stiinta inform

7/25/2019 Stiinta Inform

1/4

Unii specialiti defnesc n prezent disciplina ca Bibliologie i tiina Inormriidefnit ca find complexul teoretic i practic care organizeaz domeniilecunoaterii pentru a acilita accesul utilizatorului la resursele inormationaleachizionate, organizate i gestionate, de obicei de bibliotec

!rile componente ale acestei discipline sunt"

Istoria crilor i a bibliotecilorde la nceputuri p#n la epocacontemporan $ici sunt incluse i problemele legate de istoriascrisului, a materialului de scris, tiparul, ilustrarea crilor, precum iistoricul bibliotecilor i rolul lor n %iaa social i cultural a popoarelor

Bibliografase ocup cu descrierea crilor spre a alctui repertoriisau cataloage de cri

Biblioteconomiase preocup de organizarea, catalogarea,clasifcarea i uncionarea bibliotecilor, inclusi% orientarea de carte,propaganda de carte, completarea i organizarea ondului bibliotecilor,

conser%area crilorBibliotecografa se ocup cu descrierea bibliotecilor din punct de %edereistoric, statistic, al construciei, al instalaiilor, al ngri&irii localurilor lor

in societatea actuala, mass'media &oaca un rol crucial in %iata sociala,de%enind, de'a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu oin(uenta puternica asupra segmentelor societatii Intr'un stat democratic, eleau rolul de a inorma, comenta si critica, find considerate )centrul vital alvietii publice)

*olul inormatiei prin mass'media in %iata indi%idului si a societatii+ass'

media este o denumire general a tuturor mi&loacelor de inormare nmasermenul de +ass'media, uneori ormulat ca media, este o expresie dinlimbaenglez la plural cu traducerea

,,mediile de mase-- $ceste mi&loace sunt%ariate" presa sau mi&loaceleelectronice de inormare .tele%izor , radio , re/elede calculatoare0 +ass'media are mai multe roluri"rolul de educatie. +ass'media contribuie la transmitereamo1teniriiculturale si aciliteaz n%/area indi%idual si colecti%02rolul de inormare.+ass3media asigur colectarea 1ipreluareainorma/iilor, diuzarea cuno1tin/elor 1i opiniilor aciliteaztransparen/arela/iilor sociale02rolul de divertisment.+ass'media oer %ariate modalit/i dedi%ertismentsi de petrecere a timpului liber02rolul de socializare.+ass'media ace posibil participarea grupurilor1icolecti%ita/ilor la %ia/a public, elabolarea 1i luarea deciziilor0rolul de persuasiune, motivatie, interpretare.4e reer laorganizareaacti%it/ilor collecti%e, la eortul de con%inegere 1i conducere n%edereaatingerii unor obiecti%e commune05ar +ass'media este cea maibun cale de manipulare a indi%iziilor, prinprezentarea repetat a unor idei,

principii, opinii etc 6 alt caracteristic a+ass'mediei este c aceasta poateorma caracterul unui indi%id, adeseorieronat5atorita rolului important pecare l au mi&loacele +ass'media n inormareapopula/iei, este absolute


2/4

necesar o institu/ie care sa monitorizeze inorma/iaexpus publicului $cesteinstitu/ii creaz un regulament, ce impun anumiterestric/ii, limite, cenzuri*olul acestui gen de institu/ie este s controlezetipul de inorma/ie transmispublicului larg 1i s impun o anumit decent ndomeniul +ass'mediei

7xplozia inormationala la care asistam astazi a determinat transormarea

societatii industriale, caracterizata de dez%oltarea tehnologica si crestereaproductiei de bunuri materiale, intr'o societate inormationala, marcata dedez%oltarea %ertiginoasa a mi&loacelor de comunicatie in masa si atehnologiei inormationale

!entru a sustine numeroasele procese de reglare pe care trebuie sa ledesasoare, de la ni%el molecular p#na la scara sociala, organismul uman arene%oie de c#t mai multe inormatii, ele reprezent#nd, de apt, materia primaa creierului $sa se explica, in mare masura, cresterea enorma a %olumuluide inormatii %ehiculate in societatea contemporana In acest sens,organismul uman receptioneaza, cu a&utorul organelor sale de simt,aproximati% 89 milioane de biti:secunda, din care circa 8 milion de biti sunttrimisi in fecare secunda spre sistemul ner%os central, de unde suntcanalizati sub orma de impulsuri ner%oase ori de mesageri chimici, de'alungul sistemului de comunicatii al organismului uman, spre dieriteleaparate si organe a caror acti%itate %a f, astel, adaptata la modifcarile ceau generat inormatia respecti%a

5imensiunea exploziei inormationale +ediul in care traiesc ii asalteaza peoameni cu un %olum urias de inormatii, ce depaseste capacitatea lornormala de receptionare si prelucrare $sa, de pilda, se apreciaza ca, la scara

mondiala, sunt publicate, anual, peste 899 999 de re%iste stiintifce ce includcel putin patru milioane de articole, si peste un milion de carti, intr'un tira& deminimum opt miliarde de exemplare !e l#nga lucrarile stiintifce, in lumeapar peste ;99 999 de periodice, dintre care aproximati% < 999 suntcotidiene, fecare tiparit in peste ;99 de milioane de exemplare raim,asadar, intr'o ade%arata societate mediatica, in care (uxul inormational estecanalizat de circa un miliard de aparate de radio si tot at#tea tele%izoare,peste un miliard de teleoane si cel putin 899 de milioane de teleoanemobile, axuri etc =a sa nu mai %orbim de cele peste >99 de milioane de !=,dintre care ?9@ sunt conectate la internet2 iar numarul site'urilor de internetse dubleaza la fecare cinci zile

4olicitarea inormationala a omului contemporan 7ste e%ident ca exploziainormationala la care asistam in(uenteaza intr'o masura tot mai mareacti%itatea proesionala a oamenilor si timpul lor liber In prezent, numarulanga&atilor din industria inormatiilor il depaseste cu mult pe al celor celucreaza in ramurile industriale traditionale2 chiar si cei neimplicati direct intehnologia inormatiei lucreaza, cel mai adesea, la panouri de comanda, cuaparate de control si sisteme automatizate inormatizate In ceea ce pri%esteimpactul inormational asupra timpului liber, se apreciaza ca omulcontemporan isi petrece 8:? din %iata uit#ndu'se la tele%izor, ascult#ndradioul sau citind ziarele si ca, in decurs de A9 de ani, receptioneaza peste9 de milioane de reclame


3/4

Un loc tot mai important in %iata omului il ocupa, in prezent, calculatorul 4eapreciaza ca aproximati%


4/4

contrarieti, guvernante n lumea de azi. Globalizarea trebuie s nsemne dezvoltarea

armonioas a planetei trebuie s aib ctig de cauz n faa dezvoltrii capitalului care

trebuie s rmn doar un instrument de schimb, fr a-i subjuga pe oameni i nu o

entitate independent guvernat de propriile legi .

!rin globalizare, se poate intelege procesul de extindere a dimensiunii unuienomen .social, economic, stiintifc, tehnic sau al inormatiei0 la ni%elulintregii planete

Unul din domeniile ma&ore ale globalizarii se reera la"

Globalizarea inormatiilor, in sensul transmiterii aproape instantanee aacestora prin tele%iziune, radio, internet, presa, teleon

Ciitorul apropiat %a f dominat de )noua economie) a%and dreptresursa principala ) imputurile de cunostiinte) si se bazeaza pe optimizarea

utilizarii resurselor materiale si umaneDucleul acesteia este chiar internet'ulcare asigura transmiterea inormatiilor in timp util in toate regiunile lumiinconsecinta globalizarea este prezenta cu o intensitate sporita in toatedomeniile de acti%itate $%anta&ele si deza%anta&ele sale sunt percepute doarde un anumit segment al populatiei prin prisma propriilor intereseElobalizarea poate ructifca din plin oportunitatiile si de a limita eectelenegati%e pe care le genereaza cu a&utorul si spri&inul specialistilor

BIBLIOTECONOMEs Ramur a bibliologiei care studiaz formarea, administrarea iorganizarea bibliotecilor.

Bibliotecile nu sunt structuri imateriale, ele nu rerpezinta locuri de acumularepasi%a in acti%itatea multiorma ce le caracterizeaz" achizi/ii, catalogare,comunicare 5isponibilitatea reala a unui document este un elementprimordial Fara catalog, oricare ar f orma sa, chiar si cea mai simplabiblioteca nu'si ndepline1te unc/iile sale 5e asemenea, in cazul in caredocumentul nu rspundea cerin/elor utilizatorilor, putea bloca lan/ultransmiterii inorma/iilor !erormantele unei biblioteci se bazeaz pe unnumr mare de posibilita/i precum politica de achizi/ii, organizareacatalogului, orarul bibliotecii, modalit/ile de mprumut sau de multiplicare,ormele de organizare ale colec/iilor, la care se aduga si cele de conser%are

stiinta inform

Documents