STATUL MEDIEVAL – Numărul IConţinuturi evaluate: Imperiul Bizantin, Ideea de imperiu în Europa Occidentală,

Procesul de centralizare statală

I.Citiți cu atenție sursele istorice, apoi răspundeți la cerințe:

A. „Ceea ce dă literaturii bizantine un caracter particular şi care o face deosebită de celelalte literaturi din Evul Mediu, este contactul intim pe care l-a păstrat cu antichitatea greacă. Greaca, se ştie, era limba naţională în Imperiul Bizantin; operele marilor scriitori ai Greciei erau deci accesibile tuturor, înţelese de toţi, admirate de toţi (...) Ca şi literatura şi chiar mai mult decât ea, arta bizantină a exercitat o influenţă profundă. De la ea pleacă aproape toate monumentele din Peninsula Balcanică şi dincolo de Dunăre, în România, în Rusia, acţiunea ei s-a făcut simţită. (...) Întocmai ca şi literatura, arta bizantină a contribuit puternic prin aceste opere să răspândească în lume civilizaţia admirabilă care era gloria Constantinopolului şi a Imperiului Bizantin.”. (Charles Diehl, Figuri bizantine)

B. ”Carol cel Mare a fost primul care a încercat această reconstituire şi după o serie de cuceriri teritoriale a fost încoronat ca împărat în anul 800, de Papa Leon al III-lea în timpul liturghiei de Crăciun în Bazilica Sfântul Petru din Roma. Imperiul creat de Carol cel Mare poartă numele de Imperiul Carolingian. O altă încercare de restaurare a Imperiului Roman a fost făcută de Otto I regele Germaniei (936-973). După ce şi-a impus autoritatea asupra ducatelor germane, el a cucerit Burgundia, nordul şi centrul Italiei, silindu-l pe papă să-l încoroneze ca împărat al Imperiului Roman în anul 962. Imperiul ottonian însă nu reprezenta o restaurare a Imperiului Roman şi nici măcar a celui carolingian deoarece el cuprindea statele germane şi o parte din Italia. Ulterior a fost denumit şi ca Sfântul imperiu roman de neam german.” (www.metapedia.org)

C. „Către 1500, harta politică a Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană era complexă, un mozaic de teritorii dinastice şi ecleziastice, cu oraşe libere imperiale şi castele ale cavalerilor imperiali independenţi. (...) Aceste teritorii erau supravegheate de împărat. Totuşi, împăratul nu era preocupat numai de conducerea teritoriilor din cadrul imperiului, puterea lui venea, în principal, din posesiile sale dinastice. Dominioanele habsburgilor se întindeau din Ţările de Jos (...) până în Aragon, Castilia, Italia şi Burgundia. (...) Aceasta va fi nu numai o sursă de putere, ci şi o potenţială sursă de slăbiciune pentru imperiu.” (Mary Fulbbrook, O scurtă istorie a Germaniei)

1.Transcrieţi din sursa A motivul pentru care literatura bizantină se deosebea de alte literaturi ale Evului Mediu. 4 p2. Ce domeniu al civilizaţiei bizantine a exercitat o influenţă mai mare decât literatura asupra Europei ? 5 p3. Menţionaţi, pe baza sursei A, elementul care a asigurat gloria Imperiului Bizantin. 5 p4. Formulaţi un punct de vedere privind evoluţia Imperiului Bizantin în secolele IV-VII.5. Menționați din sursa B numele celor 2 conducători care au încercat să refacă Imperiul roman. 5 p7. Pornind de la sursa B, menționați o asemănare și o deosebire între cei doi conducători. 10 p8. Menționați, pe baza sursei B, o deosebire și o asemănare între imperiul carolingian și imperiul romano-german, selectând în acest sens o informație din sursa B. 10 p 9. Menţionaţi 2 deosebiri între Imperiul Roman şi Imperiul carolingian. 20 p 10. Menționați, pe baza sursei C, o caracteristică a Imperiului romano-german care a favorizat slăbirea sa. 5 p11. Menţionaţi o caracteristică a Imperiului Romano-German, în afara celor la care face referire sursa C. 10 p12. Definiţi procesul de centralizare statală, precizând două caracteristici. 15 p

STATUL MEDIEVAL – Numărul IIConţinuturi evaluate: Imperiul Bizantin, Ideea de imperiu în Europa Occidentală,

Procesul de centralizare statală

I.Citiți cu atenție sursele istorice, apoi răspundeți la cerințe:

A.”Inamicii principali ai Imperiului, din punctul de vedere al lui Iustinian, erau germanii. Astfel, chestiunea germanică a reapărut în Imperiul bizantin în secolul al VI-lea, cu diferența că în secolul al V-lea germanii atacau imperiul, pe când în secolul al VI-lea, imperiul era acela care făcea presiuni asupra germanilor. Iustinian a urcat pe tron cu idealurile unui împărat deopotrivă roman și creștin. Considerându-se urmaș al cezarilor romani, el înțelegea ca pe o datorie sfântă refacerea unității Imperiului, în aceleași granițe avute în secolele I-II. (...) Împărații din Constantinopol, ca succesori legitimi ai cezarilor, aveau drepturi istorice asupra Europei Occidentale, care era ocupată în acel timp de barbari. Regii germani erau doar vasali ai împăratului bizantin, care-i delegase să conducă în Apus. (...) Ca împărat creștin, Iustinian avea misiunea de a răspândi credința adevărată printre necredincioși (...)” (A.A. Vasiliev, Istoria Imperiului Bizantin)

B. „Thomas de Marie a devastat şi devorat ţara, ca un lup furios. El a masacrat totul, a ruinat totul. Regele şi-a pus repede în mişcare armata şi, însoţit de clerici, s-a îndreptat spre castelul vasalului său de la Coney. Graţie puterii cavalerilor săi, dar ce spun, graţie voinţei lui Dumnezeu, regele a luat cu asalt turnul castelului ca şi cum ar fi fost coliba unui ţăran, a redus la tăcere pe criminali, i-a ucis pe necredincioşi.”

(Suger, Viaţa regelui Ludovic al VI –lea)

C. ”Războiul de o sută de ani se termină fără ca unul din beligeranţi să-şi poată impune hegemonia asupra celuilalt. În mod sigur, acesta înlesneşte consolidarea monarhiei franceze, fundamentarea statului naţional, dar toate acestea cu preţul secătuirii, căci urmările războiului condamnă Franţa şi Anglia la o jumătate de secol de slăbiciune. Absorbite de lupte interne, ele cedează locul tinerei puteri spaniole, care devine în zorii timpurilor moderne, cea care domină Occidentul. Secolul de război prin care a trecut Franţa i-a încurajat pe marii feudali să-şi continuie tendinţa lor spre independenţă.” (Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III)

1.Pornind de la sursa A, formulați un punct de vedere privind relațiile dintre bizantini și germani în secolele V-VI. 5 p2. Pornind de la sursa A, formulați un punct de vedere referitor la concepția împăraților bizantini în ceea ce privește relațiile dintre împăratul bizantin și regii din Europa Occidentală. 5 p3. Menționați, pe baza sursei A, un obiectiv urmărit de Iustinian în politica externă. 5 p4. Precizați două caracteristici ale Imperiului Bizantin, care demostrează grecizarea acestuia după secolul al VII-lea. 20 p5. Formulați un punct de vedere privind evoluția Imperiului Bizantin în secolele IX-XV. 10 p6. Menţionaţi, pe baza sursei B, două categorii sociale care l-au susţinut pe rege în procesul de centralizare statală. 7. Menţionaţi 2 deosebiri între Imperiul Roman şi Imperiul carolingian. 20 p 8. Menționați numele a 2 conducători care au încercat să refacă Imperiul roman. 6 p9. Menționați, pe baza sursei C, statele care s-au confruntat în cadrul Războiului de 100 de ani. 4 p10. Selectaţi din sursa C o urmare a Războiului de 100 de ani asupra relaţiilor internaţionale din Europa. 5p11. Selectaţi din sursa C o urmare a Războiului de 100 de ani asupra Franţei. 5 p12. Definiţi „cearta pentru învestitură”. 5 p

9. Selectați din sursa C două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații. 10 p10. 6 p 11.Menţionaţi, pe baza textului, un factor care a favorizat consolidarea puterii regale. 5 p 12.Transcrieţi din text fragmentul care indică sursa puterii regelui. 5 p 13. Menționați spațiul istoric la care se referă sursa C. 5 p14. Prezentați procesul de centralizare politică. 10 p

II. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect: (2px5=10p)1. Scrieţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă: A– Cucerirea Constantinopolului de către Mahomed al II-lea; B- Carol cel Mare este proclamat împărat; C – domnia lui Iustinian; a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) CBA;

2. Imperiul carolingian a fost împărţit prin tratatul de la: a) Constantinopol; b) Orleans; c) Aachen; d) Verdun;

3. Otto I a fost proclamat împărat în anul: a) 800; b) 936; c) 962; d) 1453;

4. Ultimul împărat al Imperiului Bizantin a fost: a) Iustinian; b) Constantin al XI-lea; c) Carol cel Mare; d) Mahomed al II-lea;

5. Carol cel Mare a fost încoronat împărat în anul: a) 800; b) 936; c) 962; d) 1453;

II. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect: (2px5=10p)1. Scrieţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă: A – războiul de 100 de ani; B- încoronarea lui Otto I ca împărat; C – desfiinţarea Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană; a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) CBA;

2. Imperiul carolingian a fost împărţit prin tratatul de la: a) Constantinopol; b) Orleans; c) Aachen; d) Verdun;

3. Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană a fost desfiinţat în anul: a) 843; b) 1265; c) 1455; d) 1806;

4.Mişcarea naţională de eliberare a spaniolilor de sub dominaţia arabilor este denumită: a) Renaşterea carolingiană; b) Reconquista; c) Războiul de 100 de ani; d) Cearta pentru învestitură;

5. Ultimul împărat al Imperiului Bizantin a fost: a) Iustinian; b) Constantin al XI-lea; c) Carol cel Mare; d) Mahomed al II-lea;

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI – NUMĂRUL I

Citiți cu atenție sursele istorice apoi răspundeți la cerințe:

A: „Iar când au fost la cursul anilor 1290, fiind în Ţara Ungurească un voievod ce l-au chemat Radu Negrul voievod, mare herţeg pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade: rumâni, papistaşi, saşi, de tot felul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviţei, început-au a face ţară nouă. Întâi au făcut oraşul ce-i zic Câmpulung. Acolo au făcut şi o biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo au

descălecat la Argeş şi iar au făcut oraş mare şi s-au pus scaunul de domnie, făcând curţi de piatră şi case domneşti şi o biserică mare şi frumoasă. Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii (...) ajungând până în apa Siretului şi până la Brăila; alţii s-au întins în jos, peste tot locul, de au făcut oraşe şi sate până la marginea Dunării şi până la Olt. Atunci şi Băsărăbeştii cu toată boierimea ce era mai înainte peste Olt (...) au venit la Radul–vodă, închinându-se să fie sub porunca lui.” (Constantin Cantacuzino, Istoria Ţării Româneşti)

1. Menţionaţi, pe baza sursei A, acţiunea desfăşurată de Negru–Vodă atât la Câmpulung, cât şi la Argeş. 5 p 2. Selectaţi pe baza sursei A o acţiune cu rol politic desfăşurată de Radu Negru voievod, după întemeierea oraşului Câmpululung. 5 p3. Selectaţi din sursa A o categorie socială. 5 p4. Precizați secolul la care se referă sursa A. 5 p5. Formulați un punct de vedere privind contribuția românilor din Transilvania la formarea statului medieval Țara Românească selectând în acest sens o informație din sursa A. 7 p6. Precizați semnificația următoarelor date istorice: 1247, 1366, 1541. 9 p

B. „Anihilarea autonomiei [Ţării] Făgăraşului, în 1291, (...) a coincis, potrivit tradiţiei istorice a Ţării Româneşti, cu trecerea munţilor de către <Negru Vodă> şi instalarea sa la Câmpulung. (...) Primele ştiri cu privire la statul constituit la sud de Carpaţi vin din sfera Regatului Ungar. (...) Conducătorul noului stat era acum Basarab, <marele voievod>. (...) În 1330, (...) Carol Robert a decis să întreprindă o mare campanie împotriva Ţării Româneşti, pentru a-l înlătura pe Basarab, în locul căruia intenţiona să numească un dregător regal. (...) Pentru tânărul stat roman dintre Carpaţi şi Dunăre, înfruntarea [de la Posada] cu marea oaste a unuia dintre cele mai puternice state ale vremii, a fost proba focului. Ea a însemnat eşecul definitiv al încercării de a lichida Ţara Românească.” (M. Bărbulescu, Istoria României)

7.Selectaţi din sursa B, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații. 7 p 8. Precizați un spațiu istoric menționat atât în sursa A, cât și în sursa B. 5 p 9. Menţionaţi, pe baza sursei B, o cauză a expediţiei întreprinse de Carol Robert de Anjou împotriva Ţării Româneşti. 5 p10. Precizați o asemănare între sursele A și B. 5 p11. Formulaţi un punct de vedere referitor la importanţa luptei de la Posada, selectând în acest sens o informaţie din sursa B. 7 p12. Menționați instituția reprezentată de Basarab I, precizând 2 atribuții de politică externă. 10 p 13. Menționați 3 asemănări între formarea statelor medievale Țara Românească și Moldova. 15 p

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI – NUMĂRUL II

Citiți cu atenție sursele istorice apoi răspundeți la cerințe:

A.„Ludovic, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei (...) întorcându-ne căutătura privirii noastre spre viteazul bărbat Balc, voievodul nostru maramureşean şi rechemând în amintirea înălţimii noastre nenumăratele lui slujbe, şi mai cu osebire în zisa noastră ţară moldovenească (...) am dăruit şi am hărăzit pomenitului voievod Balc (...) moşia numită Cuhea, ce se află în ţara noastră a Maramureşului, cu alte două sate trecute în mâinile noastre

regeşti de la voievodul Bogdan şi fii săi, necredincioşi ai noştri, pentru blestemata lor vină de necredinţă, din aceea că acel Bogdan şi fiii săi (...) plecând pe ascuns din zisul nostru regat al Ungariei în sus – pomenita ţară moldovenească uneltesc să o păstreze spre paguba Majestăţii noastre, drept care noi l-am lipsit cu totul pe acel Bogdan şi fiii lui sus – zişi de sus – numitele moşii.” (Diploma regelui Ludovic de Anjou al Ungariei)

1. Menţionaţi pe baza sursei A o decizie adoptată de regele Ungariei, ca urmare a necredinţei lui Bogdan. 5 p 2. Menţionaţi, pe baza sursei A, un motiv pentru care regele Ungariei îl învinuia pe Bogdan de necredinţă. 5 p3. Menţionaţi pe baza sursei A, o acţiune a lui Balc care a determinat atitudinea binevoitoare a regelui Ungariei. 5 p4. Menţionaţi, pe baza sursei A, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații. 7 p5. Precizați secolul la care face referire sursa A. 5 p6. Menționați instituția reprezentată de Bogdan I, precizând 2 atribuții de politică internă. 10 p 7. Precizați semnificația următoarelor date istorice: 1291, 1365, 1541. 9 p

B. ”Documentele ni-l prezintă pe Basarab drept primul suveran al unui stat românesc liber şi independent, pe malul stâng al Dunării (...) Tot el face dovada forţei militare a noului stat zdrobind în munţi, în 1330, armata lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei (...) În timpul său, s-a realizat unificarea micilor voievodate risipite între Carpaţi şi Dunăre, până la gurile fluviului, unde se mai menţinea o stăpânire tătară în declin. Moldova, dimpotrivă a fost creată ca stat unitar în urma emigrării micii nobilimi româneşti din Maramureş; răzvrătiţi împotriva lui Ludovic I al Ungariei, războinicii aceştia victorioşi au găsit pe domeniul cucerit rămăşiţele stăpânirii tătare (...) faptul că noul principat întemeiat de Bogdan nu s-a putut extinde rapid până la Nistru şi Marea cea Mare (în timpul lui Roman I) se explică prin aceea că se afla pe marele drum comercial, care lega Galiţia de Marea Neagră; în cazul de faţă, drumul a fost acela care a creat statul.” (Gh. Brătianu, despre constituirea Valahiei şi a Moldovei)

8. Precizați din sursa B o categorie socială. 5 p9. Menționați un spațiu istoric la care face referire atât sursa A, cât și sursa B. 5 p10. Precizați din sursa B domnul în timpul căruia s-a realizat unificarea deplină a Moldovei. 5 p11. Menționați din sursa B un factor care a favorizat formarea statului medieval Moldova. 5 p12. Precizați 3 surse care menționează formațiuni politice prestatale din spațiul carpato-danubiano-pontic. 9 p13. Menționați 3 deosebiri între formarea statelor medievale Țara Românească și Moldova. 15 p