stiinte ale naturii - clasa 4 sem.2 - manual - nicolae ... ale naturii - clasa 4... · lat6 ce...

10

Upload: others

Post on 19-Oct-2020

34 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

  • https://www.libris.ro/stiinte-ale-naturii-clasa-4-sem-2-manual-ART978-606-003-349-3--p20826027.html

  • lat6 ce ;tim! (actualizare)

    LaboratorulluiLeonardo: Barometrul

    Soarele:sursi de luminigi cildurd

    Sistemul Solar

    Portofoliu:Adoptim o planeti

    Despre Pim6nt

    Soarele givialape Pdm6nt

    Mdrturii ale vieliidin trecut

    Portofoliu: Muzeede Stiinle ale naturiiRecapitulare

    Evaluare

    LaboratorulluiLeonardo: Pluviometrul

    6

    B

    '10

    12

    14

    16

    1B

    ldentificarea unor caracteristici ale corpurilor vii si neviiUtilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene 5i procese

    ' ldentificarea unor relalii'intre corpuri in cadrul unor fenomene sr proceseElaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigalii a mediuluiinconjuratorAplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigaliia mediuluiinconjul;tor

    ldentificarea unor relalii intre corpuri in cadrul unor fenomene si procese- Utilizarea unor criterii pentru ordonarea 5i clasificarea unor corpuri, fenomene gi procese

    Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigatii a mediului inconjurdtorI Aplicarea planului propriu pi'opus pentru efectuarea unei investigalii a mediului inconjuritori Reprezentarea grafic6 a rezultatelor unor oilserva!ii realizate in cadrul investiga{iei proprii, utiliz6nd

    tabele, diagrame, formule simple.. ' Prezentarea concluziilor investigaliei proprii, ldentificarea unor reiaiii intre corpuri in cadrul unor fenomene ;i procese

    Utilizarea unor criterii pentru ordonarea 5iclasificarea r,rnor corpuri, fenomene;i proceseElaborarea unul plan propriu pentru realizarea unei in,/estigalii a mediuluiinconjuritor

    , Aplicarea planr-rlui propriu propus pentru efectuarea unei investigaliia mediului inconjur6torReprezentarea grafcd a rezultatelor unor observalii realizate in cadrul investigaliei pi'oorii, utilizAndtabele, diagrame, formule simpleFormularea de conc uzii pe baza rezultatelor investigatiei propriiPrezentarea concluziilor investigaliei proprii

    Utilizarea unor criterii pentru ordonarea 5i clasificarea unor corpuri, fenomene si proceseElaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigatiia mediuiuiinconjurdtor

    : Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigalii a mediuluiinconjuritoi'.,- Reprezentarea grafic5 a rezultatelor unor observa!ii realizate in cadrul investigaliei proprii, utilizAnd

    tabele, diagrame, formule simple: ldentificarea unor relalii intrecorpuriin cadrul unorfenomeneti procese

    Utilizarea unor criterii pentru ordonarea 5i clasificarea unor corpuri, fenomene gi proceseElaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigatii a mediuluiinconjur5tor

    , , Aplicarea planului prcpriu propus pentru efectuarea unei investigalii a mediuluiincon.jurdtor. Reprezentarea graficd a rezultatelor unor observalii realizate in cadrul investigajiei proprii, utiliz6nd

    tabele, diagrame, formule simple. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigatiei proprii. . Prezentarea concluziilor investigaliei proprii- ldentificarea unor modalitdli obiSnuite de menlinere a sanatdtii

    ldentificarea unor relalii intre corpuri in cadrul unorfenomene;i proceseUtilizarea unor criterii pentru ordonarea 5i clasificarea unor corpuri, fenomene gi procese

    . Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigatii a mediuluiinconjurdtorAplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigalii a mediuluiinconjur;torReprezentarea grafic5 a rezultatelor unor observa\ii realizate in cadrul investigatiei proprii, utilizAndtabele, diagrame, formule simple

    , I Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigaliei proprii' Prezentarea concluziilor investigajiei proprii

    ldentificarea unor relaliiintre corpuri 'in cadrul unor fenomene si procese: Utilizareaunorcriterii pentruordonareagi clasificareaunorcorpuri,fenomene5i procese

    Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigalii a mediului inconjurdtorAplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigalii a mediuluiinconjr,rratorReprezentarea graficd a rezultatelor unor observalii realizate in cadrul investigaliei proprii, utilizdndtabele, diagrame, formule simpleFormularea de concluzii pe baza rezultatelor investiqatiei propriiPrezentarea concluziilor investiga!iei proprii

    Utilizarea unor criterii pentru ordonarea si clasificarea unor corpuri, fenomene 5i proceseElaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigalii a mediului'inconjuritor

    Identificarea unor relalii intre corpuri in cadrul unor fenomene ;i procese28 , ' Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigalii a mediuluilnconjurdtor

    7

    22

    24

    26

    .l -,. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigaliia mediuluiinconjur;tor

    lata ce ;tim! (actualizare)

    Laboratorullui Leonardo:Facem pulin5 lumini

    30, \dentificarea unor caracteristici ale corpuri\or vii gi nevii

    Utilizarea unor criterii pentru compa13rea unor corpuri, fenomene ;i procese

    ldentificarea unor relajii intre corpuri in cadrul unor fenomene 5i proceseElaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigaliia mediuluiinconjuritorAplicarea planului propriu propus pentru efectLrarea unei investigatii a mediuluiinconjuritor

    31

    CONTINUTURI Paq. COMPETENTE SPECIFICE

  • plDua ilDnlo^1

    Ppuu aropltdDaa

    reuoh)tp llWuolelua^ut t(

    piulg( ap ruaueOaJonlDAf

    anlrytdotay

    purunlardsa6

    aplen er6rau3'illrqrlsnqLuo)

    :n!lorouod

    ar6raua ardsa6

    alera]le aluarutle aprnlntrnsuo) ale alo)Uad

    'rJa)po) r6 ruaple ep:rlteld ealeltltln

    :n!lorouodealrur6ni'ealrzallnd

    eaJeJalle'eala)eo)'Paraple :(1J) ro;undro:

    ale ugrurolsuPlf

    eareAloztp:(;)ro;rrndto: e;e

    uPtuloJsue.tl

    tin)alsaule atdsa6

    ro;undlo: paltlnld

    plernleu estnsat'edy:n!lorouod

    u?ztltln l( rielaudotd:ede eldsa6

    Z9

    B9

    99

    09

    bS

    ZS

    0s

    .:lolgtnluotur tnlntpou] e

    rolgrnluo:u1 rnlnrasatotd r6 auaulou

    rudotd rarie6rlse^ut lollznlluol ealeluazald "..rudord rarip6rlsanut.lolalellnzal ezeq ad rrznl:uo) ap ealelnutlol .r .

    8V

    9V

    vv

    Zb

    0v

    8E

    9t

    bE

    ZE

  • 9qht din rwu, fhiztzni,ailafolia ruorilrta w*inun. l{m atru,l,uf pnnn arum mtnii h ca/rt t/ti-ipLc matn tw\Iz dinh^e ,Plmrlei rua,ilta. fi4n cum W, ?d.mdnlul, 1rlnnele ruq,ilni.t ru.e aile 4ir141t u tn llniactvl,, 9n aua,ild, unilnledztru ,zutn uotn mni drr/r4f, dlan dinl^L ui4n lz aultfuin,":!i Uotn d$!.a d in4hrn+a 9oaului a,u/F/la,Plmrfui rutaAhu ertlz (oilleitm4%hlanld. €-1, nz di h.mitta, dHutw +i en rqin W dz car& uia|a t e?dtrlnnf d,L (i. in1/Pil)ild.

    {ii;t ,*rt* goat*lai 4i nziruetatzi uliti a ,Plmrlri tn Pul, ,lruy?Aiziarxz 4i, tn arzln4i, fut14a, tn iuAal aurilti dtzlz, tz (urn a4rt gfun, runplza,

    ?timdtatw e plinn de tW, ia^, ffiirna.klz qL fuwni din []d4q. 9q)v1a,eilz hrtz, khnrln e mni lulini, ia/L trule anima!.e HleMrn1n,ii;!. io girlfenut |at*, mai dtmt 4i q.Uz urrt/Fulti @t aJti tn a4iln d"o9oatz N Nnxujz aafuiwi4ii, Auln|i fuinnh^o dL ,Pial/\n, dt t-W eflLe tz,t4une d, as.utl tllullz milktqrlz dz aniou, (nailtn dil/Filud G m.a)Le- lraAlz dinh,o utinlnlp- 4i plmtz,

    a

    I

    ,

  • 'al-aliaunN iezpauJaqtq aleutue aJlulp aJp)

    'ezPalual.unSJV

    aalueld nrluad eutulnl qlupl.,lodLU! alsl'ala ardsap il]i al aundS itutB

    -eu]l ul alpluazaJdal Elundulloup luns are)

    ialundullloue JpC ipaldpou t( enrz ezpatuJo+ as uln)

    'al-aliaunN ialerlsnlr rliarat alr.rndrot 116oun:ay

    ig

    1

    I

  • .i:,:,,barometru, barometre: instrument pentru mdsu rarea presiu n ii atmosferice."(sursa: Diclionarul explicativ al hmbii romAne)

    Atmosfera planetei noastre exercit5 o anumiti presiune (o apisare) asupra suprafeteiPdm6ntului ;i asupra tuturor oamenilor, animalelor;i obiectelor care se afl; pe aceasta. Presiuneaatmosferic5 influenleazi organismul uman si starea acestuia de sinitate. Unele dintre activitSlileoamenilor se desfi;oari in condilii de presiune atmosferici, care depi;esc Iimitele obi;nuite la careorganismul este adaptat. Presiuni mici se intAlnesc la inallimi mari, astfel ci exemple de persoaneafectate de astfel de presiuni sunt aviatorii ;i alpini;tii. Presiuni mari se gdsesc in galeriile subterane,astfel ci minerii pot fi afectali daci nu se iau mdsuri speciale de proteclie.

    a Materiale necesare: sticld de plastic transparent (de o jumitate de litru), un capac de plastic,pAlnie, cerneali colorati, un pai de plastic mai lung cu 5-6 cm decAt sticla, plastilinS, pulin bumbacsau pulinE vati, metru de croitorie.

    inchide bine capacul sticleigiverifici dacipaiul de plastic atinge fundul acesteia.

    Realizeaziun orificiu indopul sticlei,at6t c6t sitreaci paiul deplastic prin ea.

    Aspiri lichidul din sticli, pAni ce acestaajunge la mijlocul paiului.

    Toarni in sticlSat6ta apiamestecaticu cerneali (incantiti!i egale)c6t si atingiun nivel deu cm ?n interiorulacesteia.

    SigileazE bine cu plastilinicapacul sticlei 5i orificiulprin care pitrunde paiul deplastic, pentru a te asigura cinu se permite intrarea aeruluiin sticlS.

    lntrodu imediat bumbac sauvati in orificiul paiului, at6t cAte necesar pentru a nu permiteevaporarea apei din sticld.Barometrultiu e $ata!

    ATENTIE! Cere aiutorulunui adult pentru aceastd

    operaliune. Nu manevra singurustensile

    ATENTIE! Nu aspira cu foarte mareputere, pentru a nu inghili apa

    cu cernealil

    .' u "r

  • 'PJPA PIAriap '1;nr-u eupo,t lgJoqo) ne altJnlpladr-ual ,1elsn ne-salalueld 'ple)eunluJ era+soulle ur.rd na.r8 aueo+ neapunll-^ed rnla.reoS pJnplp) r6 eurunl .proN ap !t)rJar.rrv e r6.rep'radoln3 e aued eleu alsad lllnld ne u8au uou ,a1rz aprunl 'asurlulaiarte.rdns ad 1n-ra:1uado:e e ,1u-en ap gleynd'e1sea:y 'e6nuar ap a6eun ;i^e1t1uet lae uJ pug)unJe'1dnra e epuelsl ulp !lD1 Inue)ln^ ,€/gl alunr g e1

    iuou ep luado:e ;ndLurl lo+ g re InJa) plep eldLugluire-s F) riapa.r: e1i/ eaurBeuut ulleC i9 l( S a;lurBelur uJ InJa) pleJp LUn)

    'rieluar-unEJv iaurq reur eapan lod as alEl)arqo rurBeur aJlurp are) ulieapa^ pleod as ps alellsnll alal)atqo e) a)e+ aJe) eulLunl aut^ epun aC

    {l

    'so[teu ap a;rur8euur rien.rasqg i [-al

  • a ftirn despre SoareScrieli pe o fi;i:- dou6 insu;iri ale Soarelui;- doui substantive care au legitur5 cu Soarele;- o propozilie despre Soare.

    Soarele - prieten sau dulman?;r Adunali informatii din reviste, enciclopedii

    sau de pe site-uri de internet recomandatede invilStorul vostru.

    ;= Vi veli documenta despre influenla luminiisolare asupra corpului uman.

    + Grupali informaliile pe o fi;i de lucru, res-pectSnd modelul dat.

    lnfluenli pozitivi lnfluen!5 negativa

    ::i. Prezentali concluziile colegilor de clas5.

    Consultim dictionarulFormali echipe de lucru. Alcituili o Fi;a aSoarelui.

    Folosili un diclionar al limbii rom6ne Pentru a nota:

    - defi nilia substantivului soore;- dou5 expresii deosebite in care apare acest substantiv.

    Scrieli c6te doui propozilii cu fiecare dintre expresiile gisite la punctul

  • Plaueld o alsa InlugLu^ed 'roualur el t( lg)urp aued )e+ ale) alalaueld aleol )salol

    'afal teLU llnLU eieletdns nf 16 alurq.rag lnzatLu n)'Jouolxa el lgte alurqJag,ea1s o alsa alaJeos .ualsls lsa)eas rn; lnlnl ul 'lelos Inualsts ulln8uts alsa nu elaleos i

    ;riurq;ag ap la+ e; r1(a.ra: undlot enop alal ,areo ,1un5'alrur8eur e^rasqO

    2a1aue;d allelala) ]uns aJe)ilnlueluqd alsa areos el ap plaueld elgt y

    irelos InLUa]slS a.rdsap uurl( a3

  • Rdspunde, prin trei enunturi, la urmdtoarea intrebare: De ce este posibila viala pe PamAn}

    Transcrie enunturile urmitoare in caiet, apoi scrie A (adev6rat) sau F (fals) in casetele libere"

    Satelltul natural al Pimbntului este Jupiter.Pim6ntul se mai numeste siTerra.

    ' Mercur este planeta cea mai apropiati de Soare.' Planetele vecine cu Pim6ntul sunt Marte si Uranus., Cea maiindepdrtat5 planeti de Soare este Saturn.

    Planetele nu au lumini proprie.

    l! Transformi enunturile false in enunturi adevdrate.

    Calcule,,astromatematicer'Ca si incingem luna cu o curea de mdtase, trebuie ca lungimea

    acesteia si fie de to 917 km. Deoarece PSm6ntul este un pic maigrdsu!, pentru el ne trebuie o curea de 4o o75 km. Luna a spus ciii diruie;te cureaua ei. De c6ti mdtase mai avem nevoie pentru a-iface Pdmintului o curea care si i se potriveascS?

    I Consultali un diclionar al limbii rom6ne.r'' Selectali trei expresii care au in componenta lor cuvintele pamdnt, soare, lund.:, Alcatuili cu acestea trei enunturi.

    , Alte corpuricere;tiCiutali informatii despre alte corpuri ceresti prezente in Sistemul Solar. Prezentati colegilor

    rezultatele activititii voastre.

    Exploratorul spat;ial@ Formali echipe de Iucru.& Documentali-vd ;i alegeli, spre studiu, una

    dintre planetele Sistemului Solar.@ Realizati un portret i

    imagini al planeteipreferate.

    ' Scrieli douS-trei