sticla
DESCRIPTION
Sticla între imaginaţie şi realitate-de la tektite la TiffanyTRANSCRIPT
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Tektitele. Provenienţa lor este incertă. Se presupune că au
rezultat în urma impactului unor meteoriţi cu pământul, în zone unde predomină gresia.
Răspândirea în natură: câteva zone răspândite pe glob în mod aleator.
Structura: mineraloid, cu o compoziţie asemănătoare fulguritului (lechatelierit, adică nisip topit la 3000 grade)
Culoare: - verde sau incoloră (moldavit) – în Cehia (pe valea
râului Moldova), Orientul Mijlociu, - neagră (cele mai frecvente) – Australasia (din
Australia de vest până la Oceanul Indian, trecând prin Indochina), Georgia, SUA
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
http://www.galleries.com/minerals/mineralo/tektites/tektites.htm
moldavite
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
http://www.galleries.com/minerals/mineralo/tektites/tektites.htm
moldavite
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
http://www.freeexistence.org/images/meteorites/index.html
indochinit australit bediasit
Fulguritul. Este un lechatelierit (SiO2 topit la cca. 3000
grade) obţinut ca urmare a acţiunii fulgerului. Se găseşte mai ales în carierele de nisip (dat
fiind că fulgerul topeşte nisipul acolo unde loveşte) şi are aspectul… creatorului său (fulgerul). În general are formă tubulară. Lungimea unui tub de fulgurit poate ajunge pe la 40cm, dar în mod curent dimensiunea este mai mică.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
http://www.mindat.org/gallery.php?min=2363
www.viatouch.com/
Obsidianul. Este un produs secundar rezultat din erupţii
vulcanice. Translucid, cu o gamă de culori de la negru la portocaliu, obsidianul se obţine din nisipul supus unor temperaturi foarte ridicate.
Se găseşte din abundenţă în zonele bogate în riolit (rocă vulcanică asemănătoare granitului)
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
http://picsdigger.com/image/84a41efe/ http://picsdigger.com/image/57691272/ http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Rainbow_obsidian.jpg
www.uhh.hawaii.edu
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
emhartglass.com/why-glass
Primul geam produs mecanic
turnarea sticlei
modelarea sticlei
geam produs prin suflare
Sticla naturală: nisip + căldură
sticlă formată mecanizat
geam tras
geam float
1959
Sticla este produsă de om de circa 7000 de ani. Se presupune (după Pliniu) că negustorii fenicieni au
inventat-o din greşeală: un vas ce transporta salpetru (nitrat de potasiu) a acostat pe ţărmul unui râu (Belus) din acutalul Israel. Marinarii şi şi-au gătit şi, neavând cu ce să sprijine oalele, au folosit blocuri de salpetru. Acestea s-au topit sub căldura focului şi a vaselor, topind la rândul lor nisipul.
Pe la 3500 î.Ch. sticla colorată se modela în Egiptul Antic. Se utiliza mai ales pentru bijuterii: sticla este mai uşor de prelucrat decât pietrele preţioase, astfel încât obiectele de podoabă erau în bună măsură realizate cu sticlă.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
http://www.allaboutgemstones.com/jewelry_history_egyptian.html
Cele mai vechi fragmente de recipienţi de sticlă au fost găsiţi în Mesopotamia veacului 16 î.Ch. Există urme care atestă utilizarea sticlei pentru realizarea de vase şi în Egipt sau Micene.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla nu se sufla ci se topea şi se învelea pe un miez din nisip şi argilă. Procese repetate de topire şi răcire conduceau la realizarea pereţilor vaselor Egiptului antic şi Mesopotamiei. Primul manual de turnare şi formare a sticlei apare pe la 650 î.Ch., în scriere cuneiformă, pe tăbliţele din “biblioteca” lui Asurbanipal.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Cândva în secolul I î.Ch – secolul I d.Ch (în secolul II î.Ch. După alţi autori), în Babilon (Siria) s-a descoperit principiul suflării sticlei. Tehnologia a rămas aceeaşi – şi singura - timp de aproape două milenii.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
www.honoluluacademy.org http://www.ancienttouch.com/roman_unguentaria.htm
Vase din Roma antică – secolul I d.Ch.
Cele două vase de referinţă rămase din Roma antică (sec I î.Ch): Vasul Licurg şi Vasul Portland
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
În Bizanţ (începând cu secolul 5 d.Ch.) în arta mozaicurilor (realizate până atunci din piatră) apar modificări atât în tematică şi tipologie cât şi ca materiale: apar, alături din piesele din piatră şi ceramică, plăcuţe din sticlă colorată sau din sticlă cu foiţă de aur pe spate.
De la Constantinopol arta mozaicurilor se răspândeşte în întreaga lume creştină
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Mult mai târziu, la un capăt de Bizanţ, o prinţesă de o cultură şi un rafinament greu de egalat astăzi, a realizat, cu arhitecţi români şi italieni, o pardoseală din mozaic cu foiţă de aur. Prinţesa se numeşte Martha Bibescu iar pardoseala este la Palatul Mogoşoaia…
Arhitectul român este GM Cantacuzino; cel italian, Domenico Rupolo. Perioada în care s-a restaurat palatul: 1912 - 1945
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Lumea arabă îşi aduce contribuţia prin cele 46 de reţete de producere a sticlei colorate, rămase de la alchimistul Abu Musa Jābir ibn Hayyān (sec. 8 – 9 d.Ch.).
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Vitraliile au apărut ca răspuns la o necesitate constructivă: zidul dintre stâlpii de susţinere, pe care descărcau arcele interioare, a fost înlocuit cu panouri (vorba vine) mult mai uşoare, realizate din sticlă multicoloră, montată în „rame” de plumb.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
„... dacă vrei să asamblezi ferestre simple, mai întâi marchează lungimea şi lăţimea lor pe o masă de lemn, apoi desenează modelul decorativ sau orice altceva care îţi face plăcere şi alege culorile care trebuie utilizate. Taie sticla şi potriveşte bucăţile cu cuţitul cu care se nivelează barele de plumb. Montează-le în rame din bare fălţuite de plumb şi lipeşte-le pe ambele părţi. Înrămează ansamblul într-o ramă de lemn, întărită cu cuie şi plaseaz-o în locul în care vrei.”
Călugărul Teofil, anul (cca.) 1100,
(conf. Buffalo Architecture and History, în http://ah.bfn.org/)
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Densitatea culorii vitraliilor din secolele 11 – 14 făcea transmisia luminoasă dificilă.
S-a dezvoltat un sistem de vitraliu mult mai luminos, prin realizarea unor acoperiri cu vopsea vitrifiabilă pe sticlă care apoi se cocea, acoperirea vitrifiabilă topindu-se şi devenind sticloasă. Vitraliul dantelat, nonfigurativ, de multe ori în tonuri de gri se mai numeşte şi „grisaille” sau „grizail”. Ordinul monahal al Cistercienilor a dezvoltat această tehnică a vitraliului nonfigurativ.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
www.vam.ac.uk/images/ image/19463
upload.wikimedia.org/ wikipedia/commons
www.answers.com/ topic/grisaille
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Poate cea mai romantică şi rafinată perioadă a istoriei pe care o cunoaştem, aproape că reprezintă „liniştea dinaintea furtunii”: perioada se încheie de fapt odată cu începutul primului război mondial.
Ce se întâmplă în acest sfârşit de veac, ca un autentic crepuscul, care închide o lume tihnită şi cald cum nu a mai fost niciodată după aceea?
Să vedem... 1879: Thomas Eddison inventează... becul electric (fără
de care lumea noastră de azi n-ar exista...) 1883: în Chicago începe construirea primului „zgârie-
nori”, Insurance Building În artă îşi face apariţia curentul „Art Nouveau”, declarat
prima oară în scris într-o publicaţie belgiană în 1884
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
1885: Daimler şi Benz construiesc primul automobil cu motor cu combustie internă
1889: se construieşte Turnul Eiffel
1892: se deschide firma „Tiffany Glass and Decorating Company”
1893: în Noua Zeelandă sufragetele înregistrează prima mare victorie: câştigă drept de vot pentru femei (prima ţară din lume), în vreme ce în Belgia se obţine drept de vot pentru toţi bărbaţii, indiferent de poziţia socială.
1895: Fraţii Lumiere prezintă primul film
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
1895: în Paris, Siegfried Bing deschide o galerie-magazin L’Art Nouveau. În această galerie, în care expuneau „avangardişti” ai perioadei aceleia, este găzduită şi expoziţia lui Luis Comfort Tiffany
1900: Freud publică lucrarea „Interpretarea viselor” 1901 Émile Gallé devine preşedinte al Scolii din Nancy 1903: Pierre şi Marie Curie primesc premiul Nobel
pentru descoperirea radiumului 1905: Albert Einstein publică teoria relativităţii Antonio Gaudi proiectează Casa Mila la Barcelona şi
Frank Lloyd Wright Robbie House, la Chicago Stravinski compune „Le sacre de printemps” 1914: arhiducele Ferdinand este asasinat. Începe
dezastrul.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Vitraliu din Capela Tiffany realizată pentru Expoziţia Mondială din Columbia 1893
Richard H. Driehaus Gallery of Stained Glass, on the Navy Pier, Chicago, Illinois, USA
First Presbyterian Church
www.stumbleupon.com/.../ tag/stained-glass/
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
Sticla – colorată sau nu – rămâne şi astăzi un material de construcţie iubit de arhitecţi şi artişti iar evoluţia tehnologiei de prelucrare a acesteia face ca produsul “sticlă” să capete noi înţelesuri: sticla cu transmisie variabilă (electrocromică, fotocromică, termocromică, sticla cu hidraţi reflexivi, cu dispoziţii de particule în suspensie, cu cristale lichide), panourile fotovoltaice, sticla cu auto-curăţire…
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
… mozaicuri din combinaţii de sticlă şi metal, cu adaosuri de săruri minerale şi chiar, pentru iubitorii de produse “eco”, mozaicurile din sticlă reciclată.
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany
www.towertiles.co.uk/ image/cache/Mosaic_2009 www.susanjablonmosaics.com/ glass-tile
http://www.designerpages.com/products/91231-Metallic-Glass-Mosaic-Tiles
… şi înclin să cred că povestea sticlei nu se sfârşeşte aici, ci abia începe…
Sticla între imaginaţie şi realitate
de la tektite la Tiffany