If# Ni. 192. Brasov, Duminecă 6 (19) Septemvrie 1915, Anul LXXVffl.

Alwnaracntml: pentru Ausfro-Wngarie pe nn aa 24 cor.; pe Vs an 12 e#r.; pe 3 luni 6 c#r., pentru România fi streinâtate pe ttn an 40 lei; pe l,/j an 20 lei.

0 evoluţie asocialismului.

Din seria deviărilor, sau mai bine zis oscilaţiuniior, socialismului internaţional sub puterea covârşi­toare a răsboiului în curs, trebue notată în prima linie tendinţa de a privi realitatea cu alţi ochi ca până acum. înainte de râsboiul mondial, q&ş qiai mare paule a socialiştilor trăiau în atmosfera comodă a ideo-

* logiei şi refuzau prezentului ceeace rezervau viitorului.

Ştaţul, sub forma lui actuală, era pentru dânşii un duşman de distrus. Acceptau lupta politică şi parlamentară numai ca mijloace de revoluţionare a maselor şi pentru micile foloase sociale pe cari le adu-

, ceau reformele înaintate.Pe toate elementele sociale în

afaţă de proletariat lé considerau ca o' »masă reacţionâră« cu care nu jtrebuâ. pactat. »Adversus hősiem ae-

- tema auctoritas esto«. La cererea unei părţi mai mici din coreligionar rii lor, cari îi îndemnau şă caute şţjpgerî nyu -largi cu reqdiţatea, ei qpungau sanctitatea evaugeliei pri­milor socialişti. „Magisterdixit“. Prin­

c ip iu l înainte de toate. Piară lumea, dar principiul să fie salvat — a- ceasţa era în esenţă excep ţia so­cialiştilor cári îşi interpretau doc­trina mai mult după litera decât după* spiritul éi.

Vine însă războiul mondial răsturnător de valori şi noţiuni. A- tunei Slatnlui duşmănit, căruia îna­inte majoritatea socialiştilor îi refu­zau bugetul, în semn de protest şi negaţiune, aceiaşi majoritate îi vo­tează creditele militare. De ce? Fiindcă Statul de înlocuit s’a ară­tat o realitate vie şi poruncitoare, pavăza neatârnărei naţionale, ex­presia integrală a Naţiunei, Şi a- tunci elementele revoluţionare rs ’au contopit cu „masa reacţionară" co- beziunea naţională substituindu-se »luptei de clase«.

Mai mult. Pe calea concesiu­nilor ce au trebuit în mod logic să facă, socialiştii recunosc nu numai fiinţa şi intangibilitatea statului

i mono-etnic, ci şî a Statelor poli* etnice. Socialiştii Angliei şi Franţei luptă de fapt Îşi pentru păs- ţrşrea domeniilor coloniale respec­tive ̂ iar socialiştii Germaniei tin a şa, mai puţin la sporirea domeniu

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L .

Apare seara, In fiecare zi de lucru.

Redacţia şl admiiiişfraţia: StradaInserate]« s e prfrneso la adm in istra re . Prejtf dapk tarif fâ J |V * M |Mamieorlseie na se înapoiază. TELCFOH !%\ GMfc

lui colonial german. Ba conducă- | torii partidului socialist germani) într’o conferinţă a lor recentă, exa­minând situaţia creată Germaniei în lume şi coaliţia de duşmănii îndrep­tate împotriva ei s ’au pronunţat cu hotărâre pentru apărarea şi susţi­nerea Austro-Ungariei şi Turciei, state poii-etnice, aliatele de azi şi probabil şi de mâine ale Germa­niei.

Deci o victorie a concepţiei de Stat în forma lui actuală.

Mai mult de cât atât. Această victorie a concepţiei de Stat impusă socialismului s’a manifestat şi sub o formă mai îndepărtată. Se ştie că majoritatea socialiştilor, în ireducti­bilitatea atitudinei lor negative faţă de Statul capitalist, luau în derâ­dere toate congresele burgheze de pace şi năzuinţa lor de a impune arbitragiul obligator, susţinând că atât timp cât va dura regimul ca­pitalist, rSzboaelei vor avea fiinţă. Or, în aceiaşi conferinţă a condu­cătorilor socialişti germani s’a pre­conizat crearea de tribunale de ar* bitragiu internaţional obligator. Va să zică; nu numai recunoaşterea fiinţei concrete de azi a Statelor, ci şi virtutea atribuită lor de a putea impune pacea prin arbitraj.

Ne găsim fără îndoială, nu în faţa unei capitulări a socialiştilor, ci a unei mai adânci înţelegeri a lu­crurilor şi posibilităţilor.

Trebue însă recunoscut, că dacă socialiştii au primit în unele puncte concepţia adversarilor lor de clasă, aU dat în schimb şi acestora o parte din concepţia lor. Măsurile luate în Germania cu privire la confiscarea recoltelor şi distribuirea raţionată a alimentelor, constrângerea la care sunt supuşi lucrătorii de muniţiuni în Anglia, ţara clasică a libertăţilor individuale, sunt victorii ale con­cepţiei etatiste socialiste, impuse de necesităţi inexorabile de interes g e ­neral.

Se poate dar zice că pe tere­nul politic socialişti au cedat clasei burgheze, iar pe cel economic bur- ghezimea a cedat socialiştilor.

Două fapte în cari unii optimişti pot vedea posibilitatea unei conlucrări şi In vremuri normale

V-LG uvernul rom ân ş i d eser-

d in e lc . Oficiosul guvernului român »Viitorul« sub titlul »Opinia publică şl spiritul anarhic« scrie între altele:

In spital.»Şrapnele nemiloase şi păgâne Miau văduvit de-a ochilor lumină In olipa când curajul îmi deschise ÎJn.eolţ de zare mândră şi senină. Âyântu-mi furtunatic molcomise înverşunarea sotniilor rele,Gând mâ trezii înfrânt, fără putere Purtat de şoimii vremurilor mele «

^Zadarnic mă sbăteam să prind tărie ţă lupt cu cinste pentru steagul care Mi-a^foşt un idol de nădejdi senine «Întruchipând a vrem ii sărbătoare. -Neputincios, ou inima mâhnită De-a visurilor stoluri fărâmate

L1imţiam cum golul negru mă[cuprinde

ft moartea din- aripi cernite-mi bate«.

|Dureri neţărmurite şi amare fmi str^ueso acuma căpătâiul Dar’ le suport pe toate cu ’mpăeare Clgbi.n’am fost şi nu sunt doar’ eu

[întâiulirou, şiragul nostru n’are capăt. ' Dar din acest măcel fără păreehe

Ya răsări dreptatea tuturora Şi va apune patima străveche«.

»Eu m ’am luptat cu dor întotdeauna Având în preajma mea tot şoimi de

[frunteCari, când duşmanul mare şi puternic Ne atăca, ştiau să îl înfrunte.Mi-era mai mare drag să fim alături Să fugărim duşmanul împreună Să ne petrecem zilele de aur In eântec, joc, petrecere şi glum ă«

»Nu-i om mai despreţuitor de moarte Şi nu-i soldat mai bun pe astă lume Decât »ciobanul« când îl cheamă ţara S’o apere şi să Ii dea renume.In fiecare Vieţueşte-un Mireea Ştefan, Mihaiu—Treime preacurată— Dar... nu mai pot... durerea mă supune Şi-mi pare rău că nu-s ce-am fost

[odată.«

Aşa vorbea în faptul inserării Cu gândul dus în ţara lui iubită Un căpitan cu ochi fără lumină Cu sufletul şi inima rănită.

Pasi'e Sfoicanea

Convorbiri ştiinţifice.

Oiaisaa&QfiâfaLB ucureşti August 1915.

D-nll George Olăraşd şi Constantin Râuleţ, au publicat o broşură Intitu­lată »Chemarea cinematografului«, în care se ocupă de „ce e cinematograful în present şi ce ar trebui să fie. E un lucru cunoscut de altfel, că pentru ca să atragă căt mai mulţi muşterii, ci­nematografele din toată lumea, aleargă la cele mai scandaloase m'jloace.

Autorii remarcă cu drept cuvânt, ceia ce am spus şi noi aiurea, că la cinematograf au mare suoces melo­dramele pe care teatrele le ingropa- serăţ pe care publicul le uitase. Roma­nele cu detectivi, pumnale, otrăvuri, violuri şi nenumărate crime, puse la modă de Conan Doyle, Maurice Lebianc şi alţii care s’au îmbogăţit de pe urma acestor năzdrăvănii, continuă să îmbo­găţească şi pe cei cu cinematografele. Simplii negustori, oameni de afaceri, ei nu pot să aibă în vedere cel mai mic ideal. Singurul lor ideal e acela de a se îmbogăţi cât mai repede, exploa­tând curiositatea bolnăvicioasă a co­piilor, isteria unora dintre femei şi ne­

Tputinţa bătrânilor. Pentru acest pubUc, scenele picante sunt cele mai delicioase. Cămaşa elegant ridicată şi aruncată cât colo, e un aţâţător, care pe pânza ci­nematografului e tot atât de periculos ca şl um viţiu asouns.

Şi cu toate acestea îndrăzneala exploatatorilor e mare; ei se simt tari din cauza viciilor pe care le-au sădit In bieţii spectatori, pe care-i vezi aler­gând pe bulevarde şi pe toate stradele unde se afli cinematografe, * ca să-şi sature ochii cu toate priveliştile oprite.

E drept că nu poţi să moralizezi publicul dintr'odatâ, e o afacere de cul­tură şi drumul culture! e lung, cere multă pregătire. Dar cinematografele actuale servesc ca aţâţătoare şi asta nu ar trebui să fie permis.

Sa spune că veacul acesta a adus cu el o sporire a boalelor nervoase şi e drept, căci e prea mare numărul in ­divizilor, care nu fac nimic, al celor ca- re-şi plimbă prostia şi neurastenia, im­becilitatea şi ignoranţa pa la toate ci­nematografele»

Un film melodramatic, ca şi unul cu scene picante, au acelaşi ef8Ct, daşteaptă sentimente josnice, irită nervii cei prea slăbiţi, distruge judecata şi iasă pe bieţii indivizi pradă simţurilor lor*

I »Ceea ce însă e firesc să n& surprindă şi mai mult, e că odată cu noua campanie de ştiri senzaţi­onale, acele ziare încurajează ac* ţiuneajanarhică a câtorva gălăgioşi, cari au naivitatea copilărească de s crede că vor putea teroriza nesupâ- raţi un oraş întreg, ameninţând pe unii şi brutalizând pe alţii.

Pretenţia acestora e cindată şi nu din partea celor câţiva izolaţi, ci din partea ziarelor, cari socot să-şi împlinească în aceste vremuri da­toria către ţară, nu ne aşteptam să le vedem apărându-i împotriva mă­surilor cu cari autorităţile sunt o- bligate faţă de orice turburători al ordinei publice. Patronarea aceasta deplasată a gesturilor anarhice, noi nu o putem pricepe din partea unei prese, care pretinde s& fie conştientă de rolul şi răspunderile ei.

După experienţa unui an în­treg de frământări fără rezultate, reluarea unor vechi încercări de ©• nervare a spiritului public, ni se pare o acţiune violentă, care Îşi poate avea răspunderile ei.tt

Rândurile aceste şanţ adrpşăţe ilarelor bucureşţene, cari încurajează dt- sordinele, cari s’au ivit in timpul din urmă In capitala României*

Un n o u plan p i ea ţe n te l p e fro n tu l vestic. Din Geneva >etelegraflază:

Riporterii francezi de-aicl ştiut In­formaţi, că recentul consiliu di războia anglo-franeo-belglan a decis, a pune In aplicare pe frontul de vest un nou plan de atac. S’a renunţat la aşteptarea so­sire! trupelor, ce mai erau să vină, şl s’a decis a realiza fără Întârziere planul de atac. Această hotărâre s’a luat .la insistenţele Rusiei şi Italiei, cari ar mal fi obţinut, ca generali din armada, i ş ş i şi italiană să poată lua parte stabilă la operaţiunile militare din vest.

A d u n are In tern aţion a lă so c ia l-d em o cra tă fn iSern aDin Davos se anunţă: Comisia din Berna a partidului sodal-democrat in­ternaţional agită permanent pentru pace. Pentru prima Duminecă din Oe- tomvrie plănuesc o mare adunare, Ia care vor lua parte şi reprezentanţli^par- tidelor socialiste din străinătate.

Din acest punct de vedere revolta celor doui autori e lesne de Înţeles şl merită toată aprobarea celor oare văd în viaţă şl altceva decât desfrâu şl ză­păceală.

Am văzut părinţi in toată firea, care Împreună ou copilaşii lor colindă într’o zi numai 3—-4 cinematografe; am văzut elevi de liceu, care şi-au făcut un buget de 30—40 lei pe lună numai pentru cinematograf.

E ofalşifloare a concepţiunei vieţei, e o eroare colosală a simţurilor, e o îndrumare pe calea degenerârei şl doar nu acesta ar fi roiul cinematografului»

S’a Încercat nu ştiu cine să In* staleze un cinematograf cu filme şti* inţifice, Dar acei cari au Încercat acest lucru erau tot aşa de igaoranţl ca şi colegii lor, nu an ştiut să aleagă, nu au ştiut cum să presinte filmele şi cinema­tograful, după cum era şi logic, a fost închis.

Am încercat însă aceleaşi filme dar am Introdus mici conferinţe de 15—20 minute şi au reuşit.

Dacă n’am ’continuat, cauza e că sala era prea mică şi numărul audi* torului creştea într’o proporţiune uimi­toare,

Pagina 2 G A Z B T A T R A N S I L V A N I K L Hr. 192-1915

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Aii dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al prim-mi nistrului ur­mătoarele comuni cate oficiale telegrafice:

Budapesta 17 Septemv.—Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de a z i:

In nordul monarhiei.Ruşii s-au încercat să contra­

balanseze efectul atacului nostru de flanc îndreptat la nord-ost dela Buoaca şi despre care am amintit în comunicatul de eri. Atacul lor l-am respins. Cu această ocaziune artileria noastră a distrus un automobil ru­sesc panţerat Din cei trei ofiţeri, cari se aflau în automobil, doi an murit, iar pe unul l*am făcut pri- sonier, fără să fie rănit. Soldaţii de pe un alt automobil prins, au murit toţi, afară de conducător. ţ& \ De altcnm în Galiţia 'osticd şi pe frontul de la lkwa luptele an mai slăbit In violenţă. Situaţia a rămas absolut neschimbată. Duşmanul, observând că pe acest sector nu poate ajunge la nici un rezultat, în- dreptează acum atacuri cu atât mai violente contra trupelor noastre cari luptă în regiunea de fortăreţe din Vrolhinia. Luptele cari s-an început eri aici, durează încă.

Pe cursul râului Sczara nu e nimic non.

[La graniţele italiene.Pe frontul diu Tirol în nume­

roase locuri s-au dat eri din nou lupte de artilerie. După amiazi focul duşman -Îndreptat contra pla­toului dela Lafraun şi dela Vil- gereuth a devenit mai violent. Azi după miezul nopţii multă intanterie italiană a atacat poziţiile noastre situate pe Monte Costono şi la nord dela acest munte. Aceste ieşiri ale duşmanului le-am respins, pricinuin- du-i mari perderi.

Pe teritoriul de graniţă din Carintia artileria italiană a des- voltat o activitate viie, cu deosebire contra ţinutului dela Tartris Această localitate, şi cu deosebire spitalnl de acolo, a fost bombardat din po­ziţiile duşmane din apropierea pa­sului de graniţă dela Somdogna, ca tunuri cari duc departe. Pe frontul de la litoral duşmanul a început din nou bombardarea contra secto­rului dela Îlitach. Mai multe ieşiri ale Italienilor le-am respins, dar luptele durează încă. Mai la vale, pe cursul răului Isonzo, până in« cluzive ia bapul de pod dela Gorz, & domnit relativ linişte. Câteva co­mune situate la sud dela Gorz, precum şi marginea nord-vesticâ a platoului dela Doberdo, au stat sub focul violent al artileriei italiene.

Toate încercările de ale apropiere Italienilor la vest de San-Martino le-am zădărnicit.

Qeneral de divizie Bdfer , loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin, 17 Sept. — Buletinul o- flolal al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest: In Ch,ampagne> la nord-vest dela Perthes, în urma unui atac cu gr&nate de mână am luat dela Fran- j cezi o parte de tranşeu din poziţiile din frunte. Contra-atacul l-am res­pins.

La ost şi sud-ost.Grupul mareşalului Hinden

burg: La snd dela Diinaburg am ajuns la şoseaua Widsi-Godu- zischka-Komai. Azi-dimineaţă, după o luptă crâncenă printre case, am ocupat Widsi. La nord-vest, nord şi nord-ost dela Vilna continuăm a tacul nostru. La ost dela Oliţa şi dela Gradno situaţia e neschimbată. Râul Sczara l-am trecut lângă satul cu acelaş nume.

Grupul principelui Leopolc de B avaria : Trupele noastre au forţat şi aici în mai multe locuri trecerea peste Sczara.

Grupul mareşalului Macken sen: Ţinuturile mocirloase cari se întinde la nord dela PinsJe le-am curăţit de duşmani.

Pe frontul sud-ostic, nu e ni mic de comunicat despre trapele germane.

E o artă ca să faci educaţia pu­blicului, o artă tot aşa de grea, ca şl aceia de a creşte copii, de acela acest lucru nu poate să-l Iacă un nepregătit, un ignorant

C&t timp directorii de cinemato­grafe se vor încăpăţâna să conducă ci­nematografele cu inteligenţa pe care o au, rezultatele materiale vor spori, dar cele morale vor fi desastroase. Cum te făceai înainte vreme aiarist, sau actor, dacă nu vreai să mai Înveţi carte, aşa astăzi te faci director de cinematograf.

E o meserie rentabilă, dar care DU face deloc cinste celor care Îm­ping bunul publio spre zăpăceală şi desfrâu.

Victor Anestin*

Răsboiul cu Turcii.ConstantlnopoU 17 Sept — ComU

nicatul oficial al marelui cartier general otoman e pentru azi urm ătorul:

Pe frontul dela Vardanele nu e nici o schimbare. In sectorul dela Anaforta artileria noastră l-a împiedecat pe duşman să-şi termine lucrul la şanţnrile, pe cari începuse să le sape înaintea aripei noastre drepte. Un torpilor duşman, care se apropia spre Selzik-Burnu, fost silit de artileria noastră să se retragă în grabă.

In regiunea Sedil-Bahr bate­riile noastre de ţărm au bombardat ca sacces porţiunile duşmanului.

Una din trapele noastre de re­cunoaştere de-alungul ţărmului Ca­nalului de Suez, In noaptea spre 15 Septemvrie a luat sub foc, la 5 kilom. spre snd dela Bl-Kantara , un vapor duşman, care transporta muniţii pe canal. O corvetă dnş mană adăpostită în apropiere de El-Kantara am neliniştit-o continua ca atacările noastre.

In noaptea de 9 spre 10 Sept. o altă patrulă a noastră a dis tras cu esplozii de dinamită o staţie de telegrafie fără fir la ost dela Adshigul, de-a lungul canalului.

Pe celelalte fronturi na e nici o schimbare.

O d eo la ra ţle s e n z a ţ io n a l i a m in istru lu i da r ă zb o i turc»După 6 ştire apărută In »Deutsche Ta• geszeltung*, Enver Pzşa ministrul ie război »1 Turoiei, in prezenţa ducelui de Mecklenburg a spus trupelor turceşti: — Prezenţa ducelui e curierul sosirii marei armate germane.^

F o r tif ic a ţ iile S â rb ilo r la g ra n iţa B u lg a r ie i. >Az Est« anunţă din Sofia: Sârbii tn timpul din urmă lucră febril la fortificaţii dea- alungul graniţei bulgare. Mai ales in direcţia Ktîstendil şt Sultantepe se lu­crează neîntrerupt.

Chem ări sub d rap el tn B u lgaria . Consulatul general bulgar din Budapesta cheamă sub arme pe Macedo-bulgarii şi anume contingentele dela 18—45 ani imediat pe timp de trei săptămâni iar pe cei, cari n’au servit, pe timp de 45 zile.

Meu! tru p e germ an e po fron tu l a p u se a n . Din Rotterdam se anunţă: După informaţia ziarului >Tyd« In cercurile militare franceze, a produs mare nelinişte faptul, că Ger« manii au concentrat pe întreaga linie de bâtae trupe noui. Se crede că G«r- manii pregătesc pentru toamnă o mare ofenzivă.

/ ^C on centrări sâ rb eşti la

gran iţa B u lgariei. Oficiosul »Echo de Bulgarie« anunţă din Salonic: După afirmaţiile ziarului >Angulra« statul - major sârb a concentrat la Sultsntepe două regimente de infanterie şi arti­lerie. Toate posturile de-lungul graniţei sârbo-bulgare au primit tosemnate în­tăriri.

Situaţia, In Sârlsia.Duel de artilerie la Vârciorova. —

Mare Herbert în Sârbia.Ziarul „Ziua“ pablioă următoarele tele­

grame ;T.-Seterln 15 Septemvrie. — De

eri dimineaţa Intre artileria sârbă dela Tekia şi cea auitre-ungară de pelnăl ţintea muntelui Alionul a’a Încins un puternic duel de artilerie, care pare a nu mai conteni.

Artileria aârbă a tras asemenea numeroase salve asupra depozitului de grâu din marginea graniţei româneşti omorând 3 salahori ungeri şi rănind alţi patru care au avut timpul necesar de a se culca U pământ.

Artileria austro-ungeră face uz din când in când de tunuri de calibru mare, cere face un sgomot »surzitor, auaindu-se până In oraştll nostru.

T.-Severln 15 Sept. — Dela u i ofiţer de administraţie din armata aârbă, venit tn oraşul nostru pentru a eum- pâra benzină şi cauciucuri pentru auto­mobile, aflu că de vre-o două săptă­mâni opinia publică din Întreaga Serbie e In mare fierbere.

Câteva ziare sârbeşti prin diverse articole şl intormaţiuni, iasă tă se In ţeieagă că poporul sârb trebuie să-şi refacă forţa sa morală . . . clasul apro­piatei invazJi a trupelor germane şl austriaca este aproape să sune.

Tot In aceste articol« se descrie pe larg despre noua organizare a ar- matei sârbeşti, de iucrftriie efectuate de pionerll sârbi, po la punctele unde se aşteaptă de a Intra auatro-germaalf, cât şt de apropiata intrare Ia acţiune a României, alături da Qoadrupla în­ţelegere.

Din toate articolile totuşi reese teama de reuşit« livaxiunei austro- germane tn Serbia, căci mai toate se termină c*un pas*j In care se speră in apropiata cădere a D&rdaneieior In mâinile aliaţilor.

Tot dela acest ofiţer am aflat că armata sârbă şl-a relmpreapâtat stokut de muniţiuni de tot felul, eu «ere pot lupta încă 3 —4 luni fără a duc« lipsă d%ele.

C e n fe s iu u lle fă c u te d e B u ş i E v r e ilo r . »Berliner Tageblat« află din Londra:

După ce banca Rothaahtld a re­fuzat de repeţite ori tn timpul războiului şi refuză şi acum, ea să primească pro­punerile relative lâ sprijinul flaşnetar ai Rusiei, cei Interesaţi, eare au tre buinţă de ajutorul lui Rothschild pen­tru Încheierea noului împrumut rusesc, au Înştiinţat telegrafic Banca despre întorsătura politicei ruseşti tn favorul Evreilor.

Preşedintele Băncel comerciale In­ternaţionale din Petersburg, YJsne- gravek«, a telegrafist, lui Rothschild, la Însărcinarea guvernului rus, că guver­nul primeşte cererile cele mai Impor­tante ale Evreilor, adică li s’a recunos­cut czlonlzarea liberă şl dreptul de a cumpăra proprietăţi, esduslv tn capita­lele imperiului. Afară de aceea s’a lăr­git dreptul Evreilor pentru vizitarea şcolilor. Guvernul a promis şl alte con­cesiuni după răsboiu.

Cetind un necrolog...Cetim tn „Mişcarea" din Iaşi:O durere neaşteptată a rănit adâno

inima celui mai duios dintre cântăreţii neamului nostru, — poetul Gheorghe Coşbuo: un groaznic ecc'dent de auto­mobil a răpus pe fiul seu, Alexandru, dus in escursiune prin ţinutul Gorju- lui.

Faptul tragic a fost relatat prin ziare tn toate amănunţimile, şl el a im­presionat pe toţi aceia cari i*au cetit. Mulţi s’au gândit, In primul moment, la autorul »Baledelor şi Idilelor«, care, Intre prietini intimi, Îşi povestea ade­sea dragostea ce o avea pentru copilul seu.

Aici, la Iaşi, lutriun superb amurg de vară, I’am auzit şl eu pe poet po­vestind multe din năzbâtiile ce i le fă cea copilul — pe atunceri un micuţ 1— şl am putut vedea cum tn ochi! sei, al lui Ghaorghe Coşbuc, strălucea acea neţărmurită dragoste părintească dub­ită de vibrarea unui temperament de

artist.Micuţul acela care făcea deliciul

poetului şi tânărul de azi Iu care pă­rinţii işi puneau atâta nădejde, nu mai este. înfiorătorul seu sfârşit a fost anunţat prin următorul necrolog, de cătră poet şl tovarăşa de viaţă, d-na

lena Coşbuc :»Mama sa Elena şi tatăl sen

George, cu durere vestese pe cei ce aa iubit ori &u canoscat pe fial lor Alexandru Coşbuc, că lângă

i Tg. Jiu Mercuri 29 August, a murit de o groaznică moarte Intri un accident de automobil.

Adus In Bucureşti va fi îngro­pat In cimitirul Şerban Vodă la oarele 3 p. m. Daminecă 30 Au­gust, în ziua acélai sfânt al cărui noma i-a purtat sărmanul tn zilele vieţii sale, eare atât de scurtă i-a fost măsurată.

Aducă-şi cu drag aminte de fiul nostru toţi aceia cărora le-a tăcut vreodată vre-o plăcere ori vre-o bucurie, de bunătatea inimei sale şi cu drăgălăşenia sufietalai seu cel necontenit vesel«.

Aşa a anunţat poetul moartea ful« gerătoare a fiului seu drag. Iu durerea covârşitoare care l-a euprlos sufletul, poetul şi-a păstrat iatreaga bunătate a Jnlmei cu care a adus la cunoştinţă moartea fiului seu, Înhumat eri Iu ziua onomasticei sale...

Simţi psr’c i din cetirea acestei Impresionante Înştiinţări toată jalea p&rinteaeaă. iar tn minte IU retnvle şl mal puternic finalul filosofic din »Moar­tea lui FuJgar«:

Nu cerceta aeeate legi Oă eşti nebun eând^le’nţtlegl 1 Din codru rupi o râmurea Ge-i pasă codrului de e a :Ce-i pasă unei lumi Întregi

De moartea mea tAraid

Anuarele şcoalelor noastre.

x .Anuarul Institutelor de învăţământ trucat, din Baldzsfalvu (Blaj): gim­naziul superior, institutul pedagogic, şcoala civilă şt elementară de fete, şcoala de aplicaţie, şcoala învăţa- zeilor de meserii şl negustorii, pe anul şcotastlc 1914—1915, Balázs- falva (Bia/). Tipografia seminarului

teoltglc greco-eatoltc. 1915.In fruntea anuarului im publică

interesantul studiu al d-itrt August In Caii ani. profesor de L maghtset şi ia- tină:» Urmele domniei romane ia Ardeal«, care studiu ar putea şl ar trebal forma O broşură, ajungând astfel mai uşor tn mal multe mâni şi relnprospătând în mintea fiecăruia trecutul bogat tn fapte al strămoşilor noştri, decari, — cum sico autorul — ne leagă nu numai legături de sânge şi de limbă, el şi mama noa­stră dulce, Ardealul, sub a cărui ţărână deopotrivă Îşi doarme somnul legiona­rul roman şl plugarul român, pentru că acest pământ, oare a adăpostit la sânul său oastea romană aproape două veacuri, acest pământ, unde ne-am iro­sit a trăi din m°şt strămoşi, Împreu­nând, In butul tuturor teoriilor, firul legăturii străbune, ne-a păstrat o pa­gină frumoasă din trecutul poporului roman.

In Introducere se faoe o scurtă privire asupra istoriei romane dela În­ceput până la împăratul Traian. Se povesteşte apoi ta linii generale cuce­rirea Daciei, organizarea ei, ae zugră­veşte in tablouri interesante Icoana vi­eţii militare, publice şi private din Dacia, ilustrate bogat cu diferite in­scripţii rămase din acele vremuri de mărire, iar ca tncheiere se amintesc pe scurt atacurile Îndreptate asupra Daciei de barbarii vecini, cari atacuri au adus cu sine retragerea legiunilor romane din Dacia.

Partea a doua a anuarului conţine date şcolare şi anume, partea primă, despre gimnaziul superior, al cărui corp profesoral a fost compus d in: di­rector, Dr. Ambrosiu Gheţlanu 13 pro­fesori ord, 1 profesor suplent, 1 profe­sor diplomat pentru gimnastică, 3 pro­fesori pentru studii extraordinare şi 3 catihet!, pentru elevii de confesiunile gr.-orientală, reformată şi israelitâ. Ur­mează apoi materialul de Învăţământ tractat In a, şcolar 1914—-15, date despre biblioteca profesorilor şi a ti­nerime! gimnaziale, societăţile tineri­me!, dintre cari, afară de societatea de lectură, amintim »Reuniunea mariană«, care a avut in anul acesta 218 membrii li a cărei activitate a constat din: în* truniri religioase, odată pe lună, a’a o- fleiat »Paradisul P. G. V. Maria« eoa- ducătorul societăţii, Dr. Alexandru Rusu, a ţinut exhortaţii potrivite, după cari urmau mărturisirile. Iu şedinţele iterare s-au cetit lucrări originale, ori

traduse şi a-a dedamat. A treia socie­tate „Cercetaşi!« a avut 138 membrii.

Se mai publică apoi date despre muzeele gimnaziale şi colecţii, oonspec- iul elevilor stipeudişti (101 la număr) beneficiul de pâne, de unde au fost lm- >ărtăşiţi gratuit 182 elevi gr. cat. cari iot la 5 zile au primit o pâue, numită

tablă de 10 ţipăi. Din fondul »Mesei studenţilor« au beneficiat 15 elevi gimnaziali şi 3 elevi preparaudiall cari au primit prânz gratuit»

Seminarul Junimii rotnâa#,gr* cai studioase a adăpostit In deeursul aeei- tui an şcolar 15 elevi din al. I—VIII. In alt capitol ae arată fondurile şco­lare, contrlbuenţli şl beneOdenţll din aeeate fonduri In cep. 5 progresul: şco­larilor Iu anul acesta şcolar, examenul extraordinar de maturitate, pentru 28 elevi atentaţi al el. VIII ţinut la 7 Aprilie şl examenul ordiear de Matu­ritate, la eare e-au enunţat 21 Relevi. La arme au foit chemaţi şi au plecat Inel toamna trecută: 1 elev din d. ;VI yi 7 din el. VIII ier în prtmfcrari: 1 eiev din el. V, 3 din ci. Vi, I f dia ei. VII. şl »3 din d. VIII. aya tă tabletai a« foit asentaţt şi îarelafi 51 elevi.

Dintre datele etatlstice reţine» următoarele: tn decursul asului şceiar 1914—15 au tost !n acri ţi 525 elevi or­dinari şi 22 privelişti Iu teta) 545 tieti. Din elevii examinaţi au feat: 513 IU- mâni, 12 Maghiari şi 1 Garmae.

(Va ama).

ş r i r i.— 18 Septemvrie n. 1915.

Departe ••0Noaptea, tárain, «ata-an signal •• amaro»

da alaetrie aa strecoară prin mtmaefera tftall da prmfal-funingine ai Capitalii. ©ameţi m oehil ’nbulbueaţi iaa lagănaţi din dahoaraa n* Canalelor.

Orfaala varaâ oaia da „oaapaţi", ■aii- daţi In mocirlala orgiilor. Alţii trac Im loaalai ckafarllor nocturna ; grădini da platani n i ­mici Inounjură ateiala albe, tnaăreata an ba- n&tlţi adanaoltoara. Faaal aşoara alaaaai priviri damonioa pacte oehii fiimâaai ai ador oe vor plăceri. Orhestra 'ntonaaal martot, a*» lodu păoătoaaa aţâţă privirile.

Um flotaş eftrmnt atâ dmt pa ptalari, tangor, la an eolţ de maci, afloţ madnmariti melodiile senra-ia i-sa fir iym il alea» k inima-i lanaşi. Tiptll-ttptil Ü p i tramă., tt olatină.

Bantura grea emrge rémri-rámri pa gfet* lejnrila prietinilor pa oaaaia. GKetaşml eomaoift en gaaturi stAagaee „primaşnlai". M d a «vdfc- goala aasaâ flămând» «ab maaâ,

Luminile «a atiag, morii» privame oámltmé apr» flataşi! Vnhaâett, pirfldt ia ţftaaflil*.

Uta*mi aat-depart» vegMadt • tamilt, obmettă da împle an prim ala rasa. O nrrwft tânără toaraa la gănâmri magva, tălemeşte vtadri ainiatra. Copilaşi rotam« M'ngâmi am lágert.

Departe ’n Capitală mm fletaf etrmnt •a leagăn* mftplait apr» emaanmă. ( t 1.)

ImrUrili li fMiiili im tri *il ldin Braşov e*su terminat eri. La gin* n azia 1* 10 tnecrle eu totul 280 ţtolatl faţă de 330 din anul Iteeaá, tat Ii şcoala redă 70 elevi faţft Ce 81 Iii anul trecut Se eenetatft prin armare o arádért a numărului elerllşr faţft da Înscrierile din aeal trecut, acldere pr- rinUHft de rlaboiul mondial, in dau • Vili ftmaaiislă de ptldft, and» ta alţi ani erau la metfe 40—50 ftiifr l dea tneoris de-aetftdatâ numai 13 elevi, eef- leiţi fiind asentaţl şl larolaţi sob drapel.

Numărul elevilor aoafţl pânăV euma !n internatul şcoalelor tfeee de 00.

Mâne, Dumineci, va avea Ioc Ia biserica Sf. Nlcoiae din Pruod Invlearca Duhului sfânt din prilejnl tneeperiri noului an şcolar. La ser (ridul divin de mâne vor asista profesorii şi elevii şcc*- ieior noastre.

Făina comandată ds orifilBraşOV & sosit. Cu vânzarea fâinei se începe Luni Ia firmele Fromm, Tischler şi Seewaldt.

A nunţ şcolar. Deşi: »Şcoala fröbelianá a Bisericei Sft. Nieolae« din Prund a fost şi peste vară des­chisă, cu 1 Sep. v. s-au început în­scrieri nouă, pentru a ia l şcolar 1915/15.—

Părinţii su it rugaţi a-şi înscrie copii încă In decursul săptămânii acesteia.

Ultima dorinţă a prof V. HlnJa.Primarul oraşului Braşov a Ineuntţ- tiinţat azi pe d-ua vâd. 11. Micule, toţii regretatului nostru profesor Vasile Uieula exprimându-i în acelaşi timp şi coodo- lenţele tale, că a primit dela preotul militar Bertanovics Păi o scrisoare din comuna Suta datată din 23 August, prin care i se notittoâ că regretatul prof. Mtoula, fiind grav rănit de o graniţă tn 17 August, a Încetat diu viaţă l i 22 AugUst n. tu spitalul de câmp al tiradei roşii ungare diu Suta lângă ftomto (Galftia) după scurte euferlnţe, iar tn 23 Aug. a fost înmormântat In «ini- terül militar din Suta. Ültima dorinţă a regretatului defunct a test, ca a&4 fit duse acasâ rămăşiţele p&mâhteşti...»

lom nvisti şi chemări ;enh drifll*Din Viena se anunţă: Gel de 38—4t ani, cari nu şi-au făcut tocă serviciul, mai departe rlotaşii născuţi io anii 1891, 1895, 18ÍÖ, dacă vor fi aflaţi apţi la noile vieite, vor fi chemaţi aub drapai. Gel eupraarbitraţf, vor fi chemaţi de nou la vizită din 11 Ootomvrie pini

r. 192—1915. Pagina 3.

I b;6 Noén vrie. Cei apţi, dintre aceştia vtr fi chemaţi sub drapel probab 1 pela n)Jio«al lui Noemvrle.

Un non volum al Reginei Mana- aapărut In Editura »Librăriei Şcoalelor« 0. Sfutea, Bucureşti: „Ilderim* poveste In unbră şi lumină de M aria Regina Rqmâniel.

Ştiri din România. A. S. R. iucele d * M e h le m b u r g , care a făcut o vizită curţilor regale din Atena şi Sofia, şi eurţei imperiale din Con- stantinopole, a sosit Joi la Giurgiu, venind din Bulgaria. După un aran- jamentgmai dinainte stabilit, ducele de Meklemburg s ’a dns direct la Brăila unde va avea o întrevedere cu M. S. Regele. De la Brăila, du- oele de Meklembnrg se va duce la Sinaia pentru a face o vizită M. S. Reginei Blisabeta. Ducele de Me­klemburg va pleca din Sinaia direct la marele cartier general al armatei germane.

— D. 1. B rdiesca , a fost numit membru In comitetul de lectură ai Te- ttrului Naţional din Bucureşti, In locul d»Jui G. Dtamandi, demisionat.

— 100 vagoane cărbuni, coman­date In Germania, au sosit In ţară. Al doMea transport de 100 vagoane care fa sosi, va fi cedat Bulgariei, conform diaposiţiunilor contractului Încheiat cu furnizorii din Germania.

— D-l /. P ere tz profesor la uni­versitatea din Bucureşti a prezentat Teatrului N aţional lucrarea d-saie *Bim - btşa T a v a t ce urmează a se juca In asua stagiune teatrală.

Moartea principelui Caro! Windiscfi-QFătZ. Din Viena se anunţă, că a în­cetat din viaţă principele Car o l W in - âkchgrătz, în etate de 45 ani.

Înmormântarea se va face Vineri, la Hasberg, în mauzoleul familiar.

Rlldyard Klplinc celebrul scriitor •uglez a vizitat In săptămâna din urmă oraşul Soissons, care a fost teatrul unor lupte cum n’au mai văzut ochi de om. Eipling a fost adâno Impre­sionat la vederea ruinelor nenorocitei eetâti. Bl s’a oprit mai mult vizitând catedrala, care a suferit mult pe urma ultimelor bombardamente. *

Marele scriitor va rămânea mai mult timp In Franţa pentru a cunoaşte mal de aproape viafa de pe câmpul de război.

Gât costă o oscadră do flotă. On•tstistician francez a făcut deunăzi un calcul cât costă Întreţinerea unei es­cadre de flotă. Datele pentrn caicului ■ău ie-a furnsat bugetul flotei de răz­boi francez.

După acesta echipaglul unui vas de linie cere o cheltuială lunară de 80.000 franci, a unui crucişător 6000— TOOO fir. şi a unui coDtratorpllor 4000 tet la cifre rotunde.

Cât priveşte întreţinerea, In Fran­ţa fiecare om pe bordul ,unui vas de rlzboi capăt! o raţie zilnică In valoa­re de Ir. 1. 15. «Aşa dar un vas de linie eu un echipaj de 600 de oameni cheltueşte pe lună pentru carne, pâine, cafea etc. 21.000 de fr.; un crucişător trebuie să pună pentru întreţinere 150 de oameni 5000 de fr. şi cei 70 de oameni echipaj al unui contratorpilor cere lunar 2500 fr. cheitueli de Între­ţinere.

Mai departe pe câteva cifre des pre costul tunurilor şi al proectilelor, Tunul de 10 cm. costă 6200 fr. tunul de 24 cm. 147.000 fr. cu toate acestea In sumele acestea nu sunt coprinse costul afeturilor, care este Intre 35.000 şi 6000 de franci.

Fireşte că şi costul o Încărcătură de tun este foarte diferit. încărcătura anei piese de 14 cm. se ridică după calculul francez, numai la 66 franci, a anei piese de 27 cm., la 1350 franci, a uneia de 34 cm. la 25000 fr., pe când Încărcătura tunului de 42 cm. se ridică la 4270 fr.v Bon molipsitoare în Braşov, in tim­pul deia 15—31 August s’au ivit urmă­toarele cazuri de boală: 7 cazuri de difterie dintre cari 3 cu sfârşit total; 4 cazuri de şarlah (toţi Însănătoşiţi), 5 cazuri de pojar şi 3 cazuri de tifos de intestine.

Furtunile do toamnă în Gaupo’i.Specialistul m'iitar al z<arului »Uourant« icrie Între altele:

Pe Gaiipoli vor înoepe In curând furtunile de toamnă şi vasele inimice nu se vor mai putea apropia de coastă. In altfel de împrejurări nu va putea fl vorba de ajutoare. Necesităţile uriaşe ale trupelor, care se luptă pe litoral, nu vor putea fl acoperite. Dar estt> indis-

tpensabli, ca trupele să primească mu­niţii proaspete şi alimente. Autorul cate de părere, că aiiaţii nu vor putea Învinge aceste dificultăţi enorme.

Speculanţi de alimente. Cu prilejui târgului săptămânal de er» au fost de­nunţate la poliţia din Braşov 31 femei,

G A Z E T A T R A N S I L V A N I EI.

| cari au cerut preţuri prea mari pentru , paseri de casă. Dintre acestea 24 au

fost pedepsite In bani şi cu arest, iar 7 au fost achitate. Celor pedepsite li s’au confiscat şi pmserile. Semnificativ este că nici una din femeile pedepsite n’a apelat sentinţa.

împuşcarea unnf sp on. Din Karis-ruhe se anunţă: Spionul condamnat la moarte Alfred Meyer espeditor şi mare co aur cian t îu î'illhauscr, a fost LuJ Împuşcat.

Saspendarea apariţiei unui ziarniSOfli In bofia. Din Sofia se anunţă, o& guvernul bulgar a oprit pe timp ne­determinat apariţia ziarului rusofil »M/r«.

Fortăreţe^ franceze. »VossischeZeitung« află din Geneva: Căderea ma­rilor fortăreţe ruseşti a făcut o Impre­sie penibilă asupra reprezentanţilor po­porului în Franţa. Sub această impre- siune, comisiun&a armatei din Senat şi-a trimis membrii săi în fortăreţele Belfort, Verdun, Toul, Epinal pentru a se orienta în privinţa capacitâţel de rezistenţă a lor. După »Matin« senatorii s’au convins că nu se poate bizui pe nici o fortăreaţă, dacă comandamentul armatei nu ar întări aşezămintele cu trupe corăspunzătoaro.

Pentru masa studenţilor românidin Braşov s’au n.ai făt.ut următoarele contribuiri: Părintele lean Druhora (Boiţa SIb.) K 5.j— şi d-l loan Ionica, in­giner silvic (Zârotştl) K 20 .—

Primească marinimoşi donatori sincere mulţumit.

Direcţiunea mesei studenţilor români.

Actorul german Aiex. Mo ssi — priSOnier. Mareie actor german, Alex. Moissi care a fost decorat cu crucea de fier, depă cum so anunţă din Berlin, făcând sboruri de recunoaştere pe frontul de vest a căzut în captivitate franceză.

Grodno. Micul cetâţian Wolya S din Halensce, Ia plecarea profesorului său pe câmpul de luptă, 11 roagă să caute să obţie pentru ei comanda ar­matei contra Eogleziior. Cât priveşte pe Ruşi »colegul său de arme Hinden- burg« i-a asigurat victoria.

In ziua când Brest-Lltowuk a că­zut, şcolile au foit libere. Micul Wolya S. cere profesorului voia să serie »o scrisoare« lui Hindenburg ca să ia In ziua onomasticii sale cetatea Grodno. Spre bucuria lui, Hindenburg cucereşte Grodno în acea zi. Şi Wolya e liber In acea zi.

Căpitanul submarinului englez E 2—a pierit, in ultima listă de pierderi, admira- litaiea engleză numără şi pe căpitanul submarinului englez E2, c&re a pătruns prin Dardanele şi a scufundat cu acea ocazie crucişetorul turcesc >Medjidie«.

Ham'et. Citim într’un ziar dinIaşi:

Nu-i vorba de eroul shkesperian, ci de un foarte cunoscut- tip ai laşu­lui pe care mulţi 11 vor recunoaşte din trăsăturile ce urmează.

Hamlet este unul diatre cei mai populari şi mai reputaţi câni din oraş.

Cineva care l’a cunoscut foarte de aproape îi face următorul por­tret s

Se vede că mediul omenesc in­fluenţează şi asupra mentalităţii ani­malelor domestice. Deci în laşul renu­mit ca leagăn al Inteligenţii ţării, s’a născut şi Hamlet la 1901 luna Sept în 15, în casa d-lui N. A. Bogdan, cunos­cutul autor al merituoaselor lucrări bio­logice ale laşului şi primul traducător al Operei Shakespeareane, Hamlet. D’aoi şi numele de Hamlet ce i-a dat d-J. Bogdan acestui exemplar aies ai rasei mândre puduliene.

Hamlet este un frecventator re­gulat al clubului politic al stăpâuului său, unde se prezintă foarte regulat şi precis zlinic la ora 5 p. m. La ora 12 din zi se prezintă cu rigurositate cefe­ristă la bereria »Luther« unde stăpân u- său ia dejunul, \tr ia ora 8 seara la acelaş ioc pentru supeu. Când nu gă­seşte pe stâpâiu s*iU, cere mâncare de la chelneri cu o adresă şi voce autori* tară şi dacă nu e satiatăcut se adre­sează cu acelaş gest proprietarului Be­răriei cu atâta inzistenţâ şi insinuare, că este in totdeauna satisfăcut.

Când stăpânu-său li^se^te din o- raş mai mult timp, d. ex. vara ia Siânic, Hamlet este abonat ia JMoak căruâţarui select; acolo ei primeşte dejunul şl su- peul cupioSj compus dm resturile me­selor celor mai delicioase : Tutti frutti. Câte odată îl mai trage pe sfoară pe cârnâvar. De aulei nu se poate perde in laşi, unde are numai prieteni cari 11 ospătează, uneori chiar doarme la prie­teni sau ia mahua, un ie are relaţiuiii mai intime. Apa, căci spirtoase nu b^a, o >a la bărbier, cu care sta îu leiaţiuui foarte amicale.

Câni stâpânu său li ordonă să rămână acasă, ascultă de obiceiu fiind că Înţelege bine cuvintele »rămâi acasă 1 astăzi«. Câte odată însă li învinge sim- {

ţul de libertate, de oare-ce"el e de prin­cipiu Boem ; atunci >e furişează de a- casă şi aşteaptă pânăf se latoarce şi-l urmează pe tăcute. Zic pe tăcute, fiind că Hamlet e cam guraliv şi scandalagiu, în special cu birjarii, fiind un adversar convins şi neastâmpărat contra biciului şi cnutului ca un germanofil turbat.

Are şi un simţ de demnitate des­tul de dezvoltat. Nu iartă niciodată şi nimSrui vra-un atentat la oasele lui că doar nu rar Întâlneşti Intre oameni, in­divizii neumani sau mai bine necăninf. Pe cucoanele şi copil li iubeşte şi le manifestă Întotdeauna o specială sim­patie. *

ApoDO-BlO. Program pentru Du- mineoă şi L uci: »Ultima luptă« dramă socială !n 3 acte, Ollanda (Vederi); Gâluşca de răsboi (comedie în 2 acte), Cânele credincios (Umor) Amorul lui Leo (farsă), boboc de floare (dramă.)

La o familie romanească din Bra­şov se primesc In Întreaga Întreţinere (cost şi cvartlr) 1—2 fete, cari cerce­tează şcolile din Braşov. Amănunte ia redacţia ziarului v ̂ Gaz. Transilva­niei. i r 3—4

Proprietar :

Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: loan Lacea

Publicare.

S p e c ia l i t a t e d e a p ă vr litera lă .

Isvorul MATILD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalice.

Apă m inerală de prim ul rangcare am estecată ou vin este superioară celorlalte ape minerale.

Beutnra de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se preferă din partea m edicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshfibler.

B tfT Cel mai bun semncontra falsificărilor a apei minerale M ATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD in Braşov la firma £ . 0 - & L- THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 864 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stim aAdministraţia isvorului, losef GyOrgy,

74-200. Şepsibodok (Ardeal).

Un tinâr versat în afacerile no­tariale se caută pentru aplicare mo­mentană la cancelaria notarială din Răşinari (Resinăr Sseben m.)

Condiţiuni favorabile.A-se adresa subscrisului.

loan Jiurcoiu.3 ~3 not com.

Uniformă de. locotenent.Manta, tunică de mare ţinută,

pantaloni suri, blusă blănită, mănuşi un cuier de piele, toate mai nouăsunt de vânzare la subscrisul.*

Tot acolo 4 butoaie de vin nouă de 10 şi 15 HkÎ. şi unelte de do- gârie se vinde ieftin.

n Ştefan Beer2—3 i strada neagră 16.

COVOARELINOLEUM

FEDELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

TELLMANN&SPEILGrâului n r . 8 .

Ingi'ţjim şi aşezarea de T í n n i A l i m 011 lucrători esperţi L u c r ă r i l e de I l l l l U i u l l l l l îu Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

Răspândiţi Gazeta Transilvaniei

B A N C A N A Ţ IO N A L Ă A R O M Â N IE I .

- - - S I T U A Ţ I U N E S U M A R Ă . - - -

1 0 1 4 .28 August a c t i v -

1915*

22 August 28 Angust

209895451

634408255653072

110000973

11273958

1199935716759377

403628167329461088494

7B5S15136864767

2540118223263837622895359

8510976

1083731429

1200000087203800

5526192543228015

38105942715614

30678813390876589

57631812

1083731429

153209525

56685926

stoc metalicaur (m onete) . • . ,

depozitat . . . . . ( l in g o u r i) .........................

trate şi disponibil consid erate ea anrArgint şi diversa m onede. . . .Efecte scontate .........................................

31426100 împrumuturi pe efecte publice . .ni3524oo Momi. oo efecte jnMice In cont curent .

75574873 35777527 d ia care n u 8’au rid ica t iri:Mprai. Statalul is 15 Milioane M doMndd (1901). M or.M lnctcrtoelion- detez.3% aur (1914-15).Efectele capitalului social . . . . Efectele fondului de rezervă. . .Efect. fond. amort. imob., mob. şi maşiniI m o b i l e ...........................................................

•;î. Mobilier şi maşini de Imprimerie . .Cheitueli de Adm inistraţiune . . .

: Efecte şi alte valori în păstrare . .Berari de tezaur 3 * anr In p j o. Mor. StataleiEfecte în gaj şi în păstrare provizorieConturi curente ....................................Conturi de v a l o r i ....................................Conturi diverse ...................................

--- P A S I V ---C a p i t a l ............................................................Fond de r e z e r v a ..........................................Fond. amort. imob. mob. şi maşini . Bilete de banca în circulaţiuneProfit şi p e r d e r i ................................Dobânzi şi beneficii diverse * . .Conturi curente şi reoep. la vedere. Efecte şi alte valori de restituite . Conturi diverse . . . . . .

TAYA* ( S co n t 6%.1AAA. £ Dobanda 7%.

17142305225220000

260000

2511320]48836000

23746107 25089893

270862798 272717862

431270 419756204026988 200302161

* 49805357 50803093

11273958 11273958241486026 245501348

10699576 1069957616407177 16407177

3956681 39566816733025 67380251111153 1111163

759355 776669138793341 138314841800000000 300000000160419339 161748848

20832910 2092610521798267 2170240336383431 37957949

1495785645 1501366105

12000000 11OQ00O039804376 39804376

5907700 5907700699951660 708655560

4902667 49026672269386 2522606

60339104 55416930599212680 600063689

71398072 72082577

1495785645 1501356105

G k Z Ş ,T A T R A N . a i L V ANIKI. Ri-

e o t i M . - u a x a

■ I » I S T È R E DES F I N A N C E Ssss=»

DIRECTION DE LA COMPTABILITÉ GÉNÉRÉE DE L’ETAT ET DE LA DETTE PUBLIQUED E T T E P U B L I Q U E

Tableau des numéros des titres de la rente 4 # amortissable de 1905, l ’emprunt de 4 9 4 .9 1 9 .0 0 0 francssortis au 19-éme tirage du 18 Juiu/I J u ille t 1915.

Montant nominal 3.130.000 francs

2.240 titres à 500 frases

110801 125417 132733 140499 164401 158667

r

163089 172074 184690 202906110802 125418 132734 140500 154402 158668 163084 172075 184691 2089Ó7110803 125419 132785 140712 154408 158669 163085 178076 1846.92 208908110804 125410 132736 140713 154404 158070 163086 178077 184693 208909110805 125421 132737 140714 164405 158671 163087 178078 184694 208910110806 121422 132738 140715 154406 158672 163088 178079 184693 2Cfc911110807 125423 132739 140716 154407 158673 163089 178080 181496 208912110808 125424 132740 140717 154408 158674 163090 178081 184697 208913110809 125125 162741 140718 154409 158675 163091 178082 184698 208914110810 129201 132742 140719 154410 160051 163092 178083 184,699 208915110811 129202 132743 140720 164411 160052 163093 178084 184700 208916110812 129203 132744 140721 154412 160053 163094 178085 185651 208917H 0813 129204 132745 140722 154413 160054 163096 178086 185652 2089181 1 0 8 U 129205 132746 140723 154414 160055 163096 178087 185653 208919110815 129206 132747 140724 154415 160056 163095 178088 185654 208920110816 129207 152748 140725 154416 160057 163098 178089 185655 208921110817 129208 I 3 2 7 4 9 140861 154417 160058 163099 178090 185656 203922110818 129209 132750 140852 154418 160059 163100 178091 185657 208923110819 129210 183276 140853 154419 160060 164051 178092 186658 208924110820 129211 133277 140854 154420 160061 164052 178093 185,659 208925110821 129212 138278 140855 154421 160062 164053 178094 185660 211201110822 129213 133279 140856 154422 160063 164054 178095 185661 2 1 1 2 0 2Í 10829 129214 133280 140857 154423 160064 164055 178096 185662 2112031)0824 129216 133281 140858 154424 160065 164056 178097 185663 211204110826 129216 133282 140859 154425 160066 164057 178098 185664 211205111576 129217 133283 140860 155776 160067 164058 178099 185665 21Z206111877 129218 133284 140861 165777 160068 164059 178100 185666 211207111578 129219 133285 140862 155778 160069 164060 î m w 185667 211208m u f a 129320 133286 140863 1 5 5 7 7 9 160070 164061 182797 185668 211209111580 129221 133287 140864 155780 16007 i 164062 1Ş2728 186669 211310111581 129222 133288 140865 155781 160072 164063 192729 188670 i i m i111582 129223 133289 140866 155782 160078 164Q|64 182730 18Ş671 211212111583 159224 133290 140867 155783 160074 164066 18273i J85672 21Í 213111584 129226 133291 140868 155784 160076 164066 182732’ 165^73 211214111585 131976 133292 140869 155785 160251 16406? 182739 185674 21Í2Í6111586 131977 133293 140870 155786 160252 1.64068 182734 186675 311216U Í5 S 7 131918 133294 140871 145787 160268 164069 1827361 189526 n a r r111588 111979 1382Ş5 140872 155788 160254 164Q70 182733 189527 2Ï1218111589 151980 133296 140873 155789 160265 164071 182737 189528 *11019

H H K

. . .nM IHALY

C R O IT O R DE HAINE BĂRBĂTEŞTI MODERNE.

BRAŞOV, Tâlcul innlul Nr. 26, etajul I.aduce la cunoştinţa On public, ca pe lângă croitoria pentru bărbaţi, am înfiinţat şi

Croitorie ̂ «ilanioConfecţionez ori şi care îmbrăcăminte pşntrţi dame, epstnm*,

bluze, rochi după cea ipaj nopă modă, pe lângă preţuri m oderate.

Cu ocaziunna şoşonului ce şe apropie rog sprijinul Onor. public pentru amăndpuă ipţrepHnd^ri.

a )

Cu distinsă stimă M1HÂIY JERfi,

h m ma c x ^ IZ Z Z 5 3 E 3 lZ S 5 Z S t: ţga

nostru tiprecum şi

Ştrada

ziaruluis e a f l ă î n pasele propriiPrundului N r. (vis-a-vis de M i

Hnşâm doc! cneratnl pnblic românesc precum şl vechea noastră pifentelă să ne nnoreze şi In noul nostru local cu ceqşndelelor, cari vor ii executate prompt şi la to p .

Comenzile se pot face şi prin telefon, rugând In acest accţp pe onoraţii noştri clienţi sâ ne cheme la telefon.Telefonai redacţiei ş i al tipografiei poartă numărat 2 2 6 .

Qnoţaţilor noştri cetitori le aducem la cunoştinţă, că ziarul nostru se a^â de vânfare în fiecare seară la orele 5 1U la administraţia mamită nostru apoi la firmele din cetate: S E R V A T I U S (Târgul cajfor], şarada POP, firma ERSMIAS*nepoţii (Strada Hirscher) şi 4 filma RQSINBSRG din fostul local al „Gazetei Transilvaniei”, la tutungeria din celţnl Bulevardul Rudolf ~~ promenada ie jps

în Sidiiu: la tutungeriile Hennîne Frank (Str.Cisnădiei), L. v. Nemeth şi Berta Stürmer.

In Blaj: la Librăria diecezană.In Făgăraş: la librăriile Preda şi D. Thierfeld.In Turda: la librăria românească.

Cu stimă:

Societatea in comandită

In Hpdiaş: firma Œ A. Reissenberger. fol Abrud: la colportarul A. Taigber.Bl Caransebeş : firma Petru Lepa.In Blrgoprond : firma Iaoob Ohencinschi.ÉS Ctaj: tutungeria Lehot% Bar. Veselönjiu t.

A. Muresianu - Branisee & Comp.J

TIPOGRAFIA A. MURKSIAKU: BRANISGJI 6 COMP. BRAŞOV.■as!