ROGER-GERARD SCHWARTZENBERG

STATULSPECTACOL

ESEU ASUPRA ~I IMPOTRIV A _STAR-SISTEMULUI IN POLITICA

Traducere din limba francezade

ANCAPISICA

Coperta:LAVINIA DIMA

Redactor:RODICA GARLEANU-COSTEA

,

e L'ETAT SPECTACLEEssai sur et contre Ie star system en politique,

. Flammarion, 1977

© Pentru versiunea romaneasea ,Editura SCRIPTA, 1995

Bucuresti, Calea Victoriel nr. 39A

ISBN- 973-9161-24-3

CUPRINS

Partea inUli: PERSONAJELE

Eroii . . . . . .. 16Omulobisnuit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 46,Liderul care fascineaza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 64Tatlil nostru .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 83Non-femeia politica ," 92Viata particulara a unui om politic 103

Partea a doua: SPECfACOLUL

Arta politica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Cinematografia puterii 135Mediatiza'rea politicii . . . . . . . . .' . . . . . . . . . . . . . . . 154Barbatul de vaza " 172Industria spectacolului '.' . 206

Partea a treia: PUBUCUL

Puterea ca vedeta, de ce? , 234Puterea ca vedeta.Ia ce bun? 256Puterea ca vedeta, puterea iluziei 281Uitimul recital 316

5

In 19771 cand i-e aparut cartea de fatal ROGER GERARDSC~WAR~~~B_ER~ avea 33 d~ ani ~iera deja un nume cunos-cut In publ.clstica ~I In lumea unlversitara franceza. Editorialist laIll/.Exp~ess'l ~i II~e Monde'l, profesor de ~tiinte politice laUnI:erslt~!ea ~arls III el a publicat pana la acea data eseurisoclo-pollhce ~I monuole, precum Campania prezidenfiala din196~ (P.~.F., 1967)1 Razboiul de succesiune. Alegerfte prezi-denfiale dm 1969 (P.U.F" 1969), Socio/ogie politied (1974).

Car~a STATU~~PECTA~~~ Eseu asupra ~i lmpotrivastar-sl.stemulul In politlca intreprinde 0 analiza lucida ameccnsimeler puterii politice in democratiile occidentale influ-~ntate decisi: in ultimele decenii de mass-;"edia. Ea se co~stituieInfr-un avertisment adresat societafii civile si cricdrui cetatean derand cu privire la "jocul secund" al puferii, atat de diferit decporenjele care hotarasc de cele mai multe ori optiunile elec-toratului. '.. Sem~ifica!~a un~i ase~e~ea demers pentru intelegerea actiu-

n./Id~se, pol.hce din Romania de azi este cu atOt mai relevanta~I mal ~ctuala cu cat aceasta clasal de~i in formare

lpare a-si fi

ap~o~rlat stratagemele spectacolului politic inainte de a-~i fideflnlt coerent programele. '

"iiI,!III,!j,iH;H'I'i;

EDITURA

PARTEA iNT AI:

PERSONAJELE

Altadata, politica insemna idei. Astazi, politica tnseamna per-soane. Sau rnai degraba personaje, Pentru ca fiecare conducator separe dl-~i alege 0 functie ~i~i ia un rot Ca la spectacol '. . .

Ca atare, Statul lnsusi se transforma in realizator de spectacol,in "produdltor" de spectacol. Deci, politica devine regie. Fiecareconducator i~i etaleaza calitatile ~i pozeaza in vedeta. Astfel seproduce personalizarea puterii. Termenul este fidel etimologieisale, persoana venind din latinescul persona care tnseamna mascade teatru.

PUTEREA PERSONALlZA TA

Cu catva timp in urma, puterea era 0 notiune abstracta. Unconcept reee ~i impersonal pentru juristii austeri care nu voiau sacunoasca decat constitutiile ~i codurile de legi. in acele timpuriputerea era aproape anonima. Asa Incepeademocratia. Mai intAiculupta impotriva monarhiei, apoi impotriva dictaturii. Pe scurt,impotriva autoritatii personale,

Astazi, puterea are 0 fatA:aceea a conducatorului care 0 exercita.Din abstracta, a devenit figurativa. Deci, puterea se umanizeaza, seinsufleteste ~i prinde viatA. Se personalizeaza. in sensul pe careLittre Ii da cuvantului "a personaliza": "a imprumuta 0 existentapersonalA unui concept abstract sau unui lucru flirAviata".

1 Astazi spectacolul este la putere. Nu se mai afla doar ill societate. Alat de mull aprogresat riiul. Astazi, nu ne putem fntreba care sunt raporturile dintre spectacol ~isocietate In general, cum 0 fiicea Guy Hebord in 1967. Este din plicate suprastructurapoliticii a societatii, Statui tnsusi care se transforms in tntreprindere de spectacol, in"Stat spectaool". ~i aoeasta, Intr-un mod sistematic ~i organizat. Pentru a amuza ~ilnsela mai bine publicul format din oetateni. Pentru a se distra mai bine ~i a creadiversiune. Pentru a transforma sfera politicii in scena ludicii, in teatru al iluziei.

7

Un bllr~at - sau 0 femeie - personitica puterea pentru ca el (sauea) personinca grupul in care se exercita aceasta putere. El seident~fi.clicu. acest grup care se recunoaste in el. Se impune, prinprest~gl~: pnn ascendent, prin popularitate - ca expresie autenticaa nattunu, a poporului ~ia partidului - ca simbol,. .~cest ~nduclitor simbolizeaza puterea: 0 reprezintii intr -0 forma

vizibila; ellltc~~eazli puterea: 0 lntrupeaza lntr-un corp, ii impru-muta abstractiei 0 forma umana, materiala ~isensibila.

~tfe~ de cuvinte - a simboliza, a reprezenta, a intruchipa _apartm ~l vocabularului spectacolului. Sarah Bernhardt se identificacu Aiglon. De Gaulle reprezintli Franta. Ce declara el la 6 iunie1958, la Oran? "Franta este aici.., Ea este aici in persoana mea, pecare ea a mandatat-o pentru a 0 conduce'".

Din aceas~li personalizare a puterii trebuie sa distingem putereapersonata, chiar daca cele doua concepte coexists adesea.. Puterea personala desemneaza 0 realitate institutionalli: 0 sin-gura persoana concentreaza sau controleaza toare puterile. Eastlipfine~te toate elementele aparatului de Stat - ceea ce Bertrand deJ~uvenel numea "sala masinilor", Aceasta este confuzia puterilordin dreptul constitutional c1asic.Este tirania arnica, monarhia abso-luta sau dictatura contemporana,

Per~on~li~r~ puterii este de alta natura. Ea nu se raporteaza lado~eDlul ms~ltutlonal, ci la psihologia colectiva. Un persona] sim-b~hzeazli n~tlUnea, statuI sau partidul. El reprezinta puterea grupu-lui care se rncarneaza in el. Astfel se afirma ..puterea ca figura",puterea dotata cu un chip - ~iuneori eu 0 rnasca - puterea inflitisatlide un detinator reperat ~ivazut de toara lumea. ' ,

Personalizarea poate exista fara putere personala (Churchill,Ro?sevelt). Dimpotrivli, poate exista putere personala flirli perso-nal~zare (cazul domnului Boumediene la inceputul carierei).

Insa, cele doua fenomene coexista freevent (Stalin, Mao), unulproducandu-l pe celalalt. Adesea, ,,~eful istoric" ajunge sa contro-le~e toate puterile (cazul domnului Bourguihaj, De cele mai multeon, eel care monopolizeaza aparatul de Stat (dupa 0 lovitura de Stat,de exemplu) sfarseste prin a reprezenta grupul in ochii natiunii(cazul domnului Boumedienej. '

1 Citat din Emmanuel 8erl, Principat et libene, Paris, 1%2.

, Ii::I:: I

:.

8

Cu toate acestea, puterea ca figura este uneori puterea in per-soana, in sensul negativ al termenului. Cand conducatorul supremnu reprezinta nimic altceva decat figurantul suprem adus in scena ~itransformat in vedeta de adevaratele puteri (grupuri economice ~ifinanciare, birocrati etc.) cu scopul de a distrage atentia, Nu repre-zinta decat dublura pusa in fata reflectoarelor, asupra careia seconcentreaza luminile ~i privirile publicului. ln timp ce putereareala se exercita in alta parte, in umbra, departe de imaginea ecla-tanta, proiectata de puterea oficiala.

IMAG INEA PUTERII

Omul politic tncearca din ce in ce mai mult sli-~i impuna 0

imagine proprie care sli capteze ~i sli fixeze atentia publicului,Aceasta imagine este 0 reproducere, mai mult sau mai putin fldela,a sa. Este ansamblul de trasaturi alese pentru a fi prezentat in fataopiniei pub lice. Este 0 select ie, 0 recompunere. .

Aceasta macheta la scara redusa inseamna deci 0 reprezentareflgurativa a realitatii ~iin acelasi timp 0 reconstructie a ei. Aceastareconstructie arninteste de munca artistului. Dar, de aceasta dataartistul lucreaza asupra lui tnsust - ca in cazul autobiografiei sauautoportretului. Sculptorul ~i sculpteaza propria statuie, ~i modeleazapropria argila, Este in acelasi timp artist ~i model, creator ~i creatie,

Aceasta munca asupra lui tnsusi, aceasta producere de arta por-nind de la el insusi scoate in evidenta 0 admiratie excesiva, lipsita deorice modestie. Un narcisism care it facea pe Mussolini s:1-~ifixezeurrnatorul obiectiv: "Sli faci din propria vtata capodopera ta'". Esteceea ce se chearna arta happenin[?-ului, constand in propria punerein scena. Autoglorifiearea este 0 arta veche de cand lumea. CandCezar serie De Bello Gallieo, face altceva decat s~ pozeze in fataconcetatenilor sai? Nu se prezinta in chip de vedeta? Paraseste, , 3expunerea faptelor pentru a se ocupa mai indeaproape deportretul silu .Ce altceva face Napoleon cand dicteaza "Memorial de Sainte-He-

1 Citat din Marguerite Sarfatti, Mussolini. L 'homme et le chef, Paris, Albin Michel,1927, p.57. - Prefa~!lndu-~i singur aceasta cane, Ducele seria: "Estc? cea m.ai ~an;dovada de abnegatie pe care 0 puteam da pentru edificarea semenilor met: sa mapr}zint eu singur." .

Spectacol bazat pe irnprovizatii spontane.3 Vezi A Rambaud, L:4n de la deformation historique dans les Commentaires de

Cesar, Annales de l'Universite de Lyon, 1953.

9

lene", decat sa-si impuna pentru generatiile viitoare propria viziuneasupra personajului sau't Paraseste recompunerea realitatii ici ~icolo pentru a acredita mai bine interpretarea sa.

De ce atatea griji, de ce atatea eforturi, pentru a fauri ieri, ca ~iastazi, 0 astfel de imagine? Interesul este de doua ori mai mare. Maiintai, imaginea te face cunoscut sau recunoscut. Ea creeaza sauconsolideaza notorietatea, servindu-se de simboluri vizibile ~i tangi-bile. Imaginea, indeajuns de creionata ~ide individualizata, capteazainteresul publicului. Profilul, suficient de lucrat, retine atentia,

Apoi, imaginea este schita - ~i substitutul- unui program. Unatare profil, astazi, anunta 0 atare actiune maine. Imaginea dinamicaa lui Kennedy garanteaza programul "Noi Frontiere". In acelasimod, imaginea modemista a lui Giscard d'Estaing incerca, in 1974,sa simbolizeze un conducator dornic sa "adudi schimbarea" 1. Deci,imaginea serveste drept indiciu. Ea arata caracteristicile - reale saupresupuse - perforrnantele in utilizarea unor asemenea "prod use"sau "mArci" politiee. A vorbi despre "imagine de seama" nu consti-tuie, prin urmare, un exees.

Imaginea conducatorului devine echivalentul marcii de fabrica ~ide comert care ajuta la departajarea produselor unui fabricant saua marfurilor unui vanzator. Acest semn distinctiv simbolizeaza ori-ginalitatea ~i valoarea produsului: .Persil albeste eel mai bine ru-fele", "Dupont guverneaza eel mai corect". Cu aceste lozincicandidatul devine un produs de marca, u~or identificabil ~i binecalibrat. Cel putin a~a se crede.

Odata imaginea astfel creionata ~i difuzata, ea trebuie men-tinutA. Cel putin peniru 0 perioada destul de lunga. Evitand oriceruptura brutala, oriee schimbare prea brusca a tonului, a stilului, aalurii, afisand imaginea constanta a unei personalitati solide. Pescurt, respectand "regula de aur a coerentei imaginii" 2. .

Pentru ca nu a tinut cont de aceasta regula, domnul Chaban-Del-mas si-a compromis sansele in 1974. Din 1%9 panli in 1974, el si-acreat 0 imagine dinamica, a unui om plin de elan ~i de buna dispo-zitie, sari tor ~isurazator care sa cultive sportul si prietenia. Pe scurt,imaginea unui frate. Dupa moarrea lui Pompidou, Chaban-Delmas

1 Dupa antifraza care serveste drept titlu ciirtii lui Michel Poniatowski, Conduire lech~ngement, Paris, Fayard, 1975.

Vezi Jean Cazeneuve, L 'Homme telespectatew,Paris, Denoel-Gonthier, 1974, p.184-194.

,I':!i'·!:

"

10

a tncercat sa-i ia rolul. Afisele sale ll aratau sever, preocupat, S-aapucat sa vorbeasca far ~i' apasat. ~i-a impus sa nu mai surMA.Gravitatea - in sensul ei primar, de tncetineala, - a devenit regulasa. Prin urmare, imaginea parintelui. .

Aceasta suprapunere a doua imagini diferite in aceeasi perioada,chiar si in aceeasi campanie, a contribuit Ia esecul sau, Deconcertat,publicul nu ma'i recunostea vechiul "prod~" Chaban ~i nu era .convins de noua sa imagine. Cum spun specialistii in publicitate, estemai u~or sli creezi 0 imagine de marca decat sA 0 schimbi. Ce,s-arlntampla dadiJaguar ar dori sa preia imaginea luiPeugeot?

Prin urmare este important sa-si mentina imaginea pe care si-aI' ,,"

compus-o. Rezultatul: numerosi conducatori sunt prizonierii pro-priei lor imagini. N u 0 pot schimba. Sunt constransi sa pastreze rolulpe care ei in~i~i ~i l-au distribuit. .' .

Din cauza ca nu si-a modificat profilul de erou distant ~l reee, deGaulle a trebuit sa indure balotajul din 1965~i esecul din 1%9. Pe24 martie 1976, dupa semnalul de alarma dat de alegerile locale,Giscard d'Estaing a Incercat, un moment, un stil nou de alocutiunetelevizata. Nu-i lipsea nimic: fata grava ~icostumul inchis la culoare,debitul uniform ~i privirea reee, mimica sobra ~i biroul solemn.Totul numai pentru a se rupe dealura juvenila ~i de tonul "necris-pat", plin de verva oratorica. In zadar. Acest nou personaj, cucontra-rol, li zapaceste pe franeezi. ~i Giscard d'Estaing i~i reiaimediat vechea imagine, complet opusa,

Omul politic trebuie sli accepte deci sa joace permanent perso-najul pe care ~i l-a ales. Trebuie sa consimta alinierea la imagineacare sprijina propaganda electorala. Traieste astfel ca un prizonierIntr-un rol determinat, ca un actor, captiv al propriului mil. .

CAd ceea ce conteaza este productia de mituri si de simboluri,, "chiar ~i tara 0 legatura directa cu realitatea. Mitul Ii este suficient.Bineinteles e mai bine sa nu se disocieze prea mult realitatea de, ,imagine. Oar, realitatea are mai putina importanta, Esentialul esteca ea sAfie crezuta ~iacceptata. Chiar daca imaginea e confectlonata.Chiar daca este lingusitoare sau aranjata. Asa cum pictorul i~i"aranjeatii" modelul princiar.

Oare nu it sfatuieste Machiavelli pe Print sli disocieze "a fi" de"a parea"? Priniul nu poate renunta la viclenia vulpii ~i la fortaleului. Trebuie sa triseze ~i sa ucida. Oar, pentru a-si Iinisti supusii,

11

II

II

~

I,

(.'

e necesar "s~ se prefaca ~i ~ se trans forme", compunand un altpersonaj. Ca ~i Ferdinand Catolicul, razboinicul fllrll cuvant carea~~ 0 imagine caritabila ~i religioasa.

. .Lumea vede bine ceea ce esti pe dinafara ~i putini vad ceea ceesti pe dinauntru; iar cei putini nu indraznesc sa contrazica opiniamultimii, care are de partea ei maretia Statului care-i sustine ...Pentru c! poporul nu judea decat ceea ce vede ..." 1.

Dup~ Machiavelli, "arta de a minti" a progresat din punct devedere tehnic cu cativa profesionisti in publicitate, in mass-media ~iin managementul campaniilor electorale. In Du Mensonge en politi-que, Hannah Arendt denunta aceste practici: .Potitica e facuta, pede 0 parte, prin fabricarea unei anume .Jmagini", ~i,pe de alta parte,prin arta de aface ca aceasta imagine sa fie credibila" 2.

Despre ce este yorba? Despre manipularea opiniei publice pen-tru a 0 face sa cumpere 0 anumita marca, politica de aceasta data.Despre "vanzarea" unei imagini pe 0 pia~ electorala, cu riscul de aabuza ~ia tnsela, depasind sau trucand realitatea.

Adevl1rulriu mai conteaza. El devine un concept demodat pentruprefesionistii care confunda imaginea cu imaginatia. Cu ajutorul lor

. arta politica ~i dezvolta, din ce in ce mai mult, partea de compozitie~ide machiaj. Ca ~i arta dramatics.

STAR-SISTEMUL iN rotrrtcx

Omul politic ar avea sansa sa fie el tnsusi, autentic. Dar, preferasa se deghizeze, adica Sl1simuleze sau sa disimuleze, fabricand un'persona] care capteaza atentia ~ifrapeaza imaginatia, interpretandun rol ce este cateodata unul de compozitie.

De asemenea, din vocabularul spectacolului, politica tmprumutatermeni ca nvedete politice". Mereu aflate in "spectacol", ocupand.,scena politica" sicaptivand "publicul" cu "jocul" lor.

Ambitia oricui este ~ devinll personajul central, sa detinll rolulprincipal. Pentru ~ politica a imprumutat de la lumea spectacoluluipractica star-sistemului; atat de vehiculat in anii '20-'50, ~i carerenasteastazi cu ajutorul unui Robert Redford, Dustin Hoffman sauBarbra Streisand. De acum, reflectoarele puterii sunt concentrate ~i

~ NiccoIo Machiavelli, t»Prince, reeditat la Paris, Seghers, 1972, p. 144-145., Hannah Arendt, Du Mt:mlHIge ala violence; Paris, Calmann-Levy, 1972, p, 15.

12

ele asupra catorva supersjaruri. Nimeni nu mai angajeaza un bugetmare intr-un film - sau intr-un partid - daca pe afis nu se gasesc unasau mai multe vedete cunoscute.

Cunoastem efectulstar-sistemului in cinema. Altadata, filmul eraeel care i~ipunea amprenta asupra interpretului. In zilele noastre,starul reduce intregul spectacolla un simplu suport sau stativ pentruperformanta. Nu mai [udecam un actor dUPl1talentul sau in inter-pretarea unui film. Judecl1m filmul dupa posibilitatile acestuia de aservi actorul.

In acest Iel, vedeta unui fllm conteaza infinit mai mult decatscenariul sau regia. In acelasi mod vedetaunui partid oculteazaprogramul ~imijloacele. Ea nu serveste acest program. II reduce laun simplu suport, 0 simpla "platforml1" pentru prornovarea sa.

Cu acelasi egocentrism furios, cu aceleasi capricii ca ~iale staru-rilor de cinema pentru care nimic nu conteaza decat ele insele. catvaloreaza masinistii sau figurantii pentru 0 vedeta a ecranului? catvaloreaza militantii sau aderentii pentru un star politic transformatin mit viu? Asa este politica la singular, politica eului sau egopoliti-ca. Asa este viata politica redusa la un solo cantat de un singurinstrumentist.

Astazi, spectacolul politic se focalizeaza in jurul unei superve-dete. Singura pe scena, ea monopollzeaza atentia publicului pe 0

singura partitura. In maniera hi care un "idol" al music-hall-uluialege formula one-man show ~i suprima astfel toate celelalte nu-mere. Pentru a centra tntregul spectacol asupra persoanei sale.

Starul inseamna totul. Restul nu reprezinta nimic. Nimic, adicafiguranti tmpinsi in spatele scenei, spectatori tmpinsi in umbra ~ll.~iisa~ a cabinei de votare. Asa se realizeaza supershow-ul politic,superproduciia care se deruieaz11pe ecranul puterii. Cu 0 singurapersoana vizata. .'

Aceasta politica a star-sistemului priveste in principal dreapta .Este chiar una dintre liniile care 0 separa de stanga. Astfel, elecorespund unor valori ~iunei tactici diferite. . .

Printre valorile dreptei descoperim adesea respectul elitelor,cultul sefului - chiar cultul eului" - individualismul tmpins cateo-, "

1 Cu siguran\a aceasta deviere crista, de asemenea - cu 0 oarec.are ostentatiel - ceculmineazi chiarIn "cultul personalitatii'' la unele regimuri asa-zise "socialiste", cf. ,infra, pag. 40. rosa pot fi clasificate, tn mod real, de stanga aceste sisteme care nurespecta pluralismul democratic?

13

data pana la egocentrism ~i gustul succesului personal: Cateodatachiar, acest elitism se coloreaza ~icu 0 anume arogania, ehiar eu unanume dispret pentru mase. Dimpotriva, stanga crede fundamentalin egalitatea oamenilor ~i in efortul coleetiv.

Mai mult, la dreapta, politica star-sistemului corespunde uneitactici deliberate. De fapt, dreapta i~ilimiteaza ambi \iile la a conser-va a administra societatea asa cum este. Adica a consimti numai la, , ,cateva reforme minore, de detaliu. Conservatorii nu stralucesc ni-ciodata prin precizie doctrinara sau inventivitate ideologies.

Adevaratul program al dreptei este: .Eu voi mentine". Dar, cumacest manifest nu este nici prea exaltant, nici prea accesibil, dreaptaprefer! s! aduca schimbarea. Prefer! sa deplaseze dezbaterea pu-blica de la programe spre persoane, punand accentul pe stilul ~ipersonalitatea candidatilor, pentru a vorbi cat mai putin pe fondulproblemelor.

Lucru care s-a putut observa foarte bine in campania prezi-dentiala din 1974_ In acest mare speetacol de revista, "majoritatea"a mizat totul pe imaginea personala a candidatilor. Dimpotriva,Francois Mitterrand a fost mandria stangii, A dus 0 campanie de 0

mare calitate, de 0 mare demnitate, bazata pe orientarile sale. Aadusmereu in prim-plan continutul programatic al candidaturiisale. A refuzat sa-si imite adversarii, care se prezentau eu un discursultrapersonalizat f.

ROLURILE

Pentru conducatorii care pun persoana inaintea programuluiramane de rezolvat problema casting-ului, a distributiei de roluri.Ramane sa-si aleaga imaginea convenabila.

Bineinteles, aceste vedete politice i~i proiecteaza 0 imagine demarca, imagine compusa in proportii apreciabile din diferitetrasaturi si intluente de la diverse mituri. Dar, ele se specializeaza, ,

1 Vezi Sylvie Colliard,Lo Campa~prtsUknJic/Jc ~ Francois MWo:and OJ J974~p. 188-189.-Trebuie, de asemenea, notat acest son~aJ SOFRES, rea!1Z31 la 14 mal1974: printre alegstorii de stAnga, 66% apreciau programul ~I 24% nurnaipersonalitatea candidatului; dimpotriva, printre alegatorii de dreapta 53%.aprecl~uprofilul candidatului ~i 28% erau interesati numai de programul sau (u FIgaro din16mai 1974).

14

repede in cateva mari roluri ale repertoriului politic. Rapid ele ~igasesc etichete ~ise cantoneaza in cateva man roluri stereotipe, incateva personaje tipice pan! la caricaturizare.

lata eroul: distant, rece, omul de except ie, mantuitor, sef provi-dential si adesea idol. Pe scurt, echivalentul monstrului sacru sau, ,deus ex machina din teatru.

Este apoi omul obisnuit, the common man, domnul Toata-Lu-mea. Extras dintr-o politica de mana a doua. Deci, rolul secundarpromovat in prim-plan. .

Este apoi liderul sarmant, care tncearca mai degraba sa seducadecat sa convinga, Pe scurt, junele-prim,

Este apoi parintele natiunii, figura tutelara a autoritatii, Omolo-gul tataluinobil din teatru.

Si in cele din. urma apar starurile politice feminine. UnH lenumesc dive sau primadone. Altii Ie distribuie in functli mai mo-deste.

Adaptate oricarui moment al conjuncturii ~ial psihologiei colec-tive, aceste diverse roluri se succed ~i titularii cunosc aproape 0

rota tie la conducerea statului ~ia guvernului. .Pe perioade lungi, eroii obosesc. Cum sa traiesti mereu in epo:-

pee? Vine atunci omul simplu, opusul acestuia, modest ~i linistit.bar cum sAtraiesti mereu in banalitate ~iplictiseala? Vine atunciliderul sarmant care seduce, uimeste, dar si lngrijoreaza prin insta-

" "bilitate. Se poate trai mereu in schimbare sau in surpriza? Vineatunci tatal, Pentru a da incredere prin ponderatie, prin experienta.Mai ales in perioade dificile.

Acest ciclu nu este, bi1einteles, mecanic. Oar, privind politicaultimilor 20-30 de ani, gasim cateva exemp1e.

In Statele Unite, "eroului" Roosevelt Ii urmeaza common man-ulTruman sau "omul obisnuit", Eisenhower, care. it precede pe .Jide-rul sarmant" Kennedy, urmat de parintele Johnson. .

in cea de-a V-a Republica, "eroului" de Gaulle li urmeaza "omulcomun" Pornpidou, care-l precede pe .Jiderul sarmant" Giscardd'Estaing, caruia Ii va urma "p!rintele" Barre sau poate in 1978 unalt parinte iesit din afara majoritatii actuale. .. .Flecare om este 0 exceptie", spunea Kierkegaard. Dar astazi

fiecare om politic pare ella devenit un stereo tip.

15

(

tf

I.,I

, r

EROII

t.

~ I;~ I,.j- If,

"

,;

l~ill

»Inpkptul siJu r.,; poaI14 gIoria"Villiera de l' Isle-Adam,

(citat de Charles de Gaulle)

Este un lucru cert ca marele rol Jcare viseaza monstrii sacri aipoliticii it constituie omul ilustru, eroul, Acest semizeu al mitologieiantiee, tntre eer ~ipamant, este omul de exceptio, destinatsa triumfe~i sa ajunga apoi la apoteoza, Omul viteaz, plin de fervoare ~i deglorie, Idoluloferit cultului muritorilor. Este mantuitorul, aproapeun mesia. Este conducatorul providential, genial, reprezentantulgeniului national. Este profetul rasei sale, mereu solemn, sublim, CUemfaza,

a tntreaga genera tie de "eroi" tndoielnici a marcat perioada dedinaintea razboiului si chiar a razboiului: tn frunte cu Mussolini,,Hider, Franco, Petain. De aici ~idisparitia gradata a eroilor pentruo perioada scurta de timp.

Franco nu va disparea decat tn 1975, dupa 40 de ani de putereabsoluta, Jar de Gaulle reapare tncepand cu 1958, pentru 0 cu totutalta cauza ~i 11 ani de condueere eroica. Dupa demisia sa de laElysee, ii va face 0 vizita lui Caudillo ca sa-i spuna: .Dumneavoastrasunteti generalul Franco. Eu am fost generalul de Gaulle".

La 84 de ani, maresalul Tito reprezinta Jugoslavia. Singur. Inu.R.S.S., Stalin s-a stins in 1953, iar tn 1956, la al XX-lea Congresse angajeaza destalinizarea. Deja "cultul personalitatii" renascuse 0

data cu Brejnev. tn Romania, Ceausescu se impune ca stapan abso-lut. In China, Tchang Katchek conduce 0 scurta perioada ~i moarein 1975.

Oar, Mao domneste panll in 1976 - ca tmparat al CelestuluiImperiu - iar Hua Kuo-feng ii succede la conducere. In Coreea deNord maresalul Kim Ir-Sen continua cu rabdare sll-~i consolidezegloria. Pentru ca Lumea a Treia sll devina spatiul tricontinental al

16

charismei. In America Latina, Peron reca~tigll, in 1973, 0 puterepierduta tnca din 1955, dar moare in 1974. In Cuba, Fidel Castro estein felul sau un alt Lider Maximo. tn Orientul Apropiat, Nasserdomneste ca un Zatm ~imoare ca un faraon. In Tunisia, Bourguibaramane .Luptatorul suprem". In fine, in Africa Neagra, eroii i~iprezideaza propriul cult, asupra unei lurni neinsemnate. Cu pre-~edintii Senghor, Houphouet-Boigny, Ahidjo, Kenyatta sau Nye-rere, tntr-o lume mai mare generalul Mobutu, maresalul Amin ~itmparatul Bokassa I.

TEORIA DESPRE EROI

Cam peste tot, eroii domnesc ~i prospers, pentru a confirmatezele ganditorilor politici care le acorda atentie chiar din antichi-tate. Xenofon face apologia sefului ~i elogiul eroilor, a celui carecere respect prin ascendentul sau, prin superioritate perceptibila ~ipentru oamenii simpli. In Politica, Aristotel recunoaste exceptiageniului pentru anumiti indivizi eminenti care se impun Brll obsta-cole ca stapani absoluti, ca "un zeu tntre oameni".

In Discursurile sale Machiavelli admire, de asemenea, omul deexceptie adus de tmprejurari exceptionale este .Legislatorul" - sau.Fondatorul'' -omul singur care stabileste sau restabileste un regim,ca Lycurgue sau'Solon, este .Dictatorul" investit, cum se tntamplala Rorna, cu 0 magistratura legala ~itemporara, cand statul trebuia"sl1se apere tmpotriva evenimentelor extraordinare" 1.

Rousseau il urmeaza tndeaproape pe Machiavelli. ~i el tolereaza"ornul exceptional" in doua cazuri exceptionale: .Legislatorul,"pentru a fonda statui ~ia face legile, .Dictatorul", pentru a-i asigurasupravietuirea" 2.

Aceste doua ipoteze tnca rnai corespund conducerii eroice deastazi. .Fondatorul" este atat de prezent in Lurnea a Treia decolo-nizata pentru a stabili un stat nou dupa cucerirea independentei,"Salvatorul" se afla la condueere in unele tllri, chiar dezvoltate,confruntate cu 0 criza grava.

1 fn Caietele sale, Montesquieu da aceasta definitie: "Dictator - remediu extrempentru situatii dlsperate. Este 0divinitate care vine din cer pentru a descurca lucruriletn~lcite". .

Jean-Jacques Rousseau, Du control social; cartea W, cap. VI, reeditata la Paris,Seghers, 1971, p. 226-229,

17

Vin apoi "eroii" lui Carlyle'. Prezicatori, profeti, sefi de inspi-ratie divina, care sunt ghizi infailibili. Nu-si trag puterea de laoameni, ci din lstorie, Destin, de la Dumnezeu. Acest conducatorprovidential se inconjoara de mister pentru a afirma caracterulsupranatural al vocatiei sale. Estet ~iartist al politicii, el guverneazacu ajutorul semnelor divine, mobilizand mai degraba simturile celorguvernati, decat judecata lor.

Cu siguranta "eroul" lui Carlyle este activ, dar reprezinta 0 fortalinistita. Nu are acea violenta brutala ~i salbatica ee-l anima pe.supraomul'' lui Nietzsche, care-i va influenta atat de mull pe d'An-nunzio, pe Mussolini sau pe Hitler.

Cel mai bun analist al conducerii eroice este Max Weber, caredistinge trei tipuri de autoritate ~i de legitimitate. Autoritatea tra-ditionala se fondeaza pe uzanta ~i obicei. Ca aceea a senioruluifeudal sau a monarhului ereditar. Autoritatea legal-rationals, ba-zata pe institutii, pe un statut, esteaceea a guvernantului intr-un statmodern. Nu ne supunem persoanei, ci functiei cu care Constitutial-a investit. ~i, in fine, autoritatea charismatica a profetului, a erou-lui, a sefului de razboi, a demagogului.

Charismatic vine din grecescul charisma, care tnseamna gratie.In teologie, charisma defineste un har particular conferit de gratiadivina, Max Weber introduce acest termen in politica pentru a defini"calitatea extraordinara a unui persona] care e, ca sa. spunem asa,dotat cu 0 fortll si caracteristici suprana turale sau supraomenesti orieel putin iesite din comun, inaccesibile muritorilor sau, chiar maimult, considerat ca un trimis al Domnului sau ca exemplu, ~i inconsecinta admis ca sef"., ,

Unii conducatori ies din obisnuit, se evidentiaza de restul prinascendent, prin stralucire, Ei forteaza admiratia ~i adeziunea prinacest talent personal, prin harul gratiei care valoreaza cat toatetraditiile sau institutiile la un loco, ,

Din 1932, de la Le Fil de /'epee, de Gaulle aduce un omagiu"personalitlitilor puternice" ~i harului lor: "Ceea ce Alexandru eelMare nurnea «speranta sa», Cezar, «norocul sau», Napoleon,«steaua sa»... Semenii lor resimt in prezenta acestora impresia uneiforte naturale care trebuie sll comande evenimentele." In fata lor, ,

1 Thomas Carlyle, Les Heros a le culte des beos; 1840.

18

lumea se lnclina. Pentru ca "unii oameni raspandesc, chiar de lanastere, un val de autoritate'",,

Nu soar putea defini mai bine autoritatea charismatica sau ceeace Stanley Hoffmann denumeste .autoritatea eroica" pentru a 0

opune "autoritl1tii de rutina", aceea a "conduditorului obisnuit"z., I,

EROII SI MUNCA LOR,

Acesta este eroul eu functiile ~imunca sa, ca Hercule. Caci, acestmonstru sacru indeplineste 0 tripla functie: este creator de specta-

, col, datator de speran\e ~ide certitudini. .Mai mult decat orice alt conducator personalizat, eroul este un

showman, un om de spectacol. Pentru es leadership ~ishowmanshipse confunda. Pentru el "scena politica" este lntr-adevar 0 scena,pentru a stabili 0 intalnire fata in fatii, teatrala, cu publicul, rupandcu monotonia autoritatii de rutina. El este omul-orchestra, omul-miracol, omul-sllrbat~are, mereu aflat in reprezentatie.

Acest om de spectacol este si un datator de visuri. Ca si cumputerea ar trebui sa asigure 0 functie onirica, "FArl1viziuni, poporulpiere", ne asigura Biblia. Si Chateaubriand sfatuieste sa conducem, , "francezii prin iluzii". Atunci ghidul se ridica deasupra prozaiculuicotidian pentru a schita 0 perspectiva nobila, cu partea sa de mit ~ide vis, de minunatie ~ide irationalitate. Astfel eroul devine profet,daca nu chiar vizionar. .

Intr-un sistem putin dezvoltat, aceasta functie profeticasi poe-~idi e d.ecisiva. Dar, ea i~i pastreaza importa~ sa ~i in societatileindustriale avansate. In acest univers de statistici, in aceasta Iumemecanica ~i matcrialista condusa de tehnicieni, poporul viseaza lanoi guru pentru a largi orizontul, pentru a schita un viitor coleetivmai putin monoton, mai putin abstract, mai uman.

In afara de splendoare ~ivis, eroii raspandesc certitudine. Sta-pani pe deznadejde, ei ajuta la depasirea angoasei, a incertitudiniidin perioadele de schimbare, dlficile, In spatele ghidului, poporul se

1 Charles de Gaulle, Le Fil de l'epee; Paris, p. 24 ~i 77. - Sa ne amintim raspunsul?at de. Napoleon ura~~or - sau mai degraba criticilor - Corpului legislativ, la 1lanuan~ 1814: !,Vorbl\1 desp~ tron. Oar ce este tronul? Csteva bUc3\i de lemnacopente eu catifea. Totul depinde de eel ee e asezat pe el. Tronul este un om, ~iacesto~sunt eu, eu vointa mea, e~ caracterul ~i renumele meu."

Stanley Hoffmann, Essais sur la France, Paris, Seuil, 1974, cap. IV, p. 91-159.

't)

'iI

'i~I

!'

19

simte in siguranta, pentru ell eroii nu se pot tnsela. Ei vad mereudeparte, clar ~i just.

. Fascismul se bazeaza pe acest cult al conducatorului ~ipe dogmainfailibilitatii sale. In spatele Ducelui, poporul italian nu puteacunoaste eroarea sau esecul, Articolul 8 din Decalogul militiilorfasciste afirma: "Mussolini are lntotdeauna dreptate." Nazismul, deasemenea, este un act de incredere in persoana Fuhrerului; idolatri-zat ca stapan absolut. .Nu am con~tiintc1,spune Goering, constiintamea se numeste Adolf Hitler."

Ramane i~trebarea: cum i~iacrediteaza eroii imaginea? In reali-tate, "marele 0i" mizeaza in principal pe doua resorturi: distan\a ~iorgoliul.

,~I debanalizeaza ~i remitizeaza puterea. EI 0 transforma inceva transcendental, fascinant, misterios. 0 activitate stranie ~isacrape care 0 realizeaza in secret ~ide la distanta.

Obsesia sa este iesirea din obisnuit, ceca ee-l situeaza la polulopus fatl1de common man-ul, atat de familiar ~ibonom, pe acelasipicior cu concetatenii sai, Eroul cultiva separarea ~iadanceste dis-tanta, este departat, mandru, trufas, la ,.distantA de ceca ce estecomun ~icotidian, Domneste deasupra celorlalti, deasupra poporu- Ilui, din Inaltu! Cerurilor sau in Olimp, superior ~i suveran, el i~icauta loc in legenda.

Aceasta distantl1 mareste prestigiul, compunand 0 imagine mi- Itica, Oar, ea are ~i un alt avantaj: se plaseaza la adapost de plangeri ..~i pericole. Departe de mase, planand deasupra acestora, nefa- Icandu-si aparitia decat pentru ceremonii, ritualuri, idolul scapaconstiintei critice. t

Dad [arul ar fi stiut, lucriirile nu s-ar mai fi petrecut a~a. Sunt iconsilierii rai, functionarii rai, '[arul e numai bunatate ~i[ustitie. Nu i~tie ce se urzeste in spatele sau ... La randul sau, Stalin a profitat ~iel de distanta politlca. Din nou nemultumirea populara l-a ocolit peliderul de la Kremlin pentru a-l viza pe maistrul-sef, seful de santiersau de brigada, facut responsabil pentru exploatarea dura,

Aceasta distan\l1 mandra, maiestuoasa, nu exclude din limp intimp apropierea condescendenta. Cateodata printul se apropie debunii ~i loialii sai supusi, se amesteca cu ei, facandu-i s1l simtaintregul pret al acestei condescendente. Se daruieste adulatiei lorapropiate. Ca ~iregii, pretinsi facatori de minuni, care ating scrofu-

20

j.

i/'I1 .

\rlf

. \'iI·I:I

lele in ziua sacra', Atunci et se "scaldl1in multime" sau se invita ladineu la compatrlotii sai, lnnebuniti de recunostinta, Apoi revine inInaltul Cerurilor sau la Elysee. .... .

DISTANTAi

Cea mai buna teorie a distantei se gaseste in Le Fil de l'epee. DeGaulle celebreaza, Inca din 1932, cultul conducatorului, al "omuluide caracter". "Nimic nu se face fllrll oameni mari" 2. ,,Armatelor ca~ipopoarelor ce au in frunte bravi conducatori, restulle vine de lasine" 3, "pentro ell oamenii nu se pot dispensa de faptul de a ficondusi, ~ cum nu se pot dispensa de mancare, de bautura si dedormlr'". . .' ' .

Atunci cum sa se impuna? A treia parte ClcllI1ii se intituleaza.Despre prestigiu" ~i are ca motto aceste cuvinte din Villiers del'Isle-Adam: "fn pieptul sau ~i poarta gloria." Este un dictionar deretete pentru a fascina opinia publica, Binelnteles, prestigiul rezultadintr-un "har natural", un"flrm inexprimabil". Dar, aceasta "strAlu-cire" lnnascuta se poate cultiva. .La ~f. ca ~i la artist. talentultrebuie cizelat prin practidl." Ce-i de filcot?

Mai tnt!i trebuie pastrata ~i~!.clmafatl1de popor. nUn astfel desef e distant, pentru ell autoritatea nu vine film prestigiu, iar presti-giul filrl1tndepartare, Dedesubtullui se murmura cu voce scazutadespre inl1ltimea~iexigentele sale" s. Astfel, se asigura "ascenden-tul stapanului",

.Apoi, e important ~ fie Intretinut misterul, iar puterea sa fietransformata in enigma. .Prestigiul nu exista fllrll mister, pentru ellnu prea se respecta ceca ce se cunoaste prea bine ~i nu exista ommare pentru apropiatii lui" 6.

De asemenea, nu vom nega "importanta atitudinii". Ca esteti aipoIiticii, eroii t~i iau voluntar 0 anumita atitudine, 0 poza, Y~i

1 r~m~jul ~u radiotelevizat, din 31 deeembrie 1974, Giscard d'Estaing, carerevemse din Antilele franceze, declara: "M-au primit cu ochii ,i cu m~inile. andm-am tntors din Antile, mAinilemele erau pline de zgArieluri fBculede mAinile lorcA~dtncercau d-mi slr!ngii mAna"(u Figaro, 1 ianuarie 1975.)

3 Charles de Gaulle, op. cit., p.18).• Ibid, p.38.S Ibid, p. 74.6 Ibid, p. 55.

Ibid, p. 78.

21

pregatesc interventiile eu grijll ~ifae din asta ,,0 arta". I~icalculeazaaparitiile ca Amilcar din Salammbo. [~imascara gesturile publiee caCezar. Astfel, "este cunoscuta grija lui Napoleon de a se arata mereuin tmprejurari in care spiritele ~ fie impresionate" 1.

Oracolul ramanea sibilin: ••Sobrietatea di&cursului accentueazarelieful atitudinii. Nimic nu tnal\! autoritatea mai mult decat tace-rea ... Astfel, instinetul oamenilor it dezaproba pe stapanul carerislpeste fraze. lmperatoria brevi/as, spuneau romanii" 2.

Deci, actiunea conducatorului trebuie sa poarte mereu .rnarcagraI!<!orii~~i ,,~r.~~~~~.!..u.~~~~t"."Trebuie sa [inteasca sus, SA pri-vCasdt in perspecilva, ~ judece Intr-un context mult mai larg, des-prinzandu-se astfel de tiparele impuse" 3.

Pentru acesti "condudltori de oameni", rasplata este solitudinea."ConducUorul se Iipseste de privilegiile prieteniei, familiaritatii ~ichiar ale abandonului. El se dedica acestui sentiment de solitudinecare este, dupa Faguet, "n~pasta oamenilor superiori" 4.

Primul presedinte al celei de-a V-a Republici franeeze va urmaaceste pereepte, guvernand .putenuc ~i solitar", ca Moise al IuiVigny, distant, rece ~i trufas, deasupra celor doua camere, deasuprapartidelor, deasupra lumii obisnuite,

Aceasta atitudine putea ~ couvina, din 1958 panll in 1962, intimpul crizei algeriene, Pe perioade mai lungi, ea uimeste ~i plic-useste, Sea observat foarte bine la alegerile prezidentiale din 1965,cand de Gaulle a utilizat doua procedee "eroiee": misterul ~itacereapentru a pastra distanta tntre el ~i ceilalti, toti ceilalti, inclusivelectoratul.

Primul tur de scrutin trebuia ~ aiM loe pe 5 decembrie. Gene-ralul va fi sau nu candidat? Nimeni nu stia, Pan~ in noiembrie,tactica a fost cea a misterului ~i a suspansului: Pentru a tulburaopinia publica ~i a-i captiva atentia, de Gaulle a amanat pan~ inultimul moment anuntarea deciziei.

S! ne amintim Le Fil de l'epeee: .Prestigiul nu poate exista Br~mister ... Trebuie deci ca manifestarile lui ~ se bazeze pe un anum itelement pe care ceilalti ~ nu-l poata sesiza, care sa-i intrige, sa-iemoVoneze ~i~-i Vn~cu rasuflarca ~iat~. Aceasta este important:

1 Ibid, p. 79-80.2 Ibid, p. 80-81.3 Ibid, p. 86-87.4 Ibid, p. 89.

! .

I,, ."I;t'I

! .!Ij'

I, ,

; ,

pentru ca un sistem sa nu cedeze, un partid pastreaza, hi sine,secretul unei surprize cu care rises ~ intervina in orice moment" 1.

La 27 octombrie, BrA ~tiinta Consiliului de Ministri, ministrul. informatiilor a anuntat 0 alocutiune a generalului de Gaulle pentru3 noiembrie. Jurnalistilor care se agitau ~ cunoasca intentiile pre-~intelui, domnul Peyrefitte le-a raspuns: "Ne tntrebam ~inoi ca ~ivoi" 2.

La 3 noiembrie, la iesirea din consiliu, la intrebarea pusa dom-nului Peyrefitte dad! au fost fumizate alte precizari, acesta ras-punde: "La sfarsitul reuniunii, generalul de Gaulle a repetat d se vaadresa natiunii maine ~i d ministrit fac parte din natiune" 3. Chiar~iprimul-ministru Pompidou nu va fi avertizat decat tn dupa-amiazade 4, de decizia sefului statului.

Pe 4 noiembrie, toata Franta e numai ochi ~i urechi pentru aurmari 0 alocutiune radiotelevizata, de opt minute. De Gaulle faceapella "adeziunea sincera ~imasiva a cetatenilor" pentru a-l reinves-ti in functie. Dad nu, "Franta va trebui s~ suporte - dar de dataacesta fl1r~nici un recurs posibil - 0 confuzie a statului ~i maidezastruoasa decat aceea pe care a cunoscut-o alta data" 4. '.

Odata misterul risipit, urmeaza tactica tacerii, Dupa aceastafoarte scurta interventie - pe care presa a rezumat-o astfel: "eu sauhaosul" -, generalul a estimat ca a spus destul. Pentru a ramanedeasupra tuturor, pentru a nu se plasa la nivelul celorlalti candidatila functia de la Elysee, el nu-si mai utilizeaza timpul de antena laradioteleviziune. /. Aceasta atitudine distanta, la periferia dezbaterii democratice iicontrariaza pe francezi. Apoi, in extremis, de Gaulle ~i revizuiestepozitia ~i tnregistreaza doua alocutiuni difuzate pe 3Qnoiembrie ~i3 decembrie. In total, in campania pentru primul scrutin, nuvautiliza decat 23 de minute din cele doua ore de emisie oferite fiedlruicandidat. lar aceasta tactica distanta nu va fi straina de balotajul din5 decembrie.

Pentru turul al doilea, ~ful statului eonsimte in cele din urma 51se comporte ca un candidat ~i ~i utilizeaza tot timpul de emisie.htCel, pe 13, 14 ~i 15 decembrie, radioteleviziunea transmite trei

1 Ibid, p. 78-79.2 Le MotUk din 28 octombrie 1965.3 Le MotUk din 4 noiembrie 1965.4 Le MotUk din 6 noiembrie 1965.

"..,

dezbateri, de 0 jumatate de ora fiecare, intre general ~iMichel Droit.Decorul: doull fotolii puse fatll in fat~, tntr -un colt de salon la Elysee.. Imediat, francezii deseopera un aIt personaj, care descinde de pe

piedestalul sau ~i renunta la oriee solemnitate. Stil spontan ~iintim.Cuvinte familiare ~i bonome. Mi~dlri din cap ~i clipiri din ochi, ~i,in gura lui deus ex machina din turul al doilea cateodara limbajulluiSganarelle: .Putem sari pe scaune ca iezii, strigand Europa! Europa!Europa!..." 1"Franta nu este stanga! Franta nu este dreapta! ,,2. .Nuw mai obosiu cu aceste vorbe goale!,,3.

..Un noulimba], un nou personaj: eroul s-a transformat in amoblsnuit, conducatorul s-a transformat in presedinte-cetatean.Fiinta deosebna a devenit unul dintre noi pentru a-st asigura reale-gerea..· / .

Oar, odata scrutinul trecut, generalul se retntoarce in Olimp.Readopta stilul vechi, jupiterian ~i solemn. Recreeaza, tntre el ~ifrancezi, distanta cedata cu regret pentru un moment. Totul reintrain normal.

[ntr-un anume fel, mai '68 este 0 revolta impotriva acestei puterimandre ~idepartate. ~i de Gaulle recurge la acelasi procedeu: tonulblajin folosit in dezbaterile cu Michel Droit. Pentru a doua oara, subpresiunea francezilor, eroul schimba distants cu proximitatea,maretia contra familiaritatii, Din nou, marele om se transforma inbonom.

ORGOLIUL

AI doilea resort al puterii eroice este Infumurarea. Plin de orgo-liu, eroul nu se lndoieste 0 clipll de geniul sau, de puterea sa, fiindgata sa cada in narcisism ~i in admiratia propriului personaj.

Modelul Insusi al autogloriflcani este Stalin, care d~ numele sauunor or~e ~i lasa s~ se construiasca peste tot monumente Intrugloria sa. fn 1948, se pregateste 0 Biografie prescunata. Hrusciovexplica modul in care a fost facuta aceasta, in al sau Raport la eelde-al XX-lea Congres.

1t»Monde 16 decembrie 1965.it»Mond« 17 decembrie 1965.t»Mond« 15 deeembrie 1965.

24

lnainte de publicare, s-au supus spre aprobare proiectele textuluilui Stalin. "E ftatat ~igloriticat ca un zeu ~iconsiderat ca un tnteleptinfailibil, eel mai mare ~f, eel mai mare strateg din toate timpurile".Cu toate acestea, Stalin mai adauga ~imai ajusteaza cu propria man~ ~ialte elogii. Printre manuscrise, aceasta remarca sensa en mana sa: "Cu .toate ell ~i asuma functiile de partid ~ide stat cu 0 abilitate d~va'1i~~i se bucura de ajutorul fil~ rezerve al intregului popor sovietic,Stalin a ignorat orice vanitate, pretentie sau glorificare personala, "

Alti conducatori ,,sociali~ti" au filcut in. felrndt 51 fie dntaticu propriile lor laude. Ieri, Mao lasa sa-i fie organizat cuItul. Astazi,presedintele nord-coreean Kim Ir-Sen Inchiriaza periodic pagini inpresa occidentala pentru publicitate. Far~ modestie. lata 0 mostra:

"Marile ~inemuritoarele Idei Ciu-Ce constituie chintesenta idei-lor revolutionare ale tovarasului Kim Ir Sen, lider respectat ~imultiubit, eminent ganditor ~i teoretician ~i geniu al umanitatii, Eleconstituie principalul curent ideologic al epocii noastre. Astaz!ideile Ciu-Ce sunt in centrul tuturor ideilor progresiste ale uma-nitatii, iar a Ie studia ~ia Ie inviita reprezinta tendinta nest~vilit~ aepocii" 1. ..

Profetul celei de "a treia di", colonelul Gadafi publica lucrareaCartea verde pentru a aduee "solutia teoretica definitiw a problemeiaparatului de guvernamant" 2. Dupa acesta, chiar ~i cuvintele luiBourguiba pareau nuantate, In 1969, "Comandantul suprem" seconfeseaza: .Acum doi ani am avut un accident cardiac. Se credeaca voi muri. Oamenii plangeau pe strazi, Se credeau abandonati, Nuaveam decat un singur gand: ce se va tntampla cu ei? .. Trebuia s~ mafae bine. Daca muream, totul ar fi fost repus in discutie" 3.

Atunci, cum sa nu fie acceptate elogiiie spontane aie tunisieni-lor? Ca acest poem primit de cotidianulL 'Action de la un cititor carecelebreaza proclamarea domnului Bourguiba ca presedinte pe via~,in 1975:

.Glorie comandantului supremOnoare geniului s{fu superiorBinecuvantaui fie munca sa rodnicdGeneratoare de bucurii extreme" 4.

1France-Soir , 16 aprilie 1975.2 Moammar El Gadafi,Le livre vm,Paris,Cujas,1976.3 Interviu de Thieny Maulnier, Le Fj~, 10 ianuane 1969.4 Reprodusa de Le MonJe, 13-14 apnlie 1975. .

25

EROUL SI MONARHUL,

Presedinte pe via\A pentru ca, fld s~ ne dam seama, personali-zarea puterii devine putere personala. Monopolizand statul, eroulse comporta ca un "monarh", in sensul etimologic al cuvantului,Este dornic ~ comande singur, sAguverneze flrA s~Imparta putereacu nimeni, se comports in maniera unui rege.

Titlul de presedinte pe viatAare, pentru el, sensul de privilegiude autoguvernare. Parand ca le garanteaza perenitatea functiei, el asedus mai multi conducatori; Tito (Jugoslavia), Bourguiba (Tuni-sia), Marias Nguema (Guineea Ecuatoriala), Kamazu Banda (Mala-wi), Amin (Uganda) ~i Bokassa (Republica Centrafrieana).

Pe 31 decembrie 1965, ° lovitura de stat militara il plaseaza peacest fost capitan al armatei franceze in fruntea Republicii Centra-Iricane.presedlnte al Consiliului Revolutiei, Presedinte pe viat~ alpartidului unie, detinatorul a vreo zece portofolii ministeriale, Jean-Bedel Bokassa 1 devine in scurt timp presedinte pe via\4 al republicii~i maresal. I~i atribuie atatea decoratii tncat pentru a le purta petoate va trebui sa-si lungeasca vestonul cu fireturi, inspirat din \inutamaresalului Ney. Sunt toate aces tea suficiente pentru gloria sa? Nu.

Pe 4 decembrie 1976, maresalul se proclama tmparat sub numelede Bokassa I ~ii~i pune coroana imperiala, comandata la un bijutierdin Plata Vendome, Un decret transfera "cur tea imperiala" de laBangui la Beringo, .Jocul sau de origine anccstrala". Stipuleaza ellImparatul nu poate apare in public decat "cu titlu exceptional"pentru mariIe ceremonir',

Se organizeaza protocolul: orice persoana care il abordeaza peBokassa I trebuie "s~ salute de la ~ase pasi distanta, efectuand 0

usoara inclinare a capului inainte". Pentru a raspunde la lntrebarilesale, in limpul unei discutii, trebuie sa se spuna: .Da, Majestateimperials." .Daca situatia impune intr-adevar un raspuns negativ",interlocutorul trebuie sll "evite sa spuna un nu brutal" 3.

Chiar ~i in Franta, eroul se transforms cateodata in monarh.Bineinteles, fArll s~ ia oficial acest titlu, FllrA s~ cada in excese

1 Pentru moment se :a reboteza Salah Eddine Ahmed Bokassa, dupa tntalnirea cucolonelul Gadafi ~idupa discutia avuta eu acesta despre Islam.

2 Le Monde; 22 decembrie 1976. ,3 Comunicat oficial semnat de ~rimul-ministru, Ange Patasse, ~i difuzat, la 8

decembrie 1976, de radioul centrafncan (Le Monck, 10 decembrie 1976)."J(,

cornice, dar regasind imediat matricea vechiului regim, reinviind un,stH regal, mostenire a memoriei colective.

Petain i~i compune un personaj monarhic. La 10 iulie 1940,Statul francez lnlocuieste Republica. La 11 iulie, in cele trei ,,Acteconstitutionale", maresalul i~iatribuie puterile unui rege al Frantei,

. Sll recitim ,,Actul constitutional nr. 2 in Iegatura cu stabilirea pute-rilor sefului statului francez":

"N-oi,Maresal al Frantei, sef al Statului francez, in conformitatecu Legea constitutionala din 10 iulie 1940, decretam:

Articolul1: Seful Statului francezare plenitudinea puterii guver-namentale. EI numeste si revoca ministrii si secretarii de stat care, , "nu sunt responsabili decat in fata sa.

Articolul 2: Exercita puterea legislativa in Consiliul de Mi-nistri ..."

, Totul este prezent: pluralul majestatii ~i intreaga putere execu-tiva ~i legislativa, La patru ani de la victoria Frontului Popular ...

Mai departe, Petain i~iorganizeaza pseudomonarhia, cu portre-tul sau pe holuri, cu scrisori de la copiii din scoli, cu ceremonialulmeschin de la Hotel du Pare, din Vichy, cu ceremonialul pompos alvizitelor in provincie, cu ceremoniile religioase in biserici, care refacalianta tronului cu altarul.

P~ntru 0 cu totul alia cauza, de Gaulle va reveni la aceastaatitudine regala. Deja, cu cateva decenii tnainte, el termina scoalade razboi cu mentiunea bine - in loc de un foarte bine dorit - cu

" aceste observaiii: '"Ofi\er i~ligent, cultivat ~i serios; stralucire ~ilndemanare; are caracter. Pierde, din nefericire, datorita siguranteiexcesive afisate, severitatea cu carejudeca opiniile altora ~iatitudi-nea sa de rege in exil" 1.

Pentru a V-a Republica, de Gaulle va fi "monarhul republican"~ pe care Debre ~i Monick it visau tnca din 1943. Un .monarh" ales," fireste, dar numai pentru 12 ani: durata medie a unei domnii sub;~ Vechiul Regim.

Constitutia din 1958 se inscrie in acest proiect. Ea il plaseaza pe" ....presedintele republicii in pozitia monarhului. Ii dll puterea suprema, a "arbitrajului", deasupra dezbaterilor ootidiene ~i a intereselori". particulare. Face din presedinte gardianul interesului national sau

. {: al "profitului com un" cum ar fi spus juristii regelui, deasupra parti-~-.

1Jean Lacouture, De Gaulle, Paris, Seuil, 1965, p. 27.

~deior, grupurilor de presiune, fractiunilor, postat in sanul instituui- ~lor ca statuia Comandorului, ca un deus ex machina gata sa descindadin Olimpul sau pentru a redresa cursul destinului colectiv.. in orice caz, aceasta este maniera in care generalul interpreteazaconstitutia ,,sa", cu 0 majestate regala. De fapt, Charles de Gaulleeste aproape un Charles XI. A V-a Republica se transforma inmonarhie electiva, bazata pe referendumul plebiscitar carerelnnoieste periodic omagiul supusilor catre suveran.

La alegerea sa la Elysee, generalul marturisea, in alocutiunearadiotelevizata, din 28 decembrie 1958: "Condudltor al Frantdi si sefal statului republican, voi exercita puterea suprema in toate sensu-rile pe care, de astazi, ea le comporta,"

Cinci ani mai tarziu, la conferinta de presa din 31 decembrie1964, prezinta definitiv noile Table ale Legii: "Trebuie s~ fie binetnteles dl autoritatea indivizibila.a statului este conferita in intre-gime presedintelui de catre poporul care l-a ales ~i nici 0 altaautoritate nu exista, nici ministeriala, nici civila, nici militara, nicijudiciara care sa nu fie conferita ~i mentinuta de el..." Adica "StatuIsunt eu", in maniera ilustrului sau predecesor.

La originea acestei sigurante maiestuoase se afl~, la de 'Gaulle,sentimentul unei duble legltimitati, analoage cu cea a celor doiBonaparte. Napoleon I domnea in acelasi timp prin gratia divina ~iprin gratia poporului, prin sacrul conferit de Notre-Dame ~i prinplebiscitul cetatenilor. La randul sau, de Gaulle prezideaza pringratia istoriei ~i prin sufragiul universal. Prin apelul din 18 iunie siprin referendumul poporului francez. '

Investitura istorlca primeaza ~i depaseste Investitura populara.Mai presus de legitimitatea republicana ~i institutionala exista sen-timentul unei legitimiHl\i proprii ~i persona Ie. Exista bineintelesreferendumurile (din 1958, 1961 ~i 1962) ~i alegerile prezidentialedin 1965. Dar, exista mai ales actul de la 18 iunie 1940 si vocatiaistorica a anilor 1940-1945. Pentru toti cei care au cunoscutrazboiul,ca ~i pentru el insusi, de Gaulle nu era un conducator ca toti ceilalti~i avea mai mult ddclt altii dreptul de a guverna Franta.' •

In ochii generalului, aceasta Investitura istorica realiza 0

legatura indivizibila eu natiunea, 0 legatura mistica, in sensul pecare-l avea acest cuvant in vechea Franta, EI se insurase cu Frantala 18 iunie 1940, cum altadata regii Frantei primeau inelul nuptial

28

in ziua sacra. Or, casatoria este un juramant etern pe care nimeninu-l poate rupe, decat prinmoarte. De aceasta atlanta, aproapecarnala, cu natiunea va face marturie presedintele Pompidou ladisparitia predecesorului sau: "Generalul de Gaulle a murit.Franta e vaduva.", Timp de 30 de ani, din 1940 pantl in 1970, generalul s-a compor-tat precum lncarnarea insll~i a legitimitatii nationale, in sanul sau lamarginea institutiilor, Deseriind astfel plecarea sa de la putere, inianuarie 1946, el noteaza in Memoriile sale: .

"in conducatorul [inut deoparte oamenii continuau sll vada unfel de detinator desemnat al suveranitatii, un refugiu dinainte ales.Se concepe ca aceasta legitimitate ramane latenta in cursul uneiperioade f11rlltemeri. Oar, se ~tie ell aceasta legitimitate se va im-pune, prin consens general, de tndata ce patria ar fi, tnca 0 data,destramata si amenintata.. .

Felul meu de-a fi, pe pareursul timpului, era comandat de aceastamisiune pe care Franta continua sa mi-o tncredinteze ... Tori cei eucare aveam de-a face, la nivel de stat, luau aceeasi atitudine ca ~icand, ca autoritate suprema, Ii primeam in palatele natiunii" 1.

Acest "rege in exil" i~i poarta eu ellegitimitatea. Acest monarhf~rl1 tron arninteste de regii urmariti de un uzurpator. Charles deGualIe, retras la Colombey ~ivizitat de .Jegitirnistii" stli, seamana euCharles X, la Praga sau la Goritz.

in 1958, reehemat in fruntea guvernului, ~i apoi a statului, deGaulle cumuleaza din nou legitimitatea istorica ~i cea electorala,legitim ita tea personals ~icea institutionala, Politica ratiflca istoria.La 28 decernbrie, evocand alegerea sa la Elysee, generalul declara:"Misiunea narionala, care cade in sarcina mea de 18 ani, este deaceasta cata confirrnata."

Este deci amintita legatura particulars care iI asociaza eu Franta,pe deasupra procedurilor ~i textelor constitutionale. La 29 ianuarie1960, in momentul baricadelor din Alger, generalul proclama:

"Ei bine! Draga ~i batrana mea lartl, iata-ne dar tmpreuna, tncao data, in fata unei grele tncercari. In virtutea mandatului eu care amfast tnvestit ~i a legitirnitatii pe care 0 tncarnez de 20 de ani, v~ certuturor s~ ma sustineti, indiferent ce va urma". '. .

iII

1 Charles de Gaulle, Memoires de guerre, tomul III, Le salut, Paris, reed. Livre dePoche,1959,p.334.

29

Afirma deci, foarte clar, dubla sa autoritate: aceea care vine dininvestitura populara, din referendum, ~i aceea, anterioara ~i superi-oara, care vine din istorie ~i din destin, daca nu din providenta.

Astfel, de Gaulle se prezinta ca depozitarul legitimitatii "de 20de ani". Adica dintr-un moment in care nu era investit cu nici 0

obligatie constitutionala, Deasupra institutiilor republicane esteaceasti aura istorica, aceasta alura de drept divin, in stilul ~i to nulcelor ,,40 de regi care au facut Franta". .

Pana in ultima zi, "condud1torul Frantei" va fi un rege in repu-blica. Ce poate fi mai regal decat acest presedinte republican carerestaureaza Trianonul, se gandeste la Vincennes ~i viseaza fastulvechii Frante? Charles de Gaulle era facut pentru Reims, Versaillessi Saint-De~is. Nu pentru Palatul Bourbon, Elysee ~i Colombey. In~iuda sufragiului universal, el era ultimul dintre Capetieni, pringratia istoriei, daca nu prin gratia divina,

EROUL SI DIVINITATEA.. Evident, eroul intretine raporturi privilegiate cu divinitatea. Cain mitologie, el este jumatate zeu, este la jumatatea distantei lntrezei si muritori, delegat de primii pe langA cei din urma,

20 noiembrie 1975, Generalul Franco se stinge din viatA dupa 0

luna de agonie ~i aproape 40 de ani de domnie. Ca un idol de temutal religiei ancestrale ~i al Spaniei integriste. .

Succesor ~i predecesor al Reyes Catolicos, Franco se credea ade-sea innobilat de Divina providenta. El afirma in 1937: .Dumnezeua incredintat viata patriei in mainile noastre pentru a 0 adiministra".In alte lo~uri, referinta la dreptul divin este explicita. Franco eraproclamat ,,~ef militar al Spaniei prin vointa lui Dumnezeu", Statu-tul Falangei it declara "responsabil in fata lui Dumnezeu ~i in fataistoriei", iar .Jntelectualii" regimului insista asupra acestei Iunctiuni:.Este 0 adevarata misiune, 0 misiune crestina in Iata Domnu-lui" 1.

Izolat in palatul Prado, in eticheta ~i fastul monarhiei castiliene,instalat intre Velasquez ~i Zurbaran, Caudillo adauga legitimi~at~provide~.tial~ legitimitatii charismatice.

7';::---;:-","",,:,"~ -, -.-~

1 Francisco Javier Conde, RepresmtaciOn poluica y regimen espaiiol. Madrid, 1945.

30

Acest resort teocratic anima, bineinteles, ~i ultimele monarhiitraditionale. Astfel, Hassan al II-lea aparune unei familii care dom-neste in Maroc din 1640 si se declara descendent al profetului. EI. .explica: "Nu Hassan al II-lea este eel care este venerat, ci mosteni-torul unei dinastii... Oamenii nu se inclina in fata persoanei mele, ciin fata liniei de descend en V ai profetului" 1. La fel ca ~i califul,suveranul reuneste puterea spirituala ~i temporala. in virtu teaConstitutiei din 10 martie 1972 (art.19), "Regele,Amir el Mouminine(Comandant al credinciosilor), vegheaza la respectarea Islamului" 2.

La fel, regele Khaled al Arabiei apare ca un garant al Legii ~i alTraditiei, Imam al credinciosilor, pazitor allocurilor sfinte, monar-hul wahabir' i~i fondeaza puterea pe dreptul divino

Musulman ~i el, maresalul Amin tmpartaseste poporului viselesale, care il pun in legatura cu Divinitatea pentru a-i realiza coman-damentele. Visul reprezinta aprobarea divina fatA de actele sale.Dar, presedintele ugandez nu abuzeaza de acestevoci ~i revelatii, deacest rit al profetului.

Aveti deseori astfel de vise?" it intreaba un jurnalist." t 4"Numai cand e necesar" .Uneori insa, autoritatea eroica evadeaza din dreptul divin pentru

a-si organiza proprinl cult, pe fondul ateismului sau paganismului.Pe scurt, eroul it inlccuieste pe Dumnezeu. Devine substitutul saufunctional furnizand aceleasi servicii fidelilor: securitate, certitu-" ,dine liniste. Si pentru ca puterea nu se poate lipsi de sacru, atunci, , , =-ea insasi va reprezen ta sacrul.

Nietzsche il anunta pe seful care se vrea titanic. Dupa moarteaDivinitatii erou! i se substituie. "Supraomul, explicit Nietzsche,, ,distruge idolii, se impodobeste cu atributele lor. Apoteoza aventuriiumane este glorificarea omului-Dumnezeu."

Propaganda fascista sau nazista creeaza 0 religie noua: religia. statului ~i a sefului sau providential. Ea il transforms pe acestsalva tor intr-un idol al unui nou cult, adorat, adulat, proslavit.

Totul tinde sa promoveze 0 divinitate de substituire - Ducele sauFuhrerul, inventand un nou rit sacru: aparitia la balconul palatului

I1 Interviu in Nouvel Observateur, din 6 iulie 19702 Vezi Mohamed Ben Hamdane, La personnalisation du pouvoir au Maghreb, teza

peotru D.E.S. in ~tiin\e ~Iitice al Univ. Paris II, 1976. . .3 Mi~re politico-religioasa cu tendinte p~r:itane a m~sulmaflllor.arabi.41nterviu de Jonathan Broder, Playboy, editia franceza, septembne 1976.

11

din Venetia, pentru a se oferi adoratiei multimii innebunite sauceremoniile wagneriene de la Nurnberg, Cel de-al III-lea Reich ~imarii sai preoti au pus tn scena un substitut al lui Walhalla.

Pentru 0 cu totul alUI cauza, Uniunea Sovietica dezvolta, deasemenea,o pseudoreiigiozitate In jurul sefilor sAi.Cu toate acestea,tntr-o scrisoare eatre Wilhelm Bloss, Marx scria: "cand am aderatla societatea secreta a comunistilor, Engels ~icu mine am fllcut-o cuconditia at din statut sa fie InIAturatAorice referin\A la adoratia super-sti\ioasA a autoritatii." lar IntemafionaJa proclama:

Nu existd salvator supremNici Dumnezeu, nici Cezar, nici tribun.

De 0 jumatate de secol tncoace, tmbalsamat tn sicriul lut dinsticlA,Lenin ramane expus privirilor pline de veneratie ale multimit,Oar, tnca din timpul vietii, Stalin devine obiectul "cultului persona-liUI\ii" pe care Hrusciov n va denunta la al XX-lea Congres alP.C.U.S., in 1956, in al sau "raport secret".

CUL TUL PERSONALITATII

Cultul personalitaui debuteaza In 1929, 0 data cu a cincizeceaaniversare a lui Stalin, cu un fast neuzitat panAatunci ~ise instaleazatncepand cu anii '30, dupa tnfrangerea opozitiei de stanga ~i dedreapta, cand Sta1in, eliminandu-si adversarii, ramane inconjuratnumai de oameni obscuri.

Stalin tncurajeaza personal torentul de elogii la adresa lui, carenu tnceteaza panAla disparitia sa, tn 19531• Roy Medvedev tl descrieorchestrand acest concert de proslaviri, stimuland panegiricele, ac-ceptand ornagiile excesive2•

A~tA propaganda provoaca delirul colectiv al unei tAritntregi,al misearti comuniste internationale. Chiar ~icondamnatii la moartecantA gloria secretarului general. lnainte de a fi tmpuscat, Kamenevdeclara: Jmi implor fiii sa-~i fnchine viata marelui Stalin" 3. CupUlin timp fnainte de a fi asasinat, Kirov, chiar daca i se opunea lui

1 Cel de-al XXIII-lea Congres va lua hot!rArea ca cele doll! decenii, din 1933 p§nAIn !9S3,14 fie cunoscute,~ "perioa~ cult~lui personalit!\ii."

Roy Mcdvcdev, SlIllitWmul, Pans, Seuil, 1972, p.I94-199.3 Victor Serge, Seize fusillis, p,23.

32

Stalin, it numea "eel mai mare om al tuturor timpurilor ~ial tuturorpopoarelor" 1.

r i Veneratia a atins apogeul dupa marile epurari, dintre anii 1936-1938. "tncepand cu 1938,observA Ilya Ehrenburg, ar fi mai corect safolosim termenul "cult" in sensul religios de origine. In mintea amilioane de oameni, Stalins-a transformat tntr-un semizeu mitic'",S-a preschimbat tntr-un idol glorificat, tntr-un zeu pamantean cesuscita adoratie ~i teama respectuoasa. Cultul personalitatii devineo stranie varietate laica a constiintei religioase tntr-o oranduiresocialista. Descriind aceasta .zeificare a lui Stalin", Medvedev no-teaza: "Ca toate cultele, ~i acesta tncearca sAtransforme partidulcomunist tntr-o organizatie ecleziastica, cu 0 deosebire foarte claraintre enoriasi ~imarii preoti de sub obladuirea carjei papale ... La felcum credinciosii ii atribuie lui Dumnezeu toate puterile ..., tot a~a seregasesc in Stalin toate virtutile" 3. ..

Idolul Suprem exercita 0 adevarata magie. Tori ii sunt devotati.Fiecare ii canta gloria, ca un servitor fidel al noului cult. Un Cantpentru Stalin vorbeste despre maretia-i supraomeneasca:I Tu, Stalin, te afli deasupra

i Spatiilor celeste

I $i doar gandurile taleSe pot avanta mai sus.

I Soarele lumineaza mai tareI Deciu stelele si lunaI insl1, Stalin, :nintea ta

I' E mult mai stralucua dectu soarele IA.

~i un alt poem ii celebreaza geniul de neegalat:I.'.. " SteJeledin zori. f{i asculta vooua;i Geniul tlfu inegalabilse inalfil tocmai la Cenci;

Jarprivirea-ti patrunzatoare strabate abisurile Oceanului" 5.

EI reprezinta tntetepciunea universala, este chiar Dumnezeu:,,0, tu, Stalin, pdrinte al popoarelor,Tu care [aci ca omul sl1se nasca,

1 Jean-Jacques Marie; Seoiin,Paris, Seuil, 1967, p.I86.2 Novy Mir, 1962, nr.S, p.152.3 Roy Medvedev, Stalinismul; Paris, Seuil, 1972, p. 412-416. ,4 Zozulia, Lakhouti ,i Ceatcikov, Vaswi Ii c.2ntece despr« Stalin, p, 52-53.5 Pravda, 27 noiembrie 1936.

33

i

[

J

Tu care hrihlefti liUana,Tu care reintineresti veacurile,Tu care faci elogiulprimaverii,Tu care faci lira sa came...Tu care esti floarea primaverii mele;Soarele reflectat in milDe sufieie omenesti: .. It 1.

Aleksandr Prokofiev spune: "Stalin ... ~i nu mai adaug nirnic...Totul este indus in acest nume atat de mare. Totul: partidul, patria,viata, dragostea, nemurirea, totul" 2.

'Chiar ~iPaul Eluard ~i are Iocul in acest cor: .

»Jar Stalin pentru noi e prezent pentru nulineJar Stalin astazi tisipeste durerealncrederea este fructul mintii lui pline de iubireMtlnunchwl Ii e ratiune, atat de perfect ate ...Caci oamenii si viata l-au ales pe StalinCa sa intruchipeze Pe pamant speraruele fara sfarfit" 3.

DUMNEZEU S-A STINS

Pieirea lui Dumnezeu este 0 idee de nesuportat pentru credin-ciosi. La fel, moartea eroului divinizat tnseamna un cataclism pentrueei fideli acestui tip nou de cult. Ea provoaca 0 tristete ~i0 suferintacumplite.

In zorii zilei de 6 martie 1953, este anuntata moartea lui Stalin:.Jruma prietenului lui Lenin, continuatorul inspirat al cauzei sale,carmaciul partidului ~i al poporului, a ineetat sa mai bata ..."

Trupul neinsufletit a fost depus in Sala Coloanelor, acoperitcuflori rosii ~icu multe aile plante. in curand el it va lntalni pe Lenin,in mausoleul din Plata Rosie, Femei care plangeau ~i \ineau prunciiridicati deasupra capului ca ~ poata vedea mai bine ramasitelepamantesti ale lui Stalin. Marsurile funebre sporeau starea detriste\e general~.

1 Rakhimov, tnPravda din 28 august 1936.2 Literatumaia Gazeta din 30 deeembrie 1936. - Despre toate aceste elogii, vezi

J~n-Jacques Marie, Stalin, Seuil, 1967, p. 185-186.Paul Eluard, Joseph Staline, in Cahiers du communisme, ianuarie, 1950.

~A

.,

.. Un popor intreg i~i traia disperarea, rascolit de 0 indignare muta:, oare Dumnezeu nu mai este nemuritor? De aid si sentimentul unei. ,

greseli a destinului, a unei nedreptati ingrozitoare. De aid ~i isteriacolectiva a funeraliilor lui Stalin. Cum au fost mai tarziu eele ale luiNasser, sau chiar cele ale lui de Gaulle, cu multimea care defila catre,Arcul de Triumf, in plina noapte, sub biciuirea ploii, strivita, chi-nuita.

Condudltorul plin de farmec nu dispare in delir. Desi, mult maidramatica in sine, anuntarea mortii lui Kennedy a fost primita inliniste, Dimpotriva, eroul moare dramatic, in hohotele de plans ~iindurerea multimii, Funeraliile sale - a carer randuiala a pus-o, ade-sea, el singur la punct - alcatuiesc ultima lui reprezentatie, teatrala,melodramatics.

In aceste momente consternarea cuprinde chiar ~i pe cele maiinalte spirite.

In 1953, Mao Tze-Tung scria acest articol:"Cel mai mare geniu al epocii actuale, marele conducator al

miscarii comuniste internationale, tovarasul de lupta al nemurito-rului Lenin, tovarasul Iosif Visarionovici Stalin si-a luat ramas bun, ,pentru totdeauna de la aceasta lume ...

Toate operele tovarasului Stalin reprezinta documente marxistenepieritoare. Am fost alaturi de el, i-am eerut mereu sfatul si intot-deauna am gasit, in operele lui, forta intelectuala.; L-am pierdut

:: acum pe marele nostru conducator ~i pe eel mai sineer prieten: petovarasul Stalin. Este 0 mare nenorocire! Ea ne pricinuieste 0

tristeie imposibil de redat in euvinte" 1.

Foarte curand, Mao i~i va organiza ~i el - sau va lasa sA i seorganizeze - propriul cult. In epoca Micutei Carti Rosii, catehismulnoii religii, el va fi tratat ca egalul unui zeu, facandu-i-se portrete ~i

. cioplindu-i-se statui la nesfarsit, citat de milioane de chinezi ca si, , ,; cum ar reprezenta Cuvantul lnsusi, creditat chiar cu puteri miracu-. loase. Va fi .adulat, elogiat, idolatrizat cum putini dintre lmpararii.. Celestului Imperiu au fost inaintea lui.

Acest cult aminteste, intr-adevar, de indelungata traditie de su-~punere fa\~ de tmparati, de care poporul chinez n-a scapat pr~

. 1 ~ilal.din Sl.uart.Schram, Ml!o Tze-Tung, Paris, Armand Colin, 1963, p. 382-384;mspirat din: ZUI Weula de Yougl, Pekin, 1953.

usor'. Asa cum ~i Stalin l-a preluat, accentuandu-l ~i mai mult, :- umanitati sublime, devine un zeu insufletit, adorat de noua sute de~..milioane de supusi,pastrand traditia larilor. . ~

In Amintirile sale, Hrusciov Ii compara pe eei doi idoli: .Daca - De aceea, la 9 septembrie 1976, tristetea Chinei a fost infinit mai.~.mare, cand Mao s-a stins din viat~, la varsta de 82 de ani. Ca ~i ininchi~e,i ochii, daca auziti ee spun chinezii lui Mao ~idaca inlocuiti .-1. cazul lui Stalin, s-a petrecut aceeasi ratacire a unui popor tntreg,"tova~ul Mao'' cu "tovar~ul Stalin", v~yeti face0 idee despre felul . -"'.care i~ipierde divinitatea tutelara.

In care decurgeau lucrurile In zilele noastre ... Oameni ca Mao ~i :( Doliul a tinut zece zile. In Piata Tien An-men, milioane deStalin se aseamana eel putin dintr-un punct de vedere: ca ~ r~man4 ~hinezi defiI~~ la picioarele monu'mentului inchinat Eroilor Po~la putere, trebuie neaparat ca autoritatea lor sA fie plasata in Inaltul porului. ScheIa, care domina imensa piat~ cu cei 40 de metri ai sai,cerului" 2. are in mijIoc un portret urias a lui Mao. in fata ei se tnclina tineri si

La urma urmelor, Mao descrie el lnsusi buna folosinta a acestei batrani cu ochii in lacrimi. I~ interiorul Mareiui Palat al Poporului,veneratii: "Exist~ doua feluri de cult al personalitatii, Unul este eel ) reprezentantii natiunii defileaza prin fata trupului neinsufletit,drept, adica acela care are ca obiect ideile corecte ale lui Marx, .; in sfa~it, a sosit ~iziua de 19 septembrie, cand au loc funeraliile.Engels, Lenin ~i Stalin. Trebuie ca noi sa-i veneram vesnie; daca nu • Toata lara s-a oprit in loc. La ora 15 fix, noua sute de milioane devom venera ideile ~ipersoanele, va fi din cale afara de rau, Adevarul }. chinezi incremenesc in pozitia de drepti ~i pastreaza trei minute deseafl!l in mainile lor, atunci de ce nu i-am venera? .. Un grup trebuie .- tacere, in timp ce sirenele uzinelor, ale vapoarelor ~i ale trenurilors4-~ivenereze seful; daca nu-l va venera, va fi foarte rau, AI doilea '. liuie fl1rl1contenire. Peste un milion de persoane s-au strans lafel de cult al personalitatii este unul incorect; el consta in a urma Pekin, in Plata Tien An-men, tncepand cu ora sapte ~ijumatate, caorbeste, ftlr~ judecata, iar acest lucro nu este drept ... Nu este cultul sl asculte, in fata unei imense fotografii alb-negru a lui Mao, elogiulpersonalitatil care pune probleme, ci asemanarea lui sau nea- funebru rostit de Hua Kuo-Feng,semanarea cu Adevarul" 3. Cufundata in tacere ~idurere profunda, 0 tntreaga natiune, muta,

In 1966, 0 data cu tnfaptuirea revolutiei culturale, Garzile Rosii este tndoliata dupa zeul chinez. In Plata Tien An-men se va construidevin slujitoarele deosebit de active ale cultului lui Mao. Pe 18 imediat, in cinstea lui, un mausoleu a carui primapiatra 0 va puneaugust, acesta prezideaza prima lor manifestatie, Defileaza peste un .Hua Kuo-Feng, pe data de 24 noiembrie. Dupa cum, ~iconducatoriimilion de oameni in Plata Pacii Celeste, agitand Micuta Carte Rosie, sovietici au inceput prin a depune r4m~~itele pamantestiale luiin timp ee cantau: "Ca s~ navighezi pe mari, depinde numai de Stalin, in Plata Ro~ie.· .Carmaci", Din zori ~i pan~ la amiaza, in picioare pe terasa caredomina lntreaga pia\~, lmbracat in uniforma Armatei de Eliberare,Mao saluta noile batalioane ale revolutiei. pan4 la sfallitul lui

.noiembrie, va prezida in~ de ~pte ori aoeste adunari enorme ~iva treoein revistanow milioane de Garzi Rosii, care veneau din toata China,

Este ~i epoca in care Lin Piao, marele organizator al cultului luiMao, it acopera cu laude, numindu-l .marele comandant suprem","m~re\ul carmaci", chiar ~i "imp4ratul Tsin". Pretutindeni seinmultesc busturile, statuile, tablourile. lar Mao, tncarnarea unei.

,, ,

1 Potrivit credintei populare, cutremurele de pamAnt anuntau moartea tmparatilor.Or1rn 1976, China a suferit mai muIte seisme, ca acela de la Tang-Chan, pe 28 iulie ...

Nikita Hru~iov,Amintiri, Paris, Laffont, 1971.3 Mao Tze-Tung, Marea Com ROPe. Scrim, discunuri p convotbui, 1949-1971,

Paris, Flamrnarion, 1975, p. 44.

36

DINTR-UN CULT INTR-ALTUL

lata ca un nou idol i~i faee intrarea: Hua Kuo-Feng, devenitprim-vicepresedinte al partidului ~i prim-ministru, in 1976. Insaptamanile ee au urmat dupa stingerea dinviata a lui Mao, aceastacapetenie a ..pragmaticilor" ia masuri impotriva "radicalilor" ~itnlatura de la putere, de-acum inainte, asa-zisa "clic!lantipartid" sau"banda celor patru". Este yorba despre vaduva lui Mao, Chiang Ching,WangHong-Wen, al doilea vicepresedinte at partidului, Chang Chun-Chiao, primvice prim-ministru ~idoctrinarul Yao Wen-Yuan.

37

j

De aeum inainte, pentru Agentia China Noua, acesti conducatorisi-au ararat adevarata culoare politica si au devenit ulterior la Iel

~~ dezgustatori ~i dispretuiti, precum mi~eria de caine" 1.

Devenit presedinte al partidului, Hua Kuo-Feng incepe dejas~-~i organizeze propriul cult. Patru zile de manifestatii ale maselorpopulare din tntreaga China, culmineaza la Pekin, pe data de 24oetombrie 1976, eu un miting de un milion de persoane, care itproclama pe Hua Kuo-Feng urm~ al "Marelui Carmaci", Imbracatdin nou eu haina militara, el apare pentru prima oara la tribunaistorica de la intrarea in Piata Tien An-men, unde Mao insusi, 0'prezidase odinioara manifestatiile maselor populare. Aeum,primeste la randul lui omagiile vibrante ale poporului ehinez. ~\aceasta doar la sase saptamani de la moartea lui Mao.

La hotarele Chinei, Coreea de Nord practica ~i ea cultul perso-nalitatii, in folosul maresalului-presedinte Kim Ir Sen, "conduclto-rul respectat ~i mult iubit", "soarele natiunii".

Statuile sale din bronz aurit sunt instalate in toate locurile unde sespune ca s-ar fi afirmat in lupta impotriva japonezilor. Portretullui esteprezent peste tot - ca aeela allui Big Brother. Satul natal este un loe depelerinaj continuu ~i fortat, Cele 2 896 de coltisoare de \3rll in care s-aoprit pentru a-si oferi sfaturile populatiei sunt considerate, de aseme-nea locuri sfinte". Locul pe care a stat lntr-o zi 1•.1. metrou a fost, "imbracat in satin si nu a mai fost folosit niciodata. to fine, la Phenian,,in muzeul revolutiei coreene, Ii sunt consacrate 95 de incaperi. 0

Ca s~ nu mai vorbim despre cartile inehinate gloriei lui, care se 0

intituleaza Tovarasul Kim Ir Sen este un gtmduor si un teoretician degeniu sau Presedintele Kim Ir Sen, omul care conduce Asia si lumeaintreaga. lar odele ce-i sunt adresate nu pot fi numarate:

Spune tu, furtunii din ctimpiiie ManciurieiSpune tu, noapte infinita din padurea deasiiCare este partizanul flJrd egal din istoria noastriiCare este patriotul fard egal din lumea intreaga? 2

Chiar si in U.R.S.S., in ciuda condamnarii sale in cadrul celui,de-al XX-lea Congres din 1956, eultul personalitatii renaste, in

1 Scrisoare oficiala din 23 octombrie 1976, Le Monde, din 24-25 octombrie 1976.2 Le Mamie din 21 mai 1975.

1Ifolosullui Leonid Brejnev, care se afla la condueerea partidului, din

1964.Februarie-martie 1976. La tribuna eelui de-al XXV-lea Congres,

• toti vorbitorii sovietici adue un omagiu - uneori foarte inflliclrat-.meritetor personale", E. Sevardnadze, primul-ministru al Georgieideclara:

" Una dintre eele mai mari calitati ale lui Leonid Ilici este aceea,ell nu se imbraca in toga supraomului... 0 tnalta competenta, anver-gura, pragmatism, umanism, loialitate, tarie de caraeter, arta de apatrunde in sufletele oamenilor, capacitatea de a instaura un climatde incredere, de respect ~i de exigenta lntre oameni, climat care

o exclude frica oarba, egoismul, pofta ~i suspiciunea, lata, acestea suntcalitatile, printre multe altele, pe care ar trebui sa le tmprumutamde la Leonid Brejnev" 1.

o Nici Rasidov nu este mai putin entuziast: Brejnev este "omulpolitic, nu numai, eel mai eminent, ci ~i eel mai influent din epocanoastra ... Se distinge-printr-o modestie f~rli margini, printr-un ta-rlent stralucit, prin optimism revolutionar, printr-o pozitie de clasaIerma, prin maretia sufleteasca ~i prin farmecul personal" 2.

lar secretarul general continua sa primeasca omagiile fidelilorsli care se succed la tribuna. Kunaiev ti lauda "eforturile de Titan".Rasulov it deserie ca pe un "mare om de stat ~i de partid, dotat eu unimens talent organizatoric, eu 0 energie fllrA'margini, profund eu-noscator al vietii, un om eu un suflet mare si sensibil". Voos ii saluta, ,nesecatul "spirit de initiativa, energia inepuizabila ~i imensa capaci-tate de munca", Griskiavicius se lncllna in fata "unui om eu suflet

'; mare, care poarta in el cele mai frumoase calitati de om eu «0»0:, mare" 3. Fiecare prim-secretar din Republicile Uniunii i~i are euvin-, tele lui de lauda, ~i aceasta, filra Indoiala, spre nemultumirea lui::Brejnev, care afirmase urmatoarele in raportul sau de aetivitate: in\~Partidul Comunist Sovietie nu este loe pentru aceia "care se incon-qoarA de lingu~itori ~i de trambitari" 4. .

1- • r.t Le Monde din 2 martie 1976. - Vezi ~iin L 'Humanite din 1 martie, multe extrase, d~re aceste "elogii la adresa lui Leonid Brejnev". 0

0;': Le Mantle din 2 martie 1976. - Rasidov, Kunaiev, Rasulov, Voos ~iGriskiavicius,sunt, respectiv, prirn-secretari ai Uzbekistanului, Kazahstanului, Tadjikistanului,; Le~oniei~iLituaniei., Ibid.

:- 0 4 Ibid.

~i totusi elogiile sforaitoare continuau sa curga. Pe data de 8 mai1976, sarbatoarea nationala a victoriei, Brejnev este avansat la gra-dul de maresal, trecand deci tn varful ierarhiei militare, la fel ca ~iStalin. in aceeasi zi are loe dezvelirea bustului sau din bronz, tnVcraina, la Dniepr~zerjinsk, orasul natal. La televiziune este trans-misa ceremonia, prezidata de ~terbinski, membru tn biroul politie ~iprim-secretar al Vcrainei, care afirma: ,.Meritele lui Leonid Brejnevca strateg ~ieminent organizator al apararii patriei noastre sunt bineeunoseute ... Comunist tnflaearat, reprezentantul pleiadei glorioasea conducatorilor de tip leninist, ati meritat respectul ~irecunostinta trea mai adancll a tuturor oomunistilor, a poporului soviet ic, a tutu-ror oamenilor cinstiti de pe aceasta planeta" 1.

Pe 14 oetombrie, la Kremlin, eu ocazia unei alte ceremonii,Kirileneo declara la randul sau: "Leonid Ilici, primesti euindreptatire dragostea profunda a milioanelor de oameni de peplaneta noastra., Optimismul, increderea in progresul omeniriit~nese din vorbele tale ca un izvor... ~ti iubit de partid ~ide popor,Leonid Ilici!" 2

Laudele nesfarsite sunt exacerbate cu ocazia apropierii celei de-a 70-a aniversari a lui Brejnev. Portretul tn culori este reprodus tntreizeci de mii de exemplare. ln ziare ~i la televiziune sunt multipli-cate datele biografice ~irezumatele ceremoniilor premergatoare. Sepune in vanzare un album cu fotografii intitulat Leonid /lici Brejnev,ope;a unei vieti, opera unei epoci, care n prezinta ca pe unul dintreraspunzatorii victoriei din 1945 ~iai succeselor spatiale. Este proiec-tat ~i un film, Istoria unui comunist, care Iiexpune cariera." -

Conducatorii din tllrile surori - printre care Honecker, JivkovGierek, Kadar, '[edenbal ~i Raul Castro - se succed pe la Moscovapentru a-i aduce un omagiu personallui Brejnev ~i sa-l acopere eudecoratii: .medalii de aur", ,.stele de aur", "ordine ale libertatii" etc.Asemenea unor magi ai comunismului, veniti sli aduca tamaia ~ismima'.

in sfarsit, duminica 19 decembrie este apoteoza. Pravda iese desub tipar in mod exceptional de opt pagini, dintre care ~se ii suntdedicate lui Brejnev, eu fotografia in pagina tntai, La ora 11 tncepe,

1 L 'Aurore din 10 mai 1976 ~iLe Monde din 11 mai 1976.2 t» Monde 16 octombrie 1976.3 Le Figaro din 9 decembrie 1976:ti Le MOfItU din 11 ~i 18 decernbrie 1976.

'1

I Ill, i(. ~"!

I ., .

! I:' ' ,

~ ,;i 'f '. ~ill 'j!'!i I ililtil,1/I,liI

'jiI .

; f'f~,1

40

la Kremlin, 0 grandioasa ceremonie - transmisa in direct la televi-ziune -la care asista principalii conducatori ai V.R.S.S., ai tlirilor ~i

.ai xartidelor surori.,:. Podgorni ii confera secretarului general al cincilea Ordin al luiLenin, a doua Stea de aur a eroilor sovietici ~i Sabia de Onoare aArmatei Rosii, pentru a saluta »meritele sale eminente in tntarireacapacitatii d~ aparare a fortelor armate ale V.R.S.S." 1. In sfa~it, indupa-amiaza aceleiasi zile, are loe un dineu de mai multe ore carei-a adunat laolalta pe invitatii straini ~i pe conducatorii sovietici,care au pronuntat mai mult de treizeci de discursuri.

Ritualul, pus la punet panli la cele mai mici amanunte, este 0

adeziune a lingusitorilor. Mar~lul- secretar general- se aseamanaeu un tar rosu, aureolat eu toate virtutile ~i incrustat intr-o icoana,Dupa opt ani de la raportul lui Hrusciov, dupa opt ani de la demo-lareastatuii "genialului Stalin", V.R.S.S. a restabilit un nou cult alpersonalitatii eu tot cortegiul lui neghiob de figuri pioase ~i delinguseli grosolane.

IN LOCVL LVI DVMNEZEV

Insa, alti conducatori au mers ~i mai departe: spre un soi deautozeificare. Ca sa completeze sau ehiar sa tnlocuiasca religia pre-zenta cu propriul cult. in acest punet, fetisismul ~iidolatria tnceteaza

.s'limai fie, doar, niste meta fore, devenind realitate. Situandu-se la,acelasi nivel eu sacrul, puterea i~i atribuie 0 dimensiune religioasa.Ca ~i Prometeu, eroul tncearca sa fure seeretul de la zei.

Presedinte al Republicii Ghana panli in 1966, Kwame Nkrumahi~icreeaza propria imagine mistica. Aceasta semizeificare a sa i~iareobarsia in anii 1949-1950, inainte chiar de castigarea independentei,in 1957. Descriind campania electorala din 1951, care intrevedeatriumfullui Nkrumah, un ziarist facea urmatoarea remarca: "A fostzeificat eu adevarat de catre poporul sau care l-a inzestrat cu virtuteasi imanenta universala ale unui spirit ancestral... in imnurile care ii~unt inehi~ate, numele lui u tnlocuieste pe eel allui Christos" 2.

1Le Monde din 21 decembrie 1976.2 Daily Telegraph din 16 ianuarie 1951.

41

Accra Evening News it numeste astfel: "eel mai mare african algeneratici noastre", .Katamento" (eel ee nu-si va calca juramantulniciodata), "Oyea Dieyie" (innoitorul tuturor lucrurilor), "Osagye-fo" (aducatorul de victorii), .Kodokurni" (marele ostean), .Kasa-krepo" (eel care vorbeste in numele tuturor), "Mantuitorul" ~i"Messia".

Mai 1961. Au loc dezbateri in Parlamentul din Accra in legaturacu transformarea easel natale lntr-un muzeu al natiunii. Alesii gha-nezi it compara pe Nkrumah cu Confucius, cu Mahomet, cu SfantulFrancisc de Assisi, cu Shakespeare ~i cu Napoleon. Unii dintre eichiar fac 0 paralela intre discursurile sale ~icele ale Iui Buddha orijuramantul lui Iisus facut pe Muntele Maslinilor.

Jeane Rouch vorbeste despre vizita sa in randul pionierilor carerecitau urmatoarea litanie:

monitorul: "Nkrumalt este perfect"pionierii: .Nkrumab este seful nostru "monitorul: "Nkruman este Messia al nostru"pionierii: "Nkrumah este nepieritor" I.

h"!;

In prezent, in Zair, ~i presedintele Mobutu i~i organizeaza pro-priul cult, spunand cu sineeritate: "Eu sunt seful. Imi place capoporul meu sa ma iubeasca. I\i face placere s~ te stii iubit. Unii si-arda viala pentru asta" 2.

Joseph Desire Mobutu, fiul unui bucatar al misionarilor catolici,devine Mobutu SeseSeko Kuku Ngwendu wa Zabanga (cocosul carecantll victoria, razboinicul care se duee din lupta in lupta, fllrll aputea fi oprit). I se spune "Mobutu Creatorul", "Mobutu Ziditorul".I se acorda aeeste titluri: "Conducl1torul Revolutiei Zaireze", "Ma-rele Carmaci", "Tat111Natiunii Zaireze".

Pe strazile din Kinshasa ~ipe eele din alte erase, pe pancarte verzista scris: .Mobutu Sese Seko, salvatorul nostru! Unicul nostruconducator!" Portretele lui sunt prezente peste tot, cu inscriptia: J\imultumim, Cetatene Presedinte!" Grupuri "animatoare" de tip chi-nez parcurg strazile slavindu-i meritele.

De dimineata pana seara, postul de radio national Vocea Zairuluiii faee un adevarat omagiu instil african. "Th esti tatal meu -Mobutu

i·:'I,'(

I Jeane Rouch, Ghana, Lausanne, Ed. Rencontre, 1964, p. 7l.2 Autoportret de Jean-Francois Chauvcl, difuzat in august 1975 la TFI: d. Le

Monk din 9 august 1975.

42

Sese Seko - Tu esti zeul rneu - Kuku Ngwendu wa Zabanga", ~ iiproslavesc grupurile de cantareii viata ~i luptele sale. In fiecare seara,inaintea te1ejurnaluluide la ora 20, pe ecran defileaza timp de saizeeidesecunde niste norisori care lasa sa.se intrevada cu intermitente divinafiguraa "oondua1torului" clarvazator, Este zeul Mobutu'.

In toate cladirile publice exista portrete ale presedintelui Mobu-tu. lar biroul politic al M.P.R., al Miscarii Populare Revolutionare,partidul unic pe care l-a creat in 1967, a hotarat ca toate locurile pecare le-a frecventat sa fie considerate locuri de venera tie publici.

Doctorul Nkrumah i~i dezvoltase propria doctrina filosofico-religioasa, "nkrumaismul", "co~tientismul'·2.

Preluand exernplul sau, generalul Mobutu impune "mobutis-mul". Dupa opinia secretarului permanent al M.P.R., mobutismul

-eonstituie ,,0 suma a trei componente care sunt urmatoarele: gandi-rea, tnvataturile ~iactivitatea Presedintelui-Fondator al M.P.R3• larin introdueerea Constitutiei se spune: "Noi, poporul zairez, suntemstrans uniti in sanul Miscarii Populare Revolutionare, credincioasarnobutismului".

Cu cat mobutismul se dezvolta mai mult, cu atat relatiile cuBiserica Catolica se degradeaza mai tare. In decembrie 1974, Craciu-nul tnceteaza s:l mai fie 0 zi de sarbatoare. Guvemul ordona sa fieluate crucifixurile din scolile crestine - nationalizate - ~i din spita-~elereligioase ~i sa fie inlocuite eu portretele generalului Mobutu.Invatatura crestina este interzisa in toate scolile. In locul ei se inva\Amobutismul. Postul de radio, unde se vorbea despre Mobutu cadespre un "carmaci" ~i un "tata al natiunii", it considera acum un"Messia" ~i ll ataca pe Christos, "profetul evreu razvratit" 4. Astfelare loc zeificarea eroului.

'i

1

CU-ATAT MAl GREA VA FI CADEREA

Cu toate acestea, eroul sfarseste pe ici, pe colo, prin a parasiputerea. Secerat de moarte - ca Stalin, Franco sau Mao - el reali-

I A se vedea, spre exemplu, reportajul lui Pascal Delobel, tn Paris-Match din 9au~ust 1975,, Claude-Richard M'Bissa, Personalizarea puterii ti1 Ghana: frnomauJ Nkrumoh;

ra':f,rt pentru D.E.S. tn ~tiinle politice la Universitatea Paris II, 1975.Mpongo Bokako Bautolinga, Personalizarea putaii prin Mobutu Sese Seko, raport

pe2tru D.E.S, in ~tiin\c politico la Universitatea Paris II, 1975.Le Figaro din 20 martie 1975.

zeaza eu stupoare ca nu este nemuritor. Inlaturat de hazardul uneicampanii eleetoralc potrivnice - ca de Gaulle in 1969 - sau de 0

lovitura de stat - ca in cazullui Peron, in 1955 ~i allui Nkrumah, in1966. Aceasta cadere a erouluitine depatru factori.

Mai tntai, ~_~~~_u-'.Guvernand prin fapte de vitejie, eroul nu sepoate lipsi de succes, din victorie in victorie. Puterea charismaticapoate comport a unele riscuri: generalul victorios sa fie infrant,profetul sa raspandeasca oracole false ~i asta in ciuda gloriei lui decia puterii lui.

In mod paradoxal, eroul poate, de asemenea, sl1-~i alterezereusita ~i sa sufere ,,0 rasturnare de situatie", Ca ~i dictatura de tiproman, autoritatea eroica se impune, mai ales, in perioadele de criza,Atunci cand eriza care a generat-o a ajuns la final, puterea charisma-

.tica i~i pierde baza initiaHl ~i ratiunea de a exista. De Gaulle i~i vedeprestigiul degradat, dupa terminarea problemelor din Algeria.Odata pericolul trecut, adio cucernicie!

Apoi, dernocratia - atunci cand ea existl1- nu iubeste autoritateaeroica. Sfid~tor ~i semet, seful charismatic Ii stanjeneste pe cetateniide rand prin culmea gloriei sale. Pe termen nelimitat, aceasta guver-nare distanta ~i dispretuitoare sfarseste prin a lovi in sentimenteledernocratice.

In fine, intervine si obosea1a. Old maretia oboseste. Cum aiputea ttai vesnic in epopee, in cantecul de vitejie? In iumina uneiglorii sustinute? Shakespeare nu poate fi zilnic pe afis.

Spiritu1 public li identifica pe sefii presugiosi cu perioadeledramatice, tulburatoare, Apoi, un popor tntreg - sfasiat, vlaguit -aspira la calmul de dupa furtuna, Iesim din Istorie pentru a neIntoarce in politica. a politica mai calma, mai obisnuita. 0 politicace paraseste sunetele inalte, pentru a reveni la un ton mai bland.Marile figuri de la canna sunt abandon ate in favoarea oarnenilorobisnuiti, ce incarneaza virtuti obisnuite. Ne intoarcem catre, , , ,cetatenii simpli, apti sa reprezinte oameni de rand. Din acest mo-ment, eroul il considers pe omul obisnuit opusul lui. Si, torodara,succesorullui.

Eroului ii urmeaza antieroul. In acest sens, in 1969, Pornpidoueste considerat "anti-de Gaulle" 1. Cum fusese deja ~i Gouin, ln1946. Atunci clnd acest om cumsecade, meridional, it lnlocuise pe

1 Louis Vallon, L 'Anti-de Gaulle, Paris, Seuil, 1%9.

44

Connetabil. Truman tl tnlocuieste pe Roosevelt. Attlee ii succede. lui Churchill. .Leulcel batran" promitea "sange, sudoare si lacrimi".

Cu Attlee, "viata este aici, simpla ~i linistita". Poate prea linistita.Cunoa~tem opinia lui Churchill despre succesorul sau: "Un taxi golse opreste in fata Camerei Comunelor. Attlee coboara din el". Insfci~it, in 1953, Nikita Hrusciov, popular, daca nu chiar vulgar, iltnlocuieste pe maresalul Stalin, supranumit ~i tarul rosu de la Krem-lin. 0 data eu el, omul cumsecade ii succede omului providential ~iii demoleaza cultul.

Zeului terestru ii succede un om dintre oameni. Un ucraineansolid. Un om din mediul rural, atasat de glia lui ~i specialist ineultivarea porumbului. Cu viata de familie, eu sotia lui, Nina, cuginerele Adjubei, ~i cu zicatorile populare. Cu tncaltamintea lui careehinuie tribuna de la O.N.U., ca sa arate dezaprobarea fata de vreunorator.

In mod evident, acest antierou eu gusturi ~i apucaturi simple ilintruehipeazil, eu brutalitate, pe celalalt personaj: omul obisnuit.

OMUL OBISNUIT• uJ~ob~nuit este, de asemenea, bucuria conformismului. Ex-. e~.preconcepute ~iin locuri comune, el sporeste sentimen-

urantA al publicului. Virtuoz al conventionalului, zelot al"fmaselor, el intareste grupul prin conservarea opiniilor~Tnicul sau este tihna dobandita prin rutina,

i.t,:omul obisniut reprezinta bucuria egalitatii, Chiar ~l,~aparentA. Raspunde unor reflexe populiste, daca nu chiar"te '}i El intruchipeaza revan~ celor .mici'' impotriva celor

iumful .celor mici, obscuri, fllr~ aparare". In febra exclu-:,~\a,publidLNenorocire lnvingatorilorl Nenorocire eroi-

Jl!9ri! E vremea underdog-ului, a cainilor batuti, aelor.din rolurile secundare! Cinste etemului secund!.•. ;: .

~~~i~nuit, opus eroului, aproape c4 se aseamana cu Pouli-o ~~i~l~i Anquetil. Sau cu Thevenet, opus lui Merckx:.

~!~~nmaniera mitologica in care ioarvedea cronicarii spor-

,i

I, II~,i

, j

, J

i i

I1

')

In concluzie, conducatorul poate fi ~iel Monsieur Tout-le-Monde.Omul obisnuit, common man-ul, cetateanul tip, care se asimil :••perfect cu americanul de rand, cu englezul de rand ori cu francezderand.';t

FArAstralucire, fllrApasiune, mrAdrama, el este carnpionul n~~malului, Totul este banal in el, obisnuit, conventional. Nu se distingprin nimic deosebit. Este pur ~i simplu one of us, pura reflecta~~Jnoastra, presedmtete-ogltnda. Ca ~i cum electoratul l-ar fi creadupa propria Infatisare, <:;'f,

Hiper-reprezentativ, tocmai prin aceasta banalitate a lui, eintruchipeaza opinia medie, simtul comun, tntelepctunea national.Mediocru ~iobisnuit, el raspandeste locurile comune si adevarurileevidente. Pe scurt, nu este strain de nimic ee-l poate fi'familiar.·~

Se afl~ acolo, simplu siIinistit, la Inaltimea oamenilor. Se afl1, ',w,

acolo, cumpatat, modest, cumpanit, pe scara omenirii. Superstaralnorrnalitatii, antierou, antiteza autoritatii eroice este prin excelenta, ,'\"autoritatea de rutina. Omul comun, care intruchipeaza virtu\il~.comune, este dotat, uneori, cu un talent magistral, care face din el:ostea de prima marime in felul sau modest de a fi. ' ,~

In ce consta triumful ob~nuitului, aceasta patrundere a diviziilorBIn box-office-ul politic, daca nu in functiile lui originale pe care I~asigura aceste vedete? ' r.:

Mai intai, omul obisnuit reprezinta .bucuna identitatii", cu~.spune Roland Barthes. Oricine poate incerca sa i se asernen~ acest~iom din popor, iesit din randuiala lui, acestui conducator venit de la'baza societatii, acestui self-made man, care provoaca adeziune pei;'identitatea sa.

¥.~rcloc, de cinci ori invingator in Turul Frantei, estecampionissimo: clasa, superioritatea eclatanta si "cursa inllU.' .,' ,

.~Jp~nei". "Canibalul" a castigat totul, mult prea mult,.ef:j .' _\",;

usul eternului tnvingator este, mai lntai, Raymond Poulidor,'.•~,.t ,~ . ,,~;~~~~, .Poupou", a~a cum i s-a spus "Pompon" lui Georges,

¥iaou;.inainte sa-i succeada lui de Gaulle. «"Poupoucel viteaz",.~lp!~p-rea ..., Poupou alibiul ~i simbolul tuturor ambitiilor, te.iazvarlite in planul al doilea» 2.

" tiero~l se naste intr-o ferma, in tinutul numit Le Guidon.~ij\iiran burgund" 3 ingrijeste ani~alele ~ilucreaza pamantul.

<<l;oMndireadiplomei de studii, primeste 0 bicicleta, Restul,:l~jsine, prin munca ~i prin efort, pana la victori.a in Turul

. ,: inJ975.iiC'~~iile memorialistilor: "Nu a avut cariera fulgeratoare aiilCing:ltor»,a unui «cap de coloana», a unui campion de taliafl"'" ..

~ f~i9cs,aua lui Anquetil... La aceasta apoteoza de pe Champs-..•... ....."..-

?S(); de la Pierre Poujade, fondatorul Uniunii de Aparare a Comerciantilor ~ia• nilor din Franta, Miscare ~ipartid politic popular de dreapta, de la finele celei~-a'Republici, sustinut mai ales de micii comercianti. Poujadismul- atitudine.~ghezii de retuz tmpotriva evolutiei economice ~isociale. (n.t.),Pa,ulKalz,L'EqJressdin 21 iulie 1975.

46 d7

Elysees, el a ajuns urcand treapta cu treapta, incetisor, ca un taran ;tcare-si impinge caruta" I. "~.

. . Depa~i~du-I pe Merckx, eroul, tnvingatorul, Thevenet ajunge la %imma publicului, EI vrea sa demonstreze ell oricine poate Imbracaintr-o.~i, tr~coul gal~en ... sau poate deveni presedinte. Cu pretulmuncn, ultimul vemt poate deveni ~i primul, pe podium sau instat.

Omul obisnuit da satisfactie egalitarismului. Mai ales, atuncicand it inlocuieste pe eroul care se crede superior, de neinlocuit.Du~a Roose:elt urmeaza Truman, dupa Churchill, Attlee, dupaSt~hn, Hrusciov, dupa de Gaulle, Pompidou. Mai mult cu pasiunealui pentru grandoare, eroul sfarseste prin a obosi: prea multe tul-burari, prea. m~~tzgomot ~iagitatie. Cine nu-si doreste liniste dupafurtuna? Plictisit de erou, multimea i~i alege opusul: adica omulobisnuit, Popoarele fericite nu au Istorie, deci nici eroi.

Cyrus Sulzberger i~i intituleaza eu asprime cronica anilor 1963-1972,Era mediocriuuii, ani care au urmat perioadei eunoscute subnu.mele de "valtoarea istoriei", din timpul domniei "ultimiloruriasi", Este, de-acum inainte, epoca diriguitorilor asa-numitei "di-mensiuni umane": a lui Johnson ~i Nixon, a lui Wilson si Heath alui P~mpido~ etc. 2 Fireste, lista rarnane deschisa pentru ; fi compie-rata ~l actualizata, lnsa, trebuie completata astfel, tncat sa fie anali-zata fiecare tara, fiecare cultura, Francezul de rand nu este caamerica nul de rand, care, la randul lui, nu este nici el ca neamtul derand ~i a~a mai departe, Fiecare common man in parte vrea ~a fiereflect area cetateanului tipic, lnsa cetareanul tipie nu este acelasipeste tot. Fiecare este expresia folclorului tlirii sale, a elementelorce alcatuiesc specificul national.

Cu toate aces tea, putem schita un portret-robot cvasiuniversal.<?mul de rand vine dintr-un mediu modest, care ignora mizeria, ca~l opulenta. Are studii primare, uneori secundare si foarte rarsuperioare. Este opusul unui patrician ~i al unui int~lectual. Deasemenea, este ~i opusul unui monden. Duce 0 viata de farnilielinistita ~isimpla. Caci aceasta simplitate face parte di~ calitatile luifundamentale: masura, bunul-simt ~ipriceperea. '

~lbidem I ".

Cyrus L. Sulzberger, L Ere de la mediocrite, Pans, Albin Michel, 1974.

.,.,! Ij

48

DE LA SAINT-CHAMOND LA MONTBOUDIF

1952. Deputatii - printre care ~i cativa gaullisti ai R.P.F. - itinvestesc pe domnul Antoine Pinay in functia de presedinte alConsiliului ~i ministru de finante, functii detinute din martie panain decembrie. Lui de Gaulle i se atribuie adesea aceasta reflectie.dispretuitoare: .Eu nu am salvat Franta, ca sa i-o predau acestui

" domn Pinay".Da, "acest domn Pinay" este chiar Monsieur Tout-le-Monde. Mic

industrias, eu 0 afacere familiala cu blanuri ~i pielarie, a tnvatateconomie din cantle de contabilitate din tabacaria lui. Fara diplomauniversitara. Functionar de provincie, este primarul unui oraselnumit Saint-Chamond. ~i, cu palaria tnfundata pe cap, acest omuleteumsecade i~ivede de drumul lui, cu pasi marunti: primar, consiJiergeneral, deputat, ministru - pentru prima data la cincizeci ~i saptede ani - ~i, in sfarsit, presedintele Consiliului, la saizeci de ani.

Cum Ii se pare el francezilor? Jacques Fauvet scrie: .DomnulPinay este un om aparte pentru ell este un om simplu:numele,prenumele, chipul sau - care ii dezarmeaza pe caricaturisti -vorbi-rea, palaria, politica, totul e simplu la el" I. Jar Francoise Giroud itcreioneaza astfel: "Are saizeci ~iunu de ani, dar pare de cincizeci, cuparul cenusiu, cu fruntea bombata, de om iute la manic, ochii caprui,vii si ageri, eu medaJie militara, de inaltime medie, cu simtul ridico-, ,.lului, ficat susceptibil, gustul pamantului ~i al pietrelor, are arta dea cheltui intotdeauna un ban mai putin decat are, nu cunoaste limbistraine, in fine, are aerul ell este cladit in intregime pentru 0 taJiemica, dar solids, domnu! Pinay, domnul tnvesmantat in lanli din cappana-n picioare, seamana ca un frate cu nenumaratii francezi devarsta lui, care tuna ~i fulgera zilnic impotriva guvernului" 2.

Edouard Herriot conch ide: " Este atat de puternic, tncat si-amodelat figura unui alegator", Caci domnul Pinay joaca, eu osten-tatie, rolul francezului de rand. ~tie ell personajul lui standardinlesneste identificarea celor guvemati cu guvemantii. ~tie ell vaavea marele public de partea lui, adica omul de pe strada, menajera.tn ciuda faptului ca-i are ~ipe parlamentari. Atunci, prin presa, prin

~Jacques Fauvet, La W-eme Republique, Paris, Fayard, 1959, p. 200.Francoise Giroud, France- Dimanche, nr. 291, 23-29, martie 1952.

49

radio, prin turneele sale in provincie i~i faureste 0 "Ie~enda Pinay",un cantec de slava pentru exemplara-i banalitate.

Caci, domnul Pinay nu are in vedere valorile din afara obisnuitu-lui. EI nu aspira la stralucire ~i la gratie - a~a cum face Iiderulcharismatic, la inteligenta ~i la geniul eroului. Acest om obisnuitintruchipeaza virtuti obisnuite: mai intai, bunul-simt al omului chib-zuit, moderat, orientat dupa simtul comun, experienta unui Mtranlntelept provincial; pe urma, bunavointa ~i seriozitatea cu care i~iIndcplinestc misiunea; apoi, caracterul, chiar ~i 0 fire rea; in scar~it,dar mai presus de toate, onestitatea, sirnplitatea ostentativa,

. In aprilie 1952, domnul Pinay ii primeste pe macelarii din Hailes,dinaintea unei oale cu supa ~i achita singur nota de plata, modesta~i ea, de altrninteri. Old, relateaza Le Figaro, ,,~i gazda \inuse sa seasocieze acestei campanii de scadere a prcturilor". in septembrie1959, in semn de austeritate, abandoneaza masina oficiala ~i ajungeIa Elysee cu un taxi, pentru Consiliul de Ministri. Caci gaullismul s-aimpacat cu domnul Pinay, care este ministru de finame din iunie1958, pana in ianuarie 1960 I. '

in 1969 - ca si in 1965 - dornnul Pinay avea ~anse de a candida laElysee, dar ... Dar, se gasea acolo Georges Pornpidou, facut earn dinacelasi aluat: acela al franeezului de rand. Din acest punct de vedere,~i Pompidou este un "anti-de Gaulle", un "antierou". Ludovic-FilipIi succede lui Ludovic al XIV-lea. Un profil mai sters, mai putinsusceptibil de maretie ~i de glorie.

Nascut Ia Montboudif, nepot de telran, fiu de tnvatator, maitarziu, el lnsusi profesor, ajuns raportor la Consiliul de Stat, ban-cher, apoi prim-rninistru, Georges Pompidou a "reu~it". lnsa, barba-tul ingrijit ~i cultivat si-a pastrat cu atentie alura sa de francez dinclasa de mijloc, fiind apropiat de oamenii de rand. Astfel a patrunsel pana la Elysee: cu un limbaj direct ~i concret, folosind cuvinte lamarginea bunului-simt, cu 0 mimica a gurii zeflemitoare, [inandvesnic un chistoc de Vgarcl tntre buze, cu un aer vic1ean de taranajuns la Paris, cu 0 franchete burgheza, cu simplitatea-i posaca ~i cunostalgia pamantului de undea venit, de la Orvilliers panel la Cajarc,

1 Despre rnitul Pi nay: Jean Couramiaud,AnJoim Pinay, cet Mnnlte homme; 1953;A Derome,La Demiere cane: Qui estPinay 7,Ed. Medicis, 1952; Andre Stibio,AntoimPinay, Editions du Journal du Parlement, 1956.

Ca ~i domnul Pinay, Georges Pompidou pune in valoare unpersonaj retro, plamadit din reflexe ~idin prejudecati mic-burgheze.Francezul de rand pe care-I reprezinta nu traieste la Sarcelles ~i nicinu lucreaza la Billancourt. Este mai degraba un \elran din MasivulCentral, mandru de peticul sau de pamant, ori un pravalias deprovincie, bucuros de autonomia sa, detestandu-i pe coproprietari,pe studenti, pe pletosi, detestand avortul, patriot exaltat, sovin,apropiat uneori de Dupont-Lajoie.

Dorind prea mult sa. ramana la nivelul alegatorilor ~i, GeorgesPompidou va ramane in urma franeezilor timpului sau. 0 clipa, else va intersecta cu ei - mirat, tnspaimantat - in mai 1968. Apoi, eli~i va relua calea, mai prudent, confuz ~i circumspect. Dorind sa seidentifice, in anii '70, cu un francez al anilor '30, care nu I-ar fi cititnici pe Giraudoux, nici pe Jules Romains, cu eforturile nebanuiteale unui om normal in cautarea normalului'.

CLASA DE MIJLOC

Cu domnul Harold Wilson, simplitatea nu mai este doar delibe-" rata: ea devine ostentativa,

Totusi, cariera lui nu este dedit un ~ir lndelungat de succese:licentiat, apoi profesor la Oxford, deputat la douazeci ~inoua de ani,la treizeci ~i unu membru in cabinet (eel mai tanar dupa Pitt), Iideral Partidului Laburist la patruzeci ~i ~apte de ani, iar la patruzeci ~iopt, prim-ministru (eel mai tanar de un secol Incoace). DomnulWilson va obtine patru victorii e1ectorale: in 1964, in 1966, apoi, infebruarie ~i octombrie 1974. in total, a fost prim-ministru sapte ani~i jumatate, din 1964 pana in 1970, apoi, din 1974 pana in martie1976, inainte sa demisioneze ~i sa se retraga la varsta de saizeci deani.

cat succes! Oar ~i cata modestie! Non-erou prin excelenta, dom-nul Wilson cultiva cu placere un low profile, care contrasteaza cu

. eminentele lui posibilitati, Old, acest fiu al unui farmacist dinYorkshire se doreste cu fermitate a fi un middle class si afiseaza un, , ,comportament de om obisnuit.

1 Vezi Stephane Rials, Les ideespoluiques du presideru Georges Pompidou; prefa\Ade Reger-Gerard Schwartzenberg, Paris, P.U.F., 1977. .

Are un stil direct de a vorbi, cu un glas bland, mereu cu pipa in "j' La aproape saizeci ~i patru de ani, acest "pro" se bucura de 0

gura, moda vestimentara fiindu-i total indiferenta, duee 0 viata de ~.,popularitate putemica, datorita profilului a la John Bull: sineer ~ifamilie Iini~titl1alaruri de sotia sa Mary, i~ipetrece vacantele linistite . :~:inc!pl1\~nat, simplu ~i masiv, Este tipul eel mai reprezentativ alin Insulele Scilly,~ntr-o c!sutl1 modesta, citind romane politiste, \ englezului din clasa de mijloc. Pentru The Observer, succesul sau tineneavand nici un gust pentru conveniente, Revenit la putere, in 1974, ;: de "adaptarea sa la eeea ee glindesc oamenii simpli. Ar putea finu vrea sl1se instaleze in Downing Street, 10, ci prefera sa locuiasca .~folosit in loe de sondaj de opinie; tntrebati-l ee parere are desprein continuare in casa lui care se afll1cateva blocuri mai incolo. ' -\ 'Picasso; despre pedeapsa cu moartea sau despre hutigani ~i yeti

, 'd'escoperi punctul de vedere al majoritatii" 1. .Pe scurt, este opusul Angtiei conservatoare. 0Anglie a cluburi-lor ~i a vanatorii de cocosi-de-munte. ALordului Home pe care-l T Caci, Sunny Jim - sau Big James sau Uncle Jim apartine tntr-ade-

, var rnediului popular, prin toate radacinile sale. Fiul unui ofiter albate in 1964, a domnului Heath, fiu de tamplar, dar bursier laOxford, care se asimileaza din plin unei upper class datorita hobby- . Royal Navy, el paraseste scoala la cincisprezece ani, ca sl1ocupe 0

slujba modesta de agent de impozite, s-o ajute pe mama lui care aurilor sale - iahting, dirijor - ca ~i reactlilor sale politiee; ~i a carui ramas vl1duvl1.Asa ca, dintre toti succesorii posibili ai domnuluiultima imagine va fi data de lupta sa impotriva sindicatelor, imagine Wilson, el este singurul care n-a treeut deloc pe la Universitate.care va contribui la invingerea sa, de catre Wilson, in 1974. ' ..Foarte repede devine militant ~i intra in Partidul Laburist, unde va

EI, domnul Wilson, cultiva 0 imagine opusa, exagerand chiar avea 0 aseensiune domoala si uniforrnl1.trasaturile tipie britanice ~i insulare, etalandu-si gusturile simple, Ca si domnul Wilson _ dar, de data aceasta, ca autenticMonsieurneuitand niciodata sa sublinieze faptul ca prefers ceaiul ~i berea in Tout-l;-Monde _ James Callaghan afiseaza obiceiurisimple. 0 viatalocul sampaniei ~ial vinului. Evitand prietenii!e politiee cosmopo- de familie calma, alaturi de sotia sa, Audrey. Un apartament cu doualite, spre deosebire de Bevan ~i Gaitskell. Se distanieaza chiar - el, camere in Kennington Oval, un modest cartier din Londra. 0 fermapur prod us al rneritocratiei universitare - de .Jntelecruali", tndeo- in Sussex, unde ii place sl1se fotografieze mergand prin noroi ~isebi de cei marxisti. Marturiseste - el, seful Partidului Laburist - ca "hrllnind purceii. Este pasionat de cartile lui James Bond ~i de me-nu a reusit niciodata sll treaca de pagina a doua a Capitalului: ciurile de rugby, exact ca ~ielectorii lui din Cardiff-Sud.

Preocupat sa-si ascunda virtuozitatea intelectuala, geniul tactie Mandru ca apartine de working class, mandru de prieteniile~istralucitoarea reusita, domnul Wilson a facut tot posibilul pentru sindicale, mandru de viata simpla pe care 0 duce ~ide simtul comun,a treee drept un englez oarecare. f~iva desemna, chiar, un succesor Big James aduce celor mai multi dintre cmpatriotii sl1ieeea ce secu caracteristici modeste: James Callaghan, pe care deputatii labu- cheama .bucuria identitatii". Mult mai bine decat domnul Wilson,risti il desernneaza, pe 5 aprilie 1976, ca noul iider al partidului. ~inu este putin lucru.Deci, ca fiind noul prim-ministru.

Sustinator al unui laburism cumpatat, domnul Callaghan repre-zintl1 middle-of-the-reader, adica omul din mijlocul celor doua aripiale partidului. Sub masca bonomiei insa se mai ascunde inca 0

abilitate politica de netagaduit. El nu a luat niciodata foarte c1aratitudine ratl1de marile certuri de dupa razboi, care au facut ca acestpartid sa se divizeze. Pozitia lui este cu arar mai putin cunoscuta, cucat el nu cauta sl1straluceasca in fata Camerei Comunelor, preferandmai degraba sl1-~icurteze electorii. La Cardiff, unde este deputat, nua lipsit decat de patru ori in treizeci de ani, de la adunarile locale alepartidului.

52

NISTE OAMENI OBISNUITI, ,.Anul 1976 mai vede afirmandu-se ind1 alti doi common men,.

oameni care joaca rolul modestiei, spre deosebire de liderii ce sebazeaza pe farmecullor personal, putin prea siguri de ei in~i~i.

Mai intai in Suedia, alegerile din 19 septembrie ii tnlatura de laputere pe social-dernocrati, ~i acest lucru se lntampla dupa patruzeci

1 Citat de Newsweek din 9 aprilie 1976,

53

I

iI

1

L

~i patru de ani. Postul de prim-ministru ii revine deci lui Thor. el.1n acest candidat care pune accentul pe "virtuti precum munca,jorn Falldin, cincizeci de ani, antisofisticarea intruchipata, opus' moralitatea, punctualitatea, fidelitatea fa~ de lucruri ~i de per-lui Palme. ' , " 1• soane .

.Mas~v~nod~ros, flegmatic, Th. Falldin joaca cu arta s~ng~cieisr .,,·'Eadev~rat, C.D.V. - C.S.u. nu invinge alianta socialist-liberala,a vicleniei speafic ~nln~ti, in fata sclipirilor intelectuale ale dom.. Pe data de 3 octombrie 1976. Ins! obtine 48,6% din sufragii, datoritanului Palme. Caci, acest ~f al Partidului de Centru( (ex- agrarian) se llnistitului domn Kohl, atat de abil in a juca rolul unui om ca oricarevrea a fi un suedez de mijloc, Adesea este fotografiat la ferma lui din alt~l" 2.

Aan~ermanland, crescandu-si oile ~i cultivand cartofi, lmbracat tri ' 1974. America viseaza, Satula de Watergate ~i de intrigile tene-blue Jeans ~icamasa in carouri.: broase tesute de Nixon, Machiavelli impotriva lui Potomac. Destule

Umeri patrati, maim aspre, cu pipa in coltul gurii, domnul Fall. - manevre, destule scandaluri! Cu nostalgie, America viseaza. Lad.in~i duee traiul ca om al gliei, In chip de apA~tor al., valului verde~~ trecutul ei, in general ~i la Harry Truman, in special.~1 ~l. pamantulut, In chip de om obisnuit care ne asigura: "NO~ ,- _- Truman, croitorul maruntel din Missouri, care i-a urmat, in 1945,pobt!Clenll, ,suntem niste oameni ob~nuiti. Nu vrem s! inselAm~ patricianului charismatic Roosevelt, al carui vice-presedinte era.publicul, ~~~du-l s! cr~d! ca stim ~i p~te~As! faeem oriee" \. -1 Truman, america nul din clasa mijlocie din Middle West, care casti-

Peste crncisprezece zile, pe 3octombne, ~11DGermania Federala gase alegerile prezidentiale din 1948, in ciuda pronosticurilor, inau loc alegeri l.egislative. La stanga, S.P.D. il urmeaza pe caneelarul;: ciuda so~dajelor d~ opinie. Facandu-si campania pe tema commonHelmut Schmidt care candideaza a doua oara, avand faima unui 'ma,!-uIUl, a omului de rand.expert in economie. Cu reputatia de intelectual autoritar si taios t _ In 1975, el devine 0 figura cvasifolclorica, avand propriul cult:supranumit altadata "Schmidt schnauze" ("Schmidt gurA-~gat!/ Tn:m.ania. Se ~~nd tricouri cu portretul s~~ s~cu urm~t.oarea ins-Impunator, distant, caneelarul trece de la sarcasm la demonstratia:' cnpue: "Amenca needs you. Harry Truman. II sunt dedicate douatehnica, Refuza strangerile de m~ini ~iautografele. Nu refuza tot~i' best sellers-uri 3 ~i un film, Give.'Em Hell Harry! (Trimite-i la dracu ~sa seduca sau s! intrige. Cu ajutorul sepcii lui de marin S· .' Harry!). Acest one-man show, jucat de un actor de pe Broadway,

• ar. 1pnn J Who AlA &"X • ~~~X T A' I: d .talentul S!U de organist, pe care si-l demonstreaza pe • d 1 ames itmore, ItnlaV~~ pe ruman mvmgan u-i pe Maccatedrala din Passau, cu 17 ()()()de tUburi si 208 melodii orga e a Arthur, Mac Carthy si.zdrobind Ku-Klux-Klanul, timbrandu-si sin-

La dreapta, C.D.V. il prezinta in fata Cancelariei pe presedintele gur corespondenta personala sau jud~ndu-l pe Stalin cu sangesau, Helmut Kohl, presedintele RhenaIiiei-Palatin t Inca d' 1969 J reee. Toate acestea, asortate cu ganduri despre Bess (doamna Tru-Patruzeci ~i sase de a~i 193m lnaltime 110 kil

a, m. I' man), despre Margaret (fiica) ~i des pre soacra. Pe scurt, un

• , , .' ograme, "unasu di I( b I( I ~ I db' . . ibilnegru" ar~r~~ un aer indiferent ~i lngaduitor de bun gestionar, pre~e mte cetatean, un sot un, un tata a re e un, cmsnt ~I ten I

Moderat ~l lipsit de relief, provincial ~i lips it de stralucire, el se de modest.aseamana cu un no tar din Rhenania. Ba mai mult chiar cu un"politician in ,galo~i", daca ascultam vocea tunatoare a domnuluiStrauss'',

~~ ~ig~r~nta, Helmut Kohl nu se distinge nici prin brio, nici prinposibilitatt intelectuale de un inalt nivel. Dar, simplitatea de omeumsecade ii linisteste pe milioanele de germani care se regasesc in

~ Time din ~ octom~)[ie 1976.Jean-Mane Naggiar, Le profil des chanceliers allemands rkpuis 1949. ..

pe~tru D:E.S. ~ ~tiin\e politiceJa Univ. Paris II, 1965, p. 107. ' memomLe Figaro din 4 februarie 1976.

S~ fii Truman sau nimic. Poate ca aceasta este si ambitia viee-. ,pre~edintelui Ford - ins! el it va ilustra pe eel de-a1.doilea termeIi-

i II

54

BAR-BATUL LINISTIT DE LA CASAALBA, ,

1Le Monde din 14 septembrie 1976.2Le Figaro din 28 septembrie 1976.3 Memoriile fiicei lui, Margaret Truman Daniel, ~iPlain Speaking de Merle Miller,

COnvorbiriofieiale en eel de-aI33-lea presedinte, vandute in dona milioane ~ijumatatede exemplare.

55

atunci cand it inlocuieste pe Nixon, pe 9 august 1974. ,,A man for this'season It, suna un titlu din Timel• Acest barbat extrem de simplu s-aadaptat foarte repede la conjunctura, pentru a reface America dupa,Watergate. Acest om obisnuit care declarase urmatoarele, ?l sapteluni in urma: .,Ceea ce conteaza pentru succesul natiunii noastreeste calitatea oamenilor ob~nuiti, a oamenilor drepti, a oamenilor , 'onesti. Este 0 calitate cu care trebuie sA ne mAndrim. Oar, este 0'

calitate pe care multi dintre noi se pare dl au neglijat-o" 2.. ,Iin discursul de "inaugurare" televizat, care a durat ~pte minute.] '

_ "un simplu discurs, lntre prieteni" - noul presedinte afirma: .Lun-]gul cosmar al natiunii noastre a luat sffil1it. Constitutia noastra I'funcV?neazA. Ma.rea noastra republica ~~frezintA domnia legii, nu 1a unui om. La nor, poporul este suveran . !

in fata poporului suveran, pe care n reprezinta, doreste sAfie unmodel al banalitatii. Unul dintre prietenii lui face urmatoarea re-marca: " Gerald Ford este doar Jerry. Nu se deosebeste cu nimic devecinul tau de la ~a alaturata (your next-door neighbour)" 4.

Gerald Ford este americanul din clasa mijlocie. Este reprezen-tantul tipic din Grand Rapids, cea de-a cincea circumscriptie dinMichigan. Incepand cu 1974 tnsa natiunea devine noua lui circum-scriptie. ,,Am de gand sa-mi ascult in continuare tnclinatia sprecinste ~ibuna-credinta", afirma succesorullui Nixon. Aceasta gasel-nitA formidabila ajunge, deja, ca sa-i tncante pe americani. "MisterClean" Domnul Curatenie" va curata grajdurile lui Augias. Stilul

, " ~ t

sau direct, cordial ~idestins este tnnottor, dupa complicatele combi-natii recente. 0data cu el, nparasim pe Daumier, pentru a ne indreptaspre Douanier Rousseau. Sau mai degraba spre Grandma Moose.

Suntem deci in luna de miere. lncepand cu luna iulie 1975, omullinistit se transforma tntr-un candidat la alegerile prezidentiale dinnoiembrie 1976. "Oamenii stiu ce am facut eu, spune el. Ei stiu casunt un om cinstit" 5. Iata-l deci pe "Mr Right" in arena, in chip de"decent human being", gata sa demonstreze di primul venit poate ~aspire la functia, suprema. Adid1 el, commoner, el, congressman-ultipic, el care a ajuns la Casa Alba in mod accidental, el, "Plain Old

1 Time din 19 august 1974.2 Ibidem.3 Gerald Ford, 28 ianuarie 1974.4 Newsweek din 19 august 1974.5 Newsweek din 21 iulie 1975.

t

l'II

fl:

lk1Il'~

,~

\l

II~;

II'

56

Jerry",care are1eaza la "simtul comun" ("common sense") al compa-tri0tilor sai, el, egalul alegatorului simplu.

Simplu, acest domn Ford, poate mult prea simplu, se confeseazaintr-un interviu: .Sunt primul care recunosc ca nu sunt un mareorator ... Dar sunt sigur d1 nu asta asteapta americanii de la mine.Cred ca sunt mai mult interesati de cinste, de loialitate si de senti-mentul sigurantei" 2.' ,

Cu timpul, mediocritatea sa mai mult plictiseste decat ne li-nisteste. Cu cat i~i cerne mai mult banalitatea, eu atat acumuleazamai multe gafe.

Johnson, caruia nu-i placea prea mult de el, spusese odata: "Forda jucat prea mult timp fotbal tArAsApoarte casca". ~i ne mai asiguraca nu poate face doua lucruri in acelasi timp, cum ar fi "sAmestecechewing-gum ~i sa mai ~i mearga", Foarte curand tnsa se pune"problema ridicolului", dupa cum 0 numeste Time, intrucat pre-sedintele a ajuns sa acumuleze prea multe gafe ~i esecuri,

Domnul Ford se loveste oriunde merge, cade in fata domnuluiKreisky (pe scara avionului, in iunie 1975, la Salzburg), se tmpiedicain fata lui Sadat, la schi ia doua "d1zAturi" memorabile in fatafotoreporterilor (la Vail, in iarna anului, 1975). ,,Are 0 rana m~iveche la genunchi, de la fotbal", explica persoanele din cercul sau.

Presedintele ezita cand rosteste cuvinte ceva mai complicate(intr-un discurs la Atlanta, a repetat de opt ori cuvantul "geoter-mie", pana sa-l pronunte corect), in fata domnului Sadat tine untoast pentru .bravul popor din Israel", it prezinta pe noul sausecretar comercial, domnul Elliot Richardson, drept Elliot Roose-velt" etc 3.

Oare va fi "primul presedinte alungat din functie datorita rasu-lui?" se lntreaba Nicholas von Hoffman, in Washington Post. In oricecaz, cota domnului Ford este in declin. Chiar ~i propriul sau partidii contesta dreptul de a-i fi candidat la alegerile prezidentiale din1976. Se pare ca pentru 0 clipa, este preferat Ronald Reagan, care iipricinui~te serioase lnfrangeri in alegerile primare, ajungand la

iMesajul despre starea Uniunii, ianuarie 1976.3 "The Ridicule Problem", Time, 5 ianuarie 1976.

tn timpul campaniei prezidentiale din 16 octombrie 1976, domnul Ford declarac~ hotar4re: "Sunt fericit ci ma aflu la Pontiac", atunci cand tocmai ajunsese inLincoln. In ajun, ii uimise deja pe studentii de la Universitatea din Iowa, cand a spus:"sunt fericit cii ma aflu in Ohio" (Le Monde din 19 octombrie 1976).

57

,'I' !:!

:::.:',;~~,rici cu dragoste: .Puterea mea vine de la oameni ca voi. Impreuna~%,t.oiiiatcatui un guvern ce va fi Ia fel de bun, la fel de cinstit ~iplin de'~~~;agoste ~ ~ipoporul ~merican" 1.. .. ' ,r;1 'Carter joaca rolul din filmul lui Capra, Domnul Smith fa Senat,, ',.-aniul nou, outsider-ul de origine umila, provincialul care se ridica.•~·.tmpOtrivaorganizarii ~i a politicienilor profesionisti din Washing-:-10n, un amabil cruciat al valorilor traditionale: integritatea, seriozi-

, .";tatea, spiritulde dreptate, spiritul civic, eultul patriei, respectul, :]pentru munca, spiritul intreprinzatcr, spiritul de economie, respec-: ~, tul fat~ de parinti ~i fata de Dumnezeu.

; :.;;' In primul rand, Jimmy Carter reprezinta ,,0 imagine a trecutului,,,', un.simbol al unei lumi, mai simplu alcatuita, care a disparut", dupa

:~eum noteaza James Reston. Un om din popor, capabil sa imeleaga:, nevoile oamenilor obisnuiti. La Conventia Dernocrata din iulie, , ,

;1976, Jimmy Carter tine un diseurs pe un ton populist, atacand "elitapolitica ~i econornica", pe "grangurii escrocheriei", care nu ajung

: niciodata la inchisoare ~i .vesmca alianta dintre ban ~i putere",.r , promatand sa-i apere pe cei multi, pe cei slabi, pe dezmostenitii.' soartei 2.

,'~. .Acest discurs are mai degraba ceva dintr-un juramant evanghelic:'-;' V~ spun ca apoteoza natiunii noastre nu s-a tnfaptuit indio Tara

noastra a trecut printr-o perioada de tulburari, A sosit clipa vin-lunie 1976. America Isi sarbatoreste bicentenarul, rememor~nd! decarilor. Vrem s<1ne recapatam credinta, sa fun din nou mandri, Pur

american dream, visul unei societati drepte ~i libere. Se gandeste la ~ , -' ~isimplu vrem sa credem din nou in adevar. Am vorbit de mai muIteParintii lntemeietori, la puritatea lor, la simplitatea lor biblica, ~i s: :ori despre tlragoste ... Putem avea din nou un guvern american care saface comparatie cu puterea din ultimii cincisprezece ani: sub Ken- ~, combata scandalul, coruptia ~icinismul birocratic, care s<1fie din nounedy, intelectualii sofisticati i~iti de pe bancile universitatilor de pe l' la f~lde cinstit ~ide competent ca Intreaga noastra natiune'",Coasta de Est, la moda ~iin timpullui Johnson; sub Nixon, avocatii Intreaga Conventie, incheiata de 0 interventie a pastorului Mar-~i comerciantii iviti din lumea afacerilor de pe Coasta de Vest. tin Luther King, ca de altfel lntreaga campanie a lui Carter, seAmerica viseaza dupa conducatorii de moda veche, "s<1teni", cei derulea~ intr-o anumita fervoare religioasa, eu repetarea constantsveniti din targuri sau ora~e mici, plini de bun-simt ~i de spirit al : a cuvintelor "God" ~i "love". Stalp al Bisericii Baptiste, domnuldreptatii, Fireste, exista acest blajin domn Ford. Insa, ce deceptiel Carter a asistat la toate eursurile de duminica de la biserica din

Atunci iese in fat<1domnul James Earl Carter, care doreste s<1i Plains, la fel cum 0 facuse ~i tatal sau, inaintea lui. De asemenea, ase spuna "Jimmy". Numai lapte ~imiere, cu oehii albastri zarindu-se avut in aceasta comunitate functia de deacon, de "diacon", lnsarcinatde sub parul argintiu, iar pe buze Ii flutura un suras etern. In vocea s~predice prin parohiile invecinate.lui se simte un accent molatic, din indepartatul Sud, eu nonsalantaunui batran plantator. Un om din provincie, din oraselul Plains, ~~ Mo~ din 11 martie 1976.

3 Tune dill 2 august 1976. "statul Georgia, eu 450 de loeuitori, care se adreseaza intregii Ame- Le Monde din 17 iulie 1976.

Conventia Republicana eu aproape tot atatia delegati ca ~iadversa~,rul sau de la Casa Alba.

Presedintele obtine totusi investitura. Dar, pentru a pierde i~'fata lui Carter. Bunul domn Ford nu face pe omul simplu. Chiar esteun om simplu. Cu toate lipsurile ~i imperfectiunile lui. Cu toateloeurile comune, eu discursurile insipide, eu banalitatea-i satis~'l.1facuta. :t'

Speetacolul autentie al unui adevarat om obisnuit este un monu-ment de plictiseala, Este lectia cruda pe care ne-o dli presedintia luiFord. Banalitatea nu se poate suporta la nesfarsit decat daca este"jucatli", simulata eu un talent de actor rar intalnit, pentru a-i puteaalcatui un portret minunat, multicolor, 0 imagine a lui Epinal, bogatiluminata, •.

Nu portretul autentic al unui om oarecare este acela care capti- ;veaza, ci imaginea foarte lucrata, proiectata eu grija de un artist al .'politicii, inteligent ~i eultivat, care zugraveste - ell un nemaiintalnittalent - firile simple. Asa cum Wilson a putut s<10 faca. In acest rol :de compozitie ins<1Carter este, intr -adevar, un superstar scanteietor, "Ornul obisnuit observat atent in tehnicolor.,

, ;

UN SUFLET SIMPLU

58 59

. il.·1

,i.

ii'·1Jji

Acum, el va predica lntregii Americi. In fiecare moment. ~: ".lfipoarte devreme, micutul Jimmy merge pe urmele parintilor ~iIn fiecare moment el it invoca pe Dumnezeu ~ivalorile Evanghelie _. .

In stilul Bisericii Baptiste in care credinciosul se adreseaza el insusi 1111 ~I:~=e~~~:~! spirit tntreprinzator, valoare-cheie in etica protes-Dumnezeu, in cuvintele pe care le foloseste zi de zi. ••Este adevarat at· .

:§~')~I:-avarsta de cinci ani, vindeam arahide pe strazile din Plains.va rugati de 25 de ori pe zi?" -este intrebat dornnul Carter.Raspunsuf"N-am numarat niciodata, Oar ~ spune di in decursul unei zile agitat~ :j\jtinsesem sli am 0 cifrli de afaeeri de un dolar pe zi, iar cateodata,s-ar putea ~ fie cam pe aproape" 1. ~i adauga: ,,Fie d[ ~ ~tiga, fie ~ sambata, de cinci ori mai multo and aveam noua ani, stransesem

itatiabani cat ~ cumpar cinci baloturi de bumbac, pe care le puteai~ pierde, cred di pot accepta hotararea cu calm, film regret, urn say-, -. . ~as,·i atunci la eel mai scazut pret de 5 centi pentru 0 livra, Am pastratanimozitate, chiar ~i rnrn 0 deeeptie profunda, iar aceasta datori~ 0 -

credintei mele in Christos si in Dumnezeu" 2. . 'ii'&ste baloturi tntr-o magazie ee-i apartinea tatalui meu, pana candAsifel Inainteaza dom~ul Carter, cu Biblia drept program ~i eu .X~:amputut vinde, cltiva ani mai tarziu, eu 18 centi livra. Aveam

Dumnezeu ca agent electoral, domic ~ restabileasca ••vechile prin- ~~~~ciatatia bani tncat puteam cumpara cinci case ~i,pan~ sa-mi lascipii ale religiei ~iale moralei care asigura stabilitatea lumii". Pe 18 familia si sli ma inscriu la Academia navala, strangeam un total de

..'"1-6-,50d~lari pe luna, doar din chirie",iulie, numai la trei zile dupa acordarea investiturii Conventiei De-moerate, deacon-ul Carter revine in fata scolii de duminica din _. Tanarul Carter isi desavarseste 0 severn forma tie in marina undePlains, pentru a explica - doar in treizeci' ~i~apte de minute - fraza' •.·!ll!n.~neunsprezece ani, In timpul celui de-al doil~ razboi mondial,biblica: .Dumnezeu este iubire" 3. - ~~~te ca marinar pe un submarino ~i, datorita armatei, ~i continua

Astfel lnainteaza Jimmy diaconul, dar ~i Jimmy cultivatorul,' studiile. in 1942,se angajeaza ca subofiter, iar in 1948,~i ia exameneleJimmy ofiterul, Jimmy guvematorul, avand la activ 0 biografie de ~iajunge ofiter inginer. In 1949,cere ~ faca parte din primul programself-made man, de fiu al poporului. 'de formare destinat viitoarelor echipaje de pe submarinele nucleare.

1924. Jimmy se naste in localitatea Archery, la trei mile distanta .8iaceastli ocazie, studiaza tehnologia reactoarelor ~ifizica atomics. tIde Plains. Inrr-o autobiografie, publicata in 1975, intitulata Why not. iritaln~te ~ipe amiralul Hyman Rickover:the Best?, el se destainuie: ••Locuiam tntr-o dsu~ din lemn de la : ;~·?__·"Care era pozitia dumitale la Academia navala?" "Mi-am in-marginea drumului. Multi ani am scos apa cu pompa, invartind de dreptat spinarea, povesteste domnul Carter ~i i-am raspuns:manivela cu mana. Curtea era plina de caini, de gaini, de rate ~i de ~ Sir, am fost al cincizeci ~i noualea dintr-o clasa de opt sutecurci. De la ineeputullui aprilie ~i pan4 la sfarsitul lui octombrie,dou~zeci". M-am afundat mai bine in fotoliu asteptand un compli-mergeam desculti ~i foarte rar purtam cate 0 clim~~, in afara de ~.ment ce nu avea sa vina niciodata, Ba dimpotriva, ma intreba:zilele cand mergeam la scoala sau Ia biserica", "Ai dat tot ee ai avut mai bun in tine?" Eram gata s~ spun "da",

lnsa tatal, Earl, isi diversifica culturile, devine angrosist de ara- . cand, amintindu-mi in fata cui ma aflam si amintindu-mi de multele, , ,hide ~i-~ideschide un magizan universal. Lillian, mama, infirmiera ocazu in care ~ fi putut face un efort mai insemnat, mi-am Inghititeu diploma, stapanita de pasiunea de a-i ajuta peceilalti, munceste , cu greutate saliva ~iam raspuns in cele din urma:douasprezece ?re pe zi pentru ~ dolari, plus tnca opt ore pentru : .Nu, domnule, nu m-am straduit intotdeauna". Mli privi 0 clipagospodaria ei. In 1966, la saizeci ~iopt de ani, ease tnroleaza in Peace .• i imi puse 0 intrebare pe care n-am putut s-o uit niciodata:Corps .~iva ramane doi ani in India. . "De ee?" 1

I-l ,I

l; !II

, 1Aceasta intrebare i-a inspirat lui Jimmy Carter titlul autobiografiei, Why not the. .? (Bantam Books), tradusa in limba franeeza cu titlul Le meilleur de nous-mtme,

ans, ~tock, 1976.Vezi, de asemenea, ~iLouis Wiznitzer,Jimmy COTter ou l'irresistibleensum, Paris, Alain Moreau, 1976 ~ Alain-Marie Carron, ,,Auxorigines de Jimmyrter", Le Monde din 27 ~i28 mai 1976.;1

'! Ir,

1 Un interviu din Playboy (editia franceza, noiembrie 1976). In acelasi interviufigureaza ~ifaimoasa confidenta: "Am privit multe femei ell concupiscenta, De multeori am comis adulterul numai eu mintea ... Dumnezeu sa ma ierte",

2 Le Monde din 14 mai 1976.3 Time din 2 august 1976.

60 61

I":} f.

Dupa moartea tatalui sau, Carter paraseste marina ca s~ preia ~isAdezvolte afacerile familiei. In 1964, devine senator in legislaturadin Georgia. In 1970, ajunge guvemator. In 1976, se lanseaza in-cursa pentru candidatura democrats la Casa Alba impotriva a dois~prezece rivali mai cunoscuti, bine cotati ~i mai norocosi, "JimmyWho? Running for what?", se in treaba toti plini de mirare.

~i totusi, pe 2 noiembrie, el n invinge pe presedintele ales. EI!baiatul curajos, surazator, cu un trecut edificator de baiat cumintesi de boy scout. EI, omul datoriei ~i eu frica de Dumnezeu. EI,b~rbatul cinstit si drept, ajuns aici prin forta mainilor, prin munca ~if _prin curaj. EI, fiul respectuos, sotul fidel, tarat model. EI, americanu!,din c1asa de mijloc. EI, Jimmy Carter, one of us. El, care in campaniaelectorala le spunea alegatorilor induiosati: "Nu am pretentia ca ~tiu;totul... Nu sunt mai capabil sau mai inteligent decat voi., Dar, eu:simt ca ii vorbiti viitorului presedinte al Statelor Unite"}. .: .

In acest fel iese Carter invingator: "Nu sunt decat un om ea toataIumea'r', care Ie propune amerieanilor adeziunea prin identitate. aeste sau lncearca sA fie unul dintre ei. Cetateanul tipic, modest ~imerituos. Purtatorul de cuvant al oamenilor simp Ii. Purtatorul decuvant al oamenilor de la baza societatii, Prinproiectarea uneiimagini obisnuite cu talentul extraordinar al unui virtuoz, al unuiPaganini al folclorului.- N-ar fi earn multa putere in mainile unui om obisnuit? Nu, caci

falsul naiv este un viclean adevarat, Acest suflet simplu este unMachiavelli al sfinteniei, Acest anti politician este de fapt un redu- _-tabil profesionist. Acest t~ran este ofiter de marina ~i fizician spe·cializat in fizica nucleara. Acest diacon citind din Biblie poate, euatat mai mult, sa ramana vag in opiniile lui, "Trust me", "ave~iin credere in mine", in aceasta consta lntreg programul sau,

,.Nu sunt eu unul dintre voi? Oare nu sunt ca ~i voi?" repeu :domnul Carter. Cu 0 inteligenta lesita din comun, eu 0 vointa ta.ripereche ~i cu diplomele de inginer specializat in fizica atomica - cecandidat de vis! Ce fericire s<'lte identifici eu e1! Alegatorul din.classmijlocie nu s-a mai simtit, niciodata, panA acum, atat de inteligentatat de fermecator. Niciodata un common man n-a mai produs unasemenea spectacol, 0 asemenea superproductie in culori scanteie

to~r~. Niciodata virtutil~ comune n-au stralucit mai tare. In prezentalui JImmy, fiecare all!erIcan de mijloc se simte un presedinte . '

I I····I . , SI unsuperstar a po men. V trebuie un mare talent de actor pentru '«Id . . a lace

. acest ~o e ~~pozIlIe, pentru a face sit vibreze sufletele simple sisA faci sit dfhnUlasca imaginea omului obisnuit devenit s b' .I· AI . " "uper SI

g onos. tminteri, mtervine plietisul fllrfl de sfarsir! AIt . t ~.. J ' mm en,vom av~ acel~l. ames Callaghan, Georges Pompidou sau Gerald

. Ford,. ~I 0 banahta,te va obosi lumea foarte curand _ adevaratabanalitate - cu 0 clipa in urma atat de gustara dupa trece '. _Ii I'C I ' ,rea VIJeoasa a erou UI alb (de Gaulle) sau negru (Nixon).

Po~oarele .s~nt obosite de autoritittile eroice, cu dramele si eufurtunile lor ~I mcep prin a primi eu placere autoritatea d t'· I'C

d . e ru ma,care a uce cu sme calrnul ~i alinarea.Dar, omul obisnuit - cu-adevarar obisnuit -sf~rseste prin a b ', 1 ca ' , " , 0 OSI

~I~ , Cl nu poate servr drept suport a~tor proiectii. Cetateanul demijloc nu se poat~ initlta identificlndu-se eu el. Es'te ca el. 'La fel cael. N~-I face, sit viseze. Dimpotnva, acest antistar n plictiseste cuPro~IS~ul ~l ~u "profilul sau inferior", cu portretul sau moncton.

. Mal mt~l mediocritates atrage ~i dil siguranta, Apoi, ea plictiseste sidescuraJea11l '. Iar alegittoruI-spectator se intoarce catre alt gen d~sve<:tacol, mal multumitor, mai amuzant: acela alliderului charis-mane, .

62

1 Le Mondc din 11 martie 1976.2 Playboy din noiembrie 1976.

LIDERUL CARE FASCINEAzA

-\;"Oed cd e:xist4In acpunea po ..

un anwnit I!ad de provocaret"Val~ Giacard d'EstaiDg- .

t!'. : I

i

l.

lata d1 a venit ~i vremea liderilor cu sarm, Fratii Kennedy ~ :Statele U nite, pan~ nu de mult Henry Kissinger, apoi Jerry Bro~Pierre Eliot Trudeau in Canada. Olof Palme, in Suedia, panll in1976. Jeremy Thrope, pentru scurt timp, in Marea Britanie. Helm~ .Schmidt, in Germania Federals. Jean-Jacques Servan-Schreiber, P4 .urma, Valery Giscard d'Estaing, in Franta, ~i tnca multi altii, l

Fiecare, in felul lui, a incercat acelasi lucru: sl1 uimeasca, s~captiveze, sl1placa, Fiecare dintre ei concepe politica pre:um 0 a~a seductiei sau ca pe 0 meserie de domeniul spectacolului, '1.

.:l~

FRATE, TANAR CADRU DE CONDUCERE, DANDY

I'

1:Liderul cu ~arm este adeseori imaginea fratelui, cu trasatural

dominants: solidaritatea, care se ridica impotriva adultilor, a so,cietatli prestabilite pe care 0 reprezinta parintii. Aceasta "planetl1.tinerilor'" i~i concentreaza agresivitatea asupra.a tot ceea ce se all"in afara fratiei" 2. . - .

Imaginea paterna ori materna a autoritatii sunt doua versiuni alputerii impuse. Dimpotriva, imaginea fraterna este asociata demo.cratiei, conceputa ca 0 tncercare de opozitie impotriva puterii per'sonale, impotriva conducatorilor in functiune, ca sl1 le clatin,autoritatea, tutela. '

Ca ~i Kennedy, Valery Giscard d'Estaing este un .frate" care,succede unui "pl1rinte". "Noua Frontiera" mobilizeaza dinamismrvital al .fratilor" impotriva tutelei politicii de expectativa a "pl1rintelui" Eise~hower. "Societatea liberala avansata" se straduieste

1 Jean Duvignaud, La Planetes des jwu;s. Paris:. Stock, 1975.2 P. Cahn,LO relasionfratemell« chez I enfant, rans, P.D.F., 1962, p. 166.

i.

-,1\

;11, ,I,IiI

CA

sporeas~ numarul libertatilor (majoratulla optsprezece ani, liber-·tatea avorturilor) ~i condamna "exerciliul solitar al puterii", eta-tin~nd monopolul "pl1rintilor" de Gaulle ~i Pompidou.

De altfel, ca sl1se impuna, aceasta imagine a fratemitatii trebuiesl1fie in concordanta cu fluxul demografic al tineretului. Anull960este primul val i~it din baby boom-ul de dupa 1945 ajuns acum lawrsta adolescentei, lncepand cu 1968, tineretul invadeaza Franta.Acest model de fraternitate reclama ~iel 0 conjunctura internatio-nallllini~titll ~i0 situatie economics mai mult decat satisfacatoare.Liderul cu ~arm - J.F.K in 1960, V.G.E. in 1974 - este rezultatul"societl1tiiabundente" ~i al pacii, Insa, de lndata ce se profileaza 0

erilA grava, cIimatul de anxietate legitimeaza din nou imagineapaterna. Putem avea incredere in' "frati" atunci cand totul pare samearga bine, marea este calma ~i orizontul filrft nori. Dar, candfurtuna izbucneste, atunci e preferat un capitan batran ~i cu expe-rienta pentru a putea tine mai bine "carma"..; In orice caz, imaginea liderului care incearca sl1 fascineze se

bazeaza, mai intai de toate, pe tineretea - chiar ~i relativll- asupracareia acesti whiz kids ~ unii putin mai inaintati in varstl1- insista cu. . .deosebire. Jos gerontocratia:

In noiembrie 1960, Kennedy este ales presedinte al StatelorUnite la varsta de patruzeci ~i trei de ani. Jerry Brown devineguvernatorul Californiei la treizeci ~i~ase de ani, in 1974. In 1969,Palme este prim-ministru al Suediei la patruzeci ~i doi de ani. In1974,Giscard d' Estaing ajunge la Elysee la patruzeci ~i opt de ani.Laaceeasi varsta la care Trudeau devenise prim-ministru in Canada,in 1968.

De patruzeci, chiar cincizeci de ani, liderul cu ~arm are deci inmedie cu zece ani mai mult decat 0 alta figura .moderna" a societatiiindustriale avansate: "tana.rul cadru". ~i unul ~i celalalt au totusimulte trasaturi comune.

Mai lntai, sunt colectionari de diplome, i~i,j de pe bancile unoruniversitati faimoase (eel mai adesea de la Harvard, dar ~i de laLondon School of Economics, Sciences Po, E.N.A, Polytehnique).Pl1trunsi adanc de titlurile lor, acesti .noi mandarini" - cum i-ar. .nurai Chomsky - lmpartasesc 0 aceeasi suficienta.

Apoi, ei se adapteaza ~or miturilor din vremea lor (viteza,actiune, succes), la ideologia implicita vehiculata de mass-media ~i

65

mai ales de publicitate. Mai presus de toate, ei trebuie sa fie mobili,aetivi, dinamici, mereu in miscare, Ei Incarneaza 0 politica amiscarii, a actiunii. ~a dupa eum ~i cinematografia americana este .o einematografie a aetiunii. Se due si vin.alearga si zboara, Mereu .mai repede, mereu m~i departe.· , 'I""

Kissinger sare dintr-un avion intr-altul, de la Djedda la Moscova, '. ,de la Washington la Islamabad. Thrope debarca pe plajele engleze < ••

dintr-un hidroavion. Giscard d'Estaing conduce Consiliul de Mi- ~nistri tocmai in provincie. Fiecare joaca rolul "omului grabit", I~

Trezit dis-de-dimineata, tanarul manager munceste fl1r~a-si so-coti eforturile, pentru a urea grabit treptele societatii sale. Pentru .;ea, e intr-o continuamiscare: e agresiv, dinamie ~ir~zistent Chiar { .de la mieul dejun, liderul cu sarmesre la felde ••performant". Pentru ~stat e in stare s~ se transforme tntr-un buldozer eu 0 energie debor- tdanta. E peste tot in acelasi timp, din avion, in elicopter, Dintr-unfus orar intr-altul.

In sfarsit, cadrul tanlir ~iliderul cu ¥rm impartasesc aceeasi convin-gere: publicului i se poate .vinde" orice sau aproape orice. Prin inter-mediul studiului de piata ~ial sondajelor de opinie. A vinde un produssau un candidat, unde este diferenta, pentru acesti cadeti ai tehnostruc-turii? "Filiera inversata" este trucullor. Nu ceea ce doreste de faptconsumatorul, fie ca este unul comercial sau politic, e importantDimpotriva, ei Ii manipuleaza cererea prin publici tate sau prin propa-ganda pentru a-i impune uri anumit "produs".

lnamte, oamenii politici i-au imitat pe manageri. Pentru a fi"moderni", "pe f~". Astazi, procesul este invers. Oare clV direc-tori au prezidat consiliile de administratie in maniera in eare deGaulle, Pompidou sau apoi Giscard d'Estaing au prezidat Consiliulde Ministri? Semet sub de Gaulle, lent sub Pompidou, Mobil sub ~.Giseard d'Estaing, directorul de intreprindere devine elastic ~i usor :(de modelat. Un fel de plastilina transformata dupa modelul de laElysee.

Pe de alta parte. liderul cu ¥rm aminteste de un dandy: Brum-mell, Shaftesbury, contele d'Orsay ~i Disraeli, tanarul .Dizzie",caruia ii placea sa se deoscbeasca de ceilalti prin tinutli: vesta cudesene somptuoase, pantofi de lac, lanturi in jurul gatului, bastonalb 1.

. ,,i )' ~!~. . I I

L·~ : l.·I II ,I

! 1i':1 i

"

I', i. ,I,;: i I,;

I: J

, i 'Ii,:i:~

iII!j

Illl

l~n 1 :

• U "

II~ii.,~,i":I .:l! ':;'j '1I '1I!':

II'

1 Vezi Maurice Edelman, Disraeli rising , Collins, 1974.

66

Ca si el, se concentreaza asupra stilului. .Acorda 0 importantafoarte mare stilului, destainuie Giscard d'Estaing. Stilul este estetieaactiunii" 1. Baudelaire spunea: .Dandysmul este placerea de a uimi".D~aceea si lui ti place sAsurprinda, Seful de stat se destainuie: "MAgandesc ca in aqiunea. politica exis~ un a~~~t grad de provocare,intrucat trebuie sa dai nastere unei reactu . La fel ea un dandy,}iderul eu ~arm nu rezista atunci cand i se spune ca trebuie sauluiascA.

Dandy-ul e deconcertant, dar nu va merge niciodata prea de-parte. Societatea tolereaza 0 anumita libertate a m~ra~rilor, 0

anume insolenta. Dar, niciodata mai mult. De altminteri, "dad!dispre,uiesc s~ietatea de care sunt tnconjurati, a~ti dandy .seferescsa 0 biciuiasca in diatribe violente ... Le sunt de-ajuns valtorilesuperficiale ... Dandysmul sfideaza moravurile societatii, nu tnsa ~isistemul politic" 3.

Sartre avea dreptate cand scria despre dandy: "Este mrAtndoialaun revoltat, insa perfect inofensiv, nu rastoarna nici una dintre legileexistente... Iar clasa aflata la putere prefera Intotdeauna un dandy inlocul unui revolutionar".

. Contestarea l~r este in definitiv minora. Ca de altfel ~i influentareala a liderilor eu sarm. "Sunt sigur, marturiseste Giseard d'Es-taing, cAposteritatea nu va pastra nici 0 imagine de-a mea" 4.

Cu toate acestea, 0 trasatura clara it distinge pe liderul cu ~armde un dandy. Cel din urrna provoaca societatea egalitarista, avandpretentia ca apartine unei noi aristocratii. Celalalt, dimpotriva,apara sentimentul democratic, chiar dad ~i cultiva diferenta ~isuperioritatea. '

.Pentru milioane de amerieani, observa M.B. Levin, fratii Ken-nedy au clasa ~i evoca 0 viata pasionanta. Ii vedem ~i Ii asociem cupoeti, cu savanti, eu sefi spirituali, cu femei frumoase ~i cu oamenide stat, Cu toate acestea, ei ~i pot lepada vesmintele de gala... pentrua se cufunda in multimea fidelilor. .. Sunt eleganti, dar ~i gata sa-simurdareasca mainile. Sunt bogati, dar muncese pe rupte. Pot sAbeavinuri alese, dar si Coca-Cola. Merg in lumea buna, dar pot sahoinareasca prietenos si cu omul de pe strada".

1 Interviu din Time, 7 octombrie, 1974.21nterviu luat de Jacques Chancel,Amenne 2, in 22 mai 1975.3 Emilien Carassus, Le myth« du dandy, Paris, A. Col!n, 1975.4 lnterviu luat de Jacques Chancel, Amenne 2, 22 mal 1975.

67

Pescurt, ei Ii combin! pe Proust ~i pe Zola, pe Scott Fitzgerald :~i pe Steinbeck, pe Marele Gatsby ~i pe Bibi Fricotin. De familie 'buna, i~iti de pe bancile celor mai bune scoli, casatoriti cu tinere idin tnalta societate, locuind in cartierele selecte, milionari bogati, i;acestia amesteca simplitatea - fie ea ~i prefacuta - cu distinctia, i '

~ ,pentru a satisface egalitarismul democratic. ~M. B. Levin conchide: "F!rA a semana in tntregime cu "noi", ei i

~nu ne sunt totusi straini, Cu alte cuvinte, simbolizeaza idealul dublu, ~imposibil, dar fundamental al Americii: aristocratic ~iegalitate" 1. ~:

Familiaritatea, simplitatea sau modestia pot constitui 0 arma ;:politica. La omul obisnuit, aceasta este inerenta personajului tnsusi~i adesea chiar naturala, In cazul eroului tnsa, ea este exclusa: epreferata tnalnmea atasata ~fului providential La liderul cu sarm,aceasta vine sa nuanteze, sll umanizeze 0 prea puternica supe-rioritate care l-ar putea face antipatic: de aceea, aceasta simplitateeste uneori simulata. '

Eroul cultiva in mod deschis superioritatea, distanta, Omulobisnuit nu poate ajunge decat tntr-o proximitate familiara. Liderulcare fascineaza lanseaza ins! 0 dubla imagine ~i pune accentul pedoua registre opuse. Este pe rand distant ~i apropiat, diferit ~iasemanator, superior ~i egal. In final, imaginea lui de marca estesuprapunerea pe retina a doua imagini opuse.

Nu numai ell~i recunoaste contradictiile, dar chiar ~iIe etaleaza,fascinat fiind de propria complexitate, ca un Narcis dedublat. Esteprintul ambiguitatii ~i al ambivalentei, chip dublu, sens dublu, jocdublu.

'! I

De altfel, regasim aceasta dualitate tntr-o anumita faza a star-systemului. Eroul politic este starul anilor '20 - '30. Mitic, distant,indepartat. Traind cu emfaza ~iin lux: Rolls Royce-uri albe, piscinealbastrui, sampanie ... undeva la antipodul vietii cotidiene a specta-torului mediu. Retras pe Olimpul sau, plutind pe deasupra murito-rilor de rand, eroul politic cultiva aceleasi mituri. Este clar: Garbo= de Gaulle.

I

"~I, [

LIDERUL S1STARUL,

"!f" 1 t

'~ -.'f ~!

. 1\: 'I

f 1 ,t : .~

1 M.B. Levin, Kennedy Campaigning: the System and the Styk as Practiced by SenatorEdwardKennedy, Boston, Beacon Press, 1966, p. XVI.

68

Liderul cu ~arm se aseamana mai bine cu starul anilor '40 - '60.Firestc, starul i~ipastreaza cateva calitati (frumusete, prezenta) ~i0viatl in afara obisnuitului (festivaluri, receptii), Oar, il vedem ~i inviata sa intima, de zi cu zi. Se cleveteste pe seama vietii lui particu-lare, este fotografiat plirnbandu-si copiii sau cand gateste.

'Starul se umanizeaza pe jumatate. Viata lui are de-acum inainte~i0 latura obisnuita, sentimente obisnuite, Este deopotriva aproape~itndepartat, asemanator ~ideosebit. De altminteri, toti "O!iinpie-nii" - sl1folosim cuvantul lui Edgar Morin - practica astazi aceastadualitate: starurile, campionii, dar ~i liderii ~ichiar capetele incoro-nate. Se pot oare ignora meandrele sentimentale ale lui Sorayei?Dar splendorile monarhiei persane?

Olimpianul devine un barbat sau 0 femeie ca toti ceilalti, De aici~ifoiletoanele despre framantarile sufletesti ale altetelor. In acelasitimp el i~i continua traiul la care fiecare viseaza, dar nu-l poateatinge, astfel, atrage ~isimpatie ~iadmiratie.

Numai simpatia nu e de ajuns, pentru a pune in joc valoareapersonals interpusa ~iproiectia-identificare. Cel guvernat (sau spec-tatorul) face apel la lider (sau la star) transferandu-i tot ce ar dori els~realizeze personal ~inu poate. EI se identifiell, astfel, cu acest liderfascinant. Prin intermediul acestuia, el "exerci!!" puterea, "parti-cipa" la marile dezbateri care au loe la nivel tnalt. A¥ cum, prinintermediul starului, "tr~i~te" aventuri pe care nu le va cunoasteniciodata.

In acest cult al spectacolului ~ial spectatorului, liderul sau starulservesc drept suport proiectiei viselor ~iaspiratiilor publicu1ui.Deci,pe de 0 parte, ei au nevoie de simplitate pentru ca identificarea safieposibila, ~ipe de alta parte, de superioritate - "distinctia", "c1asa"- pentru ca valorizarea sa fie ~iea posibila.

De aceea, conducatoriisau vedetele care nu aducaceasta nota dedistinctie ~i superioritate sunt, intr-un cuvant, sortiti esecului, IIreprezinta pe "domnul Toata-Lumea" ~i numai atat, Ate identifica

, cuei nu mai aduce nici 0 satisfactie, nici 0 inaltare viselor publicului.. .Cum sa' visezi la un alt francez din clasa de mijloc sau la un altamerican de aceeasi conditie? Cum sa te tndragostesti de propria-ti)' "reflectare, fi1rl1nici un fel de fard sau artifieiu care sl1te poarte pearipile visurilor?

69

,j, i"t I

De aici ~i esecul lui Humphrey in cursa pentru candidaturademocrata tmpotriva lui Kennedy, in 1960. Ceea ce I-a facut sapiarda "a fost, chiar, simplitatea, claritatea, vivacitatea modesta" acampaniei sale electorale. "Era absolut identic cu auditoriul sau,povesteste Theodore White. In jurullui nu s-a cr~t ni~ 0 dista~\~ ...Humplirey era la fel ca ceilalti.;. ~i un presedinte, din nefericirepentru Humphrey, trebuie sa fie diferit de toata lumea" 1. '

Tot impotriva lui Kennedy, patricianul charismatic Nixon comiteaceeasi greseala, jucand rolul omului oarecare: "Voia sAse identi~cecu aproapele ... , obsedat de dorinta de a aparea «doar un lOS

bi ." 2o isnuit» .Spre deosebire de liderul cu ~rm, un common man nu te face sA

visezi. In cazullui, publicul nu este fascinat ~inu simte nici 0 placeresa i se asimileze. E placut sA te identifici cu Robert Redford, dar nu~i cu Bob Hope. Cu John Kennedy, iar nu cu Hubert Humphrey, saucu Gerald Ford.

Liderul cu ~arm i~i men tine deci jocul dublu. E deopotriva sistrain si frate. Prin deosebire i\i atrage atentia, prin asemanare teflateazA. Este in acelasi timp ~i Tom Sawyer.

E adevarat, el provine dintr-o familie foarte bogata, chiar d~sorginte aristocrata. Cu siguranta ca a iesit de pe bancile uneiuniversitati reputate sau de la 0 scoala faimoasa. E cu sigurantli unplayboy cu nenumarate bogatii, Insa acest patrician-mandarin mon-den este, de asemenea, cool; relaxat, in voia lui, Afiseaza 0 sponta-neitate constanta, 0 simplitate ostentativa. Adora sportul, placerilelumesti viata de familie. Aspira sa traiasca la fel ca fiecare, iar

" ,protocolul ll plictiseste.

PATRICIAN SI PLAYBOY,

Liderul cu ~arm nu este aproape niciodata un self-made man.Dimpotriva este un mostenitor venit dintr-o familie bogata, puter-, ,nica si de cele mai multe ori conservatoare.

T~tlil presedintelui Kennedy era ambasador la Londra ~i apolo-get al nazismului. Domnul Thrope, pana nu de mult liderul Partidu-

1 Theodore White, Comment on fail un president. La victoire de Kennedy, Paris,La~font, 1961.

. lbidem., p, 378.

70

lui Liberal, este fiul ~i nepotul unor deputati conservatori. Tataldomnului Trudeau er.a un bogat proprietar agricol. Domnul Palmes-a nascut tntr-o familie din mica nobilime, iar tatal sau s-a afirmatstrAlucit in afaceri. Familia Agnelli poseda imperiul Fiat, iar cea adomnului Servan-Schreiber a facut avere in domeniul presei, Insm~it, domnul Giscard d'Estaing, care poarta un nume mare, scos 'in evidenta si de tatal sau, este membru de onoare al Societatii, , ,Cincinnati ~i se declara descendent din Ludovic al XV-lea prinmama sa.

ToV acesti patricieni au facut, bineinteles cele mai stralucitestudii. Fratii Kennedy au trecut pe la Harvard. Poate putin camrepede pentru Edward, exclus pentru frauda la examene. DomnulThrope treee de la Eton la Trinity College din Oxford, unde prezi-deaza Students Union, aceasta pepiniera de oameni de stat. DomnulTrudeau frecventeaza universitatile din Montreal, Harvard,Sciences- Po si London School of Economics. Domnul Palme lsi face, ,studiile la scoala particulars din Beskow - ,,~coala principilor", apoila Sigtuna Humanistika - comparabila cu Ecole des Roche, inFranta - in fine, la Facultatea de Drept, cu un ocol prin KenyonCollege (Ohio) unde devine bachelor of arts 1. In sfa~it, domniiServan-Schreiber ~i Giscard d'Estaing ies de pe bancile Politehnicii,urmata, apoi de E.N.A, pentru eel din urma.

Fireste, apoi, ca acesti patricieni se casatoresccu tinere din inaltasocietate. Ca Jacqueline Bouvier pentru John Kennedy. Pierzandu-sisotia intr-un accident de masina, domnul Thrope se recasatoreste eufosta sotie a contelui de Harewood, care se lnrudeste cu regina.Domnul Giscard d'Estaing 0 ia de sotie pe Anne-Aymone deBrantes. In sfarsit, domnul Servan-Schreiber se recasatoreste eu, ,Sabine Becq de Fouquieres, fiica fostului ~ef de protocol de laElysee.

Adesea, liderul eu sarm adauga 0 nuanta suplimentara de sofisti-care a imaginii sale, atunci cand joaca rolul de playboy. Acesti.vrajitori ai sufletului" au acel knack, 0 usurinta de a seduce, simbollnsusi al succesului, Mult timp celibatar, domnului Trudeau is-auatribuit tot felul de legaturi secrete. Mai ales cu Barbra Streisand. Inciuda dezmintirilor, opozitia se' indigna vazand-o pe cantarcata in

1 Olof Palme, Le Rendez-vous suedois, Paris, Stock, 1976, p. 13.

71

.4£! C -.:--

tribuna, iar pe primul-ministru facandu-i semne compliee in PliM,Camera a Comunelor.

Seducator, stralucitor, cu costumele viu colorate, cu, camasile ; .inflorate ~i cu garoafa la butoniera, domnul Trudeau ~i afiseaza in :"plina zi capriciile. Declansand in public, mai ales in eel feminin, 0 •

pasiune dezlantuita asemanatoare Beatles-maniei, careia i se spune ,acum Trudeaumania.

Cu toate acestea, in 1971,acestgolden boy triumfator - care aveatotusi cincizeci ~iunu de ani - sf~~te prin a ~ tnsura cu Margaret,o studenta mai tanara decat el cu douazeci si noua de ani. In 1974, ,.• Jt .la Vancouver, in cadrul unui miting electoral, Margaret it prezenta i 'astfel, pe sotul ei, in fa,a a 0 mie cinci sute de partizani entuzia~ti:1 ..Este un tip extraordinar, 0 fiin~ adorabila care m-a inw~t multe t :lucruri despre dragoste'". Necajiti, suporterii liderului rival, domnul tStanfield, pe atunci seful conservatorilor ~ionorabil sexagenar, agi-

~tau la urmatoarea lor reuniune 0 pancarta pe care era scris: "Stan- \,field este si el un amorez'f. '

Dar, Lucky Pierre nu e singurul care cultiva aceasta imagine de ;'fals diletant, de companie agreabila. Inainte de a se casatori cuNancy Maginnes, pe care 0 purta cu el peste tot cu mandrie, HenryKissinger juca cu greutate rolul unui playboy, iesind cu staruriobscure, ca de altfel ~i Jill Saint John. Fiecare a avut de castigat,captand atentia alegatorilor ~ichiar a producatorilor.

"Cultiva aceasta imagine de swinger, spun biografii lui, dar multiit banuiau ca nu e un Don Juan decat in fata fotografilor. Aparea pelanga vreo ferneie seducatoare, la cutare sau cutare receptie undecare 0 puslarna de fotografii surprindea stand unul langa altul" 3. ~itotusi, Dear Henry a inspirat unele pasiuni adevarate 4.

Un sondaj realizat pentru Jasmin it considera pe HelmutSchmidt "extraordinar de atragator". Incepand cu 1970, 40% dintrefemeile interogate it considerau ca pe omul politic german care areeel mai mult farmec5•

La limitele snobismului, domnul Thrope cultiva 0 exeentricita te,.deja, cunoscuta. Imbracat adesea in stil Edward - jiletca, cravata. Il!l

I'~i {, I;'Ir J '

, 'I'" i!;;. ·ll.: " , I'~i' I-i, -,j: l,.~.•.! 'I' .'~

L

I "Abeautiful guy, a vcy loving human be~g who has taugJu me a 101 about loving",(Time din 8 iulie 1974 ~iNewsweek din 22 iulie 1974.)

Z "Stanfield is a lover 100". (Ncw,sw:ek din 2~ iulie 1974.)3 Marvin Kalb, Bernard Kalb, Kissinga', Pans, Laffont, 1975, p. 19.4 Danielle Hunebelle, Dear Henry, Paris, Gallimard, 1972. '5 Jean-Marie Naggiar, op. cic, p. 120.

72

',' tnflorat~, un Ian! greu de ceas -liderulliberal ~i orienteaza ultima. Sa campanie electorala din octombrie 1974 inspre alegatoare, Afisulpartidului sau it prezinta aratand cu degetul 0 inscriptie: .,Femeilevor notart", ., Vai, ee pacatl tn mai 1976, in fata unui tribunal, manechinulNorman Scott afirma ca a Intretinut mai demult relatii homosexualecudomnul Thrope. In ciuda dezmintirilor, acesta trebuie sa. plece deIa condueerea Partidului Liberal, functie pe care 0 detinea din 1967.

. tn schimb, John Kennedy lasa arnintirea unui adevarat se-ducator. 1976.0 comisie senatoriala intreprinde 0 ancheta impotri-va CLA ~iasupra asasinatelor conducatorilor straini proiectate deaceasta.0 audiaza pe doamna Judith Campbell Exner - patruzeci ~iunu de ani, ochi albastri, par negru ca smoala. Raportul 0 va prezen-ta ca pe 0 .prietena intima" G,a close friend'1 a presedinteluiKennedy, care a avut cu el .,dese contacte", tncepand cu anull960~i.pana la jumatatea lui 1962, tot atunci cand avea legaturi foartestranse cu Giancana ~i Roselli, doi .,n~i" ai Mafiei, pe care CLAi-ar fi Insarcinat s:1-1suprime pe Fidel Castro I.

" Bilantul anchetei conduse de Senat, apoi de press: nu, doamnaExnern-a servit drept intermediar tntre presedinte ~ieei doi mafioti.In schimb, ea a fost amanta lui Kennedy, caruia i-a fost prezentatadeFrank Sinatra cu ocazia unuiparty la Las Vegas 2. E greu de linutsocoteala aventurilor defunctului presedinte. In Wznter Kills, RobertCondon merge pana acolo tncat presupune dl numarul amantelorlui Kennedy ar ajunge pana la 1600. lata ~icomentariul unui artist,apropiat lui John Kennedy: .Daca toate femeile care sustin in par-ticular ca s-au culcat cu Jack ar fi facut-o intr-adevar, atunci nu i-armai fi ramas forta sa. duca la gum nici macar 0 ceasca de ceai" 3.

Astazi este publicata chiar ~i lista actritelor care ar fi avut o legaturacuJ.F.K..Printre acestea numaram: Kim Novak, Janet Leigh, AngieDickinson, Jayne Mansfield, Rhonda Fleming ~i mai ales Marilyn

. 1. Cine ar putea ~ti vreodata adevarul despre acest ciudat "contract"? tn ziua de 20lun~e1975, cand urma sa fie interogat de comisie, Giancana e ciuruit de gloante fn vilasa (?rtareata din Chicago. Fe 7 august 1976, cijte ~ri gasesc trupul lui Roselliplutmd Intr-un butoias fn largul oceanului, la Miami. Dintre cei trei barbati pe cared~mna Exner i-a "cunoscut" fntre 1960 ~i 1962, nici unul n-a ramas fn viata. Fieeare

. a P1erit de 0 moarte violenta,, 3 Time din 29 decembrie 1975 ~iNew.fW«lcdin 5 ianuarie 1976,

Time din 29 decembrie 1975 .

73

Monroe, care a cantat in public la aniversarea presedintelui di spectator trlli~te P?n ~cest lider interpus, ca ~iprin starul interpus,19621. ' indreptandu-~l aspiratiile spre unul ori spre celalalt, Impreuna cu

Mai exist! un raport in care se vorbeste despre doui tinere care liderul cu sarm, showman mrll pereche, el se detaseaza de conditiaapartineau personalului permanent de la Casa AlbA. Ce ocupalie. lui descurajanta. .Participa" la victoriile electoral~ si la cucerirucjnaveau? Munca de secretariat? Nu. Serviciul sexual al pr~inteluLmaterie defemei. Se simte el Insusi valoros, .reprezentar' fiind deAceste doua ••asistente", care n tnsoteau adesea to dlmtoriile sale, acest erou infocat ~i e onorat sa asiste la acest spectacol iesit dinaveau chiar nume de cod - ••Fiddle" ~i ••Faddle" - to Secret Service. comun.

In sfarsit, la conferinta de 1a Nassau, din 1962, Kennedy i-ar ft Liderului. ii mai ramane totusi sl1-~iscuze in fata aleglltorilormarturisit el tnsusi domnului Mac Millan, onorabilul prim-ministnf , succesele,pnn practici mai obisnuite, care il readuc din cand in cand• iI, 1britanic, a1 suferea de violente dureri de cap, daca nu avea timp maj: la nivelu publicului ~iusureaza identificarea. Dupa cum atitudinileindelungat 0 femeie'. Nu scria oare chiar el, in Profiles in Courage,1 dinainte favorizeaza proiectarea. 'ell .Barbatul de stat trebuie sAaiba sufletul to cap"? ~ ~tfel, li~erul ~ ~~ practica sportul, ca fiecare dintre noi, lucru

In comparatie, barfele care vizau Pa1atul Elysee to toamna 1ur car~-luma~zeazli ~agmea. Ramane totusi un strop de ambiguitate,1974p~reauinofensive. ThomasFerencziscriedespre~fulstatului~ caci sporturile pracucate - adesea periculoase sau costisitoare - it

,.A fi presedinte, spune el, este 0 meserie, nu un sacerdotiu, ~~ asoeiazavitezei ori riscului ~ilirnaresc mai mult prestigiul.deci nu poate lnghiti intreaga existent! personals. Se stie, Giscar~ ' Domnul Trudeau practica cu ardoare natatia, saritura de Iad'Estaing nu si-a instalat familia la Palatul Elysee... Colaboratorii trambu.linll,pescuitul subacvatic - de pe Coast; de Azur pana pelui, de cele mai multe ori, nu ~tiu unde se aflll. Is-a tntamplat, d~ tllrmunle Hondurasului - judo - detine centura maro - si schiulexemplu, sll-~ipetreaca noaptea la Grand-Trianon. In timpul week~ stand de multe ori, Ia Courchevel, ia coada la teleschi, ca toataendului, el dispare, de asemenea, fllrAca cineva sA~tie dad este ~~ ' Iumea.In septembrie 1974, Ia un picnic al partidului sau Ia Vancou-Chanonat, conacul parintilor, la Authon, proprietatea de familie a, , ver,.primul-mi~is~ru observa 0 trambulina, se Indreapta grabit spresotiei, sau in alta parte ... Deplasarile particulare ale ~fului statului; ea ~lexecuta 0 sene de sarituri de un efect deosebit 1. Gustul pentrucare vrea ~-~i traiasca viata ca un cetatean oarecare, preocupa .. Sport,gustul pentru rise.serviciile de securitate; se tem de vreun accident de masina sau de In timpul campaniei electorale din 1968, unui ziarist care doreaagresiuni. S-avorbit, chiar despre mai muite incidente, spre exemplu .sAafle daca, ~tiind~-i pa~iun~ deosebita pentru masinile sport, pedeo mica ciocnire dis-de-dimineata cu un camion care transporta care Ie conducea 10 haina ~l cu cactula de blana, va renunta lalapte. Adevarat sau fals, acest zvon, dezmintit tn mod formal la' Me«:~des, candidatul la postul de prim-ministru 'i-a raspuns.j.LaElysee, lncepe sa devina 0 chestiune politica" ~. i care dintre ele? Masina sau fata?,,2

De la Kennedy ~iTrudeau la ceilalti, liderul cu ~rm pare sAaiM.. Presedinte al Marii Adunari, apoi prim-ministru, Chaban-DeI-o viata persona III agitata, Publicul e enervat? No, dimpotriva, Ii mas- fost intemational Ia rugby - continua sa se dedice sportului cuobserva amuzat aventurile, calatoriile oficiale ~i participarea Ia ar~oare. Se afla peste tot, pe terenurue de tenis din Racing sau dinlntalnirile la varf, Saturat de peisajul cotidian ~icenusiu, alegatorul- Pnmorse, pe terenurile de golf din Chantaco, sarind. Escaladand

treptele cite patru 0 data, cu sufletul unui campion caruia nu-i pasa1 Des~re a~ta ul~ima legaturi: ~rl 'Yi~n, Slww ~ Laid.IJ~, 1975. -de poliuca.

Despre viata de ZJ cu ZJ de la Casa Alba, amintirile fostului dresor al dmlior de paz8,Traphes Bryany?ofJ f!aYs al.tJu: ~ H~ 1915, care deserie venirile sipleclrile. Pe terenul acesta, domnul Giscard d'Estaing isi dll silinta sa-ide Ia Casa Alba ~l din jurul piscmei, 1 urme I~I . d ' hii .,

2Tune din 29 decembrie 1975. i _ ze. pOV ve ea sc iind, vanand ursi in u.R.S.S. sau fiare3 Le Moruk din 27 noiembrie 1914. - Vezi, de asemenea, Obsetwr, Guardian; 1 T:' .

Financial Time; Times, IntanationoJ Herald Tribune .i Time MagaziN din a~i' 2 tme din 23 septembrie 1974.,perioada, A de Segonz.ac, France-Soir din 26 octombrie 1970.

74 75

salbatice in Africa, facand 0 partida de tenis cu domnul Destremaljucand fotbal in mod democratic cu echipa din Chamalieres, apoi, investiare, gol pe jumatate, raspunzand tntrebarilor puse de ziaristi,

, reuniune a R.I. la Vincennes, el ajunge in strada Rivoli cu rnetroul.Pe 28 lulie 1969, imbracat numai intr-o camasa cu carouri, inregis-treazA la acordeon Ie cherchefortune autour du Chat noir, pentru aapArea intr-o emisiune televizata: Pe 25 iunie 1973, face 0 demons-tratie de virtuozitate Ia Festivalul Mondial pentru Acordeon, de laM~ntmoren<.)'. Cu noua zile mai lnainte, participase ca centru tnain-tas la un meci de fotbal disputat de.echipa din Chamalieres. Pe data

Mai presus de toate, liderul cu ~rm afiseaza, din cand in can ~ d: 20 decembrie, iesind de la Consiliul de Ministri de la Elysee, astilul popular. Cu iscusinta, pentru a ajuta publicul ~ se identifice mers pe jos p~n~ la Ministerul de Finante, economisind astfeI36 deca 0 suprema cochetarie, de asemenea, ca sa socheze ~i prin ad~uga~ centilitri de benzina.rea acestei nuante insolite la portretul unui patrician. In tot cazu~ Odata ajuns presedinte, Giscard d'Estaing ~i multiplica ocaziilenu uita sa-si construiasca cu ostentatie, imaginea unei mari sim' de a avea contacte directe cu publicul. Parand d a renuntat la

'1 ' 9 #if>

plitati, Democratia ~i mass-media obliga, In fond, cum ~ uimeas~ ceremonialul ernfatic, Ii imprima presedintiei un stil "deselltu~at",mai bine ~i sli capteze atentia, daca nu prin acest comportament dupa eel anglo-saxon. In mai 1976, cand depunea un buchet deneobisnuit pentru un personaj oficial? i 0 violete la mormantul lui J.F. Kennedy, presedintele francez a spus

De altfel, liderul cu ~arm este un antitribun, un antitenor. Ca ~i despre colegul sau mai varstnic "tncercarea lui de a aduce sponta-Montesquieu, el stie cl1.senozitatea este scutul nepriceputilor". E! neitatea ~i veselia in viata publica a fost, ~i este in continuare, eeeaprefera deconectarea, spontaneitatea - prefacuta sau reala. Prefers . ce asteapta publicul de la noi" I.sli fie cool, s~ se simta in largullui. Spre deosebire de eroul eu ae~ 0:: Pe 27 februarie 1975, Ia Marsilia, intrebat fiind despre "stilulsolemn, rigid, care traieste eu emfazasi cu pompa. ~ Giscard", el raspunde: .Experienta franceza, noul stil al politicii

Intr-o zi, domnul Trudeau plead de la 0 reeeptie oficiala destul d~ franceze intereseaza petoata lumea, iar acest aspect mult mai natu-simandi~ indlecln~ balustrada scarii, m alta zi, vine ~ o adunare ral, mult mai aerisit, mult mai direct al conduitei in afacerile fublicea Camerei Comunelor in camasa Lacoste, vesta sport ~1m sandale; apare pentru altii ca fiind, mr~ indoiala, solutia de maine" . Deci,Dupa m<><:la.sued~~ domnul P~e ia autob~~ in mod democrati~ 0 pentru a aprofunda aceasta "simplitate a relatiilor dintre oameni",p~na ~armrustery ~1 face :a1npama electorala mJeans.. ~ 0 pe care spune ell si-o doreste din toata inirna 3, proaspatul pre~e-

. Dm a~st s~d "rel~t .' dm acest ~efuz al protocolului, domn~! dinte i~i amplifica miscarile,GlS~~lfd~ Estaing s-a msptrat foa~e direct, Recurgan~, la r~~du~ lui, Pe 27 mai 1974, eu ocazia investiturii, domnul Giscard d'Estaingla simplitatea afisata cu ostentane. Cu scopul de a-~1umamza Ima: merge pe Champs-Elysees nu eu pardesiu si in automobil ci inginea de patrician sus-pus ~i de tehnocrat reee. De Gaulle ar fi spus: costum si pe jos. Pe 12 iunie 0 invita pe Bla~dine 0 scolarita de la,,~~oblema lui est~, po~orul" 2. ~arele burghez ,,~ strecoara i~, Liceul Sainte-Marie des Invalides, sa vizitez~ P~latul 'ElyseemlJlcohc~1~OP?ruludl ,pnn t?ate mlIJ.lolaceElle~~ caG~edlSdPdu,nEse't' aI, inso\ind-o personal. Pe 14 iulie isi gaseste un itinerariu si mai

, lar mamte e ascenslUnea Ul a ys~, Iscar amg s- . 0 '.... •• A '

adui x I' • • •• ~At '1' '1' x Peo cunoseut, de pe bulevardul Republicii p~n~ la Bastilia, in vedereastra urt Sa conlere propnel persoane 0 Imagme us mallamllara. .. A' • • • • •

5 februarie a are la televiziune doar in pulover. A doua zi, dupa o trece~1 I? reVls~li a. paradei militare, Pe 10 august face 0 vizita_____ p__ ' surpnzli rntr-o tnchisoare din Lyon, strangand mana detinutilor.

I Aceasta familiaritateafectata este cateodata soarta printilor~ia regiloratunci 0 ateva ore mai tarziu, ajuns in vacanta pc Coasta de Azur, se lasacand eurentul democratic se amplificii. Astfel, Louis-Philippe joacii rolul"regelui-ceta\ean".inlatura ceremonialulsofisticat de la Tuileries.Se plimba prin iLeMondedin 19mai 1975.Paris,eu0 palariegripecap,"mareaumbrelasentimentala",dupa cumspuneaHeine. 3 U. Figaro din28 februarie1975.Cateodatase opreste casa sporovaiascaeu muncitoriicare construiesc0 casa. Dmeude press din21mai 1975,Le Mond« din23 mai1975.- L. Andre Laurens,D'une France a l'autre, Paris, Gallimard,1974,p. 105.

APROPIEREA DE POPOR

76 77

fotografiat incostum de baie ~i cu schiuri ~autice in picioar~, la - ~,~toine pentru 'a vedea - dintr-un fotoliu obisnuit, nu din loja -marginea unei propriet~\i imprumutate de printul de La Tour d Au- piesaLe Tube de Francoise Dorin. Pe 19 februarie, dupa terminareavergne. . . .' .~ 'i~in~ului oferit m.embrHor guvernuIui, la resedinta Marigny, a jueat

Pe 27 august, in timp ce la teleVlzlUnees~eAtransrms~alocu\lun~ ~'~*V,dame, sah ~lscrabble. Pe 23 aprilie, doamna Zervas, guvernan-sa, el ia masa impreunA eu fiul sau He~n mtr -u~ restaur~nt din:: -":!<l nemtoaica a micutului Valery, este invitata la cina in acelasi timpHaIles. Pe 4 septembrie, i~i tnsoteste fiica .~al~ne-Anne rntr-un cu presedintele Scheel. Pe 23, presedintele ~i devanseaza alocutiu-cinematograf de pe Champs-Elys~, ea sa VlZlon~z~filmu~A!al~erJ '~e<lradiotelevizata cu un sfert de ora, in functie de meciul dintrede Ken Russell. Iar pe 11, prezidea7A.primul Con~lh~ de Mlm~tn al; ~~~ipele Saint-Etienne ~i Bayern Munchen. ' ,celei de-a V-a Republici care s-a \lnut in pro~nc~~, ~a Lyon. In, -." Ultimele exemple de "destindere«: cei trei brazi de Craciun,sfarsit, in ajunul CrAciunului, ii invita pe gunmeru din foburgu\'oferiticopiilor personaluluide la presedintie, Pe 18decembrie1974,Sai~t-Honor~ sa ia micul dejun [mpreuna cu el, la Elysee. . .;' Nounours, vedeta lor de televiziune favorita, are un tnsotitor insolit.

Pe 1 ianuarie 1975, doamna ~i domnul Giscard d'Es~amg IaU~ ;f,;Nueste micut, are mult de lucru, it apasa muite responsabilitati,masa tmpreuna cu bl1tranii de la azilul din I~. Pe 22 cineaza ~a; ,~ar' doreste sl1 va vorbeasca. Cine e?« Copiii: "Giscard!«' Iardomnul Cucchiarini, un mester de rame, ~anZla?. intr-~devAr, 1l1" ,pre~edintele apare intr-un decor cu perdele rosii ce mimeaza unmesajul transmis pe 31 decembrie, pre~edm~e.l~l~l expnmase do- .Fran de televizor. "Te cunose bine, ii spune lui Nounours, ne-amrinta sa mearga "sl1 cineze periodic in familii franceze d.eAtoate ,•.mai intalnit pe euloarele televiziunii unde apaream amandoi, dar nuco~ditiile sociale". Iar pe 3 ianuarie a adaugat: "Cr~ ca vo~l~cepe, ' aaceeasi ora". Iar in continuare: "Nu sunt Mos Craciun; dad eram,eu regiunea Parisului, apoi voi merge in provincle, sa vizitez o:a~ fiavut aeum un costum foarte frumos ~ia~fi fost cunoseut in toatafamilie pe luna. Dup~ plirerea mea, relatiile dintre un sef de stat ~1 ~ :~mea".populatia ,~rii sale ar trebui reconsiderate. tn~re ~~a~~t tutur~r.d crOnan mai tarziu, la Craciunul din 1975, 500 de copiisunt reunitisefii de state au aceleasi trasaturi umane ca ~l ceilalti c:t~\em,. l~r.~fnMarea Sala de Ceremonii a Palatului Elysee. Consiliul de Ministriprin aceste mese festive irni realizez ~iscopul de a vorbi eu oplm~~Jost mutat la Marly, ca sa evite zgomotul ~isa-i lase pe copii in voie.pUblid"l. .' A. . . \ f.r~ed~ntele. ~nt~ La Peche .aux moules tmpreuna cu tinerii ~i

lntr-adev~r, aceste dineuri l~lsporesc numarul: pe 28 febru~ne, ,J1vttaV,apOlincearca sa prezmte un numar de dresura cu cainelela domnul Demagny, ~oferin Voisin-le-Bretonneau; pe 30 martie.l ,~~, Jugurtha. La sfar~it il acompaniaza la pianul electronic pedomnul Bourgeois, director comercial din Tour etc.lntreb~t despre -C!a~deFrancois, care interpreteaza Douce nuit, sainte nuu'.acest obicei al sau, el raspunde: "A lua masa in o:a~, l~. casel~ -,'-Insfaqit, pe 15 decembrie 1976, Casimir, "monstrul eel dragut"francezilor, m-a ajutat sa descopar un lueru: acela.d in ochlll~r, ~l'p'~n'cadrulemisiunii de televiziune "Insula cu copii", prezinta spec-acest lucru estefoarte important, tunctia prezidentiala n~ constituu ~~lul de Craciun care a avut loe la Elysee. Cu Annie Cordy careun motiv de a te indeplirta de ei. Cred d am avut cu ~lla care .a111~ntl1 pentru presedinte ~ipentru tinerii oaspeti refrenul cantecului'cinat... modalitatea de contact sau de dialog pc care doi francezi e~ ~~ira mieux demain': 7---

functii diferite it pot avea, tnsa fAr~nici 0 distanta intre ei,,2. : ,~: Unii agreeaza acest stil nou, care mai Inlatura putin praful de pep'e 27 ianuarie, seful statului suprima titlurile de noblete de~: fUnc\iaprezidentiala, Mai desacralizeaza puterea, ~i face ca seful

receptiile care au loc la Elysee. Pe 1 tebruarie, i~i slir.b~tore~te ·tttului sa nu mai fie un persona] mitic, inconjurat de un nimb dede-a patruzeci ~i noua aniversare, ducandu-se cu tamilia la Teatnr p lster; oare nu acesta este mersul democratiei?

1 Le Monde din 5 ~i 6 ianuarie 1975. rule di 22'::';; 1 Acest eveniment a reusit sa umple opt pagini color in lours de Frace (nr. 1098din2 Interviu de Philippe Bouvard pe R.T.L., 21 martie 1975 (Le Mo m m 29fecembrie 19.15), ,

1975). .1 Le Montie din 17 deccmbne 1976.

78 7q

:.!/

~

- -;q.17'

i, r

De altminteri, stilul acesta poate influenta mentalitatile, cu aju- Admirator al regelui Ludovic al XV-lea, al carui descendenttorul simbolurilor. Anumite gesturi "democrat ice" pot servi caexemple, provocand mecanisme de imitatie pentru unii alesi sari ' . afirma ca este, el imprima functiei prezidentiale cateva din trasatu-lmputerniciti. Inrr-un cuvant, ca ~istarul, liderul eu ~arm ar putea fi . rile institutiei monarhice. Incepand eu anul 1976, el schimba pro-

fund etieheta la Elysee, dovedind gustul pentru protocolul deun model de actiune. Un model de reprodus, care slefuieste moda ~r, moravurile din timpul sau, i . altadata.

In fine, pentru a-si .vinde" politica, n-ar fi oare preferabil sll-~i Spre deosebire de predecesorii lui, care erau, ca orice gazdapregateasca dintimp un curent de simpatie in randul publicului,' buna, serviti dupa invitatii lor, sau in acelasi timp, in cazul sefilor deindreptat ~i spre persoana lui? Ca sl1castige lncrederea, ca sll fie. stat straini, presedintele Giscard d'Estaing este servit primul cuInteles si auzit mai bine? Fllra "sarmul"lui, ar fi reusit oare Roose-. felurile de mancare. Deasupra Palatului Elyseee flutura un drapelveit sa impuna acel New Deal? ' , ~; eu emblema personala. In tncaperi, mobilierul Ludovic al XV-lea

Alti observatori sunt mai critici. In opinia lor, politica devine, in, tnlocuieste treptat arta contemporana introdusa de Georges Pom-acest joc, doar 0 anexa a reclamei ~i a relatiilor publice, mai mult·:·: pidou, Orice sef de stat strain, primit de presedinte, traverseaza deehiar, 0 anexa a show business-ului sau a benzilor desenate. Ea se '-; acum curtea Palatului Elysee pe jos, in timp ce garda ii prezintatransforms lntr-un cinema permanent, tntr-o vorbarie eleganta care onorurile in sunete de trompeta de cavalerie 1.

actioneaza doar la suprafata lucrurilor. In acest caz, gaselnitele ~f Pentru a sarbatori prima aniversare de la alegerea sa catrucurile verbale ar arunca pur ~i simplu praf in ochi ~i ar ridica 0' presedinte, pe 2(}mai 1975, domnul Giscard d'Estaing ii reunesteperdea de fum. Artificiu, indemanare, aparenta: "sehimbarea" atat' tntr-o atmosfera solemna pe membrii guvernului in "salonul aurit".de trambitata nu ar depasi domeniul cuvintelor ~ial simbolurilor. ; Ajunsi pe acordurile melodiei "Chant du depart", ministrit parasira

~i daca presedintele a citit prea mult din Mac Luhan? Atat de : eurtea de onoare a Palatului Elysee tot pe jos, pana in strada Fau-mult incat sa creada ca .mesajul este intermediar", ca forma poate ·L bourg Saint-Honore, unde ii asteptau masinile, dar de data aceastainlocui fondul, a~a incatstilul sll poata tine loe de program. Daca "" in acordurile melodiei "La Marche des bonnets A poils" 2. 'este vorba doar de a distrage atentia francezilor de la adevaratele .. La Charnbord, toate meselevanatoresti i~ipierd caracterul rusticprobleme ~i revendicari? Si daca acest stil popular ar ascunde 0 ~~ pompidolian, devenind receptii fastuoase. In sfarsit, eu ocaziapolitica antipopulara? . , fiecarei reveniri din calatoriile intreprinse, pe aeroportul din Orly,

~i atunci multi invoca demagogia, arta de a profita de naivitatea . presedintele doreste sll i se cante mereu alte partituri, de mereu alteoamenilor simpli, numai in scopul cresterii popularitatii, Sa fie oare, ~ regimente. Uneori Gavroche, alteori monarh, liderul cu sarm i~i /doar, un dispret dezarmant, sacrificiul pe care-I face un mare bur- alege conduita dupa bunul plae.ghez cand "merge in mijlocul poporului"? Sau poate naivitatea Dar aceasta functie nu este permanenta, Din pacate, seva ajungesincera? Cine poate sti? Toate acestea nu raman tnsa decat un" la 0 varstll relativ inaintata, la care dinamismul ~i gratia juvenilagraffiti pe nisipurile vremii, doar fantezia gratuita ~i distractia unui dispar. Nu se poate juca la nesfarsit rolulliderului cu ~arm, a~a cum.print. Dar, oare acesta este lucrul pe care-l asteapta publicul? La ,i. nici la teatru actorii nu pot interpreta mereu pe junele prim.Bruyere scria: "Caracterul francezilor reclama seriozitate in atitudi- Astfel ell, la cincizeci ~iopt de ani, domnul Trudeau nu mai poatenea suveranului". .• fi pentru mult timp !iderul eu sarm. Mai ales in fata concurentei

Atitudinea unui suveran, aceasta este imaginea. Deoarece, in domnului Joe Clark, treizeci ~isapte de ani, pe care Partidul Conser-chip de lider cu sarrn, domnul Giscard d'Estaing practica ambigui- vator l-a ales drept sef, in februarie 1976.tatea ~i joaca pe doua fronturi, cand apropiat, cand distant, cand J.familiar, cand ceremonios. iDupa Genevieve Galey, t» Point din 9 august 1976.

Le Montie din 22 mai 1975.

-; ij, ,.I

.' ,! ~ !

80 81t",

b P

\. te transformaintr-unDar cu trecerea timpului, junele pnm se ~ .,

tat! pli~ de noble\e. Tot a~.a~e.intam~lll ~i;u~:~~~~ i~~i~~e'i~data cu trecerea ttmpului, l~l trans ormaceea a unui parinte politic. . d ncelar

AI 1961 S P D tsi gaseste un candidat pentru func\la e.can ,.'., , . I me" decatin rsoana domnului Brandt, mai ianar, mal "te eg~ .pr:edintele partidului, Ollenhauer, care ~ ~nsidera ellnsu~l, ~;:Mt;an Dar 0 data cu trecerea timpului ~l cu ap!s?rea am .'domn~l Bra~dt se transformli r=nestmtite, ca s!.apar!, m camp~~~~din 1972, ca un parinte al na\iunii. Daca nu chiar ca un nou

nauer. . Lnri bosi Dupa unDe altfel, liderul cu ~arm sm~~te ~l e pnn a 0 d . ine tngri-

tirn tot ceea ee altMat! tl mcea seducltor, acurn e~.

J'orft~r. Usurinta lui dezinvolta nu mai este ~~por~at!, met ap.a::n~

, : . . continua a sedueern. Mal ales atunci P.~~~~:~~~~:~~~~~:=:::terna'ional este pe cale sa se degradeze ~i .la orizont se intrevede 0 criza serioasa. A idera

Atunci ublicul tsi intoarce fata de la frate, pe care II. ~~SI

f '1SI'pre~ putin atiit in fata greutaVlor ~ii~iintoarce privirile spreragl , ' '. It mai demna de incredere.

o ~lt! figura, patern!i cu a~~~~t~ ~~~ ~:~va intervine, viitorulCine nu vede acest u~ru.. te in fata tatalui.apaf\ine sexagenarilor, iar Iiderul cu sarm pM~ ,

TATAL NOSTRU

.,Am fast f()(11U impresiona: de 0 pancart4 pe can scria door al4l:eBabarre; y en a 11Ill1Te1,.1• Atunci mi-am tis: de vreme ce m4 raumuc

Babasre;~amnd cd tntr-akvdr se petr«e CevG. •Raymond Barre

(La Clubul presei europene, 1,30 ianuarie 1m.)

Imaginea tatalui este folosita in mod traditional in legitimareaputerii. Esteadeseori imaginea monarhilor ee ~i exercita autorita-tea paterna asupra farniliilor supusilor lor, asteptand din partea loro supunere filiala. Este ~iimaginea lui Ludovic al XII-lea, lis "Talllpoporului". Mai este ~i imaginea \3rului, nurnit in mod familiar.batiuska" sau "tltucul popoarelor".

Mai tarziu, tat! era ~i Clemenceau, .,Tat!l Victoriei", apoi,incepand din 1940 ~i pan! in 1944, Petain, caruia i s-ar mai fi pututspune ~i "Tat!l Infrangerii", in mod evident, la Vichy era at'iflll 0

imagine paternalista, chiar dad Petain mai altema registrele, de 1aeel al tatalui la eel al conducatorului eroic. In mesajul sau radiodi-fuzat, din 31 octombrie 1940, dupa Montoire, declara: ••PAn! acumv-am vorbit ca un tata. De azi lnainteva voi vorbi ca un condudltor".in sra~it, pentru 0 cu totul alta cauza, de Gaulle ~i va asuma aeeastaimagine parinteasca, din 1958 pan! in 1969.

in Germania, tatal este batranul maresal Hindenburg, presedinte atReich-ului, din 1925 pam in 1934. Pe urma Adenauer, "do Alte";caneelar ~i inflexibilpaterfamilias, din 1949 p4nl in 1963. Imaginea

.paterna utilizata, de asemenea, ~ide Stalin, care preia rolul de ••tatuc atpopoarelor" ~ipe care unii, chiar din afara U.R.S.S., ll numeau "tltucu1Stalin" 2. in discursul funebru din martie 1953, Rakosi it plange pe"Tatlll Nostru Stalin" 3. Iar Solohov suspina: ,,Adio, Tatal Ce neastep-tata-si teribila lovitura, sa devii dintr-o dat! orfan! Partidul, poporulsovietic, muncitorii din lntreaga lume sunt acum orfani" 4.

1 .Babarre, ne-am saturat!"2 Roger Garaudy ln I'HlUTUl1Jilt din 16 octombrie 1'J52.3 Citat din nComunismul european de la moartea lid Stalin focoace" tn Est-Ouest,

nr.168,p.49. .4Pravda din 7 martie 1953.

Pe 20 noiembrie 1975, Franco se stinge din viata, la 82 de ani.lntr-un mesa] radiotelevizat, seful guvernului, Carlos Arias Navarro,anunta cu 0 voce g<ituit~de emotie si izbucnind in lacrimi: "Spania, 1 l ,

nu este vaduva. Este orfana" .Si in Lumea a Treia, tema paterna este des lntalnita. Toti haitie-

nii ii spuneau doctorului Duvalier ••Papa Doc". Indeosebt ~ful uneinatiuni care tocmai si-a dobandit Independents este eel care recurgeadesea la simbolul patern. Ca multi altii. Nasser era ••Tatal Revo-lutiei" Seicul Mujibur Rahman - tnainte s~ fie asasinat, In august, "1975 - era numit ,.Tigrul din Bengal" ~i ••TatAI Natiunii"; generalulMobutu este ••TaHUnatiunii zaireze", iar maresalului Amin ti placeasa i se spuna "Big Daddy". ln schimb, maresalul Bokassa - care nudevenise inca tmparat - emite 0 ordonanta, tn februarie 1976, princare Ie eere concetatenilor sAtneeteze sa-i spuna ••TaU", ••dragulmeu tat~" sau chiar "pArintele natiunii". ~eful statului ti invita ca peviitor sa-i spuna simplu .Domnul Presedinte pe via\a" sau .DomnulMaresal al Republicii Africa Centrala". Numai membrii familiei ~ieei ai biroului politic al partidului aveau permisiunea de a-l numi tncontinuare "tat~" 2.

Cu toate acestea, imaginea paterna ramane vie peste tot prinlume: tatA de familie, rata linistit, tata nobil, tata al patriei, tata alnatiunii, rata tntemeietor, dad nu chiar parinte etern ... ln realitate

r .: 1, se pot distinge doua mari categorii: autoritatea eroico-paterna -• ) ') J " aceea a conducatcrului revolutionar sau a fAuritorului inde-,

pendente! nationale, numit ~i "pArintele revolutiei" sau ••parintele\Arii", dar care este foarte apropiat de erou - ~iautoritatea paternaobisnuita - aceea a tnteleptului, "plin de tnvAtliminte ~i ratiune",aceea a "parintelui linistit", mai apropiat de omul obisnuit. ~ sepoate deosebi parintele eroic de parintele obisnuit.

Greutatea anilor este utila primului. Este tnsll indispensabiUlcelui de-al doilea, atunci cand titlul de ta~ nu trebuie sll fie doar 0

simpla metafora. In mod evident, imaginea parintelui este cu atAtmai perfecta cu cat varsta este mai tnaintata, Ca sa devtna un pater[amilias al poporului sau, este mai bine sa aiba varsta lui Don Diegued~t pe aceea a lui Rodrigue 3. Este mai bine sa apara "tncovoiat ca

1Le Monde din 21 noiembrie 1975.:2 France-Sou din 12 februarie 1976.3 Se face aluzie la personajele din Cidul de Pierre Comeille.(n.t.)

84

un batran apasat de greutatea anilor". Parintele per feet estemosneagut, septuagenarul sau octogenarul carunt. Este batranulintelept, tmpovarat de experienta,

In 1940. Petain avea optzeci ~i patru de ani. Pentru Jean Plu-myene, ,.varsta ii conferea tnca mai multa grandoare". Imaginea pecare batranul soldat i-o oferea Frantei se apropia de cea a arhetipu-lui... Este fantoma lui Merovee, ••batranul tntelept" 1. Mai important Idecat tata! este bunicul, mosul ~i stramosul, supravietuitorul dino-zaurian al unei alte ere, simbolul nostalgic al unui timp trecut, alunei ordini disparute, modelul comandantului de demult.

In istorie, dezastrele, razboalele sau crizele nationale au provo-cat adeseaaceasta intoarcere spre treeut. Ca sllne ferim de angoaseleprezentului, ne lntoarcem catre aeeia care evodl un trecut victories,in bunastare, Atunci, poporul care se simte pierdut, orfan, seintoarce catre tarat protector, singurul tn masura sll-i ofere sigu-ranta. Acesta este triumful batranului: tn 1870Thiers avea saptezeei~i trei de ani, in 1917 Clemenceau avea saprezeci ~i ~ase de ani,Doumergue saptezeci ~iunu, in 1934, Petain 0ftzeci ~ipatru de ani,in 1940, iar de Gaulle. saizeci ~isapte, tn 1958 . Batranul este omultrecutului, omul intelepciunii ~i at ratiunii, ornul tutelar careleagana pe genunchii sai un Intreg popor In suferinta,

in perioada de reconstruct Ie, tema paterna ramane atragatoare.Adenauer datoreaza varstei ~i longevitatii guvernamentale - patrus-prezece ani in cancelarie - 0 buna parte din admiratia pe care 0

inspira. Noul "cancelar de fier" era deopotriva ~i "Batranul", ~i..fn\eleptul".

Mao se stinge din via\a la varsta de opzeci ~idoi de ani. MaresalulTito aparea, la optzeci ~i patru de ani, ca patriarhul poporului sau.Jar Brejnev, la saptezeci de ani, ii calca probabil pe urme.

.'.,'

MODELUL PATERN DE AUTORITA1E

In definitiv, ee sens acopera cu exactitate tema paterna sau cea aunchiului? ad, imaginea unchiului - "Unchiul Ho", al~datA pen-tru Ho-~i-Min, astazi, .Unchiut Jim", pentru domnul James Calla-

1 Jean Plumy~ne,ntain, Seuil, 1964, p. 101-102.2 Olga Blanc-Uchan, L'lmoge du ~ dans 10 vie politique frtl1lfalu dd870 d nos

jolU'S, memoriu pentru D.E.A tn studii politice 18 Univ. Paris II, 1976, p. 21-28.

85

Ii

,j

\' 'I., ;

i

ghan - exista ~i ea ca 0 imagine derivata a paternitatii. Care sunttrasaturile care alcatuiesc modelul patern de autoritate?

-,.. '.' In primul rand, este tntelepciunea. "Ta~l" este barbatul cu ex-perienta, aeela care cunoaste 0 multi me de lucruri. Este omul avizat~i instruit. Este acela care poate dep~~i orice situatie cu dis-cemamant, cu ratiune ~i cu moderatie, Este imaginea domnuluiHouphouet-Boigny, inteleptul septuagenar din Yamoussoukro.Nascut in acest sat cu straveche descendenta de ~fi baouli, care 0cuprindea ~i pe regina Pokou printre stramosi, medic ~i plantator,deputat la Palatul Bourbon ine! din 1945, de cinci ori ministru aleelei de-a IV-a Republici, din 1956 pan~ in 1958, are deja in spate 0lunga cariera atunci cand devine presedinte al Republicii Coasta-de-Fildes, in 1960. Va fi reales in anii 1965, 1970 si in 1975., ,

, ,~' Cine spune intelepciune, spune si stiinta, A doua trasatura a, " ,paternitatii este stiinta, competenta, capacitatea de a rezolva pro-b1emt?complexe "care ne depasesc", "pe noi, sarmani cetateni me-diocri". Intr-o societate idustriala avansata, bazata pe mecanismesubtile, tema competentei - mai ales tehnocratica - devine esentiala.Este corespondentul i.Tatalui atoatestiutor", in fata baiatului fasci-nat de tatal sau." In fine, acest om de ~tiin~ ~i intelept este - mai ales - un barbatautoritar. El Intruchipeaza fermitatea, energia, capacitatea de ahotart ~ide a-si impune deciziile, trecand peste obstacole ~iimpotri-viri. Acest barbat autoritar foloseste un vocabular energic, in care serepeta mereu prima persoana la singular: .Eu am hotarat", in loc de"Guvernul a hotarat", La fel vorbeste ~iPo~pidou cand revine de laKaboul, in fata baricadelor ridicate in mai 1968. ,;

Personajul tatalui se bucura de popularitatea cea mai mare atunci~cand, in momentele dificile, isi manifesta in mod fatis autoritatea. In'7, , , .

chip de conducator plin de energie. Popularitatea generalului de 'Gaulle se afl~ la apogeu Intre anii 1958-1962, atat cat a duratrazboiul din Algeria. Ea atinge trei culmi, in trei perioade care i-au:scos in relief darzenia: baricadele din Alger, puciul generalilor ~ivalul de atentate ale O.AS. La fel, in mai-iunie 1968. Mai intai,esecul autoritatii sefului statului si, prin plecarea sa de la putere,scaderea popularitatii. Apoi, 0 data cu discursul autoritar din 30mai. tsi reca~ti~~ popularitatea ~ipreia din nou puterea.

Este limpede. Tataj trebuie i 'Persona] tutelar si protector :1 tna~nt~de t~at~, sa "ocroteasd".prin vointa sa put~rnidl prin ' r~ ure sa-~I asigure conationaliimentine in acest regis;ru. c~~;g~~UI sau ascendent. Pompi~ou sepaterno-tipicara ii succede at' x ~' 0 data cu el, autontateab u ontatu paterne em' Chi" ustul succede statuii" I. Chiar da" . lee. iar daca

celet de-a V-a Republici nu A fldl eel de-al doilea pr~edinte alsigurant~ exceieaza in arta ocrl0nt~u.. elt~te a13t de mutt masele, cu

, UIl or.Pe 13 noiembrie 1975,la Saint-A .

tului predecesorului s~u Giscard d,~ur? la maugurarea monumen-dou: "Franta a simtit a~asta aut '1313I?gv~ spune despre Pompi-1968.S~ ne aducem'aminte de el,;1 . te In ~Iel~ tulburi ale anuluiau dura t zile si nopti in sir D F' e mte~m,abI1ele negocieri careel a COndus-o'pana ia cap'a~uleacesratn~adnehDI~tI~~Jnesigur4 pe care

ca UI rum greu"nd domnut Raymond Barre' a I ' .

la varsta de cincizeci si unu de I~tr a Matignon, in august 1976,titular dupa decesull~i Porn id a~I, el, preia 0 functie ramasa fllr~

.~ turi obligatorii. p ou. slujba de tata cu cele trei trasa,:: Mai in tai, trebuia sa aiba faim A ' ••

ton parintesc, toate adaugate asp::~lel~~cI,unll, s~ fi~?~nderat~ unce trebuie s~ defineasdl persona' 1 I' u~ ~ZIC,ampton; ~I bonomieifamilie". De aluel, gaslm in acest J~Otiml~lItor ~l unu! "bu,n tata dede a-sl considera auditoriul daJ esorten~mtaondlrul pedagogdiscipolii lui, Deei supusi d: . I' n~ ~ p~ mste copii, macar ca pe

, ,Iselp mei sr nuielusei,O}llul datoriei devine astfel si ornul d ,.,' .

~ UnIversitar ~iexpert in problem~le eur e ~tIlnt4. Renumit profesor" bun economist francez" In or' opene, el trece drept "eel maiI, Giscard d'Est ' . A I~ caz, asa apare in ochii domnului, roaga pe aces~;n:~b~Sr: II prezuua astfel telespectatorilo~. Si Ii" ,<1 urmeze cu s~rg curs 'I . 'i·aeestui supertehnician in economt un e magIstrale ale, M' nomIe.;~ asiv, cu urneri lati, ferm si hotarat '.: potrlvests, deci ~iposturii de om ' s~gurde el, domnul Barre se',' a1economiei" 4 nu duce Ii sa d eu aut,on~ate. Acest ••general Joffre': litate. Nu se sfieste sa to b e ~ergle ~I.are 0 puternidl persona-

I, ' r eas tare ~I cu f0rta. In fata unorMaunce Schumann Le Fi , '"iLe Mo,!* din 15 n~iemb:f:'t~1~n 3 aprilie 1974, .AJocullU d' . - ';;. 4 Ch' d n~ ra lotelevlZ3tadin 25 august 1976

': ,.ar upa portetul facut de domnul Gi '" ,: ce~lp~~~te, dl. Barre prefera sa se autode;:ard ~,Estamg.! pe 5 ianuane 1917, 1n.;: ro un , ineasca: "un barbat decis fntr-un trup

I, I

~ndudito~i de intreprinderi i~i defineste politica doar in trei cu-vmte: ,,Adevllr, continuitate, fermitate" 1.

Pe terenul acestei horarari ~i gaseste domnul Barre un rival inpredecesorul sau la Matignon, Jacques Chirae, care transformaU.D.R.-ul in R.P.R. (Adunarea pentru Republica) ~iii preia condu-ce~ea, in ~ decembrie 1976, eu ocazia unui miting la portile Ver-satll~-~lul la care 50 000 de persoane entuziaste n voteaza prinpleb~sClt ~ acest ,;superman, super-Chirae", cum ar spune JeanCau . Caci acest :,cad~t al. Republicii" 3 devenise deja un sef, saupoate doar un "ITIlC~ef , oncum tnsa 0subcategorie a eroului. Totulco~cura la creionarea portretului "eroic": "Copilliria unui ~f' - 0

ca~~rll ~lgeratoare, purtata tn pas de galop ~itn rasunet de tobe:m~1lo~~~deputat, apoi secretar de stat, la numai treizeci ~ipatru dean~,mm~stru la treizeci ~iopt, prim-ministru, la patruzeci ~iunu deam. Se stmte fibra militara la acest fost ~f de promotie al ~q:>liidinSau~ur, gustul obsedant pen~ru victorie ~i pentru lupta ,jcorp lacorp : Cu puterea de a munci nelntrerupt si eu dinamismul unui"bu~dozer" - porecla ce se datoreaza lui Pompidou - este gata sar~sto~rne toate obstacolele din fata lui. In sf~~it, cultul pentru stat~lpaslUnea pentru autoritate tntr-un stil, daca nu imprumutat de laCezar,s~u Bonaparte, eel put in gaullian ~iplebiscitar: R.P.R. (Ras-s~~~lement pour la Republique) aminteste in mod direct de R.P .F.~l1l1~deamnll pe francezi sll se "adune" tn jurul sau,

.~~el ~a lans~ un .apel poporului francez" 4, in chip de omproVldent.talvenit sa. trezeasca patria, in chip de msmuitor, oferin-du-se ~ sme pe~tru ~-i ap.llrape cei multi, a V-a Republica ~iFranta.f~ fata lOtrebll.nlor ~~nesigurantei, in fata crizei economice ~i poll-nee care favorizeaza intotdeauna un rol charismatic.

Pe 19 februarie 1977, tn sfirsit, ultima lovitura de teatru. Indirec~, in jurnalul televizat de la ~ra 20, domnulChirac i~i anuntacandld~~ura p~n~ru postul de primar al Parisului, impotriva candi-datului tnvesnt 10 mod oficial de putere si ca 0 sfidare la adresa~efului statului. '

~ La Forumul organizat,deL'Expansion - TFl,6 ianuarie 1977. .1911ean ~u, :u~r-Chlrac ou l'animal politique", Patis-MOICh din 8 noiembrie

R ~~hendesneUCSSIS, Ben:'ard Prevost, Patrick Wajsman, Jacques Chirac ou laefu 'fce nC~dets'~ Pans, Presses de la Cit~, 1972. .

Pe decembne 1976 (Le Monde din 9 dece.mbrie 1976)..

'88

: I'

; ! ,

/ "fl ~.

. '"

\'i~ ' .

'\>:inceputul lui 1977: majoritatea propune deci un triumviral.; Domnul Chirac in rolul eroului - sigur pe el ~i pe destinul sau -;~;domnulGiscard d'Estaing in rolul liderului cu sarm - atent sl"seduca, chiar ~iprin exercitii ttterare -st domnul Barre, ca un parinte. solid~iplacid. Pe scurt, husarul, marchizul ~inotarul.

DE LA SUPUNERE,LA REVOLTA tMPOTRIVA TATALUI

,,-

Imaginea paterna se tondeaza, in randul publicului, pe gustul; autoritatii. Este chiar modelul tnsusial puterii impuse, a~ cum net demonstreazll Harold Lasswell. Este vorba despre "idealizarea auto-. rit~tii politice ca substitut al unei puteri paterne puternice" in'- "societateanoastr~, Inca, de tip patriarhal" I. .

Tatal este simbolul ordinii care poate sa constranga, al statului, care domina, care conduce, care st~p~ne~te. EI domoleste impulsu-". rile, nu satisfacandu-Ie, ci reprtmandu-le. "EI este acela care, prin

autoritate, curma expresia agresivit~,ii, reduce spiritul critic, inter-zice,lnlocuind expresia vointeicu aceea a individului redus la tacere,El mai este ~iacela care lndeamna la straduinta, la depasirea pofte-lor egoiste, pe scurt, la 0 sublimare a impulsurilor nesatisfacute ~i

~. in~busite,,2. . ," .

Pe scurt, autoritatea paterna reprezinta supra-cut politic. Dinaceasta autoritate provin tndemuurile la abnegatie, la sacrificiuldatorat patriei sau partidului. lnsa, aceasta autoritate represiva nus-ar impune, daca ea nu ar tntalni anumiti indivizi gata s~ 0 accepte,fiedin dorinta proprie, fie prin conditionare sociala.

Anumiti factori, de ordin psihic sau de caracter, favorizeaza, receptarea imaginii paterne, la persoanele "pasive" sau "receptive",

in tipologia lui Fromm sau la "tipul tngaduitor", dupa clasificarea._ tripartita a lui K Horney. Ele simt nevoia de admiratie ~ide ascul-

tare _ tendinta spre supunere ~i servilism este dusa p~nl la maso-chism, la placerea de a fi dominate, chiar brutalizate de altcineva, cucondi\ia s~ aduca un minimum de siguran\li ~ide ajutor.

~Harold Lasswell, Power and Personality, New York, Norton, 1948, p. 156 ~is.Philippe Braud, Le comportement electoral en France, 1973, p. 151·164.

89

i ..

;'j"i'.'!:

fI, j

!, t I, i!: Ii! lI :.:jI iil

ill:" .11'I ~I, I1,1 j

IfIiIII,j'I'!

Aceasta pasivitate caracterologica it favorizeaza mai ales pe tatal . Cu ~imp~l, su~orul.generalului, Georges Pompidou, va Intru-eroic, care cere un mandat iscalit in alb ~i caruia toV i se sup un, chipa ~lel.din ce in ce mal mult acela~i persona] al tatalui si va siarsifoarte multumiti sa se lase pe mana unui stapan care sa aib~ grija de ~a randu-i s~ provoace plictiseala prin aceasta apasatoare tutel~toate. Freud spune despre .marele barbat": lmpus~.unu~ popor caruia nu-i place sa se simta minor. Astazi, de ;

"Majoritatea fiintelor umane resimt nevoia imperioasa a unei , altfel, rmagrnea paterna se devalorizeaza. De acum lnainte cu-!autoritati pe care s-o admire, in fata careia sa se incline ~ide care s~ '~: n.o~terea ~i tehnica evolueaza Intr-un asemenea ritm Incat e _!fie dominati, iar uneori, chiar, insultati, Psihologia individului ne-a .~ nenta dobandna de-a lungul anilor, nu mai ajuta la inteiegerea' el~'

. I· ·tX •• •• l' umllinv~tatdeundevineaceas~nevOleaco ectmtatn pentruautontate: _:,care se recompune in mare viteza . Numai cei care tocmai s-ause naste din atractia catre parinte ... Toate trasaturile de caracter cu ,::format ~OSedainforrnatiile indispensabile pentru a se familiariza cuca~e dorim sa-I innobi~~m p.e~are~e barbat sunt pro~r~i ~rso~aju-, ~..,,~oculvlitor~lui" 2. . '

lui patern ... ~otara~,~,JP ..m~mlJ,~~e~r~~ter, <!~~ ~ lac\I.~..!l~, i i Pe scurt, m acest uruvers de tr~nsformari accelerate, tatal nu mai f

acestea sunt elementele care alcatuiesc imagmea pateml. '. ! are oom~e~e~\a necesara ca sa se impuna. Acum, totul se rastoarna,Totusi, ceea ce-i confera forta acestei imagini paterne sfarseste 4, pana mal ten, fiul se straduia sa-~i "reprodud1" tatal, astazi, tatal

1 in timp prin a deveni neputinta, Caci, acest "TaUlpolitic protector?" ~?ca~ta adeseori sa-~i imite fiul, chiar sa maimutareasea noua gene-, sf3r~~te cateodata prin a genera "revolta impotriva tatalui" 3. ~ra\le, far~ ~rea mare succes.( Gerard Mendel mai noteaza, in spirit psihanalist: ,,Acest Tata J In p.ohlldi tatal se estompea11l de acum in fata fratelui. Eisenho,

politic, numai prin simplul fapt ca exista, ii mutileaza: pe ei, pe -~..wer, WIlly Bra~dt ~i Pompido.u se retrag, fiind Inlocuiti de Kennedy,adulti, care au fost transformati in copii, deci si-au pierdut acel ceva: S':Helmut S~hmldt ~L Valery Giscard d'Estaing. Balanta se tnclina indin puterea virila. Acest Tata ideal se dezvaluie deci in mod obliga-' ~:.'favoar~ l~derulUl c.u ~ar~, care ~e adaptea11l mult mai bine la 0toriu ca un Tata "castrator" in realitatea politica ~i sociala, un i economl~ rn expansiune ~I in lnnoire,Supra~eu, nu i~s~ un Ideal al Eu-Iui"· 4. • A • ~,;>- " i,lea~ar, ~AI dezvoltarea ~e poate opri, ~ipe masura ce criza se insta-

On lumea I se va supune - cazul eel mal des intalnit - on se va j ,ne mtoarcem mal degraba de la faza de tata, spre faza de erou,revolta impotriva tatalui abuziv - atitudinea unei minoritati. l, /~~e a~t ~uperI-tata ~re red?ba~d~te. virtu tile paterne, transfi-

De Gaulle a cunoscut aoeasta rebeliune. Cu cat poza in tatal de. 7,g andu le ~ns~: nvaluindu-se m mister ~I grandoare nu doar pentruneinlocuit cu atat lsi mentinea poporul in faza copilariei, Apoi, Iata de }. parea mal aVI~t - precum tatal, dar ~i infailibil, transformat in

, , , ..' ! ,:.stapan al soartel raspandind sig tlli· A adui .efigia peterna - "eu sau haosul" - a urmat balotajul din 1965.A urmat ~:; , urantasr inga uindu-ne s~ visam.apoi revolta din 1968. 0 data co cresterea demografica a tineretului '~r.care, iesit din copilarie, aspira sa se afirme in eonditia de adult Atunci,un popor intreg, cu tinerii in frunte, ~i elimina propriul Oedip.

Chiar si domnul Chaban-Delmas 0 martuiriseste: "Mi l-am ima-, ,ginat pe generalul de Gaulle ca pe un simbol national ~i l-am iubit,,·ca pe un rata. De altfel, numerosi francezi au Iacut-o, la bine ~i la J.rau. Dar, mai '68 a fost anul revoltei lmpotriva tatalui" s. . ~>

1

1 Sigmund Freud, Moise et le monotheisme, Paris, Gallimard; in colectia Id~' ~;1967, p. 148-149. ' ". 2 Gerard Mendel, La crise des gentratiom, Paris, Payot, 1969, p, 221-1:12.!G~rard Mendel, La revolte contre le pere, Paris, Payot, 1972.:;

Ibidem, 2. D'':'~-l;--------S Jacques Chaban-Delmas,L 'Ardeur, Paris, Stock, 1975 reeditat In Livre de Poche, .': 2 V~ Margaret Mead, Fosse des generations, Paris 1974.

1976, p. 104. . l:;.(", Alvin Tomer, Le choc du futur, Paris, Denoel, 1971.

~"\'Condueere 1. Atunci, renuntand la propria cultura, cele cateva eman-],:~ ',dpate ii imita pe fostii stapani. La fel cum un decolonizat incepe" r sa-si imite fostul colonizator.

, -. ,!: 'ea si cum si-ar cere scuze pentru a se fi infiltrat in acest club" masculin care este viata publica, femeile politice pastiseaza rol~1

'; masculin al autoritatii, exagerand uneori. Jucand rolul fe~ell-"stapana, al femeii-puternice, al femeii de fie~;toate aces~e~ubst~t~teale barbatului au tori tar. Aproape ca par mste travesnun politice,

"tncercand cu greu sa capete atitudini masculine. De-cate ori n-a spus, 'presa despre aeeste femei, conforme "modelului" viri!, ca reprezint~

. . . ". . ~..singurul barbat din guvern"? S11fie oare un o",laglU? Sau numaiNon-femeia politica. Acest "non care indica absenta are doua . constanta convertirii la 0 alta cultura, daca nu chiar 0 tradare?

m~tive. Mai tnrai, femeile af1~te~n~untea statului ~aua ~uvernului, ~;.' Panl1at unci, sunt reproduse stereotipurile masculine. Fire~t~, in\on doar la conducerea unui rmrnster sau a unui partid sunt rar ( 'I Maritde unul singur. Caci femeia obisnuita, corespondentul barba-]lntalnite. Societatea noastra patriarhala le cantoneaza in pozitii de,: ,}tului obisnuit, nu poate exista, intr-atat societatea patriarhala cere!subordonate, practicand sexismul, sovinismul masculin. Pentru a:'ca 0 fe~eie sa aiba calitati exceptionale, inainte de a 0 Illsa sl1apara ceea ce mai}l1mane di~ teritoriul ~asc~lului. ... patrunda in politica, Sexismul va disparea doa~ atunci cand femei

Pe urma, putinele femei care au ajuns In varful societatii se , , mediocre _ de tipul a numerosi ministri barbati - vor ocupa un locgrl1bes~sa-si fadi. uitat~ ~dentitatea lor femini~a. Ce declar~ doamna: in guvern. Oar, suntem, Inca, departe de acel moment: De al~minteri,Gandhi? "Ca pnm-rmmstru, nu sunt 0 femeie, Sunt 0 fimtl1 ome- nici ferneia lider cu sarm nu exista. Ea nu trebuie Sl1-~lafisezeneasca". " feminitatea, a~a cum ceilalti i~i afiseaza seductia virila. S-ar vorbi

Cu siguranta, ar fi vorba de sexism, daca am crede tntr-o identi- atunci de frivolitate, cochetarie. In aceasta directie sestndreaptatate politics specific feminina, care sa fie emanata din "natura, sexismul, Raman deci eroina, omologul eroului masculin, '~imamafeminina" deosebita, sau chiar din "etemul feminin", Oare cine ar ":._ substitutul tatalui, ca versiune feminina a puterii impuse.putea confunda, astfel, 0 mitica natura cu adevarata conditionare?

I Ar ii 0 aventura sa asteptam neaparat de la femeile care fac politica}sit aiba mai multa sensibilitate, cornpasiune sau toleranta '. "

Este uimitor totusi sa le vezi lncadrandu-se pana tntr-atat in "normele masculine, aliniindu-se la sistemul de .valori" virile, in locsit dea nastere unor contravalori, unei contraculturi politiee. Pe ,scurt, unui alt fel de a fi, de a gandi sau de a reactiona in politicaDar,cum ar putea ele sl1realizeze acest Iucru? Cum ar putea fi eleinsele ~icum ar putea sa-si afirme adevarata identitate, atat timp cat ;participarea femeilor la viata obstei nu atinge, Inca, un anumit prag, c

o anumita masa critica. Nu pot fi ele tnsele decat atunci cand pornesc 'de la un anumit numar. Nu doar cu cateva functii mediocre de ',

NON-FEMEIA POLITICA

.Nu miJ consider 0 [emeie, 'ci 0persoand care-si aercitd meseria ".;

Indira Gandhi,

,:I

;~ "

, 1 Totusi, in Irlanda de Nord, Women's Peace Movement condus de doamnele " ~Mairead Corrigan ~i Betty Williams va da acest exemplu in 1976, interpunandu-se ~',intre catolicii ~i protestantii care aveau confruntari ssngeroase. - Vezi interviuldoamnei Williams:" We are capable of Kindness", in Newsweek din 13 decembrie 1976.

92

MODELUL MATERN ALAUTORITATII

, in realitate,imaginea materna este dubla. Lucru care favori-,~zeaza, prin ambiguitate, 0 anume intoarcere la m~triarhat.. ., Sl1luarn mai inta! imaginea materna in antiteza cu imagmea

paterna. Modelul patern este eel al masculului. ~I favorize~zA ca-litl1tilevirile: autoritate, energie, afirmarea agresiva a eului, Tatalhot~rl1~te,impane, interzice. In schimb, noteaza Gerard Mendel:

1 In Gennania sunt numai 38 de femei la 518 membri ai Bundes.tagului, in I~alia,54de femei la 630 de deputati, in Franta, 9 fe~~i l~ 4.90 depu~\l. Pe d~ alta p~rte,guvemul Bllrre numara 4 femei la 36 de mml~~n ~I ~retan de ~t~t, in sc~lmb,cabinetul suedez, format de domnul Falldin, in n?l~mbne 1976! nu~~ra 5 femell~ 20de membri, dintre care Karen SOder, patruzeci ~l opt de am, ministrul afacerilorexteme.

93

m t

Ii

j'·'1.,,

,IIIi,ij

Ii':1

:11"I'.1'1 !

illilli,!IIII !i

II, :['.'Ii:

Iii

"instinetul vietii indreptat spre mama, considerata ca fiind sursa Supraeul rnatern arhaic este mult mai nelioi~titor (tearna de anihi- /vietii, a dragostei, a ealdurii, a hranei, a diferitelor satisfactii senzo- Iare) d~cat Supraeul patern (teama de mutilarej" 1.

riale si raspunsul mamei la aceste nevoi-dorinte sunt interiorizate, . Unii CO~duca.toride sex maseulin au incarnat ~i ei aceasta ima-personificate si unite in inconstient in imaginea "mlliculei bune" I. ' gme du!a. ~Ir~z?una.~?ar~a Mamei arhaice. Ca de exemplu, Hitler.

Este ehiar imaginea Mariei, .Maica Preacurata", "M~ma tuturor ""SUpU~l de rmci copu votntei unei marne foarte autoritare sadicamilostivilor". Este imaginea mamei-patrie. "Franta, mama artelor, ~_~~~ sufoca orice incercare de afirmare a personalnaui innaseute":a armelor ~i a legilor ..." Este prototipul mamei care daruieste. " sIlI\1sa. supo~te 0 astfel..d~ educatie, germanii au votat pentru Fu-

Nu este oare aceasta imaginea reginei Juliana, regina mama, care t' rher. "Obsesla supuneru I-a determinat sa-~i reia copllaria intr-unse ingrijeste de Tarile de Jos? Nu a fost oare aceasta si imaginea ~,proces de nevr~za. colecnva-.

, '. . '. .. • Tot la fel sr absolutism 1 t . I .doamnei Golda Meir, babuska rusoiaca sau mama eterna din Biblie? 'j I . ' '. i , 2' U au ocratrc a tarilor corespundea in. . . ..• M " " nconstlent unerrmago a maternita.tii arh - .dl ,f 7Despre ziua in care a devemt pnm-mimstru, 10 1969, doamna elf .edere . '. l alee, ~I 10acest punet de

spunea: Stiam ca de aeum va trebui sa.iau in fiecare zi decizii care :; v ;~~ vaepnUeatlU!Sta~m nu a sehimbat nimic.", . ' , aren a Imagme a tatatui Stalin ca si tarii ..•vor afecta viata a milioane de fiinte umane. Acesta probabil ca.a Iost , ,~mod inconstienl d I ' - 1 '. - era pnvu 10

. 1" ,,2 t" e poporu rus, ca 0 Mama arhaica, A-I pierde eramotivul pentru care ered ca am p ans . . :. - pentru rus] la fel ca spaima unui su • f . •Aeestei bipolaritati model patern/model matem de autontate u _' Domnului rascohr de fant I 1 ~~r 10OI~etat ~I lasat 10 plata

.' " .• .. . ,., asme e UI 1OCOoslIenteca. i~i va pierdecorespunde 0 dualitate de atitudini 10 fata puteru, Pe de 0 parte,_ t, mama". De aici si frica de abando' . 'd . ,. .'. .. .. . .. . . , . ' " n ~lnevoia ease simu siguraniaexista imaginea puteru care guverneaza ~I mterzice, care menune " pnntr-o supunere totala 3. " .

ordinea, care priveaza de bueurii. Pe seurt, Statul-Jandarm. Pe de -,;\ In realitale, fllra a atinge de cele mal multe or' . oX

. .. fi a. . .. . .. P- 1 M IaceasL4reprezen-alta parte, exista imaginea puteru care 0 er servicn ~Iprestaiu. e s..are ~" arnei Rele", femeile politice aleg de obicei din aceastascurt, Statul-Providenta, '.' ,,!mag~nematerna dubla, pc cea a puterii impuse - chiar eu duritate

De aceea, ehiar ~ianumiti ~nd~~t~r~ ba.rba\.icorespund a~tel: ,iT:' ",tal degraba decat in imaginea binevoitoare ~i plina de daruire.imagini de tip matern a autoritatii, EI ~ntruehl~l11 bunavointa, "Chiar daca, pe undeva,. cele doua imagini se contopesc. La urmasolicitudinea, amabilitatea. Sunt toleranti, gata sa dialogheze, recep~ :~rme~or, aceasta automate materna se transforma. adesea intr-otivi la doleante. ·i;,a.~t?n~ate materna. eroica, deci dominatoare ~i represiva. De altfel,

Cum am mai spus deja, imaginea materna este dubla, Exista amin.:~aJo~Ilatea acestor femei s-au aflat in fruntea unor tan in stare detirea grijilor materne, dar ~ia mustrarilor. Exista mama care daruieste, '~lizbOl,.pr~cum Israelul ~i India, ori de cvast-razbot civi~ca in cazuldar ~i cea care frustreaza, caci copilul mai cunoaste ~i experienu Itt~tUIUlSri- Lanka (fostuI Ceylon).insatisfactiei. .Puterea" mamei sta in capacitatea de a da satisfactiiEului ~id~rin telor sale, dar este ~icapacitatea de a le refuza. lmagineamaterna este un dat, darsi refuz, frustrare, chiar handicap. Aceasta esteimaginea mamei arhaice. Gerard Mendel scrie jtt acest sens: ; -:£-.

"Mama arhaica este sursa tuturor harurilor.5"societatea dX '?' 21 i~li~ 1960. Doamna Sirimavo Bandaranaike devine seful u-consum"), dar si a tuturor relelor (Mama "eruo,a<l,Medeea de: -yernulUidin Sri-Lanka, urmandu.] sotului el insusi prim '. . tg

, .... d' " , -minIS ruvorandu-si copiii) ... Mama poate deci mutila, castra, ucide. Stim a, ~. 101956 panli Ia asasinarea sa, in septembrie 1959., ,'::-''I

1 Gerard Mendel, La Revo[te contre le pere, introduction d La soc.iOf?¥?mw1J'st: ';~'~ G~rar~ Mendet, oJ? cit., p. 220-222.Paris, Payor, 1967, p. 82. Vezi ~i J. Bowlby, ,,~e Nature of the C~lld s Tie to His <-- Prototipu] !nCO~~he,n,tdob~ndit de un subiect In copilarie traire imaei _ .MQther", International Joumal of Psychoanatysis; 1958, p. 355-372. ,. ,~ ,:parlclpant la situana IUI !nterpersonalii(psihan.) (n.t.) , ginara a urnn

z Golda Meir, Ma vie, Paris, Laffond, 1975, p. 402. ,n~.. Ibidem , p. 132-135~I p. 230-233.

MAMA INDIA

Doamna Bandaranaike vine la conducere eu imaginea unei -,~vaduve, insa 0 vaduva energica. Mai intai in fruntea Partidului,Libertani, c~ care ca~tigA la alegerile din 1960. Apoi, in fruntea ~.guvernului. In acest moment alchimia puterii 0 transforma peaceasta vaduva timida ~i stearsa intr-un sef politic autoritar ~i cateo-.data, chiar, violent. In martie 1971, ea inAbu~A insurectia tineretului ;"guevarist", ~i initiaza 0 represiune care a lasat in urma, dupaestimari neoficiale, circa 15000 de morti, Pe 16 august 1976, rasplata ~,doamnei Bandaranaike este deschiderea, la Colombo, a celei de-a·cincea conferinte la varf a tarilor nealiniate.

. In India, do;mna Indir; Gandhi mosteneste la randul ei puterea, ~insa pe.cale ereditara. Nascuta in 1917, intr-o familie aristocraticade panditi' brahmani, ea este fiica lui Jawaharlal Nehru, prim-mi-nistru al Indiei, din 1947 pana in 1964. In 1942, ea se casatoreste cu.Feroze Gandhi, de la care va avea doi copii ~i care moare in 1%0.

La inceput, doamna Gandhi este confidenta si insotitoarea ,tatalui sau in calatoriile lui oficiale. La moartea I~i in i964 ea, '1devine ministrul inforrnatiilor in guvernul succesorului tatalui ei;Shastri, care moare el lnsusi in 1966. In acest moment, marii baroniai Partidului Congresuluise pun deacord asupra persoaneidoamnei 'Gandhi. De ce? Din cauza tatalui. Din cauza numelui - pura coinci-dentA totusi cu Mahatma. ~i din cauza sexului. Au crezut ca va fi maiu~or de manevrat, decat ar fi fost un barbat.

Caleul gresit lnsa, fiindca noul prim-ministru se dovedeste a fi 0

femeie eu 0 personalitate prea puternica. In 1969, Partidul Congre-sului se rupe in doua: aripa stanga 0 sustine, iar cea dreapta ii esteostila. Doamna Gandhi hotaraste atunci sA-I dizolve si in martie, , ,1971 organizeaza alegeri anticipate. Zburand cu avionul de-a lungulIndiei, ducandu-se prin sate cu elicopterul, doamna Gandhidezlantuie un val de simpatie pentru Noul Congres, formatiunea ei,De-acum tnainte femeia-conducator se va impune eu 0 vointa rece.Revocand, chiar, rninistri ~i prim-ministrl din mai multe state. Lasfar~itullui 1971 are loc scurtul razboi cu Pakistanul, pentru sustine-rea Bangladeshului care abia se nastea, pe care iI ca~tigl!. In fine, in1976, India devine 0 putere nucleara.

Aceasta femeie, micuta ~i fragila, i~i accentueaza ~i mai mullautoritatea. Pe 12 iunie 1975, Curtea Suprema din statui Allahabad

1Titlu onorific dat in India, in special, eruditilor (n.t.).

96

ii anuleaza alegerea din 1971 in parlament, acuzand-o de frauda'electorala. Fiindu-i amenintata functia de prim-ministru, doamnaGandhi proclama, la 26 iunie starea de urgenta, fapt ce-i confera-puteri cvasidictatoriale.;. Suspend! libertatile politice, instaureaza cenzura presei, iar miide opozanti sunt arestati 1. Mai mult, partidul doamnei Gandhicontroleaza toate statele Uniunii: in Martie 1976, statuI Goudjerat,.ultimul avand un guvem ostil, este pus sub controlul federal. Insfa~it, in toamna anului 1976, parlamentul examineaza 59 de amen-.damente la Constitutie, care sa-i confere primului-ministru puteriaproape nelimitate 2. •

Ce-i drept, pe 20 ianuarie 1977, doamna Gandhi mai inmoaieputin rigoarea starii de urgenta, Cenzura este ridicata, ins! presatrebuie sA se supuna unui "cod" de buna purtare. Condudltoriiopozitiei ies din inchisoare, tnsa multi dintre militantii de baza -agenti electorali - sunt inchis! in continuare 3, In acest 'context carerost mai au alegerile legislative organizate in zilele de 16, 17 ~i 18Martie 1977?

In pofida obstacoletor, alegerile legislative din martie 1977 aumarcat infrangerea doamnei Gandhi. tnaintea acestei dezavuaritnsa, fiiea lui Nehru i~i pregateste fiul, pe Sanjay, sa-t urmeze laconducere (infra, p. 366). Indirei i se pare dl este investita cu 0

misiune istorica ~ica este purtatoarea unei legitimitati dinastice carese intemeiaza deasupra regulilor democratice. Ea tnceteaza sa maifie mama binevoitoare, devenind Mama arhaica, autoritara sirazbunatoare. Invesmantata in sariul ei, doamna Gandhi 0 intruchi-peaza pe Mama India, Bharat Mata, ~i publica ..un eseu intitulat OnBeing a Mother: .Datoria mea fat~ de tarll m-a tndepartat uneori decopii. Totusi, ei sustin ca a meritat sacrificiul, caci pe parcursulcarierei mele, am incercat s! am un rol in construirea unui viitor maibun pentru toti copiii Indiei" 4.

1 cati au fost arestati? Intr-o emisiune-portret a doamnei Gandhi, difuzata de TF1in ianuarie 1976, Thierry de Scitivaux citeaza cifra de 80 000. "Cifrele difuzate instrainatate sunl extenn de exagerate", a riispuns primul-ministru. (Le Mondc din 23ianuarie 1976.) Pe de aha parte, Le Monde (din 31 decembrie 1975~I din 3 septembrie1976) vorbesc despre mai multe zed de mii de persoane arestate, tncepand cu iunie1975, iar Newsweek (din 16 februarie 1976) estimeaza cii numarul lor soar situa tntre50000 1i 100 000. . .

2 Vezi Le Monde din 3 septembrie 1976 ~idin 31 octombrie-1 noiembrie 1976.3 Vezi Le Monde din 23-24 ianuarie 1971.4 Herald Tribune din 26 august 1975.

97

",r,\,!

Aceasta mama se pune deci in postura eroinei nationale, identi-ficandu-se cu tara sa ~i instituind cultul personalitatii. Ce spunadeptii despre ea? "Indira este India, iar India este Indira". In 1975, "ered oare barbatii ell numai ei pot purta pantaloni?" Astfelii este publicata 0 noua carte in care sunt reunite discursurile ~i punea problema doarnna Isabel Peron, in chiar patria machismu-articolele. Titlul sau? India. Portretul ei e pretutindeni, pe pancarte ului 1.

mari, al~turi de inscriptia: .Poporulomagiaza primul-ministru pen- Nascuta in 1931, ramasa mrli tata de la varsta de ~ ani, Mariatru a fi salvat natiunea". Estela Martinez ajunge dansatoare tntr-o formatie de dansuri popu-

In acelasi an, noua tmparateasa a Indiei scrie, pentru 0cunoscuta. lare. Aici i~i ia pseudonimul de Isabel. Aici it Intalneste pe fostulrevista, un articol intitulat nSecretul succesului meu", In acest arti- presedinte Juan Peron, in 1956, la cabaretul Happyland din Coloncol spune: "Ond eram copil, profesorul m-a intrebat ce vreau sa (Panama).devin, asteptandu-se ca eu sa-i raspund: profesor, mediesau avocat... , Isabel devine secretara lui particulara, apoi, in 1961, sotie. Iidar eu i-am raspuns: «Vreau sli fiu ca Jeanne d'Arc»" 1. Dar de cate succede astfel fostei sotii, Eva, decedata in 1952, supranumita ~iori n-a povestit ea aceasta istorioara? ,Jntotdeauna am fost fascinata ' .madona saracilor" sau "mama inocentilor". In memoria poporuluide Jeanne d'Arc", marturiseste Intr-un interviu la TFI 2. Evodn-, Insa, Isabel n-a inlocuit-o niciodata. ~i totusi, alegerile din 23 sep-du-si copilaria, mai spune: .Preocuparea mea favorita era sil tin ; tembrie 1973 il aduc pe Juan Peron la functia de presedinte, iar pediscursuri rasunatoare, cocotata pe 0 masa in fata servitorilor. Toate , '! Isabella cea de vicepresedinte. Iar dupa moartea generalului, lajocurile mele erau jocuri politice. Ma simteam, ca ~i Jeanne d'Arc, ~ 1 iulie 1974, ea ajunge presedinte al Republicii Argentina.arsa mereu pe rug,,3. Jeanne d'Arc, eroina nationala, eliberatoarea Isabelita - .micuta Isabel", cum ise maispunea pe scena =parea

destul de firava ~imarunta, la cei patruzeci ~i trei de ani ai ei pentrufrancezilor de sub jugul englez. Dar, ~i Jeanne d'Arc Fecioara, :I aceasta functie coplesitoare. Totusi, prin munca ~i hotarare, ea

antifemeia, femeia care a devenit soldat, femeia care a devenit : -•.' devine Senora (Doarnna), excelentisima senora. De Ia Casa-Rosadabarbat, . , ea conduce tara cu 0 autoritate deplina, remaniind imediat guvernul

Oare de cite ori nu a afirmat aceasta femeie, prea devrerne i ~iorientandu-l catre extrema dreapta peronista, Au urmat epurarivaduva - ca si doamnele Bandaranaike si Peron - acest lucru: "NU' in interiorul sindicatelor, reducerea la tacere a presei, reorganizareama consider deloco femeie, ci 0 persoana care i~i face meseria,,?4In ~'_: universitatii ~i a decretat state de urgenia, pe 6 noiembrie 1974,ciuda sariului sau, a siluetei fragile, a vocii abia auzite, doamnaj lucru care a deterrninat sute de arestari in cercurile progresiste.Gandhi incarneaza, poate mai bine decat oricare alta ferneie, refuzul '~; 'i Alaturi de doamna Peron it gasim pe Lopez R~a, secretarul sauunei identitati politice feminine. Din pricina ei, cuvantul eroina nu.'~ -, particular ~i ministrul bunastarii sociale. Argentinienii il mai nu-este decat femininul cuvantului erou. At~t si nimic mai mult. Mode- . mesc ~i .vrajltorul", intrucat practica in mod deschis spiritismul ~ilul de autoritate ramane masculin. Sistem~l de valori ramane viril. 't",.' i-a inchinat un monument lui Cyrus eel Mare, protectorul ~tiintelorCa ~icum ar trebui sa reprimi, sa sublimezi unele impulsuri cart? !', .oculte. Insa, acest fost caporal de politie abuzeaza de putere ~i iinu-si mai au rostul. Ca si cum exercitiul puterii - al autoriuitii .; -, aduce la exasperare pe conducatorii militari ~i sindicali. Pe 17 iuliear tine loc de toate, dupa modelul multora dintre conduciltorii del' f 1975, el este nevoit sa demisioneze ~isa.se exileze.sex masculin. -'" Stoica ~id~rz<l,Isabelita rezista aeestei perioade tulburi. Ultimul

sau discurs public 0 arata ca pe 0 femeie vehementa, colerica,executand salutul fascist. Dar, bilantul sau este mult prea negativ:infla\ie galopantil, miscarea justitialista divizata, 0 parte a tilrii

1Le Monde din 25 martie 1976.

LA SENORA ~I DOAMNA DE FIER

\'" ,r

itI

If;

98 99

" ,:, ;

~:.:,J.

,I,

1 Herald Tribune din 26 august 1975. ' ~:2 Emisiune de Thierry de Scitivaux ~i Henry Fraise, realizata de Dominique ~

Refinkoff ~i difuzata de TFI pe data de 22 ianuarie 1976. ..Newsweek din 7 iulie 1975; vezi ~i ,.A Self-Styled Joan of Arc", in Time din 7 iulie-j.-

1975. '4 France-Soirdin 14 iunie 1975.

• 1 . ~

[I;.:,I',I,'

ridicata impotriva celeilalte cu anna in mana ~i, nu in ultimul rand,numarul mare de asasinate politice. in 23, martie 1976, armatarastoarna puterea.

Londra, 4 ~i apoi 11 februarie 1975. Cei 276 de deputati conser-vatori ai Camerei Comunelor voteaza pentru a sti care va fi noullider al partidului. Va fi oare din nou domnul Heath, lider tnca din1965, prim-ministru intre iunie 1970 ~i februarie 1974, dar care si-acondus partidul catre doua tnfrangeri electorale consecutive, in1974? Sau domnul Whitelaw, fost "proconsul" al Irlandei de Nord?Sau va fi doamna Margaret Thatcher? Da, va fi doamna Thatcher.. La patruzeci ~i noua de ani, 0 femeie devine deci liderul Partidu-lui Conservator, acest "club al gentlemanilor" misogini, ~iconducator al op~zit,iei. Deci, s,iun eventual prim-ministru. in plus, . . . CaLaburistii britanici au avut ~i ei mai multe femei ministri.aceasta femeie, care va conduce deci partidul de dreapta, provine doamna B~rbara Castle, spre exemplu, saizeci ~isase de ani, altadatadintr-un mediu modest. Nascuta in lower middle-class, dintr-un rata ministrul problemelor sociale. Ori doamna ~hirley Williams, patru:bacan ~i0 mama croitoreasa, Margaret urmeaza, ca bursiera, stralu- .zeci si sase de ani, ministru al comertului pe vremea domnuluicite studii de chimie la Oxford, inainte de a se orienta asupra Wilson; apoi al educatiei in timpul domnul~i Callaghan '. in conclu-dreptului ~ibaroului unde se specializeaza in problemele fiscale. zie, doamna Williams detine fostul portofoliu al d.oam~el Thatche~.

In 1959, aceasta self-made woman este aleasa in Camera Cornu- " Ca si ea, ar putea deveni tntr-o buna zi liderul partt~ulUl s~u. At~ncl,nelor. Doi ani mai tarziu, devine subsecretar de stat in proleme de ", postul de prim-ministru ar reveni in mod obligatonu unei femei, fieafaceri sociale. in 1970, dupa ce conservatorii revin la putere, dom- ea laburista sau conservatoare 3. •nul Heath 0 numeste ministrul educatiei, Doamna Thatcher se in decembrie 1974, doamna Williams, naturala ~l vesela,dovedeste a fi un ministru combativ, tnsa ultraconservator, Astfel, vorbeste in public despre cazul ei de constiinta. Divof\at4 de ~n sotea ridica preturile la cantinele scolare ~i suprima distribuirea gra- care iubea alta femeie si indrllgostit4 de un vaduv recasatorit, dartuitll a lapteluiin scoli. Lucru care a fllcut sa se cante prin recreant: gata sa divorteze a doua oara pentru a 0 lua peea de sotie, catolica11 Thatcher, Thatcher, milk-snatcher (ne-ai furat laptele)". practicanta, ea declara: .Daca duhovnicul meu crede ca nu am

Cu toate ca pretinde ca apara interesele clasei mijlocii, doamna dreptul sli ma recasatoresc, eu lnsami fiind divorta~ll, cu un barbatThatcher _ casatorita cu un director in industria petrolului _ stli divortat ~i el pe deasupra, atunci sunt gata sa trit~e~ccu omul pe

care-l iubesc f4r4 sa fiu casatorita cu el. lnsa, a trai 10 pacat este 0totusi la 0 distanta destul de apreciabila fat4 de umilul ei loc de ' 4vina la fel de mare. In acest caz, ce s~ fac?"nastere, devenind acea .Pasionaria a privilegiatilor", despre care

vorbeste laburistul Denis Healey, acea cruciata a valorilor burghezein vesnica lupta cu Statul-Providenta, acea campioana a drepteidure.

Blenda ~itrandafirie, coafata intotdeauna fllr4cusur, cu 0 palarieverde, tmbracata dupa moda veche, afectand un accent de upperclass, doamna Thatcher nu pare s4 fie fidela nici calitatilor, adeseaatribuite sexului frumos. Hotarata ~i indlplltanatit, ea are cultulvalorilor "virile": energie, dinamism, ordine ~i organizare, mergand

.~. chiar pana acolo, sugereaza detractorii sai, ~nclt a ~dus .~~lume do~gemeni, considerand mult mai eficace s4 aiba tott COplllin acelasitimp "pentru a pierde mai putin timp'". .' .

(~ Este 0 "tough lady", 0 "femeie puternica", suna un tlt1~din Time.;: .Este 0 tigroaicll", spune despre ea un cole~ conservatorilor. Este 0

e :nouit Jeanne d'Arc" ne asigura un altul . In acest fel, se afirma~ doamna Thatcher cu imaginea ei defemeie autoritarll, replica femi-.: ninll a barbatului autoritar, departe de orice identitate politiea

specific ferninina.

POLITICA LA FEMININ

!\\},II1,1

1 Le Monde din 6 februarie 1975.2 Time din 24 februarie 1975. .... . . Ell G3 De altfel, ar mai trebuicitate ,i altefemel-oamen~ ~htl~l. ~ .d~~na . ~ r~~

de exemplu aleasa guvemator tn Connecticut, la cmcszeci 'I ClnCI e am, n !rima americanca ajunsa guvemator farli a-si succeda sotul (ca tn cazul doamnei

Lurleen Wallance). Ea declara tn acest ~ns: "Fem~ile af1~te1aputero potf:, ladfd.dedure (tough) ca oricine altcineva". (Tune din 5 lanuan~ 1976.) n 19 .' evl~euvemator 0 alta femeie: doamna Dixie Lee Ray, tn Washmgton. De m~n\IOnat, ~

gsemenea i doamna Anne Armstrong, numita ambasador a1Statelor Unite pe l~nga~egatul UJit, tn 1976,lavarsta de patruzeci ~i~~ de ~ni, ~i.desp17care;.u~ repubhcandin Texas a spus: .Este numai ~hiir ~iote!". (Tune din 191anuane 1916.)

4 France-Soir din 7 decembne 1974.

100 101

Postasii sufletului" se concentreaza asupra acestei dileme, pro-pu~~ni ca~e mai de care solu\ii? de.altmi~teri contra~i~torii, laolaltacu toti cititorii care capata 0 VIesimpaue pentru ministrul lor, atat'Jde spontan. . . 1 ~

In Franta dar in cu totul alt context, doamna SImone Veil ,ministrul s~~atatii, se bucura de 0 puternica popularitate, dupa'atitudinea demna in favoarea liberalizarii avorturilor. In mod peno-die barometrul lunar Figaro-SOFRES" 0 situeaza in fruntea cla-samentului ca personalitatea cea mai apreciata, chiar inainteaprimului-ministru. ..

Din cand in cand, aproape pe furls, doamna Veil se strlld~le~tesa afiseze un stil politic feminin, tarll fandoseala, dar nu ~l fara, ",farmec, fara slabiciune, dar nu ~i tara simplitate: "Ceea ce ~a ne~i-.nisteste, de cand am devenit ministru, este sa nu ma schimb III

ad~n~ul sufletului meu, ca fiinta omeneasca" 2.

Pe ici, pe colo, in mod timid, se anunta poate un nou stil, careincearca sa faca discursul politic mai putin teatral, care lnccarca sa' ,inlature limbajul pompos ~idiscursul combati~, p~~tr.u a trata, tara "fraze bombastice, problemele concrete ale realitatii, ~l pe a~l~a alevietii. Incercarca de a reinventa 0 politica care ~ nu mal fie unsimplu joc de scena, rezervat tribunilor ~iteno~ilo~, pentr~ ca, int~-0 ,buna zi, sa nu se mai poata concepe viata publica intocmai ca un JOcnarcisist al puterii, ci ca 0 aetivitate de servieii. "i

Atentia lndreptata spre ceilalti ~i capacitatea de ~ aseulta ar,,~putea deveni prioritate. sr nu ea pan~ ac~m, onor~r~l~~ puterea.~si gloria tot aeest ceremonial denzonu al politicii de gen,:!" , Imasculin. -"

, Se pare deci cAnu s-a jucat inca ultima carte. ~i n~ este ~ntru totul :iluzoriu sa te gandesti ca femeile ar putea contribui la rel~vent~r~,:~politicii. Pentru a transforma intr-~n ex~rciVu nu atat mal fem~nlll~ci cat mai uman, Caci aceasta este, III once caz, cauza comuna ". ,;~

"~l.h

\~)£:\

1 Despre doamna Veil, vezi articolullui Olivier Todd in Nouvt;1Ob~aleur, din ~O~decembrie 1974 ~i interviulluat de Pierre Desgraupes in Le Poini; din 22 decembne;:<

1975. . 1977 ,""2 Interviu in lours de Francedin 26 februane '.. . . .:.3 Vezi Reger-Gerard Schwartzenberg, discurs cu prilejul Zl~e~ormt~!!onal~ ~/e :

femei! (Paris, 1975), edita.t de Secr~tariatul de Stat pentru conditia femen, ~I .Potitica ,la feminin", Le Monde din 4 marne 1975. "

:\

VIATA PARTICULARAA UNUI OM POLITIC•

"Af dori sa flu mai mull decat un trandafir Iiirevend hainei SOfUluimeu"

Margaret Trudeau

Oare ce insemnatate are cuvantul intimitate, pentru un liderpolitic? Totul se expune, totul se afiseaza: varsta;' buletinele desanatate, perforrnantele sportive, certificatele de viall!.decenta ~idebune moravuri ..•relatiile conjugale, viata de familie, animalele de pelanga casa lui. Intreaga lui viata particulara este etalata ~idezvaluitapublicului. Ca atunci cand omul public ar deveni masculinul de lafemeia publica.

CERTIFICA TUL DE NASTERE,

, Un candidat mai in varsta va incerca sa se laude cu experienta sa.:: Un rival mai tanar va aduce lnsa 0 copie dupa aetul de nastere pentru'. a scoate in evidenta dinamismul nova tor.:,';:" ~i astfel, varst~ se poate .scoate la mezat", ca sinonim al matu-:,:;r.~ta\ii~i al intelepciunii. Este imaginea tutelara a tatalui catre ca~e?~~intoarcem in timp de razboi sau de mare criza, Am mai ~pus-o;:'deja: Thiers la saptezeci ~i trei de ani, in 1~70, qemenceau,Ia'::~aplezeci~i~ase~deani, in 1917, iar Doumergue la saptezeci ~i unu;!de ani, in 1934. In srar~it, in 1958, de Gaulle devine ~iel un batran;,i~telept: "Crede\i ca la saizeci ~i sapte de ani am sa devin un 'dicta-:\tor'1"In strainatate, Adenauer ~ide Gasperi ajung ~iei la apogeu la~ovarsta lnaintata. Ce sa mai vorbim despre Mao, supertatal, lntelep-'tul !nte1ep\ilor, care s-a stins la varsta de optzeci ~idoi de ani? "t Insa ~i0 varsta prea tnaintata poate deveni la un moment dat un:,handicap, exploatat imediat de adversarii politiei. In timpul campa-~niei prezidentiale din 1%5, a fost scoasa in evidenta varsta de sapte-. zeci si cinci de ani a lui de Gaulle, alaturi de invitatia adresata:Jalegatorilor, mai ales celor tineri, de a anihila - politic - Tatal."Domnul Lecanuet, pe atunci in varsta de patruzeci ~icinci de ani, ,:';afirma:"Generalul de Gaulle trateaza probleme care-i privesc pe

I.

1()"2

parintii nostri, in timp ce eu ma gandesc, deja, la problemele ce-i vor, ' '~\;l'In realitate, tineretea a fost impusa de cinematografie ~i delovi pe fiii nostri" 1. ",f~ .':',televiziune, datorita pnm-planulut, In schimb, ea conteaza ~ai

Astfel, tineretea ~i puterea de imaginatie ~i de iventivitate sunt. !putin in teatru ~i in oped, chiar pent~u interpret area ~nor rolu~l deasimilate ideii de a Eta in fruntea unui stat modern. Brosura demo- J ,.tadolescenti. Cati Rodrigue si cate Chimene sexagenan nu au existatcrata it prezinta pe domnul Lecanuet ca pe un .barbat tanar ~i,,;t '...tntrecutul teat;elor nation~le? Jar Sarah Bernard oare d\i ani ave~inainte de toate, indreptat spre orizontul viitorului". Adaugand ca: ~ : cand a [ucat-o pe Aiglon? Astazi, actualitatea cinematograficl1,. ~l

"tn epoca cuceririi spatiului cosmic, in epoca rachetelor, este nece- ~~ i-,inaiales televiziunea, determina 0 lupta politica apropiata, studiulsar ca seful statului sa fie tanar" 2, De aici ~i aceasta confesiune a lui ' ~ceard1nelor de la ochi ~i al ridurilor, impunand masca tineretii ca pede Gaulle: .Luati-ma a~a cum sunt. N-am sa pretind d1 sunt perfect i :.un simbol de vitalitate.ori ell nu am varsta pe care 0 am" 3. ' "

Noua ani mai tarziu, in timpul campaniei prezidentiale din 1974;~domnul Giscard d'Estaing, pc at unci in varsta de patruzeci ~i opt de'ani, tncearca sa foloseasca urmatorul argument impotriva domnului :Mitterrand, care n~ are totusi decat cu zeee ani mai mult. In timpul ,;duelului televizat, din 10 mai 1974, el afirma cu tarie: "Ceea ce ma, ~uimeste in aceasta dezbatere, domnule Mitterrand, vlt voi spune-ofoarte simplu, este dl dumneavoastra sunteti un om al trecutului", ~

, Jar domnul Giscard d'Estaing subliniaza: .Daca ma yeti vota, )atunci Franta va avea eel mai tanar presedinte dintre toate tarilemari din lume" 4. De altminteri, n-a fost el deputat la treizeci de ani,secretar de stat la treizeci ~i trei ~i ministru de finante, la treizeci sisase? 5, ,

Caci, tineretea este una dintre trasaturile distinctive ale liderului\ cu ~arm. Jerry Brown devine guvernatorul Californiei la varsta de:

treizeci si sase' de ani. Olof Palme este prim-ministru al Suediei la, ,patruzeci ~idoi de ani. Trudeau ajunge in aceeasi functie, in Canada;la patruzeci ~i opt de ani.

CM despre Kennedy, el a fost ales presedinte al Statelor Unite lapatruzeci ~i trei de ani. Jnvestitura oficiala", pe 20 ianuarie 1961, a:oferit un contrast fizic frapant tntre el ~i fostul presedinte, Eisenho-wer, saptezeci de ani. J.F.K. a declarat atunci: "sa se stie acum ~iaicL. dl faclia a fost predata unei noi generatii de americani'".

1 Le Monck din 21-22 noiembrie 1965,2 Brosura editata de Centrul democratilor, numar special al Curierului

democratilor.---lInteiviu radiotelevizat luat de Michel Droit, pe 15 decembrie 1965. '

4 Valery Giscard d'Estaing la Marsilia, pe 27 aprilie 1974.5 ~i domnul Mitterrand ar putea dovedi cii a fost, la treizeci de ani, eel mai tanar

migistru at uItimelor doua Republici,,Theodore Sorensen, Kennedy, Paris, Gallimard, 1966, p. 204.

t .:!i :1, I:,, "

104

CARNETULDESANATATE

: ~ ,Carnetele de sanatate completeaza certificatele de nastere, pen-:~~u a confirma vigoarea fizicl1 ~i dinamismul. Woodrow ~i1son::spunea: .Vom fi intotdeauna obligati sa ne .dlutam pr~edtntele':,'printre atletii in\elepti ~i prudenti - 0 categone foarte ~U\tn ~~me-;'roasa de a1tfel". Caci, functia de presedinte sau de prim-rnimstru~este i~tovitoare, candidatul trebuind sa faca dovada constitutiei sale,robuste, depunand 0 a~ivitate neobosita, strliblitAnd tara in lung si-n, lat.

,~~. Campania electorala serveste deci drept un t~ren de in~rcare"pentru rezistenta lui. In Statele Unite, ea dur~zll dl~ februane-ma~-: tie (inceputul alegerilor primare), pAnli in noiembrie (dat.a alegen-,:.'Iorpropriu-zise). Lucru care da timpul necesar ca sli se verifice, d~ell, cumva candidatul de la Casa Albll se afla in deplinatatea facultatilor

, ,'sale fizice.": In 1960, 1iderullaburist Gaitskell s-a mirat de aeest lucru in fata, ipresei americane: "Gl\sesc uluitor faptul ca puteti supravietui din" punet de vedere fizic. Pentru mine, cinstit vorbind, trei sllptlimAni de: campanie electorala sunt de-ajuns ca sa ~li term~ne.:, Pres~pun ell,

'. 1a sfarsitul campaniei, tntr-un astfel de ststem, att trecut. pn? atatea.' tncercari lncat, odata devenit presedinte al Statelor Urlte, mtrarea

in functie va avea efeetul unor vacante reconfortante" ,(, Ma{ precis, tot in 1960, sanatatea lui Kennedy devine un prilej decontroverse. In timpul Conventiei Partidului Democrat, guvernato-

'~ rul statului Texas, Connally - partizan al compatriotului sau, John-

1 Discurs \inut laAmerican Society of Newspaper Editors (Societatea Americana aEditorilor de ziare).

105

. (

II

• tG

i:ii;iIiiIi"il\.;q.j,!

,Ui(:.I

p,!

III,J

IIIr:LI.

"j',.

son - afirma tntr-o conferinta de presa ca J.F.K. este atins de boala ,~:' .Domnu] Ford are dificult.'lti din pricina genunehilor ca .lui Addison ~i deci este inapt sa suporte angajamentul fizie inerent: " r fo~toperan in treeut, ~i pe care Ii intreune prin vigur~as:e au "!~~functiei prezidentiale. Imediat, medicii candidatului dau publicitatii ' :f ,~zlce, d~ I~ o!a 5.30 dirnineata ~i prin cei 400 m de bazin ;X~~~~:un buletin de sanatate, ca sa destrame acest zvon'. Ironia istoriei ',' . rnoara zilnio In piscina in aer liber de la Casa Alba. Noaptea nuinsa: domnul Connally se va gasi in aceeasi masina eu J.F.K in ziua : ", ' trez~te de~.l 0 data pentru a-si usura veztca, doarme bine, nus;cand acesta va fi asasinat la Dallas. " ,~ufent .reaq~l n~rv:~~~ein urma celordous tentative de asasinat

In schimb, Kennedy suferea lntr-adevar de 0010an4, fiind ranit la ; lmpolnva .lu.1.DI~tlll1 sunt inglUbeniti de nicouna, Testiculele suntspate in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ~i fiind obligat sl. :;'normale ~l slmet~lce. P~e~intele nu are tendinte depresive. Scau-poarte tot timpul un corset de 20 em. De aici ~idificultatile campa- , :;; nele su~ Ibrune ~l constsrente-'. 'niei: "Candidatul eu surasul amabil, dupa ce revenea in camera sa de "i'~. Rezisterua .ne~oasa, se stie, este la fel de importantA ca si ceala hotel, i~i dadea jos centura ~ise destindea fllcand 0 baie fierbinte, ';: ~Ica. P~ 13 I~he ~972, la propunerea domnului Mae Gdvernrasufland usurat: era singura manifestare care lasa sAse intrevad!,;, nvent!a .Par.lIdulu~Democrat it desemneaza pe domnul Eagleton'suferinta pe care 0 indura,,2. '"\ ~"parruzeci ~ldoi de am, drept candidat la vicepr~intia Casei Albe. '

o alta deceptie, in timpul alegerilor primare in Oregon ~i in:' ';" . ~nsA-: curan~ s-a at1a~- domnul Eagleton a fost spitalizat de treiIndiana: Kennedy, epuizat, ramane fllr4 glas. Continua tnsa confe-~"on a.tolntA~nel .oboseu nervoase", intre anii 1960 si 1966 suferind. . .. t . ,; ',soeun e ectrice in doua repri fl' ' , ,rintele de presa prevazute initial, n locsa rAspundAoralintreMnlo~, : 'i b " nze. n cone uzie, domnul Mae Governziaristilor, el serie raspunsurilepe foi mari de hartie galbena, pc care ~\"re uie sll-~IaleagA un all coechipier,insarcinatul sau eu presa, Salinger, Ie citeste auditoriulur'. Astfel, fa,'

. 1

nastere un gen nou: conferinta de pres! muta, ;Dinspre partea republicana, domnul Nixon a avut ~i el greutA\i ACfIVITATILE SPORTIVE

in a urma trenul infernal al campaniei electorale. Pe 7 noiembrie: ~,:i1969, agentii sai de press publica unele cifre elocvente: candidatul ~i, V ~ '. ,parcu,r:s~u avio~ul 65500 mile, a .vizitat, ~!putin 0 data, 488 d~~ '0 ~entr~. a-~Ido~edl perf~ta ~~~itie fizica, pentru a proiecta in \erase, a nnut mal mult de 150 de discursuri ~l a fost vazut in carne ~l:: ,,~ll Jumll 0 Imagme dinanuca ~l virila, conducatorul trebuie sa fadt \oase de 10 milioane de persoane", ;:; :s~o~. Sa~ sa treaca drept sportiv. Sum preferate de altfel sportu-: \

Oar, in acest maraton istovitor, atletul poate sA se poticneaseat t e. e echlpll, care pun in evidenta capacitatea de coopqar~ in plan I iLasfarsitul lui august 1960,Nixon se loveste la genunehi de portiere: '":,\soe~l. v iunei masini, iar rana devine grava, Diagnostieul: infectie virulen~f ,:~. / ~renul .de spo~t, domnul Chaban-Delmas i~i lntrece rotidatorata stafilocoeului hemolitic auriu. Din data de 29 august, pana.:~\'Fflva

11•• ,0Slul ~nternatlOnal la rugby - Iucator in linia de atae a''''' ' Tantel In me I di .pe 9 septembrie, trebuie sAramana lntins, la spitalul Walter R~,~'br't '. ' CI~ isputat la Richmond, in 1945, impotriva echlpei

eu piciorul atarnat de 0 greutate care cantareste cinci livre, pierza~~: .:aj ItafiI~~- practl~ toate sporturile ~iacest lueru it face eunoseut euastfel doua saptamani, in plina campanie electorala. 'ilt:vi~t~rr.u ~to~ra~llor. ~r~edinte al Adunani Nationale, el terrnina

Genunchiul prezidential este din nou centrul atentiei in camp.~-:,dublu l~~,~n~,Inf~dU-I. pe Bart.hes ~.ipc Jauffret, in semifinala denia electorala din i976. tn februarie, r!!S3 Alb4 dApublicitatii un.. du-i Ba rI a,l aI' mpI?n~tulul National de Tenis, coechipier fiin-

.. ." • re ay. n acelasi .nnn ~p antre ~I( M'raport -,.,foarte complet - despre starea sanatatii locatarului sa!l;.grfidinile Hotelului La ' u1;;!' U~ •• : ', _nea~ cu £lchel Jazy prin.11">"1 " ssay, fine, mal joaca ~lgolf Ia Chantaco.1 Pierre Salinger,Avec Kennedy, Paris, Buchet- Chaster, 1967, P:57,

2lbid. p. 57-58, ''':' • ,2 Frallce:S?lr din 12 Iebruarie 1976,3lbid., p. 50. ' ' ; -: ,Pe 16 iulie 1966, la flptezeci ~idoi de 'M " _,4 Theodore White, Comment on fai: un ~ri~-' Paris, Laffont, p. 398-399. :')~..rezlsten\a, Inoltind 15 km In fluviul Y t anJk.j"ao rnsu~1a \mut sa-~l dovedeascaY'~ ...".., . ", ang- seu- ang. ,

. i

107

i'. \ .

La Elysee» ~iValery Giscard uEstaing tine sa para un pre~c(iintei, '" m:.este un i.iu bun, un tara bun, un Irate bun» un prieten bun ~i unpolisportiv. Tenis: presedintele ii tnsoteste pc cei doi fii ai sai la,: sot bun". 'Finala Internationalelor de Tenis ale Frantei, la Roland-Garrcs.j ,>:.; "Un sot bun": conducatorul trebuie safle casatorit, ca s4 cores- I,)Practica schiul nautic, in vara anului 1974. Natatie, in decembrie] '(pund4 cat mai bine stereotipului mora lei traditionale. Celibatarul '1974, in Martinica, in aceeasi piscina cu domnii Ford ~i Kissingef.';-'~ ~nelini~te~te: s-a vazut foarte bine in cazul domnului Heath. ChiarSchi alpin la Courchevel in februarie 1975, 1976 ~i 1977. De aseme-] itnaintea alegerilor din 10 octombrie-I974, fostul prim-ministru estenea, pilotaj: pe13 iunie 1975» presedintelese afUi la comanda,% tntrebat de ziaristii televiziunii britanice despre ,;absenta femeilorelicopterului sau eu ocazia unei vizite-surpriza, In cartierele munci- -,' ,-dinviata lui". See, cu fata crispata, domnul Heath recunoaste dltorCllt~ din Fontenay.-sous~Bois. ..! i ~probabil este 0 .Jipsa" pe undeva, apoi ·las4 s4 se-nteleaga, suparat,! . Elicopter ~au aVIOn, aces tea .serv~c doar ca .slmlx?,lun, scot in ,~,~ cei ee pun asemenea intrebari despre un astfel de subiect, pot

i evidenta curajul, gustul pentru viteza ~I .modemitetea conducato- ': foarte bine s4 se duca la dracu'".I rului. care ut.ilizealA din plin mijloacele de deplasar~ ~I~ ma~ rap ide - ~, Nu mai ;u\in nelinisteste eel divortat. Ca in cazul lui Stevenson,\ ale t1.mpul~1 sau, tn~pan~ eu 1932, pentru a sublinia Ima~IDea de, 'candidatul nefericit de la Casa Alba, in 1952 ~i 1956, impotriva

candidat cutezator st rnnottor, Roosevelt calatoreste la Chicago cu ~ -sot' I '1 . M . E' h D t . It' . di t. 1 x I' I' " Co . . D "'.i - U Ul Ul amre isen ower. e a unci, mu ;1nu au mal tvortat,aVionu , ca Sa accepte aco 0 "nomma lzarea nventtet emo-:· ,'. ' " . • . 'crate. Patruzeci de ani mai tarziu, Kissinger se transforma lntr-un , '.~()Cmalpentru ca sl1nU-~1comp~omlt4 sansele, in Statele Umte o~~Metternich zburator, sarind dintr-unjet in altul, catre eele patru zari ] ."In Fra~\~. In 1974, domnul ~1 d.oamna C~aban-Delmas, ambiiale lumii. Omniprezent, atoatestiutor, in mare viteza, Ca un super- : ~despllr\l\l, au .~uportat 0 campa me de denigrare, orchestrata custar al diplomatiei. <: foarte ma.re gnJll. . . . .

Format ca pilot de vanatoare, in 1944, in Statele Unite, domnul Totusi, morala a evoluat. Cel pu\m dincolo de Atlantic. ~1 cumServan-Schreiber recurge ~i el la simbolistica aeronautica. In iunie _, divortul a devenit din ce in ce mai des in randurile populatiei,1970, cat a durat campania de la Nancy, el se deplaseaza in avionul; ,~ndudltorul divortat nu mai este obiectul acelorasi reprosuri ca inparticular, purtand cu el 0 cruce de Lorena. Deja» in 1970, el smul- i. ~trecut, Astfel, fl1rl1a fi luat de valtoare, domnul Ford it alege pesese din Grecia coloneilor ~i-l adusese in Franta pe compozttorul ~domnul Rockefeller ca vicepresedinte, in 1947 ~i pe domnul DoleMikis Theodorakis, in avionul sau particular. Chiar ~i acasa, el ~ 'oonsilier, in 1976. Or, ~iunul ~i celalalt sunt desp~rtiti ~irecasatoriti.poarta cu placere pe deasupra dlmli~ii ~i a crav,atei 0vesta matlasata ",: ", In Statele Unite, sotia candidatului participa foarte activ la cam-I!de parasutist. Directorul Expressului merge, alearga, zboara, pe fon- ~ .pania electorala a sotului, apoi la activitatea de la Casa AIM, in cazul]',dul zgomotos al reactoarelor ~i al aeroporturilor, ca un supennan ::' incare acesta este ales. In ultimii douazeci de ani, doamnele Mamie \parasutat in valtoarea politica. :Eisenhower, Jackie Kennedy, .Lady Bird" Johnson, Pat Nixon,' ,

Betty Ford ~i Rosalynn Carter si-au asumat pe rand acest rol." ' In 1960, doamna Kennedy it secondeaza cu eficacitate pe sotuls~u. .Aceasta campanie, scrie Pierre Salinger, a devenit ~i a ei, eel

: :putin la fel de mult ca ~i a senatorului..." Lui Dave Powers ii placea. .. .. . . 1 's~·l tachineze pe J.F.K. spunandu-i: .,Nu pe dumneavoastra a venit

Acesto~. cahtl1Y In(hVl~Uale, ceo \ID de p.ro~na ~er~~anli'f ',s~vll vada, ci pe Jackie!"~ Cine nu-si aminteste, de atfel, de butadaconducatorii trebuie sa le mal adauge ~l unele cahti1\1 "socia te ,care •.;-.'presedtntelu! care a deschis astfel conferinta de presa cu ocaziatin de anturaj, in special de eel familial. Acest certificat de bune;,' . ' "~moravuri aminteste de Articolul 4 al Declaratiei cu care tncepe '," ~~ Montie, din 10 octombrie 1974.

., . ~ PIerre Salinger, op., cu: p.381-182Constitutia anului al III-lea: .,Nlmem nu este un bun cetatean, daca•

108

SOTIA CEZARULUI

109

s

~ per~oad~ de ~teva luni. Tine un discurs la colocviul Noului Contract, Social, p~ 13 aprilie 1975 la Poi tiers, apoi prezideaza ts Vannes" ~remoma de s~rMtorire a Jeannei d'Arc, urmeaza alocutiun~,t~n~~ la hote!ul din orasul Orleans, pe 8 mai 1975 ~i coparticl ~timida la urarile prezfdenuate televizate,din 31 decembrie 1975 p

.!' • . •

AL DOILEA SEX

",.'.\'1: I"j

iiliI

II11,I,Ii

II !~"

i C'

;. .. : "

>l Pentru a c~eiona chipul unui cuplu unit in Franta sau oriunde in".al~ parte, soua candidatului (sau a pr~edintelui) t;ebuie s~ fie si ~:I',0 vedeta, pentr.u a umaniza imaginea sotului sau, care este intru~h~~l',;~~tdu~.nd 0 Via\fl ~e familie ~!ma, ca ~.ielectorii sal, ' \ I i,>. In once caz, ••pnma doamna este, pnn excelent~ sotia auxiliara ":,canton~~ intr-~n ro! secundar, de sprijin, in umb~~ sa~ pe urmel~ /1,~O\UIUI, 10 slujba intereselor ~i a carteret lui. Credincioasa,;riib~fltoare ~i supusa este pusa mereu tnpozrna clasica a celui de-aiJJ)o,/ea ~~ vazut astfel de Simone de Beauvoir.fi~,So.tla I~derulu~ este tipica Femeie mistificaui a Iui Betty Friedan.:"f:~.melaahenatfl,. rntr-o ~ocietate care ii refuza orice identitate pro-pne, care 0 obliga Sfl-~I .sufoce propria personalitate" si care 0

,const~a~ge la 0 "existen\fi prin imputernicire". Fa~nd-o 's~ existe?numal 10 r~port cu barbatul, cu copiii, cu caminut, Cantonata inr~luI de sotIe~ma~fl-menajerfl. Victima cultului supremanei mascu-l!n~,.care 0 yne 10 mod deliberat intr-o pozrue subordonatfl. Carn_:~~aeste Politica masculului, analizata de Kate Millett· Barbat I "

'b . , '" <l U UIIse atr~. me ~o~ceea ce este creatie, realizare, mUltumire de sine,..re?Ieu,. S~rvIclul domestic ~i sexual, inda tori rile de subal terna 'edu~~tIa copiilor", ' ,

:~ ,'S°tia pre~edi?telu~ n~ are decat un singur tel: sfl-I urrneze pes~tul ~au, Sa-l fi~ lOs.otltOare devotata ~i atenta, gata sa-I ajute, fldelasv~plta de a~m~rave, precum Penelopa fata de,Ulise. fntr~unjnt~r~~u, ~ama lui Giscard d'Estaing marturiseste: Jntr~o zi, Ia'~iul de~~~~nea\fl Val~ m-a intrebat: «Mama, ce fel de viitor crezi ca ma",!e~ptfl?» ~u I.-am ras.puns atunci: «IV voi spune numai dupa ce ai~ mI-O prezmu p.e soua ta.» Ei bine, dupa parerea mea, Anne-Ay,~one este 0 ferneie ce poate influenta in bine viitorul unui barbat.::

111

'Ii'I

j,

f;

,I'I

I

110

1 Le Figaro ~iL'Aurore din 19 august 1976.2 Pierre Sa linger, op. cit., p. 381-382.3 R.T.L., 23 mai 1969, "Les candidats face aux femmes".

Ea a stiut tntotdeauna sa-l usureze de toate grijile materiale ... ~i~tilsa fie discreta'". ":t

Aceasta .secundarizare" merge inca ~i mai departe. Caci - ex;, ceptie fa~nd doar sotia eroului, care trebuie sa se piarda in umbrtca doamna de Gaulle~ - sotia se aliniaza muncii depuse de sotul e~,~i aceasta eu destul de mare usurinta, pentru ell cine se aseamana Se:

aduna iar conducatorul i~i alege mai totdeauna 0 sotie pe mllsunlui. '

.'Liderului eu ~aTmii corespunde 0 sotie care, la fel ca ~i sotul eil

. ljoaca pe doua fronturi: egalitatea ~i superioritatea, apropierea ~rdistanta, familiaritatea ~i disi4nc\ia. In acest dublu rol, doamiliKennedy era nelntrecuta. Solie, mama, dar ~i femeie str111ucitoar~sofisticata, tmbracata la cei mai renumiti creatori de moda, deliOleg Cassini pana la Hubert de Givenehy. Reprezentanta a celei maibune societati, dar ~i a Jet Society. Femeie cultivata ~i inteligenci;1formeaza tmpreuna cu sotul ei un cuplu de staruri, oferit spt~!admiratia publicului american. 'I:~

Jackie aduce la Casa Alba un aer de stralucire, redecorand-o ell'mobila de epoca, agatAnd pe pereti picturi noi ~i dand dineuri ~(serate prestigioase (servicii din argint aurit, pahare de cristal, flonde sera). ~i~

Pe 13 noiembrie 1961, are loe U11 concert cu participarea hiPPablo Casals, oferit in cinstea guvematorului din Porto Rico. Au'fost invitati, de asemenea, compozitorii Leonard Bernstein, Aaron'Copland, Norman Della Joio, Ray Green ~iRoy Harris. In 1962, areloc serata data in cinstea lui Malraux, unde Isaac Stern, violonistui'Leonard Rose si pianistul Eugene Istomim formeaza un trio de'exceptie. Lumea i~i aminteste ~i faptul ca doamna Kennedy perso-'nal, tmpreuna cu ministrul francez al culturii, au organizat sosirea:Giocondei in Statele Unite. :~;"

Casa Alba devine, astfel, locul de tntalnire al artistilor ~i a(intelectualilor. Cu ocazia unui dineu oferit tn cinstea laureatilor;Premiului Nobel, presedintele face urmatoarea remarca: "Niciodatf

11';

,1Citate culese de Laurence Masurel, tn Paris-Match. din 1 iunie 1974. '~'l~~2 Doar r~ mod cu t,otul excep\io~~I,sopa eroului iese to evid~n\a, precum Eva, ,.

Pero~, .Prima Sarnanteanii argentlniana", .Port-Drapelul nevoiasilor", ••Printesa~saracllor"! ,,~tlipana celor.goi", .Doamna Sperantei" (~ith Ma,ri,on,Peronisme d ipersonnalisation du POUVOIf, memonu pentru D.E.S. to ~tlln\e politice la Univ. Paris11,'1976,p. 44. : .

'atCasa Albli n-a fost 0 asemenea reuniune a talentelor ... poate in. . . ·,,1'farlide cazul cand Thomas Jefferson a cinat smgur arci .~Ii Doamna Imelda Romualdez Marcos, patruzeci ~i sapte de ani,

I otia presedintelui Marcos, supranumit ~i "Kennedy filipin~z", i~~proiecteaz4 ~iea imaginea de prietena a artelor (~nstrucva u.nUlluxoscentru cultural, la Manilla etc.), frecventand ~l ea Jet Society .

.':·Seplimba cu iahtul, cu avionul, [oaca polo ~ii~i face prieteni celebri:.~(doctorulBarnard, Oina Lollobrigida). . ."~>l!' tntrebare in Newsweek.: "Ca prima doamna a unei tan, mea,

":':destulde saraca, va sim\i\i stanjenita de faptul ca va gl1siVnumele}pe lista celor mai bogate femei din l~m~?'i~" Raspuns - Fir~te, este ~m stan)emtor. Acest lucru ma ~ace~a>iparprea materialista. tn reahtate tnsa, sunt persoana cea mal punn'/ materialista - n-o sa ma credeti. ~i toate aceste vorbe despre Jet:g 'Society! Smntli Feciaorl1,cum ~ putea sa merg in jurullum.ii ca~ll-mi_ tndeptinesc misiunea acordata de poporul meu - vaslind tntr-o:' canoe? ~i cum ar pu tea ajunge panl1aici prietenii mei din Jet Society?.:.Tot asa, intr-c canoe, vastind cu pagaia?,,2 ,.' Interpretand insl1al doilea rol- al tamiliaritatii - sotia liderului

~usarm poatesa proiectezeo imagine mai putin sofisticata. Doamna~ Margaret Trudeau, douazeci ~isapte de ani, i~itnsoteste sotul tntr-o~' calatorie oficiala in America Latina, in februarie 1976. in Cuba,

,,> tanara femeie debarca tmbracata in jeans ~itntr-un tricou (cu "Mar-; garet" imprimat pe spate) datand de pe vr~mea ~lti~~i campanii a: sotului sau. Foarte curand, ea ti va spune pnmulUl-mmlstru cubanez:,.:pe' nurnele mic: Fidel. La Caracas, la un dineu ofi~i~l, a insi~tat s~\. cante un cantecel compus de ea in onoarea souei presedintelui" venezuelean, Carlos Andres Perez. In orice caz, Margaret este cate-

gorica: ea nu doreste sl1fie ,,0 doamna aleasa, care s~ inaugurezecrese,,3. '

Cat despre sotia "tatalui" sau a common man-ului,: lucruri~e.s~.n~~cred eu, clare. Caci, acestui domn "Toatl1-Lumea al politicii 11

corespunde ~i 0 sotie, doamna "Toatl1-Lumea": Buna gospodi~l1,econoama ~i prevazatoare este femeia de inteno~, .fa~~ stralucire,tmbracata dupa penultima moda. Simplitatea, familiaritatea, mora-

1 Theodore Sorensen, op. CiL, p. 308.2Newsweek din 23 februarie 1976. . ' '3 Time ~iNewsweek din 16februarie 1976;France-SolT din 22-23 februane 1976.

113112

I

:/:!\- ,

I,!

la burgheza, deosebirea de Women's Lib, acestea sunt caracteristiciledoamnei Mamie Eisenhower. ~i ale doamnei Germaine Coty, sur- modern d.eAlvin Ailey, la Lincoln Center din New York: curand seprinsa in spatele masinii de gatit. Ale doamnei Smith ori ale doam- va urea ~l ea pe scena, improvizand un pas de deux tmpreuna cunei Dupont, ocupate de dulceturi ~ide copilasi, Chiar ~ifoarte acliva dansatoarea Judith Jamison.doamna Carter sugereaza aceasta imagine. Dupa ce a batut drumu- 'Dar, nu toate nevestele de conducatori dau aceasta impresie derile pentru campania politica, ea se tntoarce acasa in fiecare week- " echilibru ~i de fericire. In cartea ei, The Power Lovers: An Intimateend, spaland ~icalcand d1m~ile sotului ei'. \ -:,' Look at Politicians and Their Marriages, Myra MacPherson, ziarista

Insa, uneori, cand common man-ul este prea comun, de 0 medio- '; ,la Washington Post, i~i tipareste teza, dupa ce a intervievat treizecicritate nedisimulata, sotia it poate dep~i in popularitate. Este cazul ' " < de cupluri celebre: 0viata conjugata ~ifamiliala reusita este aproapedoamnei Betty Ford: "Betty's Husband for President in 76" era scris ' ..' imposibila in politica.pe 0 pancarta de la ultima campanie elctorala. Deschisa ~idirecta, r ,. - Ca si1fie realesi, pollticienii i~idesfasoara campania zi ~inoapte,doamna Ford d~ un interviu pe un ton foarte liber, emisiunii televi=] ., saptamani intregi, in week-end-uri, in loe ~ ~i Ie petreaca cu fami-zate a c.B.S., 60 de minute, din august 1975. - ~ ;'~liile..Iar so\iil~ lor, care se obisnuiesc rapid ~-~i reprime orice repros

Pronuntandu-se pentru egalitatea drepturilor femeii, ea califica ,t ,;'~pubhcsau once expresie a unei opinii personale, trebuie sa spargasentinta Curtii Supreme de a legaliza avorturile drept ° .foarte ;,.:. un baraj intreg de asistenti parlamentari, de secretari etc. - ca saimportanti1decizie".Intrebatlifiinddespremarijuana,eapresupune ~~,;:i 'ajunga la sotii lor. Caci, pentru ei nu exista decat problemele cir-ca cei patru cepii ai sai probabil ca au incercat-o deja, ~ici1a tacut-o ] "< ~_cumscripVeiin care candideaza. Myra MacPherson ne asigura: "Ge-I~i ea, la randul ei, cand era tan11r11:"Este genul de lucruri pe care " \~nul ~e pe~soa~e care ,~le~p~litica drept cariera sunt acelea care n~ )tinerii trebuie si1le incerce, cum ati facut-o si dumneavoastra cu ~ : _se simt bine ID relatiile mume. Ele prefera, mai presus de toate,prima sticla de bere sau cu prima tigar~". at despre sotul ei, -~ ';"zgomotul multirnii". ,-doamna Ford raspunde tin~titli: Ji plac tnca tinerele dragute, dar'i ~ Doamna Joy Baker, fiica senatorului Dirksen si sotie a senatoru-in realitate nu are timp sa se distreze cu ele: am eu gr4j~ sa-l tin f -·lui Baker, declara: .Politica mi-a distrus personalitatea". Lady Birdocupat'v, . £ ~,:;Johnson face urmatoarea remarca: "Un politician ar trebui sa se

Dialogul se opreste, apoi, asupra relatiilor sexuale dinaintea:; F'nas~ orfan ~i sa r~mani1celibatar". lar doamna Joan Kennedy secasatoriei. Care i-ar fi reactia daca fiica ei, Susan, de optsprezece ani, '!: ~~.defineste lntr -un singur cuvant: "Vulnerabil~"l. Vulnerabila deoa-i-ar marturisi ci1a avut 0 "aventurti" (affair): "Ei bine, nu as fi :'r ~'.rece, cum ar putea fi suportata mai bine aceasta viata stearsa si, ~ " ,surprinsa, Cred dl este ° fiin\~ omeneasca perfect normals, ca toatef ~,devotatli carierei sotului ei? Soria candidatului trebuie sa participecelelalte tinere. Daca ea doreste s~ continue, cu siguranta ci1i-as da ,rs factiv la campania lui ~isa tina discursuri. Trebuie sa fie un model desfaturi in acest sens'", .' _, \v~rtute ~i de buna-cuviinta. Arnintrndu-si de alegerea sotului ei ca

Libertatea tonului ei socheaza cercurile traditionale. In schimb;,' '. guvernator al statului Georgia, doamna Carter marturiseste: M-am..• 1- ". , "

ea Ii aduce doamnei Ford alte simpatii. Aceasta femeie originala ~i" "';trezit intr-o dimineata complet tnnebunita, Imi dadusem seama cacurajoasa se bucura in continuare de 0 popularitate puternica, ~i, in:~ 3

j,trebuia sa fiu de acurn lncolo intotdeauna perfect~"2.

ciuda unei operatii de cancer la san, in septembrie 1974, ea prive~te,: f':. Ea este expusa intruna privirilor ~i criticilor publicului, ca de !viata cu mult optimism. In august 1976, The First Lady - Iosta ~faltfel ~i aparatelor de fotografiat ~i camerelor de luat vederiale \d.ansatoare ~ielev~ a Marthei Graham - asista la premiera baletului ~:)eleviziunii. Traieste cu teama unui cuvant sau a unei atitudini care \.

1 Tune din 19 iulie 1976,:: )'i-ar putea di1una sotului ei. Pe scurt, ea devine proprietate publica2 "He still enjois a pretty gir~ but he really doesn 't have time for outside eruenauemau 'J 1 .because I keep him busy". .';: P ~yra MacPherson, TI,e Power Lovers: An Intimate Look at Politicians and Their3 Extras din interviuldin Time, 25 august 1975. y ;-,M~mages, Putnams, 1975. '

'f,.~ France-Soirdin 5 noiembrie 1976.

114 115

~i extensia barbatului public cu care s-a casatorir. Doar 0 simnU,prelungire. Un simplu accesoriu. "Care va fi rolul sotiei dumnea:voastra, Rosalynn, in conducerea administrativ4?" is-a pus Intreba.rea pre~edintelui Carter. Raspuns: ,,0 voi considera ca pe Iiprelungire a persoanei mele'". {"

Mai exist4 multe alte ingradiri de suportar, multiple fndatoriri deasumat. Doamna Ellen Proxmire, fosta sotie a senatorului de Wis'iconsm, defineste sotia Iiderului politic: "Ea este mai tntai de toatemama, bucatareasa, sofer, croitoreasa ~igospodina, dar ~iconsilier,asistenta sociala, agent de eampante electorala ~i chiar vedeta deteleviziune'v, Mai este ~iegocentrismul indarjit al sotului care nu segand~te decat la cariera Iui, ~iasupra careia nu poate decide decAlel, In 1960, domnul Humphrey se lanseaza tn cursa pentru invesii.~tura democrata filr4 macar s-o avertizeze pe sotia sa, MUriel, care ii

t t{imite chiar aceasta telegram4 trista: "Spune-mi te rog, dac4-ti mar

I pot fi de vreun folos". Oar, mai exista ceva in plus, mai ales pentru]liderii cu ~arm, ~i anume entuzlastll, fanii inarnorati care it urmeaza

I peste tot pe "marele-om". Mai exista, apoi, legaturile amoroase,

( Exista ~i nenorocul liderului prins in plasa de propria putere deiseductie, de atractia sexuala asupra multor persoane. . .~

o,A'tunci, unele sotii nu rezista. Unele, ca doamnele Abigail Mac '\Carthy, Mieke Tunney sau Phyllis Dole se hot4rase s4 divorteze, ~Altele i~igasesc refugiul in alcool sau in droguri. Celelalte nu maiosuport4 pierderea identitiltii ~ifac depresii nervoase.

Zguduita de afacerea Chappaquidick (in care Mary Jo Kopechne,o secretara a sotulu] sau, i~igaseste moartea in Imprejuran miste-,rioase, in 1969) ~i de cancerul unula dintre fiii ei, doamna JoanKennedy cade in patima alcoolului - este arestata pentru conducerein stare de ebrietate --~i face odepresie nervoasa, In 1974, sotia luiEdward Kennedy este spitalizata mult timp lntr-o cliniea de psihia- 'trie.

\Septembrie 1974. Biroul primului-ministru canadian anunta cadoamna Trudeau va fi intemata timp de zece zile la Spitalul RoyalVictoria din Montreal, ca 54 se odihneasca ~i 54 fad un checkup. .Insa, doamna Trudeau convoaca la spital 0 conferinta de presaad-hoc in care rectifica aceasta versiune oficiaHLEa marturise~te:

\4il aflu sub tratament psihiatric din cauza unui put~~ic stres;motional, dar sper s4 mil refae in curand", Furia so\ulut. ei: ,,~r~., , ..x t aici" protesteaza domnul Trudeau, altminteri aVlrn-are ce \AU a , . ' . ..dupAreportaje In orice caz, Margaret ~i mennne versiunea ei ~l'. ndidul interviu: a fi sotia unui om politic r~p:ezint4 0 asemen~tenstune nervoasa tncat ea intra inadins in clinica in vederea unei

, ··1 , "psihoterapll . . . lle Ia ad com" '. t f bruarie 1976 cum se tnmultesc entia e a a resa . -

° po,t'rt~riiesale foarte f~miliare din calatoria oficiaUI tn Cub~ ~l tn&. I ell vocea gatulUl de'Venezuela, doamna Trudeau lace un ape , . ..

~Iacrl'rnl'la postul de radio din Ottawa: "Cred cll n-am facut Dlml~' , I . t nAcll s.~devem,'fAuDaca m-a~supune complet protocolu ui, nseam -. .'un ;oOOt"2.ln ~drul acestei interventii de 0 jumatate de ora a ~a~

'7'spus' Doresc sll fiu mai mult decat un trandafir la reve~l hamel:'sotui~imeu. Nu voi fi din nou data la 0 parte, ca tn tr~ut" • .~: 'P~nA i doamna Betty Ford a avut unele dificultA\l ~nd sotul ei·Kfdevenit\derul minoritatii din Camera Reprezentantdor,!~ 1965.Chiar si aceasta feme ie, care astazi d4 un exemplu deechlh~ru, a

l- , . .. . r' pierdusem complet stmturecurs la sfatunle unui psihiatru, " mi'1' x ·,,4.propriei mele uu Itatl . .., . ' ma-

':0: ' Exist4 0 prapastie foarte adand !ntre reah~tea - uneon dra. " .:-:tica- ~iimaginea sotiei multumite ~lla locul ei pc care sc:strAdul~ .J.'~s-o roieeteze maselor cu multa truda, Subor~onatt .acelora~l~cons~rAngeri,copiii liderului, uneori trans.f?~~tl tnmaimute sa- \",:vante,nu cunose intotdeauna un destin mat renctt. \

A<-

CERCUL FAMILIAL

116

Copiii (sau nepotii) condudtor~lui ~e\in 0 pondere importantain rocesul de umanizare a personajului, .

Prn aceasta pnvinta, noul guvemator al New Yo~k-ulul: HughCarey rata a doisprezece copii, a stabilit un record. In ianuane 1975,eelde~alcincizeci ~iunulea guvernator lnchiriaza un autobuz pentru

1Newsweeek. din 30 septembrie 1974 ~idin 6 ianuarie 1975.

2 Time din 16 f~brua~ebI976: 1976 Cuolul Trudeau se va desparti in mai 1977,3Newsweek din 16 re ruane '.r n rmeaza la New York pe Mickdupa 0 escapada foto~raficl a Margarete., care u ,

Jagger,din grupul Rolling SIOna..'("'Time din 17 octombrie 1974.

fi

•....~

117

1 lnterviu fn Time din 3 ianuarie 1977.2 Ellen Proxmire, One Foot in Washington, 1974.

a-si transporta intreaga familie de la New York, la resedinta oficia~din Albany'. . ;~

<: Prezenta copiilor sau a nepotilor este importanta, mai ales pel!;. ') tru acreditarea imaginii tatalui (sau a bunicului) natiunii. Pentru'. 0 valida pe aceea a omului obisnuit, tata atent ca oricare altul dintr~

concetatenii lui. Pentru a 0 face mai "modesUl" pe aceea a lidenll~cu sarm, capabil ~ paraseasca piscurile inteligentel sau ale seduC\ielpentru a se ocupa in mod obisnuit de ai ~i. Numai eroul ~i tine.nevasta si copiii in umbra, instaurand un embargo asupra vieWparticulare ~i asupra a tot ceea ce ar putea sa 0 desacralizeze, sl,9readuca la nivelul obisnuit al omului de rAnd. In acest sens, sotia'~i'nepotii generalului d~ Gaulle erau \inu\i, cu foarte mare grij~, ~adapost de actualitate. ~:

Cu clt copilul este mai mic, cu atat produsul pc care-l tnso\~t$este ,.vcindut" mai bine. Acest lucru reiese foarte bine din felul In:care reclamele T.V. se folosesc ~i abuzeaza de copiii mici. Cu scopylde a induiosa oumparatorul - sau alegatorul. In plus, prezenu

. copiilor mici alaturi de el stmbolizeaza puterea sexuala mereu activAa liderului cu ~arm, chiar dad are patruzeci sau cincizeci de ani. '!.

In 1960, Caroline Kennedy are doi ani, iar Jackie n va aduce ~,lume pe John-John in noiembrie, la cateva we dupa alegerile pre#:.,dentiale, in statui Oregon, candidatul Ii souza absenta lui Jac~~"spunand dare .alte obligatii". In public se aud rt1sete amicale.~doua zi dimineata, in Carolina de Nord, fraza dinainte se schimblputin: "So\ia inea are alte raspunderi", iar dupa-amiaza acelei~}zile, ea devine mai clara: "So\ia mea asteapta un bebelus", A do. 'zi, in va lea de la San Joaquin, spune: "So\ia mea va avea un Mie\~!,in noiembrie". Chiar in aceeasi zi, dupa-amiaza, la Los Angeles,acest fapt a devenit subiectul unei conterime de press. ,,~i cum ~stiti ca va fi baiat?" it tntreaba un ziarist. Iata ~i raspunsul: "ChiUt , . '·t·

sotia mea mi-a spus-o". Iar conferinta de presa se tncheie intr-~2'hohot de ras . ~

Dupa alegerea tatalui lor ca presedinte, Caroline ~i John-J0!riitopaiau pc la Casa AIM ~i se iveau din cotloanele cele mai n~tep,~,tate. lntr-o zi, Caroline apare in vestibulul din aripa de vest, undeziaristii il asteptau pe presedinte. Unul dintre ei 0 tntreaba pe feti~'

;';.,..1 Time din 13 ianuarie 1975. .2 Theodore White, op. CiL, p.31»-327.

tce 'face tatal ei de nu vine. "Of, este sus, si-a scos ciorapii ~i pantofii.~inu face nimic", AlUl data, Kennedy \inea 0 conferinta de presa laPalm Beach. Dintr-o data apare Caroline in dm. de noapte ~rindiltaUl cu pantofii mama-sii'. '. ,:1: ,1974. Domnul Trudeautsi face campania pentru alegerile legis-iative ~i se a~ cu mandrie al~turi de Justin, doi ani ~ijumatate,~i de Sacha, ~ luni, amandoi nascup In ziua de Craciun, "LuckyPierre! - spune atunci 0 wrbl de dub, tnsusi Dumnezeu nu a awtecst un singur fiu de Cdlciun,,2. Decembrie 1974. Justin, care

mergea pe trei ani, apare in pijama ~i strange mana domnului~oveyda, primul-ministru al Iranului, oaspete la un dineu oficial3•

j~" Acelasi rol it joaca ~i domnul Carter: In mijlocul campaniei, fiicalui, Amy, opt ani, zburdalniea ~ivioaie, seamanand cu sora mai midi'a lui Huckleberry Finn, dar cu inevitabilul suras Carter. In timpulweek-end-urllor, la Plains, Amy se ocupa de un stand eu bauturiracoritoare ~i cu sandviciuri pe care le vinde vizitatorilor, banii fiindepusi in contul Partidului Democrat.

,~::In afara de Amy, fetita btonda cu breton ~icu bujori in obraji, mai 'unt lnca trei Irati: John, douazeei ~i noua de ani, James Earl III,ouazeci ~i sase, ~i Jeff, douazeci ~i trei de ani. Fireste, la vantaceasta copiii Impresioneaza mai putin publicul ~i fotografii, tnd,ferl1 avantajul ca pot sa participe mat activ ~i mai constient la

mpania tatalui,:~,'Mai exista, bineinteles, ~isotia credincioasa, Rosalynn, patruzeci'noua de ani. S-a afirmat chiar: "Unii cred ca Rosalynn este mai< nl1 in campania electorala decat Jimmy'". Oar, dadl vorbesteiesea despre politica cu sotul ei, doamna Carter se scuza: ~e,Y0ie sl1stie ce gandesc ~i oamenii care nu sunt la fel de inteligentiel"s. . ,. ..Este 0 admirabila sotie, care seconformeaza atat de bine vechilor

liseel ~i mama la Iel de admirabilal" "Miss Lilian", ~ptezeci de ani,.~larl1: "Tot ceea ce incep, due la bun sf~~it. Iar Jimmy pe mine ma

:~ Pierre Salinger, Of" cis; p. 392,3Newsweek d~n 221ulie 197~, ..,NewS'~~kdin ~ decembne 1974.) In cursnd, 50\11Trudeau vor avea un al treilea

pII: un baietel, Michel, care, la varsta de patru luni, i-a tnsotir pe parin\ii lui In'~toria oficiala tn Cuba, tn februarie 1976.t.. Bob Armstrong, campaign managa a domnului Carter pentru Texas, Tune din 11

~ombrie 1976..' 6 Time din 19 iulie 1976..' Vezi supra, p, 58.

118

,\"

119

mosteneste, in aceasta privinta". Mai este apoi fratele lui Jimmy, Bill ~Carter, care a ramas la Plains, ca un bun redneck, dar care a acordatdeja vreo trei sute de interviuri, prin iulie 1976. Mai sunt apoi ~icele .~doua surori, Gloria si Ruth. .~

Domnul Ford 0 pune la treaba pe sotia sa, Betty, dar ~ipe copii, ifSusan, nouasprezece ani, Steve, douazeci de ani, Jack, douazeci ~i'fpatru de ani, Mike, douazeci ~i~, ca de altfel ~ipe sotia acestuia ::din urma, Gayle, douazeci ~i~ de ani.'~ ~

~i presedintii dinainte au procedat la tel. LBJ, "Lady Bird" ::Johnson ~icu cele doua fiice ale lor, Lynda ~i Luci. Domnul Nixon -.:cu Pat - supranumita ~iPlastic Pat - ~icu cele doua fiice, Tricia - 0 ~.

propagandista foarte activa pe care presa a situat-o "putin mai la,dreapta de Ivan eel Groaznic" - ~i Julie, casatorita cu nepotul lui.Eisenhower...

In Franta, campania prezidentiala imita in mod progresiv .mo- 'delul" american. Mai retinuta in 1965 ~i 1969, dar cu stralucire in

. 1974. Familia candidatului intra direct in scena. Mai ales alaturl dedomnul Giscard d'Estaing. Cu sotia, Anne-Aymone, cu cei doi fii,Henri ~iLouis ~icu cele doua fiice, Valerie-Anne ~iJacinte. Aceastadin urma figureaza alaturi de 13t11lsau pe unul din principalele afiseale campaniei electorale.

ocaia ajuns la Elysee, cele doua fiice ale presedintelui vor bene-ficia ~i mai mult de onorurile presei. La distanta de catevasaptamani, ~iuna ~icealalta apar pe coperta revisteiJours de France.Numarul din 19 mai 1975aparecu urmatorul titlu: "La belle histoirede Valerie-Anne Reine des Azalees", pentru a comemora participa-re~ la cortegiul de care impodobite cu flori de la Norfolk (StateleUnite). Iar numarul din 1septembrie 1975are pe coperta fotografiasorei mai mid tmbracata in cavaler, cu acest titlu: .Les exploitsequestres de Jacinte'". .

ANlMALELE

Cateodata, cereul familial se extinde tnca mai mult, cuprinzandchiar animalele domestice, aceste prietene credincioase aleconduelltorului, prieten, el lnsusi, al animalelor. Deci, sl1presupu-

1 to interior, primul numar fi consacrii pple pagini lui Valerie-Anne, iar al doilea,pse pagini lui Jacinte.

120

nem ell este bun ~isensibil, in profida butadei lui, Swift care afirmaell: "Un om care detesta animalele ~icopiii nu poate fi in totalitaterau",

Vala, cainele lui Roosevelt, era deja cunoscut. tnsll,. in 1952,Checkers, cockerul domnului Nixon, ndep~te In celebritate (In-fra, p. 168). In vremea lui Kennedy, cai, poney, caini ~i hamsteritraiesc tmpreuna' la Casa AIbll. "Nu erau niciodata mai putin decincisprezece animale domestice In pensiune", scrie Pierre Salin-ger'. In aceasta menajerie erau: Sadar, calnele oferit lui Jackie depresedintele Ayoub Khan, Macaroni, poneyul Carolinei.Charlie, unterrier galez, Shannon, un cocker irlandez, un cadou de la Valera,Pouchinka, nascuta de Laika, prima elltel~ll spattala, oferitli deHrusciov doamnei Kennedy. ~i binetnteles, hamsterii Carolinei alecarer aventuri, fie ell raceau, fie ell sdlpau din ~ eraurelatate depresa feminina,

In prezent, la Elysee, specia canina este puternic reprezentata dedoi labradori, Reale ~i Candy, un prepelicar din Weimar, Jugurtha,~iunul din Auvergne, Justine. Un ziarist scrisese ell domnul Giscardd'Estaing a sosit la Seminarul din Rambouillet flancat de un labra-dor ~i de "un alt cline, de rasa nedeffnita". Atunci, presedintele atelefonat imediat: .Aici nu este nici un came de rasa necunoscuta.Acela este un prepelicar din Auvergne=; Cu ocazia tntrevederiitelevizate din 22 aprilie 1975, filmata in apropierea unei ferestrecare dadea spre pareul de la Elysee, presedintele ar fitntrebat: "N -ativazut doi caini trecand?" r--,

ln mod evident, in acest joc politic nu exista detalii nesemnifica-j'tive. Nimic nu este accesoriu, ori lipsit de valoare in spectacolul pe-care liderul n pune in scena cu atata migala, I. ----.-J

, <

ItlOp. ciL,I p, 393.2 Dupa ue Nouvel Observaseur din 11 augusll975.

121