I. I. U.

II

1.30g:4L

ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA 111 TOMUL XII MEM. 18

STIR' NOUA PRIVITOARELA FAMILIA LUI PETRU

SCHIOPULDE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

(.."--iisuoTe-----6---,

AcAvEmItie(4.4...

------,.-...--,-,

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA

BUCURESTI1 9 3 2

is

'r

".

PULAJ.

TOMUL IX (1928-29)

L e i200.-

N. IORGA. Cronicele turcesti ca izvor pentru istoria Romanilor. 12.-N. IORGA. Portretele Domnilor nogtri la muntele Athos. 20.D. ONCIUL. Romanii gi Ungurii in trecut. 15.S. GREAVU-DUNARE. Bibliogiafia Dobrogei, 425 a. Hr. 1928 d. Hr. 80.N. IORGA. Portrete gi lucruri domnesti nou-descoperite. 20.N. IORGA. Comemorarea lui Francesco Petrarca. 10.N. IORGA. Un boier de provincie in timpul Eteriei si Reg. Organic. to.Par. H. INGIGIAN. Marturii armenegti despre Valahia si Moldova. 35.G-ral R. ROSETTI. Rapoarte daneze asupra razboiului din 1877-1878. ro,TOMUL X (1929) 400.G-ral R. ROSETTI. Cateva sabii ale lui Constantin Brancoveanu. 15.CL. ISOPESCU. Documenti inediti della fine del Cinquecento. 70.N. BANESCU. Acte veneti en e privitoare la urmagii lui Petru-Voda $chiopul. 6o.G. SOFRONIE. Principiul nationalitatilor in Dreptul International public. 1

N. IORGA. Originea moldoveana a lui Enachita Vacarescu. 8.I. LUPA$. Chronicon Dubnicense despre Stefan-cel-Mare. I 0.-P. P. PANAITESCU. Miron Costin, Istoria in versuri polone. 85.N. IORGA. I. Intre Domnii Moldovei si ai Tarii Romanesti, cum se faced

corespondenta; II. Zugravi noi si vechi. to.N. IORGA. Scrisori domnesti din arhivele dela Stockholm. 20.TOMUL XI (1930) 340N. IORGA. Exists o scrisoare de tradare a lui Mihai Viteazul ? 30.G-ral R. ROSETTI. I. $tiri marunte si note relative la istoria armamentului

la noi; II. Cand s'a adoptat steagul tricolor la noi. 20.G. BAL$. I. Biserica din Lujeni; II. Pridvorul bisericilor moldovenesti. 50.

. S. MEHEDINTI. Coordonate etnografice. Civilisatia si cultura. 6o.N. IORGA. I. Originea lui Stefan Razvan; II. Petrecerea lui Vasile Lupu in

exilul dela Constantinopol. to.G-ral R. ROSETTI. Razboiul dela moartea lui Stefan-cel-Mare pans la aces

a lui Matei-Basarab. 1. Armameritul. 25.N. IORGA. Octoihul Diacului Lorint. 15.ANDREI RADULESCU.Juristul Andronache Donici. 3o.G-ral R. ROSETTI. Razboiul dela moartea lui Stefan-cel-Mare pana la

aces a lui Matei-Basarab. II. OrganIzarea.ION I. NISTOR. Decorarea lui Avram lancu si a camarazilor sal.ANDREI RADULESCU. Asemanari intre ideile primitive ale poporului

din Bretania gi ale poporului roman. 20.

25.55.

TOMUL XII (1931-32)ANDREI RADULESCU. Influenta belgiana asupra Dreptului roman. 25.N. IORGA. Un pact de familie si o nunta domneasca in 1587. 7.N. IORGA. La chronologia vechilor Domni moldoveni. 5.N. IORGA. Pretendentul Nicolae Basarab in Elvetia. 5.ION I. NISTOR. Opera d-lui N. Iorga. to.ION I. NISTOR. Un roman iscoada la 1683 in tabara Regelui Sobieski la Viena. 20.N. IORGA. Testamentul lui Nicola Nicolau 12.N. IORGA. Apelul catre unire al lui Cuza-Voda la 1859 5.N. IORGA. Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul gi\lladu-Serban 12.-G-ral R. ROSETTI: Razboiul dela moartea lui Stefan -cel-Mare pana la

aces a lui Matei Basarab. III. Tactica. 50.N. IORGA. A Mostenii s din Cremenari. 18.N. IORGA. Mormantul Doamnei Neaga gi al neamului ei. 5.N. IORGA. I. Pedagogia unui jurisconsult fanariot din Bucuresti la 1780.

II. Intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio. 15.N. IORGA. Contributii la istoria moderns a Galatilor. 20.AL. LAPEDATU. D.n grij.le gi greittac.le unei dommi. 25.N -ORGA $tiri noun privitoare 14 Lmilia lui Pet.0 $chiopul 15.

I,.

,

4

'

.

'

.

_ 3 y-

G.aLIOTECA ::,.. ,LA LetiVtRSITARAI

I'LL T. I .:1., . ki. IIINS4

,..30-.-z---e.,.:;..,... ......, ..-.....,01

AEADEYIEI\\:1160

I PorazI.7:-'

STIRI NOUA PRIVITOARE LA FAMILIALUI PETRU SCHIOPUL

DE

N. IORGA

,Fedinta dela 12 Februarie 1932

Acum vre-o treizeci de ani tipariam in fruntea volumuluiXI din colectia Hurmuzaki fresca dela Galata, care infatiseazape Petru Schiopul si sotia lui, Maria Amirali, din Rodos,precum si o alts femeie, mai tanara, care nu poate fi decatMaria, fiica lor, maritata intaiu cu Zotu Tzigara si apoi cuPolo Minio, de care ma ocupam intr'o comunicatie anterioara.

Fresca e noua, de cel mai rau gust. In spatele personagiilore un decor de fotograf, cu draperii care falfaie, cordoane carespanzura, coloane; intr'un colt, cu cifre ca din zilele noastre,e data de 1584. Pe o masa cu picior si toate impodobirile depe la 1860, se vede o coroana, o cruce, un sul de pergament saude hartie, un decret, o carte, doua coroane si o calimara.

Toate acestea sunt luate, fireste, din imaginatia naiva amazgalitorului, care nu poate fi decat un pictor de bisericide cea mai stangace speta sau un profesor de desemn; in-fluenta desemnurilor istorice ale lui Gheorghe Asachi e vi-zibila.

Dar acel care a lucrat in acest chip ash de putin laudabila avut inaintea sa vechea fresca, pe care cu inconstienta adistrus-o cu totul, in ash fel, incat, astazi, child uleiul picturiilui se cojeste, dedesupt nu este decat paretele gol.

Dovada ca aceasta fresca a existat e in felul cum se pre-zinta cele trei personagii,fara a insista asupra bisericii insesi

'( A. R. Mem,. Seetiunii Istorice. Seria III. Tomul XII. Mem. r8.

1

e .I :s..r4I8TE

mi......6411..en Iff....:zLIL

..........

.

,

.

. 4

...

2 N. IORGA 286

pe care doua dintre ele o in pe palma, cladire intru toatecorespunzatoare cu aspectul pe care a trebuit sa-1 aiba delainceput Galata si de care acela de astazi se departeaza, din fe-ricire, ass de putin, zidirea de piatra dovedindu-se in starea rezista la toate vicisitudinile vremilor.

Cu toata figura fioros prosteasca ce i s'a facut, cu toataprefacerea lantului domnesc obisnuit, ass cum e pomenitpentru epoca lui Rares 1), in doua siraguri de margaritareintru toate asemenea cu acelea dela gatul femeilor, Petru*chiopul samana foarte bine si ca expresie, dar mai ales caimbracaminte si coafura, cu portretul contemporan ce i s'afacut de un mester apusean in timpul petrecerii indelungatein Tirol. Aceeasi caciula popularizata de chipurile lui MihaiViteazul, dar aici, ca intr'un portret de ctitor, cu surguciulde pene si cu copca de pietre scumpe, aceiasi mantie debrocart, blanita la gat, pe margeni, si la manecile, scurte,aceeasi haina de pe dedesupt, mai stramta. Doamna e cu obroboada, ceeace nu se obisnuia, ass incat trebuie sa ad-mitem ca in aceasta parte modelul era deteriorat, permi-tand artistului » contemporan sa inoveze. Domnita are orochie de acelasi fel, cu mantie mai scurta insa ; caciulita eintocmai ca a tatalui ; misada si gulerul sunt si ele in sti-lul timpului.

Din pictura acelei vremi au ramas numai slabe urme inaltar; o comparatie mai de aproape nu se poate face.

Cand am cercetat biserica Sfantul Sava, vechea fundatiea lui Petru refacuta de ruda sa, Radu, fiul nepo-tului de frate, Mihnea, n'am dat nici o atentie chipurilor dectitori, dandu-mi seama dela prima vedere ca am a face iarasicu o refacere.

0 fotografie recenta le aduce inaintea mea si trebuie sarecunosc ca o cercetare a for nu e, pe departe, flea interes.

1) Proces-verbal polon din 1541; a catena aurea eiusdem Woievode, quammore suo walachico solebat imponere super habitum ad instar crucis s; Iorga,Studii fi documente, XXIII, p. 338, no. CXLV. Si, mai jos: s Catena prenomi-nata... Quod leandem zaponam cum catena olim Stefan Woiwoda, antecessoraripsius, ab ipso Turbulone recepisset s.

<

Schiopul,

287 $TIR1 NOUA PRIVITOARE LA FAMILIA LUI PETRU SCHIOPUL 3

E sigur ca nu posedam in modelul pe care 1-a avut zugravulinsasi fresca dela sfarsitul secolului al XVI-lea, cand s'a facutbiserica rotunda dupa modelul dela Ierusalim, al carii metohera. Mestertil de pe la 186o, care e acelasi festelitor ca la Ga-lata, s'a Indreptat dupa o zugraveala facuta pe vremea lui Radu,in acel moment chiar cand Domnita Maria, intoarsa in Mol-dova, se indeletnicia, cum am spus daunazi, cu tot ce priviafundatiile ei si ale parintelui ei.

Si aici avem, pe un fond mai putin impopotonat, masutacu piCior, crucea, coroana una singura sulul si cartea;si aici se pune data : 1625.

Aceasta pentru adausurile prefacatorului, care si la Sf. Savaa ras cu totul originalul. Dar si aici avem biserica asscum se prezinta dupa ispravirea ei tarzie. Si, ca si dincolo,chipurile domnesti, ash « modernizate » cum sunt, meritsatentie.

Petru-Voda are aceeasi blajina si obosita infatisare: Acelasie si vesmantul, des' florile de pe brocart se deslusesc binesi arata sa fie copiate dupa insus originalul. Daca i s'a pusin mans nu stiu ce act de donatiune, lantul nu mai e prefacutin « riviera de perle », ci are caracterul timpului: un « colier »de piese metalice cuprinzand numai spatiul dintre umeri.

Langa dansul, in aceeasi parte stings, e Doamna Maria,cu o expresie Inca tanara. In locul tulpanului lipit pe cap,cu care zugravul a daruit-o la Galata, ea are aici o caciulita,dar nu inalta si aplecata in fats, cu mot, ea a sotului, ci deforma rotunda, vadit de postav, margenit jos cu blana; surgu-ciul nu lipseste. Rochia e in cute, cum de sigur se purta peatunci in Orient. La gat mai multe lanturi de margaritare, sidoua mai lungi se incruciseaza jos pe vesmant. In picioare,papucasi de Constantinopol, ca aceia pe cari-i poarta fecioruldomnesc Stefan-Vocla in tabloul, din nenorocire pierdut as-taii, dela Ambras.

De-asupra e scris, desi in ordine gresita, supt titlul ge-neral de: o purure pomenitii ctitori », Intro cirilica de de-cadenta : «.Petru Voevod, Maria Doamna ».

Trecand spre stanga, e un al treilea chip, al unui barbatcu barbs, deasupra caruia scrie: « Ioan Postelnicul ».

.

.

4 N. IORGA 288

E acest Ioan nepotul de nepot al lui Petru-Voda, acel IoanCamarasul, care a petrecut ani de zile in Tirol, apoi la Ve-netia, din nou in locul de exil tirolez al copilului Stefan, odraslalui Petru, fiindu-i necontenitul tovaras, ingrijitorul la boala,acela care a inchis ochii Domnului sau, acela in folosul caruiaStefan lasase o parte din mostenirea sa ? E fratele lui Aslansau, cum i se zicea la Venetia, « Leone » Camarasul e cu-rios ca, in acelasi timp, ajunge Domn muntean un pretinsfiu al vechiului Stefan Tomsa, care deci ar fi fost un batran,tatal murind la 1564, Leon , care Aslan a ajuns Ban mun-tean si, daca nu i se intampla sa moara dupa 163o, ar fi ajuns,cum era el capetenia pribegilor, a boierilor de tail contra Gre-cilor, Domn al Terii-Romanesti in locul lui Matei din Bran-coveni ? In Divanele lui Radu, lui Alexandru Coconul, Ioansau Ivan nu lipseste.

Dar inscriptiile toate trei, cea slavona si cele doug grecesti 1),ale bisericii arata ca ziditor pe Ianachie fost Mare Postelnic,« nepot al lui Scarlet » (sau Skarlatos), si nu cunoastem lafiul lui Gheorghe Camarasul nici-o astfel de inrudire. Ideiaca e vorba de aceeasi persoana pare a se impune insa. Nu seadaugia un strain spre a desavarsi ctitoria cuiva. Dar e ade-varat ca Skarlatos, marele gelep constantinopolitan, isi dasefata dupa Alexandru Coconul, fiul lui Radu.

Il vedem deci in vesmant de brocart, cu lantul indoit degrumaz, cu copca incheindu-i dulama blanita, cu penele destrut la gugiumana.

De cealalta parte, insemnarile sunt vadit gresite ca ordine :Vlad Voevod, Radu Voevod, Rucsanda Doamna ».Caci primul din cei infatisati mai tanar, cu barba mare

e Radu Mihnea, luxosul Domn care a carmuit ambele tan sicare odihneste la biserica Radu-Voda din Bucuresti, refacuta dedansul. Aceeasi mantie, acelasi vesmant de brocard dedesupt,aceleasi copci scumpe la git. Dar caciula e de alts forma, dreapta,fait' surguciu, in forma, care se deosebeste ash de mult de alui Vasile Lupu, in care o poarta batranul Voda Matei: ar fiexistat deci o mods munteana deosebita de cea moldoveneasca.

') Iorga, inscriptii (Studii si documente, XV), pp. 137-8.

«

'1 .

289 STIR! NOUA PRIVITOARE LA FAMILIA LUI PETRU SCHIOPUL

Vlad-Voda nu poate fi decat cel de-al doilea chip. *tim cinee acest fiu al lui Milos-Voda, fratele lui Petru, acest frate alIrinei, maritata cu Albu Golescu, acest sot al unei « nepoatea Mircioaii », a Chiajnei, si de aceasta casatorie m'am ocupataici chiar, in alt memoriu. Petru it infiase, si, chiar dupanasterea lui Stefan, el figureaza in documente langa acesta.*tim ca, numit Domn muntean, el a murit peste catevazile, cu banuieli de otrava.

Aici, cu lanturile care-1 infasura, cu doua copci la git, cubroderii scumpe pe hair* e un tanar cu putin puf la barbie,cu o mustata care mijeste. Inca un adevdrat portret pe care-1castigam.

La capat femeia, cu caciulita ca a Mariei, cu aceleasi lan-turi de margaritare, cu aceiasi cercei complicati la ureche.E Ruxanda.

Intre actele gasite la Murano, de pe urma Marioarei AdornoVallarga, sora Doamnei Ecaterina a lui Alexandru-Voda, fra-tele lui Petru si al lui Milos, e o scrisoare dela aceasta Doamna,al carii rost nu-1 puteam banui pans acum 1).

Apropierea de Vlad ar putea suggera ideia ca era acea « ne-poata » a Marioarei, fiica a lui Ioan Logofatul si a Stanei Dom-nita, fata lui Mircea Ciobanul. Dar legatura ei cu < Mih-nestii » munteni nu pare a fi aceea a unei simple aliante, cuatat mai mult, cu cat Vlad, impins de Chiajna, murise ca rivalbiruitor al lui Mihnea si s'a banuit otravirea lui de acesta.Ma gandisem de mult ca ea ar fi sora lui Radu, nascut dinMihnea din Neaga, nu din jupaneasa Visa, careia ii placeszica Doamna. Dovada o avem pe zidul dela Sf. Sava.

Inca o observatie.Domnita Maria se ingrijia, la Intoarcerea ei in Moldova, de

fundatia ei si a lui Zotu, Hlincea.Se poate crede ca a lasat-o nezugravita ? Cu greu.Pictura din aceasta bisericuta e minunata. Cu o mare in-

grijire de amanunte, cu un realism, un pitoresc, un simt

1) V. Analele, seria a 2-a, XVIII, Iorga, Contiibutiunila istoria Munteniei in secolulal XV I-lea, p. Dor si Hurmuzaki, XI, pp. CXXVIII-IX, 268, no. CCCCI.

5

sa-si

N. IORGA 290

dramatic deosebit in scenele de mucenicie, cu o iubire rara pentrudecoratia vesmantului, pentru impodobirea stalpilor zugra-viti pseudo-capitele in capete de leu, cu heruvimi zburandde-asupra, ea are si in literele,- de o delicata impleticire, carac-terele sfarsitului secolului al XVI-lea. Dar la ctitori se vedeun Vasile Lupu, un Stefanita, o Doamna Ecaterina Cerchesa,de o rara grosolanie; vesmintele sunt abia indicate, manileinjghebate in pripa; o revenire se simte in zugravirea figurilor.

Cred ea nu gresesc presintind ipotesa ca la inceput eraaltceva.

Cei trei membri ai familiei domnitoare intre 163o Si 166oinlocuiesc cu caciulile si naframile lor, cu acele rulouri derugadiune in litere stangace pe insusi Petru *chiopul, pe ZotaSpatarul si "pe .Domnita .Maria.

Observand, de altfel, cu atentie fresca, se observa ca daubdin figuri sunt refa'cute, liniile fiind paralele, ca la por-tretul femeii exists lantul obisnuit la sfaryitul secolului al XVI-lea,cd el e slab acoperit de noua zugrdveald .yi cd legdtura cu umdrule fdcutd stangaciu 'si imposibil.

Oricum, cercetari se impun acolo ca sa se vada care e, intoate, gingasa opera dela inceput si care nedibacea, brutala sipretentioasa prefacere a lui *tefanita Lupu.

6

cu

. . .

. ,... . .. .. . . .

. .

T

! ,

.

.

ti

N. Iorga, noud privitoare la familia lui Petru $chiopul. Plan§a I

Petru $chiopul si familia sa (1584)dupa o fresc la Galata.

A. R. m Sectiunii Istorice. Set IA Tem. 211.,Aiem. t8.

if

1 I

.

.

r

1,6

11:1:: 11,104

Ow lint It

0

Sk4at

NO.latig

$tiri

,

4

N. Iorga, $tiri noud privitoare la familia lui Petru ['limp II

Ctitorii lbisericii Sf. Sava. din IasiA. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Sepia III, Tom. X 18.

1 I

.Fchiopal.

_

(Than. fitIMENIUU' irt., , . . .1.'v k.

o .0 1G. 44."

. -. ..4-4. -, ,,-_---_:::-;-,.-.;-....,....,...77::--- , =-2 : _-7-_-;--::

--4g.-1 - "..---. - .as.:....-'2.--.7--------.7. - =---1

. . .. .,--`77.1 1

ilk M dift-Te rug'iikra.-461i tii. if,il detiA t I% IS 1' exii.:44t Isittit,D1.1, _

r.

nI ,

L

. 4 .\''

.. . .

c"

1111

16Z.

/

b.. .

-

71C;

'If

N. Iorga, $tiri noud privitoare la familia lui Petru $chiopul. Pimp III

Fresca la biserica Hlincea in altar.

A. R Memo. le Sectiunii Istorice. Seria III, Tom. XII, Mem. r8.

0411 er-aret

4

--"-114

-;`

7 oral Lk,

OP?, \NMclnd L "11110flOC.

tri ffitt ftl

(If

L1 lry4s42

t

g.

IN ifk,Z;" 11

_Iftetit't. \;:' FSrifIf. w A dt

.47

az.

N. Iorga, nowt' privitoare la familia lui Petrie Planaa IV

01-

vauoTE Ctitorii dela Hlincea.ACADEMIE! d4. R. Memoriile Sectiunii Istosice. Seria III Torn. XII, Mem. 18.

4":141ziaf Pam

,Feltiopul.

Eri

g:-7- 7

if, 1

A. ,41 "t14

. .

LI+

- e:.

A

L e iTOMUL VI (1926 27): 300.G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuia razboiul de catre

$tefan-cel-Mare. Mem. IV si V. 50.N. IORGA. 0 marturie din 1404 a celor mai vechi a MoldoveniN. IORGA. 0 tiparitura romaneasca la Uppsala.

IORGA. Golestii si alti elevi ai lui Topffer in Geneva. 10.ANDREI RADULESCU. $aizeci de ani de Cod Civil. 20.-N. IORGA. $tiri noun despre biblioteca Mavrocordatilor si despre vieata

munteneasca in timpul lui Constantin-Voda Mavrocordat. 18.N. IORGA. Cea mai veche ctitorie de nemesi romani din Ardeal (1408 9). is.N. BANESCU. Opt scrisori turcesti ale lui Mihnea II tt Turcitul s. 30G. VALSAN. Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir. 30.N. IORGA. Foaia de zestre a unei domnite moldovenesti din 1587 si exilul

din Venetia al familiei sale.MOTOGNA. Rasboaiele lui Radu $erban (i6o2-1611). 30.

ETTORE PAIS. Gli scavi di Pompei ed it tesoro di Mandia.Dr. ANDREI VERESS. Scrisorile Misionarului Bandini din Moldova

(1644-1650). 25.TOMUL VII (1927): 300.CONST. C. GIURESCU. Organizarea financiara a Tarii-Romane§ti in epoca

lui Mircea-cel-Batran. 25.CONST. I. KARADJA. Delegatii din Sara noastra la conciliul din Constanta

(Baden) in anul 1415. 30.N. IORGA. Noi acte romanesti la Sibiiu. 25.N. IORGA. Momente istorice.N. IORGA. Informatiuni germane despre Romania §i Basarabia pe la 1870. 10.-Dr. ANDREI VERESS. Pastoritul ardelenilor in Moldova pi Tara-Roma-

neasca pang la 1821. 6o.CONST. C. GIURESCU. Nicolae Milescu Spatarul.$T. METE$. Contributiuni noun privitoare la familia boiereasca Buhu§ din

Moldova. 30.I. NISTOR. Rasunetul rasboiului din 1877 in Bucovina §i Basarabia. 12.-N. IORGA. Ultimele scrisori din tall catre N. Balcescu. 10.N. IORGA. Inca un portret al lui Mihai Viteazul. to.ANDREI RADULESCU. Unificarea legislativa. 40.TOMUL VIII (1927-28): 320.

H. PETRI. Relatiunile lui Jakobus Basilicus Heraclides cu capii Reformatiunii. 25.ANDREI RADULESCU. Izvoarele Codului Calimach. 18.N. IORGA. Imperiul Cumanilor $i Domnia lui Basaraba. 10.N. IORGA. 0 gospodarie moldoveneasca la 1777 dupe socotelile cronicarului

Ionita Canta. 12.-I. LUPA$. Doi umanisti romani in sec. al XVI-lea. 20.-N. IORGA. Brodnicii Romanii. 20.-P. P. PANAITESCU. Contributii la opera geografica a lui D. Cantemir. 25.G-ral R. ROSETTI. Regulamentul Infanteriei franceze din 1 August 1791influenta lui asupra regulamentelor de cari s'au servit ostirile roma-

nesti sub Regulamentul Organic. 15.G-ral R. ROSETTI. Notele unui ofiter norvegian inaintea si in timpul rAs-boiului de neatarnare 1876-1878. 35.GR. NANDRIS. Patru documente dela $tefan-cel-Mare. 15.N. IORGA. Ratacirile in Apus ale unui pretendent roman, loan Bogdan,in sec. al XVI-lea.

IORGA. Francmasoni conspiratori in Moldova secolului al XVIII-lea. 5.Dr. ANDREI VERESS. Nuntii apostolici in Ardeal. 30.N. IORGA. Din originile politicianismului roman: 0 actiune de opozitiepe vremea Fanariolilor. 8.N. IORGA. Informatii spaniole despre risboiul nostru pentru independents. 32.G. CANTACUZINO. Colonizarea orientala in Illyricuin. 35.

- .N.

V.

8.-5.-

--

15.-

12.-

._

'.. 8.-

. 32.J-

-

lo

ai

ai

15.-N. ai

0

x

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III L e

TOMUL I (1922-23) : 500.VASILE PARVAN. Consideratiuni asupra unor nume de rfturi daco-scitice. so.ZENOVIE PACLI$ANU. Luptele politice ale Rom anilor ardeleni din 179o-1792. 28.ZENOVIE PACLI$ANU. Din istoria bisericeasca a Romanilor transilvaneni:

Teologul s vladicilor uniti. 12.ANDREI RADULESCU. Pravilistul Flechtenmacher. x6.TEODOR V. STEFANELLI. Cadastru si carti tabulare. 5.Dr. 1ACOB RADU. Manuscriptele din Bibl. Episcopiei unite din Oradea-Mare. I2.-N. IORGA. Un colaborator francez la Unirea Principatelor, Paul Bataillard. 5.N. IORGA. Ernest Renan. 5.TOMUL IT (1923-24) : 130.VASILE PARVAN. Histria VII. 40.ANDREI RADULESCU. Publicitatea drepturilor reale imobiliare $i registrele

de proprietate.TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Un fragment de AHKYOOT funerar atic

de marmora. 6.SILVIU DRAGOMIR. Originile coloniilor romane din Istria. 6.ION I. NISTOR. Pomenirea lui Dimitrie Cantemir-Voevod. 8.C. MARINESCU. Infiintarea Mitropoliilor in Tara-Rom aneasca si in Moldova. 6.Dr. ANDREI VERESS. Pribegia lui Grigorascu-Vocla prin Ungaria aiurea.N. IORGA. Comemorarea lui Jules Michelet. 5.N. IORGA. Un cioban &seal din epoca de transitie a culturii nbastre. 5.TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Memnon, titularul decretului de onoare

atenian. I. G. II, I, 356.N. IORGA. Note polone. I2.-TOMUL III (1924-26) :ION ANDRIESESCU. Piscul Crasani.

PARVAN. Getica. 800.TOMUL IV (1924): 160.--

JOAN C. FILITTI. Despre Negru -Voda.VINTILA MIHAILESCU. Asezarile omeneJti in Campia Romans la mijlocul

sfarsitul sec. XIX. 25.Dr. ANDREI VERESS. Campania creJtinilor in contra lui Simnel's,. 25.P. P. PANAITESCU. Influenta polona in opera si personalitatea cronicarilor

Grigore Ureche gi Miron Costin. 6o.N. IORGA. I. Domnita Anca ci patronajul ei literar; II. 0 prigonire politica

sub Fanarioti.N. IORGA. I. Cea dintaiu istorie universals tiparita in Transilvania; II.

Mosiile familiei Beldy in Tara-Rom aneasca.N. IORGA. Procesele calugarilor dela Santilie Gheorghe, pisarul lesesc.I. VLADESCU. Inceputul anului in cronicele moldovenesti plat la Ureche. 12.G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se /Intuit* razboiul de catre

Stefan -cel -Mare. Mem. IIII.TOMUL V (5925-26): 160.

N. IORGA. Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea semicentenaruluimortii lui.

ION ANDRIE$ESCU. Consideratiuni asupra tezaurului dela Valci-Tranlanga Plevna (Bulgaria).

AL. BUSUIOCEANU. Cateva portrete noui ale lui Mihai-Viteazul. 8.ANDREI RADULESCU. Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor. 3o.N. IORGA. Trei calatori in Tarile Romanesti: Caronni, Rey, Kunisch ori-

ginea a Luceafarului p lui Eminescu.I. LUPA$. Din activitatea ziaristica a lui Andrei Mureseanu. 6o.N. IORGA. Lucruri noui despre Chilia Cetatea-Alba. 15.N. IORGA. Un print portughez cruciat in Tara-Romaneasca a sec. al XV-lea. so.N. IORGA. 0 istorie a lui Mihai-Viteazul de el insusi. I0.-

. .

...

'

t5.

20.-

8.840.40.

V.

I2.-

I2.-to.

25.

5.

to.yi ,

ci

§i

15.

§i

15.

§i

.t(