?tefan al III-lea, supranumit ?tefan cel Mare (n. 1433, Borze?ti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei ntre anii 1457 ?i 1504. A domnit 47 de ani, durata care nu a mai fost egalata n istoria Moldovei. n timpul sau, a dus lupte mpotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei ?i Regatul Ungariei. Biserici ?i manastiri construite n timpul domniei sale sunt astazi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.Cuprins [ascunde] 1 Prezentare generala2 nceputul domniei3 Moldova n timpul domniei lui ?tefan cel Mare4 Rela?iile cu Ungaria5 Rela?iile cu ?ara Romneasca6 Conflictul cu Imperiul Otoman7 Sfr?itul domniei8 Familie9 Figura ?i epoca lui ?tefan cel Mare n literatura10 Galerie11 Note12 Bibliografie13 Bibliografie suplimentara14 Legaturi externe15 Vezi ?iPrezentare generalaCalita?ile de om politic, strateg ?i diplomat, ac?iunile sale pentru apararea integrita?ii ?arii ?i ini?iativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admira?ia contemporanilor, acesta devenind un erou popular n tradi?ie.Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (Luptator pentru Hristos).Grigore Ureche l descrie astfel n cronica sa: "Fost-au acest ?tefan, om nu mare la statu, mnios, ?i degraba a varsa snge nevinovat: de multe ori, la ospe?e omoria fara giude?. Amintrelea era om ntreg la fire, nelene?u ?i lucrul sau ?tia a-l acoperi ?i unde nu gandeai, acolo l aflai. La lucruri de razboaie me?ter, unde era nevoie, nsu?i se vria ca vazndu-l ai sai sa nu ndarapteze ?i pentru aceia raru razboiu de nu-l biruia ?i unde-l biruiau al?ii nu pierdea nadejdea ca ?tiindu-se cadzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui ?i fiul sau, Bogdan-voda, urma lui luase de lucruri viteja?ti cum se tmpla: den pom bun roade bune or sa iasa."nceputul domnieiDupa uciderea tatalui sau Bogdan al II-lea de catre Petru Aron, ?tefan vine cu oastea sa, ajutat de Vlad ?epe?, domnul ?arii Romne?ti. Dupa nfrngerea lui Petru Aron n "tina de la Dolje?ti", la 12 aprilie ?i la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava ?i pe locul ce se chema cmpia Direpta?ii, lnga cetatea de scaun, ntreaba pe cei de fa?a, daca le este cu voie sa le fie domn. Adunarea n frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, trgove?i, osta?i ?i "toata ?ara" proclamara pe ?tefan ca domn legiuit al Moldovei.Moldova n timpul domniei lui ?tefan cel MareVezi ?i: Politica externa a lui ?tefan cel MareMoldova n timpul lui Stefan cel Mare (1483)n vremea lui ?tefan cel Mare, Moldova se ntindea de la Carpa?ii rasariteni pna la Nistru. ?aranii raze?i, proprietari de pamnt, erau chema?i la solicitarea domnului la "oaste" n schimbul unor privilegii. Alaturi de ei, un rol important l jucau cetele boierilor, care veneau cu o?teni de pe mo?iile lor, ?i cetele trgurilor, alcatuite din trgove?i, care se puteau strnge mai repede n caz de nevoie. Oastea mare a lui ?tefan era deci o ,,oaste de ?ara", la vremea aceea pu?ini fiind lefegii (mercenari sau soldneri). ?ara era aparata de ceta?i ca Soroca, Tighina ?i Cetatea Alba la Nistru, cetatea Chilia la Dunare, ceta?ile Hotinului ?i Sucevei la Nord, spre Carpa?i Cetatea Neam?ului, iar pe Siret Cetatea Noua a Romanului.Moldova era stabila politic ?i bogata. Incursiunile pretenden?ilor la domnie erau rare, ?i opozi?ia boierilor slaba. Buna securitate a drumurilor mbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni sa treaca prin Moldova de la Marea Neagra spre Liov (Lemberg) ?i invers, aducnd din Orient mirodenii, covoare, blanuri, metale ?i pietre pre?ioase iar din Apus postavuri ?i arme. Vamile culese de la ace?tia aduceau bani n vistieria domneasca. Astfel se explica mijloacele materiale care i-au permis lui ?tefan sa lupte ?i sa construiasca fara ncetare n lunga lui domnie. Pericolul mare l reprezenta nsa expansiunea Imperiului Otoman, care - dupa cucerirea Constantinopolului la 1453, de catre sultanul Mehmed al II-lea Fatih - ?i continua naintarea spre centrul Europei.Rela?iile cu UngariaRegatul Ungariei mpotriva steagului moldovean n batalieDupa urmarirea lui Petru Aron, care se refugiase n Polonia, ?tefan cade la n?elegere cu regele Cazimir, restituindu-i-se cetatea Hotinului, ceea ce atrage du?mania regelui Ungariei, Matei Corvin. ntr-o lupta decisiva la Baia (1467), pe valea Moldovei, oastea ungureasca este nfrnta, regele fiind ranit de trei sage?i ?i o lovitura de lance. ?tefan navali n Ardeal pe urmele armatei ungure?ti n retragere ?i ?i asigura lini?tea la grani?a apuseana a ?arii.Rela?iile cu ?ara RomneascaPrimul conflict cu ?ara Romneasca a avut loc n 1462 cnd, profitnd de faptul ca Vlad ?epe? se afla n razboi cu turcii, ?tefan ataca cetatea Chilia dinspre uscat ?i beneficiaza de ajutor turcilor care bombardeaza cetatea de pe corabii aflate pe Dunare. Asediul ceta?ii e?ueaza ?i ?tefan este ranit de o sageata n picior, rana care i va provoca o cangrena n preajma mor?ii. ?tefan cucere?te Chilia ?i Cetatea Alba n 1465.Prevaznd ca va avea n curnd de luptat cu turcii, ?tefan dorea sa aiba un domn prieten n ?ara Romneasca, n locul vasalului turcesc, Radu cel Frumos. n anul 1470 ?tefan ncepu ostilita?ile, pradnd Ialomi?a ?i arznd ora?ul Brailei (la 27 februarie, n "mar?ea brnzei"). Turcii au trimis drept raspuns pe tatari n Moldova dar ?tefan i-a nvins n dumbrava de la Lipnic, pe Nistru. Dupa alte ciocniri cu Radu cel Frumos, acesta fugi la turci. n noiembrie 1473, ?tefan cucere?te cetatea Dmbovi?ei de la Bucure?ti, ?i pune n scaunul ?arii Romne?ti pe aliatul sau, Laiota Basarab. nsa dupa 2 ani Laiota Basarab l tradeaza.Conflictul cu Imperiul OtomanSpada lui Stefan cel MareDin cei 47 de ani de domnie ?tefan a purtat razboaie cu turcii ntr-un interval de 10 ani (1474 - 1484), iar dupa 1484 a pierdut definitiv ceta?ile Chilia ?i Cetatea Alba ?i a revenit la plata tributului.Mahomed al II-lea nu a vrut sa lase nepedepsit amestecul lui ?tefan cel Mare n treburile domniei ?arii Romne?ti. De aceea n iarna anului 1474 trimise n Moldova pe beylerbeyi Hadm Suleiman Pasa (Hadin Sleyman Pasa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn ?i a-i nimici oastea. ?tefan ?i organizeaza tabara n fa?a Vasluiului n locul numit Podul nalt ?i n ziua de 10 ianuarie 1475, nainte de a se lumina de ziua, dadu atacul pe nea?teptate. O?tirea turcilor se destrama n nvalma?eala. Locul mla?tinos, cea?a, necunoa?terea terenului, mari tulburarea turcilor, care se risipira. Dupa alungarea lor, ?tefan trimise o scrisoare n limba latina catre to?i principii cre?tini din Europa, vestindu-le marea izbnda ?i cerndu-le sprijin pentru ncercarile viitoare. Dar n afara de felicitari din partea Papei ?i a Republicii Vene?iene, ajutor nu veni de nicaieri.Mahomed II lua comanda o?tirii turce?ti, ndreptndu-se spre Suceava pe Valea Siretului, iar dinspre Nistru se ivira cetele tatarilor. n codrul de la Valea Alba sau Razboieni, turcii covr?ira puterile moldovenilor n seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II ataca ceta?ile Suceava, Neam?ul ?i Hotinul, dar nu le putu cuceri. Aflnd ca ?tefan pregate?te o noua oaste, ca ungurii ?i polonezii se apropie de grani?ele Moldovei cu ajutor armat, vaznd ca hrana se mpu?ineaza ?i ca se ivesc boli n rndul o?tenilor, Mahomed al II-lea se hotar sa se retraga. El parasi Moldova har?uit de cetele lui ?tefan.Sfr?itul domnieiMormntul lui Stefan cel Mare si al sotiei sale Maria Voichita, din gropnita bisericii manastirii PutnaUltimii ani de domnie au fost ani de pace. Cel care spunea n actele scrise ca este din mila lui Dumnezeu domn al ?arii Moldovei a zidit 44 manastiri ?i biserici, conform tradi?iei, dupa fiecare lupta c?tigata o biserica. Batrn ?i bolnav de guta, i s-a amputat un picior la care aparuse o cangrena de pe urma ranii capatate la asediul Chiliei din 1462. Exista opinii ca decizia luata de doctori adusi din Italia i-a grabit moartea cu cateva luni. Dupa o domnie ndelungata de 47 de ani - neobi?nuita pentru acele vremuri - a decedat la 2 iulie 1504.Iara prea ?tefan Voda l-au ngropat ?ara cu multa jale ?i plngere n manastire la Putna, care era zidita de dnsul, jale era, ca plngea to?i ca pe un parinte al sau...(Grigore Ureche)n cursul domniei sale Moldova a cunoscut o nflorire fara precedent. Luptnd de la egal la egal cu vecini mai puternici, ?tefan cel Mare a reu?it sa impuna Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Dar odata cu modificarea tehnologiei razboiului (introducerea pe scara larga a armelor de foc, scumpe ?i greu de fabricat) Moldova, cu o popula?ie ?i resurse limitate, nu a mai putut ?ine pasul cu ace?ti vecinii. n conflictele cu turcii, ?tefan a beneficiat ?i de faptul ca, n cursul domniei lui, Imperiul Otoman a avut de luptat cu adversari puternici ?i pe alte fronturi: Skanderbeg n Albania, Uzun Hasan n Asia Centrala, ceta?ile genoveze Caffa ?i Mangop n nordul Marii Negre etc.Stefan cel Mare n tabloul votiv al bisericii Sf. Nicolae Domnesc IasiFamilieS-a casatorit prima oara la 5 iulie 1463 cu Evdochia de la Chiev, sora lui Semen ?arul, fiica lui Alexandru Olelka, marele cneaz de Kiev. Au avut mpreuna doi copii: pe Alexandru ?i pe Elena (Olena). Evdochia s-a stins din via?a la 25 noiembrie 1467 ?i a fost nmormntata n Biserica Mirau?i din Suceava vechea Mitropolie a Moldovei.La 14 septembrie 1472, ?tefan cel Mare s-a casatorit a doua oara, cu Maria din familia dina?tilor de la Theodoro-Mangop. Copiii nascu?i din aceasta casatorie (Ilie ?i Bogdan) au murit la vrste fragede. Maria a murit la 19 decembrie 1477 ?i a fost nmormntata n biserica Manastirii Putna.?tefan cel Mare s-a casatorit pentru a treia ?i ultima oara, cu Maria, fiica lui Radu cel Frumos, Domnul ?arii Romne?ti, pe care o luase ostatica, mpreuna cu mama ei, nca din 1473. Din aceasta casatorie au rezultat Bogdan-Vlad, viitorul Domn Bogdan al III-lea al Moldovei, ?i doua fiice frumoase,[1] Ana ?i Maria.Un alt fiu natural (nascut n 1483) al lui ?tefan cel Mare, cu o anume Rare?oaia (a carei existen?a nu e documentata istoric), a fost Petru Rare?, care avea sa devina la rndul sau domn al Moldovei, de doua ori (1527-1538 ?i 1541-1546).Dintre urma?ii naturali ai lui ?tefan cel Mare, 14 au ajuns domnitori ai Moldovei n perioada 1504-1668 (2 fii, 7 nepo?i, etc.).Figura ?i epoca lui ?tefan cel Mare n literaturaFigura ?i perioada lui ?tefan au fost o puternica sursa de inspira?ie pentru scriitori romni. Iata o lista neexhaustiva de asemenea crea?ii:Barbu ?tefanescu Delavrancea, Apus de soare;Dimitrie Bolintineanu, Muma lui ?tefan cel Mare;Dimitrie Bolintineanu, Visul lui ?tefan cel Mare;Vasile Alecsandri, Dumbrava ro?ie;Vasile Alecsandri, Imn lui ?tefan cel Mare;Poezie populara culeasa de Vasile Alecsandri, ?tefan, ?tefan, domn cel mare;Poezie populara culeasa de Vasile Alecsandri, Movila lui Burcel;Gheorghe Asachi, ?tefan cel Mare naintea Ceta?ii Neam?u;Alexandru Vlahu?a, Din trecutul nostru;Mihail Sadoveanu, Fra?ii Jderi;?tefan Octavian Iosif, Cntec despre preafericita izbnda de la Podul-nalt;Nicolae Gane, Stejarul din Borze?ti;Eusebiu Camilar, Stejarul din Borze?tiAdrian Paunescu, Juramnt la PutnaGalerieReconstruc?ia salii tronului lui ?tefan cel Mare de la Cetatea de Scaun a Sucevei n incinta Muzeului de Istorie din Suceava Statuia ecvestra a lui ?tefan cel Mare din fa?a Palatului Culturii din Ia?i Statuia ecvestra a lui ?tefan cel Mare din Suceava, amplasata n apropiere de Cetatea de Scaun Statuia ecvestra a lui ?tefan cel Mare de la Podul nalt, jude?ul Vaslui Bustul lui ?tefan cel Mare din holul colegiului na?ional ce i poarta numele din Suceava Bustul lui ?tefan cel Mare din fa?a Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean din SuceavaNote^ Cronicile slavo-romne, pag.31BibliografieConstantin C.Giurescu & Dinu C.Giurescu Istoria Romnilor volum II (1352-1606) p. 154-192. Editura ?tin?ifica ?i Enciclopedica Bucure?ti (1976)A.D. Xenopol Histoire des Roumains de la Dacie trajane : Depuis les origines jusqu' l'union des principauts Tome I des origines 1633. Editeur Ernest Leroux Paris (1896)?erban Papacostea, ?tefan cel Mare domn al Moldovei (1457-1504), Editura Enciclopedica Bucure?ti, 1990Binder Iijima, Edda und Dumbrava, Vasile (Hrsg.): Stefan der Groe Frst der Moldau. Symbolfunktion und Bedeutungswandel eines mittelalterlichen Herrschers. Leipziger Universittsverlag, Leipzig 2005, ISBN 3-86583-039-0V. Marcule?, A.V. ?tefanescu, S. Ion, Gherghina Boda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maximciuc, I. Marcule?, S. Stoica, Dic?ionarul domnilor ?arii Romne?ti ?i ai Moldovei, Ed. Meronia, Bucure?ti, 2009.Grigore Ureche, Letopise?ul ?arii Moldovei de cnd s-au descalecat ?ara ?i de cursul anilor ?i de via?a domnilor care scrie de la Drago? pna la Aron-vodaBibliografie suplimentaraLiviu Pilat, Itinerariile lui ?tefan cel Mare, n ?tefan cel Mare ?i Sfnt. Atlet al credin?ei cre?tine. Simpozion sf. Manastire Putna 2004, Suceava, 2004Mihail Sadoveanu, Via?a lui ?tefan cel Mare - recenzieLegaturi externeCommonsWikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de ?tefan cel MareMonumentul ?tefan cel Mare (Chi?inau, Republica Moldova)Text n limba germana despre ?tefan cel MareSfantul Stefan cel Mare in literatura poporului, 25 mai 2012, Nicolae Iorga, CrestinOrtodox.ro