ceramica traditionala romaneasca

Upload: minervana1

Post on 12-Apr-2018

474 views

Category:

Documents


28 download

TRANSCRIPT

  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    1/11

    Ceramica traditionala romaneasca o arta veche

    de mii de ani

    Ceramica , de la inceputurile ei, in spatiul romanesc, s-a manifestat nu

    numai ca un mestesug menit sa raspunda unor necesitati (obtinerea vaselor de lut, utilizate in traiul de zi

    cu zi), ci si ca o arta, parte a unei civilizatii foarte vechi, prin care, dimensiunii utilitare, i s-a asociat un

    simt estetic deosebit. Din perioada neolitica (cu 5000-6000 de ani in urma) si pana astazi, olaritul a fost o

    ocupatie constanta, dezvoltandu-se, de-a lungul timpului, o cultura a ceramicii, cu elemente specifice,

    legate de forma, culori, motive decorative, in functie de zone si de destinatia obiectelor: vase ritualice

    (consacrate sarbatorilor religioase sau evenimentelor importante din viata nunta, nastere,

    inmormantare), vase de decor pentru gospodaria taraneasca, vase folosite in scopuri practice urcioare,strachini, cani, oale, sfesnice, !ucarii etc., instrumente muzicale (ocarine, fluiere), componente

    arhitectonice s.a.m.d. "n secolele al "#-lea al """-lea i.$r., ceramica dacica impune alte elemente de

    originalitate in decor, cum ar fi crucea celtica, inscrisa in cerc, fapt

    e%plicabil, daca avem in vedere ca, in acea perioada, celtii sunt cei care aduc, in Dacia, roata folosita in

    olarit. &ceasta roata, cum se poate vedea si astazi, este formata din doua discuri plasate pe un a%, cel de

    sus avand un diametru mai mic decat cel de !os. 'e cel de sus se asaza lutul framantat, iar miscarea de

    rotatie este data de discul cel mare, impins cu piciorul.

    Ceramica de Cucuteni

    Ceramica de Cucuteni (localitate din apropierea "asului) este una dintre cele mai vechi de pe teritoriul

    romanesc (anterioara, de e%emplu, celei a giptului antic), apreciata de specialisti ca fiind unicat in

    cultura europeana. 'rezinta unele similitudini cu ceramica neolitica din hina, cea din urma aparand insa

    cu apro%imativ o mie de ani mai tarziu. eramica de ucuteni se individualizeaza prin motivele colorate

    in albastru si rosu, pe fond alb, reprezentand, mai ales, spirale, triunghiuri si alte forme geometrice.

    *tatuetele antropomorfe (feminine) din ceramica ar putea fi un argument in favoarea e%istentei unui cult

    +

    http://dli.ro/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani.html/ceramica-de-cucuteni-vas-decorathttp://dli.ro/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani.html/ceramica-de-cucuteni-vas-decorathttp://dli.ro/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani.html/ceramica-rosie-sacel
  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    2/11

    al eitei- ama, careia i se inchina aceasta populatie apartinand culturii ucuteni.

    Ceramica de Marginea

    "n localitatea arginea, !udetul *uceava, olarii pastreaza si astazi tehnici mostenite din vremea dacilor, in

    realizarea ceramicii negre (strachini, oale cu sau fara toarte), negrul fiind obtinut printr-un procedeu de

    ardere in cuptoare inchise. rnamentele sunt simple, geometrice, sau vegetale, sub forma de crengute de

    brad, trifoi, vre!uri.

    Ceramica de Horezu

    Ceramica de Horezu (!udetul #alcea), rezultat, de asemenea, al unei vechi traditii, poate fi recunoscuta

    prin culorile preferate verde, albastru si caramiziu, pe fond alb

    sau galbui si prin motivele decorative cocosul, sarpele, spirala, pestele, porumbelul, steaua, soarele,

    arborele vietii.

    Ceramica de Corund

    "n inima /ransilvaniei, in !udetul $arghita, la orund, olarii au ramas fideli culorilor alb, albastru si

    maron, precum si decoratiunilor zoomorfe si florale, care dau nota de originalitate a ceramicii de orund.

    Ceramica de Sacel

    "n aramures, ceramica nesmaltuita de *acel, lustruita cu piatra, este remarcabila prin calitatea lutului

    rosu, scos de la adancimi de +0-+5 metri, prin puturi speciale. esterii olari sunt mostenitorii traditiilor

    dacice si romane. De fapt, se pare ca, astazi, a ramas o singura

    familie, in *acel, care se ocupa cu acest mestesug.

    http://dli.ro/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani.html/ceramica-horezu-cocoshttp://dli.ro/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani.html/ceramica-de-corundhttp://dli.ro/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani.html/ceramica-horezu-cocoshttp://dli.ro/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani.html/ceramica-neagra-de-marginea
  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    3/11

    "n zona, mai sunt si alte localitati #ama, #alea "zei, 1aia *prie unde se fac vase smaltuite, foarte

    frumoase, decorate cu pensula sau folosindu-se cornul cu pana.

    &rta populara romaneasca, in timp, a asimilat diverse influente, cea bizantina fiind semnificativa, atat in

    stilul arhitectonic al lacasurilor de cult, cat si in decoratiunile ceramice, in acest al doilea caz

    manifestandu-se prin preferinta fata de anumite culori, mai ales albul, obtinut din var si piatra pisata,

    galbenul, in nuantele inconfundabile ale humei de edgidia, si verdele intens, rezultat din cupru ars in

    cuptoare speciale. 2osul, prezent in toate zonele, din aramures, pana in ltenia, provine din o%idul de

    fier continut de lutul e%tras de la mari adancimi. #aloarea ceramicii traditionale romanesti este data,asadar, si de folosirea acestor culori naturale, care nu au nimic strident, ci doar caldura pamantului, a

    pietrelor si a cerului din tara in care au fost faurite.

    Decoratia vaselor de ceramica nu este intamplatoare, chiar recurenta unor motive demonstreaza un fel de

    a gandi, un mod de raportare la realitate, toate transpuse in act artistic. &stfel, spirala, prezenta in toate

    zonele , e%prima ideea de timp, inceputul si sfarsitul, viata si moartea, continuitatea, dezvoltarea,

    renasterea, ritmurile repetate ale vietii. *arpele, inrudit cu spirala, prin forma, este simbol protector, spirit

    al pamantului, semn al intelepciunii. &rborele vietii si creanga de brad sunt asociate nemuririi si

    comunicarii cu universul. ocosul (nelipsit din ceramica de $orezu) este un simbol solar, prin cantecul

    sau anuntand rasaritul soarelui, semn de noroc si de protectie, pentru ca alunga duhurile rele. 'estele este

    o imagine care poarta cu sine incarcatura simbolica data de crestinism. *oarele (cercuri simple,concentrice, rozete, varte!uri) este triumful luminii si al bucuriei, mesager al divinitatii.

    *unt concentrate, pe vasele de lut, sub o aparenta simplitate, nenumarate ipostaze ale vietii, pe care olarul,

    cel de acum sau cel care a trudit deasupra rotilor, unde lutul a prins forma si viata, cu mii de ani in urma,

    le-a sublimat in forme stilizate la ma%imum, e%presie a unui rafinament desavarsit.

    Galerie imagini Ceramica traditionala romaneasca:

    3

    http://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-de-Corund.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-Marginea.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Atelier-de-ceramica.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-Horezu-cocos.jpeg
  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    4/11

    Mestesuguri traditionale - Olaritul

    areste imaginea.

    4

    http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1189/118843_mestesuguri-traditionale-olaritul.jpghttp://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1189/118843_mestesuguri-traditionale-olaritul.jpghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-de-cucuteni-vas-decorat.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-rosie-Sacel.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-de-Horezu.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-Horezu.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-de-Cucuteni.jpeghttp://dli.ro/storage/poze/2012/03/17/ceramica-traditionala-romaneasca-o-arta-veche-de-mii-de-ani/Ceramica-neagra-de-Marginea.jpeghttp://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1189/118843_mestesuguri-traditionale-olaritul.jpg
  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    5/11

    "ndustria si produsele sale de serie au provocat o indelungata si ireversibila criza a mestesugurilor

    populare. nele dintre ele au disparut, altele inca mai supravietuiesc, anacronice cu vremurile sau ca

    e%presii ale postmodernismului. 'utine sunt mestesugurile noastre populare in care filonul traditional se

    manifesta cu vigoarea si prospetimea pe care le releva domeniul ceramicii. *ituat la cumpana dintre

    mestesug si arta, olaritul, - aceasta ocupatie prin care, din cele mai vechi timpuri, pamantul, apa i focul

    au prins suflet in mana taranului roman - se bucura si astazi de o larga pretuire.

    Olaritul, un mestesug stravechi

    laritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la

    indepartatii nostri stramosi din neolitic, dar totodata a fost si este una dintre cele mai propice modalitati

    de materializare a insusirilor artistice. 'rin forma, proportii, decor si culoare vasele de orice tip au intrunit

    pe langa rosturile practice si virtuti artistice decurgand din stiinta, inventivitatea si imaginatia mesterului

    popular, din stapanirea tehnicilor si a mestesugului.

    /aranul din vechime nu se incon!ura de lucruri multe, stralucitoare si moarte. biectele lui erau putine la

    numar, niciodata pur decorative, impersonale, anorganice. &vea la indemana lucrul viu al mainilor lui

    care rostuiau materia, innobiland-o prin efort si suferinta. "n acest sens, olaritul este o munca obositoare

    ce necesita forta, indemanare si cunostinte deosebite. De aceea, olaritul este un mestesug rezervat in

    e%clusivitate barbatilor, femeile a!utand eventual doar la decorat.

    estesugul olaritului avea in primul rand un rol practic, dar ceramica este folosita si in scop decorativ, in

    constructii sau pentru anumite ritualuri. ocuinta taraneasca cuprinde o varietate de vase de lut - oale,

    ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oale pentru tinut laptele, oale enorme in care se pregatea

    mancarea pentru sarbatorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, !ucarii etc.

    5

  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    6/11

    ultimea vaselor produse isi poate gasi o e%plicatie in obiceiul ca la nunta sau la inmormantare acestea sa

    fie sparte. ulte vase se spargeau si inaintea inceperii postului, pentru ca bucatele mancate sa nu fie puse

    din greseala intr-un vas vechi si sa se 7spurce8 cu mancare 7de dulce8. alele se adunau in fundul curtii si

    se spargeau cu ciomagul, fiind apoi inlocuite cu altele noi. 'ana si 7prepeleacul8 (par cu cateva ramuri in

    varful carora erau agatate oalele cu gura in !os, ca sa se scurga dupa ce au fost spalate) era distrus, pentru

    a nu spurca noile vase.

    Olaritul, unelte si etape

    'rincipalele etape ale prepararii lutului inainte de ardere (curatire, dospire, framantare, modelare, uscare,

    ornamentare), sunt sugerate de uneltele folosite: troaca, mezdreaua, cutitoaia, fachiesul, si plotogul,

    cornul si gaita. 9u lipseste nici morisca de mana rasnita utilizata pentru macinarea fina a o%izilor de

    plumb si a nisipului sau pietrei ce intrau in compozitia smaltului aplicat pe vase intre doua arderi in

    cuptor. Din cadrul acestui instrumentar, un rol deosebit il detine roata olarului sau roata pentru modelat.

    6

  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    7/11

    2oata e formata din doua discuri, unul mai mic sus si unul mai mare in partea de !os, acestea fiind unite

    printr-un a% vertical. 'e discul de sus se pune bulgarele de pamant, iar discul de !os este miscat de olar,imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara destul de rapida. &stfel, roata se invarteste, obtinandu-se

    forme circulare cu contur regulat.

    *a urmarim etapele si succesiunea lor, prin care lutul simplu, se transforma intr-un obiect de arta

    populara.

    Dospirea argilei

    &rgila, de cea mai buna calitate, e%trasa din coasta dealului8, este adusa in curte si lasata la dospit8

    vreme de cateva saptamani. "n cadrul acestui proces, argila este maruntita si udata cu apa la un anumit

    interval de timp. &poi, lutul este taiat in bucati mari, batute cu maiul si udate.

    Framantarea argilei

    &ceste bucati de lut, cunoscute si sub numele de turte sunt aduse in atelier si asezate pe o platforma de

    lemn. rmeaza framantari repetate cu picioarele, apoi cu mainile pana cand capata un aspect unsuros.

    ;

  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    8/11

    utul este apoi taiat felii cu cutitoaia, care iarasi se amesteca, si se bat cu maiul pentru a obtine o pasta

    omogena. and olarul considera ca pasta este buna aceasta se imparte in bulgari rotun!iti si de marime

    egala. Dospirea si framantarea se inscriu printre cele mai importante operatii, migaloase si obositoare, dar

    care asigura in buna parte calitatea produselor.

    Modelarea argilei

    1ulgarii de lut a!ung apoi pe roata de modelat. "n aceasta etapa foarte importanta este coordonarea

    adecvata a vitezei rotii cu apasarea usoara a bucatii de argila si modelarea treptata a acestuie. &rgila seinalta ca un turnulet si din acest moment se actionaza pentru formarea interiorului. 9etezirea si finisarea

    peretilor se face cu o bucata de lemn numita

  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    9/11

    n alt tip de decoratie se obtine prin zgarierea cu un varf metalic a vasului dupa inmuierea sa in substantacoloranta, aparand astfel culoarea pastei. alta tehnica, intalnita in special in sudul 2omaniei, consta in

    aplicarea in relief a unor snururi, braie sau rozete de pasta.

    romatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. eramica rosie din sud-vestul tarii este de

    provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine. /oate

    culorile folosite sunt naturale.

    Horezu - vechi centru de ceramica populara

    &parut spre sfarsitul sec. al >#"""-lea, centrul de ceramica de $orezu considerat cel mai important centru

    de ceramica din 2omania, a fost specializat initial in confectionarea strachinilor si a taierelor, apoi si-adiversificat productia prin introducerea mai tarzie a canitelor, ulcioarelor, a ghivecelor pentru flori si a

    borcanelor de untura.

    'iese elegante reflectand pe alocuri influente orientale, vasele de $orezu, nu de putine ori, au fost

    destinate uzului familiilor boieresti. &%at pe productia de ceramica smaltuita, centrul a cunoscut o

    ?

  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    10/11

    binemeritata celebritate datorita in special, farfuriilor ornamentate cu un decor obtinut prin !iravire cu

    instrumente ca gaita sau cornul. "n aceasta tehnica, vasele erau

  • 7/21/2019 Ceramica traditionala romaneasca

    11/11

    n segment aparte al acestei colectii il reprezinta obiecte aparent minore, !ucariile si miniaturile de lut.

    ele peste ;00 de piese sunt reprezentative pentru productia de acest gen realizata in centre ca: #ladesti

    (#alcea), 'isc ("lfov), boga (lt) la sfarsitul sec. al >">-lea &laturi de fluericele cu caracter

    antropomorf sau zoomorf se afla in aceasta colectie o serie de miniaturi dupa vase de uz gospodaresc:canite, oale, ulcioare, cosulete inspirate din instrumentarul bucatariei traditionale din 1aia *prie si 1aia

    are, modelate in prima !umatate a sec. al >>-lea.

    Sursa: CrestinOrtodo$%ro

    ++