Ştefan Mailat a fost cea mai proeminentă personalitate din Ţara Făgăraşului în Evul Mediu. Născut la Comăna (sat în Ţara Făgăraşului) în jurul anului 1500, el era fiul unui influent boier făgărăşean, Matei Mailat, care în 1511 va primi titulatura de nobil odată cu trecerea sa la catolicism. Această ridicare pe scara socială a tatălui său îi va permite lui Ştefan Mailat să pătrundă în anturajul curţii regale maghiare unde îl găsim în documentele din 1526 ca şi camerist al regelui ungar. După înfrângerea maghiarilor în bătălia de la Mohács, Mailat se va implica în lupta pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand şi Ioan Zapolya iar pentru sprijinul acordat primului va primi ca donaţie Ţara Făgăraşului, în posesiunea căreia va intra la 2 iulie 1528. După ce va intra în stăpânirea Ţării Făgăraşului, Ştefan Mailat va începe un amplu proiect de fortificare a Cetăţii Făgăraşului, cetate care va ocupa un rol principal în planul său de a deveni primul principe al Transilvaniei. Înainte de a se proclama principe, Ştefan Mailat va fi numit voievod al Ardealului la 28 octombrie 1534, funcţie pe care o va deţine până în 1541. în acest an Mailat va încerca să pună planul său de a transforma Transilvania într-un Principat autonom sub suzeranitate otomană. Astfel, el va solicita sultanului numirea sa ca principe al Transilvaniei în schimb oferind să plătească tribut şi să rupă relaţiile cu austriecii. Sultanul refuza această propunere a lui Mailat, mai mult, va trimite o oaste otomană împreună cu oastea Moldovei condusă de Petru Rareş; aceştia vor asedia Cetatea Făgăraşului şi îl vor prinde pe Ştefan Mailat care va fi întemniţat la Istambul unde se va şi stinge din viaţă la 1550.