Problema de cercetare vizează maniera în care poporul român este privit de comunitatea

țărilor europene și nu numai. Românii suferă de trauma insignificanţei, fiind adesea umiliți și

etichetați pe baza unor stereotipuri consacrate. Walter Lippman definește stereotipurile ca fiind

imagini ce se găsesc în mintea noastră constituind ”hărți pentru a ne ghida în lume”. 1 Astfel,

scopul cercetării este acela de a identifica stereotipurile şi reprezentările vehiculate în presa

scrisă (online), precum și de a identifica contextul în care au apărut.

Corpusul a fost realizat prin intermediul surselor de informare online deoarece acestea

sunt accesibile oricui și nu implică costuri materiale. Articolele au fost publicate în perioada

cuprinsă între data de 22 septembrie 2010 și data de 02 decembrie 2012. Selecționarea s-a

desfășurat în mod dirijat pornind de la criteriul pertinenței și al reprezentativității. Articolele nu

corespund unui moment discursiv anume, ci au apărut într-un context pe care l-am considerat

pertinent pentru tema de cercetare.

Corpusul a fost extras din „Evenimentul Zilei (EVZ)”, „Gazeta Românească” și

„Gimpele” și este format din 10 articole, apărute în cadrul diverselor rubrici ale publicațiilor.

„Evenimentul zilei” (EVZ, în trecut cunoscut și ca „Bulina roșie”) este un cotidian

românesc de circulație națională publicat de Editura Evenimentul și Capital. Are o producție

editorială situată în zona premium, adresându-se unui public urban și educat.

Primul număr din „Evenimentul zilei” a apărut pe 22 iunie 1992 în format broadsheet,

producând un impact instantaneu pe piața cotidienelor. Rapid, EVZ a ajuns la un tiraj de

aproximativ 850.000 de exemplare. Ritmul editorial, care asigura 24 de ore din 24 acoperirea

informațională, a transformat cotidianul într-o "uzină de presă".

Ediția online a ziarului a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, fiind în prezent

una dintre cele mai accesate pagini de internet din mass-media românească. Pe 11 octombrie

2010, „Evenimentul zilei” a ajuns la 6.000 de numere.2

„Gazeta Românească” dispune de o arie de difuzare la nivel internațional fiind un ziar

cu periodicitate săptămânală. Acesta reprezintă primul portalul de știri din diasporă, care conține

știri cu și despre românii din Italia. La începuturi avea un tiraj de 5.000 de exemplare, iar astăzi

se bucură de un mare succes. Rezultatele favorabile se datorează conținutului redacțional, prin

articole referitoare la schimbarile survenite în legislația italiană cu privire la imigranți, precum și

1 Bourhis, Richard, Leyens , Jacques-Philippe, Stereotipuri, discriminare, relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași, 1997.2 Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Evenimentul_zilei#Suplimente_.C8.99i_edi.C8.9Bii_regionale.

1

la propunerile care se fac auzite în Parlament punându-se accent pe problemele românilor prin

specificul lor cultural și social. Una din cele mai citite rubrici fiind "Fir direct cu cititorii" în care

se oferă consultații juridice și sfaturi care vin în întâpinarea problemelor cu care aceștia se

confruntă în fiecare zi.3

„Ghimpele” a fost o revistă satirică care a apărut în perioada 1866 – 1879 avându-l drept

proprietar pe T. I. Stoenescu. Un număr important al revistei datează din 20 iunie 1871 când a

fost publicată și poezia de debut a lui Alexandru Macedonski, ”Dorința poetului”, publicată

inițial în „Telegraful român“, din Sibiu.

Targetul publicațiilor „Ghimpele” este publicul studii medii și superioare, activ, capabil,

cu spirit incisiv și cu atitudine critică.

„Ghimpele” a devenit o rețea de publicații săptămânale locale din România. A fost

lansată de trustul media Intact Media Group, în județele Cluj, Brașov, Iași, Constanța și Caraș

Severin, cu un tiraj total de 200.000 exemplare pe număr4.

Nr.

crt.

Publicație Titlul articolului Data apariției Autorul

articolului

Rubrica

1. Evenimentul

Zilei

„România înseamnă

mai mult decât

cerșetori, hoți și copiii

străzii”

02. 12. 2012 Simona Mătieş Actualitate

2. Evenimentul

Zilei

Cât ştim despre romi?

Francezii demontează

câteva clişee

22. 08. 2012 Andrei

Udişteanu

Actualitate

3. Evenimentul

Zilei

România, pe harta

stereotipurilor: o ţară

de hoţi, vampiri şi

imigranţi

22. 09. 2010 Adrian

Cochino

Actualitate

4. Evenimentul

Zilei

Românii sunt utili

Europei pentru că

ocupă locurile de

muncă refuzate de

populaţia din ţările

bogate

11. 11. 2011 - Extern

3 Cf. http://www.stranieriinitalia.it/news/gazeta28mag.htm.4 Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghimpele.

2

5. Gazeta

Românească

Francezii ne

ironizează din nou.

Baconschi, revoltat:

Român nu înseamnă

cerşetor

30. 11. 2011 - Focus

6. Gazeta

Românească

Italienii, convinşi că

românii sunt cei mai

leneşi europeni

31. 05. 2012 Miruna

Cajvaneanu

Observator

7. Gazeta

Românească

“Românii au

mentalitate de

proprietari, nu de

chiriaşi”

17. 10. 2012 - Extern

8. Ghimpele Ospitalitatea

romaneasca face

victime: investitor

strain, BATUT de

localnici

22. 03.2012 Cristian Ciuca Politic

9. Ghimpele Spaniolii despre

ROMANI:

Schimbători de

scutece. Cum vad ei

restul Europei?

16. 04. 2012 Gabriel Popoiu Extern

10. Ghimpele XENOFOBIA

italienilor ia amploare:

Italia ne vrea AFARĂ

din Europa pentru că

EUTANASIEM

CÂINI

07. 10. 2012 Alexandra

Şerban

Extern

Stereotipurile iau naștere printr-o reducție a realității culturale, care sunt consolidate fie

de o reducere la o singură calitate sau defect, fie prin sentimental urii față de o națiune. Totodată

încă din cele mai vechi timpuri fiecărui popor i-a fost atribuit un stereotip definitoriu cum ar fi:

germanii sunt tacticoși, americanii sunt pragmatici, dar dacă acestea ar constitui niște adevăruri

general valabile, acum am ști cum să-i abordăm pe fiecare în parte. Realitatea este însă alta. Nu

totul este alb sau negru, ci o infinitate de nuanţe ne populează existenţa precum gri-ul sau chiar

3

4

2

3

4

2

1

2

1 1 1 1 1 1 1

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

1

Stereotipuri vehiculate în presă

Hoți

Cerșetori

Țigani

Imigranți

Săraci

Analfabeți

Vampiri

Utili

Leneși

Proprietari

Neospitalieri

Schimbători de scutece

Ignoranți

Rasiști

gri-ul colorat. Asta se petrece pentru o infinitate de dimensiuni, fiecare din ele fiind definitorii

pentru fiecare individ în parte.

Astfel, în publicațiile

cercetate sunt vehiculate

numeroase stereotipuri cu și

despre români. Cele mai

pregnante fiind “hoții” și

“imigranți”. Se pare că

xenofobia străinilor se

datorează faptului că românii

pleacă din țara lor natală și se

stabilesc temporar sau

definitiv în ale țări europeene. Acesția sunt deranjați de numărul foarte mare de persoane care le

“invadează” teritoriul. Totodată suntem vazuți drept hoți, punându-ne în aceeasși categorie cu cei

care nu mucesc legal și aleg mereu calea cea mai ușoară. Consider că fiecare popor are rebuturile

lui, dar asta nu înseamnă că suntem cu toții la fel. Din cauza naționalității noastre suntem văzuți

ca pe niște infractori. Un alt stereotip atribuit în mod constant este acela că românul este țigan.

Sunt de părere că s-a creat o confuzie gravă datorită conotației peiorative a denumirii de țigan,

care ulterior s-a transformat în rrom. Românii și rromii fiind paronime, având o formă lingvistică

asemănătoare străinii nu fac distincția între cele două populații diferite, punând mereu semnul de

egal între români și rromi.

Aceste reprezentări sunt urmate ca număr mare de apariții în presă de: “cerșetori”,

“săraci” și “vampiri”. Mi se pare grotesc clișeul mioritic “vampir” care a luat naștere din pricina

unor constructii precum Castelul Bran, mai ales că Dracula este și el un mit. Celelalte două au un

element comun și anume lipsa resurselor materiale, care i-a îndemnat probabil pe oameni să

meargă la cerșit și nu la muncă. Dar asta nu reprezintă o scuză, chiar dacă în momemtul de față

este foarte dificil să găsești un loc de muncă. Oricine poate munci cinstit, dar totul ține de voință

și motivație.

În continuare voi aprofunda două articole reprezentative problemei de cercetare:

”Francezii ne ironizează din nou. Baconschi, revoltat: Român nu înseamnă cerşetor” din Gazeta

Românească, respectiv “Cât ştim despre romi? Francezii demontează câteva clişee” din

Evenimetul Zilei. Am ales aceste două articole în mod intenționat deoarece și rromii fac parte

din România, iar mai mult decât atât suntem adesea confundați cu ei, așa cum se întâmplă și în

cel de-al doilea articol selectat.

4

În primul articol ”Francezii ne ironizează din nou. Baconschi, revoltat: Român nu

înseamnă cerşetor” din ziarul Gazeta Românească. Aici, desemnarea stereotipurilor a fost

folosită de către o persoană terță. Titlul este foarte sugestiv pentru tema abordată “Francezii ne

ironizează din nou” lucru care indică faptul că nu este prima oară când poporul francez își

manifestă sentimental de ură față de români. Deasemenea putem identifica și reacția lui Teodor

Baconschi, care nu a rămas indiferent la ironiile francezilor, ci a luat atitudine. Am identificat

sursele care susțin ideea că “românii sunt cerșetori” din interiorul articolului, jurnalistul

folosindu-se de discursul direct al actorului, umoristului şi producătorului francez de origine

marocană Jamel Debbouze, care jignește poporul român folosindu-se de stereotipul

“cerșetorului”, argumentându-și afirmația într-un mod pueril "pentru că mă enervează". Această

afirmație generează o replică clarificatoare din partea ministrului de Externe, Teodor Baconschi

“Român nu înseamnă cerşetor”. Jurnalistul a utilizat atât replica actorului marocan, dar și reacția

lui Teodor Baconschi prin care respinge orice formă de discriminare, precum şi utilizarea de

mesaje sau de stereotipuri cu caracter discriminatoriu la adresa cetăţenilor români "A devenit

revoltatoare această identificare persistentă a cetăţenilor români cu fenomenul cerşetoriei” pentru

a ilustra impactul psihic asupra comunității noastre, dar și pentru o conferi veridicitatea

articolului.

Reprezentările vehiculate de această publicație sunt: „cerșetori”, „numeroși” și

„enervanți”. Acestea sunt au fost vehiculate la un post de radio Rire, iar mai apoi dezbătute în

incinta Ambasadei României de la Paris, în Ministerul Afacerilor Externe și la postul de

televiziune France 3. Articolul a fost publicat în data de 30. 11. 2011, scandalul fiind unul relativ

vechi.

Contextul în care se desfășoară acțiunea este acela al unei emisiuni de radio din Franța,

unde Jamel Debbouze “utilizează cuvinte care amenință fațeta pozitivă a destinatarului prin

critică și insulte”5 cu trimitere la poporul român. Influența acestuia ar putea fi una majoră, mai

ales că era într-o emisiune directă cu mulți radio-ascultători. Are loc o maximizare a

evenimentului din punct de vedere discursiv prin punerea în evidență a calomniilor nefondate și

prin utilizarea comentariilor sale ironice. Episodul a atras după sine un val de reacţie din partea

românilor, indignați de comentariile defaimatoare. Drept urmare s-au autosesizat Ambasada

României, care a calificat comentariile drept “inacceptabile”, iar Ministerul Afacerilor Externe a

socotit stereotipurile menționate - discriminatorii. La acestea se adaugă și un grup de protestatari

români, care s-au săturat de stigmatizare, proclamând faptul că sunt și românii care respectă

legea și muncesc cinstit, nu doar delicvenți, cerșetori, hoți etc.

5 Mainqueneau, Dominique, Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iași, 2007, p. 41.

5

În cel de al doilea articol “Cât ştim despre romi? Francezii demontează câteva clişee”

din cotidianul Evenimentul Zilei (EVZ). Desemnarea stereotipurilor și a clișeelor este făcută de

către alte surse utilizându-se de discursul direct, în cazul de față prin intermediul ziarului francez

„Liberation” - “Ăsta este doar rezultatul sărăciei în care au fost aruncaţi”, prin intermediul lui

Martin Olivera - “un grup aparte, separat de restul populaţiei”, prin intermediul lui Nicolae

Gheorghe - „nomad” și prin intermediul lui Malik Salemkour. Încă din titlul articolului putem

observa tema predominantă și anume clișeele demontate de către francezi pentru comunitatea

rromă. Jurnalistul alcătuiește titlul sub forma unei întrebări retorice “Cât ştim despre romi?”

făcând imediat trimitere la deținătorii răspunsului “francezii”, care par a ne cunoaște mai bine

decât noi înșine. Se poate observa o oarecare subiectivitate și totodată ironia a lui Andrei

Udişteanu prin întrebările retorice “Sunt toţi hoţi?”, “Ne vor invada?”, iar cu ajutorul chapeau-lui

ne introduce direct în temă “Francezii demontează clișee despre etnia rromă din Franţa”.

Jurnalistul conferă cititorului credibilitate și autenticitate prin desemnările unor referenți azivați

în această problemă precum: antropologul Martin Olivera, sociologul rom Nicolae Gheorghe,

cofondatorului organizaţiei Romeuropa Malik Salemkour și a unor asociații importante. Cele mai

multe extrase aparțin ziarului francez “Liberation”, asta mai ales că cei care au atribuit noi clișee

poporului român, respectiv rromilor sunt întocmai francezii. Stereotipurile identificate sunt

evidențiate prin intermediul intertitlurilor, fiecăruia revendicându-se câte un stereotip: „Sunt

nomazi” (nestatornici), „Invadează Europa” (invadatori), „Se înghesuie prin corturi” (săraci),

„Sunt toţi hoţi” (hoți) și „Nu învaţă limba franceză” (analfabeți). Consider că aceste etichete ar

putea fi rodul unor cazuri izolate a unor romi care au posibilități limitate, astfel explicându-se

sărăcia, nestornicia, poate chiar și analfabetismul din rândul lor. Foarte posibil este că poporul

francez ar putea fi deranjat de numărul mare de emigranți din țara lor, motiv pentru care atribuie

rromilor diverse stereotipuri cu conotație negativă.

Clișeele vehiculate sunt relativ recente (22. 08. 2012) apar nu doar în articolul de față, ci

au fost abordate și de Comisia naţională consultativă pentru drepturile omului din Franţa prin

declarațiile fostului preşedinte francez, Nicolas Sarkozy care blamează romii, declarând că

acesția sunt o „eplozie de delincvenţă care implică imigranţi români, a se înţelege romi”. Iar o

altă sursă din care au fost extrase reprezentări negative la adresa rromilor este Asociaţia pentru

drepturile omului, care susține că pentru toți cei veniți din România și Bulgaria trebuie aplicate

“măsuri de tranzit“, adică excluși din piața forței de muncă din Franța.

Controversele referitoare la problema imigranților romi din Franța izbucnește la Paris.

Contextul socio-politic în care a apărut acest articol corespunde perioadei finalizării alegerilor

prezindenţiale, în urma cărora Fancois Hollande a devenit noul şef de stat. Pe de o parte,

consider că orice perioadă electorală este prielnică reanimării “interesului național” și a

6

“emancipării naționale”. Identificare de grup este mult mai mare, astfel, cetățenii francezi își

exprimă nemulțumirile cu privire la minoritatea rromă. Evenimentul devenind doar un pretext

pentru a reactualiza anumite stereotipuri și clișiee despre România și români, dar și despre romi.

Pe de altă parte, “furia” ar putea fi alimentată de către Fancois Hollande, un un mare “iubitor” al

etniei rome, actualul câștigător al alegerilor. Și ce este mai ușor decât să ții cu cei aflați la

putere?

În urma cercetării am sesizat că tările străine au format un fond de stereotipuri malițioase

atunci când vine vorba despre România și despre români. Acest fond este consolidat pe ideea de

imigranță, delicvență, sărăcie, analfabetism etc. Pentru definirea unui popor, dincolo de

stereotipuri mai există și anumite mărci identitare precum obiceiurile, sărbătorile naționale și

cele relgioase pe care mulți uită să le ia în considerare. Probabil, în vremurile de altădată eram

văzuți altfel în străinătate, aveam poate o altă climă, aveam poate un alt trai. Astăzi toate aceste

atribute s-au schimbat. Stereotipurile care ne defineau ieri, astăzi nu mai sunt valabile. Probabil,

din ignorarea adevarului, aceste țări refuză pur și simplu să stea puțin să gândească și să vadă o

țară frumoasă cu oameni de valoare.

În concluzie stereotipurile au existat dintotdeauna, fie că aveau conotații pozitive sau

negative. Clișeele inoculate în mintea fiecărui om sunt de fapt, termenii care au intrat în deja în

vocabularul locutorilor străini sau chiar români. Un rol important în impregnarea lor îl are mass-

media prin caracterul ei seducător, dinamic și mai ales influent. Modul redundant al aparțiilor în

presă a unor stereotipuri transformă simple reprezentări în adevărate clișee.

7

Bibliografie:

Cărți de specialitate

1. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 2000

2. Bourhis, Richard, Leyens , Jacques-Philippe, Stereotipuri, discriminare, relații

intergrupuri, Editura Polirom, Iași, 1997.

3. Mainqueneau, Dominique, Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European,

Iași, 2007.

4. Preda, Sorin, Jurnalismul cultural și de opinie, Editura Polirom, Iași, 2006.

Bibliografie online

5. http://www.stranieriinitalia.it/news/gazeta28mag.htm .

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghimpele .

7. http://ro.wikipedia.org/wiki/

Evenimentul_zilei#Suplimente_.C8.99i_edi.C8.9Bii_regionale.

8

Corpus de referință

9