaluErii rezultatelor; nu se pune accent în げcoli pe predarea conceptului de voluntariat げi de evidenbiere a beneficiilor miげcErii げi a lucrului în echipE, mai ales la copiii din clasele primare げi gimnaziale; lipsa locurilor amenajate în parcuri, pentru a practica în mod individual miげcarea げi exercibiile fizice. Concluzia este urmEtoarea: implicarea statului în activitatea sportivE din România este prezentE la nivelul stucturilor sportive centrale, dar scade pe mEsurE ce ajunge la nivelul judebului げi lipseげte cu desEvârげire la nivel local - げcoli. Din acest mod de finanbare reiese cE oricât de mulbi bani se vor atribui structurilor sportive centrale, aceげtia nu vor ajunge la structurile locale げi consecinba este blocajul de astEzi. MDSURI

Guvernul susbine urmEtoarele mEsuri: 1. Guvernul susbine înfiinbarea de Asociabii Sportive ぐcolare, la nivelul instituざiilor de

învEざEmânt din România, finanbate în baza legii 350/2005 de cEtre Consilile locale pentru municipii げi oraげe, iar pentru comune de cEtre Consiliile Judebene.

Argumente în favoarea înfiinbErii de Asociabii Sportive ぐcolare:

stiri

pesu

rse.r

o

163

ゎ Aducerea în prim plan a celor 2.550. 000 de copii, care sunt înscriげi în sistemul de învEbEmânt din România, în ciclul primar, gimnazial げi liceal. Sistemul de învEbEmânt reprezintE, din punct de vedere resursa umanE, baza întregii miげcEri sportive げi de voluntariat din România. ゎ Readucerea în sistemul sportiv げi competibional a celor peste 15.000 de profesori de educabie fizicE din げcoli. ゎ Reluarea legEturii dintre sportul de masE げi cel de performanbE. ゎ Crearea unor oportunitEbi imediate pentru elevii cu calitEbi fizice げi motrice deosebite, din mediul rural, prin aducerea la cluburile sportive din mediul urban, pentru performanbE sportivE. ゎ Crearea unei baze de date clare げi de la sursE, despre evolubia dezvoltErii din punct de vedere motric al tuturor elevilor. ゎ Reînceperea educabiei sportive げi de voluntariat în げcoli, げi prezentarea tuturor elevilor a beneficiilor obbinute prin practicarea unor activitEbi sportive în げcoalE. 2. Constituirea Consiliului nabional al miげcErii sportive din România

Acesta va fi constituit din reprezentanbi ai ministerelor care au acbiune directE cu activitatea sportivE din România げi va avea urmEtoarele atribuざii principale: ゎ sE armonizeze legislabia specificE în vigoare, pentru a se putea implementa un proiect nabional; ゎ sE elaboreze norme げi reguli specifice; ゎ sE elaboreze un sistem de monitorizare げi evaluare a implementErii proiectului; ゎ sE inibieze げi sE finalizeze alte proiecte cu impact nabional, care sE vizeze domenii în strânsE legEturE cu miげcarea sportivE din România cum ar fi: tineret, sEnEtate, voluntariat. 3. Promovarea educabiei sportive げi de voluntariat în げcoli げi prezentarea beneficiilor

obbinute prin practicarea unor activitEbi sportive tuturor elevilor.

4. țolosirea activitEbilor fizice ;i a sportului ca o componentE importantE pentru integrarea în comunitate a invalizilor, copiilor cu disabilitEざi ;i a celor orfani.

5. Crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovErii sportului ca mod sEnatos de viaざE.

6. Dezvoltarea ;i susざinerea practicErii continue a activitEざilor fizice ;i sportive cu

implicarea administraざiei publice locale, mai ales în mediul rural, acolo unde sportul este promovat insuficient pentru a vedea oarecare rezultate.

7. Dotarea unitEbilor げcolare cu baze sportive げi cabinete de medicinE sportivE complet utilate.

stiri

pesu

rse.r

o

164

8. Încurajarea sportului de masE

9. Susbinerea sportului de performanbE

10. Susbinerea profesorilor de sport specializabi pe ramuri sportive pentru a se deplasa în zonele dezavantajate.

11. Implementarea unui program nabional de promovare a sportului げi a beneficiilor acestora prin cooptarea marilor sportivi.

12. Conservarea resursei umane din sport prin alocarea unei sume lunare, pe bazE de criterii, tuturor sportivilor performanbi dupE retragerea din activitate げi sprijinirea acestora în vederea integrErii pe piaba muncii.

13. Reorganizarea competibiilor nabionale interげcolare

14. Înfiinbarea unui program nabional de recrutEri în sport în parteneriat cu federabiile sportive.

15. ținanbarea taberelor sportive pentru recompensarea câげtigEtorilor competibiilor sportive.

16. Dezvoltarea unei baze sportive minimale la nivelul fiecErei げcoli principale din comune.

17. Introducerea activitEbilor sportive extraげcolare în programul sEptEmânal al elevilor.

TINERET MDSURI Guvernul susbine urmEtoarele mEsuri:

1. Implicarea în educabia complementarE a tinerilor prin crearea げi gestionarea de programe nabionale de formare în parteneriat cu Ministerul Muncii.

2. Promovarea culturii げi activitEbilor vocabionale prin dezvoltarea taberelor tematice.

Înfiinbarea de programe nabionale pentru pregEtirea vocabionalE a tinerilor (muzicE, picturE etc.) în parteneriat cu Ministerul Culturii げi Ministerul Țducabiei.

3. Implementarea programului nabional de consiliere げi orientare în carierE în parteneriat cu Ministerul Muncii げi Ministerul Țducabiei.

4. Implementarea programului nabional pentru promovarea voluntariatului, a educabiei civice げi a implicErii sociale în parteneriat cu Ministerul Țducabiei.

5. Crearea unui program al egalitEbii de げanse pentru tinerii provenibi din medii

dezavantajate (tineri din mediul rural, tineri cu dizabilitEbi, tineri de etnie romE etc) pentru integrarea socialE げi financiarE a acestora.

6. Crearea unui program de prognozE a evolubiei piebei muncii, de gestiune a curriculei げcolare împreunE cu ministerul Țducabiei げi Ministerul Muncii.

stiri

pesu

rse.r

o

165

7. Asigurarea transportului gratuit pe calea feratE pentru toざi studenざii din România,

începând cu anul 2017.

8. Deschiderea unui fond locativ pentru tineri, în parteneriat cu administrabiile publice locale, prin care tinerii sE poatE avea acces la locuinbe cu chirie mai ieftinE.

9. ținanbarea unui program de înfiinbare, pe lângE primErii, a centrelor comunitare de tineret care sE coordoneze cursuri de limbi strEine, cursuri de antreprenoriat, cursuri de utilizare a calculatorului, cursuri de muzicE, cursuri de picturE, cursuri foto dar げi punerea gratuitE la dispozibia tinerilor げi a cetEbenilor a bazelor sportive de interes comunitar, sub îndrumarea unui instructor sportiv, etc.

10. Stabilirea unei sume anuale ce poate fi dedusE din impozitul datorat de fiecare persoanE pentru cheltuielile educabionale (rechizite, taxe げcolare, cursuri de formare, participare la conferinbe).

11. Introducerea unui program de stimulare a revenirii tinerilor în barE printr-un pachet de instalare: generarea unui set de stimulente financiare în vederea atragerii tinerilor înapoi în barE, precum subvenbionarea chiriei, garantarea unui fond de investibii, scutirea de impozit pentru o anumitE perioadE de timp etc.

12. ținanbarea unui proiect nabional de construcbie de locuinbe pentru tineri cu subvenbionarea chiriei: dezvoltarea unui fond locativ nabional gestionat de stat. În aceste locuinbe pot sta tineri pentru o perioadE limitatE de timp având chiria subvenbionatE. Vor avea prioritate tinerii din domenii cheie (educabie げi sEnEtate, tineri din medii dezavantajate, tineri cu dizabilitEbi).

13. Portal online care sE cuprindE toate informabiile pentru tineri pe categorii de vârstE げi care sE cuprindE printre altele: oferta educabionalE, locuri de muncE, oferta de formare continuE, posibilitEbi de finanbare, obiective げi informabii culturale.

14. Țducabia fizicE, disciplinE obligatorie în întregul sistemul de învEbEmânt:

ゎ Pentru grEdinibe (învEざEmântul preげcolar): minimum 1 ora/zi; ゎ Pentru ciclul primar, clasele I-IV: minimum 3 ore/ sEptEmânE, predate de profesori de educabie fizicE licenbiabi; ゎ Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/sEptEmânE げi 2 ore de colectiv sportive; ゎ Pentru licee: minimum 4 ore/sEptamânE げi 2 ore de colectiv; ゎ Introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii la disciplina Țducabie fizicE; ゎ Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/sEptEmânE げi 2 ore de colectiv sportive; ゎ Asigurarea accesului gratuit a copiilor, elevilor げi studenbilor la bazele sportive; ゎ Organizarea campionatelor げcolare げi universitare, prin colaborarea dintre inspectoratele げcolare, decanate げi federabiile de profil.

stiri

pesu

rse.r

o

166

15. Organizarea evenimentului sportiv „România în miげcare”, o competibie cu caracter de

masE, similarE evenimentului „Challenge Days”, deschisE separat oraげelor げi satelor, care urmEreげte angrenarea populabiei într-o formE de miげcare organizatE, constând în întrecerea între oraげe げi, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcbie de numErul participanbilor la o formE de miげcare, de la plimbare, la jocuri sportive cu participanbi între 5 げi 80 de ani.

16. Prioritizarea federabiilor sportive

ゎ Clasificarea disciplinelor sportive în funcbie de tradibia autohtonE, de performanbe obbinute, numEr de practicanbi, audienbE la public げi venituri atrase la bugetul federal. ゎ Desemnarea a 10-15 federabii în categoria „De interes nabional”, care sE beneficieze de finanbare suplimentarE. Clasificarea altor 10-15 federabii drept „Sporturi de perspectivE”, cu alocarea unor bugete medii.

17. Centre de excelenbE nabionale Pentru federabiile de interes nabional, Guvernul susbine înfiinbarea unor centre nabionale de excelenbE (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, dupE modelul celor ale FRH, cu finanbEri venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federabiei respective げi al administrabiilor locale. Susbinem, de asemenea, înfiinbarea unor Centre de selecbie げi inibiere judebene pentru copii げi tineri cu vârste între 8 げi 13 ani, cu accent pe sporturile de interes national, dar げi cu deschidere spre disciplinele cu tradibie localE. Acestea vor fi finanbate prioritar de autoritEbile locale, susbinute げi de MTS, dar げi de federabiile direct interesate.

18. InfrastructurE sportivE ゎ La nivel nabional, construcざia a pubin douE sEli polivalente (10-15.000 de locuri); ゎ La standarde internabionale, construirea a câte douE sEli specifice pentru urmEtoarele discipline: atletism, gimnasticE, tenis, scrimE, atleticE grea (haltere, lupte, arte marbiale, lupte, box); ゎ DouE baze nautice pentru caiac-canoe げi douE pentru canotaj; ゎ Cel pubin 4 patinoare acoperite; ゎ 2 hipodromuri げi 1 velodrom.

19. Modernizarea Institutului Nabional de Cercetare pentru Sport げi a Institutului Nabional de MedicinE SportivE.

20. Organizarea anualE a cursurilor de perfecbionare a antrenorilor români cu participarea lectorilor din barE げi strEinEtate, cu sprijinul federabiilor internabionale pe ramura de sport.

21. ținanbarea activitEbilor sportive : alocarea a 1% din PIB, cumulat în urmEtorii 5 ani, pentru

sportul de masE げi pentru cel de performanbE.

stiri

pesu

rse.r

o

167

Politici pentru Diaspora Programul de Guvernare porneげte de la preocupErile ;i problemele comunitEbilor româneげti de peste hotare, fie cE vorbim despre diaspora de mobilitate, fie de minoritEbile din jurul granibelor. ComunitEbile istorice din jurul granibelor sunt interesate în mod special de: ゎ Respectarea drepturilor persoanelor care aparbin comunitEbilor minoritEbilor româneげti din statele din vecinEtatea României, în conformitate cu standardele europene; ゎ Afirmarea, conservarea げi promovarea identitEbii culturale, lingvistice げi spirituale; ゎ Dreptul de a învEba げi de a se exprima liber în limba românE; ゎ Dezvoltarea げi afirmarea mediului asociativ din respectivele comunitEbi; ゎ Studiul げi evolubiile legate de procesul de integrare european a Republicii Moldova; ゎ Țvolubiile politice regionale げi internabionale care pot avea efecte în comunitEbile de români. Diaspora de mobilitate are o problematicE specificE legatE în primul rând de: ゎ Tratamentul egal げi nediscriminatoriu, garantarea exercitErii complete a cetEbeniei europene, integrarea deplinE în spabiul Schengen げi eliminarea restricbiilor pe piaba muncii (dreptul muncii, libera circulabie, traficul de persoane etc.); ゎ Relabia cu autoritEbile statului român; ゎ Situabia familiilor rEmase în barE; ゎ ModalitEbi de reintegrare a românilor din diaspora care doresc sE revinE în barE;

ゎ Afirmarea, conservarea げi promovarea identitEbii culturale, lingvistice げi spirituale; ゎ Dezvoltarea げi afirmarea mediului asociativ; ゎ Țvolubiile politice regionale げi internabionale (Brexit, manifestEri xenofobe げi rasiste, criza migranbilor). MDSURI 1. Program pentru pEstrarea, dezvoltarea げi afirmarea identitEbii româneげti - CULTURD

Acest program are ca scop, pe de o parte, pEstrarea, dezvoltarea げi afirmarea identitEbii etnice, culturale, religioase げi lingvistice a românilor din vecinEtate, din emigrabie げi din diaspora de mobilitate, precum げi întErirea legEturilor dintre România げi comunitEbile româneげti din afara granibelor bErii. În acest sens, Guvernul va continua programele prevEzute în strategia existentE, care, în timp, s-au dovedit utile scopului pentru care au

stiri

pesu

rse.r

o

168

fost inibiate げi va începe altele noi.

Guvernul va continua programul “Constantin Brâncuげi”. În cadrul acestuia se va pune un accent sporit pe promovarea valorilor culturale げi spirituale româneげti, la nivelul opiniei publice din statele de reげedinbE/domiciliu, susbinerea tradibiilor げi obiceiurilor locale româneげti precum げi identificarea mai bunE げi promovarea elitelor româneげti. Programul va fi susbinut prin:

ゎ Înfiinbarea a 5 noi centre culturale ale românilor de pretutindeni げi sprijinirea celor existente;

ゎ Realizarea de studii privind patrimoniul comunitEbilor româneげti;

ゎ Organizarea げi susbinerea activitEbii curente a bibliotecilor româneげti;

ゎ Susbinerea afirmErii げi promovarea artiげtilor de origine românE din strEinEtate;

ゎ Recuperarea, restaurarea, întrebinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice げi de artE etc. Amenajarea Casei Memoriale „Aron Pumnul” din CernEubi げi organizarea în incinta acesteia a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu げi Aron Pumnul vor constitui o prioritate;

ゎ Deschiderea a 5 noi Centre de Informare ale României pe modelul celui de la Comrat. 2. Program pentru pEstrarea, dezvoltarea げi afirmarea identitEbii româneげti - ȚDUCAaIȚ

În domeniul educabiei, Guvernul va continua programul „Nicolae Iorga”, program ce îげi propune sE sprijine procesul de integrare a românilor care îげi au domiciliul/reげedinba în strEinEtate în paralel cu pEstrarea げi afirmarea identitEbii lingvistice a românilor de pretutindeni げi sE formeze noi generabii care sE reprezinte România げi interesele româneげti în strEinEtate. Realizarea acestor obiective se va face prin: ゎ Organizarea de cursuri de limbE, culturE げi civilizabie românE în centre universitare げi げcoli din bEri cu comunitEbi româneげti. ゎ Sprijinirea înfiinbErii de clase cu predare în limba românE; ゎ Dezvoltarea げi modernizarea rebelei de げcoli, grEdinibe, biblioteci げi centre culturale în bErile cu comunitEbi româneげti cu accent pus pe comunitEbile din vecinEtate; ゎ Trimiterea de cErbi げi materiale educabionale moderne cEtre biblioteci げi unitEbi din vecinEtate げi alte bEri în care trEiesc comunitEbi de români; ゎ Organizarea de tabere げi げcoli de varE în România. Astfel, proiectul ”ARC” va continua げi va fi extins げi pentru perioada de iarnE. 3. Program pentru pEstrarea, dezvoltarea げi afirmarea identitEbii româneげti -

SPIRITUALITATȚ ぐI TRADIaIȚ În domeniul spiritualitEbii げi tradibiei, Guvernul îげi propune sE pEstreze identitatea spiritualE げi respectarea libertEbii religioase a românilor de pretutindeni prin continuarea programului

stiri

pesu

rse.r

o

169

„Andrei ぐaguna”. Astfel, se va susbine: ゎ Organizarea în cadrul parohiilor, a evenimentelor tradibionale; ゎ Sprijinirea dezvoltErii de acbiuni educabionale în cadrul parohiilor; ゎ Sprijinirea acbiunilor caritabile inibiate de biserici; ゎ Construirea, conservarea, repararea unor biserici în locuri unde existE comunitEbi mari de români. 4. Program pentru pEstrarea, dezvoltarea げi afirmarea identitEbii româneげti - MASS MEDIA

În ceea ce priveげte mass-media, Guvernul va continua programul „Mihai Eminescu”, în scopul pEstrErii げi afirmErii identitEbii culturale a românilor, promovErii României げi a valorilor comunitEbilor româneげti, pEstrErii unor mai bune legEturi cu bara a românilor care au domiciliul/reげedinba în strEinEtate げi apErErii intereselor comunitEbilor românilor. În acest sens se va susbine げi se va extinde: ゎ Sprijinirea funcbionErii presei de limba românE în mediul virtual; ゎ Organizarea げi susbinerea stagiilor de pregEtire profesionale; ゎ Sprijinirea parteneriatelor între mass-media din barE げi mass-media de limba românE din strEinEtate. 5. Program pentru pEstrarea, dezvoltarea げi afirmarea identitEbii româneげti -

SOCIȚTATȚA CIVILD Societatea civilE va fi sprijinitE de cEtre Guvern prin programul ”Dimitrie Gusti”, având ca scop sprijinirea, consolidarea げi extinderea mediului asociativ în comunitEbile locuite de români げi solidaritatea pe care societatea civilE o genereazE în rândul comunitEbilor de români. Aceste obiective vor fi atinse prin: ゎ Încurajarea げi sprijinirea mediului asociativ; ゎ Sprijinirea activitEbii de networking între asociabii sau între asociabii げi autoritEbi; ゎ Încurajarea inibierii de proiecte de anvergurE; ゎ Susbinerea proiectelor げi programelor de cunoaげtere a drepturilor pe care românii le au în bErile de domiciliu/reげedinbE. 6. Centenarul 2018

Un obiectiv ce va beneficia de sprijinul Guvernului va fi „Centenarul 2018” care va fi abordat prin prisma pEstrErii ;i promovErii ideii de apartenenbE la romanitate, promovarea imaginii României げi educabia tinerei generabii în spiritul respectului fabE de valorile româneげti. În acest sens, Guvernul va sprijini:

stiri

pesu

rse.r

o

170

ゎ Inibiativele locale de celebrare a „Centenarului 2018” (prin crearea „Fondului Centenar 2018”); ゎ Organizarea de conferinbe, seminarii, simpozioane, acbiuni culturale etc. având ca temE „Centenarul 2018”; ゎ Sprijinirea acbiunilor de anvergurE care sE contribuie la promovarea valorilor româneげti în bErile unde existE comunitEbi semnificative de români; ゎ Accesul la contribubia pe care artiげti de origine românE din strEinEtate au avut-o la promovarea culturii româneげti. 7. Program pentru apErarea drepturilor, libertEbilor げi demnitEbii românilor

Guvernul va garanta exprimarea neîngrEditE, de cEtre tobi românii, a opbiunilor politice. În acest sens, Guvernul va asigura, în plan executiv, toate condibiile pentru ca românii, inclusiv cei din afara granibelor bErii, sE-げi poatE exercita dreptul de a-げi exprima opbiunile politice. În acelaげi timp, Guvernul va sprijini comunitEbile româneげti în aげa fel încât sE se asigure de respectarea drepturilor げi libertEbilor fundamentale ale omului げi nediscriminErii de cEtre administrabiile bErilor în care trEiesc. Guvernul va acorda sprijin げi servicii de asistenbE, în acord cu normele în domeniu げi cu statutul României, de stat membru al UE. În cadrul raporturilor bilaterale cu statele din vecinEtate げi din Balcani în care trEiesc etnici români, Guvernul va urmEri aplicarea corespunzEtoare a normelor europene privind tratamentul minoritEbilor nabionale aflate pe teritoriul unui stat, precum げi un echilibru între drepturile asigurate în acest domeniu minoritEbilor nabionale de cEtre statul român げi cele asigurate minoritEbii române de pe teritoriul statului partener. Guvernul va acbiona pentru ca accesul lucrEtorilor români pe piaba muncii sE se facE nediscriminatoriu. În acelaげi timp, Guvernul va contribui la consolidarea parteneriatului dintre autoritEbile române din strEinEtate în vederea gEsirii de solubii noi la problemele cu care se confruntE cetEざenii, din perspectiva apErErii drepturilor, libertEbilor げi demnitEbilor românilor. NumErul consulatelor va creげte în funcbie de solicitErile げi de condibiile existente. Calitatea serviciilor consulare se va îmbunEtEbi în sensul aplicErii noilor tehnologii げi a noilor mijloace de comunicabii. În acelaげi timp, consulatele itinerante îげi vor gEsi utilitatea în zonele unde nu sunt îndeplinite condibiile înfiinbErii de noi consulate.

Guvernul va sprijini pEstrarea げi afirmarea identitEbii româneげti din punct de vedere etnic, cultural religios げi lingvistic. 8. Program pentru susbinerea procesului de integrare a românilor în bErile unde trEiesc,

studiazE sau muncesc

Guvernul, în paralel cu sprijinul acordat în scopul pEstrErii, dezvoltErii げi afirmErii identitEbii româneげti, va urmEri げi simplificarea procesului de integrare a românilor în bErile unde trEiesc, studiazE sau lucreazE.

stiri

pesu

rse.r

o

171

Astfel, Guvernul va depune toate eforturile pentru a facilita contactul cu autoritEbile locale げi centrale din bErile de adopbie. În acelaげi timp, românii vor fi încurajabi sE participe la luarea deciziilor în bErile unde trEiesc, binând seama げi de legislabia existentE. Vor fi încurajate proiectele げi programele având ca scop o mai bunE informare privitoare la condibiile locale de muncE げi de viabE, în acest sens mediul asociativ, societatea civilE, biserica げi mass-media având un rol foarte important. În paralel cu pEstrarea identitEbii româneげti se va încuraja integrarea în sistemul educabional local. Guvernul va inibia campanii de informare a românilor care urmeazE sE plece din barE, prin intermediul institubiilor care au expertizE în domeniu pentru ca integrarea sE fie un proces mai uげor. Reprezentanbii oficiali ai României vor avea un rol crescut pentru reuげita procesului de integrare, binând seama de avantajele げi oportunitEbile care decurg din statutul României ca stat membru al UE. 9. Înfiinbarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

La acest moment existE numeroase entitEbi, autoritEbi げi structuri cu atribubii げi preocupEri în domeniul relabiilor cu românii de peste hotare. În ciuda eforturilor depuse, programele げi acbiunile sunt, în multe cazuri, punctuale, nearmonizate. Fiecare structurE are abordEri proprii, iar lipsa de instrumente reale de implementare a unor decizii comune face ca activitatea Consiliului Consultativ Interinstitubional sE nu aibE eficienba scontatE. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va realiza o mai bunE coordonare げi armonizare a programelor げi proiectelor care au ca beneficiari românii de peste hotare. Vom cre;te gradul de transparenbE げi eficienbE a finanbErii proiectelor care se adreseazE comunitEbilor de români din afara granibelor. Nu în ultimul rând, printr-o bugetare corespunzEtoare vom realiza acbiuni げi proiecte de mai mare amploare (Mapping, Centenarul 2018, Muzeul Diasporei Româneげti, ARC într-o nouE formulE, Zilele mass-media româneげti de peste hotare, competibii sportive internabionale cu participarea românilor de peste hotare). TotodatE va fi realizatE o nouE strategie pentru românii de peste hotare, binând seama de evolubiile complexe curente げi viitoare, politice げi economice, la nivel global げi regional, care afecteazE comunitEbile româneげti din lume.

stiri

pesu

rse.r

o