statia de epurare piatra neamt

1. Apele uzate

Apele uzate, principala sursă de poluare a apelor naturale, prin evacuarea acestora in receptori.

Aceste ape rezultate după folosirea apei în diverse scopuri, gospodăreşti sau

industriale, se caracterizează prin aceeaşi indicatori fizico-chimici ca şi apele de suprafaţă,

indicatorii specifici caracterizării apelor uzate fiind raportaţi la numărul de locuitori şi zi.

Compoziţia apelor uzate depinde de provenienţa acestora clasificându-se în ape uzate menajere şi

ape uzate industriale. Evacuarea apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare orăşenească sau în

receptori este, într-o oarecare măsură, diferită de cea a apelor uzate orăşeneşti, în principal, datorită

caracteristicilor fizico-chimice şi biologice diferite.

1.1. Ape uzate menajere

Apele uzate menajere provin din satisfacerea nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor

populate, precum şi a nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare şi social administrative ale unităţilor

industriale mici.

Apele uzate menajere au o compoziţie relativ constantă, dependentă orar de activitatea umană.

În anexa 1 sunt prezentate valorile medii ale caracteristicilor specifice ale apelor uzate menajere.

2. Epurarea apelor uzate

Epurarea apelor reprezinta totalitatea operatiilor efectuate pentru diminuarea continutului de

poluanti, astfel incat contentratiile ramase sa nu provoace poluarea apelor receptoare. Epurarea

se realizeaza intr-o serie de utilaje, care alcatuiesc statiile de epurare. Amplasarea statiilor de

epurare a apelor uzate se face in aval de interprinderea sau interprinderile poluante. Evacuarea

apelor epurate inapoi in albia raului are loc in aval,sau in amonte de zona de captare a apei. In

ultima situatie, interprinderea este direc interesata in efectuarea corespunzatoare a epurarii apei,

deoarece urmeaza sa o utilizeze in procesul de productie.

| Statia de epurare Piatra Neamt. 3

Din statiile de epurare rezulta ape tratate sau epurate si namoluri. Namolurile se pot aplica in

agricultura ca fertilizanti, dar numai dupa analiza lor, pentru a nu contine metale grele, substante

toxice, germeni patogeni etc. Utilizarea lor se afce numai pe soluri adecvate, in doze adecvate si

urmarind in timp factorii de mediu.

Procedeele de epurare a apelor reziduale maresc costul produsului, deci trebuie sa fie cat mai

simple, itr-un numar cat mai redus de faze, cu consumuri specific reduse de energie

electrica,combustibili si reactivi. Reactivii se aleg cu preturi scazute (aer,calcar etc) si se

urmareste dozarea lor corecta, pentru a nu polua apa cu ei.

Epurarea se realizeaza printr-o serie de procedee, de natura fizica, chimica si biologica.

2.1. Epurarea mecanica

Epurarea mecanica, sau primara, consta in separarea particolelor solide de diferite dimensiuni

prin:

Retinerea particolelor de peste 1mm pe gratare, sau site amplasate la partea

superioara a curentului de apa;

Deznisiparea in decantoare cu circulatie orizontala, sau verticala, in care scade viteza

apei la 0,3-0,4 m/s si se depun particolele de 0,2-1 mm I 2-3minute;

Separarea uleiurilor, produselor petroliere, grasimilor etc;

Decantarea particolelor de sub 0,2 mm, in timp de 1-3 ore. D ecantoarele pot fi gropi,

iazuri de pamant, sau constructii din beton, zidarie, otel, mase plastice.

2.2. Epurarea chimica

Se aplica pentru poluanti dizolvati in apa, sau in suspensii foarte fine. Inainte de statia de

epurare, apele acide, sau alkaline sunt neutralizate.

Epurarea chimica propriu-zisa, consta intr-o serie de tratari ale apei, in functie de natura si

concentratia poluantilor. Procedeele mai des utilizate sunt: oxidarea, precipitarea, coagularea,

clorurarea.

Oxidarea se realizeaza cu oxigenul din aer, sau cu ozon. Se aplica atat apelor acide

cat si a celor bazice. Se realizeaza in cascade sau bazine specific.

Precipitarea urmareste realizarea unor particole sedimentabile, folosind reactivi

adecvati.

Coagularea utilizeaza saruri solubile de fier si aluminiu, cenusi de termocentrala,

bentonina. Se mai pot utilize si silice, polielectroliti(substante macromoleculare). In


apa, materialele mentionate formeaza precipitate voluminoase, care atrag substante

coloidale, ce dau tulburenta apei si se deepun impreuna, in decantorul primar.

Clorurarea utilizeaza ca reactive clorul intr-un utilaj, sau mai multe utilaje, in serie.

2.3. Epurarea biologica

Epurarea biologica urmareste eliminarea poluantilor organic, biodegradabili cu ajutorul

microorganismelor. Au loc pocese de fermentatie aeroba, sau anaeroba,din care se formeaza

compusii aglomerati(flocoane), care se separa de apa, alaturi de saruri menerale si gaze.

Epurarea biologica se poate realize pe cale naturala si artificiala. Pe cale naturala, apa

epurata mecanic este colectata intrun bazin collector si utilizata la irigatii. Apa nu trebuie sa

contina germeni patogeni, paraziti, sa nu aiba miros neplacut si se aplica numai culturilor de

porumb si sfecla de zahar.

Epurarea biologica artificial utilizeaza fie filter biologie, fie bazine cu namol active.

Filter biologice (biofiltrele) sunt bazine umplute cu roci minerale, cocs, caramida

sparta, material plastic. Biofiltrele au pravazut sisteme de ventilatie, pentru eliminarea

gazelor.

Bazinele cu namol activ utilizeaza fermentatia aeroba a substantelor organice din apa

reziduala. Ca bazine de aerare sa mai folosesc: santuri in teren impermiabil, gropi,

canale de beton. Aerotancurile sunt bazate cu sectiunea dreptunghiulara, sau circular,

prevazut cu sistem de aerare.

3.Statia de epurare a apelor uzate Piatra Neamt

Staţia de Epurare a Apelor Uzate funcţionează încă din 1982. Reabilitarea grătarelor şi deshidratarea

mecanică a nămolului fermentat au fost realizate în anul 1993, doar din sursele financiare proprii.

Cu privire la capacitatea hidraulică, luând în considerare şi reducerea consumului de apă, staţia de

epurare a apelor uzate va fi reabilitată, estimându-se un debit mediu pe timp uscat de 45.000 m.c. pe zi.

Cu privire la încărcarea biologică, staţia va fi reabilitată pentru o populaţie echivalentă de 205.000

consumatori, respectiv: 137.000 consumatori casnici, 47.800 consumatori industriali, 18.500 instituţii,

restul de 1.700 populaţie echivalentă corespunzând apei recuperate de la Staţia de tratare a apei potabile

(STAP).


Staţia de Epurare a Apei Uzate reabilitată va permite epurarea debitului suplimentar de apă uzată

corespunzător extinderii reţelei de canalizare şi va atinge standardele impuse de Directiva privind

epurarea apelor uzate urbane (treapta secundară).

Pentru a respecta standardele europene de calitate a apei potabile, în cadrul proiectului se vor

realiza îmbunătăţiri la sursele de apă (captările de la Vaduri şi Bâtca Doamnei), precum şi la staţia de

tratare a apei de la Bâtca Doamnei.

Sursa de adâncime de la Vaduri va beneficia de curăţarea a 22 de puţuri şi de modernizarea

echipamentelor de captare a apei, prin montarea de pompe noi, mai eficiente, cu consum energetic mai

mic.

La Bâtca Doamnei, unde există şi o captare de suprafaţă, staţia de tratare a apei va fi

modernizată iar laboratorul de analiză a calităţii apei va fi îmbunătăţit. În acest fel se va putea

garanta furnizarea constantă a apei potabile la parametrii de calitate impuşi de Directiva pentru apă

potabilă 98/83/CE.

3.1.Reabilitarea Staţiei de Epurare consta in următoarelor lucrări:

1) Construcţia unei noi camere pentru grătare rare şi echiparea acesteia cu două unităţi noi,

incluzând etapele de spălare, presare şi transport;

2) Înlocuirea vechilor site cu două echipamente noi de grătare dese, incluzând etapele de spălare,

presare şi transport;

3) Dotarea deznisipatorului şi separatorului de grăsimi cu o nouă suflantă şi noi pompe de nisip şi

respectiv grăsimi; instalarea de vane şi stăvilare noi;

4) Construirea unei noi clădiri care să adăpostească echipamentul nou de dozare a sulfatului feros

utilizat la reducerea compuşilor de fosfor din apele uzate;

5) Echiparea Staţiei de pompare treapta I cu 5 noi unităţi de pompare moderne din care două sunt

prevăzute cu convertizor de frecvenţă;

6) Reabilitarea a două dintre cele patru bazine de decantare primară, celelalte două fiind conservate;

echiparea bazinelor recondiţionate cu poduri racloare noi;

7) Reabilitarea bazinului de aerare existent şi construirea unui nou bazin de aerare având parametrii

identici cu cel existent; echiparea bazinelor cu unităţi noi de pompare pentru recirculare şi cu un

sistem modern de aerare cu bule fine utilizând difuzori imersaţi;

8) Repararea celor trei bazine de sedimentare secundară şi echiparea cu trei poduri racloare noi;


9) Construirea unei noi clădiri prevăzute cu două compartimente: una destinată celor trei noi

suflante, iar cea de a doua - noii staţii de transformare; pentru a fi evitate opririle accidentale

datorate lipsei de energie electrică, staţia de epurare va beneficia de două racorduri separate de

alimentare cu energie electrică din sistemul energetic naţional;

10) Reabilitarea a patru dintre cele şase unităţi de fermentare a nămolului şi trecerea în conservare a

celorlalte două; repararea unităţilor şi dotarea lor cu echipamente noi performante;

11) Reabilitarea gazometrului de 1.000 mc existent şi construirea unuia nou cu capacitatea de 500

mc;

12) Echiparea cu unităţi moderne de îngroşare/ deshidratare mecanică atât a fazei de îngroşare

mecanică a nămolului, cât şi a fazei de deshidratare mecanică a nămolului fermentat; înlocuirea

tuturor vanelor, pompelor şi conductelor aferente;

13) Modificarea radicală a dispeceratului, modernizarea constând în introducerea unui sistem nou în

care procesul tehnologic va fi asistat de calculator (sistem SCADA);

14) Dotarea laboratorului chimic cu aparate de măsură şi control cu echipamente specifice,

instrumentar, sticlărie şi reactivi;

15) Repararea căilor de comunicaţie din incinta Staţiei de epurare;

16) Reabilitarea platformei pentru depozitarea temporară a nămolului şi asigurarea drenajului apelor

rezultate;

17) Repararea clădirii administrative şi dotarea centralei termice cu unităţi performante cu randament

ridicat; eliminarea gazelor va fi asigurată de un nou coş metalic;

18) Înlocuirea tuturor stăvilarelor şi vanelor, atât la obiecte existente, cât şi pe circuitele de legătură

între acestea

3.1.1. Gratare

Gratarele retin corpurile murdare plutitoare aflate in suspenie in apele uzate. Materialele retinute pe

gratare sunt evacuate ca atare, pentru a fi depozitate in gropi sau incinerate. In unele cazuri pot fi

maruntite in dezintegratoare mecanice. Dezintegratoarele se instaleaza direct in canalul de acces al

apelor uzate brute, in asa fel in cat suspensiile dezintegrate pot fi evacuate in acelasi timp cu retinerile.

Dupa marimea interspatiilor, gratarele pot fi clasificate astfel:

Gratare rare, cu interspatii de 40-50 mm. barele sunt inclinate la 1/3, iar viteza de cugere a apei

prin gratare sa mentine la 60-100 cm/s, pentru a evita depunerile; materiile retinute pe gratar se


ridica la 2-3 l/persoana si an. Curatarea gratarelor poate fi manuala, dar este preferabila cea

mecanizata.

Gratare dese (obisnuite), cu interspatii de 20 mm sau chear mai mici. Se intrebuinteaza in cazul

in care statiile poseda instalatii mai sensibile care pot fi dereglate sau infundate cu corpurile

plutitoare. Inclinarea barelor gratarelor dese este mult mai mica decat a celor rare. Cantitatea de

materie retinuta este mult mai mare, 5-10 l/persoana si an, si necesita neaparat un dispozitiv de

curatare mecanizat, care sa fie pus in functiune automat, in functie de pierderea de presiune a

apei la terecerea prin gratare.

Dupa marima gratarelor si gradul de mecanizare adoptat pentru statia de epurare, retinerile de pe

gratar pot fi transformate mechanic, hidraulic sau manual, sortate in vederea recuperarii materialelor

feroase, faramitate si reintroduse in apa, respective compostate, incinerate sau ingropate.

Maruntirea materilalelor in curentul apei se realizeaza cu echipamente de tipul griductor sau

cominutor. La debite mici sau mijlocii, acesta se monteaza astfel incat interg curentul de apa trece prin

instalarea de maruntit, antrenand astfel si corpurile mari care trebuie faramitate. Pentru debite mici,

utilajele de maruntit in curand se monteaza insotite de gratare cu bare orizontale si curatire mecanica cu

grebla rotativa. In acest caz, retinerile de pe gratare sunt culese de o grebla rotativa, cu ax de rotatie

vertical si transportate lateral spre utilajul pentru maruntirea materialului asezat sub nivelul apei.

3.1.2.Deznisipatoare

Sunt dispositive destinate eliminarii impuritatilor de natura nisipurilor. Un deznisipator este un

bazin in care, prin relative stationare a apei, are loc depunerea gravitationala a nisipului.

Dupa directia principal de curgere, deznisipatoarele pot fi orizontale sau vertical.

Deznisipatoarele orizontale constau, de obicei, in doua sau mai multe canale inguste si relative

putin adanci, in care apa circula cu viteza medie de circa 0,30 m/s, avand timpul de stationare de 0,5-1

min.

Deznisipatoarele vertical sunt cilindrice, apa miscandu-se de jos in sus cu o viteza de circa 0,02-

0,05 m/s, depunerile adunandu-se jos, intr-o basa tronconica.

Un dispozitiv fregvent folosit, mai ales in industrie, este separatorul de tip hidrociclon, alimentat

tagentian cu apa la o oarecare presiune. Corpul hidrociclonului este inclinat, astfel incat nisipul se

evacuiaza prin aval, iar apa, prin amonte. Reglajul iesirii nisipului se face cu ajutorul unei diafragme.

Curatarea de nisip a deznisipatoarelor se poate face manual, la instalatiile mici, fie hydraulic sau

mechanic la debite mari. Echipamentele mecanice de deznisipatoare se monteaza in cazul in care:


debitul este mare, cantitatile de nisip sunt mari sau deznisipatorul este construit adanc sub teren, si

inlaturarea manuala este dificila.

Evacuarea manuala se realizeaza dupa scoaterea din functiune a compartimentului respective. La

deminsionarea deznisipatoarelor cu curatare manuala trebuie sa se prevada un spatiu pentru retinerea

nisipului depus intre 2 evacuari. Intervalul intre doua curatari este de 30 de zile.

Evacuarea mecanica a nisipului se poate realize prin diferite dispositive, printer care:

Dispositive cu reactive si snec;

Dispositive cu reactive, grapa de nisi psi pompa fixa sau hidroelevatoare pentru evacuarea

nisipului;

Dispozitiv cu pompe mobile.

3.1.3. Separatoare de grasimi

Separatoarele de grasimi sau bazinile flotoare au ca scop indepartarea din apele uzate a uleiului,

grasimilor si, in general, a tuturor substantelor mai usoare decat apa, care se ridica la suprafata acesteia,

in zonele linistite si cu viteza orizontale mici ale apei. Separatoarele de grasimi sunt amplasate dupa

deznisipatoare, daca reteaua de canalizare a fost construita in system unitary si dupa gratare, cand

reteaua a fost construita in system divisor si din schema lipseste deznisipatorul.

Separatoarele de grasimi pot utilize pentru indepartarea impuritatilor fie flotoarea naturala, fie

flotoarea cu aer. Flotoarea naturala se realizeaza in bazine obisnuite, in care, din cauza vitezei mici, cu

care se deplaseaza apa, particolele usoare se ridica la suprafata. Flotoarea cu aer poate fi de joasa

presiune sau sub presiune: in ultimul caz, bulele de aer introduce in apa adera la materialul de

suspensie si ajuta la deplasarea la suprafata lichidului a particolelor solide sau coloidale aflatr in masa

acestuia.

Procedeele de flotare sunt utilizate si pentru indepartarea din apa a particoleleor mai grele decata

cesta.

Procedeele de retinere sunt in functie de natura grasimilir, respective:

Grasimi libere, care au tendinta de a se ridica la suprafata ape;

Grasimi sau sapunuri, aflate la dispersie coloidala sau sub forma de emulsie xare in mod normal

nu au tendinta de a se ridica la suprafata;

Gudroane, care au tendinta de a se depune.

3.1.4. Decantoare

Decantoarele sunt instalatiile in care se sedimenteaza cea mai mare parte a substantelor in suspensie

din apele uzate.


Dupa directia de curgere a apei, decaantoarele se impart in: orizontele si verticale

Dupa forma in plan, decantoarele pot fi: dreptunghiulare si circulare.

Din punc de vedere al prelucrarii namolului retinut in decantoare, acestia se pot imparti in

decantoare fara spatiu de formare, sau decantoare cu etaj, care cuprind si spatii de fermentare.

Dupa locul pe are il ocupa in schema de epurare, acestea se impart in:

Decantoare primare si decantoare secundare.

Decantoarele orizontale. Sunt bazine dreptunghiulare, I care apa circula cu o viteza medie orizontala

de 5-20 mm/s, timpul de stationare variind intre 1,5 si 2 h.

3.2. Eurarea biologica

Procesul tehnologic de epurare biologica se poate organiza in doua modalitati:

1 Prin cultura microorganismelor noi dispersate in intregul volum al reactorului de epurare.

2- Prin cultura noilor microorganisme pe un suport.

Prin sistemul de cultura in intreaga masa de apa poluanti si in tot volumul reactorului se inmulteste

generic "namol activ" iar epurarea biologica ca modalitate tehnologica ii poarta numele.

Al doilea sistem presupune dezvoltarea culturii in film (pelicula) biologic, iar procesul se desfasoara

in constructii cu filtre biologice speciale.

Namolul activ este un sistem dispers in care materialul aflat in suspensie trebuie sa fie separat de

efluentul epurat biologic.

In procesul de epurare biologica a apelor uzate cu incarcatura de materii organice, rol principal ii

revine grupului de bacterii organofage, (mancatoare de substante organice). Aceste bacterii, in functie de

predispozitia lor de a trai in prezenta sau absenta oxigenului se clasifica in trei grupuri:

a) Bacterii obligat aerobe;

b) Bacterii facultativ aerobe;

c) Bacterii anaerobe.

Bacteriile, grup heterogen de organisme microscopice, microcelulare sau grupate in colonii cu

nucleu simplu, majoritatea fara clorofila, heterotrofe (care sunt obligate sa-si preia singure hrana sub

forma de substante organice din mediu) indeplinesc rolul esential in acest tip de epurare a apelor cu

incarcatura de materii organice.

Bacteriile aerobe sunt microorganisme care intr-o proportie insemnata se pot dezvolta si reproduce

numai in mediile care contin oxigen.

Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite, nitrificatoare, o parte din sulfobacterii si microbii

patogeni traiesc numai in prezenta oxigenului molecular.


Bacteriile facultativ aerobe, grupeaza la un loc unele drojdii, bacterii denitrificatoare s.a.

Bacteriile anaerobe sunt organisme capabile sa traiasca fara prezenta oxigenului liber.

Dintre acestea remarcam infuzoriile, clostridium pasteurianum si clostridium sporogenius.

Ca urmare, in legatura cu necesarul de oxigen pentru dezvoltarea culturilor de bacterii organo-

fagiste vom intalni doua tipuri de procese tehnologice pentru epurare biologica:

-Proces aerob, utilizat cu prioritate la indepartarea poluantilor din apele uzate;

-Proces anaerob aplicat la prelucrarea namolurilor fermentate si la epurarea apelor uzate foarte

concentrate in poluanti.

Cercetarile au evidentiat faptul caci in stransa asociere cu bacteriile, in procese aerobe cohabiteaza

protozoare (cele mai primitive forme de animale din clasele Flagellata, Sarcodia, Sporazoa,

Ameobosporidia, Ciliophora), metazoare (rotifere si nematode) si ciuperci sau chiar fungi, alcatuind

biocenoze.

La fiecare proces tehnologic de epurare biologica vom intalni biocenoze selectate specific

procesului ales.

3.2.1. Procese de transformare bacteriana

Bacteriile folosite in procesul de epurare biologica preiau din mediul inconjurator in care sunt

cultivate, energia si materia nutritiva folosindu-le pentru:

- biosinteza si dezvoltare;

- activitati fiziologice secundare ca spre exemplu mobilitatea, luminescenta, si altele.

Totalitatea proceselor prin care combinatiile bacteriene sunt implicate in activitatea biologica de

eliminare a materiilor organice din apele poluante prin consumul acestora si hausformarea lor in

constituentii celulari, energie si produse de uzura alcatuiesc metabolismul bacterian organofag.

Procesele metabolice se clasifica astfel:

- Consumatoare de energie;

- Producatoare de energie.

Procesele de catabolism, de dezasimilatie, de degradare a substantelor din mediu sunt exogene.

Procesele in care se sintetizeaza componentii celulari corespund anabolismului si sunt consumatori

de energie.

Ambele tipuri de procese metabolice se produc in acelasi timp astfel incat diversele reactii

biochimice care alcatuiesc metabolismul realizeaza urmatoarele functii esentiale pentru viata celulei:

- asimilarea substantelor nutritive si producerea substantelor folosite la constructia edificiilor celulei;

- eliberarea de energie si stocarea acesteia;


- ansmiterea energiei stocate catre substantele de constitutie a edificiilor celulare;

- constituirea de nou material celular, prin care folosirea materiei organice poluante.

Pentru a cuantifica posibilitatile metabolice ale bacteriilor in procesul de epurare s-au facut

experimente pe diverse specii de astfel de organisme si s-a aratat ca un gram de substanta uscata

bacteriana, are o activitate respiratorie de cateva sute de ori mai intensa in comparatie cu cea a omului.

De asemenea s-a observat ca potentialul metabolic al microorganismelor dintr-un hectar de teren arabil,

analizat pe o lungime de 25cm este echivalent cu al catorva zeci de mii de oameni. Se utilizeaza prin

aceste date capacitatea deosebit de mare a bacteriilor de a efectua operatiuni biologice in folosul omului.

Dar ceea ce este si mai important este faptul ca aceste microfiinte dispun de o capacitate cu

totul deosebit de a supravietui in cele mai deosebite conditii.

Organismul uman pentru a atinge un asemenea nivel metabolic ar avea nevoie de multe mii de tone de

alimente pe care sa le consume orar.

Superioritatea aptitudinilor de aparare si a capacitatii de metabolizare a lumii bacteriene in

raport cu restul lumii vii se datoreaza in primul rand suprafetelor foarte mari a celulelor in raport cu

greutatea lor. Datorita acestei mari suprafete de contact cu mediul exterior, intensitatea schimbului de

substante este de asemenea mare.

La toate acestea constatari se adauga si regula din natura potrivit careia viteza metabolismului

de care depinde cresterea speciei este invers proportionala cu marimea vietuitoarei.

Aceasta regula ar confirma faptul ca daca un organism viu are corpul mic, metabolismul sau este

mai intens si cresterea sa este mai rapida in comparatie cu fiintele mari.

Viteza mare de crestere a bacteriilor avantajeaza deosebit de mult supravietuirea populatiilor

bacteriene in natura, dar in acelasi timp explica si dimensiunile extrem de mici ale reprezentantilor

acestor specii.

Metabolismul bacterian are la baza utilizarea celor mai diverse substante nutritive din mediul in

care acestea se dezvolta si anume:

- azot molecular;

- dioxid de carbon;

- sulf si combinatiile sale;

- substante organice simple;

- substante organice complexe;

- hidrocarburile titeiului brut;


- substante organice naturale;

- asfalt (bitum);

- substante anorganice;

- acid oxalic si sulfuric;

- fenoli;

- chitina;

- piele;

- cauciuc, polimeri, lemn, mase plastice;

- substante antibiotice.

Conditia esentiala pentru producerea reactiilor biochimice metabolice este ca in mediul natural

sau cultura artificiala sa existe toate materiile necesare formarii constituentilor celulari si produceri de

energie.

In aceste instalatii pentru epurare biologica in mediile de cultura trebuie sa existe in primul

rand materiale care sa contina: C, H, O, N, P, S, si in cantitati mai mici sursa de: K, Mg, Mn, Na, Ca, Fe,

Cl-, PO43-, SO42-, si in concentratii foarte reduse ligoelementele: Zn, Ca, Mo.

Dezasimilatia, procesele catabolice, determina transformarea oxido-reducatoare a substantelor organice

complexe preluate din mediu, in substante simple, cu eliberarea de energie.

La organismele procariote cat si la cele eucariote, in protoplasma apar in decursul

dezasimilatiei substante diverse si energie care sunt apoi folosite pentru obtinerea constituentilor celulari

proprii.

In procesele metabolice bacteriene de dezasimilatie, eliberarea energiei se produce in trei etape:

a) In etapa I-a de degradare a moleculelor de origine biologica are un proces de descompunere a acestora

in constituenti astfel:

- proteinele se descompun in aminoacizi;

- grasimile se transforma in glicerina si acizi grasi;

- glucidele devin hexoze, pentoze, etc.

Energia eliberata in aceasta faza este de numai 1% din totalul energiei produse si se pierde partial

sub forma de caldura.

b) Moleculele care provin din degradarea efectuat] in etapa I-a, sunt transformate in continuare de alti

produsi cu formare de CO2 si H2O. In aceasta a II-a etapa se elibereaza circa o treime din intreaga

energie continuta in substantele nutritive cu care s-au alimentat bacteriile.

c) In cea de a III-a etapa de dezasimilatie, bacteriile elibereaza energia prin doua procese:


- descompunerea totala a substantelor nutritive pana la CO2 si H2O ;

- descompunerea numai partial a substantelor nutritive, cu formare de numerosi produsi intermediari

numiti produsi de fermentatie.


statia de epurare piatra neamt

Documents