Ştefan tipătescu

2
Ştefan Tipătescu este prezentat încă din lista cu Persoanele de la începutul piesei în funcţia de prefect al judeţului. La adăpostul autorităţii politice, îşi foloseşte avantajele în propriile lui interese. În acelaşi timp, el întruchipează în comedie tipul donjuanului, al primului amorez. Prietenul cel mai bun al lui Zaharia Trahanache, Tipătescu o iubeşte pe soţia acestuia, Zoe, femeia cochetă, încă din momentul în care ea se căsătoreşte cu neica Zaharia. În comparaţie cu celelalte personaje, Tipătescu este cel mai puţin marcat comic, fiind spre deosebire de toţi ceilalţi un om instruit, educat, dar cu toate acestea impulsiv, după cum îl caracterizează în mod direct şi Trahanache: „E iute! N-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deştept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.” În fond, Tipătescu trăieşte o dramă. De dragul unei femei pe care este nevoit să o împartă cu altcineva, sacrifică o carieră promiţătoare la Bucureşti. Disperat de pierderea scrisorii, el aplică o bine susţinută tactică de atac împotriva lui Caţavencu, încălcând chiar legea. Abuzul de putere este principala sa armă: îi dă mână liberă lui Pristanda, controlează scrisorile de la telegraf şi dispune să nu fie transmis niciun mesaj fără ştirea lui, îi oferă lui Caţavencu diferite posturi importante, pentru ca apoi, la refuzul acestuia şi conştient că alegerile sunt o farsă, să cedeze. Pus în situaţia de a se apăra, Tipătescu dovedeşte o bună ştiinţă a disimulării: când Trahanache îi aduce vestea existenţei scrisorii, se preface a nu şti nimic; în faţa lui Farfuridi şi Brânzovenescu ia poză de victimă a propriei sale sensibilităţi pentru partid, iar în relaţia cu Nae Caţavencu este perfid şi violent. Personajul nu are ambiţii politice, postul de prefect oferindu-i o stare de suficienţă, tulburată doar de pierderea scrisorii. Zoe, în schimb, în ciuda văicărelilor, a leşinurilor, dar şi faptului că este considerată o damă„simţitoare”, este în realitate o femeie voluntară, stăpână pe sine, care ştie foarte bine ce vrea şi care îi manipulează pe toţi în funcţie de propriile dorinţe. Spre deosbire de amantul ei, ea nu cade pradă disperării ci încearcă să rezolve situaţia cu Caţavencu cât mai repede posibil, deşi face paradă de iubirea pentru Tipătescu şi de sacrificiile ei pentru el, în fapte ea nu a jertfit altceva decât o fidelitate conjugală stânjenitoare, sacrificiul fiind făcut de fapt de Tipătescu. Dincolo de aparenţe, în cuplul pe care Zoe îl formează cu Tipătescu, ea reprezintă raţiunea, puterea şi deţine de fapt controlul

Upload: oltianu-adrian

Post on 17-Dec-2015

11 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Caracterizarea personajului

TRANSCRIPT

tefan Tiptescueste prezentat nc din lista cuPersoanelede la nceputul piesei n funcia de prefect al judeului. La adpostul autoritii politice, i folosete avantajele n propriile lui interese. n acelai timp, el ntruchipeaz n comedietipul donjuanului, al primului amorez.Prietenul cel mai bun al lui Zaharia Trahanache, Tiptescu o iubete pe soia acestuia, Zoe,femeia cochet,nc din momentul n care ea se cstorete cu neica Zaharia.n comparaie cu celelalte personaje, Tiptescu este cel mai puin marcat comic, fiind spre deosebire de toi ceilali un om instruit, educat, dar cu toate acestea impulsiv, dup cum l caracterizeaz nmod directi Trahanache:E iute! N-are cumpt. Aminteri bun biat, detept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.n fond, Tiptescu triete o dram. De dragul unei femei pe care este nevoit s o mpart cu altcineva, sacrific o carier promitoare la Bucureti.Disperat de pierderea scrisorii, el aplic o bine susinut tactic de atac mpotriva lui Caavencu, nclcnd chiar legea. Abuzul de putere este principala sa arm: i d mn liber lui Pristanda, controleaz scrisorile de la telegraf i dispune s nu fie transmis niciun mesaj fr tirea lui, i ofer lui Caavencu diferite posturi importante, pentru ca apoi, la refuzul acestuia i contient c alegerile sunt o fars, s cedeze. Pus n situaia de a se apra, Tiptescu dovedete o bun tiin a disimulrii: cnd Trahanache i aduce vestea existenei scrisorii, se preface a nu ti nimic; n faa lui Farfuridi i Brnzovenescu ia poz de victim a propriei sale sensibiliti pentru partid, iar n relaia cu Nae Caavencu este perfid i violent. Personajul nu are ambiii politice, postul de prefect oferindu-i o stare de suficien, tulburat doar de pierderea scrisorii.Zoe, n schimb, n ciuda vicrelilor, a leinurilor, dar i faptului c este considerat o damsimitoare,este n realitate o femeie voluntar, stpn pe sine, care tie foarte bine ce vrea i care i manipuleaz pe toi n funcie de propriile dorine. Spre deosbire de amantul ei, ea nu cade prad disperrii ci ncearc s rezolve situaia cu Caavencu ct mai repede posibil, dei face parad de iubirea pentru Tiptescu i de sacrificiile ei pentru el, n fapte ea nu a jertfit altceva dect o fidelitate conjugal stnjenitoare, sacrificiul fiind fcut de fapt de Tiptescu.Dincolo de aparene, n cuplul pe care Zoe l formeaz cu Tiptescu, ea reprezint raiunea, puterea i deine de fapt controlul asupra relaiei. Fiindun om cruia i place s joace pe fa,dup cum el nsui mrturisete, Tiptescu refuz iniial compromisul politic i i propune Zoei o soluie disperat, artndu-se pregtit s renune la tot pentru ea:S fugim mpreun...Ea intervine ns energic i refuznebunia,deoarece nu dorete s renune la poziia sa de prim doamn a oraului. Izbucnirea scandalului o ngrozete mai tare dect pierderea brbatului iubit, fiindu-I teama de scandalul ce il va lasa in urma lor si imaginea sa denigrata. In confruntarea dintre cei doi n ceea ce privete susinerea candidaturii lui Caavencu, prefectul este cel care cedeaz pn la urm de dragul Zoei. Crispat, ncordat, pe parcursul ntregii comedii, Zoe devine, la sfritul piesei, generoas, fermectoare, spunndu-i lui Caavencu:Eu sunt o femeie bun... am s i-o dovedesc. Finalul comediei aduce mpcarea tuturor. Odat ce intr n posesia scrisorii, Zoe devine triumftoare, se comport ca o doamn, i recapt superioritatea la care renunase pentru scurt timp, face promisiuni pentru Caavencu (Fii zelos, asta nu-i cea din urm Camer!), n timp ce Tiptescu se retrage ca i mai nainte n umbra ei.Dei nu sunt sancionate prin comicul de limbaj, personajelecu cartesunt ironizate pentru legtura extraconjugal, semnificative n acest sens fiind numele lor de alint, Fnic i Joiica.