,insa in jurul anului 3000 i.e.n. tehnica era fo-losita deja de civilizatii din estul Mediteranei.

in jurul anului 1500 i.e.n. egiptenii faceausticle ~i vaze topind sticla, tragand fire din eape o vergea de fier ~i infa~urandu-le pe aces-tea in jurul unui miez de lut sau de nisip.Uneori acest miez era cufundat in sticla topita.

Structura sticleiProductia vaselor ~i a ornamentelor de sticla afost revolutionata in jurul anului 1.00 i.e.n.prin introducerea unei noi tehnici -suflareasticlei. Sticla topita se aduna la un capat alunei tevi de fier ~i i se facea un gol in interiorprin suflare. Uneori forma obiectului era dataprin suflarea sticlei intr-o matrita.

La temperatura camerei, sticla se comportadin multe puncte de vedere ca un materialsolid. insa din punct de vedere tehnic, ea esteun lichid ~i este descrisa ca "supraracita".Aceasta inseamna ca de~i materialul se aflasub temperatu1'a la care se solidifica, sticla apastrat unele proprietati ale lichidelor. Deexemplu, asemenea lichidelor ob~nuite, sticlacurge, chiar daca acest lucru se intampla cu o

.~5t{2""

~~~'"

(5

O La instala,iile defacut sticle, sticlainro~ita este taiatain bulgari, introdusain matri,e ~i suflatain forme.

Roca topitii din interiorulPiimdntului formeazii o masiisticloasii pe sol Jar lutul coptla soare devine ceramicii durii.Acesteprocese naturale aufost dezvoltate pentru a pro-duce o gamii largii de materi-ale de sticlii ~i ceramicii.

O Fabricarea sticleiprin procesul de..dubla suflare...Sticla dintr-o matri1aeste impinsa in josprin presiunea aeru-Iui pentru a formagatul. Aerul se suflaprin gat pentru aforma un gol. carei~i prime~te formaintr-o matri1a desuflare.

O amenii preistorici f;lceau virfuri des;lgeti dintr-o form;l natural;l de sticl;lnumit;l obisidian. Acest material se

formeaz;l cind lava vulcanic;l se rnce~te rapid.Originea fabric;lrii sticlei nu este cunoscut;l,

O Testul de sigu-ran1a a unui parbrizprezentat aicisimuleaza impactulcapului unui om cuun parbriz. Parbrizulse transforma in

granule mici, te~ite,~i reduce riscultaieturilor grave ~i alvatamarii ochilorcand capul este izbitde parbriz intr-ociocnire.

viteza extrem de mica. Dovada se poate gasila cladirile foarte vechi, unde toate geamurilede sticla sunt putin mai groase In partea dejos decat In partea de sus. Aceasta deoarecede-a lungul anilor sticla a curs In jos.

Solid sau lichid?Factorul care hotara~te daca sticla este lichidasau solida la temperatura camerei este vitezala care este permisa racirea amestecului deingrediente. Daca este racit lent, amesteculdevine o substanta solida ~i opaca cu o struc-tura cristalina. Racirea mai rapida previnecristalizarea ~i produce materialul transparentpe care-l numim sticla.

Materialele folosite pentru fabricarea sticleitipice din care se fabrica recipiente consta din

205

STICLA $1 CERAMICA

nandu-se astfel o suprafa~ ondulat1. "Sticla deoglinzi" de calitate mai bun(l se f(lcea la ince-put prin turnarea geamurilor $i netezirea ~i lus-truirea ulterioar:1 a suprafetelor. In procesul"sticl(l plutitoare", introdus in 1959, sticla topit1se solidific(l pe un strat de tinichea topit1, pen-tru a forma un geam cu suprafa~ netedl.

Sticle specialeMajoritatea produselor din sticl(l sunt f(lcute pema~ini automate de mare vitez(l. Ins(l articoleledin sticl(l str:llucitoare de cristal de plumb semai fac lnc(l de me~te~ugari priceputi. Laaceasta oxidul de potasiu lnlocuie~te oxidul desodiu, ~i se adaug(l ~i oxid de plumb.

Se adaug(l oxizi de bariu, de plumb, de zinc~; ~i de titaniu pentru fabricarea sticlei optice dei inalt1 calitate, folosit1 pentru lentile, prisme ~i: fl1tre. Sticla termorezistent(l, cunoscut1 sub nu-..mele de sticl(l boro-silicat, se face prin inclu-

O La fabricareamanuala a vaselorde sticla se adunaintai omasa de sticlatopita in capatulunei ,evi de tiernumita ,eava desuflat sticla {stangasus). Apoi are locprima faza a suflarii{sus).

500/0 nisip (in principal silice sau dioxid desiliciu), 16% soda (carbonat de sodiu), 12%calcar (carbonat de calciu), 18% rama~ite desticla sfaramate ~i 4% alte materiale. Ames-tecul se incalze~te intr-un cuptor la 1.500 °C ~isticla topita inro~ita este introdusa in instalatiade facut sticle sub forma de bulgari. Sticlaprodusa consta din aproximativ 72% silice,15% oxid de sodiu, 10% oxid de calciu ~i 3%alte substante. Acest material este cunoscut~ub numele de sticla de soda-calcar-silice.

Geamul de sticlaSticla geamului are o compozitie similara custicla pentru recipiente, doar cantitatea demagnezie (oxid de magneziu) este niarita dela aproximativ 0,5% la 3,5%. La inceput, sticlapentru geamuri se facea prin suflarea uneibule de sticla ~i invartirea acesteia cat mai erainro~ita pentru a forma un disc. Aceasta aveao cavitate groasa in centru nurnita "hublou".Printr-o tehnica aparuta ulterior se forma obula alungita care se taia ~i seintindea. --

Din 1913, geamul de sticla s-a facut prin tre-cerea sticlet topite printre d~i cilindri, obti-

O Cladirile mari

O Produsele dinceramica sunt arseini,ial intr-un cuptorpentru a le da oforma permanenta.Dupa acoperirea cusmal" ele sunt arsedin nou pentru aprimi un inveli~sticlos ~i neporos.Decorarea poateavea loc inainte deaplicarea smal,ului.Daca ea se faceulterior, mai estenevoie de o arderecare sa fixezeculorile in smal,.

derea In amestec a oxidului boric. Asemeneasticle sunt rezistente ~i la factori chimici ~i deaceea sunt des folosite in laboratoare.

CeramicaIndustria ceramicii a evoluat de la productiacaramizilor de lut uscate la soare, la fabricareaunei game de materiale de constructii, materi-ale termorezistente, omamentale, vesela ~iproduse sanitare.

Caramizile ~i tiglele pot fi facute din lutbrut, dar produsele precum vesela se fac dinamestecuri de lut purificate ~i amestecate.Dupa amestecare materialul este maleabil, darel devine tare, stabil ~i rezistent la factorichimici dupa arderea (incalzirea) lntr-un cup-tor la 6000 C -1.600°c. Cu acestea se lncheieprocesul de fabricatie a caramizilor ~i atiglelor, dar alte produse sunt supuse In con-tinuare la ardere, pentru aplicarea unui smaltneporos ~i uneori, a unor decoratii.

206~tiinta ~i tehnologie 61- REZISTENTA MATERIALELOR ~tiinta ~i tehnologie 63- TEX11LE

sunt uneori facutedin placi de sticla.

Acoperi~ul gariiSf. Pancras dinLondra a fost printreprimele facute inacest fel. El a fostconstruit intreanii 1868-1874.