CONSTITUIREA STATULUI MEDIEVAL MOLDOVA ( SEC. XIV)

- 1. A fost favorizată de FACTORI (PREMISE) EXTERNI ŞI INTERNI- idem ȚARA ROMÂNEASCĂFACTORI INTERNI FACTORI EXTERNI

1. Dezvoltarea economică şi a marilor drumuri comerciale

2. Feudalizarea societăţii româneşti şi afirmarea burgheziei

3. Creşterea demografică

1. Destrămarea dominaţiei slavilor la N şi S Dunării2. Politica expansionistă a Ungariei şi a Imp. Bizantin care urmăreau anihilarea autonomiilor româneşti

3. Trecerea ultimilor migratori turanici ( cumani, tătaro-mongoli) care joacă rol de factor de echilibru în zonă deoarece opresc politica de cuceriri a ungurilor şi bizantinilor

4. Stingerea dinastiei Arpadiene care declanşează în Regatul Ungar lupte interne pentru tron ceea ce duce la instalarea anarhiei şi slăbirea statului

2. AUTONOMII LOCALE LA EST DE CARPAȚI - ETAPA PREMERGĂTOARE ÎNTEMEIERII STATULUI, I ETAPĂ, obligatoriu de tratatIZVOR ISTORIC

Se rețin obligatoriuINFORMAȚIE OFERITĂ INFORMAȚIE OFERITĂ

Se rețin obligatoriu- Descoperiri

arheologice- Tradiția istorică

- Domnitorul Dimitrie Cantemir

- Izvoare poloneze, germane, arabe

- „Povestea vremurilor de demult”

- Cronica lui Nestor

1. Atestă organizarea politică a românilor prin existenţa unor autonomii locale în acest spaţiu formate prin unirea uniunilor de obşti ( jupanate) care purtau diferite denumiri

a. „câmpuri”- Câmpul lui Vlad, Câmpul lui Dragoş, b. „codrii”- Codrii Orheiului, Codrii Lăpuşului, Codrii Cosminului

c. „țări”- Țara Sipenițului, Țara Brodnicilord. „cobâle”: Dorohoi, Neamț, Bacău, Vasluie. „ocoale”: Vrancea, Tigheci, Câmpulung

1. Vorbeşte despre organizarea militară a românilor din spaţiul carpato-nistrean

- Sunt amintiţi „ducii” conducătorii politici ai autonomiilor locale care au şi atribuții militare ( conduc unităţi ostăşeşti)

2. Ne informează despre existența unor structuri sociale

- Menţionează existenţa unei categorii sociale privilegiate pe care o numeşte „puternicii acelor părţi” – boierimea

românească

EFECT: ( de ce sunt importante aceste autonomii locale?) – prin unificarea acestor formațiuni politice se constituie statul medieval MOLDOVA3. ETAPELE ÎNTEMEIERII - urmează aceleaşi etape ca Țara Românească. Important de prezentat detaliat fiecare etapă

ETAPELE ÎNTEMEIERII MOMENTELE CONSTITUIRII DESFĂŞURAREA EVENIMENTELORII ETAPĂ- constă în

unificarea teritorială sub o singură autoritate

1. TEORIA DESCĂLECATULUI în Moldova este susținută de

izvoarele istorice (sus-amintite)

Deci un rol important în constituirea statului l-au avut voievozii transilvăneni: DRAGOŞ şi BOGDAN

1

centrală ( domn, voievod) a spațiului de

la Est de Carpați şi obținerea

independenței statului nou format- MoldovaDECI! I ETAPĂ CONSTĂ

ÎNTR-UN DUBLU DESCĂLECAT AL VOIEVOZILOR

MARAMUREŞENI DRAGOŞ ŞI BOGDAN

- Acesată etapă este plasată în perioada expedițiilor antitătăreşti organizate de regalitatea maghiară la est de Carpați( după 1241)

şi poate fi demonstrată2. DESCĂLECATUL LUI DRAGOŞ

A. UNIFICAREA TERITORIALĂB. STATUT DE VASALITATE

FAȚĂ DE UNGARIAC. CONTINUITATE DINASTICĂ

a. Cneaz român din Maramureş, Dragoş uneşte sub autoritatea sa autonomiile locale din NV Moldovei

b. Conduce o marcă de graniță cu centrul la Baia şi este vasal coroanei maghiare: „ credinciosul nostru român”

c. În schimbul fidelității sale, regele maghiar îi recunoaşte continuitatea dinastică a fiilor săi: SAS şi BALC

d. Moldova rîmâne sub suzeranitate maghiară şi în timpul fiilor lui Dragoş: Sas şi Balc

3. DESCĂLECATUL LUI BOGDAN

A. ÎNLĂTURAREA LUI BALC, VASALUL REGELUI UNGAR

B. CONFLICTUL CU COROANA MAGHIARĂ

C. VICTORIA LUI BOGDAND. OBȚINEREA INDEPENDENȚEI

MOLDOVEI ŞI RECUNOAŞTEREA ACESTEIA DE CĂTRE REGALITATEA MAGHIARĂ

a. Bogdan din Cuhea, voievod al Maramureşului, descalecă în spaţiul carpato-nistrean şi cu sprijinul boierimii moldovene îl înlătură de la putere pe ultimul urmaş al lui Dragoş, Balc, vasal regelui maghiar.

b. Pentru că s-a opus tendinţelor coroanei maghiare de catolicizare forţată şi încercărilor acesteia de lichidare a autonomiilor româneşti de la Est de Carpaţi, Bogdan intră în conflict cu regalitatea maghiară.

c. Sprijinit de oastea sa şi boierimea moldoveană, voievodul Bogdan, după luptele crâncene din 1353 îl alungă pe Balc şi preia conducerea Moldovei.

d. Izvorul istoric “Cronica lui Ioan de Târnave”, secretarul regelui maghiar, relatează desfăşurarea conflictului militar cu coroana maghiară

e. Ungaria recunoaşte neatârnarea statului medieval Moldova.Aşadar, conform Cronicii lui Ioan de Târnave, voievodul Bogdan pune

bazele unui stat independent le Est de Carpaţi – MOLDOVA în SEC. XIV, care se întindea de la Carpaţi la Milcov şi Siret până în Ţara Sipeniţului în nord, iar în est până la Nistru.

A III- A ETAPĂ – constă în consolidarea statului sub urmaşii lui Bogdan

prin crearea INSTITUȚIILOR LAICE ŞI

ECLAZIASTICE

1. DOMNIA LUI LAȚCU ( 1365-1375 - OPȚIONAL DE REȚINUT

A. AFIRMAREA INDEPENDENȚEI

B. TRECEREA LA CATOLICISMC. REVENIREA LA

ORTODOXISM

- OPȚIONAL DE REȚINUTa. A continuat politica de independenţă a statuluib. Papa îi recunoaşte titlul de duce al Moldovei c. cedează presiunilor papei şi acceptă constituirea unei Episcopii catolice la

Siret în 1370. d. Populaţia românească revine însă la ortodoxism, astfel încât papalitatea şi

regalitatea maghiară nu-I poate încorpora politic şi religios pe români.

2. DOMNIA LUI PETRU MUŞAT a. Pentru a înlătura tendinţele expansioniste ale Ungariei, va alege

2

( 1375-1391)- F.F. IMP. !!! MĂSURILE LUIA. VASALITATEA FAŢĂ DE

POLONIAB. INAUGUREAZĂ TRADIȚIA

PRESTĂRII OMAGIULUI DE VASALITATE

C. ÎNLĂTURAREA RELAȚIEI DE VASALITATE A MOLDOVEI FAȚĂ DE POLONIA: EGALITATEA CELOR DOI SUVERANI

D. MĂSURI INTERNE PENTRU CONSOLIDAREA STATULUI:

- BATE MONEDĂ- A DOUA MITROPOLIE ORTODOXĂ- CREAZĂ CANCELARIA DOMNEASCĂ- CONSTRUIEŞTE EDIFICII RELIGIOASE

alianţa cu Polonia, acceptând suzeranitatea regelui polonb. La 26 septembrie 1387 se inaugura tradiţia prestării jurământului

omagial regelui polonez, cu aprobarea consiliului boierilor, ţării şi cetăţilor. Încheiat la dorinţa ambelor părţi, actul vasalic însemna o veritabilă legătură politică pe care ulterior se va sprijini apărarea fermă a integrităţii şi neatârnării Moldovei.

c. Faptul excepţional care va sublinia depina egalitate a celor doi suverani va fi împrumutul acordat de Petru Muşat, la solicitarea regelui polonez Vladislav Iagello, constând în 3000 de ruble, pentru care, domnul Moldovei primeşte în gaj ( garanţie) cetăţile Halici şi Pocuţia.

d. Petru Muşat bate primele monede moldovene de argint şi aramă, e. I se atribuie şi instituţionalizarea societăţii româneşti din Moldova ,

respectiv crearea cancelariei domneşti care emite primele documente interne.

f. a creat o Mitropolie ortodoxă cu sediul la Suceava, unde şi-a stabilit reşedinţa domnească, recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol abia în timpul lui Alexandru cel Bun.

g. Construieşte edificii religioase: Biserica Mirăuţilor şi Mănăstirea Neamţului

3. DOMNIA LUI ROMAN I (1391-1394)- F.F. IMP.!!!A. MOLDOVA MARE DE LA

NISTRU PÂNĂ LA MAREB. AFIRMAREA

INDEPENDENȚEIC. CONFLICTUL CU POLONIA

a. Moldova a devenit stat riveran al Mării Negre prin unificarea teritoriilor dintre Carpaţi, Nistru, Dunăre şi Mare.

b. voievodul Roman I crează “Moldova Mare” şi scoate Moldova de sub dependenţa Hanatului Hoardei de Aur

c. Titulatura: “ mare singur stăpânitor din mila lui Dumnezeu domn, stăpânitor al Ţării Moldovei de la munte până la mare”

d. Intră în conflict cu regalitatea polonă pentru cetatea Pocuţia, deoarece Vladislav Iagello trebuia să plătească datoria, iar Roman I ocupă acest teritoriu aflat în gaj

CONCLUZIE (ARGUMENTAȚIE) – IDEM ȚARA ROMÂNEASCĂ

3

CONSTITUIREA STATULUI MEDIEVAL DOBROGEA ( SEC. XIV)- E BINE DE CITI, DE REGULĂ NU SUNT SUBIECTE DIN EA, DAR SE POATE SĂ ÎNTÂLNIȚI ANUMITE AUTONOMII LA DOCUMENTE

1. AUTONOMII LOCALE ÎNTRE DUNĂRE ŞI MARE - ETAPA PREMERGĂTOARE ÎNTEMEIERII STATULUIIZVOR ISTORIC INFORMAȚIE OFERITĂ INFORMAȚIE OFERITĂ

- 1. INSCRIPȚIA DE LA BASARABI-MURFATLAR- sec. X

- 2. INSCRIPȚIA în limba slavă de la MIRCEA VODĂ - 943 (sec.X)

- 3. Scriitoarea bizantină ANA COMNENA în lucrarea „ALEXEIADA”-

sec. XI

4. Este atestat un conducător local numit Gheorghe ( nume evident românesc)

5. vorbeşte despre o formațiune politică aflată sub conducerea lui jupan Dimitrie (jupanat), probabil de origine bulgară

6. menționează existența în sec. XI în Dobrogea de Sud a formațiunilor politice conduse de SESLAV, SATZA şi TATOS

7. În sec. XIII ( anul 1230) izvoarele atestă existența unei formațiuni politice româneşti aşezată pe litoralul Mării Negre, între Mangalia şi Varna numită ȚARA CĂRVUNEI

În secolul al XIII lea, teritoriul danubiano-pontic trece sub stăpânirea vremelnică a Asăneştilor, apoi a conducătorilor celui de-al doilea Ţarat Bulgar, dar continuă existenţa unor autonomii locale româneşti precum “Ţara Cavarnei” (1230), între Mangalia şi Varna.

4.ȚARA CAVARNEI era condusă de BALICA şi a fost recunoscută de Bizanț în 1325

- ea a reprezentat nucleul statului dobrogean.- Această structură politică de confesiune ortodoxă plătea tribut emirului tătar Nogai. - La începutul secolului al XIV-lea teritoriul cu nucleul statal “Ţara Cavarnei” se constituie într-un principat independent condus de Balica şi apoi de Dobrotiţă.

EFECT: ( de ce sunt importante aceste autonomii locale?) – prin unificarea acestor formațiuni politice se constituie statul medieval DOBROGEA

2.ETAPELE ÎNTEMEIERII ETAPELE ÎNTEMEIERII DESFĂŞURAREA EVENIMENTELOR

II ETAPĂ- constă în Dobrotiţă sau Dobrotici ( 1354-1386), urmaş al lui Balica, este recunoscut mai întâi strateg şi apoi despot de către

4

unificarea teritorială sub o singură autoritate

Imperiul Bizantin. El menţine legături cu voievozii Ţării Româneşti şi unifică “ţările” dintre Dunăre şi Mare creînd statul medieval DOBROGEA ( SEC. XIV).

III ETAPĂ – CONSOLIDAREA

STATULUI

Dobrogea este inclusă în statul medieval Ţara Românească de către Mircea cel Bătrân, după ce acesta înfrânge oştile turceşti. Astfel, în 1388-1389, Mircea cel Bătrân unifică spaţiul românesc de la “Marea cea Mare” la Severin.

INSTITUȚIILE CENTRALE ALE STATULUI MEDIEVAL ÎN SECOLELE XIV-XVIII-

INSTITUȚIA

- obligatoriu de ştiut

ASPECTE ESENȚIALE

-obligatoriu de ştiut

DETALIEREA INFORMAȚIEI

- PENTRU NOTĂ MARE E BINE SĂ SE ŞTIE

1. DOMNIA în Țara

Românească şi Moldova

A. Evoluția domniei în sec. XIV-XVI

A. 1. este instituția centrală a statului, creație politică

românească

-2. este condusă de domn care se intitulează: „ domn şi singur stăpânitor”,

„mare voievod”

A. 1. în perioada secolelor XIV-XVI, principala instituţie atât pentru Moldova cât şi pentru Ţara Românească a fost domnia, domnul fiind stăpânul ţării dar şi voievod

(conducătorul armatei). În calitatea sa de conducător al întregii administraţii a statului, domnul îi numea pe marii dregători. Titlul de voievod arată că domnul era

conducătorul suptrem al armatei; el percepea birul, dare în general destinată acoperirii cheltuielilor de apărare sau răscumpărare a păcii prin tributul impus de

puterile străine. Domnul decidea şi în ceea ce priveşte politica externă a ţării; declara război şi încheia pace, încheia tratate cu statele vecine. În plan judecătoresc

era singurul care aplica pedeapsa cu moartea, fiind judecătorul suprem al ţării.

2. Deci, atribuţiile domnului sunt: a. De politică externă: declară război şi încheie pace, semnează tratate cu

ţările vecineb. De politică internă:

- Politice: conducătorul statului- Militare: comandant suprem al armatei- “mare voievod”- Funciare: apobă orice exercitare sau schimbare de

proprietate prin emitere de hrisoave de către cancelaria

5

3.succesiunea la conducerea țării se face conform principiului ereditar-

electiv

4. domnia s-a justificat prin originea sa divină

5. titulatura domnului reflectă puterea acestuia şi autoritatea de care se

bucură, fiind semnificativă din 2 puncte de vedere: exercitarea puterii şi

hotarele țăriiCea mai semnificativă domnie pentru

întărirea autorității interne a domnului- cea a lui Vlad Țepeş

B. 1. Instaurarea dominației otomane a dus la încălcarea autonomiei Țărilor Române

prin numirea domnilor de către sultan, fără consultarea

boierimii2. Înlocuirea domniilor

pământene cu cele fanariote3. Domnii sunt numiți de către

sultan şi considerați înalți

domnească , fiind proprietarul întregului pământ- Administrative: conduce întreaga administraţie- Fiscale: bate monedă, instituie sistemul de impozite

- Juridice: reprezintă instanţa supremă de judecată

3. pe cale ereditară- tronul era moştenit de urmaşii pe linie masculină: dinastia Basarabilor în Ţara Românească şi a Muşatinilor în Moldova

- succesiunea electivă: alegerea domnilor de către marea boierime din rândul membrilor familiei domnitoare

4. originea divină a puterii domneşti se reflectă în introducerea cuvântului „IO” – prescurtarea de la „IOANNES” care înseamnă „ cel ales de Dumnezeu”

5. titulatura domnului: - „IO”- cel ales de Dumnezeu

- „domn”- provine din latinescul „dominus” şi înseamnă stăpân- „din mila lui Dumnezeu”: deoarece domnul era uns şi încoronat de mitropolit

în cadrul unei ceremonii religioase care-i transfera astfel harul divin- „singur stăpânitor” sau „autocrator” sau „ de sine stătător”- reprezintă afirmarea suveranităţii ( independenţei) în raport cu puterile vecine şi a

autorităţii interne faţă de supuşii săi, inclusiv boieri.B. În secolele XVII-XVIII, în plan intern, societatea românească este alterată de sistemul de cumpărare al domniei ,prezent încă din secolul al XVI-lea.Astfel, domnii Ţărilor Române încep să provină din familiile greceşti şi albaneze stabilite în Fanar ( Istanbul), fiind numiţi domni fanarioţi. Prin urmare, la începutul secolului al XVII-lea se sting dinastiile domnitoare ( sfârşitul domniilor pământene), cea a Basarabilor – Ţara Românească şi cea a Muşatinilor – în Moldova, fapt ce lasă loc competiţiei între boierimea pământeană şi noii veniţi. Pentru început victorioasă iese boierimea pământeană, care reuşeşte să oprească accesul străinilor şi să-şi impună pe tron lideri proprii- este situaţia lui Matei Basarab în Ţara Românească şi a lui Vasile Lupu în Moldova. Ctitor a mai multor monumente de arhitectură, printre care şi splendida biserică Trei Ierarhi din Iaşi,

6

B.DOMNIA în sec. XVII-XVIII ( sf. Evului Mediu

şi începuturile modernității)

funcționari ai Porții4. Cumpărarea tronului 5. Domnii scurte şi instabilitate

politică6. Diminuarea rolului domniei ca

instituție centrală a statului

Vasile Lupu (1634-1653) a introdus tiparul în Moldova aducându-l de la Kiev şi a întemeiat Academia Vasiliană (şcoala mare domnească de la Trei Ierarhi). Domnia sa a fost o epocă de prosperitate, de bună organizare a instituţiilor şi de strălucire culturală. Bisericile şi mănăstirile ridicate în Moldova, ca şi fastul Curţii Domneşti de la Iaşi stau mărturie în acest sens. În concluzie, putem spune că, chiar dacă nu mai putem vorbi despre o politică externă de amploare ca în secolele precedente, în plan intern, în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, domnia şi-a păstrat toate atribuţiile tradiţionale: ‚‚dreptul de a face legi, de a pedepsi pe locuitori, de a face boieri ori de a scoate din boierime, de a pune dări, ba chiar de a face episcopi’’ (sursă – Dimitrie Cantemir- Descrierea Moldovei). În Ţara Românească situaţia a fost aproape identică În opinia mea consider că ambele state medievale româneşti şi-au păstrat instituţiile proprii, în ciuda agravării dominaţiei otomane, inclusiv în secolul al XVIII-lea, moment culminant al presiunii otomane – domniile fanariote. În evul mediu, Domnia a jucat un rol important în menținerea ființei statale româneşti, motiv pentru care instaurarea dominației otomane a produs schimbări în funcționarea acestei instituții.

2. VOIEVODATUL în Transilvania

1. Voievodatul Transilvaniei era autonom în raport cu Coroana ungară.

2. El era condus de voievod

3. În sec. XVI- Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate

otomană

4. În sec. XVII, prin Diploma leopoldină, Transilvania intră sub dominaţie

habsburgică, devenind provincie a Imperiului Habsburgic (Austria)

1. Voievodul era numit de regele Ungariei cu acordul nobilimii transilvane- 2. Voievodul avea atribuţii administrative, judiciare şi militare. În

secolele XIII-XIV, unii voievozi , precum Roland Borşa şi Ladislau Kan, acţionează ca adevăraţi suverani, complet desprinşi de Regatul Ungariei, iar alţii reuşesc să fondeze adevărate dinastii- familiile Lackfi şi Csaki.

- 3. Este condusă de un principe ales de Dietă ( for legislativ al ţării), acest drept fiind conferit de către sultan.

- Principele deţinea prerogative însemnate în politica internă, asemănătoare celor exercitate de domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei.

- 4. Este condusă de împărat prin intermediul unui guvernator ales de către Dietă şi confirmat de Curtea de la Viena.

- Statutul politic al românilor din Transilvania s-a degradat, consolidându-se poziţia categoriilor privilegiate: nobilimea maghiară, saşii şi secuiii, care se constituie în “Unio Trium Nationum”.

- Astfel, aceste stări privilegiate devin factor de co-guvernare a

7

voievodatului, românii fiind treptat excluşi de la viaţa politică.

3. BISERICA

ÎNȚARA ROMÂNEASCĂ ŞI

MOLDOVA

1. Reprezintă puterea supremă pe plan spiritual

2. Era principalul sprijin al Domniei

3. Recunoaşterea statelor medievale româneşti s-a făcut implicit prin

recunoaşterea mitropoliilor care au contribuit la consolidarea acestora

4. Ortodoxismul a avut un rol determinant la afirmarea Țărilor Române extracarpatice ca state

independente.

CONCLUZIE: Biserica a jucat un rol important în justiție, cultură şi

afirmarea ființei noastre spirituale, a combătut păgânismul musulman şi

ofensiva catolică. Evul Mediu creştin a transformat instituția ecleziastică

(Biserica) şi autoritatea laică ( Domnia) în elementele esențiale

ale construcției de stat.

1. În ceea ce priveşte organizarea bisericească, românii au urmat modelul bizantin, adaptat nevoilor româneşti.

2. Afirmarea independentă şi suverană a statelor medievale româneşti extracarpatice a cerut o biserică pe măsură, independentă de Patriarhia de la Constantinopol şi supusă intereselor domniei. De aceea, curând după întemeierea statului au fost organizate mitropoliile.

3. În Ţara Românească, Mitropolia este creată din iniţiativa domnitorului Nicolae Alexandru în 1359, la Curtea de Argeş. Ea este recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol, care acordă Mitropolitului Ţării Româneşti titlul de “exarh al plaiurilor”, având astfel autoritate spirituală şi asupra ortodocşilor din Transilvania, fapt semnificativ pentru asigurarea unităţii spirituale a românilor. În 1370, domnul Vladislav Vlaicu întemeiază a doua Mitropolie ortodoxă a Ţării Româneşti, cu sediul la Severin.

4. În Moldova, prima Mitropolie ortodoxă este creată din iniţiativa lui Petru Muşat în 1370 şi are sediul la Suceava, fiind recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în perioada domniei lui Alexandru cel Bun.

5. În Transilvania a predominat ortodoxismul, religia majorităţii populaţiei formate din români. În 1376, la Nandru, lângă Hunedoara, în Transilvania

este atestată o arhiepiscopie ortodoxă6. Prin înfiinţarea acestor structuri, statele medievale româneşti erau

recunoscute de Patriarhia de Constantinopol şi implicit de Imperiul Bizantin şi statele creştine din zonă.

7. Mitropolitul era considerat al doilea demnitar în stat, întâiul sfetnic al domnului, membru de drept al sfatului domnesc, conducător al unor solii politice şi locţiitor al domnului în caz de vacanţă a tronului. El participa la alegerea domnitorului, iar prin încoronarea şi ungerea cu mir îi conferea o autoritate sacră.

4. SFATUL DOMNESC - Era un organ cu rol consultativ şi cu atribuţii juridice, format iniţial din mari boieri, iar ulterior din boieri cu

8

ÎN

ȚARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA

dregătorii- Organul central al guvernării, sfatul domnesc avea ca atribuţii: elaborarea politicii interne şi externe a statului

împreună cu Domnul, îl asista pe acesta la scaunul de judecată, participa la încheierea tratatelor.- Din secolul al XVI-lea va purta numele de Divan domnesc- Cele mai importante dregătorii erau: ban al Olteniei (Ţara Românească), portarul Sucevei (Moldova), vornic

( şeful Curţii domneşti), logofăt (ţeful Cancelariei domneşti – centralizarea puterii ), vistiernic ( şeful finanţelor gestiona veniturile domniei adunate în vistierie), etc.

5. ADUNAREA ȚĂRII

ÎN

ȚARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA

6. DIETA IN TRANSILVANIA

- Împreună cu domnul şi sfatul domnesc au funcţionat şi adunările stărilor privilegiate, alcătuite din reprezentanţii nobilimii, clerului, orăşenimii şi uneori ai ţărănimii libere.

- În Ţara Românească şi Moldova, Marea Adunare a Ţării este o instituţie care nu avea caracter permanent, fiind convocată periodic pentru adoptarea hotărârilor de mare importanţă pentru viaţa statală, precum alegerea Domnului, declaraţii de război sau încheierea tratatelor de pace, aprobarea politicii fiscal.

- Ultima alegere a unui domn de către Adunarea Ţării a avut loc în anul 1730, iar ultima sa convocare a fost dedicată desfiinţării şerbiei, în 1749.

- Sub o formă modernizată, instituţia va renaşte între 1831-1848 sub numele de Adunarea Obştească.

- În Transilvania, convocată iniţial din iniţiativa voievozilor pentru a dezbate probleme în special de ordin juridic, ulterior a devenit Adunare de Stări nobiliare ( sec. XV).

- Adunarea Generală a Nobililor avea atribuţii judiciare şi cuprindea la început şi reprezentanţi ai românilor ( sec. XIII-XIV)

- Prin diplomele regale din 1366, regale Ungariei, Ludovic I ia măsuri împotriva românilor “răzvrătiţi din Transilvania” şi condiţionează calitatea de nobil de apartenenţa la catolicism. Astfel, pe temeiul religiilor recepte acceptate official, nobilii şi cnezii români sunt eliminaţi din viaţa politică.

- După 1437, corespunzător constituirii Unio Trium Nationum ( celor trei naţiuni privilegiate- maghiarii, saşii şi secuii), apar congregaţiile generale ale nobilimii şi adunările scaunelor săseşti şi secuieşti, din care românii sunt excluşi.

- Începând cu secolul al XVI-lea, problemele importante de politică externă se discutau în Dieta ţării , care se întrunea periodic, avea atribuţii permanente şi un statut bine precizat.

9