$IASILfiil0POIIT$TI [Illl $PATELE

,

ZIItJLlJI BETLIt'lULlJI

A]!l1'lA FU]llIER

*l}

CupnrNs

Harta Germaniei, 1945-1990 .......... 10

Harta Zidului Berlinului, 1961-1989 ................. 11

Capitolul 1

Berlin, iarnal996 .......... 15

Capitolul2Miriam....... .....................26

Capitolul3Podul Bomho1mer................. ............36

Capitolul4

Capitolul5Palatul cu linoleum ........69

Capitolul6Cartierul general alStasi ..................77

Capitolul 7

Mirosul de bogorogi ........93

Capitolul S

Apelurile telefonice ..... 104

Capitolul9Julia n-are o poveste a ei................................ .... 118

Capitolul 10

Capitolul 11

Major N............... ......... 140

Capitolul 12Dansul Lipsi .......... ....... L54

Capitolul 13

Capitolul 14 ^1.Uflnd te simqi mai prost........... ........179

Capitolul 15Herr Christian............. .................... 190

Capitolul 16

Capitolul 17Trasarea 1iniei.......... ....7.13

Capitolul 18Stema ........223

Capitolul 19K1aus.......... ...................731

Capitolul20Herr Bock din Golm ....244

Capitolul2lFrauPaul ...255

9apitollulZZIntelegerea. ...................266

Capitolul23Hohenschonhausen .....276

Capitolul24Herr Bohnsack ............ .................... Z9l

Capitolul25Berlin, primlvara 2000 .......... .........304

Capitolul262idu1.......... ................... 313

Capitolul2T - ,

Capitolul2S

Multumiri.. ................... 349

Cnprrolul 1

BenuN, rARNA a996

Sunt mahmuri 9i fac slalom ca o magini prin mullimea dingara Alexanderplatz. De mai multe ori, calcule z greqit cit suntde lati 9i mi frec de cAte un cog de gunoi sau de un panou de

.fiq"j. Pini mAine, or s5.-mi apari vinitii pe piele ca nigteimagini dintr-un negativ.

Un barbat se intoarce din pozifia in care stitea, cu faga laperete, zAmbind gi trigAndu-gi in sus fermoarul pantalonilor. iilipsesc qireturile de la pantofi gi cAliva dinfi din guri; are fafa

Ei incilgirile una mai libirgati decit celelalte. Un alt berbat,imbricat c-o salopeti, manevreazi un mituroi cit un nivelator& zguri la tenis, cu care imprSgtie granule dezinfectante de-atoog"l peronului. Descrie arce in pudri verde, amestecati curhigtoace de lig5ri gi urme de urini. Un beliv matinal merge cuo cilcituri de parci s-ar teme ci nu-l line pimintul.

Am de gAnd si iau metroul pini la Ostbahnhof - Gara de

Est -, de unde si mi urc in trenul regional, care si md duc5lal,apzig,la cAteva ore de mers de aici. M-agezpe o banci verde,rn, uit Ia placile de gresie verde, respir aer verde. Brusc, nu mimai simt prea bine. Simt nevoia si ies la suprafagi, gi repede,.+a c-o iau inapoi pe sciri in sus. La nivelul solului, Alexander-platz este o intindere monstruoasi de beton cenugiu, specialconceputi si-i faci pe oameni sd se simti mirunli. $i reugegte.

Afard ninge. O iau prin zloatd citre locul unde gtiu cise afle toaletele. Ca gi liniile de tren, si ele sunt sipate in:.,imint, dar nimeni nu s-a gindit si Ie conecteze cu gara pe

::.:e o deservesc. in timp ce cobor scirile, mirosul puternic de

"---::septic mi se pare insuportabil.

15

ANNI FUNoBR

O femeie masivi, cu gor! vineliu gi machiaj strident, miintimpini jos de tot. Sti aplecati peste o tejghea cu panouri de

sticli, pizindu-gi averea de prezervative, tampoane gi pitrated.e hArtie igienici. E clar ci este o femeie care nu se teme de

reziduurile viefii. Are o piele netedi gi lucioasi gi multe berbiimoi. Si tot aibi vreo gaizeg'cinci de ani.

- Buni dimineafa, zic.Mi simt stingheri. Am auzit poveqti despre cum li se cintirea

bebelugilor ce ingurgitau ca hrani 9i ce scoteau pe partea cealalticafecale, intr-o tentativibizari de misurare avielii. intotdeaunami s-a pirut nepotrivit un ajutor dintr-ista, mimos. Folosesc toa-Ieta, ies gi pun o monedi in farfurioara din fala ei. imi trece prinminte ci scopui granulelor dezinfectante este si mascheze miro-surile trupurilor umane cu ceva si mai riu.

- Cum e pe-acolo, pe sus? intreabi madama de la toalete,ficind semn cu capul citre partea de sus a scirilor.

-Destul de frig, r5.spund, aranjAndu-mi ghiozdinelul pespate. Dar nu-i chiar aga de riu, nu-i prea multe zloati neagri.

- Asta inci nu-i nimic, zice, forniind. pe nas.Nu qtiu daci s-o iau d.rept amenintare sau leuderoEenie.

Este ceea ce se numegte bot de berliner SchnauzeT. E vorba de

atitudine, ti se spune verde-n fafi. Nu vreau si mai stau aici,dar nu vreau nici si ies la suprafali, in frig. AtAt de puternice mirosul dezinfectantului, ci nu-mi dau seama daci mi simtmai bine sau mai riu.

- De douis'cinci de ani sunt aici, din iarna lui'75. Am vd.zutgi mult mai riu de-atAt.

- E mult de-atunci.- Ba bine ci nu. Am clienlii mei regulafi, daci mi credefi.

Ei mi cunosc, eu ii cunosc. Am avut gi-un print odati , tJtt vonde-dsta, Hohenzollern.

1 Berliner Schnauze este un termen de jargon folosit pentru a descrie opersoanS. al cirei limbaj intruchipeazi. un anumit dialect dezvoltat de-alungul secolelor in Berlin gi Brandenburg. (n.red.)

16

SrasnaNo

Mi-nchipui c-o bagi pe-asta cu printul, indiferent cu cinevorbegte. Dar uite ci merge - m-a ficut curioasi.

-A-ha... inainte sau dupi ciderea Zidului?-'Nainte. Venise din Vest, intr-o cilitorie de-aia, de-o zi.

Primeam gi vestici - si nu pufini, si gtifi. M-a invitat - gi-gibate usor pieptul voluminos, cu palma desficuti - la palatullui. Da bineinleles ci n-as fi putut merge.

Bineinteles ci n-ar fi putut merge. Zidul Berlinului se

intindea pe mai mulli kilometri de aici in ambele direclii ginu se putea trece peste el. impreuni cu Marele Zid chinezesc,a fost una dintre cele mai lungi construcfii ridicate vreodati,pentru a-i line pe oameni despirfili unii de al1ii. Femeia iqipierde credibilitatea vizAnd cu ochii, dar povestea ei devinedin ce in ce mai buni, in compensafie. $i dintr-odati, uite, numai simt absolut nici un miros.

-Aqi cilitorit pe undeva, de cind a cizut Zidul? intreb.igi lasi capul pe spate. Observ ci gi-a dat cu creion derma-

tograf mov, care, din unghiul de-acum, pare fosforescent.- inci nu, zice. Da' mi-ar plicea. in Bali, ceva de genul ista.

Sau in China. Exact aga, in China. Riciie cu unghiile date cuoji pe tejgheaua de sticld si privegte visitoare la semidistanti,peste umirul meu stAng. $tigi ce mi-ar plicea cu-adevi.rat sifac? Ziu ci mi-ar plicea s-arunc o privire IaZidrilila de la ei.

De la Ostbahnhof, trenul se asterne la drum gi atinge vitezade croazieri. Migcarea lui ritmici mi linigtegte ca o legi.nare,imi acoperi darabana pe care o bat cu degetele. Vocea conduc-torului se aude recitind opririle la stalia de amplificare: Wan-nsee, Bitterfeld, Lutherstadt Wittenberg. in partea de nord aGermaniei, locuiesc la capitul cenusiu al spectrului: clidiricenusii, pimAnt cenugiu, pisiri cenusii, arbori cenugii. Pe

fereastri, oraqul, apoi cimpiile se indreaptd in direclia opusi,in alb gi negru.

Seara de ieri e cufundati intr-o ceafi fumurie - o noui'esiune la cArciumi, cu Klaus gi prietenii lui. Dar nu e genul

17

ANNa FuNosIi

de mahmureali din care agtepli si iesi, ca dintr-o bezni Ialumini. Este genul mai captivant, in care sinapsele distruseincep si se refaci., numai ci, uneori, n-o mai iau pe cdile bata-torite, ci isi creeazi conexiuni diferite, noi gi stranii. Mi-amin-tesc lucruri pe care nu mi le-aminteam inainte - lucruri carenu izvorisc din stocul ordonat de amintiri, pe care le numesctrecutul meu. Mi-amintesc mustafa mamei mele, vizuti Ialumina soarelui, mi-amintesc senzalia usturitoare de foamegi pierdere din adolescenfi, mi-amintesc mirosul de creti arsial frAnelor de tramvai in timpul verii. Crezi ci !i-ai indosariatgi pus bine trecutul, cu subiect gi predicat, dar el sti ascuns pe

undeva gi agteapti si revini la viatd.

Jin minte cum am invifat nemtegte - o limbi atit de fru-moas5., atAt de ciudati - la scoale in Australia, pe partea cealaltia planetei. Ai mei au rimas interziqi, cind m-au vdzutinvifnndo limbi atit de nelalocul ei, de urAti, plus ci - degi pentru ei era,bineinfeles, prea complicat si spuni asa ceva - mai era gi limbaduqmanului. Dar mie-mi plecea stilul ei de cirimidi pestecirimidi, faptul ci forma cuvinte lungi gi suple, punind altecuvinte mai scurte unul dupd altul. Puteai si formulezi lucruricare n-aveau nume in engleza mea din Australia -Weltanschau-ung, Schadenfreude, sippenhaft, S onderweg, Scheissfreundlichkeit,Vergangenheitsbewiiltigungl. imi plicea paleta cuprinzitoare de

expresii care te ficeau si ajungi de la ,,din toati inima'la ,,cuinima grea'. $i-mi plicea ordinea, francheqea pe care binuiamci o are acel popor. Pe urmi, in anii 1980, am venit si locuiesc ovreme in Berlinul de Vest si m-am intrebat mult, gi inversunat,ce putea si se-ntAmple dincolo de Zidul ala.

O femeie cu pAntecul cit un butoi, care ste vizavi de mine, igidesface nigte sandviciuri cu piine neagri. Pin-acum, a reugit sise poarte ca gi cum eu n-ag fi de fali, cu toate ci, dacd nu suntem

1 in ordine, in limba germani, in original: conceplie despre lume, bucuriede riul altuia, cu mentalitate de clan, drum preferabil, prietenie de cicat,desivArsirea trecutului (n.tr.) .

1B

Srasrr-aNo

atente, genunchii ni se pot atinge. Are pictate pe sprincene douiarcuri suplimentare, oride surprindere, ori de ameninfare.

Mi gindesc la ce sentimente am cipitat fali de fostaRepublici Democrati Germani. O lari care nu mai existi,in schimb, eu ce fac?, o cutreier cu trenul - printre case dere-pinate qi oameni riticili. Sentimentul acesta se cere definitprintr-un termen scurt gi la obiect: singura descriere care-mivine in minte este fantezie horror. Este un sentiment pros-tesc, dar nu vreau si scap de el. Fantezia line de visurilecomunigtilor germani de a crea o lume mai buni din cenuga

trecutului lor nazist: de Ia fiecare dupi posibilitilile sale,

fieciruia dupi necesitilile sale. Groaza vine de Ia ceea ce au

ficut in numele acelor visuri. Germania de Est a dispirut, insdrimisitele ei pimAntegti se afli si acum Ia locul crimei.

Tovariga mea de drum scoate un pachet de ligiri West, carepar si fie marca numirul unu pe-aici, de la caderea Zidului. igiaprinde una gi sufli prima guri de fum, cum ar veni, peste capuluu. Cind ajunge la filtru, o stinge de capacul rabatabil al coguluide gunoi, i9i incrucigeazi mAinile peste mijloc gi adoarme.Erpresia de pe chip, trasati cu creionul, nu i se schimbi.

Prima oari am vizitat Leipzigul in 1994, cAnd se implineau:"ci ani de la ciderea Zidului, in noiembrie 1989. Germaniade Est inci mai avea aerul unei gridini secrete, imprejmuite::r ziduri, un loc pierdut in timp. Nu m-ar fi mirat ca lucrurilel.i aiba gusturi diferite aici - merele ca perele sau, de pilda,rhul ca sAngele. Leipzigul a fost nucleul a ceea ce toatd lumea:umeste acum die Wende - Momentul de Cotituri. Aceastit\'ende a fost revolufia pagnicil impotriva dictaturii comuniste

lstoricul dr. Klaus-Dietmar Henke afirmi ci ,,revolufia pagnici" din-lij a fost,,unica revolufie reugiti din istoria Germaniei. Est-germaniii - ::ntribuit cu unul dintre cele mai splendide momente la istoria firii: r i;:re, la modul foarte tulburat in care nafiunea noastrA a descoperit si,.r:;:at libertatea individuali si pe cea politici drept valori esentiale."' ::=unicarea intitulati ,,Ridicarea interdicliilor legate de oprimare -: ,::..e Stasi", de la cea de-a 26-a Conferinti Bianuali a Asociatiei

19

ANna FuNoen

din Germania de Est, unica revolutie incununati de succes dintoati istoria Germaniei. Startul ei s-a dat - gi cea mai mareparte a ei s-a desfigurat - la Leipzig. Acum, dupi alqi doi ani,iati-md pe drumul de intoarcere acolo.

in 1994, am gisit un oras construit prin adiugiri succesive.Strizi inguste, intortocheate, ganguri cu perefii scorojiti, carestribiteau cladirile si te scoteau, cind nu te agteptai, tocmaiin cvartalul urmi.tor, arcade joase pe care oamenii se revirsauin baruri subterane. Harta mea n-avea mai nimic in comun cufelul in care se desfAsura viata in Leipzig. Cunoscitorii eraucapabili s-o ia pe scurtituri ascunse, de-a curmezigul clidiri-1or, si se strecoare pe alei nemarcate, printre blocuri, mergAndacum pe deasupra, indati dupi aceea pe dedesubt. M-am riti-cit firi speranfd. Pornisem in ciutarea muzeului fostei Stasil,din clidirea zis6, Runde Ecke -,,Coltul rotund" -, unde fuseseriinainte birourile poligiei secrete est-germane. Simteam nevoiasi vid cu ochii mei micar o parte din uriagul aparat care fuseseMinisterul Securitifii Statului din Germania de Est.

Stasi era o armati internd, prin care guvernul linea totulsub control. Treaba ei era si gtie totul despre toati lumea,folosind orice mijloace pe care le avea la dispozitie. Stiacine-ti venea in viziti, gtia cu cine vorbeai Ia telefon, gtia gidaci. nevasta-ti punea coarne. Era o birocratie metastazici intoati societatea est-germani: pe fali sau pe ascuns, in fiecarescoali, in fiecare fabrici, in fiecare bloc de locuinfe, in fiecarecArciumA, exista cAte cineva care le dedea informiri celor de

Internationale a Barourilor, linutI Ia Berlin, in 1996, el mai spune ci numi-rul dosarelor generate de stasi este ,,aproximativ egal cu toate arhivele pro-duse in istoria Germaniei, din Evul Mediu pAni azi". pe-atunci, dr. Henkeera Reprezentantul Federal pentru Dosarele serviciului de securitate a sta-tului al Fostei Republici Democrate Germane, adicr geful departamentuluide cercetare din cadrulAutorititii de Studiere a Dosarelor Stasi. (n.a.)

1 Abreviere pentru Staatssicherheir (Securitatea Statului), formati dupdacelagi principiu ca, de exemplu, Gestapo, abreviere dela Geheime Staatspo-lizei (Polilia Secreti a Statului), din perioada nazisti (n.tr.)

20

SrasnaNo

la Stasi despre colegi gi prieteni. Degi obsedatd de aminunte,Stasi a esuat cu desivArgire in a prevedea sfArgitul comunis-mului gi, odati cu el, sfArsitul larii insigi. in decursul anilor1989 gi 1990, a fost efectiv intoarsi pe dos: ast6.zi - armi a

spionajului stalinist, iar mAine - muzeu. in cei patruzeci de

ani cAt a existat, asa-numita ,,Firmi" a generat echivalentulcantitativ al tuturor arhivelor din istoria germani, incepinddin Evul Mediu. Agezate unul lAngi altul, in picioare, dosa-rele deschise de Stasi propriilor concetileni ar fi format un girlung de 180 de kilometri.

Am gisit, pini la urmi, clidirea Runde Ecke qi era enormi.Am urcat un sir de trepte pini la niqte ugi mari, duble, placatecu metal qi presirate cu capete de ghinturi. M-am ficut mici,parc-aq fi fost Alice pregititi si pitrundi in fara Minunilor.in partea dreapti, era un dreptunghi mai palid pe falada de

ciment, o porliune a clidirii care nu se innegrise de la smog.Acolo fusese fixati o placd pe care scria,,Ministerul SecurititiiStatului - Divizia Leipzig", sau cam aga ceva. Placa fusesescoasi in timpul revolufiei, dintr-un fel de bucurie amestecatiru frici, gi n-o mai vizuse nimeni de atunci.

M-am invArtit in interior. Toate birourile rimiseseri exactasa - infricogitor de ordonate - cum fuseseri abandonate inacea noapte, in care demonstranlii ocupaseri clidirea. Tele-foanele cu cadran stiteau ca la monti, cXte dou5. Tocitoarelede hirtie fuseseri aruncate af.ari pe fereastr5, in spate, dupdciderea finali gi dupi incercarea disperati a celor de Ia Staside a distruge dosarele cele mai compromifitoare. Deasupra.nuia dintre birouri, trona un calendar din 1989, cu o femeiegoalS de la talie in sus, dar, in cea mai mare parte, perelii erauiecorati cu insemne comuniste. Celulele stiteau cu porlileieschise, ca si cum ar fi fost gata si primeasci alli prizonieri.I: toate ci Miss Decembrie ficea gi ea ce putea, clidirea ini::-.amblu iti crea o senzatie de umed gi birocratic.

:lomitetul cetilenesc in administrarea cdruia se afla muzeul* -:-:ase niste panouri mari de afigaj, din cele mai ieftine plici

21.

ANNe FuNorR

aglomerate. Pe unul dintre ele, am vdzut o reproducere dupicelebra fotografie de la manifestaliile din toamna lui 1989: omare de oameni, cu luminiri in miini, stiteau cu gAturile arcu-ite gi se uitau spre clidire in sus, privindu-i ochi in ochi pe ceicare pin-atunci ii controlaseri. $tiau ci de-acolo, din acele biro-uri, viefile lor erau tinute sub observatie, manipulate gi, uneori,distruse. Erau expuse gi copii ale unor telexuri din ce in ce maipanicate, trimise de la sediul central de la Berlin al ,,Firmei"aici, unde ofilerii Stasi se baricadaseri in clidire, cu ferestreleacoperite cu folie metalizati. Mesajele erau de genul: ,,Asiguratitoate sediile Ministerului";,,Protejali toate obiectivele secrete".

Preferatele mele erau pozele cu protestatarii ocupAnd cli-direa Stasi, pe 4 decembrie 1989, si agezAndu-se pe vine pecoridoare, cu fefele surprinse, ca si cum s-ar fi agteptat si Ii seceari si plece. Cind intraseri in clddire, gardienii de la Stasile ceruseri demonstranlilor si se legitim eze, caintr-o parodiestranie a controlului pe care tocmai in acel moment nu-l maiaveau. Demonstrantii, inci in stare de goc, i9i scoseseri ascul-titori buletinele din portofele. Dupi care, puseseri stipAnirepe sediul Stasi.

Mistere mari gi mici au iegit la iveali, cind s-au deschisdosarele. Poate nu in ultimul rAnd, ticurile omului obignuit depe stradi. Urmdtorul document se afla expus:

SEMNALE PENTRU OBSERVARE

1. Atengiel Subiectul se apropie.

- Atinge-fi nasul cu mAna sau batista.

2. Subiectul isi continud deplasarea, trece mai departe saupe lAnga tine.

Netezeste-ti pirul cu mAna sau ridicd scurt palaria.

3. Subiectul sti pe loc.

- Pune-gi o mAnd pe burti sau du-o la spate.

4. Agentul Observator vrea si. incheie observarea, fiindcd iieste amenintati acoperirea.

22

SrasrlaNo

- Apleaci-te Ei leagi-li sireturile.

5. Subiectul se intoarce.

- Ambeie mAini 1a spate sau pe burti.

6. Agentul Observator vrea si stea de vorbi cu $efu1 de

::nipA sau cu alli Agen;i Observatori.

- Deschide-fi servieta sau alt obiect echivaient $i cerceteazd-i:::tinutu1.

imi Ei inchipuiam baletul stradal surdomut: agenlii care-gi:::miteau semnale unii aitora de Ia un col! de stradi Ia celalalt,::riindu-gi nasurile, burfile, cefele gi p5rul, legAndu-gi iar gi

::.r sireturile, ridicAndu-gi piliriile cltre strdinii care treceau:rn dreptui lor gi frunzirindu-gi hArtiile - o coregrafie pen-:::; niste cercetagi malefici.

in partea din spate a clidirii, trei incdperi adiposteau arte-:::re specifice pentru Stasi, in vitrine de sticli. Am vizut acolo

: :i:tie de peruci gi mustSli false, impreuni cu tuburi mici de

:.e: pentru fixarea ior. Erau nigte genfi de vinil pentru femei, cu

-::rofoane incorporate si deghizate inpetale de flori, care tape---:: posetele. Erau microfoane care fuseseri plantate in perelii:::r apartamente Ei un vraf de scrisori care nu mai ajunseseri

:- ';-est. Unul dintre plicuri era scris de o mini de copil, cu cre-,:..:e colorate - fiecare literi din adresi cu o alti culoare.

l vitrini confinea, pur gi simplu, nigte borcane goale. Sti-:.:"= si mi holbam la ele, cAnd s-a apropiat de mine o femeie.I-::.:a ca o versiune feminini a lui Luther, doar ci era fru-:: asa. Cincizeci gi ceva de ani si fi avut, cu pomelii obrajilor::::=.inenli gi o privire directi. Mi s-a pdrut prietenoasi, dar, :: s::.a prea bine ci rAdeam, in sinea mea, de un regim care le: -=:-: jea celor pe care-i controla s; semneze angajamente de

-.--:=:e, care semdnau cu niste certificate de cisitorie, care- -.-.:a felicitirile trimise de copii buniciior si care dactilo-

= :rotocoale inepte la birouri peste care vegheau femei cu- .--;.ri. EraFrau Hollitzer, curatoarea muzeului.

23

ANNa FuNoBn

Mi-a explicat ci borcanele din fala noastri continuseri,,esantioane de miros". Stasi dezvoltase o metodi cvasistiinti-fici, ,,esantionarea mirosurilor", prin care s5.-i giseasci pedelincventi. Teoria spunea ci fiecare dintre noi are propriulmiros identificabil, pe care ni-l lisdm pe tot ce atingem. Acestemirosuri pot fi captate gi apoi, cu ajutorul unor cAini dresafipentru adulmecare, comparate, pentru a gisi o potrivire. Stasiigi ducea ciinii si borcanele intr-un loc unde suspecta ci avu-sese loc o intilnire ilegali 9i verifica daci gi in ce misuri cAiniireuseau si adulmece mirosurile persoanelor ale cirora esenteolfactive fuseseri esantionate in acele borcane.

Cele mai multe asemenea mostre de mirosuri erau colec-tate pe ascuns. Stasi pitrundea fraudulos, de exemplu, in apar-tamentul cuiva gi lua cite ceva de imbricat, care fusese purtatcit mai aproape de piele, de obicei lenjerie. Daci nu asa, cAteun ,,suspect" era chemat la interogatoriu, sub un pretext oare-care, si scaunul de vinil pe care stituse acea persoana, bArbatsau femeie, era gters apoi cu o bucati de pinzi noui. Obiec-tul de imbricat sau bucata de pAnzi erau depuse apoi intr-unborcan sigilat. Recipientele acelea semdnau cu niste borcaneobisn'rite, in care se pun gemuri. Pe o eticheti scria: ,,Numele:Herr [Nume] / Timp: 1ord, / Obiect: chiloli de muncitor".

Cind au pitruns ln aceastd clidire, cetitenii Leipzigului augisit o vasti colectie de mirosuri esantionate. Pe urmi, borca-nele au dispdrut. Abia in iunie 1990 au reapirut - in ,,cimarade mirosuri" a poligiei din Leipzig. Numai ci erau goale. Dupitoate aparentele, poligia din Leipzig le luase, ca si le foloseasciea insdsi, chiar gi in perioada ulterioari ciderii Zidului, cindse puseseri gi aici bazele democrafiei. Pe borcane mai erauinca etichetele meticuloase. Erau atit de multe, incAt se puteainfelege ci Stasi - Divizia Leipzig colectase esantioane demirosuri de la tot ce putea insemna opozilie politica in aceastiparte a Saxoniei. Nu rnai stie nimeni la cine sunt acum acestecArpe gi ciorapi vechi, nici de ce le-ar putea pistra cineva.

24

SresnaNo

Mai tirziu, Frau Hollitzer mi-a povestit despre Miriam, otiniri al cirei sot murise intr-o celuli din arestul Stasi, aflatin apropiere. Umblau zvonuri ci ,,Firma" ii ficuse chiar si oinmormintare de faqadS, mergAnd pAni acolo incAt si inlo-cuiasci sicriul plin cu aitul gol si si incinereze cadavrul pro-priu-zis, ca si distrugi orice dovezi ale cauzei morlii omului.i.Imi gi inchipuiam groparii mituiti, preficAndu-se ci se opin-teau sub greutatea unui sicriu go1, sau poate opintindu-se pebune, sub greutatea unui sicriu burduqit cu optzeci de kile deziare vechi sau de pietre. imi inchipuiam cum trebuie si fi fostsi nu gtii daci solul tiu se spAnzurase ori fusese omorAt decineva cu care te intAlneai pe stradi, eventual. M-am ginditci mi-ar fi pldcut si stau de vorbi cu acea Miriam, inainte caimaginalia si-mi creeze niste false amintiri.

Atunci, m-am intors acasi, in Australia, dar, acum, iati-mddin nou la Berlin. Nu mi-am putut alunga din minte poves-tea lui Miriam, naratiunea din auzite a unei femei pe care n-ocunosteam. Mi-am gisit o slujbi cu jumitate de normi in tele-viziune gi m-am pus pe scormonit dupd cAteva dintre acestepoveqti dintr-o lari care il luase rdu de tot pe ari.turi.

25