statut municipiu pascani 2010

Statutul municipiului Paşcani

Anexa 1La H.C.L. nr. 64/27.04.2007

STATUTUL

MUNICIPIULUI

PAŞCANI

1


CUPRINS:

CAP. 1 DATE GEOGRAFICE...............................................................................................................41.1 Aşezare geografică......................................................................................................................41.2 Suprafaţa.......................................................................................................................................41.3 Relieful...........................................................................................................................................41.4 Clima..............................................................................................................................................51.5 Hidrografia.....................................................................................................................................51.6 Vegetaţia.......................................................................................................................................61.7 Fauna.............................................................................................................................................61.8 Solurile...........................................................................................................................................6

CAP. 2 DATE ISTORICE.......................................................................................................................6CAP. 3 POPULAŢIA MUNICIPIULUI..................................................................................................8CAP.4 AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE....................................................9

4.1 Primarul municipiului Paşcani şi aparatul său de specialitate.........................................94.2 Consiliul Local al municipiului Paşcani..............................................................................11

CAP. 5 PATRIMONIUL MUNICIPIULUI PAŞCANI........................................................................115.1 Domeniul public şi domeniul privat al municipiului Paşcani................................................115.2 Planul Urbanistic General al municipiului Paşcani...............................................................13

CAP. 6 BUGETUL MUNICIPIULUI PAŞCANI.................................................................................13CAP. 7 ECONOMIA..............................................................................................................................15

7.1 Industria.......................................................................................................................................157.2 Telecomunicaţii & IT..................................................................................................................197.3 Agricultura...................................................................................................................................207.4 Silvicultura...................................................................................................................................217.5 Serviciile......................................................................................................................................217.6 Comerţul......................................................................................................................................217.7 Transport.....................................................................................................................................227.8 Infrastructura...............................................................................................................................237.9 Turism..........................................................................................................................................23

CAP.8 COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ.INTEGRARE EUROPEANĂ...........248.1 Cooperarea internă....................................................................................................................248.2 Cooperarea internaţională........................................................................................................24

CAP. 9 ASIGURAREA ORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE.................................................................25CAP. 10 OCROTIREA SĂNĂTAŢII ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ...................................................25

10.1 Ocrotirea sănătăţii....................................................................................................................2510.2 Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara......2610.3 Centre de plasament...............................................................................................................29

Cap. 11 SERVICII PUBLICE COMUNITARE..................................................................................3011.1 Direcţia Apă – Canal...............................................................................................................3011.2 Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă...................................................3111.3 Serviciul de Gospodărie Comunală......................................................................................3411.4 Poliţia Comunitară...................................................................................................................35

2


CAP. 12 CULTURA ŞI ARTA............................................................................................................36CAP. 13 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI SPORTUL........................................................................................37

13.1 Învăţământul.............................................................................................................................3713.2 Sportul.......................................................................................................................................39

CAP. 14 TITLURI ONORIFICE...........................................................................................................40CAP. 15 INSTITUŢII ALE STATULUI...............................................................................................41

16.1 Justiţie........................................................................................................................................4116.2 Direcţii deconcentrate.............................................................................................................41

CAP. 16 CONSULTAREA CETĂŢENILOR.....................................................................................42CAP. 17 ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI PAŞCANI..........................................................................42CAP. 18 PARTIDE POLITICE, SINDICATE ŞI ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE......43CAP. 19 MASS-MEDIA........................................................................................................................43

3


CAP. 1 DATE GEOGRAFICE

1.1 Aşezare geografică

Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în vestul judeţului Iaşi, la intersecţia paralelor 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la est cu Ruginoasa şi Todireşti , la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.În partea de jos a oraşului, la 208 m altitudine faţă de nivelul mării, sunt localităţile suburbane Lunca Paşcani şi Blăgeşti, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localităţi suburbane Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni.

Municipiul Paşcani are o suprafaţă de 75,49 km2. Municipiul Paşcani se află situat la o distanţă medie de aproximativ 550 kmfaţă de capitala României – Bucureşti. Toponimul Paşcani provine de la numele boierului Oană Paşcă, stăpânul acestor locuri în secolul al XV-lea. Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului Moldovei, Alexandru al II-lea.

1.2 Suprafaţa

Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,42 kmp.

1.3 Relieful

Teritoriul administrativ al municipiului Paşcani este situat în partea de sud a Podişului Sucevei, ocupând de la vest la est următoarele subunităţi ale acestuia: Podişul Fălticenilor, Culoarul Siretului şi Podişul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfăşoară în principal în lunca şi pe terasele râului Siret, dar şi pe platouri sculpturale şi versanţi.

Teritoriul municipiului Paşcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei subunităţi:

Podişul Fălticenilor, cunoscut şi sub numele de Podişul Moţca, se caracterizează prin prezenţa unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450 m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul şi 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se continuă spre est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m.

Culoarul Siretului se suprapune luncii şi teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafaţă plană, largă de 3,5 - 4,3 km şi cu altitudine de 205 - 215 m.

Podişul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea şeii Ruginoasa - un ansamblu de dealuri largi şi platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 - 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de Blăgeşti şi mai domol la sud de acesta.

4


Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafeţe plane, cu lăţime de 4,3 km în nord şi 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 - 205 m şi pantă longitudinală de cca 1% .

1.4 Clima

Teritoriul municipiului Paşcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de nuanţă destul de moderată specific dealurilor cu altitudini între 200 şi 400 m şi poate fi caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la staţia Paşcani. Temperatura aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4 °C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C şi un minim mediu în ianuarie de - 2,7°C. În cursul anului creşterile interlunare cele mai pronunţate se înregistrează între martie - aprilie (6,7°C) şi aprilie - mai (5,8°C), iar descreşterile cele mai mari între octombrie - noiembrie (6,4°C) şi septembrie - octombrie (5,0°C). Precipitaţiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantităţi medii lunare înregistrându-se în luna iunie (91,6 mm), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm). Aportul principal la volumul mediu multianual îl au precipitaţiile din perioada caldă a anului (70%), comparaţii cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%).

Pe anotimpuri, cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) şi iarna (11%).

Vânturile care activează în zona Paşcani sunt determinate atât de circulaţia generală a atmosferei, cât şi de condiţiile reliefului local, fiind mult influenţate de prezenţa văii Siretului care funcţionează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.

1.5 Hidrografia

Aria municipiului Paşcani este bogată atât în ape de suprafaţă cât şi în ape subterane. Principala apă care drenează teritoriul localităţii de la nord la sud prin partea de est a aşezării este Siretul, acesta primind o serie de afluenţi al căror debit variabil nu seacă niciodată.

Apele de suprafaţă

Siretul, la o altitudine de 209 m faţă de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu direcţia N-S, cu un grad înalt de meandrare şi o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul variază în funcţie de factorii climatici. Pe partea dreaptă Siretul primeşte ca afluenţi pâraiele:

Iermolia, care izvorăşte din pădurea Valea-Seacă, străbate partea de nord a municipiului şi se varsă în dreapta Siretului, lângă baraj.

Arini, izvorăşte din Dealul Arinilor din suburbia Gîşteşti, străbate municipiul pe la sud de Complexul zootehnic, fiind barat înainte de a traversa şoseaua care vine dinspre Lespezi, apoi se îndreaptă spre Siret.

Gâşteşti (Humei), izvorăşte din vatra localităţii respective, străbate cartierul Fântânele de la vest la est şi se îndreaptă spre Siret. Înainte de a intra pe teritoriul intravilanului, primeşte ac afluent pe partea dreaptă, Pârâul Vechi.

5


Sodomeni (Hăsnăşeni), care izvorăşte din pădure, străbate partea de sud a municipiului, după care se varsă în Siret, lângă triaj.

Pe partea stângă Siretul primeşte ca afluenţi pâraiele: Gura Bâdiliţei, în amonte de Lunca Paşcani şi Hărmăneasca, în aval de Blăgeşti.

Lacuri naturale nu sunt pe raza municipiului, în schimb sunt amenajate heleştee, iazuri şi lacuri de baraj.

1.6 Vegetaţia

Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş; în locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetaţia are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafeţe reduse, în estul şi vestul municipiului. Domină: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul şi cu o frecvenţă mai redusă paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu şi cireşul sălbatic. Arbuştii mai răspândiţi sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul şi socul. În locurile mlăştinoase creşte papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaştei, săgeata apei. Flora decorativă, variată, include: salvii, petunii, begonii, micşunele, regina nopţii, laleaua, bujorul, muşcate, trandafiri ş.a.

1.7 Fauna

Printre mamiferele obişnuite, caracteristice pădurilor din jur: veveriţa, căprioara şi mistreţul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul, popândăul, şoareci. Dintre păsări: vrabia, sturzul, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, uliul, bufniţa. Reptilele sunt reprezentate de şarpele de pădure, guşterul şi altele. În bălţile din Lunca Siretului se găsesc: raţa sălbatică, gâsca sălbatică, lişiţa, bâtlanul şi numeroşi batracieni.

1.8 Solurile

Structura geologică a zonei nu a favorizat apariţia unor bogăţii de mare valoare economică. O răspândire mai mare o au argilele sarmaţiene şi cuaternare, exploatate local, fără o utilizare industrială. La fel gresiile şi calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare şi pietrişurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistenţă şi pentru întreţinerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan local. La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parţial în scopuri terapeutice.

CAP. 2 DATE ISTORICE

Documentele cele mai vechi al Paşcanilor încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 1587-1588: un act cu văleatul (anul de la Facerea Lumii) 7096, emis de Nicoară şoltuzul şi cei 12 pârgari ai oraşului Baia, priveşte vânzarea unui loc „între movile şi între Siretul Vechi şi Siretul Nou”, unde se putea face moară şi pod (peste Siret, evident); între cei nouă martori prezenţi la această vânzare făcută în faţa autorităţilor orăşeneşti din Baia, se află şi „Toader din Păşcani şi Andreica de acolo şi Ionaşco de acolo şi Lazor de acolo”. Actul citat conţine,

6


astfel, nu numai cea mai veche atestare a numelui Paşcanilor, dar şi numele celor mai vechi păşcăneni.

Numele Paşcaniului indică pe strămoşul întemeietor al aşezării, „descălecătorul” satului şi primul său stăpân, eroul eponim, căci Paşcani nu înseamnă altceva decât urmaşii (fiii, nepoţii) unui Paşco, cu alte cuvinte, locul stăpânit (satul întemeiat) cândva de un străvechi Paşco, şi anume Oană Paşco.

Decenii în şir după întemeierea aşezării, stăpânirea a curs nestânjenit, în generaţiile succesive de urmaşi. Cândva, în prima sau a doua generaţie de stăpâni, s-au delimitat două jumătăţi ale satului (parte de sus şi partea de jos), ceea ce înseamnă că au existat, la un moment dat, doi fraţi care şi-au împărţit moştenirea părintească. Aceste două jumătăţi sunt menţionate în documente, cu stăpânii lor, în primele decenii al veacului al XVII-lea, când vechile stăpâniri s-au tulburat şi apoi s-au schimbat cu totul.

Odată cu aşezarea lui Vasile Lupu în domnia Moldovei, s-a inaugurat o vreme de linişte şi de rânduială. Unul din sfetnicii cei mai de frunte ai noului domn a fost Iordache Cantacuzino numit mare vistiernic. La data de 31 martie 1637, Iordache Cantacuzino primeşte ca danie moşia Paşcanilor, iar actul solemn, pe pergament a fost emis în vara aceluiaşi an.

Din câţi stăpâni au avut Paşcanii în veacurile medievale, Cantacuzinii au fost, fără îndoială, cei care au a însemnat cel mai mult pentru istoria locurilor şi care şi-au legat cel mai strâns numele de aceste locuri. Urmaş al unor împăraţi bizantini, reprezentant al unei familii care menţinea vie, prin toate faptele sale, strălucitoarea amintire a Bizanţului - fără ostentaţie, dar şi fără să se ascundă (vulturul bicefal figurează în toate peceţile lor, pe cărţi, pe broderii, pe biserici şi pe lespezile lor funerare) – Iordache Cantacuzino este, el însuşi, o pagină din istoria Moldovei în veacul XVII. Deşi a fost unul dintre cei mai bogaţi moldoveni ai vremii, deşi se bucura de un prestigiu uriaş în ambele principate şi, prin numeroasele sale înrudiri, dispunea de o autoritate fără egal, n-a râvnit domnia, mulţumindu-se să slujească cu credinţă pe domnii ţării în împrejurări din cele mai grele şi cu primejdii care i-au ameninţat viaţa. De asemenea, în curţile boierului de la Paşcani, care atunci se ridicau, împreună cu biserica, ÎN 1664, s-au perindat, nu o dată, şi paşii cronicarului Miron Costin, nepot al lui Iordache Cantacuzino, după cum el însuşi spunea: „Eram pururea în casă eu la Iordache vistiernicul…”

După moartea lui Iordache Cantacuzino (1664/1665), a rămas stăpână la Paşcani soţia sa, Alexandra. De numele ei se leagă amintirea celuilalt mare cronicar moldovean, Ion Neculce, a cărui mama Catrina, era chiar fiica lui Iordache Cantacuzino. Cercetătorii vieţii şi operei lui Ion Neculce au ajuns la concluzia că rolul preponderent în formarea scriitorului l-a avut bunica sa maternă, Alexandra Cantacuzino; etapa aceasta a vieţii cronicarului şi omului politic care a fost Ion Neculce e strâns legată de istoria Paşcanilor.

Stăpânirea Cantacuzinilor la Paşcani a durat mai bine de un secol, prin patru generaţii ale acestei familii, din care o ramură însemnată a continuat să se numească – şi după ce n-a mai stăpânit acel sat, până în zilele noastre – Cantacuzino-Paşcanu: unul dintre ei, marele logofăt Dimitrie Cantacuzino-Paşcanu (1789-1862), este ctitorul spitalului ieşean care i-a purtat, o vreme numele.

În vara anului 1774, când s-a făcut un recensământ cerut de trupele ruseşti de ocupaţie, Paşcanii erau încă în stăpânirea Cantacuzinilor; şase ani mai târziu, curtea de acolo – apreciată ca „minunată” prin poziţia ei deosebită – aparţinea boierului Iordache Balş; probabil transferul s-a făcut prin căsătorie. În 1812 Balş a plecat în Rusia, moşia a fost stăpânită o perioadă de fraţii Dimitrachi şi Panaitachi Moruzi, iar mai apoi cumpărată de

7


vistiernicul Iordache Rosseti-Roznovanu (1764-1858). În cele din urmă, moşia Paşcani a devenit, prin cumpărare, proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz (1808-1892).

O statistică din 1859 pune în evidenţă „copilăria” târgului, care fiinţa ca aşezare măruntă pe lângă satul omonim: acesta din urmă număra 5500 de locuitori, în vreme ce târgului i se consemnau numai 91 de locuitori, din care 86 erau evrei, trei alţi supuşi străini şi doar doi oameni liberi de dări. Trei decenii mai târziu, târguşorul avea 782 de locuitori, absorbind treptat vechiul sat. Ceea ce a constituit însă „motorul” principal la dezvoltării Paşcanilor pe cale urbanizării a fost drumul de fier: dezvoltarea reţelei de cale ferată a atins , în 1869-1871, această zonă; pe tronsonul Roman – Suceava, s-au construit mai multe staţii, între care şi cea de la Paşcani. Pentru aceasta din urmă, cu tot ce însemna ea (depou, ateliere, etc.), terenul a fost dăruit de N. Rosseti-Roznoveanu.

Următorul moment important în care a fost implicat şi Paşcaniul a fost reprezentat de „momentul 1907”. La Paşcani se constituise un adevărat comandament pentru reprimarea mişcărilor ţărăneşti, condus de prefectul şi procurorul tribunalului judeţului Suceava; aceştia aveau la dipozţie importante forţe militare şi au întreprins ample măsuri de înăbuşire a mişcărilor din Paşcani şi zona învecinată. S-a procedat la împrăştierea grupurilor de protestatari, arestarea şi torturarea celor consideraţi vinovaţi.

Lucrătorii de la atelierele CFR Paşcani s-au solidarizat cu acţiunile ţăranilor, protestând împotriva măsurilor de reprimare violentă şi condamnând pe cei ce se aflau în fruntea ţării. Punctul culminant l-a constituit acţiunea din gara Paşcani, de eliberare a ţăranilor arestaţi la Ruginoasa şi închişi într-un vagon de marfă al unui tren ce trebuia să-i ducă la Fălticeni.

În cadrul Primului Război Mondial (1916-1919), militarii păşcăneni incluşi în cadrul diverselor unităţi au participat la toate marile campanii. Documentele de arhivă şi presa vremii menţionează faptele de arme săvârşite de unităţile militare în care au luptat militari din zona Paşcani. Nu puţini au fost păşcănenii care au murit în cursul luptelor sau ca urmare a acestora. Plăcile de pe monumentele închinate eroilor, aflate de regulă pe lângă biserici, consemnează numele lor. Acestora li se adaugă şi cei care au fost daţi dispăruţi.

Al doilea Război Mondial a pricinuit Paşcanilor şi zonei cele mai mari distrugeri din întreaga lui istorie. În anul 1944, în cadrul ofensivei sovietice pe teritoriul român la 20 august - „bătălia de la Iaşi”, ruperea frontului român şi trecerea Siretului de armata lui Malinovschi au dus la lupte în zona Paşcaniului. Oraşul a fost distrus în întregime, urmele luptelor s-au păstrat zeci de ani, unele vizibile până astăzi.

CAP. 3 POPULAŢIA MUNICIPIULUI

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2006, populaţia stabilă a municipiului Paşcani a fost de 43.828 locuitori. Densitatea populaţiei este de 581 locuitori/kmp. Distribuţia populaţiei pe sexe: 50,67 % de sex feminin, iar 49,33 % de sex masculin.

Distribuţia populaţiei după etnie pe localităţi şi pe sexe la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002 era următoarea:

LOCALI- ETNIE

8


TATE SEX TOTAL Româ-nă

Ma-ghiară

Rro-manes

Ger-mană

Ucrai-neană

Turcă Evre-iască

Rusă (Lipo-veni)

Croată Italiană Moldo-ve-nească

Altă etnie

MUNICIPIUL PAŞCANI

Ambele sexe

4205741535 10 439 8 3 5 2 49 1 1 1 3

Masculin 20618 20344 6 227 4 - 4 1 29 1 - - 2

Feminin 21439 21191 4 212 4 30 1 1 20 - 1 1 1

Numărul şomerilor în ultimul an a scăzut de la 2422 în anul 2005 la 1550 în anul curent. Această scădere s-a datorat, în special, aplicării măsurilor active privind stimularea pe de o parte a angajatorilor prin subvenţionarea locurilor de muncă ocupate de şomeri, iar pe de altă parte acordarea de prime de angajare, de instalare, etc. angajaţilor.

Acestea au fost posibile numai prin promovarea măsurilor de prevenire a şomajului, printre care:

- informare şi consiliere profesională- medierea muncii- formare profesională- consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi

independente În felul acesta au sporit şansele de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă care au beneficiat de un număr însemnat de servicii specializate acordate în mod gratuit şomerilor, indiferent de vârstă, sex, etnie, etc.

CAP.4 AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

EXECUTIVUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI PAŞCANI

PRIMAR – GRIGORE CRĂCIUNESCU - PNLVICEPRIMAR – IOAN IONIŢĂ - PDLSECRETAR – ZUZAN MIRCEA

4.1Primarul municipiului Paşcani şi aparatul său de specialitate La data de 5 iunie 1995, în conformitate cu prevederile Legii nr. 11 din 18 ianuarie

1995, privind declararea ca municipii a unor oraşe, oraşul Paşcani devine cel de-a doilea municipiu al judeţului Iaşi.

Potrivit Anexei II, pct.4.3 din Legea nr.351/2001 – privind aprobarea Planuluide amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, municipiul Paşcani este unitate administrativ teritorială de rangul II.

Prin funcţiile şi rolul dobândit în teritoriu, municipiul Paşcani reprezintă un sistem judeţean de sprijin, fiind centrul urban, pol de echilibru în dezvoltarea zonelor din partea de vest a judeţului.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi de Primar, ca autoritate executivă, acestea rezolvând treburile publice în condiţiile legii.

Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale şi reprezintă municipiul Paşcani în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

Primarul îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de Consiliul Local.

9


Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de viceprimar, secretar şi de aparatul de specialitate al primarului.

Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria municipiului Paşcani, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Sediul Primăriei municipiului Paşcani este în strada Ştefan cel Mare, nr. 16.

Viceprimarul Municipiului Paşcani este ales de către Consiliul Local din rândul membrilor săi, pe o durată egală cu cea a mandatului Consiliului. El este subordonat Primarului, este înlocuitorul de drept al acestuia şi primul colaborator pentru realizarea obiectivelor şi sarcinilor administraţiei publice locale.

Atribuţiile viceprimarului sunt cele delegate de către Primar, în condiţiile legii.Secretarul Municipiului Paşcani este funcţionar public de conducere, cu studii

superioare juridice sau administrative, numit în această funcţie de către prefect, în condiţiile legii.

Secretarul unităţii administrativ-teritoriale se bucură de stabilitate în funcţie şi nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.

Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici.

Secretarul verifică şi asigură respectarea legalităţii de către organele administraţiei publice locale, îndeplinind atribuţiile prevăzute de art.116 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, modificată şi completată, alte atribuţii prevăzute de legi sau de alte acte normative, sau încredinţate de către Consiliul Local ori de Primar.

Aparatul de specialitate al Primarului municipiului Paşcani este constituit din componente funcţionale structurate în servicii, birouri şi compartimente, a căror conducere este asigurată de către primar, viceprimar şi secretarul municipiului, potrivit organigramei aprobate de consiliul local, şi anume: Direcţia economică, Birou administraţie publică, Compartiment control comercial, Compartiment situaţii de urgenţă, Compartiment registru agricol, Compartiment juridic şi contencios, Serviciul comunitar de asistenţă socială, protecţie socială şi autoritate tutelară, Birou urbanism, amenajarea teritoriului, disciplină în construcţii, Serviciul taxe şi impozite locale, Serviciul cadastru, fond funciar şi consultanţă agricolă, Compartiment relaţii cu publicul, societatea civilă şi audienţe, Compartiment Programe Europene şi Atragere de Fonduri Structurale, Compartiment sport, cultură, culte, Compartiment resurse umane, Compartiment intern de prevenire şi protecţie a muncii, Compartiment audit public intern, Compartiment protecţia mediului, Compartiment îndrumare asociaţii proprietari, Unitatea municipală de monitorizare a serviciilor publice Compartiment tehnic şi investiţii, Compartiment patrimoniu şi contracte, Compartiment achiziţii publice şi contracte, Compartiment de implementare a sistemului de management al calităţii, Compartiment administrativ, deservire, Compartiment informatizare, Ghişeu unic şi consiliere.

Primăria municipiului Paşcani coordonează direct activitatea a 11 servicii publice de specialitate ale Consiliului Local al municipiului Paşcani: Gospodăria Comunală, Biblioteca municipală Paşcani, Muzeul municipal Paşcani, Protecţia Plantelor, P.S.I., Asistenţă personală persoane cu dizabilităţi, Poliţie Comunitară, Serviciul public comunitar de evidenţa a persoanei, Creşa Nr.1 Paşcani, Administraţia Pieţelor, Cantina de Ajutor Social Paşcani.

10


4.2Consiliul Local al municipiului Paşcani

Consiliul Local al Municipiului Paşcani are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.

Consiliul Local este alcătuit din 19 de membri, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Având în vedere specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul Local alMunicipiului Paşcani a organizat următoarele comisii pe domenii de specialitate:

1. Comisia de prognoze economico-sociale, buget, finanţe, industrie, agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerţ şi IMM-uri;

2. Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, conservarea monumentelor istorice, protecţia mediului, ecologie, patrimoniu şi administraţie publicǎ;

3. Comisia pentru învăţământ şi activităţi ştiinţifice, cultură, culte, tineret, sport, turism;4. Comisia pentru sănătate, muncă, protecţie socială şi combaterea sărăciei;5. Comisia juridică, ordine publică, drepturile omului şi libertăţi cetăţeneşti;6. Comisia pentru programe europene şi atragere de fonduri structurale, relaţii externe.Sediul Consiliului Local al Municipiului Paşcani se află pe strada Ştefan Cel Mare,

nr.16, iar întrunirile în plen se desfăşoară în Sala de Şedinţe a Consiliului Local. Consiliul Local a fost constituit în urma alegerilor locale desfăşurate în 21 iunie 2008,

când a rezultat următoarea structură politică:

P.N.L. – 5 membri P.D.L. – 5 membri P.S.D. – 8 membri Independenţi – 1 membru.

CAP. 5 PATRIMONIUL MUNICIPIULUI PAŞCANI

5.1 DOMENIUL PUBLIC ŞI DOMENIUL PRIVAT AL MUNICIPIULUI PAŞCANI

Patrimoniul municipiului Paşcani este alcătuit din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat, precum şi din drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

În calitate de persoană juridică de drept public şi titular al dreptului de proprietate publică şi privată, municipiul Paşcani exercită, prin Consiliul Local al municipiului Paşcani, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii.

11


Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, iar cele din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun.

Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al municipiului se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului Paşcani.

Prin excepţie, prevăzută de lege, terenurile destinate construirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective de utilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcţiilor.

Contractele de concesionare şi închiriere cuprind, cu obligativitate, clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea subconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenele de plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea contractuală.

Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totodată, pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a Consiliului Local singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă.

Unele bunuri din domeniul privat al municipiului, aflate în administrarea Consiliului Local în stare de funcţionare şi care nu mai sunt necesare desfăşurării activităţii proprii, cu excepţia clădirilor şi terenurilor, se pot transmite, fără plată, altor instituţii publice la solicitarea ordonatorilor de credite a acestor instituţii şi cu aprobarea Primarului municipiului Paşcani în calitate de ordonator principal de credite.

În cazul în care bunurile disponibilizate nu au fost solicitate:A. Domeniul public al municipiului Paşcani este stabilit de Anexa la Legea

nr.213/1998 plus alte bunuri de uz şi interes public care trebuie atestate apartenenţei la domeniul public şi cuprinde:

1. Sediul Autorităţilor Administraţiei Publice Locale;2. Unităţi sanitare:

- Spitale: 2 unităţi sanitare: Spitalul Municipal Paşcani, spitalul CF Paşcani;- Policlinici din ambulatoriu: Policlinica Municipală Paşcani, Policlinica CF

Paşcani;3. Unităţi de învăţământ:

- Licee: 5 unităţi de învăţământ;- Şcoli: 9 unităţi de învăţământ;- Grădiniţe: 8 unităţi de învăţământ;- Clubul Copiilor

4. Cultură :- Casa de cultură ” M. Sadoveanu“;- Cămine culturale: 5 obiective în localităţile componente;- Biblioteca Municipală;- Clădire muzeu;

5. Sport:- Stadion CF;- Stadion Siretul;- Stadion Locomotiva;

12


- Săli de Sport: 2 obiective;6. Asistenţa socială:

- Cantina socială;- Centru de plasament minori;

7. Locuri de joacă pentru copii: 6 ;8. Parcuri: 1;9. Ştranduri: 2 obiective;10.Fântâni arteziene: 1;11.Pieţe agroalimentare: 2 obiective; 12.Cimitire: 7 obiective;13.Statui şi monumente: 5 obiective;14.Mijloace fixe ce asigură alimentarea cu apă şi canalizare a oraşului:

- Reţea alimentare cu apă: 89,9 km;- Reţea canalizare: 48,7 km;

15.Mijloace fixe ce asigură sistemul de încălzire a oraşului:- Centrale termice: 12 centrale termice;

16.Mijloace fixe ce asigura alimentarea cu energie electrică:- Reţea energie electrică: 129,02 km;

17.Reţea drumuri: 166 km;18.Păşuni: 414,3 ha;19.Adăposturi civile situate în blocuri;

B. Bunuri care sunt in proprietatea privată a Primăriei Municipiului Paşcani:1. Mijloace fixe ce asigura alimentarea cu gaze naturale:

- Reţea distribuţie gaze naturale: 85,095 km;1. Sediu administrativ Piaţa Deal;2. Spaţii comerciale din Piaţa Vale;

5.2 Planul Urbanistic General al municipiului Paşcani

Planul Urbanistic General al municipiului Paşcani şi localităţile aparţinătoare (Blăgeşti, Lunca, Gâşteşti, Boşteni-Sodomeni) reprezintă strategia şi cadrul de dezvoltare în perspectivă a unităţii administrativ - teritoriale.

Scopul P.U.G.-ului este de a răspunde, într-o primă etapă, presiunilor exercitate în domeniul investiţional prin:

- direcţionarea dezvoltării localităţilor;- determinarea unui intravilan posibil;- zonificarea funcţională a teritoriului;- stabilirea zonelor ce se pot autoriza pentru construire;- enunţarea priorităţilor.Planul urbanistic general este elaborat în conformitate cu prevederile actelor

normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia.La ora actuală, P.U.G. Paşcani este în faza de obţinere a avizelor finale.

CAP. 6 BUGETUL MUNICIPIULUI PAŞCANI

13


Bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului local se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Paşcani.

Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar şi se înscriu pe surse de provenienţă şi, respectiv pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora.

Veniturile proprii sunt formate, în principal, din impozite şi taxe judeţene, cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete, precum şi din donaţii şi sponsorizări.

Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Cheltuielile bugetare au o destinaţie precisă şi limitată şi nu pot fi înscrise în buget şi nu pot fi angajate şi efectuate din buget, dacă nu există bază legală pentru cheltuielile respective. Totodată, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.

Pe parcursul exerciţiului bugetar, Consiliul Local al Municipiului Paşcani poate aproba rectificarea bugetului propriu şi a bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea sa, la termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale primarului în calitate de ordonator principal de credite.

Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 47% la bugetul local al municipiului Paşcani, pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 13% la bugetul propriu al judeţului şi 22% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului Judeţean Iaşi pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului.

Consiliul Local al Municipiului Paşcani poate aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice locale pe bază de convenţii sau contracte de asociere la care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere. Totodată, Consiliul Local al municipiului Paşcani poate hotărî asupra participării cu capital sau bunuri, în numele şi în interesul municipiului la constituirea de societăţi comerciale ori la înfiinţarea unor servicii de interes public local.

Obligaţiile financiare rezultate din colaborare, asociere sau participare potrivit celor sus menţionate şi cele rezultate din acorduri de cooperare, înfrăţire, precum şi din aderare la asociaţii interne şi internaţionale hotărâte de consiliul local în condiţiile legii, se suportă din bugetul municipiului.

În bugetul municipiului se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, pentru cheltuieli care se utilizează la propunerea primarului pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare în situaţii de extremă dificultate.

Cheltuielile pentru investiţiile publice se cuprind în buget în baza programului de investiţii publice aprobat de consiliul local. În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform

14


proiecţiei bugetare, primarul poate propune consiliului local, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii.

Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare se aprobă de consiliul local, iar virările de credite în cadrul aceluiaşi capitol se aprobă de primar şi se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Primarul în calitate de ordonator principal de credite întocmeşte şi prezintă spre aprobare consiliului local până la data de 31 mai al anului următor, contul anual de execuţie a bugetului local.

Asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi privat al municipiului Paşcani se exercită controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern, conform reglementărilor legale în domeniu.

Formarea şi utilizarea fondurilor publice şi contul de execuţie a bugetului municipiului sunt supuse controlului Curţii de Conturi.

Începând cu anul 1998 au fost acordate consiliilor locale libertăţi, dar şi sarcini privind impozitele şi taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi şi încasării impozitelor şi a taxelor locale.

Un aspect negativ este cadrul legislativ naţional instabil, care nu a favorizat dezvoltarea economică, ci a dus la restrângerea continuă a bazei de impozitare şi, în acelaşi timp la creşterea impozitelor şi taxelor, care au devenit din ce în ce mai greu de suportat de către populaţie şi agenţii economici.

CAP. 7 ECONOMIA

Din cele mai vechi timpuri locuitorii din acest sector al Siretului se ocupau cu agricultura şi creşterea animalelor. Nici declararea ca târg 1825-1835 şi nici construirea căii ferate şi a Atelierelor C.F.R. la 1869 nu au transformat caracterul rural al Paşcanilor, care se menţine până la începutul secolului al XX-lea.

Dacă în trecut municipiul Paşcani era cunoscut ca un oraş preponderent industrial, schimbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziţia la economia de piaţă, s-au făcut simţite şi aici, existând după 1989 un declin în acest domeniu. Unele întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, au apărut firme noi, dinamice şi moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ: materiale de construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.

Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai parte a mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.

7.1 Industria

Principalele societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Paşcani sunt:

15


S.C. ACK S.R.L.Societatea comercială ACK SRL Paşcani este specializată în proiectarea, producerea,

montarea şi punerea în funcţiune a diverse instalaţii de automatizare, monitorizare şi dispecerizare din sectoare ca: producerea şi distribuţia energiei termice, metalurgie, chimie, petrochimie etc.

SC ACK SRL Paşcani dispune de specialişti cu o experienţă de peste 17 ani în măsurarea debitelor de fluide, presiune, temperaturilor, contorizare energie termică şi gaz metan.

Societatea are implementat un sistem de asigurare a calităţii în conformitate cu standardul internaţional ISO 9001 şi este certificată de AFER. Societatea este autorizată de ANRGN pentru proiectarea şi executarea de instalaţii de distribuţie gaze naturale.

Produsele fabricate de SC ACK SRL au Aprobări de Model eliberate de Biroul Roman de Metrologie Legală, acestea constituind o garanţie în plus, atât în ceea ce priveşte exactitatea efectuării măsurătorilor, cât şi pentru faptul că pot fi utilizate pentru contabilizarea şi facturarea utilităţilor.

S.C. ADEMS S.R.L. Înfiinţată în 1993 prin efort şi perseverenţă, S.C. ADEMS S.R.L. a crescut încet şi sigur

datorită managementului de calitate care a fost impus, ajungându-se astăzi să se atingă un maxim, drept rezultat fiind certificarea ISO 9001 – 2000, demers ce a fost finalizat in cursul lunii Mai 2006.

Sub directa supraveghere a unui personal calificat, activitatea de producţie a S.C. ADEMS S.R.L. a reuşit să devină foarte complexă: producţie de uşi şi ferestre clasice, producţie de uşi şi ferestre din lemn triplu stratificat cu geam termopan, producţie de mobilă din lemn masiv pentru întreg “căminul tău”, cât şi pentru “grădina ta”, parchet din lemn masiv şi lamelar, construcţii din lemn, toate acestea fiind înglobate printr-o armonie deosebită, fapt datorat multitudinii speciilor de lemn cu care lucrează şi a unui finisaj ireproşabil.

S.C. CAOM S.A.De la înfiinţarea societăţii, acum 12 ani, specialiştii cu experienţă teoretică şi practică

în domeniul cercetării tehnologice şi a automatizării proceselor industriale au fost, de-a lungul timpului, motorul de dezvoltare atât al gamei de produse cat si al competentelor tehnologice a mai noilor membri ai echipei CAOM. Firma a proiectat, integrat şi realizat game de produse de măsură şi control a proceselor industriale care cuprind termorezistente, termocuple, transmitere, dispozitive de strangulare, cabluri de prelungire pentru termocupluri, aparate de măsură şi control, software industrial.

Echipa CAOM SA are ca obiectiv fundamental proiectarea, execuţia şi implementarea unor sisteme de automatizări care să răspundă tuturor necesităţilor partenerilor, permiţându-le, în acelaşi timp, să obţină un raport optim preţ / performanţă.

ELECTROTERMOMETRIA PASCANISocietatea comerciala Electrotermometria Pascani a fost înfiinţată în anul 1992 din

specialiştii atelierului de proiectare “Traductoare de temperatura” din cadrul ITRD Paşcani. Obiect de activitate: - proiectarea si asamblarea echipamentelor de măsură, reglare şi control pentru procesele industriale şi instalaţiile automatizate.

La început activitatea societăţii se rezuma la proiectarea de traductoare de temperatura şi se desfăşura cu 10 angajaţi. În prezent societatea numără în jur de 65 de

16


angajaţi, gama de activităţi fiind mult extinsă, având capacitatea de a oferi clienţilor soluţii complexe şi în acelaşi timp, complete.

HERO Services Company. Firma HERO Services a fost înfiinţată în anul 2002, ca urmare a cererii tot mai mari

de pe piaţa amenajărilor interioare şi mai ales a mobilei. La început s-au ocupat de producerea mobilierului din PAL melaminat şi de montajul jaluzelelor verticale şi orizontale. De-a lungul timpului şi-au diversificat şi îmbogăţit oferta de produse şi servicii în domeniul amenajărilor interioare. Firma se ocupă atât cu construcţia de case şi hale metalice, cât şi cu amenajări interioare.

S.C. INFOSTAR S.R.LInfostar s-a înfiinţat în anul 1994, cu activitate de producţie echipamente măsura

reglare şi control pentru procese industriale, domeniile temperaturi, presiuni, debite, semnalizări ş.a.

Firma are avantajele competitive ale unei firme de mici dimensiuni, cu personal bine motivat, specializat in domeniul automatizărilor industriale, ce a acumulat o vastă experienţă în relaţiile cu piaţa industrială de profil.

INFOSTAR acoperă activitatea de cercetare, proiectare şi producţie cu un colectiv propriu – în număr de 32 persoane – din care peste jumătate au studii superioare de specialitate.

Gama de produse din fabricaţia firmei s-a diversificat şi înnoit continuu prin proiectarea de produse noi, care să răspundă cerinţelor specifice ale beneficiarilor: de la aparatura simplă de indicare, supraveghere şi alarmare locală, la sisteme complexe de monitorizare şi supraveghere a proceselor pe calculator.

Proiectarea fabricarea şi comercializarea produselor se face în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:1995, sistem certificat de Societatea Romană pentru Asigurarea Calităţii sub nr. 239/2000.

Firma deţine Autorizaţia Biroului Român pentru Metrologie Legală de fabricare şi comercializare mijloace de măsurare, precum şi autorizaţiile pentru laboratoarele proprii de verificări.

LINCAS S.R.L. Compania are ca obiect de activitate proiectarea, execuţia, repararea şi modernizarea

cablajelor interioare, Reţele de iluminat public, staţii şi substaţii de transformare de la 0,4 la 20 kV, servicii pentru construcţii şi instalaţii sanitare, încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat, izolaţii, alimentare cu apă şi lucrări de canalizare. Compania are implementate sistemele ISO 9001:2000, ISO 14001:2004 EMS şi OHSAS 18001:2007.

S.C. KOSAROM S.A.S.C KOSAROM S.A., prima firmă din industria alimentară din România, privatizată în

anul 1992 de Guvernul României, prin Programul Pilot de Privatizare, a crescut treptat prin profesionalismul de care au dat dovadă două generaţii de manageri. Beneficiind de propria reţea de producţie a materiei prime, de prelucrare şi de comercializare, administrată pe baza cerinţelor manageriale moderne, S.C. KOSAROM S.A. menţine un ritm constant de activitate şi oferă clienţilor produse la cele mai înalte standarde. Produsele S.C. KOSAROM S.A. au un gust special deoarece înglobează materie primă de cea mai bună calitate, sunt realizate pe bază de reţete proprii, folosindu-se procedee tehnologice avansate.

S.C. NGM LEONARD S.R.L.

17


Societatea a fost înfiinţată în anul 1991 şi produce şi finisează perdele tip jaquard, folosind maşini electronice din import. Foloseşte ca materie primă poliester din import sau produs în ţară. Produsele, de foarte bună calitate, merg în cea mai mare parte la export.

S.C. PROINVEST GROUPFirma PROINVEST GROUP SRL a fost înfiinţată în septembrie 2000 la Paşcani,

judeţul Iaşi, cu statut privat şi autonom, şi a avut serviciile de proiectare în construcţii drept obiect principal de activitate.

PROINVEST GROUP SRL a cunoscut o dezvoltare rapidă de la un an la altul, în primul rând ca urmare a diversificării activităţilor în domeniul construcţiilor.

Activitatea firmei se desfăşoară în cadrul a două divizii:WGB – divizia specializată în producţia, comercializarea şi montajul de tâmplărie

termoizolantă din PVC;MBS – divizia specializată în proiectarea, execuţia şi montajul construcţiilor metalice.În anul 2004, firma a devenit membru al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie

Termoizolantă (PPTT), iar din 2005 are implementat Sistemul de Management al Calităţii conform SR EN ISO 9001: 2001.

S.C. REMAR S.A.Anul înfiinţării: 1869 La finele anului 1869 Paşcanii erau nu numai cel mai important centru feroviar din ţară,

dar şi cel mai important centru tehnic, lucru posibil datorită construcţiei căilor ferate Iţcani-Paşcani-Roman şi Paşcani-Iaşi de către specialişti polonezi şi austrieci.

În perioada anilor 1936 - 1938 se construiesc hale noi şi se dezvoltă uzina electrică. De la sfârşitul anului 1945 începe o perioadă de refacere şi dezvoltare după război, care se accentuează după 1969, când unitatea a intrat într-un amplu proces de specializare care a fost impus de dezvoltarea transporturilor feroviare din România.

S.C. REMAR S.A. Paşcani a luat fiinţă ca urmare a Hotărârii Guvernului României nr. 691 din 04.10.1991, ca societate cu capital majoritar de stat şi a provenit din Uzina Mecanică de Material Rulant care, la rândul ei, a luat fiinţă prin reorganizarea fostelor Ateliere ale Căilor Ferate Române.

Din 1992 S.C. REMAR S.A. s-a transformat în societate comerciala pe acţiuni, cu capital majoritar de stat.

Din octombrie 2004 S.C. REMAR S.A. s-a privatizat, pachetul majoritar de acţiuni fiind cumpărat de GFR Bucureşti.

S.C. ROMPAK S.A. ROMPAK, parte integrantă a Pak Holding din Turcia, este o companie producătoare de

drojdie si amelioratori şi premixuri pentru panificaţie şi patiserie, cu sediul în Paşcani. Rezultatul unei investiţii de 34 milioane dolari în calitate ROMPAK a devenit cel mai mare furnizor de drojdie pe piaţă din România.

PAK HOLDING a luat naştere în anul 1923, când Mustafa Nevzat a creat un mic laborator farmaceutic. Astăzi, compania este unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Turcia şi unul din cele mai vechi institute din domeniu.

În 1973 PAK HOLDING îşi diversifică activitatea implicându-se în industria alimentară şi punând bazele primei fabrici de drojdie de panificaţie în Izmit. În 1986, a doua fabrică de drojdie îşi începe activitatea în Izmir- Kemalpasa, pentru ca doi ani mai târziu, adică în 1988 să fie construită şi cea de a treia fabrică de drojdie în Bolu – Duzce.

18


În 1994 Pak Holding decide să investească în România, construind o fabrică de drojdie în Paşcani. Aceasta şi-a început activitatea pe data de 1 martie 1998, producând aceeaşi drojdie proaspătă comprimată importată până atunci.

În noiembrie 2003 Rompak a implementat şi certificat Sistemul Integrat de Management al Calităţii şi Igienei (SMCH) în concordanţă cu standardul ISO 9001: 2000 şi cu principiile HACCP (Analiza Punctelor Critice de Control) cu scopul de a asigura calitatea şi siguranţa produselor. Certificarea a fost acordată de către TÜV Germania.

SACO S.R.L Înfiinţată în anul 1991, S.C. SACO S.R.L. s-a lansat puternic in domeniul construcţiilor

şi materialelor de construcţii, făcând faţă cu succes concurenţei acerbe şi căutând permanent diversificarea activităţii sale. Compania ocupă un loc important pe piaţă, datorită calităţii construcţiilor civile şi industriale ridicate de către echipele sale profesioniste de constructori, precum şi gamei diversificate de materiale si echipamente de construcţii oferite clienţilor săi. Obiectul de activitate este reprezentat de construcţii case din lemn, construcţii civile, hale industriale, producţie (mobilă, tâmplărie Al. şi PVC, pavele beton, confecţii metalice) şi comerţ

SIRETUL S.A. SIRETUL SA este unul dintre cei mai mari producători de textile din ţară, cu un flux

integrat de producţie pentru perdele, tricoturi şi confecţii din tricot, utilizând ca materie primă de bază firele din poliester şi poliamidă. Noua identitate vizuală Siretul îşi doreşte să împrospăteze imaginea companiei şi să pună bazele unui brand foarte puternic pe piaţa românească.

Fluxul complet de fabricaţie asigura o capacitate lunara de producţie de peste 100.000 bucăţi confecţii, 400.000 mp perdele şi 200.000 mp tricoturi şi tapiţerie auto. Firma dispune de o reţea proprie de distribuţie pe piaţa internă, garantând livrarea produselor în cele mai bune condiţii.

S.C. TGI Term S.R.L.S.C. TGI Term S.R.L. este o firmă înfiinţată în 1995, având ca principal profil de

activitate producerea şi montarea de ferestre PVC cu geam termopan.Pe piaţa de profil, TGI Term s-a impus de-a lungul timpului prin calitatea lucrărilor

executate, precum şi prin profesionalismul şi competenţa cu care sunt abordate cerinţele clienţilor. Portofoliul firmei conţine, la ora actuală, peste 500 de lucrări, de diverse complexităţi. În domeniul tâmplăriei PVC şi de aluminiu - geam termopan, nici o lucrare nu seamănă cu alta, astfel încât cei mai buni furnizori sunt numai aceia care oferă soluţii adaptate fiecărei cerinţe în parte.

TGI Term înseamnă, de altfel, şi un set de servicii complete: nu numai montaj şi execuţie, dar şi consiliere, antrepriză şi întreţinere. Pentru garantarea calităţii lucrărilor realizate, se foloseşte un sistem german de tâmplărie, compus din profile PVC VEKA, feronerie marca ROTO şi geam termopan tip ALROTERM produs de Spectrum Industries.

La acestea se mai adaugă şi alte societăţi comerciale. În funcţie de relaţiile care vor fi primite de la acestea, ele vor fi cuprinse ulterior în statut.

7.2 Telecomunicaţii & IT

Efervescenţa tehnologiei a dus la o creştere explozivă a pieţei din acest domeniu. Practic viaţa multora dintre noi depinde azi de fluxuri informaţionale rapide, posibile

doar prin intermediul calculatoarelor.

19


Firmele cele mai importante din domeniu sunt:RDS&RCS – Televiziune prin cablu, telefonie şi internet. S.C. Burţilă &Co. Electron M. Bit S.R.L. are ca obiect de activitate prestarea de

servicii în secţiunea Televiziune&Distribuţie&Cablu din domeniul Comunicaţii.S.C. SICME S.R.L. prestează servicii în secţiunea Internet&ISPW&Webdesign din

domeniul Comunicaţii.Serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate atât de instalaţii de telecomunicaţii fixe cât

şi mobile. Serviciile publice sunt asigurate de operatorul naţional ROMTELECOM, iar în regim privat de RDS. Printre operatorii privaţi de telefonie mobilă care au apărut pe piaţă după anul 1990 pot fi menţionaţi: Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote.

7.3 Agricultura

Ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de 5.274 ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.028 ha, 754 ha reprezintă intravilanul. Structura fondului funciar este următoarea: suprafaţa totală a fondului funciar 5.274 ha, din care: arabil – 4.041 ha, fâneţe şi păşuni – 1.196 ha, vii şi livezi – 47 ha, teren neagricol – 1.563 ha.

După 1989 când au dispărut cooperativele agricole s-au format asociaţii: S.C. „Agrocomplex” Lunca S.A., S.C. „Agrospic” Vatra S.A., S.C. „Baby-Beef” S.A., S.C. „Vatra” S.A.

În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.

Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte, ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale şi de S.C. „Agrocomplex” Lunca S.A..

S.C. AGROCOMPLEX S.A.A fost înfiinţată în 13 iunie 1991, din fostul CAP Lunca Paşcani, prin adeziunea a 253

foşti membri cooperatori. În prezent au rămas 111 acţionari.Obiectul principal de activitate este reprezentat de activitatea în ferme mixte (creşterea

animalelor şi cultivarea plantelor. Activităţi secundare: comerţ cu amănuntul al produselor alimentare şi nealimentare, fabricarea produselor de panificaţie, transport rutier de mărfuri, depozitări, etc.

Baza materială este constituită din secţie mecanizare (cu toate utilajele, de la pregătirea solului până la secerat), depozit de cereale (capacitate de 15.000 t), teren arendat (2873 ha şi teren în proprietate (20 ha).

S.C. LEGUME S.A. S.C Legume S.A. Paşcani, aşezată în Blăgeşti, pe strada Avram Iancu, 30A, a fost

înfiinţată în 1978; are 52 ha şi dispune şi de un iaz pentru irigaţii. Obiectul de activitate constă în:

- cultivarea legumelor: tomate, ceapă, usturoi, varză, salată, castraveţi, ardei, vinete, morcovi, fasole păstăi, mazăre verde, porumb dulce, pepeni verzi si galbeni, dovlecei etc.;

20


- cultivarea plantelor aromatice proaspete: ardei iute, pătrunjel, haţmaţuchi, tarhon, maghiran, busuioc, capere etc.;

- cultivarea ciupercilor, culesul ciupercilor de pădure, a trufelor sau a bureţilor de pădure;

- cultivarea florilor;- producerea de seminţe de flori, fructe sau legume;- cultivarea plantelor pentru răsaduri, sau a plantelor folosite în scopuri ornamentale,

inclusiv a gazonului pentru transplantare.

7.4 Silvicultura

Patrimoniul forestier se întinde în cea mai mare parte în jurul Paşcanilor; doar câteva pâlcuri de păduri de luncă din Valea Siretului se află în arealul propriu-zis al oraşului. Pădurea Paşcanilor este administrată de către Ocolul Silvic Paşcani, care cuprinde pădurile de la: Boureni, Soci, Brăteşti, Moţca, Valea Seacă, Tătăruşi, Sireţel, Vascani Ruginoasa, Mirceşti şi Lunca Siretului, precum şi cele din raza oraşului.

7.5 Serviciile

Societăţile comerciale specializate, cu capital de stat şi privat, efectuează către populaţie un important volum de prestări; ponderea cea mai mare o au serviciile cu caracter industrial, servicii de telecomunicaţii, de transport, întreţinere şi reparaţii autovehicule, servicii de Internet, servicii de poştă şi curierat, servicii financiare, culturale, sport şi altele.

Astfel, există două oficii poştale, doi furnizori de telefonie fixă (Romtelecom şi RDS), 7 bănci, o cooperativă de credit, o unitate CEC, 9 societăţi de asigurări, 2 mari furnizori de servicii Internet, o televiziune prin cablu, 4 staţii PECO, spălătorii auto, service-uri auto, etc.

7.6 Comerţul

În ultimii ani se observă un dinamism puternic în ceea ce priveşte comerţul în municipiul Paşcani, fie comerţul cu amănuntul cât şi cel en-gros. Se constată un puternic navetism comercial al locuitorilor zonei spre Paşcani, chiar şi pentru mărfurile de primă necesitate.

În perioada de după 1990 s-a constatat o dezvoltare mare a unităţilor comerciale “hibrid”, fără un profil bine determinat (magazine mixte), precum şi proliferarea haotică, necontrolată, a comerţului ambulant şi stradal, tip “butic” - unităţi cu suprafaţă utilă mică, volum şi varietate mare de mărfuri, cu dotări tehnico-edilitare (apă, canal, energie electrică) insuficiente şi care poluau estetica arterelor de circulaţie. Dezvoltarea sectorului privat a avut loc iniţial, prin orientarea cu preponderenţă spre unităţi de tip consignaţie şi magazine mixte, cu o structură a ofertei neadaptată cererii, cu practicarea unor preţuri fără justificare şi fără un minim de confort comercial.

Ulterior, chioşcurile au fost desfiinţate şi noi spaţii private au intrat în circuitul comercial.

În ultima perioadă, în activitatea comercială a municipiului Paşcani se constată diversificarea formelor de comerţ şi servire, prin promovarea unor unităţi specializate având o

21


dotare şi ţinută modernă. Mărfurile variază de la aparatură casnică, îmbrăcăminte şi încălţăminte, birotică şi tehnică de calcul, materiale de construcţii, produse alimentare, etc.

În general marfa vândută este de calitate şi este asigurată aprovizionarea diferitelor segmente de cumpărători.

Cele mai importante unităţi comerciale din municipiul Paşcani sunt: Penny Market, (supermarket), Lorimer, Market 55 (îmbrăcăminte şi încălţăminte, Profi, MiniMax Discount, Viosand (supermarket cu produse alimentare, SICME (birotică), SACO (materiale de construcţii), Viosand (materiale de construcţii), S.C. Textcom S.A. (deţine spaţii comerciale pentru toate tipurile de activităţi), S.C. Alimenco (baza activităţii o constituie comerţul cu produse alimentare şi servicii de alimentaţie publică).

7.7 Transport

Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi, capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti, capitala tării spre sud.

a. Transporturile feroviareConstrucţia căii ferate înseamnă punctul de pornire a localităţii în devenirea sa spre

urbanism. Datorită poziţiei geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe aici trecea serviciul de diligenţă Iaşi - Tg. Frumos – Paşcani - Tg. Neamţ.

Inaugurarea liniei ferate Iţcani – Paşcani - Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1 iunie 1870 avea să fie inaugurată linia Paşcani - Iaşi. Reţeaua feroviară a fost înzestrată de la început cu instalaţii de telegraf.

La 30 decembrie 1996 a fost inaugurată linia Paşcani - Tg. Neamţ. Complexul C.F.R. Paşcani este format din Staţia C.F.R., Depou, Triaj Vatra şi Revizia

de vagoane. Staţia C.F.R. PaşcaniUnitatea a fost terminată şi dată în folosinţă odată cu calea ferată. Profilul producţiei de

la înfiinţare şi până în prezent este de prestări servicii transporturi – marfă şi călători – pe calea ferată. Staţia C.F.R. Paşcani este, de la inaugurare şi până în prezent, cel mai important nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată şi s-a construit actuala clădire în anii 1958-1960. În partea de sud a staţiei se găseşte Staţia Vatra (Triaj), cu profil principal de triat vagoane-marfă şi secundar, de călători. Pentru fluidizarea activităţii în cele două staţii şi pentru mărirea siguranţei în circulaţie, în anul 1963 a fost introdusă instalaţia electro-dinamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macaze.

Depoul CFR PaşcaniParalel cu extinderea Atelierelor C.F.R., în anul 1928 s-a construit la Paşcani o clădire

mare a Depoului (la sud de Ateliere), care trebuia să satisfacă traficul în plină creştere. Până atunci a funcţionat în una din cele 8 hale de la Ateliere, unde în anul 1910 se reparau 45 locomotive. Depoul ca şi Staţia şi Atelierele s-au construit pe pământurile donate de familia Nicolae Roset - Roznovanu. În acea vreme, liniile ferate din Moldova erau exploatate de Societatea particulară austro-engleză Lemberg-Csernowitz-Iaşi Eisenbahn (Calea ferată Lemberg-Cernăuţi-Iaşi ). În anul 1880 a luat naştere Direcţia principală a Căilor Ferate

22


Române (C.F.R.), de care aveau să aparţină şi Staţia C.F.R., Atelierele şi Depoul din Paşcani. Ultimul dintre ele este organizat în două secţii: Exploatare locomotive şi Reparaţii material rulant. Unitatea execută servicii de transport călători şi mărfuri pe Regionala C.F. Iaşi, cu trenuri rapide şi accelerate, cele mai îndepărtate curse fiind Bucureşti şi Constanţa. Mai deserveşte sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamţ, Bicaz, Iaşi, Adjud.

b. Transporturile rutiereCăile rutiere care fac legătura între oraşul Paşcani şi zonele preorăşeneşti,

mergând spre zonele vecine, comportă următoarele trasee: - drumul D.N. 28 A: Moţca – Paşcani – Tg. Frumos – Iaşi, care leagă municipiul

Paşcani de reşedinţa de judeţ; - drumul judeţean D.J. 208 Mirceşti – Paşcani – Lespezi care este o paralelă a

drumului european E 25;- drumul judeţean D.J. 2812: Blăgeşti-Stroieşti-Cotnari;- drumul comunal D.C. 109 Paşcani – Brăteşti – Mirosloveşti;- drumul comunal D.C. 111 Paşcani – Boşteni – Sodomeni – Boureni; - drumul comunal D.C. 125 Paşcani – Lunca Paşcani.- drumul comunal D.C. 127 valea Seacă-Topile-Gîşteşti-Boureni;

7.8 Infrastructura

Reţea Drumuri: 166 km, din care:

- Stradale: 129- Vicinale: 25- Judeţene: 9- Naţionale: 3-Reţea de gaze: 85,095 kmReţea de apă /canal: 89,9/48,7 kmReţea energie electrică: 129,02 km

7.9 Turism

Factorii favorabili activităţii turismului din oraşul Paşcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din împrejurimi.

Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino şi Biserica Sf. Mihail şi Gavriil, ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul oraşului din zona centrală.

De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Paşcani, ridicat în 1811 şi cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor şi mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos şi Mirceşti, lângă Băile Strunga, se găseşte castelul de la Miclăuşeni, în stil englezesc cu turnuri gotice şi frumoase decoraţiuni interioare; la Mirceşti, lângă calea ferată, la 30 km sud de Paşcani, te întâmpină Casa Memorială şi Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri; la Cozmeşti,

23


comuna Stolniceni-Prăjescu, la 10 km sud de Paşcani, lângă şoseaua Paşcani-Roman se află Palatul lui Grigoraş Sturdza, ridicat în 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.

Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir. În cimitirul oraşului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc.

În zona limitrofă municipiului Paşcani şi în cadrul municipiului se practică următoarele forme de turism:

Turism itinerant, având în vedere că municipiul Paşcani este un nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre Iaşi, spre Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influenţează într-o oarecare măsură turismul în zonă prin fluxul de turişti care se îndreaptă spre municipiul Iaşi;

Turismul cultural, susţinut de existenţa unor monumente cu valoare istorică (biserici) amplasate în municipiu; turismul muzeistic legat de palatul ce a aparţinut familiei domnitorului Al. I Cuza de la Ruginoasa;

Turismul de sfârşit de săptămână / de agrement, este susţinut de amenajările turistice de la Codrii Paşcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moţca, de ieşirile în zona apropiată a râului Siret.

Activitatea turistică în municipiul Paşcani este susţinută prin: Hotelul Central, construit în 1980, cu o capacitate de 155 locuri, restaurant şi braserie şi Pensiunea Fines. În pădurea Moţca se află o cabană turistică cu hotel, Codrii Paşcanilor, la 8 km vest de Paşcani.

CAP.8 COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ.INTEGRARE EUROPEANĂ.

8.1 Cooperarea internă

Pe plan local, Primăria Municipiului Paşcani are relaţii de cooperare permanentă cu Consiliul Judeţean Iaşi şi cu Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi, raporturile dintre acestea fiind reglementate de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

De asemenea, Primăria Municipiului Paşcani are relaţii de cooperare, care vizează subiecte specifice, cu departamente din cadrul Guvernului României, precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului din teritoriu.

Pe lângă acestea, Primăria Municipiului Paşcani mai are relaţii de cooperare constante şi cu alte instituţii, organisme şi asociaţii locale - universităţi, unităţi de cercetare, agenţi economici, instituţii culturale, organizaţii nonguvernamentale.

8.2 Cooperarea internaţională

Municipiul Paşcani este înfrăţit cu oraşul Fjell Komunne din Norvegia, între cele două comunităţi existând atât schimburi economice, cât şi vizite ale oamenilor de afaceri şi specialişti în administraţie publică în şi din Norvegia. Ca o confirmare a preţuirii de care se bucură această înfrăţire în rândul comunităţii păşcănene, doamna Anne Marie Kind Hevroi a fost făcută Cetăţean de Onoare a municipiului Paşcani. Această relaţie dintre cele două ţări a culminat cu vizita în Paşcani a Majestăţii Sale Regele Norvegiei în anul 2003.

24


În prezent, Compartimentul de Programe Europene şi Atragere de Fonduri Structurale din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Paşcani derulează corespondenţă cu mai multe comunităţi din Uniunea Europeană (Marea Britanie, Franţa şi Italia), precum şi din Turcia, pentru realizarea de parteneriate şi înfrăţiri.

CAP. 9 ASIGURAREA ORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE

În cadrul Poliţiei municipiului Paşcani funcţionează Biroul Poliţiei Urbane, care are ca principală activitate asigurarea ordinii şi liniştii publice pe raza municipiului Paşcani şi menţinerea unui climat de siguranţă civică în rândul cetăţenilor.

Biroul Poliţiei Urbane este compus din patru compartimente: siguranţă publică şi patrulare; criminalitate judiciară; sisteme de pază; proximitate.

Ca urmare a activităţilor preventive desfăşurate de lucrătorii acestui birou, în cooperare cu Poliţia comunitară, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Iaşi şi societăţile specializate de pază care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Paşcani, s-a reuşit diminuarea fenomenului infracţional pe raza de competenţă şi asigurarea ordinii şi liniştii publice în mod mai eficient,

CAP. 10 OCROTIREA SĂNĂTAŢII ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

10.1 Ocrotirea sănătăţii

Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat, asistenţa medicală desfăşurându-se în sistemul tradiţional unde în prezent se înregistrează o trecere dinspre sistemul public spre cel mixt şi privat.

Asistenţa medicală este asigurată de cele două spitale: Spitalul Municipal şi Spitalul CF, Centrul Medical Interdentis, 2 policlinici, cabinete medicale private cu diverse specialităţi: stomatologie, medicină de familie, oftalmologie, ORL, etc., 2 laboratoare private pentru efectuarea analizelor, 15 farmacii.

În municipiul Paşcani există două spitale: Spitalul Municipal şi Spitalul CF, care împreună cu cabinetele medicale private (medicină de familie, stomatologie şi specialităţi) asigură asistenţa medicală a populaţiei municipiului.

Spitalul Municipal Paşcani a fost înfiinţat, ca unitate spitalicească, în anul 1896, desfăşurându-şi activitatea în clădirea actuală din 1982. Este un spital general, cu 370 paturi, care deserveşte o populaţie de peste 124.000 locuitori, atât din municipiul Paşcani, cât şi din cele 18 comune arondate. Spitalul asigură asistenţă medicală 24 ore/zi şi are următoarea structură: Secţie Medicină Internă: 55 paturi, din care 10 paturi pentru compartiment gastroenterologie; Compartiment Neurologie: 15 paturi; Compartiment Recuperare, medicină fizică şi balneologie: 20 paturi; Secţie Boli Infecţioase: 30 paturi; Secţie Obstetrică Ginecologie: 45 paturi; Secţie Neonatologie: 25 paturi; Secţie Pediatrie: 50 paturi; Secţie Chirurgie Generală: 40 paturi; Secţia ATI: 15 paturi; Secţia Pneumologie: 25 paturi; Secţie

25


Boli Cronice Îngrijiri Paleative: 50 paturi; farmacie, laborator analize medicale, laborator radiologie şi imagistică medicală, laborator anatomie patologică, laborator explorări funcţionale, ambulatoriu de specialitate. Structura de personal a Spitalului Municipal, care cuprinde un număr de 444 salariaţi, este următoarea: 34 medici, 2 farmacişti, 6 personal cu studii superioare, 1 psiholog, 223 cadre medii, 116 personal auxiliar, TESA şi 62 administrativ.

Spitalul CF a fost înfiinţat în anul 1928, fiind primul spital din ţară în reţeaua CFR. Spitalul dispune de Secţia de Chirurgie Generală (60 paturi), Secţia de Medicină Internă (75 paturi), Compartimentul de Radiologie, Compartimentul Terapie Intensivă (10 paturi), Compartimentul Balneofiziologie (10 paturi), precum şi de un Ambulatoriu pentru siguranţa circulaţiei, care deserveşte zona judeţelor Iaşi, Neamţ, Suceava şi Bacău. Structura de personal cuprinde: 160 salariaţi, din care: 4 medici internişti, 2 medici chirurgi, 1 medic ATI, 1 medic radiolog, 1 medic balneofiziologie, 1 medic laborator, la care se adaugă 4 medici care deservesc Ambulatoriul. Spitalul CF Paşcani a fost renovat aproape în totalitate în ultimii ani, Secţia Chirurgie fiind prevăzută cu dotări dintre cele mai moderne, atât în ceea ce priveşte blocul operator, cât şi saloanele şi rezervele.

10.2 Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara

Asistenţa socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecţie socială şi reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale administraţiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane. Obiectivul principal îl constituie protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru participarea activă la viaţa socială. Asistenţa socială dezvoltată rapid după 1990 a avut mai degrabă un caracter fragmentat, constituit mai ales în jurul unor situaţii de criză, fără priorităţi clar stabilite. În prima perioadă după 1990 sistemul de asistenţă socială urmărea asigurarea unei protecţii minimale legislaţia adoptată în această perioadă având în vedere dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depăşirea perioadei de tranziţie către o economie de piaţă.

De asemenea, încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 a generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea de supervizare şi control, în acelaşi timp funcţionând mai multe instituţii de coordonare pe domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap etc. Legislaţia din domeniul asistenţei sociale este într-o continuă schimbare, ceea ce face ca şi structura organizaţiilor sau serviciilor oferite de acestea să se schimbe într-un ritm rapid.

Activitatea persoanelor autorizate din cadrul Serviciului Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara, s-a desfăşurat pe baza strategiilor adoptate de Primăria municipiului Paşcani, strategii care au vizat implementarea reformei in domeniul asistentei sociale, tocmai pentru a răspunde cu promptitudine nevoilor si cerinţelor comunităţii locale.

26


S-a avut in vedere cu precădere aplicarea noii legislaţii în domeniul promovării si protecţiei drepturilor beneficiarilor, asigurarea exercitării efective a drepturilor de orice tip si in raport cu toate instituţiile implicate.

Strategia Serviciului Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara prevede ca obiective prioritare: reorganizarea sistemului de protecţie sociala existent la nivel local tocmai pentru a include toate categoriile de beneficiari, respectiv persoanele aflate în situaţii de risc, dependente de serviciul social, persoane abuzate emoţional, fizic, sexual (traficul de persoane), femeile abuzate fizic si psihic, victime ale violentei domestice, copii si tineri cu probleme de integrare etc., precum si diversificarea serviciilor de asistenta sociala oferite tuturor categoriilor sociale.

Conform legislaţiei în vigoare, Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara are o mare responsabilitate în ceea ce privesc serviciile sociale existente la nivel local având următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

- organizează, finanţează şi susţine tehnic serviciile sociale acordate la nivelul unităţii administrative teritoriale;

- asigură transferul de competente si resursele financiare necesare funcţionarii serviciilor sociale organizate la nivelul unităţii administrative-teritoriale;

- promovează parteneriate cu alţi furnizori de servicii sociale;- controlează din punct de vedere tehnic si financiar serviciile sociale acordate la

nivelul unităţii administrativ-teritoriale;- identifică şi evaluează nevoile şi situaţiile care impun furnizarea de servicii

sociale în funcţie de nevoile specifice comunităţii;- dezvoltă şi gestionează serviciile social-primare in funcţie de nevoile locale;- asigură consilierea şi informarea cetăţenilor din comunitate privind serviciile

sociale existente la nivel local precum şi drepturile şi obligaţiile ce le revin;- transmite la nivelul judeţului centralizarea rapoartelor privind implementarea

planurilor individualizate de asistenta si îngrijire.Pentru prevenirea cazurilor de abandon, Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială,

Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara din cadrul Primăriei municipiului Paşcani a oferit sprijin moral şi material în vederea menţinerii copilului în familia naturală, cât şi servicii de consiliere sociala unor familii aflate în pragul “intrării’ într-o situaţie de criză, identificate atât prin cererile acestora, sesizările altor persoane sau din colaborarea cu Spitalul municipal Paşcani, precum şi organizaţii non-guvernamentale.

Eficienţă a avut şi colaborarea cu asistenţii sociali din maternităţile existente, în ceea ce priveşte cazurile de prevenire abandon nou-născut, împreună cu specialiştii serviciului de monitorizare a femeii gravide.

Numărul mare de cazuri sesizate sau depistate în ceea ce priveşte copilul aflat în dificultate au făcut să fie identificate oportunităţile de (re)integrare a copiilor în familia naturală/extinsă/substitutivă, astfel încât s-au luat măsuri de tip familial după cum urmează:

- integrare/reintegrare în familie sau comunitate prin efectul legii, a copiilor proveniţi din centre de plasament;

- plasament-încredinţare la rude până la gradul IV;- adopţia naţională;- copiii cu nevoi speciale, care au rămas în familia naturală, unde beneficiază de bune

condiţii de creştere şi educare. În ceea ce priveşte tipurile de măsuri, ce vizează asistenţa maternală, putem menţiona

27


atestări ca asistenţi maternali profesionişti. Datele statistice obţinute în urma soluţionării cazurilor de risc social în cadrul

Serviciului Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, judeţul Iaşi, cuprind:

plasament rezidenţial (copii ce nu au putut fi reintegraţi în familie, întrucât prezintă un grad de handicap accentuat/grav;

copii victime ale abuzului (agresiune fizica) (copii ce au fost încredinţaţi familiei lărgite prin măsură de protecţie plasament familial, sau cazuri ce au fost instrumentate cu reintegrarea în familia de origine);

copii infectaţi cu HIV/SIDA ; servicii pentru copiii care răspund / nu răspund penal –(toate cazurile au primit

măsura de supraveghere specializată în familie, acest lucru fiind posibil datorită bunei colaborări cu Serviciul de abuz /neglijenţă / violenţă / trafic din cadrul D.G.A.S.P.C. Iaşi, cât şi cu Centrul de Probaţiune din cadrul Tribunalului de minori Iaşi);

minore care sunt însărcinate şi au avut predispoziţie să-şi abandoneze copilul; copii proveniţi din familii aflate în divorţ – pentru care s-au luat cele mai bune

măsuri, ca aceşti copii să aibă un trai liniştit şi să aibă condiţii bune de creştere şi educare, alături de cel puţin unul din părinţi – în ultimă instanţă, părinte care a demonstrat calităţi morale şi materiale,

copii reintegraţi în familia naturală; tineri care au întemeiat o familie fără să legalizeze relaţia de căsătorie (relaţia

de concubinaj); tineri care se află în pragul divorţului; tineri care au divorţat; tineri fără locuinţă (locuiesc şi se gospodăresc împreună cu părinţii); tineri care au fost evaluaţi socio-medical şi au fost încadrate în categoria

persoanelor cu handicap, ce necesită protecţie specială; tineri care au familie şi copii, şi au plecat la muncă în străinătate; tineri care au relaţie de concubinaj (cu copii) şi au plecat în străinătate; tinere gravide care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial; tinere-mame care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial; tineri care au săvârşit fapte prevăzute de Codul Penal şi se afla în perioada de

detenţie; tineri care provin din centrele de plasament, nu au locuinţă, nu urmează nici o

forma de învăţământ şi nu au loc de muncă; tineri care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul

minim garantat; adulţi care nu au locuri de muncă (şi sunt în evidenţa AJOFM Paşcani); populaţie reprezentativă pentru fenomenul de violenţă domestică; populaţia rromă; adulţi care au fost evaluaţi socio-medical şi prezintă grad de handicap; persoane de vârsta a treia imobilizate la pat şi fără susţinători legali; persoane de vârsta a treia cu venituri mici, care depăşesc cu 2% limita venitului

minim garantat; persoane de vârsta a treia, care locuiesc singure, sunt diagnosticate cu boli

cronice şi nu primesc sprijin moral sau material din partea familiei lărgite;

28


persoane vârstnice care au asistenţi personali, conform legislaţiei în vigoare;Având în vedere cele prezentate, asistentul social este nevoit, în permanenţă să îşi

dezvolte competenţele profesionale, chiar dacă instituţia nu aloca fonduri pentru pregătirea profesională, deoarece în procesul de sprijin social poate interveni un caz deosebit, şi, exact ca în practica medicală, o decizie promptă poate salva viaţa unui om (în mod deosebit a copiilor), iar de câştigat are asistenţa socială.

O parte a acestei responsabilităţi revine şi instituţiei în ansamblu. Formarea continuă a angajaţilor constituie o investiţie care va împiedica plafonarea si

abordarea pesimistă a situaţiilor de către asistenţii sociali angajaţi.Asistenţii sociali au o mare responsabilitate: aceea de a reinventa practica - ei nu au

de aplicat soluţii, algoritmi predeterminaţi, ci se implică în rezolvarea de probleme, adică în căutarea de soluţii noi, adaptate fiecărei situaţii, fiecărui caz in parte.

Aceste dimensiuni impun o asistenţă socială în echipă, managementul schimbării având mai multe oportunităţi. Pe de altă parte, aşteptările şi stereotipurile posibililor beneficiari de servicii sociale primare joacă un rol crucial în poziţionarea lor în raport cu problemele sociale.

Schimbarea, în domeniul asistenţei sociale poate fi susţinută sau blocată de dimensiunile şi semnificaţiile unor factori precum:

- dorinţa practicianului de autoîmplinire;- utilizarea unor strategii autodefensive – fie de către practician, fie de către beneficiar;- interacţiuni dinamice sau defensive între practician şi beneficiar.Un asistent social, care înţelege semnificaţia schimbării, menţine un grad de

neutralitate în relaţia cu clienţii. O astfel de atitudine va favoriza negocierea unei căi acceptate, printre conflictele de interese provocate, în situaţii în care nevoile celor care discută, sunt diferite sau un anume comportament poate cauza probleme.

Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara, este înfiinţat prin Hotărârea nr. 162/30.11.2006.

Serviciile sociale cu caracter primar sunt oferite de Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelara Paşcani din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, Str. Ştefan cel Mare, nr.7, cod 705200, municipiul Paşcani judeţul Iaşi.

10.3 Centre de plasament

Centrul de Plasament “Sf. Stelian” PaşcaniCentrul de Plasament “Sf. Stelian” Paşcani, denumit astfel prin decizia

nr.719/01.08.2006 a D.G.A.S.P.C. Iaşi, reprezintă fostul Centru pentru integrarea socială a copiilor care trăiesc în stradă, organizat in conformitate cu H.G.nr.61/2001 si H.G.117/1999. Acest centru funcţionează ca subunitate fără personalitate juridică, desfăşurând o activitate de protecţie a copiilor care trăiesc în stradă primiţi în plasament. În prezent, de serviciul acestei instituţii beneficiază un nr. de 22 de copii proveniţi din mediul stradal sau din familii fără posibilităţi de creştere şi educare, cu vârste cuprinse între 10 ani-19 ani. Începând cu septembrie 2005 centrul ocroteşte şi un număr de 13 copii cu dizabilităţi, proveniţi de la Centrul de Plasament « Speranţa » Paşcani.

29


Prin intermediul acestui centru de plasament se urmăreşte îngrijirea, educarea şi corectarea tulburărilor de comportament ale copiilor rezidenţi, precum şi asigurarea asistenţei medicale şi juridice de care au nevoie, restabilirea legăturii cu familia (restrânsă sau lărgită). De asemenea, pentru copiii cu dizabilităţi aflaţi în acest centru, scopul este de a desfăşura activităţi educative şi terapeutice, menite să diminueze deficienţele de intelect, precum şi evidenţierea şi afirmarea calităţilor pe care le au copiii.

Complexul de Servicii Comunitare „Sf. Neculai” PaşcaniAcest complex are sediul în str. N. Iorga şi este sub jurisdicţia DGASPC Iaşi.

Complexul a fost înfiinţat în anul 2001 şi îşi desfăşoară activitatea într-o clădire modernă, cu dotări adaptate nevoilor speciale ale copiilor.

Complexul este o instituţie de ocrotire socială care are în îngrijire, în regim permanent, copii cu dizabilităţi şi cu nevoi speciale. Pentru recuperarea acestor copii aceştia se fac: consiliere psiho-pedagogică, terapii, programe educaţionale.

Complexul are şi un centru de zi, pentru copiii care învaţă la Şcoala Specială. Pentru aceştia se asigură masa la prânz şi transport la şi de la şcoală, având în vedere faptul că aceşti copii provin din comunele limitrofe.

Centrul de plasament „M. Sadoveanu Paşcani” Centrul de Plasament „M. Sadoveanu” Paşcani are sediul în str. V. Alecsandri, nr. 5 şi

funcţionează ca subunitate a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Iaşi, fără personalitate juridică. Desfăşoară o activitate de protecţie a copiilor aflaţi în dificultate, prin asigurarea unor condiţii de trai decente, a unui mediu securizant, similar celui familial. Sunt instituţionalizaţi 77 copii, dintre care 38 sunt fete şi 39 băieţi, cu vârste cuprinse între 7 şi 23 ani. Pe timpul ocrotirii, copiii dispun de un program de educaţie. Copiii sunt instituţionalizaţi în baza unei hotărâri emise de Comisia pentru Protecţia Copilului Iaşi sau Sentinţă Civilă, emisă de Tribunalul Iaşi.

Centrul are 5 module cu dormitoare şi camere de zi, dotate cu mobilier şi echipament adecvat asigurării unui mediu de viaţă asemănător celui de tip familial. În incintă se află un cabinet pentru asistent social, psiholog, instructor animator, etc.

Cap. 11 SERVICII PUBLICE COMUNITARE

11.1 Direcţia Apă – Canal

Direcţia Apă Canal Paşcani s-a constituit în baza Hotărârii CLM Paşcani nr. 34 din 30.04.1998 ca serviciu public al municipiului Paşcani, iar în baza Hotărârii CLM Paşcani nr. 65 din 30.09.1998 îşi schimbă denumirea din “Serviciu apă canal” în „Direcţie apă canal”. Obiectul de activitate al DAC Paşcani îl constituie:

- Captarea şi aducţiunea apei;- Tratarea şi distribuţia apei;- Colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate reziduale şi meteorice.

În vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de bază, a valorificării complete şi eficiente a resurselor, DAC Paşcani desfăşoară şi următoarele activităţi:

- Întreţinerea şi repararea autovehiculelor;

30


- Transporturi rutiere de mărfuri,- Activităţi de testări şi analize tehnice.

Codul unic de înregistrare al DAC Paşcani la Registrul Comerţului este R 4958597. DAC Paşcani are personalitate juridică, este în subordinea Consiliului Local Municipal Paşcani şi nu are conducere colectivă.

Reţeaua de distribuţie a apei în Paşcani este de 89,9 Km, iar cea de canalizare este de 48,7 Km.

Direcţia de Apă – Canal (DAC) din cadrul Consiliului Local Municipal Paşcani are în derulare proiectul ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/005, conform Memorandumului de Finanţare (MF) încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană la 17.04.2002.

Proiectul se numeşte “Modernizarea sistemelor de apă, canalizare şi staţiei de epurare” din municipiul Paşcani – Măsura ISPA nr. 2000 RO 16 P PE 005.

Măsura ISPA cuprinde finanţarea a 3 componente după cum urmează:- Contract A: reabilitarea alimentării cu apă a municipiului Paşcani din sursa Moţca;- Contract B: reabilitarea staţiei de epurare si a unei părţi din reţeaua de canalizare- Contract C: asistenţă tehnică şi supraveghere de lucrări;

Componenta A constă în:- servicii de alimentare cu apă eficiente şi operative pentru locuitorii din Paşcani, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Directiva 98/83/CE privind apa potabilă;- alimentarea continuă, la presiunea corespunzătoare, cu evitarea contaminării reţelei de apa potabilă;- reducerea substanţială a costurilor de pompare (aproximativ 76% economie de energie), în consecinţa îmbunătăţirea serviciului de susţinere financiară.Componenta B:- atingerea standardelor de tratare a apelor uzate, prevăzute în Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane;- îmbunătăţirea calităţii apelor primite (râul Siret ca afluent al Dunării) de la clasa II la clasa I (calitatea apelor de pescuit);- reducerea riscului de poluare majoră datorită deficienţelor staţiei de tratare.- reducerea poluării până la stadiul evacuării sedimentelor existente şi permite eliminarea lor în pământ conform Directivei Consiliului nr. 86/278/CEE;

- eliminarea riscului sănătăţii publice, al mediului natural şi asigurarea susţinerii pe termen lung a serviciului apelor uzate.

11.2 Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă

R.A.G.C.L. Paşcani s-a înfiinţat în temeiul Legii 15/1990, în baza hotărârii nr.11/1992 a Consiliului Local Paşcani. Regia este unitate de interes public, având denumirea de REGIA AUTONOMA DE GOSPODARIE COMUNALA SI LOCATIVA, cu sediul în municipiul Paşcani, str. Moldovei, nr.21.

Regia este unitate cu personalitate juridică, are cont în bancă, funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Regia foloseşte în mod autonom bunurile pe care le are în patrimoniu, în vederea realizării obiectului de activitate.

Regia poate concesiona, cu acordul forului tutelar, potrivit legii, subunităţi, servicii publice sau activităţi economice.

31


Regia beneficiază de credite bancare, are relaţii economice, financiare şi juridice cu alţi agenţi economici sau persoane fizice sau juridice, constituie la dispoziţia sa şi utilizează fondurile de care are nevoie, în condiţiile legii.

Obiectul de activitate al regiei îl constituie:- producerea şi distribuirea energiei termice şi a apei calde de consum;- colectarea şi transportul gunoiului menajer;- administrarea şi închirierea fondului locativ de stat aflat în administrarea regiei;- transport local de călători şi transport marfă;- vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie decât locuinţe din fond locativ de stat;- efectuarea de operaţiuni de import pentru utilaje şi aparatură specifică regiei;- comercializarea şi desfacerea prin magazinul propriu a produselor alimentare şi

nealimentare;Regia este structurată astfel:

- birou producţie, exploatare CT, tehnic, investiţii;- birou financiar-contabil;- birou comercial;- birou oficiu de calcul;- birou salarizare, resurse umane;- consilier juridic;- CFI;- secţia centrale termice;- sector transport;- sector salubritate;- sector administrativ

Codul Unic de Înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi este 1999398 din 28.11.1992.

RAGCL a derulat o serie de proiecte deosebit de importante pentru populaţie municipiului Paşcani, şi anume:

Proiect de Conservare a Energiei Termice (TECP) – obiectivul de investiţii „Dezvoltarea utilităţilor municipale – Sisteme de Încălzire în Municipiul Paşcani”Prin semnarea Acordului de Împrumut la 13 aprilie 1997, intre Guvernul Roman si BERD, ratificat prin OG 38/1997, în municipiul Paşcani s-a implementat Proiectul de Conservare a Energiei Termice (TECP) al cărui scop a constat în:

a) reabilitarea, retehnologizarea instalaţiilor termo-energetice pentru producerea agentului termic de încălzire si a apei calde menajere;

b) înlocuirea reţelelor pentru transportul agentului termic si apei calde de consum cu sisteme de conducte preizolate montate în pământ;

c) contorizarea consumurilor de energie termica in centrala termica si la scarile de bloc.

Procesul tehnologic din centrale este condus de un regulator specializat conectat cu un calculator de proces care urmăreşte, gestionează şi comanda modificarea parametrilor specifici ai instalaţiei. Toate centralele sunt conectate la un dispecer central.

Din aceste fonduri s-au modernizat echipamentele a 10 centrale termice cu puteri instalate de 8,7 MWh, întreaga reţea de distribuţie, care se concretizează în 34.885 metri liniari conductă pentru agent termic şi 18.216 metri liniari de conductă pentru apă caldă de consum (ACC) si s-au montat contoare la branşamentul a 423 scări de bloc.

32


Realizarea principala a investiţiei BERD a fost creşterea la maximă randamentul total al sistemului de producere şi distribuţie a energiei termice, reducerea semnificativă, în concordanţă cu normele europene, a impactul asupra mediului a acestor sisteme.

În cursul anului 2004 s-a implementat un sistem acreditat de calitate care a impus elaborarea si respectarea unor proceduri de lucru în activităţile de întreţinere şi reparaţii cu precizarea clară a modului de depozitare si de tratare a deşeurilor si substanţelor chimice; reducerea la minim a nivelului de zgomot prin introducerea unor elemente amortizoare la utilajele din cadrul atelierului de reparaţii si din centralele termice.

Proiectul “Reabilitarea si modernizarea alimentarii cu căldura a consumatorilor din zona CT5 – Paşcani” (STEP)

În baza Memorandumului de înţelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României şi Guvernul Elveţiei a fost aprobat prin H.G. 901/1998 şi a Legii nr.201/20.04.2001 care aprobă O.U.G.nr.19/2001 de ratificare a memorandumului, s-a implementat proiectul “Reabilitarea şi modernizarea alimentării cu căldură a consumatorilor din zona CT5 – Paşcani”.

Scopul principal al investiţiei a fost acela de a creşte la maxim randamentul total al sistemului de producere si distribuţie a energiei electrice si termice şi de a reduce semnificativ, în concordanţă cu normele europene, impactul asupra mediului a acestor sisteme, respectând astfel prevederilor convenţiilor internaţionale la care România a aderat - Protocolul de la Kyoto şi Convenţia - cadru a ONU privind schimbările climaterice, semnate de România în 1999. Aceasta investiţie a însemnat realizarea unei centrale termice cu co-generare, cu un grup de 0,7 MWh pentru energie electrică şi 8,5 MWh pentru energie termică. Urmare a realizării acestui proiect s-a îmbunătăţit substanţial calitatea serviciilor către consumatori s-au diminuat consumurile specifice de gaze naturale şi energie electrica şi s-a redus cantitatea de noxe emise in atmosferă.

Proiectul Phare RO 01.08.04/2004 – “Îmbunătăţirea eficienţei energetice în domeniul încălzirii urbane”

Scopul principal al proiectului a constat în montarea de alocatoare de costuri şi robineţi termostataţi la fiecare calorifer existent la consumator in municipiul Paşcani pentru un număr de 53 blocuri de locuinţe.

Rezultatele proiectului: montarea unui număr de 7.000 de alocatoare de costuri şi robineţi termostataţi la fiecare calorifer existent la consumator pentru un număr de 2.079 de apartamente.

Salubritatea municipiului Paşcani este asigurată de RAGCL - Paşcani, operator autorizat de ANRSC şi constă din următoarele activităţi:

- curăţarea căilor de circulaţie publică;- dezăpezirea, curăţarea zăpezii;- colectarea şi transportul deşeurilor stradale;- colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi industriale asimilate cu cele menajere;- depozitarea deşeurilor la rampa de deşeuri.

oDeponia (rampa de deşeuri)

33


Se afla situata la 6 Km în NV municipiului Paşcani, pe DJ 208 A fost înfiinţată în anul 1980 şi în prezent are o capacitate de umplere de 80%. În conformitate cu HG 349/2005 - privind depozitarea deşeurilor, actuala rampă are termenul de închidere anul 2009. La rampa de deşeuri se depozitează anual cca. 20000 tone şi este permisă depozitarea următoarelor tipuri de deşeuri:

deşeuri municipale deşeuri nepericuloase care îndeplinesc criteriile de acceptare deşeuri industriale asimilate cu cele municipale

Actualul depozit este prevăzut cu şanţ pentru colectarea levigatului, instalaţii pentru reducerea autoaprinderilor, este racordată la sistemul de alimentare cu energie electrică. Obiectivul nu dispune de reţele sau surse de alimentare cu apă pentru folosinţe igienico-sanitare sau pentru cazuri de incendiu.

În SNGD şi SRGD pentru municipiul Paşcani este prevăzută realizarea unei staţii de transfer pentru preluarea deşeurilor din municipiu şi a celor din localităţile din zona de influenta şi transportul acestora la rampa de deşeuri ecologică a judeţului. Staţia de transfer va avea în componenţă o staţie de sortare şi de compostare a deşeurilor.

11.3 Serviciul de Gospodărie Comunală

Serviciul de Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei are ca obiect de activitate întreţinerea spaţiilor verzi, străzi, trotuare, parcuri, zone de agrement.

Spaţiile verzi. Principalele zone cu astfel de specific sunt grupate în municipiul Paşcani, fiind reprezentate prin:

- parcul central al oraşului, în suprafaţă de 6,50 ha, de fapt o grădină orăşenească, ce înglobează fostul parc al familiei Cantacuzino, plantaţia de protecţie de pe versant, zona verde amenajată de pe terasă, lacul şi ştrandul de la baza acestuia;

- fâşiile plantate şi de aliniament din zona centrală;- esplanada Cuza Vodă şi spaţiul plantat din zona limitrofă scărilor;- terenurile de sport, inclusiv bazinul de înot din incinta stadionului de fotbal;- terenurile de joc şi sport din cartierele de locuit sau aferente unor instituţii publice.

În extravilan mai pot fi menţionate zonele de plajă din lungul râului Siret şi zăvoaiele limitrofe acestuia, neamenajate totuşi pentru recreare şi agrement.

O zonă de recreare frecvent vizitată de locuitori oraşului se află la vest de limita teritoriului administrativ, în comuna Moţca şi cabana „Codrii Paşcanilor”. Străzile din municipiul Paşcani.Trama stradală majoră a oraşului Paşcani este alcătuită din străzile Grădiniţei, Ştefan

cel Mare, Moldovei, Dragoş Vodă, Vatra, Gării. Fluxurile majore care intră în oraş pe direcţia drumului naţional DN 28 A – Tg. Frumos – Paşcani – Moţca sunt preluate de străzile Grădiniţei, Ştefan cel Mare, Moldova, pe direcţia drumului judeţean DJ 208 – Stolniceni – Paşcani – Lespezi de străzile Ştefan cel Mare, Dragoş Vodă, un rol foarte important în dirijarea acestor fluxuri avându-l şi străzile Vatra şi Gării.

Circulaţia locală majoră între zonele funcţionale şi cele de locuit se desfăşoară pe străzi de legătură între terasa din zona gării – cartierul Unirea şi terasa superioară aflată la 40 m diferenţă de nivel, unde se află majoritatea spaţiilor comerciale şi a dotărilor de interes orăşenesc. Datorită configuraţiei geografice specifice (situarea oraşului pe cele două terase)

34


circulaţia între cele două zone se face pe artere ce ocolesc cornişa, lipsa legăturilor rutiere scurte şi directe între cele două zone afectând fluenţa traficului.

Din totalul străzilor, 55,3% sunt străzi care au un sistem rutier din beton asfaltic, 29,50% sunt străzi cu sistem rutier din balast şi mai există un număr mare de străzi, 8,40% fără nici un sistem rutier.

Atribuirea sau schimbarea denumirilor de străzi se face prin hotărâre de consiliul local. Trotuarele din municipiul Paşcani Circulaţia pietonală majoră se desfăşoară între zona gării – cartierul Unirii şi oraş –

centrul civic, pe esplanada Cuza Vodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung pe terasa superioară. În rest, fluxurile pietonale se desfăşoară pe trotuarele amenajate în lungul străzilor care fac parte din trama stradală majoră.

11.4 Poliţia Comunitară

În conformitate cu prevederile Legii nr. 371 din 20 septembrie 2004, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, ale Hotărârii Guvernului României nr. 2.295/09.12.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcţionare a Politiei Comunitare, prin H.C.L. nr. 40 din 31.03.2005, Consiliul Local al Municipiului Paşcani a înfiinţat, începând cu data de 15.04.2005, Poliţia Comunitară a municipiului Paşcani, serviciu public local, specializat, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local al Municipiului Paşcani.

Sediul Poliţiei Comunitare a Municipiului Paşcani a fost stabilit în Paşcani, Al. Ştefan cel Mare, nr. 7, bl. C3.

La înfiinţarea Politiei Comunitare, personalul acesteia a fost angajat cu precădere din rândul gardienilor publici care au fost testaţi din punct de vedere psihologic şi examinaţi medical de către instituţii specializate, iar profesional de către o comisie stabilită prin H.C.L. nr. 67 adoptată în şedinţa Consiliului Local al municipiului Paşcani din data de 31.05.2006 .

Calitatea de funcţionar public din Poliţia Comunitară se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare.

Personalul Poliţiei Comunitare se compune din funcţionari publici şi personal contractual. Funcţionarul public din Poliţia Comunitară este înarmat, poartă uniformă în timpul serviciului şi exercită atribuţiile specifice stabilite prin lege. Funcţionarul public din Poliţia Comunitară este investit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege. Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal. Funcţionarul public din Poliţia Comunitară a municipiului Paşcani îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul comunităţii locale, pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, pazei şi protecţiei obiectivelor de interes public, local şi privat de pe raza de competenţă, acţionează în sprijinul instituţiilor statului şi execută orice alte activităţi date în competenta, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii. Funcţionarul public din Poliţia Comunitară este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul, angajamentul de

35


serviciu, prevederile normelor interne şi să îndeplinească dispoziţiile legale ale superiorilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

Funcţionarul public din Poliţia Comunitară răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi executa atribuţiile de serviciu. În anul 2006 organigrama şi statul de funcţii al serviciului Poliţie Comunitară au fost aprobate prin H.C.L. nr. 55 adoptată în şedinţa Consiliului Local al municipiului Paşcani din data de 28.04.2006 . Pentru anul 2007 organigrama şi statul de funcţii al serviciului Poliţie Comunitară au fost aprobate prin H.C.L. nr. 7 din data de 31.01.2007.

CAP. 12 CULTURA ŞI ARTA

Primul eveniment major care a contribuit la creşterea gradului de cultură şi civilizaţie a oraşului a fost construirea de către localnici a Clubului „Unirea” cu sală pentru concerte, teatru şi mai apoi cinematograf, în 1873. În cadrul aceluiaşi club s-a înfiinţat şi o sală de lectură la finele anului 1896. Tot în 1873 s-a construit şi o „Sala de Tir”, în care se exersa tragerile, erau două popicării şi un teren de tenis. Tot aici se jucau piese de teatru în limbile polonă, germană şi română. Această sala, din păcate, a fost distrusă în timpul bombardamentelor din 1944.

Un alt loc în Paşcanii sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în care localnicii se puteau întâlni pentru a-şi petrece timpul în compania teatrului şi a muzicii, pentru a asculta conferinţe sau pentru a împrumuta cărţi de la sala de lectură, a fost Clubul „Unirea” C.F.R..

În anul 1950, s-a înfiinţat Biblioteca orăşenească, funcţionând iniţial în localul Casei de Cultură „Mihail Sadoveanu”; dispunea atunci de 3.500 volume. Din 1960 e instalată într-un local propriu, cu dotări specifice unei biblioteci publice. În prezent numără 110 mii volume şi îi trec anual pragul 40 de mii de cititori.

Primul cinematograf din Paşcani a fost inaugurat „în deal”, proprietar fiind Gh. Cristea; ulterior, tot în parte de sus a oraşului, funcţiona „Cinematograful Stern”. La Clubul „Unirea” se succedau proiecţii cu săli pline în toate cele şapte zile ale săptămânii. Până în anul 1992 au fost proiectate filme, câte 2 – 3 săptămânal, în satele din apropiere. Din anul 1992 la Clubul „Unirea” s-a întrerupt activitatea cinematografică. A rămas cinematograful de la Casa de Cultură, care, din 1996 a programat filme doar sâmbăta şi duminica. În prezent la Paşcani nu mai funcţionează nici un cinematograf.

La Paşcani, Casa de Cultură a luat fiinţă în anul 1949. La început a funcţionat într-o încăpere improvizată din parcul oraşului, apoi într-un spaţiu de lângă vechea poştă; activităţile se rezumau la momente de divertisment, la improvizaţii, condiţiile materiale fiind precare. Actuala clădire a Casei de Cultură a fost inaugurată în anul 1960, când Ministerul de resort a aprobat, în cadrul unui proiect de construcţie cu caracter naţional, construcţia a patru astfel de edificii. În afara celui de la Paşcani, găsim acelaşi tip de Casă de Cultură în oraşele Predeal, Târnăveni şi Lugoj. Activitatea Casei de Cultură Municipale „M. Sadoveanu” este susţinută prin cercuri culturale, cursuri, precum şi prin Ansamblul folcloric „Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Rudi Nesvadba”, Trupa de dans de societate „Dream Dance”. Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoşani şi Filarmonica din Iaşi şi cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi.

36


Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat în decembrie 1997 şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Paşcani s-a aflat în strânsă colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi.

CAP. 13 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI SPORTUL

13.1 Învăţământul

Primele şcoli înfiinţate în Paşcani au fost Şcoala primară Paşcani, unde învăţau băieţi, înfiinţată la 20 decembrie 1864 şi o şcoală primară de fete, înfiinţată în 1868.

Înfiinţarea în 1920 a şcolii de ucenici în Paşcani a răspuns unui comandament al vremii – nevoia de personal calificat pentru Atelierele CFR Paşcani. Prima promoţie 1920-1924 a avut 15 absolvenţi. Mulţi din absolvenţi au făcut cinste şcolii. Cel mai renumit elev al Şcolii primare CFR a fost Înalt Prea Sfinţitul Visarion Puiu, fost Mitropolit al Bucovinei, fiu al Paşcanilor. Şcoala a funcţionat – cum era şi normal – o perioadă de timp în incinta Atelierelor CFR, iar apoi s-a construit o nouă clădire, care există şi astăzi lângă actuala pasarelă , funcţionând sub denumirea de şcoală profesională. În anul 1972, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniştri ia fiinţă Liceul Industrial de Căi Ferate Paşcani. În anul 1985, acesta dobândeşte statut de Grup Şcolar Profesional, iar la începutul anului şcolar 1990-1991, Inspectoratul Şcolar a Judeţului Iaşi aprobă denumirea de „Grup Şcolar C.F.R. Unirea”. a primit denumirea în anul 1996 conform OMEC 4056/5.06.1996. Grupul Şcolar cuprinde 51 de clase învăţământ de stat (liceu + şcoală de arte şi meserii) şi clase la învăţământul postliceal şi maiştri cu taxa. Unitatea şcolară are 2 corpuri de şcoală (corp A+B), 1 internat, 1 cantină, 1 sală de sport şi 1 clădire - ateliere şcoală de instruire practică. Elevii se pregătesc în profilele: teoretic (matematică-informatică, ştiinţe ale naturii), tehnic (operator tehnică de calcul, mecatronist, transporturi, mecanică, electrotehnică, electronică si automatizări, fabricarea produselor din lemn, textile, industrie alimentara) servicii (administrativ, economic). Corpurile A si B de şcoală cuprind: Corpul A - 9 laboratoare, 9 săli de clasă – cabinete pe specialităţi: limba română, limbi străine, istorie-religie, geografie biologie, socio-umane, matematica, ştiinţe economice, discipline tehnice 3 din care (1 transporturi, 1 textile, 1 tâmplărie), iar Corpul B - 21 săli de clasa. Practica in productie se efectueaza si in unitatile economice din oras din Municipiul Pascani pe bază de contracte/conventii încheiate cu acestea. Grupul Scolar “C.F. Unirea” beneficiaza de 4 proiecte Phare din care s-au reabilitat spatiile scolare.

Grupul Scolar “C.F. Unirea” Pascani este scoala pilot prin mai multe proiecte:- proiectul Educatia2000+- procesul de descentralizare- Asigurare a CalităţiiEste şcoală reprezentativă pentru perioada 2000-2002. In perioada 2006-2010 este

Centrul de Formare a Adulţilor. An de an elevii obţin rezultate bune si foarte bune la concursurile şcolare, olimpiade judeţene, naţionale şi internaţionale.

Resurse umane:- personal didactic – 97

37


- personal auxiliar si nedidactic – 35- 1456 elevi- 80 elevi interniCea mai veche şcoală care se mai află încă în funcţiune este Şcoala „Ion Creangă”

din zona Fântânele a municipiului Paşcani. În anul şcolar 1927-1928, apărea această nouă şcoală ca o construcţie realizată prin contribuţia localnicilor. Prin donaţia profesorului Toader Tincu, s-a ridicat în 1932 un nou local de şcoală, care a fost mărit mai apoi în anii 1974-1977, când director era regretatul Gheorghe Musceleanu; s-a mai construit o anexă şi s-a instalat centrală termică proprie. În prezent, Corpul A al şcolii a fost reconstruit cu fonduri de la Banca Mondială, iar Corpul B a fost supus unor reparaţii capitale, astfel încât activitatea educaţională se desfăşoară în prezent într-un local modern, dotat cu toate facilităţile, cu mobilier nou şi aparatură de ultimă oră.

În centrul oraşului se află Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, care a fost înfiinţat în anul 1946. Acest liceu de cultură generală se mândreşte cu profesori de elită şi cu rezultate deosebite la olimpiade judeţene şi naţionale şi la concursuri şcolare ale elevilor. Liceul „Mihail Sadoveanu” are o dotare corespunzătoare cerinţelor actuale, baza materială îmbunătăţindu-se în special după anul 1990, la finele anului 2006 fiind reabilitat pe exterior. Liceul dispune de două corpuri de şcoală, cu 30 săli de clasă, 4 laboratoare moderne (chimie, biologie, fizică, informatică, dotate cu reţea de calculatoare, copiatoare, televizoare color, videoproiector, etc.), cămin cu cantină. Liceul cuprinde clasele V-XII şi pregăteşte elevi în specializările: matematică – informatică, chimie-biologie, filologie şi ştiinţe sociale. Elevii îşi pot afirma talentul în revistele şcolare: „Zenit”, „Eprubeta”, „E pur si muove”, „Paşi pe Terra”, „Glasul Adolescenţei”, „Read me”. În anul 2005, acest liceu a obţinut statutul de Eco Şcoală şi Simbolul mondial Steagul Verde, fiind singura unitate şcolară din judeţul Iaşi cu acest statut.

În anul 1962 s-a construit un edificiu modern, Şcoala generală nr. 3, în care a funcţionat şi Liceul Teoretic până în 1965. Şcoala generală nr. 3, astăzi „Iordachi Cantacuzino”, este situată în centrul municipiului, alături de vechea clădire cedată Ministerului Sănătăţii. Imediat după inaugurare la această şcoală au fost şcolarizaţi elevi din cartierul din deal şi din cel din vale, zona gării. În prezent şcoala are numeroase anexe pentru săli, o sală de sport, dotate cu mobilier modern şi aparatură audio-vizuală.

Dezvoltarea oraşului a impus între anii 1975-1981 construirea altor trei şcoli. În 1975 se dă în exploatare, pentru populaţia din cartierul gării, Şcoala generală nr.4. În anul 2000 aceasta s-a transformat în Liceul Teoretic care poartă numele marelui cronicar „Miron Costin”. Liceul are două corpuri de clădire şi o sală de sport, elevii desfăşurându-şi activitatea în 27 săli de clasă şi 4 laboratoare. Liceul cuprinde clasele I-XII, pentru învăţământul liceal existând profilurile: filologie, matematică – informatică şi ştiinţe. Liceul editează revista „Sfera”, a elevilor şi revista „Caleidoscop”, a cadrelor didactice.

Lângă Liceul „Mihail Sadoveanu”, pe fostul teren sportiv, funcţionează Şcoala generală nr. 5 „Nicolae Iorga” inaugurată în anul 1980. Şcoala are 13 colective pentru învăţământul primar, 11 colective pentru învăţământul gimnazial, 7 colective (a IX-a şi a X-a) pentru S.A.M. – profil turism şi alimentaţie publică şi comerţ) şi 2 colective a XI-a – profilul turism şi alimentaţie publică şi comerţ.

În anul şcolar 1981-1982, populaţia şcolară din zona gării a primit un nou edificiu bine dotat, Şcoala generală nr. 6 „Mihai Busuioc”, păstrând memoria neuitatului învăţător, care în prezent s-a transformat în Grupul Şcolar „Mihai Busuioc”. Acesta a fost reabilitat şi dotat cu instalaţii de formare profesională prin fonduri Phare. În total, Grupul Şcolar „M. Busuioc”

38


are 41 de clase, pentru învăţământul primar, gimnazial, precum şi clasele IX-XII cu profilurile Operator tehnică de calcul şi Industria textilă.

Şcoala Ajutătoare funcţionează în locul fostei Şcoli Primare CFR, local în care a funcţionat şi Liceul Teoretic. Înfiinţată în 1973, Şcoala Ajutătoare şcolarizează elevi din diferite localităţi ale judeţului, şcolarizând elevi de la clasa I până la clasa a VIII-a. Dispune de internat şi cantină, de ateliere de lucru, de centrală termică proprie.

Clubul Copiilor a început să funcţioneze în anul 1995, şi este găzduit în clădirea fostului palat al lui Iordache Cantacuzino. Clubul îşi desfăşoară activitatea în 15 cercuri, împărţite în două comisii metodice: una cultural-artistică şi una tehnico-aplicativă şi ştiinţifică. În fiecare an şcolar 1700 elevi frecventează aceste cercuri. La cercurile artistice se desfăşoară activităţi de: pictură, coregrafie, solişti vocali (cu participări şi premii la concursurile „Mamaia Copiilor”, „Delfinul de Aur”, „Piticul de ciocolată”), instrumentişti. Cercurile tehnice au ca obiect de activitate: modelism, karting, electronică, artizanat şi informatică. De asemenea există şi un club de tenis de masă, campion pe judeţ, cu rezultate deosebite la concursurile naţionale. De menţionat că la toate concursurile la care cercurile Clubului Copiilor au participat nu s-a obţinut mai puţin de locul III.

De asemenea, în Paşcani mai funcţionează şcolile din suburbiile municipiului: Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni, Blăgeşti şi Lunca şi grădiniţele cu program normal şi cu program prelungit.

13.2 Sportul

O formă mai organizată de practicare a sportului, imediat după primul război mondial, găsim în lumea ceferiştilor, la Clubul „Unirea”. S-a constituit o echipă de fotbal, care la început s-a numit „Sporting”, iar apoi „Unirea”. În anul 1928 echipa primeşte un teren de fotbal, iar pe 18 iunie 1933 avea loc primul meci de fotbal cu o echipă din Bacău.

În deceniul al şaptelea au luat fiinţă încă două echipe de fotbal: una a Întreprinderii de transporturi auto, alta a Întreprinderii de tricotaje şi perdele „Siretul”. Alte discipline sportive practicate în Paşcani includeau: atletismul, mai cu seamă în şcoli; tenisul de masă şi cel de câmp; luptele libere, artele marţiale, gimnastica de întreţinere, şi până în 1985 boxul; volei, handbal şi alte jocuri de echipă, cu ponderea cea mai mare în şcoli; până în 1990 aveau loc concursuri de şah, carturi, ciclism şi cros.

În prezent, sportul este foarte bine reprezentat de următoarele ramuri sportive:Fotbal: La ora actuală, în Paşcani există două echipe de fotbal de performanţă,

ambele organizate de Federaţia Română de Fotbal: una municipală – FCM Paşcani şi una privată – NGM Leonard, ambele în Divizia C, Seria I. FCM Paşcani are şi 6 grupe de juniori (A, B ,C, D, E, F), juniorii A fiind implicaţi în calificarea la turneul final, cu şanse reale.

De asemenea mai există Clubul Sportiv Şcolar CF Unirea – pentru fotbal copii şi juniori- sub egida Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, afiliat la FRF.

Arte marţiale. În municipiul Paşcani îşi desfăşoară activitatea Clubul Long Ho, club în care se practică Kwan-Ki-Do (arte marţiale vietnameze). Clubul a început să îşi desfăşoare activitatea neoficial în 1985 şi oficial în 1990, sub directa îndrumare a domnului Ovidiu Covaci, director tehnic al federaţiei de profil şi vicepreşedintele Federaţiei Române de Arte Marţiale. Clubul Long Ho este unul dintre cele mai titrate din ţară, cu campioni mondiali, europeni şi naţionali. Cea mai titrată sportivă a acestui club, căreia i-a fost conferit Titlul de Cetăţean de Onoare, este Mirela Ancuţa, ale cărei realizări pe plan sportiv sunt următoarele:

39


1996 – campioană şi vicecampioană europeană, 1998- dublu campion mondial, 2000 – dublu campion european, 2003 – campion şi vicecampion mondial, 2005 – dublu campion european). De asemenea, pe echipe fete, Clubul Long Ho a obţinut numai locul I din 1996 până în prezent, echipa de băieţi clasându-se de cele mai multe ori pe locul I, dar nu mai puţin de locul III.

Rugby. În cadrul Clubului CFS Unirea îşi desfăşoară activitatea echipele de rugby fete şi băieţi. Echipa de rugby fete, antrenată de domnul profesor Tarcan Neculai, care este şi antrenorul echipei naţionale, este campioană naţională, multe din membrele echipei fiind şi în lotul naţional. De asemenea, şi echipa de rugby băieţi are sportivi care activează în lotul naţional.

Handbal. Municipiul Paşcani are o activitate deosebită şi în ceea ce priveşte handbalul, care însă nu este organizat într-un club. Rezultate deosebite s-au înregistrat la Şcoala „Iordachi Cantacuzino”, echipa de handbal băieţi, antrenată de doamna profesoară Nataşa Damian ajungând pe locul III pe ţară, cea mai importantă realizare a handbalului păşcănean de până acum, echipa actuală, antrenată de domnul profesor Vicovanu, fiind campioană pe judeţ. Handbal se mai practică, cu rezultate notabile, şi la Liceul CF Unirea, sub îndrumarea domnului profesor Sofron Vasile.

Tenis de masă. La Clubul Copiilor din municipiul Paşcani, elevii antrenaţi de domnul profesor Radu Ioan au obţinut rezultate deosebite, fiind campioni judeţeni.

CAP. 14 TITLURI ONORIFICE

Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Paşcani se acordă prin Hotărâre de Consiliu Local. Titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Paşcani” reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani.

Titlul se acordă, după caz, din iniţiativa:a) Primarului;b) Consilierilor locali;c) Persoanelor juridice care desfăşoară activitate în domeniul/domeniile în care s-a afirmat cel propus;d) Unui număr de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a municipiului Paşcani, pe baza unui tabel semnat de către aceştia, promovat de către un consilier sau un grup de consilieri locali.

Acordarea Titlului nu este condiţionată de:a) cetăţenie;b) naţionalitate;c) vârstă;d) domiciliu;e) sex;f) religie;g) apartenenţă politică.

Titlul se acordă, după caz:a) în timpul vieţii celui în cauză;b) post-mortem:

40


Titlul are următoarele caracteristici:a) este personal;b) este netransmisibil;c) este un drept al titularului;d) are valabilitate nedeterminată.

„Cetăţenii de onoare al municipiului Paşcani” sunt: ANCUTA Mirela AVRAMIUC Vasile BIANS Shimon CIOBOTEA Daniel CIOPRAGA Constantin COJOCARIU Maria Lucretia CRISTEA Maria GARBOVAT Aurelian GAVRILIU Leonard GHERMAN Dumitru IONITA Jeni IVANOVICI Alexandru KIND HEVROI Else Marie MANOGLU Ömer Elbuz MIRON Mihai NEUREDER Willi TEODORESCU Petru URLEA Gheorghe

CAP. 15 INSTITUŢII ALE STATULUI

16.1 Justiţie

Judecătoria PaşcaniParchetul de pe lângă Judecătoria PaşcaniNotariate (3)

16.2 Direcţii deconcentrate

Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă PaşcaniCasa de Pensii Iaşi – Filiala PaşcaniInspectoratul Teritorial de Muncă – Agenţia PaşcaniAutoritatea de Sănătate Publică – Agenţia Paşcani (Igienă Publică)Inspectoratul Teritorial în Construcţii Iaşi

CAP. 16 CONSULTAREA CETĂŢENILOR

41

http://www.primariapascani.ro/index.php?state=4&id=217



















Locuitorii municipiului pot fi consultaţi, în condiţiile legii, prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorială. De asemenea, cetăţenii municipiului Paşcani pot fi consultaţi, în condiţiile legii, şi prin adunări cetăţeneşti, organizate pe cartiere sau străzi. Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se fac de către primar, la iniţiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie. Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţa publică a scopului, datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta. Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenţi. Propunerile se consemnează într-un proces verbal şi se înaintează primarului care le va supune dezbaterii consiliului local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi finanţare, dacă este cazul.

Proiectele de hotărâre cu caracter normativ ale Consiliului Local sunt afişate la sediul Primăriei, pe site-ul propriu şi transmise către mass-media, fiind de asemenea transmise tuturor celor care au depus o cerere în acest sens. De la publicarea anunţului, se stabileşte o perioadă de zece zile pentru primirea recomandărilor pe marginea proiectelor din partea cetăţenilor şi asociaţiilor acestora. La solicitarea celor interesaţi, precum şi din propria iniţiativă, Primăria organizează dezbaterea publică a proiectului în cauză.

CAP. 17 ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI PAŞCANI

Stema municipiului Paşcani, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 6/10.02.1995, reprezentă un scut împărţit orizontal în două segmente, având o coroană murală de argint deasupra. Aceasta reprezintă atestarea medievală a localităţii, precum şi existenţa unor construcţii medievale boiereşti. În partea inferioară a scutului, pe fond albastru, este sigla atelierelor CFR Paşcani, unitate simbol a municipiului, iar în partea superioară, pe fond roşu purpură, se află acvila bicefală, simbol al boierilor Cantacuzini, cei mai de seamă stăpâni ai acestor domenii în perioada medievală.

CAP. 18 PARTIDE POLITICE, SINDICATE ŞI ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE

42


Principalele partide politice care activează în municipiul sunt: Partidul Naţional Liberal (P.N.L.), Partidul Social Democrat (P.S.D.), Partidul Democrat Liberal (P.D.L.).

Organizaţiile sindicale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Paşcani sunt cele de la principalele societăţi comerciale şi instituţii publice (REMAR S.A., SIRETUL S.A., Sindicatul din învăţământ, Sindicatul din domeniul sănătăţii, SINDPRIM – sindicatul funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, etc.)

Organizaţiile nonguvernamentale cele mai importante din municipiul Paşcani sunt următoarele: Fundaţia „Vatra Paşcanilor”, Asociaţia de Informare şi Atitudine Civică „Orizont European”, Asociaţia „Ajutaţi Copiii”, Asociaţia „Patronatul întreprinderilor mici şi mijlocii”, Fundaţia „Ştefan cel Mare”, Fundaţia „M. Sadoveanu”, Fundaţia creştină pentru copii „Agape”, Asociaţia pentru familiile rrome „Ave Maria”, etc.

CAP. 19 MASS-MEDIA

Publicaţii:

Actualitatea PăşcăneanăOrizontulPăşcăneanulSpirit Critic

Televiziuni localeActualitatea PăşcăneanăElectron M Bit

Studiouri de radioRadio 21

EdituriMoldopress

Portaluri www.newspascani.comwww.ziarulorizont.ro www.pascani.info

43

http://www.pascani.info/

http://www.ziarulorizont.ro/

http://www.newspascani.com/

statut municipiu pascani 2010

Documents