Universitatea din BucureștiFacultatea de GeografieSpecializare TurismGrupa 105An IBobârnac Emanuela

Monografie – Municipiul Bacau

Geografie Umana Generala

1

1. Scurt istoric al Municipiului Bacău

În literatura geografică mai veche, Bacăul este considerat a fi oraş al drumului comercial, favorizat de vaduri prielnice, oraş ce a luat fiinţă într-un loc central cu o largă diversitate de posibilităţi de dezvoltare. Primele urme de locuire datează din paleolitic, acestora adaugându-li-se cele din mezolitic şi neolitic. În intravilanul de astăzi al municipiului au fost identificate câteva vetre de locuire: în zona Curţii Domneşti, liceul Gh. Vrânceanu, strada Ion Luca, nuclee ale viitorului oraş, principalele centre polarizatoare pe tot parcursull sec. IX - XVII/XVIII. Primele consemnări privind localitatea aparţin geografului grec Ptolemeu, urmate de informaţii mult mai bogate în perioada Evului Mediu. Prima atestare documentară se află în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6.10.1408), dar originea oraşului se pierde în negura timpului. Cert este ca la sfârșitul sec. al XIV-lea, Bacăul era o aşezare urbană bine închegată, una din cele mai prospere din centrul Moldovei, având importante atribuţii militare şi comerciale. În 1816, oraşul era localizat în partea centrală a terasei Bacău, având o structură răsfirată cu o singură grupare liniară, Ulița Mare, orientată nord-sud, în lungul drumului Adjud-Piatra Neamț. Spre vest, limita nu depășea strada Bradului, iar la est avansa până la muchia terasei; prin zona estică a oraşului trecea drumul sării. Ulterior, datorită construcţiei căii ferate (1872)

2

și a Podului de Fier peste Bistriţa, se înregistrează tendința de extindere a localităţii pe direcţia est-vest. Oraşul se dezvoltă pe structura a 12 străzi mari, bine aliniate, dar nepavate: Calea Bacău-Roman, străzile Precista, Buna Vestire, Busuioc, Județeană, a Liceului, Gării, Primăverii, Justiției, Armenească, Lecca, Bulevardul și Calea Bacău – Ocna. Cu excepția zonei centrale, restul așezării are un puternic aspect rural, cu case din lemn și pământ. În sectoarele Paloşanu și Lecca, cartierele locuite de muncitori și ţărani sunt neîngrijite şi marcate de condiţii insalubre. În perioada interbelică, sunt incluse în intravilanul oraşului Bacău comunele Şerbănești, Gherăiești și Izvoarele de Sus. Se extind cartierele de locuinţe prin parcelări, construindu-se în 1922 cartierul CFR, la vest de aliniamentul căii ferate. În paralel, unele terenuri câștigate prin reforma agrară sunt amenajate ca spații verzi, cum este cazul Parcului Cancicov. Datorită creșterii demografice și economice, Bacăul este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. Începând cu anul 1948, municipiul intră într-o nouă perioadă de transformări urbanistice. Se înregistrează un proces de dezvoltare pe orizontală dar mai ales pe verticală. Se construiesc zonele industriale şi, în paralel, noi zone rezidenţiale, așa numitele cartiere dormitor, dotate cu mici unităţi comerciale, sanitare, de învăţământ. De asemenea, zona centrală se restructurează pornind de la zona comercială veche, dezvoltată cu noi funcţiuni administrative şi reprezentative. Astfel, suprafața orașului creşte până la 4.602 ha (în anul 2000), din care: 859,24 ha, reprezentând 49,47% din suprafaţa intravilanului oraşului, sunt ocupate de zonele de locuit, 535,68 ha, reprezentând 31,01% din suprafaţa intravilanului, sunt ocupate de zona industrială, iar restul de 65,54 ha (19,52%) de intravilan sunt alocate spaţiilor verzi şi de agrement. Zona industrială se desfăşoară sub forma unei centuri în jurul orașului propriu-zis, în cadrul căreia se disting două nuclee, corespunzând platformelor industriale din nord-vest şi din sud, precum şi o grupare liniară de funcţiuni industriale în lungul râului Bistriţa. Dezvoltarea economică a condus la apariţia de investiţii industriale, comerciale şi de birouri care s-au integrat în structurile funcţionale urbane deja existente: concentrările de activităţi de producţie la periferii şi nucleele de afaceri, în zona centrală urbană şi în apropierea acesteia. Sectorul academic se află în plină dezvoltare şi ţinteşte afirmarea Bacăului ca pol competitiv prin cooperarea strânsă cu sectorul privat şi cel public. Municipiul este animat şi emulat de viaţa studenţească. Dinamica populaţiei înregistrează o creştere până în 1998 urmată de tendinţe de scădere până în 2008, cauzate în principal de fenomenul de

3

migraţie pe motive social-economice, în străinătate şi în mediul rural. Comunitatea locală este dinamică şi diversă, compusă dintr-o majoritate română şi grupuri etnice de rromi, maghiari, evrei, germani, ceangăi, italieni şi alte etnii, având o populaţie totală de 175.546 locuitori, înregistrat la 1 Iulie 2010 . Patrimoniul cultural şi istoric este protejat şi considerat ca factorul central în susţinerea şi dezvoltarea turismului urban. La nivelul reţelei de localităţi, municipiul se înscrie, în timp, în categoria municipiilor de rangul 1 şi 2, potrivit Legii nr. 351 din 2001 completată şi revizuită, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi.

2. Pozi ție geografică

Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în partea centralvestică a Moldovei, la doar 9, 6 km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud, ”poarta Siretului”, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica- Barboiu. Geografic, se află la interferenţa meridianului de 26º55' longitudine estică cu paralela de 46º35' latitudine nordică. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, iar în vest, cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între aceste limite oraşul ocupă o suprafaţă de 4 186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181 m. Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, încă din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecţie al principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau drumul moldovenesc, care unea oraşele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu drumul păcurii, ce începea la Moineşti, cu drumul sării, dinspre Târgu Ocna, cu drumul Braşovului (drumul de jos), cu drumurile Transilvaniei ce traversau Carpaţii Orientali prin pasurile Ghimeş, Bicaz, Tulgheş, şi cu drumul plutelor, pe Bistriţa. Toate arterele din NV şi SV se îndreptau spre bazinele Bârladului şi Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.Şi azi Bacăul e străbătut de o reţea densă de căi rutiere care îi asigură legătura cu alte localităţi - E85 (44 km până la Roman, 87 km, până la Adjud); DN15 / Calea Moldovei, Ştefan cel Mare, 9 Mai (58 km până la

4

Piatra Neamţ); DN 2F / Calea Bârladului (83 km până la Vaslui), DN 2G / Calea Moineşti, str. Energiei, str. G. Bacovia, B-dul Unirii (55 km până la Moineşti), DN 11 / Narciselor - dar controlează şi reţeaua feroviară pe tronsoanele Adjud – Bacău, Bacău – Roman, Bacău – Paşcani, Bacău – Bicaz. În ceea ce priveşte transportul aerian, în Bacău funcţionează, la 6,5 km sud de municipiu, un aeroport care are ce obiect asigurare a transportului de pasageri şi de mărfuri, precum şi asigurarea protecţiei navigaţiei aeriene şi zborului tuturor aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian ce-i revine.

3. Cadrul natural

Relieful Relieful Judeţului Bacău este divers şi complex, de o mare frumuseţe, cuprinzând câmpii, dealuri, văi, munţi, cu o mare varietate a formaţiunilor vegetale, game de culori şi de forme, toate acestea conferind caracter şi specificitate spaţiului. În partea de vest, pe o structură cutată s-au format şiruri muntoase ce cuprind porţiuni din munţii Tarcău, Goşmanu, Ciucului, Nemira, Vrancei precum şi Culmea Berzunţi. În est, monoclinul platformei dalmatice a dus la apariţia Depresiunilor Dărmăneşti şi Tazlău-Caşin, închise de un aliniament de dealuri subcarpatice, Culoarul Siretului şi Colinele Tutovei, aparţinând Podişului Bârladului. Altitudinile medii ale principalelor localităţi ale Judeţului Bacău sunt: Municipiul Bacău situat la 165 m, Oneşti situat la 210 m, Moineşti la 460 m, Buhuşi la 135 m, Comăneşti situat la 400 m, Tg. Ocna la 270 m şi Slănic Moldova situat la 500m.

5

Clima Pentru caracterizarea climatică a Judeţului Bacău se iau în considerare temperatura aerului şi precipitaţiile măsurate la cele două staţii meteorologice din judeţ, în Bacău şi Târgu Ocna. Municipiul Bacău se încadrează într-o unitate climatică de nuanţă continentală, cu ierni reci şi veri călduroase unde predomină circulaţia atmosferică dinspre nord şi nord-vest. Vânturile predominante sunt cele dinspre nord-vest şi nord, dar nu lipsesc nici cele dinspre est şi sud-est. Din punct de vedere termic, prin măsurătorile efectuate, temperatura medie aferentă anului 2009 a avut o valoare medie de 11,05° C în municipiul Bacău. Rețeaua hidrografică Resursele hidrografice ale Judeţului Bacău sunt substanţiale şi constau în râuri bogate, lacuri frumoase şi ape subterane. Reţeaua hidrografică este tributară în totalitate Râului Siret, care străbate judeţul de la nord la sud. Afluentul său, Râul Bistriţa, pătrunde pe teritoriul judeţului la nord de Buhuşi şi drenează zona de contact dintre Subcarpaţi şi Podişul Moldovei. Principalele cursuri de apă sunt: Siret (cu o lungime pe teritoriul Judeţului Bacău de 145 km), Bistriţa (cu o lungime pe teritoriul judeţului de 40 km), Trotuş (cu o lungime pe teritoriul judeţului de 118 km), Tazlău (cu o lungime pe teritoriul judeţului de 59 km), Berheci (cu o lungime pe teritoriul judeţului de 70 km) şi Zeletin (cu o lungime pe teritoriul judeţului de 59 km).Flora Vegetaţia naturală, favorizată de diversitatea elementelor fizico–geografice şi climatice, se caracterizează printr-o mare varietate a speciilor şi o pronunţată etajare pe teren ca altitudine. Sunt prezente toate etajele de vegetaţie: etajul pădurilor de conifere şi al celor de foioase (gorun, fag), pajişti secundare, zăvoaie de salcie şi plop îndeosebi în zonele de luncă. Municipiul Bacău este situiat într-o zonă de vegetaţie azonală caracteristică luncilor de râu şi pădurilor de foioase. Prin antropizare ponderea suprafeţelor cu vegetaţie foerstiere s-a redus în timp ajungând de la circa 70% la 25,% în prezent. Astăzi pădurile din teritoriul municipiului au un rol de protecţie şi de agrement.Resursele subsolului Judeţul Bacău este bogat în resurse naturale cum sunt: petrol şi gaze naturale, cărbune, sare, potasiu, şi roci utile. Considerate ca resurse naturale neregenerabile, zăcăminte subsolului sunt localizate astfel: • zăcăminte de sare: Moineşti, Sărata, Târgu Ocna; • zăcăminte de potasiu: Arsita, Solonţ, Stăneşti, Găleanu;

6

• zăcăminte de hidrocarburi cantonate între Tazlău şi Oituz şi în Podişul Moldovei; • zăcăminte de cărbune brun: Comăneşti.

4. Populatia

Municipiul Bacău avea în data de 1.07.2010 conform datelor statistice furnizate de INS o populaţie stabilă de 175.546 locuitori. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a municipiului Bacău a fost de 133460 persoane. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Bacău se situează pe locul 10 în ierarhia judeţelor.

Structura pe sexe Din totalul populaţiei stabile la nivelul anului 2010 structura pe sexe înregistrează: 83696 bărbaţi, reprezentând 47,68% şi 91850 femei, reprezentând 52,32%. Analiza comparată a structurii populaţiei pe sexe relevă o pondere ridicată a populaţiei feminine în Municipiul Bacău, atât în raport cu media naţională cât şi cu cea regională şi judeţeană. Ponderea populaţiei feminine (52,32%) este însă apropiată de ponderile similare din mediul rural la toate nivelele teritoriale. Această tendinţă de feminizare ce caracterizează populația urbană este relativ mai ridicată în Municipiul Bacău, ceea ce reprezintă dezechilibrare a structurii populației.

7

Evoluția populației la recensăminte

205029

175500

73414

127299

175546

133460

0

50000

100000

150000

200000

250000

1966 1977 1992 2002 2010 2011

Numarlocuitori

Structura etnică La Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18.03.2002 se înregistra o structură etnică variată dar net dominată de români cu 98,60% procente. Structura populaţiei Municipiului Bacău pe etnii: • rromi: 1605 locuitori (0,91 %) • maghiari: 191 locuitori(0,11 %) • ceangăi: 80 locuitori(0,05 %) • germani: 83 locuitori(0,07 %) • evrei: 118 locuitori(0,91 %) • italieni: 52 locuitori(0,03 %) • alte etnii: 330 locuitori(0,19 %)

Structura confesională Gruparea populaţiei Municipiului Bacău după cele mai reprezentative religii înregistrată la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18.03.2002 este următoarea: • ortodoxă: 153.849 locuitori (86,66 %) • romano-catolică: 19.094 locuitori (10,88 %) • penticostală: 301 locuitori (0,17 %) • adventistă de ziua a şaptea: 491 locuitori (0,28 %) • creştină de rit vechi: 176 locuitori (0,10 %) • creştină după evanghelie: 436 locuitori (0,25 %) • alte religii: 1.153 locuitori (0,66 %).

Densitatea populaţiei Municipiul Bacău are în prezent o densitate de 4064,51 locuitori/km2. Comparând densităţile teritoriale ale municipiilor aflate pe lista polilor urbani ai României se constată că Municipiul Bacău este printre localităţile cu cea mai mare densitate teritorială, după Brăila şi Piteşti. În teritoriul judeţului, Municipiul Bacău se detaşează faţă de celelalte localităţi urbane printr-o densitate foarte ridicată. Valoarea cea mai apropiată a densităţii este cea a Municipiului Oneşti, dar şi aceasta este de peste patru ori mai mică. In

8

ultimii ani din cauza scăderilor de populaţie densitatea din municipiul Bacău a scăzut permanent.

Piramida vârstelor pentru anul 2010 ilustrează structura populaţiei pe grupe mici de vârste şi pe sexe. Este de remarcat volumul mic de populaţie tânără, îndeosebi de vârstă şcolară. De asemenea se poate observa un volum relativ mare de populaţie de 40-60 ani.

Mişcarea naturală a populaţiei Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă modificările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a naşterilor, deceselor. Această componentă a mişcării populaţiei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a populaţiei, cât şi asupra distribuţiei în teritoriu, având o influenţă directă asupra caracteristicilor dimensionale ale localităţilor. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilanţul) natural al populaţiei, care reprezintă diferenţa dintre rata natalităţii şi rata mortalităţii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori

Bilanţul natural al populaţiei Componenta activă a mişcării naturale a populaţiei, natalitatea, este cuantificată prin rata natalităţii, care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an raportat la o mie de locuitori. Evoluţia natalităţii se află mai ales sub influenţa modernizării comportamentului demografic, fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente, cum este şi cazul Municipiului Bacău.

9

Mortalitatea este cuantificată prin rata mortalităţii, ce reprezintă numărul de decese înregistrate într-un interval de un an raportat la o mie de locuitori.

An Decedaţi Populație totală

Rata mortalităţii (‰)

persoane persoane decedați /1000loc

2004 1440 181528 7,92005 1458 180318 8,12006 1414 179662 7,92007 1454 178441 8,12008 1484 177007 8,42009 1519 176402 8,6

Evoluţia ratei mortalităţii în Municipiul Bacău 2004-2009. Sursa datelor: Anuarul statistic al Judeţului Bacău 2011

Mortalitatea infantilă Un alt indicator important privind starea de sănătate şi educaţie sanitară a populaţiei din teritoriu este mortalitatea. Mortalitatea infantilă este un indicator al stării de sănătate a populaţiei, precum şi calităţii serviciilor medicale. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de viaţă raportate la 1000 de născuţi vii în decursul unui an.

În Municipiul Bacău, rata mortalităţii a evoluat sinuos, alternând etape de creştere cu cele de scădere. Pe ansamblu însă, tendinţa este net descrescătoare, rata înregistrată în ultimii ani fiind cu mult sub valorile judeţeană, regională şi naţională.

Rata mortalităţii infantile (‰)

10

2004 2005 2006 2007 2008 200911,6 4,7 6,3 7,7 4,4 5,4

Bilanţul migrator al populaţiei Migraţia populaţiei este mişcarea în teritoriu a populaţiei prin care se modifică

numărul, structura pe vârste şi sexe a populaţiei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migraţia are două componente, emigraţia (ieşirile) şi imigraţia (intrările de populaţie), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori: rata emigraţiei, respectiv rata imigraţiei. Prin însumarea soldului plecărilor şi sosirilor se obţine soldul migrator, care este un indicator al atractivităţii teritoriului respectiv pentru migranţi.

Dinamica migraţiei internaţionale (persoane)An 2004 2005 2006 2007 2008 2009Emigranti

Mun. Bacau256 315 370 197 189 227

ImigrantiMun. Bacau

27 27 30 75 89 83

Sold Mun. Bacau

-229 -288 -340 -122 -100 -144

5. Infrastructura de transport

Accesibilitatea multiplă a Municipiului Bacău Municipiul Bacău se află la intersecţia mai multor căi de comunicaţie

terestră şi aeriană importante pentru regiune, ţară şi Europa. Transportul feroviar Municipiul Bacău este un important nod de cale ferată, situat pe una din

magistralele feroviare ale ţării, linia 500, de importanţă europeană: Bucureşti - Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău – Suceava, dispunând de o infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă.

Transportul aerian Accesul la reţeaua de transport aeriană este asigurat de Aeroportul

Internaţional Bacău, a cărui aerogară destinată transportului de marfă şi destinaţii naţionale şi europene. Aeroportul Internaţional Bacău este cel mai mare aeroport din Regiunea Nord-Est a României și este situat la 6,5 km sud de Municipiul Bacău, dispunând de o pistă de 2,500 m lungime şi 80 m lăţime şi o suprafaţă totală de peste 200 ha.

Accesibilitatea rutieră

11

Bacăul este traversat pe direcţia Nord - Sud de drumul european E85 care face legătura între capitala Bucureşti și nordul ţării, respectiv cu principalul coridor care traversează Moldova spre Grecia şi Bulgaria la sud, Ucraina şi Rusia la nord.

Din cele 322 de străzi ale ale Municipiului Bacău: • 135 sunt asfaltate; • 77 sunt betonate; • 24 sunt betonate şi asfaltate (porţiuni asfaltate alternează cu cele

betonate); • 71 sunt nemordenizate (sunt numai balastate); • 15 neamenajate. Conform Anuarului statistic al Judeţului Bacău - ediţia 2011- în anul

2009 este înregistrată o lungime totală de străzi de cca. 200 km, din care 77,88% sunt modernizate.

De asemenea, au fost făcute intervenţii asupra a peste 60% din trotuare.

6. Locuirea

Municipiul Bacău are in componenta sa 11 cartiere: 1. Centru 2. Gherăieşti 3. Mioriţei 4. Şerbăneşti 5. Bistriţa Lac 6. George Bacovia 7. CFR 8. Cornişa 9. Izvoare 10. Republicii 11. Tache

Locuinte

proprietateLocuinte

proprietateLocuinte

de stat (numar)

privata (numar)

de stat (%)

privata (%)

total (numar)

1564 65825 2,32 97,68 67389

12

Sursa datelor: Anuarul statistic al Judeţului Bacău, Ediţia 2011

Volumul de locuinţe Municipiul Bacău deţine un număr de 67389 locuinţe(an 2009), din care

97,68% sunt construite din fonduri private. Comparând cu nivelul judeţean şi regional, această prepoderenţă a fondului privat se înscrie în tendinţa generală. Din totalul locuinţelor existente în anul 2009 , ponderea de 97,68 o deţin locuinţele proprietate privată. Aceeaşi situaţie este şi în cadrul judeţului şi a regiunii, cu menţiunea că în mediul urban aceste valori sunt mai ridicate.

Evoluţia numărului de locuinţe Comparând ponderea creşterii fondului de locuinţe cu cel de nivel regional, judeţean se poate remarca faptul că în Municipiul Bacău creşterea este mai mică decât în restul regiunii şi este comparabilă cea din mediul urban al judeţului.

Creşterea fondului de locuinţe este foarte lentă la toate nivelele teritoriale, atât în mediul urban cât şi în rural. Din graficul de mai jos, unde s-a ilustrat evoluţia doar la nivel judeţean pentru a putea surprinde detaliile se poate observa că volumele rămân aproape constante.

Fondul de locuinţe s-a constituit în timp. Din evidenţele Primăriei Municipiului Bacău se poate urmării evoluţia construcţiei de locuinţe începând din anul 1925, prin înregistrarea apartamentelor construite în fiecare an. Graficul de mai jos prezintă curba evoluţiei construcţiei de locuinţe noi pe parcursul a 75 de ani. Se remarcă o creştere accentuată în perioada 1965- 1980, după care un declin rapid spre anul 1990.

7. Educatia

13

Infrastructura educaţională Un factor esenţial în dezvoltarea comunităţii, economiei, a bunăstării generale, la nivelul Municipiului Bacău, este asigurarea capitalului uman educat, potrivit cererii pieţei de muncă şi vizând înalta calificare.

Sistemul de învăţământ băcăuan acoperă toate nivelele de educaţie şi formare, de la grădiniţe până la instituţii de învăţământ superior. Fiind un oraş cu tradiţie în ceea ce priveşte sistemul educaţional, municipiul dispune de o reţea consolidată de instituţii educaţionale, asigurând deopotrivă actul educaţional la toate nivelele pentru elevii şi studenţii din localităţile

judeţului. Din punct de vedere statistic, există elevi şi studenţi la toate aceste nivele de studiu şi, în mod evident, raportat la numărul total de locuitori din Bacău, un număr însemnat dintre aceştia sunt navetişti. Sistemul organizat al învăţământului tehnic, economic şi de alte specialităţi, atât cel mediu, cât şi cel superior, oferă o puternică bază în scopul pregătirii şi perfecţionării forţei de muncă. În procesul de diversificare a formelor de învăţământ, aferente profilelor şi meseriilor din cadrul liceelor, au fost introduse noi discipline cum sunt: informatică, birotică şi secretariat, educaţie antreprenorială, istorie integrată, competenţe în mass-media, etc.

8. Sistemul medical

Municipiul Bacău a dezvoltat în timp serviciile de sănătate potrivit nevoilor cărora trebuie să le răspundă, cât şi responsabilităţilor care ţin de statutul său de municipiu de rangul al 2-lea, inclusiv rolurile în profil teritorial judeţedan şi regional.

În cadrul grupului de 13 poli de dezvoltare urbană, desemnaţi aferent Programului Operaţional Regional, municipiul Bacău se află pe locul 12, ceea ce conduce la concluzia că infrastructura medicală se situează încă la un nivel modest în raport cu nevoile existente în domeniul medical. În ansamblu, la nivelul anului 2009, în Municipiul Bacău funcţionează: • 5 Spitale: Spitalul Județean de Urgență, Spitalul Municipal, Spitalul de Pediatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Serviciul de Ambulanţă.

Total unit scolare

Înv. prescolar

Înv. primargimnazial

Licee Scoli arte si

meserii

Înv. postliceale

Înv. superior

70 27 21 18 2 0 2

14

• 3 ambulatorii de specialitate, în cadrul Euromed S.R.L., Spitalului de Pediatrie și Spitalului de Pneumofiziologie; • 109 cabinete medicale de familie, 144 cu diferite specializări; • 79 farmacii.

9. Economia

Structura activităților economice După distribuţia domeniilor de activitate, în anul 2008, structura activităţilor economice pe sectoare mari de activitate din Municipiul Bacău este următoarea:

Ponderea unitatilor economice  2004 2005 2006 2007 2008

Agricultura 1,09 1,17 1,25 1,19 1,11Industrie, constructii

21,75 20,18 22,26 22,11 22,60

Servicii 77,16 78,65 76,49 76,70 76,29

Din reprezentările grafice se poate observa: - predominanța sectorului serviciilor în cadrul societăților comerciale în anul 2008- 76,29%; - pondere scăzută a sectorului primar reprezentat de agricultură- 1,11%; - activitatea industrială (inclusiv cea extractivă) împreună cu sectorul construcțiilor dețin o pondere relativ mică- 22,6%. Ponderea cea mai mare este deținută de sectorul serviciilor cu 76,29% din totalul societăților comerciale; - se înregistrează un declin al activității industriale după anul 2006;- dezvoltarea realtiv accentuată a sectorului construcții și a celui de servicii după 2006; - transporturile și turismul au evoluții lente și asemănătoare; - agricultura se menține la un nivel redus pe toată perioada ultimilor ani; - cel mai dezvoltat este domeniul comercial care se menține constant în această perioadă.

Sectoare economice

2004 2005 2006 2007 2008  

Mil euro

Mil euro

Mil euro

Mil euro

Mil euro %

Agricultură 42,82 11,83 12,47 18,76 25,07 0,84Industrie 421,62 558,56 673,43 823,17 922,08 30,75

15

Servicii, comert

1002,6 803,23 1296,1 1309,6 2051,7 68,42

Evoluţia cifrei de afaceri pe sectoare economice. Sursa datelor: Camera de Comerț și Industrie

Profilul economic al Municipiului Bacău este de tip secundar terţiar conform analizei comparative a cifrelor de afaceri, în perioada 2004–2008, la secţiunile servicii şi comerţ cifra de afaceri s-a dublat, aceste două domenii macro-economice deţinând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din judeţ. Numărul de firme care își desfășoară activitatea în aceste domenii reprezentând 50% din numărul total al societăților comerciale înregistrate;

Investiţii străine directe Investiţiile străine sunt evaluate pe baza datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie. Structura participării capitalului străin după numărul firmelor şi valoarea de capital este prezentată în tabelul de mai jos:

Tara Nr. firma

Capital strain(mii euro)

Italia 21 2923,30Turcia 6 182,45Marea Britanie

4 1554,00

Franta 4 59,00Ungaria 3 822,00Elvetia 3 75,20Germania 2 4,00Moldova 2 4,00

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie

Se remarcă faptul că în Municipiul Bacău capitalul străin provine din ţări europene, ponderea cea mai mare fiind a capitalului provenit din Italia şi Marea Britanie. După numărul societăţilor, ponderea cea mai mare o deţine Italia, urmată de Turcia, iar în rest numărul acestora este comparabil, dar mic. După mărimea societăţii se constată că Luxemburg are o întreprindere importantă, Elveţia o întreprindere din categoria mijlocii iar majoritatea sunt microîntreprinderi.

16

10. Cultura si culte

Bacăul este foarte cunoscut pe plan cultural atât prin personalităţile pe care le-a dat ţării în diverse domenii cât şi prin proiectele culturale pe care le-a susţinut de-a lungul anilor. Instituţiile responsabile cu promovarea, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor din domeniul culturii în cadrul municipiului sunt: teatrele, filarmonica `Mihail Jora`, galeriile de artă, muzeele, biblioteca judeţeană, posturile de radio şi televiziune, publicaţiile locale. Pe lângă activităţile curente, Bacăul onorează interesul cultural al cetăţenilor în cadul unei multitudini de manifestări. Astfel “Zilele Bacăului”, “Festivalul Arlekin” (destinat celor mai mici dintre locuitori), festivalul ”George Bacovia”, simpozioane ştiinţifice, spectacole de teatru, concerte simfonice, lansări de carte, expoziţii, happening-uri stradale toate vin să întregească imaginea unui oraş cultural modern, deschis, cu o comunitate emancipată, consumatoare de cultură.

Bibliografie:

1. Pintilie Rusu, 1980, JUDETELE PATRIEI - JUDETUL BACAU. MONOGRAFIE, Ed. Sport-Turism, 280 p.2. http://www.inimabacaului.ro3. http://www.primariabacau.ro/

17