starea economic Ă social Ă Şi de mediu a municipiului … · 2012-08-31 · starea economic Ă,...

2012

STAREA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI DE MEDIU

A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I T I M I Ş O A R A

MATERIAL REALIZAT DE: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

Coordonare: DirecŃia de Dezvoltare

Arh. Aurelia JUNIE - Director

Elaborare: Serviciul de Dezvoltare Locală şi Integrare Europeană (SDLIE)

Daniela Ghinea – Şef serviciu Ramona Miclăuş – consilier

Adela Sere – consilier Mihaela Sîrbu – consilier

Colaboratori:

DirecŃia Comunicare

DirecŃia Tehnică DirecŃia Mediu

DirecŃia Patrimoniu DirecŃia Urbanism

DirecŃia AsistenŃa Socială Comunitară DirecŃia de EvidenŃa Persoanelor

DirecŃia Economică Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice

Biroul Cooperare Internă şi InternaŃională;

Date şi materiale documentare furnizate de:

SC AQUATIM SA SC COLTERM SA

SC RETIM SA EON Gaz DistribuŃie SA

Autoritatea NaŃională pentru Administrare şi Reglementare în ComunicaŃii Regia Autonomă de Transport Timişoara

Aeroportul InternaŃional Traian Vuia Timişoara Compania NaŃională Căi Ferate – regionala CFR Timişoara SA

Administrarea Domeniului Public Timişoara AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a ForŃei de Muncă Timiş

AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Timiş Autoritatea de Sănătate Publică Timiş

AsociaŃia pentru Cercetare Multidisciplinară din Zona de Vest a României Academia Română – Filiala Timişoara

DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş DirecŃia Regională de Statistică Timiş Oficiul Registrului ComerŃului Timiş Inspectoratul Şcolar JudeŃean Timiş

Universitatea de Vest Timişoara Universitatea Politehnica Timişoara

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Timişoara

Universitatea Tibiscus Timişoara Universitatea Mihai Eminescu

Universitatea Ioan Slavici

CUPRINS

I. POZIłIA GEOPOLITICĂ 1

II. POPULAłIA ŞI FORłA DE MUNCĂ 7

III. PATRIMONIUL 19

IV. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 24

1. CĂILE DE COMUNICAłII, TRANSPORTUL 24

1.1. Drumuri. Transportul rutier 25

1.2. Căi Ferate. Transportul feroviar 30

1.3. Căi aeriene. Transportul aerian 32

1.4. Căi navigabile 34

2. TRANSPORTUL PUBLIC URBAN 37

3. REłELE TEHNICO-EDILITARE ŞI ENERGETICE 40

3.1. ReŃele de apă-canal 40

3.2. ReŃele energetice 45

3.3. TelecomunicaŃii 52

V. MEDIUL DE AFACERI 56

1. ADMINISTRAłIA 56

2. COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAłIONALĂ 61

3. TAXE ŞI PROCEDURI LOCALE 66

4. INVESTIłIILE STRĂINE 68

VI. SITUAłIA ECONOMICĂ 74

1. EVOLUłIA SITUAłIEI ECONOMICE A SOCIETĂłILOR COMERCIALE ÎN

MUNICIPIUL TIMIŞOARA

74

1.1. SocietăŃile comerciale şi numărul mediu de salariaŃi 74

1.2. EficienŃa utilizării resurselor umane 76

1.3. Cifra de afaceri reală şi ponderea sectoarelor economiei la realizarea cifrei

de afaceri

77

1.4. EficienŃa activităŃilor economice 80

2. SITUAłIA ECONOMICĂ PE RAMURI DE ACTIVITATE

84

2.1. Industria 84

2.2. Agricultura 90

2.3. ConstrucŃiile 93 2.4. Servicii 95

VII. MEDIUL SOCIO-CULTURAL 103

1. EDUCAłIA ŞI ÎNVĂłĂMÂNTUL 103

2. CERCETAREA 107

3. CULTURA 113

4. MASS MEDIA LOCALĂ 123

5. SĂNĂTATEA 128

6. ASISTENłA SOCIALĂ 130

VIII. HABITATUL 131

1. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR 131

2. SPAłIILE VERZI ŞI ZONELE DE AGREMENT 147

3. LOCUIREA 152

4. FURNIZORI DE SERVICII DE UTILITĂłI 155

SFÂRŞIT 158

STAREA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI DE MEDIU A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA 2006-2011

D i r e c Ń i a D e z v o l t a r e S e r v i c i u l D e z v o l t a r e L o c a l ă ş i I n t e g r a r e E u r o p e a n ă

1

I. POZIłIA GEOPOLITICĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Municipiul Timişoara este aşezat la intersecŃia paralelei de 45°47’ latitudine nordică, cu meridianul de 21°17’ longitudine estică, aflându-se, ca poziŃie matematică, în emisfera nordică, la distanŃe aproape egale de polul nord şi de ecuator şi în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale. Ora locală a oraşului (considerată după meridian) este în avans cu 1h 25’ 8’’ faŃă de ora meridianului 0, Greenwich, dar se află în întârziere cu 34’52’’ faŃă de ora oficială a României (ora Europei Orientale). PoziŃia matematică îi conferă oraşului elemente specifice de potenŃial natural şi antropic, accentuându-i personalitatea, şi influenŃează relaŃiile sale cu celelalte oraşe din România şi cu principalii poli urbani ai continentului european. Astfel, municipiul Timişoara se află la mai puŃin de 700 km distanŃă de 13 capitale europene, iar prin interacŃiunea cu acestea poate fi stimulată dezvoltarea sa social-economică. Localizat în partea de sud-est a Bazinului Panonic, într-o poziŃie de amplă convergenŃă şi penetraŃie europeană, Municipiul Timişoara este deservit, în principal, de două drumuri de importanŃă europeană, E 70 (La Coruna – Lyon – Milano – Zagreb – Belgrad – Timişoara – Craiova – Bucureşti – Varna) şi E 671 (Timişoara – Arad – Oradea – Debrecen) şi de un aeroport internaŃional, al doilea ca mărime şi importanŃă pe plan naŃional. Acesta asigură traficul de persoane şi de mărfuri, având legături regulate spre New York, Chicago, Londra, Frankfurt, Dusseldorf, Viena, Verona, Treviso. Oraşul reprezintă, totodată, un important nod feroviar, la convergenŃa a 12 magistrale si linii principale de cale ferată, dintre care se disting, prin traficul derulat, cele spre Bucureşti, Arad–Budapesta şi Belgrad. Timişoara se află pe traseul coridorului paneuropean de circulaŃie nr. 4, unde în prezent se efectuează lucrări de modernizare a echipării infrastructurii, pentru a facilita circulaŃia terestră între importante centre urbane ale Europei Centrale, Balcani şi Orientul Apropiat (Dresda, Praga, Viena, Bratislava, Budapesta, Bucureşti, ConstanŃa, Sofia, Salonic, Istanbul). Două ramificaŃii principale ale acestui coridor – spre Bucureşti, respectiv spre Sofia – vor face joncŃiunea în zona Timişoara. Avantajele create prin poziŃia favorabilă sunt amplificate şi de posibilitatea accesului, prin intermediul Canalului Bega, la coridorul nr. 7, Dunăre – Main – Rhin, diagonală fluvială ce leagă nord-vestul de sud-estul Europei (Marea Nordului de Marea Neagră). În acest context, se explică şi iniŃiativa administraŃiilor publice municipale şi judeŃene de a reactiva circulaŃia pe acest canal, exploatat comercial până la mijlocul secolului XX (1954). GraŃie poziŃiei sale favorabile, cu multiple posibilităŃi de interconectare prin căi de comunicaŃie terestre, aeriene şi navale, la care se adaugă plasarea pe traseul uneia dintre cele mai importante linii europene de telecomunicaŃie prin fibră optică, Timişoara este, în prezent, principala poartă de intrare în România, dinspre Europa Centrală şi de Vest. La nivel naŃional, situat la 571 km de capitala Ńării – Bucureşti - municipiul Timişoara, capitala JudeŃului Timiş, este cel mai mare oraş din partea de vest a României, cu o populaŃie stabilă de 3037081 locuitori, reprezentând 46,74% din populaŃia judeŃului Timiş, 1,595% din populaŃia totală şi 3,021% din cea urbană, la nivel naŃional. La nivelul anului 2011, 86,8% totalul populaŃiei1 municipiului Timişoara este de etnie română, 9,83% aparŃine altor etnii, în situaŃia în care 3,37% a ales să nu-şi declare etnia. Prin caracterul său deschis, prin valorile sale culturale şi de civilizaŃie, dezvoltate de-a lungul istoriei, oraşul Timişoara s-a putut manifesta ca unul dintre cele mai performante sisteme integratoare din România, generatoare de echilibru social-politic, de dinamism economic şi spiritual, cu caracter exemplar.

1 Conform, rezultatelor provizorii al recensământului populaŃiei şi locuinŃelor din octombrie 2011, comunicate de comisia judeŃeană, date preluate de site-ul DirecŃiei Regionale de Statistică Timiş



2

Aceste trăsături sunt ilustrate şi de pluralitatea etnică şi confesională a populaŃiei Timişoarei. Conform recensământului din 2002, locuitorii oraşului erau grupaŃi în 17 de etnii şi 16 religii, ceea ce reflectă două trăsături majore ale populaŃiei şi anume interculturalitatea şi gradul ridicat de toleranŃă. De-a lungul întregii sale istorii, poziŃia geografică a influenŃat dezvoltarea Timişoarei. Istoricul Timişoarei Descoperirile arheologice atestă faptul, că oamenii s-au aşezat pe teritoriul de azi al Municipiului Timişoara încă de acum 6.000 de ani (în aşa-zisa epocă nouă a pietrei, în neolitic). Istoria vieŃuirii oamenilor pe acest teritoriu este mai veche decât istoria oraşului propriu-zis. Au apărut mici aşezări, care apoi au dispărut. Cea mai veche urmă „construită”, de ample dimensiuni, este aşa-numitul „şanŃ roman”, dar nici acestuia nu i se cunoaşte exact data construirii… În antichitate, înainte de formarea oraşului, pe aceste locuri s-au stabilit dacii, care mai târziu au fost cuceriŃi de romani. Legiunile romane venite din Spania şi Siria au pus piatra de temelie a unor tradiŃii culturale şi ornamentale. Oraşul Timişoara s-a dezvoltat în Câmpia Timişului, câmpie străbătută de cursurile râurilor Timiş, Bega şi de unii afluenŃi ai acestora. Înainte de marile lucrări de desecare din secolul al XVIII-lea, aceste râuri îşi uneau albiile printr-o mulŃime de braŃe şi mlaştini. Oraşul a apărut la marginea dintre mlaştina, care se întindea în lungul râurilor Timiş şi Bega, şi zona uscată, aflată la nord de mlaştină. În jurul anului 1000 teritoriul de astăzi al Banatului aparŃinea voievodatului condus de principele Glad.

Prima atestare istorică a oraşului Timişoara datează din anul 1212 ca şi Castrum Temesiense. Oraşul a fost secole de-a rândul sub ocupaŃie otomană şi mai apoi austro-ungară. Timişoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. În timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timişoara. Numirea lui Iancu de Hunedoara în funcŃia de comite de Timiş, în 1440 marchează un capitol aparte din istoria Timişoarei. Iancu de Hunedoara va fi cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creştinătăŃii. El va transforma oraşul într-o tabără militară permanentă, cetatea rămânând în posesia Corvineştilor până în 1490. Timişoara este locul unde Gheorghe Doja a suferit o cumplită moarte, după asediul cetăŃii de către oastea Ńăranilor răsculaŃi condusă de acesta, la 20 iulie 1514. Din 1552, pentru aproape 200 de ani Timişoara s-a aflat sub dominaŃie otomană. Cetatea a cunoscut importante transformări; bisericile sunt transformate în moschei, numeroşi musulmani s-au stabilit aici, fortăreaŃa s-a transformat funcŃie de necesităŃile strategice otomane. Cu toate acestea ocupaŃia turcească a fost o perioadă de relativă pace, Timişoara fiind folosită de turci mai ales ca punct strategic de plecare pentru campaniile militare la nord-vest. După repetate tentative, Eugeniu de Savoia cucereşte cetatea în 1716, deschizând calea dominaŃiei austro-ungare pentru mai mult de 200 de ani. Spre deosebire de sate, unde populaŃia rămânea neschimbată vreme de sute de ani, în oraşele care erau centre administrative şi militare, schimbarea stăpânirii şi a administraŃiei aducea cu sine, după un anumit timp, şi schimbarea populaŃiei. FuncŃiunea principală a Timişoarei în această perioadă a fost cea de fortăreaŃă militară. În 1919 Banatul se uneşte cu România iar la Timişoara se instaurează, în august acelaşi an, administraŃie românească. Pe 20 decembrie 1989, Timişoara a fost declarată primul oraş din România liber de comunism.



3

Planul din 1750 arată că, în jurul cetăŃii se afla Esplanada, un câmp lat de 948 m, pe care era interzis a se construi, pentru ca un eventual inamic să nu se poată ascunde după clădirile ce s-ar fi construit. De aceea cartierele Fabric, Mehala , Iosefin şi Elisabetin au fost construite în exteriorul Esplanadei. Pe baza unor proiecte executate la planşetă s-au realizat, aproximativ între anii 1725 – 1765, reŃeaua stradală principală - o tramă stradală rectangulară, şi numeroase clădiri ale cartierului Cetate. Cartierul era organizat în jurul a trei pieŃe, actualele PiaŃa Unirii, PiaŃa LibertăŃii şi parŃial PiaŃa Sfântul Gheorghe. În Cetate clădirile erau construite în mod obligatoriu din cărămidă, pentru a se evita incendiile, care erau periculoase, mai ales în cazul unui asediu. Majoritatea caselor aveau parter şi un etaj. Cartierul Fabric, situat la răsărit, era o suburbie cu caracter industrial incipient. Aici au existat manufacturi şi ateliere. A existat un turn de apă în Fabric, de la care apa de băut era adusă prin conducte din lemn la fântânile arteziene din Cetate. Celelalte cartiere, Mehala, Iosefin şi Maierele Vechi, actualul Elisabetin (cartier de locuit apărut abia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, deci mai târziu decât primele două), erau amplasate la nord-vest, vest şi, respectiv, sud-vest, de Cetate. Ele au avut la început caracteristici rurale. Râul Bega a fost regularizat în amonte de Timişoara începând din anul 1728. În anul 1732 se finalizează canalul navigabil Bega din cartierul Iosefin în aval, pe traseul actual. În 1765 se execută porŃiunea de canal pe un traseu semicircular în jurul cetăŃii, pe traseul de azi, la sud de actualul Parc al Copiilor, dar cantitatea cea mai mare de apă a Begăi continuă să curgă prin şanŃul exterior al CetăŃii. Până în anul 1860 se construiesc în cetate mai multe clădiri masive, cu parter şi două etaje (Cazarma U dintre pieŃele Unirii şi Mărăşti), sau chiar parter şi trei etaje (Palatul Dicasterial, PiaŃa łepeş Vodă – Str. Martin Luther). În anul 1868, esplanada - câmpia din jurul cetăŃii, pe care era interzisă construirea, este redusă la 569 m. Această reducere permite dezvoltarea cartierelor exterioare cetăŃii spre centru, mai ales după anul 1890, în lungul unor bulevarde, care există şi astăzi. În anul 1892 se decide anularea caracterului de fortăreaŃă militară al cetăŃii. Începând din 1899 se trece la demolarea fortificaŃiilor. FuncŃiunile principale ale oraşului devin cele economice, mai ales cele comerciale şi bancare. Se dezvoltă şi producŃia industrială, cu precădere ramurile industriei uşoare. Se întocmesc proiecte de urbanism, care prevăd unirea cartierului central, Cetatea, cu cartierele din jurul ei. În lungul canalului Bega se prevede realizarea unei salbe de parcuri, înconjurând parŃial cartierul Cetate. Se proiectează construirea unor bulevarde largi, dinspre cartierul central spre celelalte cartiere şi străzi pe traseucircular în jurul cetăŃii (bulevardele Diaconovici Loga şi Eminescu). În 1902 se proiectează traseul actual al canalului Bega în cartierul Fabric, canal executat împreună cu podurile aferente pentru străzile care îl traversau, până în 1910. Între anii 1905 – 1913 are loc o dezvoltare constructivă dinamică în toate cartierele. ConstrucŃiile formează de regulă fronturi continue de clădiri cu două sau trei niveluri. Uneori, trotuarele sunt despărŃite de suprafaŃa carosabilă prin fâşii plantate verzi. În această perioadă se definitivează bulevardul 16 Decembrie 1989, care leagă cartierele Iosefin şi Elisabetin cu Cetatea. În Fabric se realizează bulevardul 3 August 1919, înspre Cetate. În Elisabetin se construiesc trei fronturi ale PieŃei Plevna. Pe terenurile eliberate prin demolarea fortificaŃiilor se realizează Complexul Liceului Piarist şi majoritatea clădirilor din PiaŃa Victoriei, de la Operă până înspre catedrală. Clădirile acestei perioade au o factură monumentală, la scara unor metropole europene contemporane lor. Mai ales colŃurile clădirilor sunt rezolvate sub forma unor turnuri sau edicule. Ele sunt subliniate prin acoperişuri înalte, care au compoziŃii caracterizate prin volume mari, impozante. FaŃadele au o decoraŃie ornamentală bogată. În această perioadă se realizează parŃial şi salba de parcuri din lungul Canalului Bega. Din punct de vedere arhitectonic, oraşul moşteneşte un amplu patrimoniu de monumente istorice (cca 14.500). De fapt întregul ansamblu de clădiri din centru şi cele din cartierele Iosefin şi Fabric sunt considerate



4

monumente istorice. Acesta este rezultatul unei tradiŃii îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din secolul al XVIII-lea, o dată cu venirea austriecilor.Cele mai vechi case din Timişoara de astăzi datează din ultimele trei sute de ani. Una dintre cel mai vechi clădiri, care există şi astăzi, este fosta clădire a „generalatului”, a comenduirii garnizoanei, în PiaŃa LibertăŃii. Din această perioadă datează şi cele mai vechi biserici – monumente istorice, din oraş: Biserica episcopală romano-catolică, Domul, construită între 1736 – 1774, în PiaŃa Unirii; Biserica episcopală ortodoxă(sârbească, dar de care aparŃineau şi credincioşii români), astăzi Catedrala Sârbească, clădită între 1744 – 1748 în PiaŃa Unirii; Biserica Franciscanilor, actuala biserică parohială romano-catolică din Cetate, construită între 1747 - 1755, pe str. Bolyai. Premierele Timişoarei:

� 1718 - atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România;

� 1728 - începutul canalizării Begăi, primul canal navigabil din România;

� 1760 - primul oraş al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi;

� 1771 - editarea primului ziar din România şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei: "Temeswarer Nachrichten";

� 1854 - primul serviciu telegrafic din România;

� 1855 - primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz; � 1881 - prima reŃea de telefonie din România;

� 1884 - primul oraş de pe continentul european cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi;

� 1886 - prima staŃie de salvare din Ungaria şi România;

� 1895 - prima stradă asfaltată din România;

� 1897 - primele proiecŃii cinematografice din România;

� 1899 - primul tramvai electric din România;

� 1953 - singurul oraş european cu trei teatre de stat în română, maghiară şi germană.

Istoricul caracterului comercial:

Timişoara s-a afirmat ca puternic centru economic în secolul XVIII, odată cu instalarea administraŃiei habsburgice. Colonizarea cu germani, diversitatea etnică şi religioasă, reconstrucŃia cetăŃii dar şi sistemul legislativ favorabil proprietăŃii private, au determinat formarea unui puternic Ńesut de meşteşugari şi comercianŃi. Acest Ńesut de mesteşugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul dezvoltării economice de aici. Când Revolutia industrială a început sa se manifeste, Timişoara prezenta toate condiŃiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe rând au fost introduse cele mai moderne inovaŃii ale vremii. Micile ateliere meşteşugăreşti au lăsat locul industriei mici şi mijlocii. Un al doilea atuu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a fost un factor competitiv necesar dezvoltării comerŃului, permiŃând traficul de mărfuri pe apă, legătura pe Dunăre şi comerŃul atât cu Europa dar şi cu restul lumii, prin porturile de la Marea Neagră. În 1857 la Timişoara a ajuns şi calea ferată, completând astfel toate premisele necesare dezvoltarii economiei industriale moderne. Însă acest model economic specific, dezvoltat în mod organic de-a lungul a aproape 250 de ani, a luat sfârşit în 1948 odată cu naŃionalizarea, suprimarea proprietăŃii individuale şi instaurarea economiei de stat planificate.Timişoara a fost succesiv masiv industrializată, urmărind însă criterii diferite de dezvoltarea precedentă. Au fost creaŃi coloşi industriali în diverse domenii, în special în domeniile industriei chimice şi mecanice, coloşi a căror forŃă de muncă a fost furnizată prin migrarea masivă a populaŃiei rurale din zonă şi din restul Ńării. Istoric bancar: Primele instituŃii de credit din Timişoara au apărut la sfârşitul secolului XVIII. În secolul următor numărul lor a crescut exponenŃial. Printre primele insitituŃii se numără Prima Casă de Economii din Timişoara, Banca de Industrie şi ComerŃ a Banatului, Casa de Economii Timişoara, prima insitutie de credit româneasca din Banat, fondata la 12 august 1885 de elita româneasca a Banatului. Aceasta acoda credite preferenŃiale românilor. Totuşi, majoritatea covârşitoare a capitalului bancar era deŃinută de capitalul maghiar, german şi austriac. Aceasta situaŃie s-a menŃinut şi după instalarea administraŃiei române la Timişoara, deşi pe piaŃa timişoreană au intrat şi marile bănci din Vechiul Regat. Perioada interbelică a reprezentat cea mai mare expansiune a



5

domeniului bancar. În 1930 existau 18 bănci cu sediul în Timişoara şi 28 de bănci cu sedii centrale sau cu sucursale în oraş, cu un total de 118 de puncte de lucru. Situarea în partea de vest a României, în apropierea graniŃei cu Serbia şi Ungaria, i-a conferit oraşului, în permanenŃă, rolul de punte de legătură interculturală şi economică între cele trei Ńări învecinate. Perspectivele acestei funcŃii s-au amplificat o dată cu instituirea, în anul 1994, a Euroregiunii Dunăre – Criş – Mureş – Tisa (DKMT), regiune transfrontalieră ce se întinde pe 77.456 km2 şi include o populaŃie de cca 6 milioane de locuitori. Prin poziŃionarea centrală în cadrul euroregiunii, fiind, totodată, şi cel mai mare centru economic din cuprinsul acesteia, centru universitar renumit, centru multicultural şi fiind bine deservit sub raportul infrastructurilor tehnico edilitare, de comunicare şi circulaŃie, Timişoara are perspective certe de afirmare ca centru polarizator euroregional. Studii efectuate de Comisia Europeană privind dezvoltarea policentrică a Europei (ESPON – European Spatial Planning Observation Network) confirmă potenŃialul de polarizare socio-economică al Timişoarei asupra jumătăŃii de vest a României, a părŃii de est a Ungariei şi a celei de nord-est a Serbiei.

ZONA METROPOLITANĂ TIMIŞOARA

– potenŃial de polarizare conform European Spatial Planning Observation Network -

La nivel naŃional, Timişoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator în regiunea de vest. Acest fapt a fost consemnat prin H.G nr. 998/27.08.2008 pentru desemnarea polilor naŃionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiŃii din programele cu finanŃare comunitară şi naŃională, Timişoara fiind declarată Pol de Creştere în regiunea Vest.

Delimitarea „Polului de creştere Timişoara” a fost gândită în baza unui set de principii relevante pentru dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului, şi anume principiile subsidiarităŃii, procesualităŃii şi sustenabilităŃii deciziilor de amenajare a teritoriului. Analiza diagnostic realizată pe baza unui set de criterii atent selectate a scos în evidenŃă faptul că influenŃa urbanizatoare a oraşului Timişoara se desfăşoară deocamdată asupra primului inel de comune din jurul său.

REGIONAL POLICY

EUROPEAN COMMISSION

Economic Growth in Europe 1995-2002



6

Din punct de vedere administrativ-teritorial, polul de creştere Timişoara cuprinde un centru urban (Municipiul Timişoara) şi arealul său de influenŃă, respectiv 14 unităŃi administrativ-teritoriale rurale (Becicherecu Mic, BucovăŃ, Dudeştii Noi, DumbrăviŃa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, MoşniŃa Nouă, OrŃişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român, Şag), iar delimitarea zonei de influenŃă a Polului de Creştere Timişoara a fost aprobată prin HCL nr. 387/2008.

Polul de creştere Timişoara s-a conturat ca a doua mare aglomeraŃie urbană a României din punct de vedere al performanŃelor social-economice înregistrate în ultimele două decenii. Situată în mijlocul Banatului, Timişoara a cunoscut de timpuriu industrializarea folosindu-şi din plin avantajele poziŃiei sale în vecinătatea graniŃelor. În prezent, economia oraşului Timişoara este caracterizată prin diversitate, evidentă fiind dezvoltarea tradiŃională a activităŃilor industriale şi comerciale. PoziŃia favorizată a zonei Timişoara în mijlocul uneia dintre cele mai productive regiuni agricole ale României, ar putea stimula consacrarea Timişoarei ca un important furnizor regional de bunuri agro-alimentare industrializate, de produse de sinteză biochimică, de echipament şi tehnologie pentru ameliorarea producŃiei agricole etc, în condiŃia unei bune gestionări a resurselor. Acest potenŃial se reflectă şi, prin dublarea numărului de firme ce activează în industria alimentară pentru procesarea produselor agricole, într-o perioadă relativ scurtă, de la 2009 la 2010. Municipiul Timişoara şi oraşul Szeged, având la bază relaŃiile de înfrăŃire existente între cele două oraşe, au accesat fonduri UE, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, pentru dezvoltarea unui sistem agro-logistic regional transfrontalier performant, între PiaŃa de Gros Timişoara şi PiaŃa de Gros Szeged, în scopul intensificării colaborării între admninistraŃiile celor două pieŃe pentru maximizarea atractivităŃii acestora şi, aplicarea în comun a măsurilor vizând dezvoltarea şi diversificarea serviciilor furnizate, îmbunătăŃirea transferului de informaŃii şi a comunicării, precum şi a siguranŃei produselor şi a cetăŃenilor. Axat pe forŃa sa economică, oraşul Timişoara se afirmă, deocamdată, ca unul dintre cele mai mari centre comerciale şi cultural-ştiinŃifice ale României, rezonanŃa spaŃială a acestor două funcŃii iradiind la scara întregii părŃi de vest a Ńării, manifestându-şi atractivitatea pe plan internaŃional, inclusiv transfrontalier.



7

II. POPULAłIA ŞI FORłA DE MUNCĂ

Din punct de vedere demografic, Timişoara se defineşte (conform legii Zipf) ca oraş de rangul 2 la nivel naŃional, alături de Iaşi, ConstanŃa, Cluj-Napoca şi Braşov, cu funcŃii macro-teritoriale şi având cea mai întinsă zonă de influenŃă directă (cu excepŃia capitalei), de circa 5000 km2. PopulaŃia sa reprezintă 45,24% din populaŃia JudeŃului Timiş, 16,22% din populaŃia Regiunii Vest şi 1,45% din populaŃia totală a Ńării. Raportat la populaŃia urbană, populaŃia municipiului Timişoara reprezintă 25,2% din populaŃia urbană a regiunii de Dezvoltare Vest şi 2,62% din cea urbană a Ńării.

Fig.2.1.Numărul de locuitori a municipiilor din partea de vest a Ńării la

1 iulie 2010

311.428 164.665 66.178 82.458

Timişoara Arad Deva ReşiŃa

Sursa: DirecŃia Regională de Statistică Timiş

JudeŃul Timiş ocupă locul I ca suprafaŃă – 8.696,7kmp - şi locul VIII ca număr de locuitori (678.347 locuitori) între judeŃele din România. Municipiul Timişoara, capitala JudeŃului Timiş, este al doilea oraş pe Ńară ca număr de locuitori (306.8541 / 348.4992 locuitori) după Bucureşti.

Fig. 2.2 Primele 10 oraşe la nivel naŃional ca număr de locuitori la

1 iulie 2010

1.9

42.2

54

311.4

28

309.6

31

305.6

36

301.2

21

298.7

40

290.5

93

276.9

14

227.1

94

210.2

45

Clu

j-Nap

oca

Cra

iova


Municipiul Timişoara s-a manifestat, aproape în permanenŃă, ca important polarizator al forŃei de muncă pentru alte regiuni ale Ńării, cu excedent demografic, îndeosebi pentru judeŃele din nordul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei (Apuseni, Maramureş) şi Oltenia. La aceasta au contribuit, în primul rând, deosebitul său dinamism

1 Conform datelor furnizate de către DirecŃia Regională de Statistică Timiş – 1.01.2011 2 Conform datelor furnizate de către DirecŃia de Evidenta Persoanelor Timişoara



8

economic, dar şi faptul că, în mod tradiŃional, bilanŃul demografic în spaŃiul Banatului este negativ, inclusiv cel din mediul urban.

Fig. 2.3 EvoluŃia numărului de locuitori în municipiul Timişoara

în perioada 2007-2011

308.0

50

311.4

81

312.1

13

311.4

28 3

06.8

54

2007 2008 2009 2010 2011


Municipiul Timişoara reprezintă un puternic centru polarizator în judeŃul Timiş. Astfel, în vreme ce suprafaŃa sa reprezintă 1,4% din suprafaŃa judeŃului, oraşul concentrează 45,24% din populaŃia totală a acestuia. Din figura de mai sus se poate observa că evoluŃia numărului de locuitori la nivelul municipiului Timişoara în perioada 2007-2011 este fluctuantă. Astfel, dacă în anii 2007-2009 numărul de locuitori cu domiciliul stabil în Timişoara cunoaşte o evoluŃie ascendentă, maximum fiind atins în anul 2009, cu un număr de 312.113 locuitori, începând cu anul 2010 numărul acestora este în scădere, înregistrând: 311.428 locuitori în anul 2010 şi 306.854 locuitori în anul 2011. Densitatea populaŃiei cunoaşte şi ea o uşoară creştere până în anul 2009, ajungând de la 2.377 locuitori/km2 în 2007, la 2.410 locuitori/km2 în 2008, respectiv 2.414 locuitori/km2 în 2009. Începând cu anul 2010 această este în scădere, urmare firească a scăderii numărului de locuitori, respectiv 2.409 locuitori/ km2 în 2010 şi 2.374 locuitori/km2 în 2011. Municipiul Timişoara formează cea mai densă zonă locuită din JudeŃul Timiş (cu o medie de 78 locuitori/km2) şi una dintre cele mai populate la nivel naŃional (densitate medie 93,78 locuitori/km2). Valoarea medie a indicatorului suprafaŃă/locuitor, în perioada analizată, este de 0,04 ha/locuitor în municipiul Timişoara (1,3 ha/locuitor la nivel de judeŃ). În ceea ce priveşte evoluŃia celor două componente ale mişcării naturale a populaŃiei Timişoarei – natalitate şi mortalitate – acestea au evoluŃii ascendente. � Natalitatea înregistrează în perioada 2007-2010 o tendinŃă de creştere: de la 9,1‰ în 2007, la 10,1‰ în

2008, 2009 şi 10,2‰ în 2010. � Mortalitatea manifestă, la rândul ei, o tendinŃă de creştere în perioada 2007-2010, astfel: de la 9,3 ‰ cât

înregistra în anul 2007 ajunge la 9,8 ‰ în anul 2010. Observăm că în perioada 2007-2010, începând cu anul 2008 sporul natural cunoaşte valori pozitive 1,10‰.



9

Fig.2.4 Mişcarea naturală a populaŃiei

9,1

10,1

10,1

10

,29,3 9

9,6

9,8

2007 2008 2009 2010

Natalitate Mortalitate


Curba vitalităŃii populaŃiei are un trend oscilant în perioada analizată, astfel că în anul 2007 înregistra valori subunitare, creşte în anul 2008 până la 1,122 şi scade în anii 2009, 2010 menŃinându-se însă la valori supraunitare.

Fig.2.5 Vitalitatea populaŃiei 2007 – 2010

0

1

2

vitalitatea populatiei 0,978 1,122 1,05 1,05

2007 2008 2009 2010

În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaŃiei municipiului Timişoara în perioada 2007 - 2010, situaŃia se prezintă în felul următor:

Tab.2.1.Mişcarea naturală a populaŃiei în perioada 2007-2010

2007 2008 2009 2010

• nǎscuŃi vii 2807 3175 3161 3189 • decedaŃi 2880 2810 3003 3048 • spor natural -73 365 158 141

• stabiliri de domiciliu în localitate

6524 5622 5536 7843

• plecǎri cu domiciliul din localitate

5843 6692 5755 7930

• soldul schimbărilor de

domiciliu

681 - 1070 -219 -87

• imigrări 320 324 289 221 • emigrări 409 405 430 396 • soldul mişcării externe -89 - 81 -141 -175

• bilanŃ natural -0.24 1.17 0.51 0,45

• bilanŃ migratoriu 1.93 -3.70 -1,15 -0,84

� intern 2.22 -3.44 -0,70 -0,28 � extern -0.29 -0.26 -0,45 -0,56

• bilanŃ demografic general 1.69 -2.53 -0,64 -0,39



10

Deşi numărul locuitorilor cu domiciliu stabil în municipiul Timişoara creşte în perioada 2006-2009, bilanŃul demografic general cunoaşte valori fluctuante. Astfel dacă în anul 2008 acesta reflecta o periculoasă tendinŃă descrescătoare, trecând de la valori pozitive la valori negative, datorată în principal bilanŃului migratoriu intern, care a scăzut de la 681 în 2007 la -1070 în 2008, începând cu anul 2009 se redresează şi cunoaste o creştere până în anul 2010. Această creştere se datorează tot bilanŃului migratoriu intern, care chiar daca păstrează valori negative, raportat la anul 2008, cunoaşte o uşoară creştere la -0,70 în 2009 şi -0,28 în 2010.

În cazul municipiului Timişoara, existenŃa celor opt universităŃi localizate pe raza municipiului oferă un potenŃial de creştere a populaŃiei, în condiŃiile aplicării unei politici economice şi sociale constante, vizând încurajarea investitorilor şi construcŃia de locuinŃe.

Structura pe sexe a populaŃiei municipiului Timişoara este favorabilă populaŃiei de sex feminin, cu 6,66% mai numeroasă decât cea de sex masculin.

Fig.2.6. Structura populaŃiei pe sexe

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

Masculin0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

Masculin Feminin

În anul 2010, populaŃia masculină numără 145.358 persoane (46,67%) din total iar cea feminină 166.070 persoane (53,33%), raportul de masculinitate fiind de 875 persoane de sex masculin la 1000 persoane de sex feminin.

Tab.2.2. Structura populaŃiei pe sexe la 1 iulie 2007-2010

An

PopulaŃia

total

Masculin

% faŃă de total

populaŃie

Feminin

% faŃă de total

populaŃie

2010 311.428 145.358 46,67% 166.070 53,33%

2009 312.113 146.338 46,89 165.775 53,11

2008 311.481 146.308 46,97 165.173 53,03

2007 308.050 144.286 46,84 163.764 53,16 EvoluŃia populaŃiei în funcŃie de structura pe grupe de vârste este redată în figura de mai jos.



11

Fig.2.7.Structura populaŃiei pe grupe de vârste la 1 ianuarie

2007-2010

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

0-4 ANI 12415 13721 13765 14285

5-9 ANI 10763 10714 10714 10972

10-14 ANI 12661 11116 1116 10753

15-19 ANI 22018 19114 19114 16683

20-24 ANI 27225 30913 30913 31168

25-29 ANI 28420 28400 28404 28437

30-34 ANI 25759 27750 27807 28244

35-39 ANI 29433 25134 25134 24503

40-44 ANI 18055 23263 23263 25074

45-49 ANI 23743 19946 19946 18872

50-54 ANI 26272 26618 26618 25196

55-59 ANI 21375 22338 22338 22965

60-64 ANI 12897 15062 15062 16570

65-69 ANI 12427 11635 11635 11420

70-74 ANI 9647 10071 10071 10372

75-79 ANI 7899 7958 7958 7819

80-84 ANI 4717 4982 4982 5150

85 ANI SI PESTE 2324 2746 2746 2957

2007 2008 2009 2010



12

Fig. 2.8 Structura populaŃiei pe grupe mari de vârstă

0-20 ani 18,78% 18,15% 17,56% 16,92%

20-60 ani 65,02% 65,50% 65,61% 65,65%

60- peste 85 ani 16,20% 16,36% 16,83% 17,43%

2007 2008 2009 2010

Grupa de vârstă cuprinsă între 20 şi 60 de ani deŃine un procent de 65,65% din totalul populaŃiei municipiului Timişoara în anul 2010, în creştere comparativ cu anul 2009 (65,61%). Din păcate, ponderea populaŃiei tinere (grupa de vârstă 0-20 ani) este în scădere în aceeaşi perioadă de la 17,56% în 2009 la 16,92% în 2010 în timp ce populaŃia vârstnică înregistrează o uşoară creştere (de la 16,83% la 17,43%). Constatăm o uşoară îmbătrânire a populaŃiei municipiului Timişoara în această perioadă, vârsta medie a populaŃiei fiind de 39,49 ani la 1 ianuarie 2010, în creştere de la 38,9 ani în 2009. Structura după nivelul de instruire al populaŃiei stabile de 10 ani şi peste, la recensământul populaŃiei din anul 2002, reflectă existenŃa unui potenŃial uman bine instruit. Astfel ponderea populaŃiei cu studii elementare este de 30%, cu studii medii de 51,5%, iar cea cu studii superioare este de 16,3%, procentul de analfabetism în Timişoara fiind extrem de redus (0,6% din totalul populaŃiei). În Timişoara coexistă paşnic cetăŃeni grupaŃi în 17 de etnii şi 16 religii, aceste ultime două aspecte reflectând două trăsături majore ale populaŃiei din zonă şi anume interculturalitatea şi gradul ridicat de toleranŃă.

Structura pe naŃionalităŃi1 la recensământul din 2002 a fost următoarea: români 270.487 persoane, maghiari

25.131 persoane, germani 7.142 persoane, sârbi 6.271 persoane, rromi 3.114 persoane, ucraineni 813 persoane, slovaci 580 persoane, evrei 367 persoane, turci 81 persoane, ruşi 57 persoane, aromâni 30 persoane, lipoveni 18 persoane, şvabi 17 persoane, macedoromâni 11 persoane, saşi 6 persoane, secui 4 persoane, tătari 4 persoane. Ponderea diferitelor naŃionalităŃi este următoarea:

Fig.2.9. Structura populaŃiei după etnii la recensământul populaŃiei – 18 martie 2002

Maghiari

7,7%

Sârbi

2%Rromi

0,9%Germani

2,3%

AlŃii

1,6%

Români

85,5%

1 români 270.487, aromâni 30, macedoromâni 11, maghiari 25.131, secui 4, rromi (Ńigani) 3.114, germani 7.142, saşi 6, şvabi 17, ucraineni 813, sârbi 6.271, turci 81, tătari 4, slovaci 580, evrei 367, ruşi 57, lipoveni 18.



13

Structura confesională

1 la recensământul din 2002 a fost următoarea: majoritatea populaŃiei este de religie ortodoxă (80,7%), alături de care sunt romano-catolici (10,2%), penticostali (2,6%), reformaŃi (1,9%), baptişti (1,5%), greco-catolici (1,2%), musulmani (0,3%), adventişti de ziua a şaptea (0,2%) şi alte religii (1,4%). Structura economică a populaŃiei, caracteristică demografică cu multiple valenŃe în analiza potenŃialului de dezvoltare economică şi socială a unei localităŃi, relevă o utilizare bună a resurselor de forŃă de muncă existente. Un prim argument în acest sens este faptul că grupa de vârstă adultă (20-60ani) care deŃine 65,6% din totalul populaŃiei, înregistrează o rată a şomajului scăzută.

Rata oficială a şomajului în judeŃul Timiş prezintă oscilaŃii de la un an la altul. În perioada 2005-2008 aceasta înregistra o tendinŃă generală de descreştere, fiind de circa 3% în 2005 şi respectiv 1,6% în 2007 şi 2008 - unul dintre cele mai scăzute niveluri din România. Începând cu anul 2009 criza economică se face simŃită şi în cea mai prosperă regiune a Ńării, astfel că rata şomajului a înregistrat la finele acestui an o creştere de 2,9% faŃă de aceeaşi perioadă a anului 2008, ajungând la un procent de 4,5%. Anul 2010 aduce însă o amortizare în evoluŃia ratei şomajului, aceasta cunoscând până la finele anului 2011 o scădere spectaculoasă faŃă de anul 2009. Astfel de la un procent de 4,5% înregistrat în anul 2009, rata şomajului scade la 3,7% în 2010 şi ajunge la 1,7% în 2011. În aceeaşi perioadă în municipiul Timişoara ponderea şomerilor faŃă de populaŃia stabilă 18-62 ani cunoaşte o evoluŃie oscilantă, între 0,52% şi 2,54%, minimul fiind atins în anul 2007 iar maximul în anul 2009. În municipiul Timişoara numărul şomerilor s-a înjumătăŃit în anul 2011 comparativ cu anul 2010, astfel că la finele anului, ponderea şomerilor faŃă de populaŃia stabilă între 18-62 înregistra în jur de 1,03% faŃă de 2,33% în 2010.

Fig. 2.10 Ponderea şomerilor în perioada 2007-2011

0,52% 0,75%

2,54

2,33%

1,03

1,6 1,6

4,5

3,7

1,7

2007 2008 2009 2010 2011

Timişoara

Judeţul Timiş

1 ortodoxă 255.955 persoane, romano-catolică 31.832 persoane, greco-catolică 4.191 persoane, reformată 6.194 persoane, evanghelică de confesiune augustană 162 persoane, evanghelică luterană sinodopresbiteriană 337 persoane, unitariană 103 persoane, armeană 9 persoane, creştină de rit vechi 144 persoane, baptistă 4780 persoane, penticostală 8408 persoane, adventistă de ziua a şaptea 684 persoane, creştină după evanghelie 251 persoane, evanghelică 296 persoane, musulmană 949 persoane, mozaică 358 persoane, altă religie 1637, fără religie 392 persoane, atei 359 persoane, nedeclarată 610 persoane.



14

Tabel 2.3. Numărul şomerilor înregistraŃi la 31.12 în Municipiul Timişoara

Sursa: AgenŃia Judeteana pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Timiş

După nivelul de instruire al persoanelor aflate în şomaj, situaŃia şomajului se prezenta la finele anului 2011 în modul următor: 1.495 persoane cu studii medii ( 652 cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional şi 843 cu nivel de instruire liceal şi post liceal) şi 754 persoane cu studii superioare. Cele mai multe persoane fără loc de muncă au vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani şi au un nivel de instruire primar, gimnazial sau profesional. Numărul total de persoane disponibilizate în cursul anului 2011 a scăzut la jumătate ( 1.939 persoane) comparativ cu anul 2010 (4.116 persoane).

Ramurile de activitate cele mai afectate in urma disponibilizărilor din cursul anului 2011 au fost:

� Constructii 628 persoane � Transporturi 371 persoane � Servicii de furnizare si management a fortei de

munca 306 persoane

� Inchirierea bunurilor imobiliare 119 persoane � Activitai de protectie si paza 106 persoane � Industria usoara ( incaltaminte si imbracaminte ) 88 persoane � Administratia publica 82 persoane

FaŃă de anul 2007 când oferta locurilor de muncă atingea un nivel foarte înalt (29.374), în anii următori aceasta cunoaşte o scădere. Astfel că, în 2008 numărul locurilor de muncă vacante este mai mic cu 8.350 de locuri faŃă de anul precedent (un total de 21.024 locuri de muncă) iar în anul 2009 numărul acestora s-a înjumătăŃit, ajungând la 12.988 locuri. Oferta locurilor de muncă este din nou în creştere începând cu anul 2010, când sunt înregistrate 19.902 locuri de muncă, iar în anul 2011 ajunge la 23.236.

31.12.2007 31.12.2008

31.12.2009 31.12.2010

31.12.2011

Total someri, din care: 1.795 1691 5718 5233 2249

femei 1.101

1027 3026 2713 1190

1. Someri indemnizati 689 830 5431 3744 1801 din care: femei 475 552 2875 1915 964 2. Someri neindemnizati 1.106 861 287 1479 448 din care: femei 626 475 151 798 226



15

Fig. 2.11 EvoluŃia ofertei locurilor de muncă

vacante în perioada 2007-2011

29.374

21.024

12.988

19.90223.236

2007 2008 2009 2010 2011

Locuri de muncă vacante

Tabel 2.4. Oferta locurilor de muncă vacante în anul 2011

Total locuri de munca vacante, din care: 23236

studii superioare 2934 studii medii 4339 muncitori 15963 Sursa: AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Timis

Din totalul ofertei de locuri de muncă cel mai mare procent este înregistrat în sectorul industrial: 50,1%, urmat la mare distanŃă de sectorul alte ramuri şi activităŃi de servicii (28,2%). Următoarele clasate sunt: comerŃ cu 10,2%, construcŃii 6,8%, transporturi 2,2%, agricultură 2,1%, sănătate 1,8% şi învăŃământ cu 0,7%.

Tabel 2.5. Bursa locurilor de muncă în cursul anului 2011

ANUL BURSĂ / PERIOADA DE

ORGANIZARE NR.

FIRME

NR. LOCURI

DE MUNCĂ

OFERITE

NR. PERSOANE PREZENTE

NR. PERSOANE SELECTATE

2011

GENERALĂ / 15 APRILIE 27 1036 2096 1104

ABSOLVENłI / 23 SEPTEMBRIE

34 822 1344 1057

TOTAL 61 1858 3440 2161

Sursa: AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Timiş



16

Rata de activitate la nivelul judetului Timiş în perioada 2007-2011

_ mii persoane

2007 2008 2009 2010 2011 Populatia stabila 18-62 ani , total 441,1 452,1 457,2 459,3 457,6

din care: femei 225,9 230,8 224,2 234,5 233,5 Populatia activa civila 331,3 341,0 340,0 332,4 331

din care: femei 158,4 158,1 158,3 152,5 147,9 Rata de activitate,total ( % ) 75,1 75,4 74,4 72,4 72,3

din care pentru: femei ( % ) 70,1 68,5 70,6 65,0 63,30

Rata de ocupare la nivelul judetului Timiş în perioada 2007-2011

_ mii persoane

2007 2008 2009 2010 2011 Populatia stabila 18-62 ani , total 441,1 452,1 457,2 459,3 457,6

din care: femei 225,9 230,8 224,2 234,5 233,5 Populatia ocupata civila, 324,6 335,5 334,4 317,3 318,6

din care: femei 155,2 155,2 155,2 144,9 142,2 Rata de ocupare,total ( % ) 73,6 74,2 73,1 69,1 69,6

din care pentru: femei ( % ) 68,7 67,2 69,2 61,8 60,9

Analiza ratei de activitate şi a ratei de ocupare la nivelul judeŃului Timiş confirmă situaŃia economică de la nivel naŃional, aceste două rate fiind în scădere începând cu anul 2009 faŃă de anul precedent. Rata de activitate a scăzut de la 74,4% în 2009 la 72,3% în 2011 iar rata de ocupare de la Rata de ocupare a forŃei de muncă reflectă modul în care sectorul economic reuşeste să includă resursele locale de forŃă de muncă. Analiza evoluŃiei ecestui indicator reflectă o uşoară scădere de la 73,1% în 2007 la 69,6% în 2011, scăderea fiind cauzată în principal de creşterea ratei şomajului ca efect al crizei economice. O altă cauză pentru scăderea ratei de activitate si de ocupare este, probabil, numărul mare de persoane pensionate înainte de termen sau a persoanelor implicate în alte activităŃi nelucrative (studii, burse de specializare, plecări la muncă în străinătate, etc.).

75,175,4

74,4

72,4 72,3

73,674,2

73,1

69,169,6

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

2007 2008 2009 2010 2011

Rata de activitate Rata de ocupare



17

Reorientarea profesională

La nivel naŃional, în România există o legislaŃie corespunzătoare privind protecŃia socială şi formarea profesională a şomerilor. Lejeritatea legii, în ceea ce priveşte obligaŃia persoanelor temporar neocupate şi care beneficiază de măsuri de protecŃie socială, de a-şi căuta pe cont propriu un loc de muncă, a condus la existenŃa, în prezent, a unui segment major de persoane, care beneficiază de măsuri de protecŃie socială (şomaj, plăŃi compensatorii), existând pericolul dezvoltării “muncii la negru” şi a “lenei sociale”. În vederea instituŃionalizării formelor de pregătire, perfecŃionare şi reconversie profesională, a fost creată AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, cu filiale judeŃene, cu strategii şi obiective concrete, care acoperă întregul areal al pieŃei muncii, la nivel naŃional, judeŃean şi local. Sunt autorizate şi active în Timişoara alte 59 de agenŃii de formare profesională care organizează şi desfăşoară cursuri, eliberează certificate de absolvire, lărgind frontul pregătirii şi reconversiei profesionale (112 ocupaŃii). Sunt derulate programe de pregătire profesională, cum ar fi manager IMM, inspector de personal, manager resurse umane, marketing, asistenŃi sociali, contabilitate, utilizarea calculatoarelor şi se încearcă o mai strânsă colaborare între Centrul de Consiliere şi Informare privind cariera - AJOFM Timiş şi Camera de ComerŃ Industrie şi Agricultură, privind dezvoltarea noilor profiluri de pregătire profesională. In vederea realizării unei concepŃii şi metodologii unitare privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă, Legea 76/2002 modificată şi completată prin Legea 107/2004 reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecŃiei persoanelor pentru riscul de şomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării şi adaptării forŃei de muncă la cerinŃele pieŃei muncii. Printre măsurile prevăzute de această lege, un capitol important îl constituie măsurile pentru stimularea ocupării forŃei de muncă, iar dintre acestea, formarea profesională constituie una din cerinŃele de moment şi de perspectivă ale pieŃei muncii, de a sprijini prin diversele forme de pregătire profesională (cursuri, stagii de practică şi specializare) accesul tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la o formă corespunzătoare de pregătire profesională funcŃie de aptitudini şi abilităŃi. Au fost organizate periodic cursuri de iniŃiere, specializare, calificare, recalificare şi perfecŃionare profesională a forŃei de muncă. Astfel, până la sfârşitul anului 2011, în cadrul A.J.O.F.M. Timiş au fost organizate un număr de 57 de cursuri de formare profesională, la care au participat 874 persoane şi au absolvit 697. Printre ocupaŃiile noi cerute pe piaŃa forŃei de muncă pentru care se organizează cursuri de formare profesională sunt următoarele:

� Administrator pensiune � ConfecŃioner tâmplărie aluminiu şi mase plastice; � Expert evaluator de proprietăŃi imobiliare; � Electrician exploatare medie si joasa tensiune � Formator; � Formator de formatori; � Îngrijitoare bătrâni la domiciliu; � Îngrijitoare copii; � Lucrător pentru estetica şi igiena corpului omenesc; � Manager de proiect; � Manager în activitatea de turism; � Operator sudare Ńevi şi fitinguri din PEHD.

In prezent pe raza judeŃului Timiş sunt autorizate un număr de 22 firme care acordă servicii de recrutare, consiliere, mediere şi plasare a forŃei de muncă şi anume:



18

Tabel 2.6.SocietăŃi autorizate pentru furnizare de servicii de plasare a forŃei de muncă

în anul 2011

Firma

1.MANPOWER ROMANIA SRL

2.ALETHEIA MANAGEMENT SRL

3.CENTRUL DE AFACERI SI MESERII EUROTRAINING SRL

4.ASOC.DE CONSULTANTA SOCIALA SI FORMARE PROF. VEST

5.STEP UP SRL

6.PSIHO PROFIL SRL

7.CAMILINE CONSULTING SRL

8.LUGERA & MAKLER SRL

9.AIMS TIMISOARA SRL

10.VGM 200 INTERIM SRL

11.R&B CONSULTING SRL

12.A & C CONSULTING CENTRE SRL

13.FUNDATIA SERVICIILOR SOCIALE BETHANY

14.AGENTIA DE SERVICII PROFESIONAL SRL

15.PSIHOLOGIC SRL

16.LEGES HR SRL

17. P.L. RESOURCES DEVELOPMENT SRL

18.EVOLUTION HUMAN CAPITAL CONSULTING SRL

19.HOME CARE AGENCY SRL

20.IHM TOTAL CONSULT SRL

21.ACTIVE SITTING SRL

22.ASOCIATIAFEMEILOR TIGANCI “PENTRU COPIII NOSTRI” Sursa: AgenŃia Judeteana pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Timis

Se constată o atenŃie sporită din partea firmelor privind potenŃialul de pregătire profesională din zonă, o din ce în ce mai atentă pregătire a managerilor privind politica resurselor umane şi avantajelor formării profesionale continue a personalului angajat. Cu toate acestea este insuficientă popularizarea facilităŃilor acordate prin legislaŃia în vigoare, privind gratuitatea cursurilor de formare profesională, lipsesc informaŃiile de perspectivă privind dezvoltarea zonei, lipsesc corelările între programele de învăŃământ ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei şi ale Ministerului EducaŃiei şi Cercetării.



19

III. PATRIMONIUL SuprafaŃa totală a teritoriului administrativ al municipiului Timişoara este de 12.927 ha, din care aproximativ 7.461 ha în intravilan şi 5.466 ha în extravilan. În prezent, aproximativ 34% din suprafaŃa totală a oraşului este teren agricol (4.438 ha), ceea ce constituie o rezervă însemnată de teren pentru dezvoltarea viitoare a acestuia. Terenurile agricole pe teritoriul municipiului Timişoara sunt în general teren arabil (4.022 ha, aproximativ 91%) iar aproximativ 9% reprezintă suprafeŃe cu păşuni (151 ha), fâneŃe (251 ha), livezi şi pepiniere pomicole (6 ha) şi pepiniere viticole (8 ha). Patrimoniul arhitectural al Municipiului Timişoara

Municipiul Timişoara, atestat documentar din 1212, deŃine un amplu şi valoros patrimoniu arhitectural ce cuprinde monumente şi ansambluri de arhitectură, grupuri de clădiri şi zone delimitate ca rezervaŃii de arhitectură. Cele mai vechi monumente de arhitectură păstrate în integritatea formelor structurale şi plastice, datează din ultimele trei secole şi poartă amprenta stilurilor baroc şi neoclasic, a eclectismului celei de-a doua jumătăŃi a secolului 19 sau a liniilor sinuoase a stilului secession. Incluzând atât elementele naturale – legate de sit, de topografie, de climat – cât si elementele construite de fiinŃa umană, produs al valorilor sale artistice şi culturale, patrimoniul arhitectural istoric formează o parte importantă a Ńesutului urban, fiind un capital valoros pentru asigurarea memoriei şi a identităŃii oraşului şi a locuitorilor săi. Patrimoniul arhitectural este recunoscut atât pe plan naŃional - ca şi ansamblu de arhitectură de interes naŃional (grupa A), cât şi pe plan internaŃional. Municipiul deŃine peste 14.500 de clădiri istorice, construite înainte de anul 1940, care conferă oraşului o identitate inconfundabilă. Conform Legii 422/2001, în Lista monumentelor istorice (2010) sunt înregistrate 97 de poziŃii (clădiri monumente, ansambluri sau situri), dintre care 43 monumente de clasă A – monumente istorice de valoare naŃională şi universală şi 54 de monumente de clasă B – monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. În total sunt protejate 938 clădiri istorice, majoritatea acestora fiind amplasate în vechile cartiere istorice ale Timişoarei: Cetate, Iosefin, Fabric şi Elisabetin. Din nefericire, datorită vechimii lor şi unei întreŃineri inadecvate pe parcursul deceniilor trecute, majoritatea clădirilor se află într-o fază avansată de uzură. Acest important patrimoniu arhitectural defineşte personalitatea oraşului, iar pierderile pe care le suportă reprezintă distrugeri de valori culturale locale dar şi naŃionale. În acest context, a devenit iminentă necesitatea implementării unui program participativ de reabilitare - la care să ia parte locatarii, autorităŃile, reprezentanŃii mediului economic local, micii meseriaşi şi alte organizaŃii ale societăŃii civile - care să urmărească asigurarea creşterii capacităŃilor specifice fiecărei categorii implicate în procesul de reabilitare urbană, în acest scop fiind elaborată o strategie de acŃiune la nivel local pentru cartierele istorice reprezentative: Cetate, Iosefin şi Fabric. Consensul tuturor partenerilor implicaŃi în program poate potenŃa dezvoltarea locală în direcŃia asigurării unui habitat prietenos prin îmbunătăŃirea condiŃiilor de locuire şi creşterea calităŃii vieŃii locuitorilor. Protejarea şi renovarea patrimoniului arhitectural presupune - pe lângă o schimbare a mentalităŃii cetăŃenilor, care nu cunosc valoarea acestui patrimoniu şi nici metodele corecte de intervenŃie în vederea protejării acestuia - o alocare masivă de fonduri. Timişoara, însă, se confruntă şi cu multe alte probleme şi trebuie să-şi echilibreze capacitatea de a răspunde la acestea, păstrând, în acelaşi timp, actualul nivel al serviciilor si al infrastructurii, în condiŃiile unor resurse financiare limitate. Studiile efectuate pentru aceste cartiere (Cetate, Iosefin şi Fabrik) atestă următoarele aspecte:

• în cele trei cartiere locuieşte jumătate din populaŃia oraşului; • majoritatea locuitorilor au o legătură strânsă cu clădirile în care locuiesc şi nu doresc să se mute în altă

parte; • jumătate din locuitori nu dispun de un venit propriu (copii, bătrâni şomeri);



20

• mai mult de două treimi din gospodării dispun de un venit lunar de maxim 250 EUR; • mai puŃin de 10% din construcŃiile istorice sunt reabilitate parŃial; dintre acestea mai mult de 50%

prezintă deficienŃe în metoda de reabilitare abordată; • mai mult de jumătate din clădirile istorice se află în stare avansată de degradare; • două treimi din faŃadele clădirilor se află în stare avansată de degradare; • o treime din acoperişuri sunt degradate; • 85% din construcŃii prezintă igrasie medie sau severă.

Principalele cauze care au contribuit la degradarea ireversibilă a clădirilor istorice, din patrimoniul arhitectural al municipiului, sunt următoarele:

• timpul şi mediul fizic prin: cutremure, agenŃi fizici, chimici şi biologici; • schimbarea destinaŃiei iniŃiale, prin transformarea nivelelor si afectarea structurii portante; • interesul investitorilor pentru eliberarea de amplasamente, soldat cu distrugerea voită şi încurajat prin

diferite practici (neîntreŃinere, dezafectare, desfacerea învelitoarei); • sistarea şantierelor de restaurări la monumente, pe diferite perioade, conduce la accelerarea

degradărilor; • litigii între proprietari, care blochează lucrările de întreŃinere sau consolidare până la pronunŃarea

sentinŃei definitive; • degradarea accentuată produsă de către utilizatorii temporari ale acestor spaŃii, contracte de închiriere

pe termen scurt, care conduc la intervenŃii locale, de minimă investiŃie, fără rezolvarea problemelor de fond ale întregii construcŃii şi care lasă în continuare cale liberă degradării acesteia;

• existenŃa unor normative depăşite, ce nu prevăd modalităŃi de dispunere a conductelor de gaz, firidelor de branşament, instalaŃiilor electrice, pe clădirile de valoare;

• veniturile reduse şi costurile de întreŃinere în creştere ce-i împiedică pe actualii proprietari să investească în reabilitarea clădirilor;

• absenŃa echipelor specializate în lucrări de conservare/reabilitare a clădirilor de patrimoniu şi executarea lucrărilor cu personal familiarizat doar în lucrări de construcŃii noi. Asemenea firme deschid mari suprafeŃe de lucru, contraindicate protejării clădirilor, nu asigură succesiunea operaŃiilor pentru conservare şi nu realizează lucrări de fineŃe pentru conservarea detaliilor. Continuarea şi renaşterea vechilor meserii şi tehnici specializate sunt esenŃiale. Formarea de specialişti în conservarea patrimoniului în Timişoara este bine sprijinită prin existenŃa unui liceu de arhitectură cu clase de restaurare, cât şi de învăŃământul superior de arhitectură. Totodată, studiul a demonstrat impactul mare pe care starea fizică a clădirilor istorice o are asupra dezvoltării economice a Municipiului Timişoara, având în vedere că zonele istorice sunt zonele centrale, reprezentative ale acestuia. Astfel, având în vedere atât importanŃa clădirilor istorice, cât şi starea fizică critică în care se află în prezent acestea, precum şi legislaŃia naŃională insuficientă şi contradictorie, DirecŃia Dezvoltare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara a iniŃiat măsuri de atragere a unor fonduri complementare la bugetul local destinate susŃinerii inițiativelor – publice sau/și private – de reabilitare a clădirilor istorice. În acest sens, în anul 2005, primarul Municipiului Timişoara a solicitat şi a obŃinut din partea Guvernului German asistenŃă tehnică şi asistenŃă financiară şi a înfiinŃat Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT), serviciu de specialitate în cadrul DirecŃiei Dezvoltare a Primăriei Municipiului Timişoara. Programul de asistenŃă tehnică - “Reabilitarea prudentă si revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timisoara” - derulat în perioada 2006-2010, a permis implementarea unor proiecte pilot de reabilitare, training pentru specialişti (arhitecŃi, ingineri, funcŃionari publici şi training în situ pentru calificarea de muncitori constructori), precum şi oferirea de consultanŃă gratuită pentru proprietari pentru reabilitarea clădirilor istorice. Implementarea acestui program de asistenŃă tehnică a urmărit, totodată, crearea şi verificarea unor proceduri pentru finanțarea intervenŃiilor asupra imobilelor proprietate privată din fonduri public-private. Aceste proceduri urmează a fi aplicate şi în cadrul programului de sprijin financiar “Reabilitarea Monumentelor Istorice din Cartierele Istorice ale Timişoarei, Infrastructură Municipală Faza II”, ce va fi implementat începând din acest an, pe perioada următorilor 30 de ani. După aprobarea finanŃării programului de asistenŃă financiară de către Guvernul Germaniei şi Guvernul României, la Bucureşti în 22 decembrie 2009 şi, respectiv, la Frankfurt pe



21

Main la 24 martie 2010a fost semnat Acordul de finanŃare între KfW Frankfurt pe Main (Creditor), Ministerul FinanŃelor Publice din România (Împrumutat) şi Municipiul Timişoara (AgenŃia de implementare a programului). Scopul programului “Reabilitarea Monumentelor Istorice din Cartierele Istorice ale Timişoarei, Infrastructură Municipală Faza II” este susŃinerea proprietarilor clădirilor istorice protejate, situate în cartierele Cetate, Iosefin şi Fabric, care intenŃionează să pună în valoare, prin măsuri de reabilitare, imobilul pe care îl au în proprietate, dar nu au posibilitatea financiară de a acoperi costurile unor astfel de lucrări. Contractul de finanŃare prevede acordarea Municipiului Timişoara, de către KfW a unei finanŃări în valoare de de 5.000.000 de euro, pentru reabilitarea clădirilor istorice proprietate publică şi/sau privată. Valoarea totală a acestei finanŃării este compusă dintr-un credit în valoare de 3.000.000 de euro, rambursabil pe o perioadă de 30 de ani, cu o dobândă de 2% pe an şi un credit nerambursabil (grant) de 2.000.000 de euro. Creditul rambursabil va fi utilizat pentru acoperirea costurilor lucrărilor de reabilitare a imobilelor protejate, prioritare fiind cele incluse în lista imobilelor, atașată la acordul de împrumut şi finanŃare. Contravaloarea acestor lucrări va fi plătită de proprietarii imobilelor, în rate lunare, pe parcursul unei perioade de maxim 10 ani, cuantumul fiind funcŃie de cotele părŃi din proprietate ce revin fiecărui proprietar (conform cărŃii funciare). Sumele recuperate lunar vor fi refolosite pentru lucrări de reabilitare ale altor clădiri, eligibile în condiŃiile Programului de sprijin financiar – utilizare în manieră revolving a fondurilor disponibile. Fondurile nerambursabilevor fi folosite pentru plata integrală a lucrărilor de reabilitare a unor elemente decorative arhitectonice deosebite ale clădirilor, costisitoare şi laborioase, pentru auditul programului, sau, în mod excepŃional, pentru a acoperi parŃial costurile de reabilitare în cazul proprietarilor cu venituri lunare foarte mici, precum şi pentru alte cheltuieli neprevăzute privind administrarea fondului. În momentul de faŃă se află în faza pregătitoare primul subproiect din cadrului Programului de sprijin financiar KfW, primele lucrări fiind preconizate pentru luna iunie 2012. De asemenea, pe baza Contractului de asociere nr. 1/20.05.2006, încheiat intre Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi S.C. Ursus Breweries S.A., Municipalitatea Timişoara prevede o finanŃare de 500.000 USD pe o perioadă de 5 ani în scopul punerii în valoare a unor clădiri cu valoare istorică şi promovarea unor activităŃi tradiŃionale în Municipiul Timişoara. În octombrie 2011 au început lucrări de reabilitare a uneia dintre faŃadele clădirii Vicariatului Sârbesc din Timisoara, situată în PiaŃa Unirii, nr. 4. Acest proiect încheie finanŃarea oferită de compania Ursus Breweries pe baza contractului mai sus menŃionat. Lucrări de reabilitare pentru alte clădiri istorice finanŃate din acelaşi fond au fost întreprinse pentru PiaŃa Unirii, nr. 5, PiaŃa Unirii 11 şi PiaŃa Unirii 10, în parteneriat Municipiul Timişoara şi cu cofinanŃare GTZ. Patrimoniul public şi privat al Municipiului Timişoara

Inventarul bunurilor imobile ale municipiului Timişoara care aparŃin domeniului public, elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 213 din 24.11.1998 privind “Dreptul de Proprietate Publică şi Regimul Juridic al acestuia”, a fost adoptat prin Hotărârea nr. 245 din 19.10.1999 de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi atestat prin H.G. 977/2002. Actualizarea şi completarea acestui inventar au fost aprobate prin H.C.L.166/2003 şi H.C.L.145/2004, atestate prin H.G.1016/2005. Inventarul bunurilor imobile ale municipiului Timişoara care aparŃin domeniului public atestate prin H.G. 977/2002 şi H.G.1016/2005 fost completat şi atestat prin HG. nr. 849/2009. În prezent se continuă inventarierea imobilelor de natura domeniului public, inventariere care va fi supusă spre aprobare consiliului local prin hotărâre, urmând ca în continuare aceste bunuri imobile să fie atestate în domeniul public al Municipiului Timişoara prin hotărâre de guvern. Pe parcursul ultimilor ani s-au constatat diminuări semnificative ale patrimoniului privat al statului român precum şi modificări reprezentative ale patrimoniului public şi privat al Municipiului Timişoara. Aceste modificări patrimoniale sunt rezultate fireşti ale aplicării reglementărilor legale specifice, după cum urmează: - Imobilele preluate în mod abuziv de către Statul Român în regimul comunist au fost retrocedate în conformitate cu prevederile Legii 10/2001 şi a Hotărârilor Judecătoreşti. - Vânzarea de locuinŃe din fondul privat al statului aflate în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara către locatari s-a efectuat în conformitate cu prevederile Decretului-Lege nr 61/1990 privind vânzarea de locuinŃe construite din fondurile statului către populaŃie, modificată şi completată de Legea



22

85/1992, republicată, privind vânzarea de locuinŃe şi spaŃii cu altă destinaŃie construite din fondurile statului şi din fondurile unităŃilor economice sau bugetare de stat, precum şi în conformitate cu prevederile Legii 112/1995 pentru reglementarea situaŃiei juridice a unor imobile cu destinaŃia de locuinŃe, trecute in proprietatea statului. - Vânzarea spaŃiilor cu altă destinaŃie a fost efectuată în conformitate cu prevederile Legii 550/2002. privind vânzarea spaŃiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate in administrarea consiliilor judeŃene sau a consiliilor locale, precum si a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local. Până în prezent mai mult de jumătate din spaŃiile cu altă destinaŃie au fost vândute, la preŃuri de piaŃă, întreprinzătorilor privaŃi. AchiziŃionarea, de către primării, a terenurilor sau imobilelor din sectorul privat se poate face prin cumpărare, dar lipseşte metodologia privind vânzarea terenurilor proprietate privată a primăriilor, ceea ce îngreunează mult tranzacŃiile imobiliare. 1 . Imobile şi bunuri proprietatea publică a Municipiului Timişoara Inventarierea bunurilor imobile aparŃinând domeniului public şi privat al Municipiului Timişoara precum şi a imobilelor aflate în proprietatea privată a Statului Român şi în administrarea CLMT a fost efectuată în anul 2010 de către 10 Comisii de inventariere şi o Comisie centrală numite prin DispoziŃia nr. 2073/31.10.2011 modificată şi completată cu DispoziŃia nr. 2311/22.12.2011 a Primarului Municipiului Timişoara.

� 107 imobile având destinaŃia de unităŃi de învăŃământ - 54 de grădiniŃe, cu program prelungit şi program normal, 25 de scoli generale, 28 de Licee şi grupuri şcolare; C3

� 12 PieŃe - aflate în concesionare la S.C. PIEłE S.A– P-Ńa Iosefin, PiaŃa 700, P-Ńa Bălcescu P-Ńa Cal. Lipovei, P-Ńa Badea CârŃan, P-Ńa de Gros , P-Ńa Giroc, P-Ńa Doina, P-Ńa Mehala, P-Ńa Dacia;P-Ńa Soarelui şi P-Ńa Grigorie Alexandrescu

� 5 Cimitire - Cimitirul Calea Şagului şi Cimitirul Rusu Şirianu, Cimitirul Calea Buziasului, Cimitirul Calea Lipovei şi Cimitirul din str. Stuparilor;

� Imobile având destinaŃia de unităŃi sanitare în care funcŃionează următoarele spitale: Spitalul Clinic de UrgenŃă pentru Copii „Louis łurcanu”, Spitalul Clinic de Boli InfecŃioase Dr.V. Babeş şi Spitalul Clinic Municipal de UrgenŃă care a fost comasat Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie Dr. D. Popescu, imobile care se află administrarea spitalelor.

� Bunuri de natura domeniului public care deservesc transportul urban (clădiri, linii de cale, lini de contact mijloace de transport etc.) date în administrare la R.A.T.T.;

� Bunuri de natura domeniului public care asigură alimentarea cu apă şi canalizare a municipiului ( reŃele de apă şi canalizare şi construcŃii speciale) date în concesionare la S.C. AQUATIM S.A;

� Bunuri de natura domeniului public care asigură alimentarea cu energie termică a municipiului ( reŃele de termoficare, centrale termice, construcŃii speciale etc) date în concesionare la SC. COLTERM SA;

� Sala Capitol si Grădina de vară Capitol aflate în folosinŃa Filarmonici Banatul � Stranduri, Baze Sportive, Baze Agrement, Săli de Sport, Baze antrenament - Ştrandul Tineretului, Ştrand

Termal, Baza de agrement stadion Baza sportivă str.T Vladimirescu nr.17a; Complex Sportiv BEGA, Sala OLIMPIA, Bază antrenament –zona stadion Dan Păltinişanu,

� Casa Faenza, Complex Bastionul CetăŃii, Căminul de bătrâni str. I Klein � “Sala de sport nr.2” str.Roberspierre nr. 2 aflată în administrarea Teatrului NaŃional Mihai Eminescu � 11 WC-uri publice; � 10 poduri, 4 pasarele, 2 pasaje, 4 porticurilor de intrare în oraş; � ReŃele apă canal executate de Primăria Timişoara � ReŃele telefonie � 75 refugii de călători , 91 amenajări stradale pieŃe publice; � 89 Semaforizări în intersecŃii stradale � 33 parcări şi parcări ecologice � 19 ceasuri cu radio şi 8 ceasuri mecanice; � Stâlpi iluminat , parcare , trotuare şi drum în parcul industrial Kromberg � 175 ReŃele de iluminat public şi arhitectural � 15 ReŃele gaze naturale � 103 fântâni publice forate, 17 fântâni ornamentale şi 37 foraje alimentare apă industrială � 92 Locuri de joacă pentru copii, 25 parcuri, 83 statui , monumente şi Grădina Zoologică � 36 de scuaruri

2. Imobile proprietatea privată Municipiului Timişoara



23

� Vila Bistra,Vila Berta , SpaŃiu cu altă destinaŃie sub denumirea de Baia Plopi � Imobilul din B-dul 16 Decembrie 1989 nr. 27 cu destinaŃia de spital de ginecologie achiziŃionat prin

cumpărare, � 582 apartamente; � SpaŃii altă destinaŃie – în prezent există un număr de 4; � 4 păduri - Pădurea Criciova în suprafaŃă de 183,3 ha Pădurea Verde în suprafaŃă de de 50,70 ha,

Pădurea Sacu (Tincova) în suprafaŃă de 399,9 ha Teren forestier Ana Lugojana în suprafaŃă de 100,55ha � terenuri din donaŃii în suprafaŃă de 36,10 ha; � păşune în suprafaŃă totală de 353,17 ha.

3. Imobile proprietatea privată a Statului Român aflate în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara;

� 1535 de apartamente cu destinaŃia de locuinŃe; � 322 spaŃii cu altă destinaŃie; � 81 de garaje; � terenuri aferente acestora

În anul 2011 s-au executat lucrări de igienizări, schimbări tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC şi geam termopan, lucrări de înlocuiri instalaŃii sau reparaŃii ale instalaŃiilor sanitare, termice şi electrice existente dar şi branşamente de gaz cu centrale termice la un număr de 19 de unităŃi de învăŃământ preşcolar, 9 unităŃi de învăŃământ primar şi 16 unităŃi de învăŃământ secundar superior. Tot în cursul anului 2011 s-au executat lucrări de reparaŃii construcŃii şi instalaŃii la un număr de 20 obiective edilitare, fond locativ preluate de Primăria Municipiului Timişoara, la WC-urile publice precum şi la Complexul sportiv Bega şi Sala Olimpia. La spitalele aflate în administrarea Primăriei Municipiului Timişoara, s-au executat în anul 2011 lucrări de reparaŃii construcŃii şi instalaŃii la clădirile aferente Spitalului Clinic Municipal (secŃiie ORL, Dermatologie, Radioterapie şi Clinicile Noi), Spitalului V.Babeş şi Spitalului L.łurcanu (Neuropsihiatrie Infantilă şi Farmacie). Cadastrul imobiliar informatizat al municipiului – GIS (Geografical Informational System), permite actualizarea permanentă a bazei de date în conformitate cu actele emise de către Primăria Municipiului Timişoara referitoare la intabulare construcŃii, dezmembrări terenuri, planul cadastral cu parcele atribuite conform Legii 18/1991. Cadastrul informatizat al municipiului mai cuprinde aplicaŃii on-line: IMS Timişoara Intravilan - Extravilan; Urban Management System; reŃele edilitare; planuri parcelare şi de situaŃie; harta Extravilan –cu posibilitatea de interogare a titlurilor de proprietate; harta turistică şi harta pedologică a Timişoarei; sistem informatic rutier; zonele de impozitare; cadastru străzi şi cadastrul parcurilor din Timişoara; planuri istorice oraş şi cetate; fotografii cetate; patrimoniul municipiului Timişoara; aplicarea H.G. nr. 834/1991; imagini satelitare Ikonos şi Sputnic; imagini monumente şi zone protejate, precum şi alte hărŃi ale Timişoarei la diferite scări.



24

IV. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 1. CĂILE DE COMUNICAłII, TRANSPORTUL



25

1.1. DRUMURI, TRANSPORTUL RUTIER

Teritoriul administrativ al municipiului Timişoara este acoperit de o reŃea rutieră densă formată din drumuri europene, naŃionale, judeŃene care fac legătura între anumite zone ale Ńării străbătând oraşul, cât şi drumuri municipale. Două drumuri europene străbat oraşul: Drumul European E 70, care intră în Ńară dinspre Serbia şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul Ńării şi cu capitala Bucureşti şi Drumul European E 671, care străbate vestul Ńării, de la nord la sud, trecând prin Timişoara şi introduc în traficul local inconfort şi aglomerări suplimentare prin traficul greu de tranzit. Intrarea României în Uniunea Europeană a produs efecte şi asupra circulaŃiei rutiere prin creşterea volumului de trafic, atât pe arterele care converg spre frontiera cu Ungaria cât şi pe cele care converg spre Serbia, atât pentru transporturile de persoane, cât şi pentru cele de mărfuri. Municipiul Timişoara este un nod major în traficul de tranzit, găsindu-se la intersecŃia dintre culoarul 4 european Hamburg – Istambul (care conectează Europa Centrală de Orientul Mijlociu) şi dublura culoarului european Barcelona - St. Petersburg (ce conectează nordul şi sudul Europei). Terminarea noului pod de pe Dunăre, la Calafat, va mări şi mai mult importanŃa acestor rute, iar construirea autostrăzii pe traseu coridorului european 4, va mări şi mai mult volumele de trafic.

La finele anului 2011, stadiul implementării Coridorului IV în zona Timişoarei era următorul:

Autostrada Arad – Timişoara

InvestiŃia pe tronsonul Timisoara –Arad are o lungime 32,25 km şi are prevăzută execuŃia a 7 poduri, 18 pasaje, 38 podeŃe, un nod rutier(Giarmata, km 44+500), 2 spaŃii de servicii (km 17+700 stânga şi dreapta), precum şi un centru de mentenanŃă şi nod de acces (la km 31+000 în legătură cu DJ 693 OrŃişoara – Seceani).

Proiectul început cu finanŃare din împrumuturi BEI şi Guvernul României, începând cu octombrie 2010 a primit cofinanŃare de la Uniunea Europeană, prin programul POS –T din FEDR şi Fondul de Coeziune, în valoare de 124.329.751 euro, contribuŃia Guvernului Fiind de 21.952.883 euro. Valoarea lucrării este de 135.430.000euro, perioada de execuŃie este de 24 luni, termenul de finalizare fiind trimestrul II 2012.

La finele anului 2011 stadiul fizic era de 97,69%, în 17 decembrie 2011 deschizându-se traficul pe ambele căi de rulare între km 12+250 – km 44+ 550. Pentru asigurarea condiŃiilor de siguranŃă a traficului sunt impuse limitări de viteză de 100km/h.

Autostrada Timişoara – Lugoj, lot.1: km 44+500 – km 54+000

Tronsonul cu o lungime de 9,5 km are o valoare de 210.369.462,74 lei ( fără TVA), este finanŃat din Fondul de Coeziune prin programul POS – T în proporŃie de 85%, diferenŃa de 15% fiind asigurată de la bugetul de stat. La sfârşitul anului 2011 stadiul fizic era de 15,85%, având o perioadă de execuŃie de 18luni, are termen de finalizare aprilie 2013. Pe tronson sunt prevăzute a se realiza 4 poduri, 6 pasaje, 1 nod rutier (Remetea, km 53+877) şi două spaŃii de servicii (de tip S3, km 47+650 stânga şi dreapta).

În perspectivă, centura ocolitoare va avea şapte puncte în care se va intersecta cu penetraŃiile spre oraş: pe Calea Lugojului (în dreptul drumului existent spre aeroport), pe Calea Lipovei (după localitatea DumbrăviŃa), pe Calea Aradului (înainte de intersecŃia cu localitatea Sânandrei), pe Calea Torontalului (după intersecŃia cu calea ferată), pe Calea Jimboliei (înainte de localitatea Săcălaz), la intersecŃia dintre Calea Şagului şi drumul spre localitatea ParŃa, pe Calea MoşniŃei (după intersecŃia cu calea ferată).



26

Necesitatea realizării unei centuri ocolitoare a oraşului a devenit evidentă în urmă cu un deceniu. De altfel, pentru Varianta Ocolitoare Nord a Municipiului Timişoara, cea între DN 6 km 549+076 – DN69 km 6+430, lucrările au început în ianuarie 2003 au fost recepŃionate în septembrie 2010 şi se află în perioada de garanŃie până în septembrie 2013. FinanŃarea lucrărilor cu valoarea finală de 22.361.190 euro a fost asigurată Guvernul României şi Banca Japoniei de Cooperare InternaŃională(JICA). Tronsonul variantei a foat realizat la 2 benzi de circulaŃie, iar pe traseu s-au executat 2poduri, 2 pasaje peste calea ferată şi un pasaj rutier, precum şi cinci intersecŃii. Varianta Ocolitoare Nord a Municipiului Timişoara, cea între DN 6 km 549+076 – DN69 km 6+430, a fost proiectată pe Coridorul IV Pan- European de transport pentru a asigura continuitatea între cele două drumuri naŃionale europene DN 6 şi DN 69, pentru a evita tranzitarea oraşului de către participanŃi la trafic pe relaŃia Lugoj – Timişoara – Arad, în special de trafic greu, descongestionarea traficului pe arterele intens circulate din municipiu, sporirea considerabilă a capacităŃii de circulaŃie, reducerea nivelului de poluare din mediul urban(aer,apă, sol )şi îmbunătăŃirea legăturilor de pe acest traseu.

Pentru a fi completă, centura de ocolire a municipiului Timişoara ar trebui să aibă 52 de kilometri. Până în prezent au fost realizaŃi doar 12,6 kilometri. Orizontul de continuare al lucrărilor este legat şi de alocarea de fonduri, execuŃia lucrărilor este programată pentru a fi finanŃată din fonduri structurale, dar pentru perioada 2014 – 2020, conform CNADNR S.A., deşi această investiŃie este prioritară pentru Timişoara şi pentru economia locală. În perspectivă, centura ocolitoare va avea şapte puncte în care se va intersecta cu penetraŃiile spre oraş: pe Calea Lugojului (în dreptul drumului existent spre aeroport), pe Calea Lipovei (după localitatea DumbrăviŃa), pe Calea Aradului (înainte de intersecŃia cu localitatea Sânandrei), pe Calea Torontalului (după intersecŃia cu calea ferată), pe Calea Jimboliei (înainte de localitatea Săcălaz), la intersecŃia dintre Calea Şagului şi drumul spre localitatea ParŃa, pe Calea MoşniŃei (după intersecŃia cu calea ferată). Varianta Ocolitoare Timişoara Nord se desprinde din DN 6 la km 549+076 printr-o intersecŃie denivelată, travesează linia magistrală de cale ferată Timişoara – Bucureşti, se intersectează cu DJ 609D, drum de acces spre aeroport, urmează un traseu la Est de localitatea Giarmata Vii, apoi spre nord se continuă de-a lungul unor terenuri agricole pînă la DJ 691 spre Lipova, continuă până la intersecŃia cu DC 58 spre Covaci, apoi spre DN 69, unde se termină printr-o intersecŃie giratorie.

Varianta Ocolitoare Sud a Municipiului Timişoara, cea între DJ 591 – DN 59 – DN 6 km 0+000 – km 25+690, va avea o lungime de 25,69 kilometri şi are o valoare estimată a lucrărilor de construcŃii de 85,968 milioane euro (exclusiv TVA). Tronsonul începe la str.Polonă a municipiului Timişoara, DJ 591spre Cenei, urmează traseul pe direcŃia V-S până la intersecŃia DJ 593 şi DN 59 spre MoraviŃa, unde se va amenaja un nod rutier cu pasaj superior, continuă pe la sud de localitatea Giroc, apoi traseul se desfăşoară pe direcŃia S-N, ocolind pe la est Timişoara, în zona localităŃilor MoşniŃa Nouă şi MoşniŃa Veche, traversează Canalul Bega la Est de Ghiroda şi se uneşte printr-un nod rutier cu Varianta Ocolitoare Timişoara Nord( tronson recepŃionat) la km 549+076 pe DN 6. Proiectarea este realizată la 2benzi, iar pe traseul variantei sunt prevăzute a se executa 3poduri, 9pasaje şi două perechi de spaŃii de parcare.

Bucata sudică a centurii va realiza legătura pe direcŃiile ReşiŃa – Voiteg – Timişoara, Serbia – MoraviŃa – Deta – Timişoara şi mai departe spre Arad respectiv Lugoj, asigurând continuitatea drumului european E 70, respectiv între DN 59 şi DN 69, îmbunătăŃind capacitatea de circulaŃie, fluidizarea traficului pe aceste direcŃii precum şi gradul de poluare din municipiu.

Tronsonul din Centura Timişoarei între DN 69 (Arad) şi DN 59(MoraviŃa) - de la DN 69 la DJ 591 are o lungime de 13,731km, în prezent fiind necesară revizuirea Studiului de Fezabilitate, conform CNADNR S.A., proiectul urmând a fi promovat pentru finanŃare din fonduri structurale în perioada 2014 – 2020.

Traseul se desprinde din DN 69 km 6+430 şi se termină în str. Polonă, după traversarea râului Bega. Acest tronson intersectează calea ferată Timişoara – Arad la km 3+284, prin realizarea unui pasaj superior, urmând a intersecta DN 6(Timişoara –Cenad) printr-un nod rutier la km 4+812. Apoi traseul intersectează calea ferată Timişoara – Sânicolau Mare la km 4+824, prin prelungirea pasajului din nodul rutier. În continuare traseul intersectează calea ferată Timişoara – Jimbolia la km 10+132 printr-un pasaj superior, iar la km13+389 traseul



27

traversează canalul Bega, încheindu-se la km 13+731 după coborârea de pe podul peste canalul Bega. Proiectarea variantei pentru două benzi de circulaŃie va prevedea şi execuŃia unui pod, 4pasaje, o intersecŃie la nivel şi două noduri rutiere.

Lucrările la drumul naŃional DN 6 Lugoj – Timişoara km 500+400 – 552+600, începute iniŃial la data de 08.01.2003, s-au recepŃionat în 2010 la valoarea totală de 30.224.611euro(fără TVA). S-au reabilitat 52,2 km de drum naŃional, astfel îmbunătăŃindu-se conexiunea rutieră la capitală şi crescând accesibilitatea rutieră. Pentru următorii ani, DirecŃia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara a propus, prin programul de proiectare pentru obiectivele de investiŃii, următoarele proiecte de dezvoltare în zonă:

- Sporirea capacităŃii de circulaŃie pe DN 6 km 546 + 534 _ 548 + 677, DN 6 km 560 + 140 _ 564 + 400 şi DN 6 km 565 + 000 _ 566 + 233.

- Pasaj denivelat peste CF pe DN 6 km 546 + 718 la Timişoara. - Pasaj denivelat peste CF la Becicherecu Mic pe DN 6 km 566 + 950.

Zona Timişoarei este în urma multor zone privind creşterea gradului de siguranŃă rutieră (factorul „drum” fiind unul dintre cauzele generatoare de accidente rutiere). În acest sens exemplificăm : - lipsa unei centuri de ocolire a municipiului Timişoara face ca o parte din traficul greu de tranzit să pătrundă în oraş. - lipsa unui sistem de management al traficului rutier privind sistematizarea rutieră din Timişoara face ca, la orele de vârf, pe principalele bulevarde şi în intersecŃii (V. Pârvan, B-dul Michelangelo, Continental, Puncte Cardinale, PiaŃa Mărăşti, Calea Aradului) să se circule bară la bară, neexistând posibilitatea descărcării traficului pe alte artere. Pentru acest fapt se impune crearea de noi amenajări rutiere (pentru viraj dreapta, corelarea semafoarelor rutiere, montarea de camere de supravegherea a traficului rutier, la intersecŃii, iluminarea stradală a arterelor, crearea unor giraŃii). Carosabilul pe unele străzi este degradat impunându-se lucrări de refacere totală a acestuia, inclusiv a marcajelor rutiere. - lipsa parcărilor pentru autovehicule face ca uneori traficul rutier să se blocheze datorită opririlor sau staŃionărilor neregulamentare, impunându-se crearea de parcări etajate în zona centrală unde sunt concentrate majoritatea serviciilor publice. Datorită inconsecvenŃei în proiectarea şi construcŃia drumurilor, manifestată mai ales în ultimii 20 de ani, nu este realizată închiderea completă a inelelor de circulaŃie, în unele zone existând întreruperi şi ale drumurilor radiale, ceea ce produce perturbarea întregii circulaŃii urbane. Centrul oraşului este străbătut de calea ferată, respectiv de canalul Bega, care împreună creează un inel ce izolează puternic partea centrală de restul oraşului şi îngreunează conexiunile între partea de nord şi cea de sud a oraşului, din cauza numărului insuficient de locuri prin care se face legătura nord - sud, adică poduri peste Bega, respectiv pasaje şi viaducte peste calea ferată. Aceste bariere şi discontinuităŃi ale structurii rutiere, introduc tensiuni în traficul urban, producând congestii (prin aglomerarea traficului pe arterele din centrul oraşului) sau întârzieri în trafic (prin devierea pe rute ocolitoare) ceea ce determină pierderi de timp, consum de combustibil, respectiv poluarea mediului. InexistenŃa unui Plan Urbanistic Periurban, instrument necesar pentru asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei a determinat necorelarea între reŃelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităŃi în trafic. Constatând aceste aspecte negative şi înŃelegând importanŃa căilor de comunicaŃii în dezvoltarea generală a localităŃii, reabilitarea reŃelelor rutiere a constituit una dintre priorităŃile majore ale administraŃiei publice locale. În acest sens, Primăria Municipiului Timişoara a elaborat un concept de trafic metropolitan integrat (intermodal), în vederea asigurării mobilităŃii traficului urban şi periurban.

Principalele obiective avute în vedere sunt: 1. reducerea traficului în oraş prin realizarea centurilor 2. completarea inelelor şi penetraŃiilor (radiale) 3. realizarea unei reŃele de transport în comun eficient 4. realizarea de staŃii de schimb intre transportul urban şi extraurban 5. realizarea zonelor rezidenŃiale cu viteza de circulaŃie de 30 km/oră



28

6. realizarea de parcaje colective terane, supra şi subterane 7. realizarea pistelor pentru biciclişti 8. realizarea zonelor pietonale

Se remarcă existenŃa unei concepŃii flexibile în domeniul infrastructurii de circulaŃie, cu o vechime mai mare de 100 ani, structura existentă a reŃelei stradale majore fiind inelar-radială, bine structurată la nord de canalul Bega şi mai puŃin conturată în partea de sud, cuprinzând artere de penetrare spre zona centrală şi 4 inele majore de circulaŃie. În ultimii ani administraŃia municipiul Timişoara a prevăzut constant lucrări cu scopul fluidizării circulaŃiei. Studiul privind fluidizarea circulaŃiei prin crearea de sensuri unice, realizat la nivelul Municipiului Timişoara în anul 2008, a fost implementat în cursul anului 2009, în zona de sud a oraşului. În acest sens, pentru asigurarea fluidizării traficului în Municipiul Timişoara au fost semaforizate următoarele intersecŃii: Calea Bogdănestilor – Bv. CetăŃii; Calea Buziaşului (baza Regiei Autonome de Transport Timişoara), Str. C. Porumbescu – Str. Alexandru Odobescu, Calea Torontalului – Str. Timiş, Str. Ştefan cel Mare – Bv. Eroilor, Bv. Carol I – Bv. Gen. Dragalina, Bv. Gen. Dragalina – Spl. N. Titulescu – Spl. T. Vladimirescu, str. Banatul – Bv. DâmboviŃa, Punctele Cardinale, Str. Uzinei – Str. Andrei Şaguna, Str. Iosif Vulcan – Str. Andrei Şaguna. Au fost executate lucrări de extindere a semaforizării pe Str. Ştefan cel Mare – Str. Pestalozzi – Str. Iepurelui. De asemenea, în zona Catedralei Metropolitane a fost realizată semaforizare prevăzută cu buton pentru pietoni. În cursul anului 2010, pentru fluidizarea traficului, s-au implementat sensuri unice în zona de nord a oraşului : C. Lipovei, C. Aradului Est şi Vest, CircumvalaŃiunii şi, s-au semaforizat 4 intersecŃii. Astfel, la nivelul anului 2010 oraşul avea 88 de intersecŃii semaforizate. În cursul anului 2011 a fost completat Studiul privind fluidizarea circulaŃiei prin crearea de sensuri unice, realizat la nivelul Municipiului Timişoara în 2008, prin implementarea unor noi sensuri unice pe străzile din zona cartierului Între Vii şi Ion Ionescu de la Brad, precum şi pe str. Armoniei. În zona de sud a fost instituit sens unic pe Aleea F.C.Ripensia şi PiaŃa Plevnei. Tot pentru asigurarea fluidizării traficului au fost semaforizate următoarele intersecŃii: Calea Aradului - str. Grigore Alexandrescu - Str.Grigore T. Popa; Calea Buziaşului – str. Radu Constantin - str.Siemens. Au fost repuse în funcŃiune semafoarele din următoarele intersecŃii: Str. C.D. Loga – Regele Ferdinand – Regele Carol; Calea DorobanŃilor – Aleea Pădurea Verde – str. Orăştie. Au fost amenajate giraŃii în următoarele locaŃii: str. Iosif Vulcan – str.Câmpului – str. Vasile Cârlova; Calea Sever Bocu – str. I.Ionescu de la Brad – str. Armoniei. Lungimea totală a străzilor Timişoarei este de 582 km., din care 2,65 km - străzi de categoria I, 56,4 km - străzi de categoria II , 474,3 km - străzi de categoria III şi 48,6 km - străzi de categoria IV. SuprafaŃa totală a căilor de comunicaŃii rutiere timişorene este de 575,43 ha. Străzile de categoria a III-a şi a IV-a rămase nemodernizate sunt fie străzi de pământ, fie străzi cu împietruiri simple şi totalizează 127km din totalul de 582km. În anul 2011, prin lucrări de modernizare, extindere, întreŃinere şi reparaŃii s-a intervenit pe 39,14km de străzi, respectiv pe o suprafaŃă de 364.669 mp şi pe 29,82 km trotuare, respectiv pe o suprafaŃă de 64.602 mp. Cartierele Timişoarei care mai au străzi neasfaltate sunt: Câmpului, Torontalului, Aradului, Freidorf, Fratelia, Plopi, RonaŃ, Ciarda Roşie, cu o lungime de aproximativ 28,2 km. Timişoara deŃine 73,07 km piste pentru biciclişti, din care 10 km s-au amenajat în 2010 iar, pe arterele: B-dul. CetăŃii, Calea CircumvalaŃiunii, Gheorghe Lazăr, B-dul. C.D. Loga, Str. Cluj, B-dul. Iuliu Maniu, Str. Arieş, Calea Torontalului, B-dul. Iosif Bulbuca, B-dul. Eroilor, Calea Şagului, B-dul. C-tin. Brâncoveanu, s-au amenajat, în 2011, 13,07 km de piste pentru biciclişti. Lucrările de investiŃii, reparaŃii şi întreŃinere a drumurilor municipale s-au realizat, în ultimii ani, doar din fonduri ale bugetului local.



29

În perioada 2006 – 2011 din bugetul local, au fost realizate atât lucrări de modernizare, precum şi lucrări de întreŃinere curentă şi reparaŃii la infrastructură : Lucrări de : SuprafeŃe <mp>

2006 2007 2008 2009 2010 2011 ÎntreŃinere şi reparaŃii străzi 251.800 509.106,8 396.292 497.634 211.375 360.986,40Împietruire 73.065 134.358 142.675 103.850 23.837,5 30.737,50Modernizare străzi:- carosabil 130.026 140.825,7 117.109 43.841 17.303 101.193

-trotuare 56.843 55.017 37.209 13.734 7.605 13.692

În anii 2010 şi 2011, preocuparea administraŃiei locale a municipiului Timişoara s-a concentrat pe accesarea de fonduri structurale nerambursabile pentru asigurarea surselor de finanŃare pentru cele mai importante proiecte de infrastructură ale oraşului. Următorii ani oferă o perspectivă optimistă în ceea ce priveşte investiŃiile în infrastructură. Pentru trei poiecte de reabilitare, modernizare şi extindere a infrastructurii s-au semnat contracte de finanŃare nerambursabilă prin Programul OperaŃonal Regional: Reabilitare Str. Iancu Vacarescu - Tronsonul cuprins între B-dul Regele Carol si B-dul 16 Decembrie 1989, Modernizarea strada Closca si extinderea la 4 benzi - sector Bulevardul Cetatii - strada Ovidiu Balea şi Amenajare complex rutier zona Michelangello. În cursul anului 2011 a început execuŃia lucrărilor la Str. Iancu Văcărescu - Tronsonul cuprins între B-dul Regele Carol şi B-dul 16 Decembrie 1989. Lucrări de investiŃii pentru modernizarea străzilor din municipiul Timişoara

InvestiŃii în continuare, lucrări derulate în 2010 şi continuate în 2011: � Consolidare Pasaj Cal. Şagului – lucrare demarată în 2009 şi s-a continuat execuŃia şi în cursul anilor

2010, 2011; lucrările au fost sistate datorită condiŃiilor meteorologice la sfârşitul lunii decembrie 2011. � Modernizare şi extindere Calea Torontalului de la 2 la 4 benzi de circulaŃie, cu refacerea trotuarelor

existente – lucrarea demarată în 2010 s-a continuat şi pe parcursul anului 2011, finalizându-se la sfârşitul lunii decembrie 2011; valoarea lucrărilor fiind de 7.865.761,33 lei, inclusiv TVA.

� Amenajare str. Vânătorilor – lucrarea demarată în 2010 se continuă pe parcusul anului 2011, finalizându-se la sfârşitul lunii martie 2011; valoarea lucrărilor fiind de 519.021,36 lei.

InvestiŃii demarate în anul 2011:

� Amenajare Strada Steaua - lucrările au fost finalizate în mai 2011, iar valoarea acestora a fost de 854.849,20 lei, inclusiv TVA.

� Amenajare Zona Polonă - lucrările au fost finalizate în iulie 2011, iar valoarea acestora a fost de 1.752.493,86 lei, inclusiv TVA.

� Amenajare Strada Cronicar Ion Neculce – lucrările demarate în cursul anului 2011 au fost sistate pe perioada anotimpului rece, când nu se pot executa lucrări rutiere de bună calitate.

În cursul anului 2011 au fost finalizate următoarele lucrări de investiŃii: modernizare şi extindere Calea Torontalului de la 2 la 4 benzi de circulaŃie, amenajare str. Vânătorilor, amenajare str. Steaua şi amenajare Zona Polonă. Pentru anul 2012 sunt prevăzute :

� continuarea lucrărilor la: Consolidare pasaj Cal. Şagului şi Amenajare str. Cronicar Neculce, precum şi continuarea lucrărilor pe str. Văcărescu.

� demararea lucrărilor la investiŃii noi: Pod Uzina de Apă; Amenajare complex rutier zona Michelangelo; Modernizare str. Cloşca şi extindere la 4 benzi pe sectorul Bv.Cetatii-str Ovidiu Balea; Amenajare str. Edgar Quinet; Modernizare şi extindere B-dul. Sudului; Amenajare străzi. Musicescu, Brazilor, Gladiolelor, Petuniei – Magnoliei, Anul 1848, Ghe.Cotoşman; Amenajare zona Câmpului şi zona Weissmuller – LaurenŃiu Nicoară; Reamenajare geometrie intersecŃie PŃa. Bălcescu.



30

Modernizarea parcărilor din Timişoara

Societatea comercială ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC S.A., cu acŃionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara, administrează sistemul de taxare a staŃionării şi parcării autovehiculelor în municipiul Timişoara „TelparK” - sistem de reglementare si taxare a stationarilor autovehiculelor, introdus în Timişoara la 1 octombrie 1998. Începând cu 2004, prin H.C.L.nr.241/11.11.2003, staŃionarea autovehiculelor este permisă numai în locurile semnalizate prin indicatoare speciale şi numai pe baza unor tichete sau abonamente cumpărate anticipat. ADP este singurul administrator al sistemului de parcare cu taxă din Timişoara.

Situatie /abonamente şi valoare 2010 2011

Nr abonamente parcare eliberate 23.861 24.711 Valoare abonamente eliberate(fără TVA) 2,68mil. lei 2,72mil.lei

Prin programul de modernizare a parcărilor: “Telpark – investiŃii şi performanŃă”- parcările: Bega, Modex şi

„Dan Păltinişanu” s-au dotat cu acces controlat (cu barieră) şi supraveghere video. IniŃiativa răspunde

solicitărilor de a găsi soluŃii pentru supravegherea anumitor parcări din Timişoara şi, în acelaşi timp, contribuie,

în parte, la decongestionarea parcărilor din centrul oraşului.

Lipsa locurilor de parcare a devenit o problemă acută a oraşului influenŃată şi de creşterea, an de an, a

numărului de autovehicule.

La finele anului 2011, existau 28.429 locuri de parcare special amenajate în afara carosabilului, din care 314 locuri de parcare au fost amenajate în 2011 pe străzile: Brâncoveanu, Romulus, Porumbescu, Emanuil Gojdu, Ady Endre, iar 386 locuri de parcare au fost amenajate în 2010. Din totalul locurilor de staŃionare amenajate şi existente în prezent, în număr de 80.791 locuri, în zona carosabilă erau 33.032 locuri de staŃionare , din care 227 locuri de staŃionare amenajate în 2011. Pe domeniul public sau privat, la nivelul anului 2011 existau 19.330 locuri de parcare în garaje, conform SC ADP S.A., iar 19.680 locuri de parcare existau în zonele de locuit pentru locatari. În cursul anului 2011 au fost amenajate, pentru persoanele cu handicap, 23 de locuri de parcare. O alternativă viabilă pentru mărirea suprafeŃei de parcare sunt "parcările ecologice sau parcările verzi". Timişoara oferă oportunităŃi pentru înfiinŃarea de parcări ecologice. În anul 2010 au fost realizate 29 parcări ecologice, cu 712 locuri de parcare pe o suprafaŃă de 15.000mp, iar în anul 2011 au fost realizate 28 parcări ecologice, cu 838 locuri de parcare pe o suprafaŃă de 19.000 mp. Realizarea unui sistem integrat de parcări terane, supraterane şi subterane a devenit o necesitate pregnantă pentru oraş. Pentru anul 2012, ADP preconizează finalizarea parcării subterane în PiaŃa 700 cu 475 de locuri de parcare, finalizarea lucrărilor de amenajare a locurilor de parcare pe splaiul T. Vladimirescu şi străzile adiacente - Miron Costin, Zugrav Nedelcu, precum şi proiectarea amenajării de locuri de parcare în zona CircumvalaŃiunii şi în zona Fabric. 1.2. CĂI FERATE. TRANSPORTUL FEROVIAR JudeŃul Timiş are cea mai densă şi cea mai veche reŃea de căi ferate din România, având 90,5 Km cale ferată/100 Km2 de teritoriu, iar Municipiul Timişoara cu cele 5 staŃii feroviare, respectiv Timişoara Nord, Timişoara Est, Timişoara Vest, Timişoara Sud şi Timişoara CET, este cel mai important nod de cale ferată din partea de vest a Ńării, prin care se asigură următoarele legături :

- prin linia 100 magistrala între Bucureşti – Orşova – Timişoara – Jimbolia – Serbia, - prin linia 218 magistrala între Timişoara – Arad, - prin linia 124 între Timişoara – ReşiŃa, - prin linia 124/129 principală Timişoara - Stamora MoraviŃa – Serbia, - prin linia 125 între Timişoara – Buziaş – Lugoj,



31

- prin linia 217 între Timişoara - Radna, linie care leagă 2 magistrale, adică linia 100 şi linia 200 Bucureşti – Braşov – Sibiu – Deva – Arad – Curtici - Ungaria Prin toate aceste linii se poate ajunge înspre toate colŃurile judeŃului prin intermediul altor linii secundare. Legătura cu Serbia se face prin două staŃii de frontieră Stamora MoraviŃa şi Jimbolia. Linia Timişoara – Stamora MoraviŃa are o lungime de 57,989 Km şi este alcătuită din suprastructură formată din traverse de beton T13 şi şina tip 49. Linia Timişoara – Jimbolia are o lungime de 43,844 Km şi este alcătuită din suprastructura formată din traverse de beton T13 şi şina tip 49. În prezent nu există o legătura directă cu Ungaria de pe teritoriul judeŃului Timiş, acest lucru devenind posibil doar în cazul amenajării suprastructurii şi infrastructurii căii ferate pe distanŃa Dudeştii Noi - Lovrin - Sânnicolau Mare - Cenad şi după reconstrucŃia podului de cale ferată peste Mureş de la Cenad. Pe cuprinsul judeŃului Timiş calea ferată însumează 1.069 Km de linie simplă din care 795,231 km linie curentă (între staŃii), iar 186 km cale ferată electrificată, respectiv pe linia 100: Timişoara - graniŃa cu judeŃul Caraş-Severin spre Caransebeş Km496+765 şi pe linia 218: spre Arad - graniŃa cu judeŃul Arad Km 28+744. ReŃeaua de căi ferate din Banat cuprinde linii neinteroperabile secundare în proporŃie de 40%. În cazul aplicării HG 1409 din 2007 aceste linii neinteroperabile secundare vor fi închise dacă nu vor fi închiriate de alte societăŃi. Pînă în prezent au fost închiriate secŃiile de circulaŃie Buziaş - Gătaia, Gătaia - Jamu Mare, respectiv Voiteni – Gătaia. Timişoara, cu cea mai densă reŃea feroviară din România (91,9 km/1000 km² faŃă de 47,9 km/1000 km² media naŃională), este al doilea nod feroviar al Ńării (9 direcŃii). Majoritatea liniilor feroviare ce se intersectează la Timişoara sunt linii secundare; cele mai importante sunt magistrala 100 (900) dinspre Bucureşti (prin Craiova), cu legături internaŃionale spre Serbia (prin Jimbolia şi Stamora MoraviŃa) şi linia principală Timişoara – Arad – Oradea, prin care se asigură legătura cu magistrala 200 (Braşov – Sibiu – Arad – Curtici) şi, implicit, cu Ungaria prin punctul de frontieră Curtici. Deşi asigură practic, legături cu toate localităŃile din zona de influenŃă, reŃeua feroviară actuală este incapabilă să asigure siguranŃa, confortul şi viteza necesară unui transport modern. Lipsa unei centuri feroviare este un alt obstacol în derularea unui trafic feroviar coerent. În 2010, numărul mediu zilnic al trenurilor de călători în municipiul Timişoara este de 160 trenuri, din care 117 trenuri deservite de CFR Călători şi 48 trenuri deservite de operatori privaŃi, rezultând o densitate zilnică de 6,7 trenuri/oră. La nivelul anului 2011 modificările sunt nesemnificative, numărul mediu zilnic al trenurilor de călători în municipiul Timişoara este de 172 trenuri, din care 119 trenuri deservite de CFR Călători şi 53 trenuri deservite de operatori privaŃi, rezultând o densitate zilnică de 7,2 trenuri/oră Călătorii care au utilizat transportul feroviar îmbarcându-se din Timişoara în 2010 totalizează aprox.1,99 milioane, rezultând o medie zilnică anuală de 5.449 călători / zi, numărul acestora în 2011 fiind în scădere faŃă de 2010, respectiv călătorii care au utilizat transportul feroviar îmbarcându-se din Timişoara în 2011 totalizează aprox.1,57 milioane, rezultând o medie zilnică anuală de 4.292 călători/zi(obs. datele statistice se referă exclusiv la trenurile deservite de CFR Călători). Transportul feroviar de mărfuri se desfăşoară în zona Timişoara cu încărcarea/descărcarea vagoanelor în staŃiile Timişoara Nord, Timişoara Sud, Timişoara Est, Timişoara Vest, Timişoara CET, Semenic şi compunerea de trenuri între aceste staŃii şi RonaŃ Triaj. Numărul mediu al trenurilor pentru transport mărfuri în 2010 a fost de 2,45 trenuri/zi, iar în anul 2011 de 2,25 trenuri/zi. În 2010 un număr de 21 agenŃi economici au utilizat serviciu de transport feroviar de mărfuri, iar media zilnică a mărfurilor transportate feroviar este de 1157,86 tone, iar în 2011 un număr de 23 de agenŃi economici au utilizat serviciu de transport feroviar de mărfuri, iar media zilnică a mărfurilor transportate feroviar este de 852,92 tone. Anii 2010 şi 2011 au fost ani fără investiŃii la infrastructura feroviară de pe raza municipiului Timişoara, în 2010 modernizându-se doar centrala termică de la revizia de vagoane şi realizarea unei copertine, iar în 2011s-a



32

realizat lotul 2 din investiŃia pentru ridicarea unei hale de reparaŃii vagoane, lucrarea fiind împărŃită pe mai multe loturi se va finaliza în 2012.Pentru anul 2012 nu este prevăzut un proiect de dezvoltare pentru transportul feroviar în zona Timişoarei.

Modificăriri intervenite în anul 2011 faŃă de anul 2010:schimbarea rangurilor de trenuri începând cu data de 11 decembrie 2011; schimbarea modului de tarifare la trenurile de călători corespunzător noilor categorii de trenuri; reduceri de fidelitate la tarifele de transport pentru călătorii care, pentru o deplasare, utilizează mai mult de un tren; introducerea unor noi tipuri de abonamente valabile în intervale de 5 zile, de 10 zile, de 15 zile; introducerea în compunerea trenurilor InterRegio de vagoane modernizate care asigură călătorilor un confort sporit.

1.3. CĂI AERIENE, TRANSPORTUL AERIAN

Accesul Municipiului Timişoara la căile de comunicaŃii aeriene internaŃionale este un factor determinant pentru dezvoltarea sa economică şi socială. Situat la o distanŃă de aproximativ 12 km de Municipiul Timişoara, Aeroportul InternaŃional Timişoara este unul din cele 4 aeroporturi internaŃionale din România, fiind aeroport alternativ, de importanŃă strategică, pentru Aeroportul InternaŃional Otopeni–Bucureşti, cu posibilităŃi de deservire pentru Regiunea V Vest şi Euroregiunea DKMT. Datorită poziŃiei sale favorabile, beneficiind de condiŃii naturale deosebite (număr record de zile favorabile decolării/aterizării navelor aeriene), aeroportul are un potenŃial ridicat de dezvoltare competitivă pe plan european. Aeroportul InternaŃional Timişoara este prima rezervă a aeroportului Bucureşti – Otopeni şi a celui din Belgrad, Serbia, ceea ce presupune că în cazul în care acestea se închid temporar, traficul acestora se va transfera pe Aeroportul Timişoara. Astfel, Aeroportul InternaŃional Timişoara devine una dintre principalele porŃi de intrare în Zona de Vest a României şi este tranzitat de mulŃi oameni de afaceri, investitori români şi străini, care îşi desfăşoară activitatea în această zonă. Factorul zonal conferă Aeroportului InternaŃional Timişoara un mediu prielnic de dezvoltare, Zona de Vest fiind una dintre cele mai dinamice şi dezvoltate ale României, oferind o gamă largă de produse şi servicii care se adresează atât consumatorilor interni, cât şi consumatorilor externi. Totodată, prin poziŃionarea geografică, beneficiem de una din cele mai dezvoltate reŃele de drumuri, căi ferate şi de telecomunicaŃii. Primele demersuri privind înfiinŃarea unui aeroport în Timişoara datează din anul 1935, dar construcŃia acestuia pe actualul amplasament - în vecinătatea Comunei Giarmata - a început doar în anul 1960, inaugurarea definitivă fiind realizată la 28.02.1964, când a fost dat în folosinŃă actualul terminal pentru curse interne. Până în anul 1976 Aeroportul Timişoara este destinat traficului intern de pasageri şi mărfuri. În perioada 1975 -1980 aeroportul s-a modernizat prin: prelungirea pistei de decolare-aterizare aeronave, de la 2.500 m la 3.500 m; realizarea terminalului pentru curse internaŃionale, a turnului de control precum şi, a salonului oficial şi a sediului administrativ al aeroportului. Din 30 octombrie 1980, Aeroportul Timişoara a devenit operaŃional şi traficului internaŃional. Între anii 1980 - 1989, pe Aeroportul InternaŃional Timişoara – Giarmata operau atât curse interne - ce legau Timişoara de Bucureşti şi ConstanŃa - cât şi curse internaŃionale - spre Frankfurt, New York, Chicago. După anul 1989, odată cu schimbările ce au avut loc în Europa Centrală şi Europa de Est, s-au dezvoltat atât traficul aerian (transportul de pasageri şi marfă), cât şi serviciile oferite pasagerilor şi companiilor de transport aerian. Pistele de aterizare/decolare au fost modernizate având dimensiuni de 3500x45m şi permit operarea tuturor tipurilor de aeronave, fără restricŃii. În prezent, companiile româneşti şi străine de transport aerian operează pe Aeroportul Timişoara şi asigură atât curse regulate, cât şi curse charter de pasageri şi marfă, legând Timişoara de importante oraşe ale lumii: Munchen, Milano, Frankfurt, Dusseldorf, Viena, Paris, Verona, Treviso, Bergamo, Chişinău şi altele.



33

Activitatea Aeroportului Timişoara se desfăşoară în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenŃiilor OrganizaŃiei Aeronautice Civile InternaŃionale şi ale Codului Aerian Român. Aeroportul din Timişoara este membru permanent al Consiliului InternaŃional al Aeroporturilor (ACI – Europe). Prin statutul său, Aeroportul InternaŃional Timişoara are ca principale obiecte de activitate: • dirijarea la sol a aeronavelor; • deservirea la sol a aeronavelor; • prestaŃii legate de transportul aerian (informaŃii trafic aerian, rent a car, restaurant, bar, magazine în regim duty-free, schimb valutar, asistenŃă medicală, transportul pasagerilor de la / spre aeronavă de la / spre terminal etc.) Aeroportul InternaŃional Timişoara oferă servicii complete de handling şi check-in companiilor aeriene. Aeroportul Traian Vuia - nodul aerian de vest al Ńării, asigură 25 de legături aeriene directe înspre întreaga Europă, dinspre cele mai importante 7 oraşe ale României.

Infrastructura aeroportului :

Aerogara de pasageri - curse externe are o capacitate de procesare de 800 pasageri pe oră, iar aerogara de pasageri - curse interne are o capacitate de procesare de 500 pasageri pe oră. Aeroportul oferind facilităŃi la standarde europene pentru traficul de tranzit pasageri.

Platformele de staŃionare aeronave au o capacitate actuală de 22 poziŃii de parcare pentru aeronave de categorie mică şi medie.

Capacitatea operaŃională:la pistă - 3500mx45m ; la platformă - 22 aeronave/h; la pista - 14 aeronave / h FacilităŃi cargo:Terminal cargo - suprafaŃă hală - 1250 mp depozite, SuprafaŃă birouri - 200mp, Terminalul dispune de depozite uscate, echipamente de prelucrare coletărie, echipamente speciale de manipulare mărfuri. Handling: de rampa - H24 - serviciul handling aeroport şi de pasageri - operatori handling pasageri.

În speranŃa accesării unor fonduri structurale în vederea dezvoltării, activitatea Aeroportului a fost aproape constantă pe parcursul anilor 2010 şi 2011. În anul 2010, de pe Aeroportul Timişoara, s-au operat zboruri spre 7 destinaŃii interne: Bucureşti (H. Coandă), Iaşi, Cluj-Napoca, Bacău, Sibiu, Craiova şi ConstanŃa. De asemenea, Aeroportul InternaŃional Timişoara a oferit legături cu 9 Ńări: Italia, Germania, Marea Britanie, Austria, FranŃa, Spania, Republica Moldova, Ukraina şi Grecia prin 26 destinaŃii internaŃionale: Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, FlorenŃa, Forli, Roma, Torino, Treviso, VeneŃia, Verona, Dortmund, Dusselforf, Munchen, Stuttgart, Viena, Londra, Paris, Barcelona, Madrid, Valencia, Chişinău, Lvov, Odessa, CernăuŃi, Atena. Compania Lufthansa şi-a crescut frecvenŃa la 21zboruri/săptămână pentru Munchen, iar compania Wizzair a avut 2 frecvenŃe noi pentru Forli şi Madrid. În cursul anului 2010, s-au operat destinaŃii noi pentru Băneasa şi Otopeni şi 2 destinaŃii cargo – Koln şi Sofia. În perioada verii (iunie – octombrie) au fost introduse curse charter cu destinaŃia: Antalya. Compania Blue Air şi-a încetat operarea din august 2010. În 2010, s-au operat un număr de 25.834 curse, în creştere cu 12,42 % faŃă de 2009. Numărul pasagerilor a crescut faŃă de 2009 cu 26,84%, ajungând la 1.136.067 pasageri în 2010. De asemenea, transportul aerian de marfă a crescut cu 33,76% faŃă de 2009, ajungând la 1.462 tone în 2010. Din surse proprii ale Aeroportului InternaŃional “Traian Vuia” Timişoara, în 2010 s – au realizat obiectivele de investiŃii: sistem electronic de supraveghere perimetrală şi sistem electroalimentare perimetru de securitate. Din banii alocaŃi de la bugetul de stat s-a realizat obiectivul: terminal sosiri interne; constând în lucrări de construcŃie a clădirii şi dotarea cu sistemul de benzi transportoare pentru bagaje, racordarea la gaz şi asfaltarea accesului în terminal.



34

În anul 2011, de pe Aeroportul Timişoara, s-au operat zboruri spre 7 destinaŃii interne: Bucureşti (H. Coandă), Iaşi, Cluj-Napoca, Bacău, Sibiu, Craiova şi ConstanŃa. De asemenea, Aeroportul InternaŃional Timişoara a oferit legături cu 9 Ńări: Italia, Germania, Marea Britanie, Austria, FranŃa, Spania, Republica Moldova, Ukraina şi Grecia prin 25 destinaŃii internaŃionale: Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, FlorenŃa, Forli, Roma, Torino, Treviso, VeneŃia, Dortmund, Dusselforf, Munchen, Stuttgart, Viena, Londra, Paris, Barcelona, Madrid, Valencia, Chişinău, Lvov, Odessa, CernăuŃi, Atena. În timpul sezonului turistic din 2011 (iunie – octombrie), de pe aeroportul Timişoara sunt asigurate curse „charter de vacanŃă” cu destinaŃia: Antalya. Pe aeroport opereaza 5 companii aeriene: Tarom, Lufthansa, Austrian Airlines, Carpatair, Wizzair şi 5 transportatori de marfă: World Courier, Ups World Media Trans, VRK Expeditions, Sabiko InternaŃional Air Cargo, Kuehne-Nagel În 2011, s-au operat un număr de 23.215 curse, în scădere cu 10 % faŃă de 2010. Cu toate acestea, numărul pasagerilor a crescut faŃă de 2010 cu 5,7%, ajungând la 1.200.762 pasageri. Cantitatea de marfa transportată a fost de 1.310 tone în 2011 în scădere cu 10% faŃă de 2010. În cursul anului 2011, s-a introdus o nouă frecvenŃă de operare pe relaŃia Timişoara - Dortmund.Operatorul cargo Solinair şi-a încetat operarea începând cu septembrie 2011, fiind înlocuit cu Air Scorpio. Începând cu decembrie 2011 îşi începe activitatea un operator nou :Cirrus Aviation În anul 2011 Aeroportului InternaŃional “Traian Vuia” Timişoara a realizat lucrări de reparaŃii/întreŃinere curentă şi lucrări de implementare sisteme pentru menŃinerea standardelor corespunzatoare cerinŃelor reglementărilor europene în domeniu. Pentru următorii ani Aeroportul Timişoara şi-a stabilit obiective ambiŃioase de dezvoltare, astfel: modernizarea aerogării existente şi construirea uneia noi, crearea conceptului de City Airport - centrul business, construirea unui hotel, etc. Având în vedere cele menŃionate anterior, este evident că pentru următorii ani se preconizează o creştere importantă a traficului aerian de pasageri şi marfă. Aceste motive sunt determinante în elaborarea unui plan de dezvoltare pentru aeroport, care să acopere întreaga sferă de activitate a aeroportului, în scopul diversificării serviciilor oferite pasagerilor şi companiilor de transport aerian şi creşterii calităŃii acestora.

1.4. CĂI NAVIGABILE Teritoriul municipiului Timişoara este străbătut de la Est spre Vest de canalul Bega, rezultat al asanării câmpiei mlăştinoase bănăŃene, în secolul XVIII. Schema de amenajare complexă gândită şi transpusă în fapt începând din sec. al XVIII - lea, avea menirea de a drena apele de suprafaŃă, de a scoate de sub efectul inundaŃiilor teritoriile adiacente dar, şi de a crea o cale navigabilă capabilă să asigure transportul naval de mărfuri şi de călători. În fapt, canalul a devenit pretabil satisfacerii acestei folosinŃe de navigaŃie de la începutul sec. XX, odată cu finalizarea nodurilor de biefare Sînmihaiu Român şi Sînmartinu Maghiar pe teritoriul românesc, precum şi a celor de pe teritoriul statului vecin din aval. Întreg canalul Bega are o lungime de circa 44 km pe teritoriul nostru şi de încă 72 km pe teritoriul sârbesc până la confluenŃa cu Tisa, după care, la 20 km se află confluenŃa cu Dunărea. Pe întreg teritoriul românesc al canalului, precum şi pe o porŃiune aval de graniŃă, poate fi asigurată tranzitarea navelor fluviale cu un deplasament de circa 500 tdw. În perioada 1888 – 1950 o parte importantă a transportului mărfurilor, de la şi înspre Timişoara, se desfăşura prin marele port dunărean Baziaş, de care Timişoara era legată prin axa feroviară Timişoara-VârşeŃ-Iascnovo-Baziaş. Începând cu anul 1958, navigaŃia comercială a fost sistată datorită scăderii fluxului de navigaŃie dictat de contextul geo-politic al vremii, iar vechimea unor lucrări specifice precum şi lipsa de interes, dotare şi resurse financiare, au făcut în următorii ani canalul impracticabil. Recesiunea economică traversată de industria locală, dar şi cvasi generală a localităŃilor riverane canalului Bega, atât pe teritoriul românesc cât şi pe cel iugoslav împiedică o participare locală, materială consistentă la demersurile de redeschidere a navigaŃiei. SituaŃia descrisă coroborată cu deprecierea altor uvraje componente



35

ale schemei de amenajare, au făcut ca starea de fapt să se agraveze în timp, sens în care necesarul de resurse financiare reabilitării canalului creştea exponenŃial de la an la an, adăugându-se la aceasta în permanenŃă noi sume necesare executării unor lucrări vitale în amonte (ex. N.H. Coştei). După 1990, noul context geo-politic a creat noi premise şi gradual, a permis o altă abordare, inclusiv din punct de vedere financiar. IniŃiative private timide la început, iniŃiative la nivelul administraŃiei locale, respectiv iniŃiativele regionale au readus în actualitate necesitatea abordării pragmatice a reabilitării canalului Bega, atât ca problematică de mediu, problematică de siguranŃa lucrărilor cât şi ca problematică de navigaŃie fluvială. Având în vedere trendul ascendent de dezvoltare economico – socială a zonei, contextul geo - politic favorabil - interesul pentru o cale navigabilă facilă la coridorul de transport nr. 7: Dunăre – Main – Rhin, respectiv legătura cu Marea Neagră şi Marea Nordului - devine pertinentă şi fezabilă ideea reluării navigaŃiei pe canalul Bega într-un viitor nu prea îndepărtat. Canalul Bega este primul canal navigabil construit în România cu o lungime totală navigabilă de 44km pe teritoriul României şi 72km pe teritoriul Serbiei. Pe teritoriul administrativ al municipiului Timişoara canalul Bega are o lungime de 10,6km, fiind un element definitoriu al municipiului, reprezentând cea mai mare sursă de apă pentru oraş şi cea mai mare suprafaŃă de spaŃiu verde al oraşului, datorită parcurilor şi spaŃiilor verzi amenajate de-a lungul malurilor sale. Pentru valorificarea potenŃialului cadrului natural, atât din punct de vedere turistic (amenajare peisagistică, zone pentru agrement), cât şi din punct de vedere economic (deschiderea navigaŃiei pe Bega, transport public) municipalitatea a dezvoltat proiectul ” Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega”, aflat în evaluare încă din 2010 la Organismul Intermediar – ADR Vest pentru accesarea de fonduri structurale nerambursabile prin Progamul OperaŃional Regional. Proiectul are ca obiective: reabilitarea căilor de comunicaŃii pietonale, realizarea pistelor şi staŃilor de biciclete, amenajarea peisagistică a malurilor, mobilarea urbană. Totodată se intenŃionează şi construcŃia de rampe de acces şi de staŃii vaporetto pentru reluarea transportului pe apă. Apărarea împotriva inundaŃiilor

AdministraŃia Bazinală de Apă Banat este una din sucursalele cu personalitate juridică a AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române", care administrează aproape în totalitate apele a două unităŃi administrativ- teritoriale, pe care îşi desfăşoară activitatea Sistemul de Gospodarire a Apelor Timiş (cu sediul în Timişoara) şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin (cu sediul în ReşiŃa). Administrare:

• DirecŃia Apelor Banat are în administrare bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Bega veche, Timiş, Bârzava, MoraviŃa, Caraş, Nera, Cerna şi a fluviului Dunărea, parŃial.

• SuprafaŃa totală administrată este de 18.320 km2, cu o lungime a reŃelei hidrografice de 6.296 km. • 4 noduri hidrotehnice (Coştei, TopolovăŃ, Sânmihaiu Român, Sânmartinu Maghiar); • 43 lacuri de acumulare, din care 27 sunt lacuri cu acumulare nepermanentă; • Bazinul Hidrografic Banat este constituit, administrativ, din judeŃele Timiş şi Caraş-Severin (integral),

Arad, Gorj şi MehedinŃi (parŃial)

Interconexiunea Timiş-Bega: Lucrarile hidroameliorative din zona interconexiunii Timiş-Bega au ca scop scoaterea de sub efectul inundaŃiilor a unei suprafeŃe de teren de cca 226.000 ha.

Apărarea oraşului împotriva inundaŃiilor se realizează prin intermediul dublei conexiuni Timiş – Bega, echipate cu nodurile hidrotehnice Coştei şi TopolovăŃ. Dubla interconexiune Timiş – Bega incluzând Nodul Hidrotehnic Coştei, Nodul Hidrotehnic TopolovăŃ, Canalul de alimentare Timiş - Bega, respectiv Canalul de descărcare Bega - Timiş, creează premisele necesare regularizării debitelor în secŃiunea Timişoara, astfel încât prin funcŃionarea optimă a acesteia să nu existe problema inundării municipiului Timişoara.



36

Pentru atenuarea viiturilor pe râul Behelea, care periclita cartierele mărginaşe ale municipiului Timişoara, s-a realizat rectificarea albiei şi construcŃia barajelor Giarmata şi DumbrăviŃa. De asemenea, s-a realizat rectificarea pârâului Subuleasa, evitându-se inundaŃiile în zona industrială Sud - Est (Calea Buziaşului) din Timişoara. Obiectivul “Punerea în siguranŃă a nodului hidrotehnic de la Coştei”, cu cofinanŃare de la Banca Mondială a avut termenul de finalizare a lucrărilor 2009 şi a fost declanşată recepŃia finală, au fost solicitate constructorului o curăŃire a albiei, a bazinului disipator şi a rizbermei aval de pragul deversor. După finalizarea acestor lucrari se va realiza şi încheierea Procesului – Verbal de recepŃie finală. Pentru obiectivul “Punerea în siguranŃă a nodului hidrotehnic Sânmihaiul Roman” a fost derulată etapa I de punere la uscat a Nodului Hidrotehnic, lucrare cofinanŃată de Banca Mondiala şi recepŃionată la terminare în 2011. Etapa a II-a de reabilitare a lucrărilor şi echipamentelor este cuprinsă în programul PNDI (Programul National de Dezvoltare Infrastructura) – achiziŃia publică de lucrări şi proiectare pentru faza P.T. + D.E. + C.S. (Proiect tehnic + Detalii executie + Caiet de sarcini), fiind prevazută în anul 2012. Cele două proiecte de reabilitare a celor două noduri hidrotehnice vor asigura o mai mare siguranŃă privind apărarea municipiului împotriva inundaŃiilor . În anii 2010 şi 2011, pe raza judeŃului Timiş, s-au realizat lucrări de amenajare ale râurilor Timiş şi Bega şi lucrări de ecologizare canal Bega.

� Pe râu Bega şi afluenŃi: - sector Curtea – Poieni s-au efectuat lucrări de amenajare albie 16,675 km, execuŃie zid de sprijin 12,53

km, amenajare albie afluenti 0,3 km şi execuŃie zid de sprijin afluenti 1,253 km care au fost recepŃionate în 2011 şi a căror valoare a fost de 17,36 mil.lei

- sector Leucusesti – Curtea s-au efectuat lucrări de regularizare 51,9k şi 58,655 km dig în valoare de 83,2 mil. lei, lucrări care se vor continua şi în 2012.

� Amenajare Surduc, etapa a II a – s-au efectuat lucrările de amenajare în valoare de 75,89 mil. lei, lucrări ce se vor continua şi în 2012

� Ecologizare canal Bega pe sector Timisoara – frontiera Serbia – s-au efectuat 700mii mc decolmatări şi 6km lucrări de consolidări, lucrările recepŃionate în 2011 cu o valoare de 74,9 mil.lei. Lucrările de ecologizare se vor continua şi în 2012. Pentru anul 2012 se intenŃionează proiectarea lucrărilor de „Refacere consolidări canal Bega în municipiul Timişoara”, prin realizarea acestuia intenŃionându-se refacerea malurilor canalului Bega în totalitate, pe raza municipiului. Realizarea acestor lucrări creează premisele tehnice necesare unei abordări ulterioare a problematicii navigaŃiei pe canalul Bega, demers ce va fi necesar a fi continuat pe alt palier de competenŃe, în beneficiul dezvoltării durabile atât a zonei metropolitane cât şi regionale. AdministraŃia NaŃională „Apele Române” prin AdministaŃia Bazinală de Apă Banat implementează proiectul “Planul pentru Prevenirea, ProtecŃia si Diminuarea Efectelor InundaŃiilor în bazinul hidrografic Banat“, cofinanŃat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul OperaŃional Sectorial “Mediu”, ce va fi finalizat până la 31 decembrie 2012. Obiectivul general al proiectului este reducerea riscului la inundaŃii, în conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaŃii şi ale Legii Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: harta de hazard la inundaŃii (inundabilitate) şi planul pentru prevenirea, protecŃia şi diminuarea efectelor inundaŃiilor în bazinul hidrografic Banat. HărŃile de hazard la inundații vor constitui suportul realizării hărŃilor de risc la inundaŃii, responsabilitate care revine Consiliilor JudeŃene, conform legislaŃiei incidente.



37

2. TRANSPORTUL PUBLIC URBAN Timişoara deŃine o reŃea dezvoltată de linii de transport în comun, dispunând de trasee care deservesc toate cartierele oraşului. În oraş transportul în comun se intersectează cu circulaŃia grea, centura ocolitoare nefiind finalizată, ceea ce produce deseori aglomerări de trafic pe porŃiuni foarte încărcate şi staŃionări pe trasee, mai ales în centrul oraşului. Transportul în comun deserveşte majoritatea populaŃiei, transportul electric fiind majoritar în mod tradiŃional şi concentrat înspre centrul municipiului. Majoritatea liniilor de transport în comun fac legătura între cartierele Timişoarei şi centrul oraşului. Nu există cartiere sau zone de locuinŃe fără acces la reŃeaua de transport public a municipiului, distanŃa cea mai defavorabilă de acces nedepăşind 1km. În ultimii ani a fost derulat unul dintre cele mai ambiŃioase proiecte de modernizare a liniei de tramvai, din istoria Timişoarei. În paralel cu execuŃia lucrărilor la linia cale, lucrări cofinanŃate din fonduri BEI, se execută lucrări de modernizare a întregii trame stradale din fonduri provenite exclusiv de la bugetul local. Cea mai importantă lucrare realizată în ultimii ani de către R.A.T.T, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Timişoara, a fost „Modernizarea infrastructurii la reŃeaua de transport în comun cu tramvaiul în municipiul Timişoara”; infrastructura reŃelei de linii de tramvai a fost modernizată în ultimii ani, la standarde europene, în proporŃie de peste 50%. Această lucrare poate fi considerată ca o premieră naŃională datorită faptului că pe toate tronsoanele s-a folosit pentru prima dată în România sistemul de prindere şi suspensie a şinei cu canalul cu sistem elastic continuu (ISOLast), conceput de firma germană ORTEC GmbH. Lucrarea a fost prevăzută cu canal tehnic realizat din beton armat monolit executat cu scopul de a se poza în interiorul lui cablurile electrice de alimentare a reŃelei liniei de tramvai şi a iluminatului public (corpuri de iluminat montate pe stâlpii reŃelei de contact amplasaŃi în axul canalului tehnic). Altă noutate tehnică este dala de beton armat amplasată de o parte şi de alta a canalului tehnic sub fiecare cale de rulare care a fost dimensionată pe mediul elastic în varianta de platformă proprie (tramvai + intervenŃii) şi zona de intersecŃii şi linii de tramvai în carosabil (tramvai + autovehicule). Rosturile dalei au fost colmatate cu mastic bituminos. Tot la această lucrare a fost rezolvată şi problema liniei de contact prin sistemul „catenară longitudinală compensat” cu fir de cupru secŃiune TFF 100. Prin acest proiect, în cea mai mare parte au fost modernizate liniile de tramvai din centrul oraşului. În cadrul acestei lucrări, în anul 2008 au fost modernizaŃi 39,91km pe 13 trassee, lucrările incluzând şi înlocuirea întregii infrastructuri tehnice (apă-canal, gaze naturale,căi rutiere, parcaje, zone verzi) în suprafaŃa rutieră adiacentă. Deşi modernizarea infrastructurii reŃelei de tramvai permite o creştere a vitezei medie de exploatare a mijloacelor de transport, aceasta nu se poate realiza la parametrii doriŃi datorită creşterii traficului rutier şi lipsei unor culoare prioritare pentru mijloacele de transport în comun. În 2008 s-a pus în funcŃiune obiectivul: „Sistem integrat de eficientizare a încasărilor şi cheltuielilor la R.A.T.T, cu cele 2 subsisteme: a) Sistemul automat de taxare, a căror obiective esenŃiale sunt : 1) ProtecŃia şi creşterea încasărilor, prin reducerea fraudei. 2) ÎmbunătăŃirea procedurilor comerciale interne. 3) ÎmbunătăŃirea ofertei tarifare şi creşterea calităŃii serviciilor comerciale oferite călătorilor. b) Sistemul de monitorizare a vehiculelor, având ca obiective: 1) Eficientizarea utilizării parcului de vehicule, prin planificarea şi monitorizarea în timp real a capacităŃii de transport. 2) Reducerea cheltuielilor operaŃionale legate de salarii, combustibili şi energie electrică. 3) ÎmbunătăŃirea gradului de îndeplinire a programelor de circulaŃie. 4) ÎmbunătăŃirea informării călătorilor în staŃii. Pentru creşterea eficacităŃii reŃelei locale de transport, a vitezei comerciale şi pentru a veni în sprijinul utilizatorilor de transport public local, în cursul anului 2009 s-au demarat lucrări de amenajare a benzilor



38

speciale pentru transportul public, în vederea prioritizării acestuia pe Bv. 16 Decembrie 1989 până la Bv. L.Rebreanu şi retur. De asemenea, în scopul minimizării timpilor de aşteptare la semafoare şi implicit pentru reducerea timpului de parcurgere a acestor artere, s-a decis instituirea sistemului de undă verde pe ruta: Str. Cluj – Str. Arieş – Calea Martirilor, precum şi pe Calea CircumvalaŃiunii pe tronsonul PiaŃa Consiliului Europei – Pasaj Jiul… . Parcul auto RATT a fost modernizat prin achiziŃionarea unui număr de 30 de autobuze noi, marca Mercedes, achiziŃionarea unui număr de 50 de troleibuze noi, marca Skoda şi achiziŃionarea a 11 tramvaie, totalizând în 2011 : 113 autobuze, 50 troilebuze şi 93 tramvaie. Autobuzele şi troleibuzele nou achiziŃionate sunt dotate cu aer condiŃionat şi un confort sporit pentru călători, la norme europene şi cu rampe pentru accesul persoanelor cu handicap. Suplimentar, municipalitatea a pus la dispoziŃia DirecŃiei de AsistenŃă Socială Comunitară Timişoara – Serviciul pentru ProtecŃia Persoanelor cu Handicap un număr de patru microbuze care efectuează transportul special al persoanelor cu handicap. Pe traseele existente RATT acoperă, în totalitate, necesarul zilnic cu mijloace de transport din dotarea proprie. Transportul public de persoane se realizează în prezent pe 32 linii, totalizând un traseu de 406,7 km şi având 381 staŃii amenajate, astfel: 233,59 km reprezintă traseul a 17 linii de autobuz; 64,45 km reprezintă traseul a 7 linii de troilebuz şi 108,66 km reprezintă traseul a 8 linii de tramvai. În cursul anului 2011 au funcŃionat 4 linii metropolitane de transport cu o lungime a traseelor de 101,43 km, în regim de 43 curse/zi şi parcurgându-se zilnic 974km. Infrastructura de tramvai totalizează 90km linie cale simplă, iar lungimea infrastructurii pentru troilebuze este de 60km. În anul 2011 infrastructura modernizată totalizează 40,12km linie cale simplă tramvai. În reŃeaua de transport public există la nivelul oraşului un număr de 381 de staŃii, în anul 2011 realizându-se 2 refugii pentru călătorii. Mijloacele de transport în comun din municipiul Timişoara au fost utilizate de 100.736 mii călători în 2011, excluzându-i pe cei care au beneficiat de gratuităŃi şi, rezultând un număr mediu de 275.989 călători/zi transportaŃi de mijloacele de transport în comun.

Nr. crt.

Denumirea indicatorului U.M. 2009 2010 2011

1. Călători transportaŃi, din care: tramvaie troleibuze autobuze metropolitane

mii călători

105.554

57.842 22.267 25.086

359

141.505

72.571 33.472 34.572

890

101.945

50.835 24.620 25.281

1.209 2. Călători transportaŃi, din care:

abonamente bilete

mii călători

105.554

91.629 13.925

140.615

128.806 11.809

100.736

91.321 9.415

3. Kilometri parcurşi în exploatare, din care: tramvaie

troleibuze autobuze metropolitane

mii km 10.181

3.936 2.248 3.801

196

9.274

3.356 2.174 3.467

277

8.700

3.045 2.141 3.263

251 4. Ore în circulaŃie, din care:

tramvaie troleibuze autobuze metropolitane

ore 716.134 279.351 184.804 243.521

8.458

642.329 240.000 175.000 215.000 12.329

587.047 220.817 166.347 199.883 10.746

5. Parc inventar, din care: tramvaie troleibuze autobuze

buc. 224 91 50 83

258 95 50

113

256 93 50

113



39

6. Număr trasee, din care: tramvaie troleibuze autobuze metropolitane

buc. 36 9 7

16 4

34 8 7

16 3

36 8 7

17 4

7. Lungimea traseelor, din care: tramvaie troleibuze autobuze metropolitane

km 484,93 118,05 64,45

205,00 97,43

456,74 108,66

64,45 214,60

69,03

508,13 108,66

64,45 233,59 101,43

8. Număr mediu personal persoane 1.515 1.436 1.076 9. Realizări investiŃii, din care:

surse proprii R.A.T.T. surse de la bugetul local

mii lei 2.900 1.934

966

1.480 923 557

260 233

27 Sursa: Regia Autonomă de Transport Timişoara Începând cu 1 iunie 2009, îşi începe activitatea AsociaŃia Societatea Metropolitană de Transport Timişoara, prima autoritate de transport metropolitan din România, aceasta după ce mai multe localităŃi bănăŃene au înfiinŃat o rută care va deservi locuitorii din zona metropolitană a Timişoarei. Municipiul Timişoara este membru fondator alături de Remetea Mare, Ghiroda şi MoşniŃa Nouă. Această iniŃiativă reprezintă „primul pas către o zonă metropolitană în care să existe toate utilităŃile”. Inaugurarea s-a efectuat în data de 01.06.2009 pe ruta Timişoara – Ghiroda şi pe ruta Timişoara – MoşniŃa Nouă. Ulterior în data de 01.07.2009 s-a inaugurat ruta Timişoara – Remetea Mare, iar în data de 01.08.2009 a fost inaugurată ruta Timişoara - Giarmata Vii. În cadrul SocietăŃii Metropolitane de Transport Timişoara o importanŃă majoră este acordată unui alt obiectiv, anume acela de a constitui interfaŃă pentru discuŃii şi de a fi partener activ pentru autorităŃile administraŃiei publice locale sub aspectul care planează asupra dezvoltării şi gestiunii serviciului de transport public de persoane, în scopul de a coordona politicile şi acŃiunile de interes general. Sub acest aspect asociaŃia a cunoscut o importantă evoluŃie, reprezentată de faptul că numărul membrilor din cadrul asociaŃiei a crescut prin aderarea următoarelor comune: Sânmihaiu Român, Dudeştii Noi, DumbrăviŃa şi BucovăŃ. Drept urmare, la data de 13.09.2010 a fost inaugurată o nouă linie de transport metropolitan cu denumirea M36, ruta Timişoara - Utvin - Sânmihaiu Român - Sânmihaiu German şi retur. DiferenŃa dintre rutele judeŃene şi acest tip de transport este aceea că autobuzele nu vor opri doar în 2-3 staŃii din localităŃile aflate pe traseul rutei, ci vor funcŃiona ca adevărate vehicule de transport intra şi extraurban, staŃiile intermediare fiind mai numeroase, iar intervalele de succedare mult mai scurte, asemeni unor curse regulate orăşeneşti. La data de 02.05.2011 a fost inaugurată linia de transport public de persoane cu denumirea M24, ruta Timişoara – Dudeştii Noi şi retur. Pentru următorii anii obiectivele prioritare sunt extinderea infrastructurii de transpot şi reabilitarea ori modernizarea celei existente, pentru realizarea acestora şi asigurarea surselor de finanŃare necesare depunându-se proiecte în vederea accesării de fonduri structurale nerambursabile. Pentru funcŃionarea integrată a Timişoarei cu localităŃile din jur, pentru asigurarea accesibilităŃii tuturor localităŃilor şi creşterea gradului de mobilitate în trafic al cetăŃenilor, municipiul Timişoara a dezvoltat proiecte de infrastructură cu rolul extinderii infrastructurii de transport, a extinderii şi modernizării sistemului de transport public în comun către comunele din jur, aflate în expansiune, precum şi în scopul îmbunătăŃirii legăturilor între zonele limitrofe sau defavorizate cu zonele bine dezvoltate. Proiecte depuse pentru accesarea fondurilor structurale nerambursabile prin Programul OperaŃional Regional şi aflate în evaluare: „Reabilitare linii tramvai şi modernizare trame stradale pe Str. Ştefan cel Mare din Municipiul Timişoara”, “Extindere reŃea troleibuz DumbrăviŃa (Accesibilizarea zonei prin extinderea reŃelei de troleibuze Timişoara – DumbrăviŃa)”, “Extindere reŃea troleibuz Ghiroda (Accesibilizarea zonei prin extinderea reŃelei de troleibuze Timisoara – Ghiroda)”.



40

3. REłELE TEHNICO – EDILITARE ŞI ENERGETICE 3.1. REłELE DE APĂ - CANAL

Primul turn de apă din Timişoara este atestat documentar încă din anul 1552, iar prima instalaŃie mecanică, cu roŃi elevatoare, care transporta apă din Bega în oraş s-a consemnat încă din 1732. Timişoara a avut una din primele staŃii de epurare din Ńară, poiectată de Stan Vidrighin şi pusă în funcŃiune din încă din octombrie 1912. Este înfiinŃată prima Întreprindere Comunală din Ńară (servicii de utilitate publică), administrată în regie proprie în anul 1914; an din care Timişoara are şi uzină de apă. În anul 1995 este lansat programul de dezvoltare a serviciilor municipale de utilitate publică, Municipal Utilities Development Programme, cu un buget de 11,9 milioane USD, din care jumătate împrumut BERD (Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare). Impactul social vizibil al programului a derivat din contorizarea integrală a branşamentelor Timişoarei, încheiată în anul 2002. În anul 2009, Aquatim a făcut primii paşi în vederea implementării proiectului de regionalizare prin care societatea va opera în 64 de localităŃi din judeŃul Timiş. Acest proiect aduce o serie de avantaje populaŃiei, legate de îmbunătăŃirea accesului la serviciile de apă şi canalizare şi de creşterea calităŃii acestor servicii. Astfel, în luna martie 2009, Ministerul Mediului a aprobat Master Planul care reprezintă strategia de dezvoltare pentru sistemele de apă şi canalizare din judeŃul Timiş pe o perioadă de 30 de ani. Acesta a fost elaborat în 2008 de Aquatim în colaborare cu Consiliul JudeŃean Timiş şi reprezentanŃii autorităŃilor locale beneficiare şi prevede, pentru prima etapă de dezvoltare (2009-2013), proiecte cheie în valoare de 100 de milioane de Euro, finanŃate în proporŃie de 85 % din fonduri nerambursabile atrase de la UE. În februarie 2010, a fost semnat contractul de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare între AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş şi Aquatim S.A., prin care societatea a devenit operatorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare pentru 64 de localităŃi din judeŃul Timiş. Începând cu 2010 AQUATIM îşi extinde serviciile în judeŃul Timiş ca operator regional, operând prin 5 sucursale (Buziaş, Deta, Făget, Jimbolia şi Sânnicolau Mare) pentru asigurarea eficienŃei exploatării şi operativităŃii. În prezent AQUATIM asigură serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, atât în municipiul Timişoara, cât şi în 64 de localităŃi ale judeŃului Timiş – 8 oraşe, 23 comune şi 33 sate.



41

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a Timişoarei este realizată din două surse: de suprafaŃă şi de adâncime. Mai mult de două treimi din apa distribuită timişorenilor provine din surse de suprafaŃă, de la StaŃia de tratare a apei Bega. Restul necesarului de apă potabilă a oraşului este asigurat din surse subterane, cu apă tratată în staŃiile Urseni şi RonaŃ. Este o dovadă a faptului că Aquatim se preocupă de protejarea stratului acvifer, dar, în acelaşi timp, şi de menŃinerea unei calităŃi adecvate a apei potabile. Pe raza municipiului Timişoara există 93 de fântâni publice forate la peste 100 m adâncime ce asigură accesul populaŃiei la apă potabilă din surse de adâncime. Calitatea apei râului Bega, din punct de vedere fizico-chimic, pe tronsonul amonte municipiul Timişoara şi până în frontiera cu Serbia, pe o lungime de 44 km, este monitorizată în două secŃiuni: amonte localitatea Timişoara şi localitatea Otelec. În anul 2011, calitatea apei, în secŃiunea amonte localitatea Timişoara a fost foarte bună, încadrându-se în limitele clasei I-a (ordinul 161/2006), clasă de calitate (foarte bună) care s-a prelungit pe toată lungimea municipiului Timişoara. În secŃiunea Otelec, calitatea apei a fost bună ( clasa a II-a ). Calitatea apei râului Bega, din punct de vedere al elementelor biologice, în secŃiunea amonte localitatea Timişoara şi pe toată lungimea municipiului a fost bună. În secŃiunea Otelec, calitatea apei a fost moderată.

Surse de captare: de suprafaŃă: râul Bega

subterane:frontul de captare Timişoara Est: 40 foraje, frontul de captare Timişoara Sud/Est: 18 foraje şi frontul de captare Timişoara Vest: 6 foraje, totalizând 64 foraje în zonele Giroc, Urseni, MoşniŃa, BucovăŃ, Bazoş şi RonaŃ

StaŃii de tratare a apei: 3 staŃii de tratare a apei potabile 1 staŃie de tratare a apei industriale

StaŃii de epurare: 1 (staŃia de epurare Timişoara)

ReŃea de apă: 624 km (Timişoara)



42

S.C. Aquatim S.A. asigură alimentarea cu apă a populaŃiei municipiului, acoperind în prezent atât necesarul debitelor cât şi a presiunilor la utilizator pentru majoritatea consumatorilor, fiind posibilă livrarea suplimentară de apă potabilă din reŃeaua municipiului Timişoara şi către localităŃile periurbane. Într-un clasament pe Ńară al preŃurilor practicate, Aquatim se situează pe locul 42 din 44 de companii de profil, având unul din cele mai scăzute preŃuri pentru apa potabilă. Calitatea apei potabile este monitorizată continuu, începând cu procesul de tratare şi până la robinetele consumatorilor. Parametrii de proces, cum ar fi turbiditatea, pH_ul şi concentraŃia de clor sunt reglaŃi automat, direct pe fluxul tehnologic. În laboratoarele AQUATIM se testează zilnic peste 20 de parametrii de calitate, înainte de pomparea în reŃeaua oraşului. Alimentarea cu apă potabilă se face printr-o reŃea inelar-radială în lungime totală de 623,7 km şi este distribuită consumatorilor prin intermediul a trei staŃii de pompare, care au un debit total instalat de peste 5.000 l/s, volumul total al rezervoarelor de înmagazinare a apei însumând 60.000 mc. Consumul de apă potabilă la nivelul municipiului în anul 2010 a fost de 20.623.137 mc, din care: consumul populaŃiei reprezintă 14.201.687 mc, consumul agenŃilor economici 4.126.103 mc şi consumul instituŃiilor 2.295.347 mc. La nivelul municipiului, în anul 2011 consumul de apă potabilă a fost de 21.623.100 mc, din care: consumul populaŃiei reprezintă 13.829.492mc, consumul agenŃilor economici 5.601.368mc şi consumul instituŃiilor 2.192.240mc.Consumul mediu casnic / locuitor a fost de 115 l/zi în 2011. Peste 98,72% din totalul populaŃiei urbane beneficiază de alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat. Nr. locuinŃeor racordate la sistemul de alimentare cu apă prin serviciul de hidroforizare este de 14.880 apartamente, al căror consum de apă potabilă este de 1.100.400 mc apă potabilă. Timişoara este contorizată integral la nivel de branşamente din anul 2002. Numărul locuinŃelor racordate la sistemul de alimentare cu apă, la nivelul anului 2010, era 23.219 branşamente, din care 383 branşamente noi. În cursul anului 2011 s-au efectuat 457 branşamente noi, din care pentru : populaŃie 417, agenŃi economici 36, instituŃii 4. La nivelul anului 2011, locuinŃe racordate la sistemul de alimentare cu apă era în creştere ajungând la 23.676 branşamente, structurate astfel: pentru populaŃie 21.326, pentru agenŃi economici 1.784 şi pentru instituŃii 566. La nivelul anului 2011, consumul mediu /zi de apă potabilă se prezintă astfel: 1,78 mc/branşament populaŃie, 8,6 mc/branşament agenŃi economici şi 10,61 mc/branşament instituŃii. S.C. Aquatim S.A. are implementat un sistem de monitorizare a reŃelei de apă în 32 de puncte cheie ale reŃelei de distribuŃie. Prin sistemul de monitorizare online se măsoară conŃinutul de clor în câteva puncte cheie ale reŃelei de distribuŃie a apei. Senzorii montaŃi pe conducte transmit informaŃii despre funcŃionarea reŃelei de distribuŃie prin sistemul GSM la dispeceratului Aquatim, reducând timpul identificare a avariilor, timpul de intervenŃie şi de rezolvare a acestora. Peste 80% din procesele de la staŃiile de tratare sunt monitorizate şi controlate automat. Prin extinderea reŃelei de alimentare cu apă şi efectuarea unor lucrări de reabilitare a conductelor existente au fost reduse pierderile şi a fost prevenită scăderea calităŃii apei, datorată uzurii conductelor. În anul 2010, prin mentenanŃa preventivă au fost verificaŃi 77 km din reŃea, iar prin mentenanŃa corectivă s-au rezolvat 614 defecte înregistrate la conductele de apă şi s-au făcut reparaŃii la 1.065 de branşamente. În cursul anului 2011 au fost verificaŃi aroximativ 90km din reŃea şi s-au înlocuit peste 100 de branşamente vechi. MentenanŃa corectivă s-a materializat prin intervenŃii pentru remedierea a 2.000 de avarii în sistemul de distribuŃie şi înlocuirea a 1,89 km conductă, pe 5 străzi din Timişoara. Prin programul de scadenŃă metrologică, în cursul anului trecut au fos înlocuite la scadenŃă 3.700 de contoare.



43

Încă din anul 2008 SC AQUATIM S.A. a instalat în oraş 1300 de contoare cu citire la distanŃă. Montarea contoarelor cu transmisie radio a continuat şi în anul 2011 pe mai mult de 100 de străzi din Timişoara montându-se 2.200 de astfel de contoare. La nivelul anului 2011, 6 străzi nu beneficiau de alimentare cu apă în sistem centralizat: Aurora, Intr. Cocoşului, Pavel Stoica, Atanasie Demian şi parŃial Călătorilor, Delineşti. Există în prezent mari disponibilităŃi în privinŃa satisfacerii unor consumuri suplimentare de apă industrială în zona Timişoara. ReŃeaua actuală de distribuŃie a apei industriale este dezvoltată numai în partea de nord şi de sud – est a municipiului Timişoara. Prin investiŃii finanŃate din bugetul local şi finalizate în anul 2011, în cartierele Kuntz, Plopi, Ghiroda s-au realizat 2,58 km reŃea apă şi 292 branşamente apă cu lungimea de 1752m. S-au realizat, de asemenea, 13 foraje industriale pentru alimentări cu apă industrială şi 0,9 km reŃea de apă în parcuri. Reînoirea sistematică, etapizată a tronsoanelor din reŃeaua de distribuŃie a apei potabile este un obiectiv important al promamului de investiŃii al Aquatim. În anul 2011 Aquatim a finalizat lucrările de reabilitare executate, în regie proprie la 1,742 km reŃea de distribuŃie apă şi 1.429 m branşamente, respectiv a finalizat lucrările executate prin contractanŃi la 1,37km reŃea de distribuŃie, 103 m branşamente şi la centrala termică a StaŃiei de tratare a apei Urseni. Lucrările în curs de execuŃie, cu termen de finalizare 2012, prevăd reabilitarea reŃelei de apă şi canalizare pe str. Aida cu lungimea de 330 m conductă şi 50 m branşamente, reamplasarea utilităŃilor de apă şi canal pe Aleea Azurului cu o lungime de 348 m conducte, reabilitarea reŃelei de apă pe str. Cerna cu o lungime de 457m conductă şi 32 m branşamente, reabilitarea centralei termice de la staŃia de tratare a apei Bega din Timişoara şi reabilitarea staŃiei de pompare SP1, de la StaŃia de tratare Bega. Realizarea sistemului informatic geografic pentru reŃelele de apă şi canalizare din Timişoara este un proiect de durată al Aquatim, în derulare. De la începerea derulării proiectului, din anul 2008 şi până la sfârşitul anului 2011 a fost măsurată 70% din reŃeaua de apă şi din cea de canalizare existentă în oraş. În ritmul actual de lucru, la sfârşitul anului 2012, măsurătorile vor acoperi tot oraşul. Canalizarea

În Timişoara, sistemul unitar de canalizare colectează toată apa uzată şi pluvială. Sistemul de canalizare al municipiului este de tip unitar, acesta deŃine o reŃea de colectare şi de transport a apelor uzate şi pluviale însumând 535,668 km lungime. La sfârşitul anului 2011erau racordate la sistemul de canalizare un număr de 19.375 imobile, din care pentru: populaŃie 17.421, agenŃi economici 1.470 şi instituŃii 484. Din acestea, 562 sunt nou racordate în 2011 şi structurate astfel : pentru populaŃie 528, pentru agenŃi economici 27, iar pentru instituŃii 7. Sistemul unitar actual de canalizare deŃine reŃele suficiente pentru colectarea şi transportul, în condiŃii normale, a apelor uzate şi pluviale provenite atât de la evacuatorii casnici şi cei industriali precum şi de pe suprafeŃele domeniului public. În cazul ploilor torenŃiale, doar unele dintre reŃele de canalizare intră sub presiune. La cele câteva dintre pasajele rutiere din municipiu, care au creat în anii precedenŃi probleme de evacuare a apelor pluviale în timpul precipitaŃilor abundente, au fost realizate lucrări de reabilitare a canalelor aferente, apele pluviale fiind în prezent evacuate corespunzător. ReŃeaua de canalizare pentru apele uzate şi pluviale este insuficient dezvoltată în zona periferică a oraşului, iar în zonele unde nu există reŃele subterane de canalizare, apele pluviale sunt colectate prin rigole şi şanŃuri deschise. Astfel de zone sunt cartierele periferice ale Timişoarei şi comunele periurbane. Apele pluviale colectate de şanŃuri şi rigole sunt conduse în sistemul de desecare, aflat în exploatarea ANIF Timişoara. Sistemul de canalizare are problemele caracteristice unui oraş de câmpie, respectiv pante mici de scurgere gravitaŃională, la care se adaugă existenŃa unor evacuări de ape uzate industriale, încă insuficient pre-epurate.



44

Toate apele uzate şi pluviale sunt transportate prin sistemul de canalizare al municipiului Timişoara şi ajung prin intermediul a patru colectoare principale (cu o lungime de 25,6 km), la staŃia de epurare a municipiului Timişoara, de unde, prin pompare sunt dirijate spre procesele de epurare. In reŃeaua de canalizare a oraşului mai sunt montate şi 10 staŃii de pompare intermediară a apei uzate. StaŃia de epurare a oraşului preia toate apele uzate şi cele meteorice, transportate prin sistemul unitar de canalizare. Volumul total de apă uzată preluat de StaŃia de epurare în anul 2010 a fost de 59.666.317 m3, debitul mediu de preluare al staŃiei pe timp uscat fiind de aprox. 1.894 l/s. La nivelul anului 2011, debitul mediu al apelor uzate colectate a fost de1.900 l/s. StaŃia de epurare, pusă în funcŃiune în 1912 şi extinsă de-a lungul timpului, a parcurs un program de retehnologizare completă, finanŃat prin programul ISPA al Uniunii Europene şi finalizat în 2011, valoarea totală a investiŃiei ajungând la 131,62 mil. lei. A fost reabilitată trapta mecanică de epurare şi s-au construit două noi linii – una de tratare biologică şi terŃiară a apei uzate(pentru eliminarea azotului şi fosforului) şi una pentru tratarea nămolului. StaŃia modernizată are o capacitate maximă de preluare a apei uzate de 3.000 l/s, poate deservi 440.000 locuitori şi corespunde cerinŃelor de mediu. Odată cu finalizarea lucrărilor de retehnologizare a staŃiei de epurare, nu vor mai fi evacuate din canalizarea orăşănească în râul Bega ape uzate insuficient epurate, ape ce aveau un impact semnificativ asupra calităŃii canalului Bega, aval de municipiul Timişoara. Se pot îndeplini astfel şi condiŃiile severe de calitate a apelor epurate evacuate, având în vedere că emisarul-râul Bega, traversează graniŃa Ńării. ReŃeaua de canalizare a fost extinsă, iar serviciul de canalizare este asigurat pentru peste 96% din populaŃie. De remarcat faptul că unele lucrări de canalizare au fost realizate în parteneriat cu cetăŃenii. La nivelul anului 2011, 31 de străzi ale municipiului nu beneficiau de reŃeaua de canalizare: Martir Ioan Buteanu, Barbu Lăutaru, Anvers, Aurora, Anton Bacalbaşa, Dumitru Bagdazar, Caraş, Cocoşului, Contemporanul, Euripide, Homorod, LuŃă IoviŃă, Neajlov, Nicola Paganini, Emil RacoviŃă, Radu de la AfumaŃi, Răscoala din 1907, RomaniŃei, Rozelor, Pavel Stoica, Grigore Ureche, Teodor PuşchiŃă, RezistenŃa BănăŃeană, Teodor Ungureanu, Nicolae Ghimboase, Gheorghe Popovici, Aurel Vernichescu, Romulus Maritescu, Marghitas şi parŃial Grigore Antipa, Dimitrie Dinicu, Traian Simu. În perioada analizată, municipalitatea a mai executat lucrări de întreŃinere şi de decolmatare a canalelor pluviale deschise, în vederea evitării producerii de inundaŃii în cartiere din municipiul Timişoara, unde nu există reŃea de canalizare închisă. Astfel în ultimii ani s-au executat lucrări de decolmatare şi reprofilare canale de desecare principale în cartierele: Plopi, Ghiroda, Ciarda Roşie, Freidorf, precum şi lucrări de decolmatare canale secundare în cartierele: Mehala – RonaŃ, Ciarda Roşie, Kuntz, Ghiroda, Freidorf. Prin investiŃii finanŃate din bugetul local şi finalizate în anul 2011, în cartierul Plopi s-au realizat 99 racorduri canal cu lugimea de 594m. S-a înlocuit vechea reŃea de canalizare şi s-a modernizat pasajul CFR, de la intersecŃiile străzilor CircumvalaŃiunii/Republicii şi Popa Şapcă/Aristide Demetriade. Acestea au fost dotate cu staŃii de pompare automatizate, pentru a preveni inundarea carosabilului la averse puternice. Pompele pornesc automat când debitul apei pluviale este prea mare pentru a fi preluat gravitaŃional în canalizare. Sistemul a fost proiectat astfel încât să asigure preluarea eficientă la debite de maxim 36 m3/h. În anul 2010 s-a reabilitat racordul de canalizare, în lungime de 0,14km, cu staŃia de pompare de pe str. Nistrului nr. 2. Lungimea reŃelei de canalizare extinse în 2011 este de 0,135km; valoarea investiŃie fiind de 4,24 mii lei. Prin proiectul „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apei reziduale şi îmbunătăŃirea canalizării pentru populaŃia oraşului Timişoara, situat în judeŃul Timiş din România”, componenta - Reabilitarea sistemului de canalizare pentru municipiul Timişoara: Lot 1 – străzile Romulus şi Brâncoveanu: 840.000 Euro; Lot 2 – strada Memorandului şi PiaŃa Crucii:760.000 Euro – s-au realizat în 2010 următoarele lucrări la reŃelele de canalizare :



45

Lot 1 : Perioada mai – noiembrie lucrări de reabilitare a reŃelei de canalizare pe strada Brâncoveanu, respectiv pe strada Romulus. În total s-au pozat 1.604 m de reŃea de canalizare. Pe lângă aceasta, s-au montat 114 cămine şi guri de scurgere. Lot 2 : Perioada iunie – noiembrie lucrări de reabilitare a reŃelei de canalizare pe strada Memorandului şi PiaŃa Crucii. În total s-au pozat 1.367 m de reŃea de canalizare. Pe lângă acestea, s-au montat 128 cămine şi guri de scurgere. Lucrările din această zonă au cuprins şi un element de noutate şi anume procedura de „religning” („cămăşuire”). Metoda a fost folosită în Timişoara în premieră de către Aquatim şi Ludwig Pfeiffer Hoch und Tiefbau GmbH. „Cămăşuirea” nu deranjează atât de mult ca şi un şantier normal, pentru că nu necesită săpătură pe întreaga lungime a conductei. Astfel, costurile sunt mai mici şi timpul de execuŃie este redus. Anul 2011 a marcat finalizarea măsurii ISPA „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apei reziduale şi îmbunătăŃirea canalizării pentru populaŃia oraşului Timişoara, situat în judeŃul Timiş din România”, odată cu recepŃionarea noii staŃii de epurare.Proiectul a avut valoarea totală de peste 45 de milioane de euro şi a fost finanŃat în proporŃie de 71% dun fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Pentru reducerea disparităŃilor de confort dintre Timişoara şi zonele de influenŃă şi pentru asigurarea accesului localităŃilor la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă, de colectare şi tratare a apelor uzate, Aquatim derulează al doilea mare proiect de investiŃii cu fonduri nerambursabile, pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare pentru judeŃul Timiş. În 24.02.2011 s-a semnat contractul de finanŃare pentru proiectul „ Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeŃul Timiş”, în valoare de 118,87 mil. de euro, proiect finanŃat din Fondul de Coeziune, prin POS Mediu. Prin proiect se vor extinde şi reabilita 200 km reŃele de canalizare, 100 km reŃele de apă şi se vor construi 7 staŃii de epurare a apei uzate, respectiv 3 staŃii de tratare a apei potabile, în 12 localităŃi din judeŃ. Pentru Timişoara au fost alocate fonduri de peste 27mil. Euro, pentru extinderea a 4,74 km şi înlocuirea a 4,73 km din reŃeaua de apă ; extinderea a 15,85 km şi înlocuirea a 12,16 km din sistemul de canalizare, modernizarea unei staŃii de pompare a apei uzate şi realizarea unui sistem de deshidratare a nămolului. 3.2. REłELE ENERGETICE Alimentare cu energie electrică

Municipiul Timişoara este alimentat cu energie electrică din sistemul energetic naŃional. Alimentarea se face prin staŃiile de sistem 220/110 Kv Timişoara şi Săcălaz. Sucursala de Transport TIMIŞOARA - asigură serviciile competitive de transport al energiei electrice, îndeplinind standardele de calitate în condiŃii de siguranŃă a sistemului energetic naŃional la un cost minim, cu limitarea impactului asupra mediului înconjurator la un nivel admisibil pe plan european. ST Timişoara îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul a patru judete: Timiş, Arad, Caras-Severin şi Hunedoara. În zona municipiului Timişoara Sucursala de transport a Companiei NaŃionale de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA S.A. are în gestiune staŃia de transformare 220/110 kV Timişoara, pusă în funcŃiune în 1968, cu două autotransformatoare de 200 MVA fiecare. Autotransformatorul nr.1- 200MVA a fost înlocuit în anul 2011,valoarea lucrărilor ajungând la 10,22 mil.lei plus TVA. Autotransformatorul nr. 2 este pus în funcŃiune din 1974. Încă din anul 2008 a fost finalizat proiectul de „organizarea şi funcŃionarea sistemului de teleconducere al instalaŃiilor RET, amenajarea centrului CTSI - Sucursala de Transport Timişoara”. Sucursala de Transport Timişoara gestionează liniile electrice aeriene de transport din zonă cu o lungime de 44,7km astfel:

- Timişoara – Arad LEA 220 kV, pusă în funcŃiune în 1972 , porŃiune în lungime de aproximativ 11,6 km. - Timişoara – Săcălaz LEA 220 kV, pusă în funcŃiune în 1972 , porŃiune în lungime de aproximativ 24,6 km. - Timişoara – Mintia LEA 220 kV, pusă în funcŃiune în 1966 , porŃiune în lungime de aproximativ 3,7 km. - Timişoara – ReşiŃa LEA 220 kV, pusă în funcŃiune în 1971 , porŃiune în lungime de aproximativ 4,8 km. Din anul 2007 ENEL ELECTRICA a separat activitățile de distribuție de cele de furnizare.



46

Enel Energie cuprinde activitățile de furnizare din Banat (județele Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin) și Dobrogea (județele Constanța, Călărași, Tulcea, Ialomița), deservind 1.450.000 de clienți. Enel Distribuție Banat oferă servicii de: conectare la rețea, adică branșarea consumatorilor și a producătorilor la rețeaua de distribuție ;distribuție de electricitate pentru consumatorii și producătorii conectați la rețea, în funcție de anumite caracteristici (de exemplu, putere și tensiune) ;măsurare, care se referă la instalarea și mentenanța contoarelor și monitorizarea și raportarea de măsurători electrice. DistribuŃia de energie electrică se face prin linii electrice aeriene de 110 Kv, prin intermediul staŃiilor de transformare 100Kv/medie tensiune (20 şi 10 Kv) Fratelia, Victoria, Musicescu, Freidorf, CTE Sud, Cetate, Bucovina, Pădurea Verde, DumbrăviŃa, Venus, IMT, Azur . Dintre acestea staŃiile de transformare Azur, IMT, Freidorf şi CTE Sud alimentează în mod special platformele industriale. StaŃiile DumbrăviŃa, Pădurea Verde, Fratelia si Freidorf alimentează şi consumatori rurali. Puterea totală instalată în aceste staŃii este de 765 MVA. Până în 2009, au fost preluate în sistemul de telecontrol staŃiile Cetate, Bucovina, Victoria, Musicescu, Venus, Fratelia, Pădurea Verde, Freidorf, IMT, Azur. Finalizarea implementării sistemului de telecontrol pe medie tensiune va reduce foarte mult durata de nealimentare a consumatorilor în cazul unor avarii. DistribuŃia energiei electrice la medie tensiune în municipiul Timişoara se realizează astfel:

� la 10Kv prin intermediul a 152 posturi de transformare şi a 293,65 km de linii electrice subterane; � l

a 20 Kv prin intermediul a 649 posturi de transformare şi a 430,20 km de linii electrice subterane şi 133,28 km de linii electrice aeriene. Prin fonduri proprii ENEL, se realizează lucrări de trecere la 20 Kv a reŃelei de 10 Kv, estimând o durată de 15 ani până la finalizare. În anul 2009 au fost trecute la 20 Kv 5,664 km de reŃea şi 13 posturi de transformare. Dintre cele 801 posturi de transformare proprietate ENEL, un număr de 114 sunt posturi aeriene, 10 sunt posturi în construcŃie subterană, 116 sunt posturi înglobate în construcŃii existente, 558 sunt posturi independente în cabină de zid şi 3 PT la sol. Puterea instalată în aceste posturi de transformare este de circa 490 MVA. La acestea se adaugă 126 buc. posturi de transformare în proprietatea terŃilor cu o putere instalată de 158 kVA. ReŃeaua de distribuŃie de joasă tensiune este preponderent subterană în zonele centrale şi în cartierele de blocuri şi aeriană în restul zonelor. ReŃelele aeriene totalizează 697 km (dintre care 447 km sunt executate cu conductor izolat torsadat, restul fiind reŃele clasice), iar reŃelele subterane însumează 953,2 km. În instalaŃiile de distribuŃie se utilizează tehnologii noi, moderne şi astfel e redus numărul de incidente şi deranjamente.

Pe parcursul anului 2011 s-au executat 25 posturi de transformare şi puncte de conexiune pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori. ReŃelele de distribuŃie s-au extins cu 8,9 km şi s-au modernizat 12,5 km, valoarea lucrărilor ajungând la 2.370 mii lei. Numărul de consumatori racordaŃi la reŃeaua electrică de distribuŃie este de circa 148.328 locuri de consum din care 140.267 locuri de consum pentru casnici. În anul 2011 s-au executat 812 noi branşări la reŃeaua de distribuŃie de pe raza municipiului Timişoara şi s-au operat circa 23.850 deconectări, în special pentru neplata energiei electrice.

La nivelul anului 2010 consumul de energie electrică a fost de 613 MWh, repartizat pe categorii de consumatori astfel: 54% agenŃi economici, 40% consumatori casnici si 6% consumatori tip administraŃie publică de stat. Consumul de energie electrică a crescut în anul 2011 la 621 MWh, repartizat pe categorii de consumatori astfel: 55% agenŃi economici, 39% consumatori casnici si 6% consumatori tip administraŃie publică de stat.



47

În ultimii ani instalaŃiile în electrice de pe raza municipiului Timişoara s-au executat o serie de lucrări de modernizare, precum şi o serie de injecŃii de putere, dintre care cele mai importante ar fi: trecerea la 20kV a reŃelelor, trecerea în sistem telecontrol a posturilor de transformare (82 posturi de transformare); modernizări ale reŃelelor de joasă tensiune (înlocuire conductor clasic cu conductor izolat) în zona CircumvalaŃiunii, Plopi, Fratelia, etc.; injecŃie de putere în zona Mureş – Musicescu, str. Claude Debussy (posturi noi) şi amplificări de posturi de transformare existente, în vederea creşterii capacităŃii reŃelei de distribuŃie. Pentru anul 2012 se intenŃionează continuarea lucrărilor de trecere la 20kV a reŃelei de distribuŃie de 10kV din municipiu (5,4 km reŃea subterană şi a 8 posturi de transformare), introducerea telecontrolului, urmărindu-se reducerea pe cât posibil a timpilor de nealimentare a consumatorilor. De asemenea, se urmăreşte modernizarea a circa 5 km de reŃele de medie tensiune subterane şi a 74 posturi de transformare (inclusiv introducerea acestora in telecontrol). La joasă tensiune se intenŃionează modernizarea reŃelelor din zona Fratelia – Freidorf, a reŃelelor subterane şi firidelor de distribuŃie din zona CetaŃii şi Bogdăneştilor şi a grupurilor de măsură din zona Centrală, Fabric şi Gării – Elisabetin. Prin lucrările programate se urmăreşte scăderea duratei de nealimentare a consumatorilor, respectiv a indictaorului SAIDI, precum şi reducerea frecvenŃei întreruperilor, respectiv a indicatorului SAIFI. Iluminatul public

Lungimea reŃelei de iluminat public al municipiului este de 586,5km, din care 60,2 km sunt proprietatea administraŃiei publice locale. Serviciile de întreŃinere, modernizare şi extindere iluminat public în municipiul Timişoara sunt asigurate prin contractele de concesiune cu AEM şi ELBA, prestate de compania AEM la sud de Canalul Bega şi de compania ELBA la nord de canalul Bega.

InvestiŃii iluminat public 2006 - 2011

2006 2007 2008 2009 2010 2011 InvestiŃii (mii lei) 5.146,2 5.425,7 5.288,3 5.915,3 2.965,1 5.783,8

În perioada analizată, au fost efectuate lucrări de întreŃinere a iluminatului public pe toată raza municipiului în vederea asigurării funcŃionării în bună condiŃie a iluminatului public stradal. În zonele nou construite a fost extins/ modernizat iluminatul public ; în toate celalalte zone periferice ale oraşului au fost montate corpuri de iluminat noi. Au fost modernizate un număr de 15.567 puncte luminoase. Patrimoniul Timişoarei cuprinde o serie de clădiri istorice, monumente, biserici care sunt emblematice, reprezentând repere importante în viaŃa social-culturală a oraşului. Punerea în valoare a podurilor de peste râu, a clădirilor istorice cu arhitectura lor veche şi a monumentelor se va realiza prin iluminat arhitectural, evidenŃiind estetica lor specială. Pentru realizarea iluminatului arhitectural se utilizează în mare măsură aparate de iluminat cu LED-uri, care rezolvă evidenŃierea detaliilor constructive ale construcŃiei, la un consum de energie electrică redus. Monumentele puse în valoare prin iluminat arhitectural sunt: Podul TinereŃii, Biserica Ortodoxă de pe str. Dej, Monumentul Fecioara Maria din PiaŃa Maria, Podul Decebal, Biserica Romano – Catolică din PiaŃa Nicolae Bălcescu, Biserica Ortodoxă de pe str. Ştefan cel Mare. Prin activitatea de întreŃinere în cursul anului 2010 au fost înlocuite 1.179 lămpi, iar în cursul anului 2011au fost înlocuite 1.263 de lămpi. ReŃeaua de iluminat public s-a extins în 2010 pe 20 străzi, din care 5 străzi noi, valoarea acestor lucrări fiind de 2,96 mil.lei. Pe parcursul anului 2011 au continuat lucrările de extindere şi modernizare a reŃelei de iluminat public, cu o valoare de 6,12 mil. lei modernizându-se 2 străzi şi realizându-se 22 de lucrări de extindere. De asemenea, s-a continuat realizarea iluminatului arhitectural pentru alte obiective importante respectiv Biserica Greco-Catolică Sf. Iosif – PiaŃa 700, „Biserica Martirilor” şi Biserica Ortodoxă Română (Catedrala Veche) din PiaŃa Alexandru Mocioni, valoarea lucrărilor fiind de 1,103 mil. lei.



48

În prezent 91% din străzile municipiului beneficiază de iluminat public, diferenŃa de 9% constituindu-se din străzile care se dezvoltă. Alimentarea cu energie termică

În anul 2002 gestionarea centralelor de producere a agentului termic primar (CET-uri) a fost transferată de guvern către autorităŃile publice locale. Această preluare a determinat apariŃia de responsabilităŃi şi costuri suplimentare la nivel local, pentru reabilitarea, modernizarea şi întreŃinerea infrastructurii tehnice. Începând cu anul 2004, serviciile de producere şi distribuŃie a energiei termice şi a apei calde menajere în sistem centralizat sunt asigurate, pentru Municipiul Timişoara, de către S.C. Colterm S.A., companie locală de termoficare, aflată in gestiune delegată primită de la Primăria Municipiului Timişoara. Prin urmare, unul dintre obiectivele prioritare al Primăriei Municipiului Timişoara a fost crearea unei noi strategii de termoficare a oraşului nostru, în vederea scăderii costurilor de producŃie şi reducerii pierderilor în reŃelele de termoficare. Conceptul sistemului de termoficare al Municipiului Timişoara a fost elaborat de către specialiştii de la Statdwerke Karlsruhe GmbH (Germania) şi susŃinut financiar de către Guvernul Germaniei a fost aprobată prin HCL 163/2003 si s-a materializat decizional prin HCL 319/2008. Sistemul actual de încălzire centralizată din Municipiul Timişoara constă din: CT Centru Timişoara, CET Sud Timişoara, CET Freidorf, centrale termice de cvartal, reŃele de transport, puncte termice şi reŃele de distribuŃie.

- CT Centru Timişoara are o putere termică totală instalată de 465,2 MWt şi include următoarele unităŃi de producere agent termic: 2 cazane de 50Gcal/h cu funcŃionare pe gaze naturale, 3 cazane de100Gcal/h cu funcŃionare pe gaze naturale şi păcură şi trei cazane de abur cu funcŃionare pe gaze naturale.

- CET Sud Timişoara are o putere termică totală instalată de 406,6 MWt şi are în componenŃă: 2 cazane de 100 Gcal/h cu funcŃionare pe lignit şi gaze naturale; 3 cazane de abur 100 t/h, 15 bar, 250 0 C cu funcŃionare pe lignit şi gaze naturale; o turbină cu abur tip R 19.7-1.4/0.3, cu contrapresiune la 1,2 bar şi 19,7 MWe;3 schimbătoare de căldură cu plăci cu capacitatea de 50 Gcal /h; 4 cazane de abur de 10 t/h, 15 bar, cu funcŃionare pe gaze naturale. Depozitul de zgură şi cenuşă este singurul din Ńară conform cerinŃelor de mediu; este format din 3 celule şi este amplasat la 1,5 km sud – vest de Utvin.

- CET Freidorf - încă din anul 2007, în urma unui program de retehnologizare, a trecut la producŃia combinată de căldură şi energie electrică având în componenŃă motoare termice pe gaze naturale.

- CT Buziaş şi CT Dunărea au intrat, de asemenea, într-un program de retehnologizare prin trecerea la producŃia combinată de căldură şi energie electrică, având ca echipamente de bază motoare termice pe gaze naturale; lucrări ce se preconizează a se finaliza în 2012.

- 3 centrale termice au fost modernizate prin înlocuirea totală a echipamentelor ; - 8 centrale termice sunt numai parŃial modernizate; - 2 centrale termice de cvartal – CT Rusu Sireanu şi CT Siret – au fost transformate în puncte termice.

Lungimea totală a reŃelei de trannsport în Timişoara este de 73 km, din care aproximativ 20% este reabilitată. Sistemul de încălzire centralizat cuprinde 113 puncte termice de transformare şi distribuŃie a căldurii şi apei calde, din care 68 au fost reabilitate în totalitate. Punctele termice asigură 90% din necesarul de energie termică al consumatorilor racordaŃi la sistemul de termoficare urban, în timp ce alte 21 de puncte termice industriale sunt deservite cu agent termic primar şi apă fierbinte. Lungimea totală a reŃelei de distribuŃie din Timişoara este de 275 km.În prezent, peste 65% din reŃeaua de distribuŃie este reabilitată. Până la sfârşitul anului 2006 a fost contorizat în totalitate la nivel de branşament (beneficiar) consumul de apă rece hidrofor, apă caldă şi căldură precum şi, la nivelul punctelor şi centralelor termice. În cursul anului 2007 au fost achiziŃionate contoare moderne de apă caldă de consum, montajul acestora s-a realizat în cursul anului 2008. În anul 2010 au fost realizate lucrări la CET – Sud, C.T. – Centru, la punctul termic str. Torak – Bitolea – Apateu, recepŃionându-se lucrarea .



49

Lucrări în curs de execuŃie în 2010 şi în continuare : Modernizare CT Dunărea prin instalarea de unităŃi de cogenerare cu motor termic; Modernizare CT Buziaş prin instalarea de unităŃi de cogenerare cu motor termic; Reabilitare reŃele termice de distribuŃie ; Modernizare sistem de contorizare a energiei termice. În anul 2011 au fost executate lucrările de Modernizare CA 1,2,3, - InstalaŃie preîncălzire apă alimentare şi SupraînălŃare Depozit de zgură şi cenuşă Utvin compartimentele 2 si 3 la CET – Sud ; Retehnologizare staŃie de tratare chimică, Reabilitare reŃele termice primare pe str. Postăvaru, Brâncoveanu, Traian Vuia, iar Retehnologizare CAF nr.1 a fost finalizată la C.T. – Centru. De asemenea, s-a executat lucrarea -

Modernizare si transformare CT Siret, respectiv CT Rusu Şireanu în PT şi s -a continuat execuŃia lucrărilor la : Modernizare CT Dunărea prin instalarea de unităŃi de cogenerare cu motor termic şi modernizare CT Buziaş prin instalarea de unităŃi de cogenerare cu motor termic; Reabilitare reŃele termice de distribuŃie; Modernizare sistem de contorizare a energiei termice .

Consumuri combustibili

Puterea actuală instalată în centralele electrice de termoficare aparŃinând SC COLTERM SA (CT Centru, CET Sud, CET Freidorf) este de 897,6 MWt şi 19,7 MWe, iar în centralele termice de cartier CT puterea instalată este de 64,5 MWt . Din puterea totală instalată 46% este în centrale pe cărbune şi 54% este în centrale pe hidrocarburi. ProducŃiile de energie aferente surselor de producere:

2010 2011

Energie electrică produsă [MWh] 43.361 33.354 Energie termică produsă [MWh] 1.176.055 1.120.162 Energie termică produsă în cogenerare [MWh] 400.567 272.619 Energie termică produsă în surse de vârf [MWh] 775.488 847.543

Totodată a fost produsă în cadrul Centralei Hidroelectrice Bega Timişoara, din surse regenerabile, cantitatea de energie electrică de 2.452 MWh. În ultimii ani, datorită condiŃiilor de producere a agentului termic, consumul de combustibil a înregistrat creştere semnificativă la consumul de gaze naturale şi o scădere a consumului de păcură, consumul de cărbune oscilând fără diferenŃe semnificative. În acelaşi timp, cantitatea de păcură folosită a scăzut aproape de zece ori, stocul de rezervă minim care se foloseşte în situaŃiile de imposibilitate de utilizare a gazelor naturale ca variantă de siguranŃă. Ponderea producŃiei, în sursele menŃionate, a fost funcŃie de tipul combustibilului de: 31,25 % pe cărbune, 68,67 % pe gaze naturale, 0,08 % pe păcură. EvoluŃia acestor consumuri exprimate în unităŃi de energie este următoarea:

Anul Gaze naturale

Păcură

Cărbune

2010 959.408 MWh 1.196 495.472 MWh 2011 948.769 MWh 1.055 431.808 MWh

La sfârşitul anului 2010, un număr de 1.081agenŃi economici şi instituŃii publice, precum şi 85.682 locuinŃe erau racordate la sistemul de termoficare, în scădere cu aproximativ 2500 locuinŃe faŃă de 2009 (88.124 de apartamente în 2009). În anul 2011 numărul imobilelor racordate la sistemul de termoficare continuă să scadă la 1056 agenŃi economici şi instituŃii, respectiv 78.078 apartamente. În ultimi ani s-au debranşat de la sistemul de termoficare 391 instituŃii şi agenŃi economici, respectiv 22.434 locuinŃe din care în anul 2011s-au debranşat 4 agenŃi economici şi 7616 locuinŃe. În anul 2011 s-a modernizat 1,25 km reŃea termică, două puncte termice au fost extinse şi patru puncte termice au fost modernizate, valoarea investiŃiei în sistemul termic fiind de 4,35 mil.lei.



50

SituaŃia consumurilor şi furnizărilor de energie termică, energie electrică, apă rece hidrofor şi apă caldă menajeră în perioada 2006 – 2011:

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Energie termică livrată către consumatori GCal 897.646 822.150 1.012.636 1.054.078 813.160

765. 146

Energie electrică produsă MWh 19.190 32.900 50.480 48.086 43.361 33.354 Apă caldă menajeră livrată mc 5.481.896 5.098.000 4.904.191 4.805.000 4.424.317 3.946.689 Apă rece hidrofor livrată mc 1.276.132 1.248.000 1.232.205 1.225.801 1.057.735 1.100.400

Energia termică furnizată în anul 2010 a fost de 949.881 MWh, cantitate de energie ce cuprinde şi echivalentul termic a 4.424.317 mc apă caldă de consum, iar în 2011 energia termică furnizată a fost de 889.865 MVVh, cantitate de energie ce cuprinde şi echivalentul termic a 3.946.689 mc apă caldă de consum. Din totalul de energie termică livrată pentru încăzire în cursul anului 2011, 521.551Gcal a fost livrată către locuinŃe şi 97.994Gcal a fost livrată către agenŃi economici şi instituŃii publice. Din cantitate de apă caldă de consum livrată în cursul anului 2011, pentru locuinŃe au fost livraŃi 3.552.361mc, iar pentru agenŃi economici şi instituŃii publice au fost livraŃi 394.328 mc. Analizând activităŃile legate de producŃia, transportul, distribuŃia şi furnizarea energiei termice, în perioada 2006-2011, se observă o uşoară scădere în 2007 faŃă de 2006 datorată în principal montării repartitoarelor de costuri (pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum).TendinŃa de scădere a energiei termice consumate în sistem centralizat se observă şi în ultimii doi ani (2010, respectiv 2011) fără a avea posibilitatea analizării care este factorul esenŃial al scăderii necesarului de energie termică; cât se datorează debranşării de la sistemul centralizat a consumatorilor, cât prelungirii sezonului rece şi cât modernizării şi reabilitării sistemului. În anul 2009 s-a demarat accesarea de Fonduri Europene conform Programului OperaŃional Structural Mediu – Axa prioritară 3 – Sector Termoficare pentru retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare. După perioada de evaluare 2009-2010, în noiembrie 2010 proiectul a fost aprobat de Comisia Europeană şi s-a semnat contractul de finanŃare cu nr. 102831/22.11.2010 cu o valoare de 255.196.884 lei(fără TVA). Proiectul are o durată de implementare de 38 luni şi este în implementare până la sfârşitul anului 2013. “Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara, în vederea conformării la normele de ProtecŃia Mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienŃei în alimentarea cu căldură urbană” are următoare obiectivele specifice: Introducerea celor mai Bune Tehnologii Disponibile (BAT), în scopul reducerii emisiilor de SO2, NOx şi de pulberi de la sistemul de încălzire urbană; Introducerea măsurilor de eficienŃă energetică, în scopul reducerii emisiilor de CO2; Asigurarea accesului la serviciile publice de furnizare a energiei termice pentru toate categoriile de consumatori; ÎmbunătăŃirea fiabilităŃii sistemelor de încălzire şi de alimentare cu apă caldă. În cursul anului 2011, în cadrul proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecŃia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienŃei în alimentarea cu căldură urbană" au fost contractate lucrările pentru: - Retehnologizare pompe de transport termoficare CET Timişoara Centru şi CET Timişoara SUD, care presupune - Modernizarea a 4 pompe din CET Centru (3x1300 m3/h ş 1x1000 m3/h) şi a 4 pompe din CET Sud (4x1300 m3/h) prin montarea unor pompe noi şi/sau motoare noi şi instalarea de convertoare de frecventa variabilă; - Retehnologizare a doua cazane de apă fierbinte CAF 2 şi CAF 4 în CET Centru, prin care se va: retehnologiza cazanul de apă fierbinte CAF2 (IMA2) de 50 Gcal/h (58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, creşterea eficienŃei, monitorizarea continuă a emisiilor; retehnologiza CAF 4 (IMA4) de 100 Gcal/h (116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale şi a CLU cu emisii reduse de NOx, creşterea eficienŃei, monitorizarea continuă a emisiilor.



51

- InstalaŃie nouă de desulfurare (DESOX) în CET Sud Timişoara, care presupune instalarea unei unităŃi noi de desulfurare pentru cele 3 cazane de abur din IMA6, în vederea reducerii emisiilor de SO2. După montaj, instalaŃia de desulfurare va asigura: desulfurarea gazelor provenite de la cele trei cazane de abut de 100 t/h la functionare la capacitate nominală; desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h în funcŃiune la sarcina nominală; desulfurarea gazelor de ardere în condiŃiile în care lignitul utilizat atinge maximul de conŃinut de sulf din banda de calitate; desulfurarea gazelor de ardere până la un conŃinut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2;emisii de pulberi de 20 mg/Nm3 6%O2. - Retehnologizare a trei cazane de abur CAE 1, CAE 2 şi CAE 3 (MA6) în CET Sud, care ca scop retehnologizarea a trei cazane de abur (CAE 1, CAE2, CAE 3) pe lignit de 100 t/h, 15 bar, 250o C care aparŃin de IMA 6 pentru arderea cu NOx redus şi pentru creşterea eficienŃei. Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Timişoara, din sistemul de transport naŃional, se face din conductele magistrate de transport, prin intermediul staŃiilor de reglare - măsurare - predare, dintre care cele mai importante sunt: SRM 1 Plopi, SRM 3 Fabrica de Zahăr, SRM 6 Calea Lipovei. Având în vedere faptul că municipiul Timişoara este cel mai îndepărtat punct faŃă de Bazinul Transilvan, deci capăt de coloană, conductele de transport nu mai pot asigura debitele şi presiunea necesare la consumatori. Pentru îmbunătăŃirea situaŃiei, dar şi pentru a da o utilizare gazelor asociate de sondă, există o a doua uzină de alimentare cu gaze naturale din zăcămintele petroliere din Câmpia Banatului, pe următoarele direcŃii: conducta de transport Foeni - Timişoara, conducta de transport Sânmartinul Sârbesc - Timişoara, conducta de transport Călacea - Satchinez - Şandra. Conductele ce transportă gaze asociate de sondă injectează în conductele de gaze naturale din sistemul naŃional debitele de care dispun în vederea îmbunătăŃirii condiŃiilor de exploatare. Conductele, ce transportă gaze naturale din Transilvania, sunt proprietatea S.C. ROMGAZ S.A. Mediaş, iar cele ce transportă gaze asociate de sondă sunt proprietatea Schelei de Petrol Timişoara. O parte din conductele de transport gaze asociate de sondă, se află în exploatarea Sucursalei Arad de Exploatare Conducte Magistrale de gaze naturale. Serviciile de distribuŃie a gazelor naturale sunt asigurate, pentru Municipiul Timişoara, de către S.C. E.ON Gaz România S.A. – societate comercială cu capital majoritar privat, rezultată prin privatizarea fostei societăŃi S.C. DISTRIGAZ NORD S.A., cu sediul central la Târgu-Mureş. Centrul OperaŃional Timişoara are reprezentanŃi permanenŃi care asigură intervenŃiile de urgenŃă şi alte activităŃi specifice distribuŃiei gazelor naturale.

De la 1 ianuarie 2011, furnizarea de gaze naturale şi energie electrică în România sub marca E.ON se face sub un singur nume, E.ON Energie România. Structura acŃionariatului E.ON: E.ON România SRL: 51%, Ministerul Economiei, ComerŃului şi Mediului de Afaceri: 31,82%, Electrica S.A.: 3,78% şi Fondul Proprietatea SA: 13,40%.

E.ON Energie România a fost creată prin fuziunea companiilor de gaze naturale şi energie electrică E.ON Gaz România şi E.ON Moldova Furnizare, iar lansarea sa marchează apariŃia serviciilor integrate în domeniul furnizării de energie în România. E.ON devine şi din punct de vedere legal furnizor integrat de servicii energetice, deservind 1,5 milioane de consumatori de gaze naturale şi 1,4 consumatori de electricitate din nordul Ńării. Principalele deficienŃe ale alimentării cu gaze naturale a municipiului Timişoara sunt scăderea presiunii gazelor în perioada de iarnă, cu temperaturi scăzute; aceasta şi datorită subdimensionării reŃelelor vechi de repartiŃie şi de distribuŃie, racordării noilor consumatori (dimensionarea redusă a reŃelelor s-a efectuat pentru un număr limitat de puncte de consum la gospodăriile individuale), stării precare a unor reŃele din cauza vechimii acestora (peste 20 ani). Durata normală de funcŃionare a unei mari părŃi din conductele de distribuŃie în municipiul Timişoara este expirată, drept pentru care E.ON Gaz România a trecut la înlocuirea acestora începând din anul 2006.



52

În perioada 2002-2005 Primăria Municipiului Timişoara a realizat lucrări de investiŃii vizând extinderea reŃelei de distribuŃie a gazelor naturale în vederea asigurării alimentării a cât mai multor gospodării cu gaze naturale. În acest sens a fost extinsă reŃeaua de gaze naturale cu aproximativ 7,5 km, oferindu-se posibilitatea racordării la reŃea pentru cca. 3.000 apartamente şi case.Totodată, pe traseele pe care se desfăşoară lucrări de modernizare la liniile de tramvai (proiect BEI) s – a efectuat în paralel şi extinderea reŃelei de alimentare cu gaze naturale (sau înlocuirea celei existente). Începând din anul 2006, datorită modificărilor legislative în domeniul distribuŃiei gazelor naturale lucrările de extindere a reŃelei de distribuŃie – realizate până la acea dată şi de către administraŃia locală timişoreană – au fost preluate de societatea de distribuŃie gaze EON Gaz România (fostă DISTRIGAZ). Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Timişoara se face printr-o reŃea de repartiŃie de medie presiune conectată la trei staŃii de reglare - măsurare – predare, amplasate pe Calea MoşniŃei, pe Calea Lipovei şi la Fabrica de Zahăr. De la reŃeaua de repartiŃie de medie presiune sunt alimentate staŃiile de reglare-măsurare ale marilor consumatori şi staŃiile de reglare-măsurare de sector. În prezent, în municipiul Timişoara, funcŃionează 165 staŃii de reglare-măsurare industriale şi de sector. ReŃeaua de repartiŃie medie presiune se compune din cinci inele principale - un inel care cuprinde partea centrală a oraşului, al doilea care cuprinde partea vestică a oraşului, al treilea care cuprinde partea de nord a oraşului, al patrulea care cuprinde partea estică a oraşului şi al cincilea care cuprinde partea de sud. De la aceste inele pornesc diferite ramificaŃii la care sunt racordate staŃiile marilor consumatori sau de sector. CET Sud este alimentată printr-o ramură separată care primeşte gaze direct de la SRMP - Calea MoşniŃei şi ocoleşte oraşul prin sud. Prin realizarea acestei ramuri, a apărut posibilitatea creării a încă unui inel de medie presiune, prin conectarea acestei reŃele cu cea care alimentează I.M.C. de pe strada Bujorilor. Zona Timişoara dispune de un sistem de distribuŃie cu două trepte de presiune: presiune medie preponderent pentru agenŃi economici şi instituŃii, şi, presiune redusă pentru gospodării individuale şi asociaŃii de locatari. În municipiul Timişoara, conductele subterane de repartiŃie şi de distribuŃie sunt amplasate, în general, în teren public, în zone verzi, trotuare, alei pietonale şi în porŃiuni carosabile.Consumatorii sunt racordaŃi la reŃele de distribuŃie prin intermediul branşamentelor şi posturilor de reglare-măsurare. Lungimea reŃelei de repartiŃie de medie presiune este de 90 km. Din lungimea totală de 726,393 km a reŃelelor de distribuŃie de presiune medie/joasă, doar 5km au fost realizaŃi în 2010 şi 4km au fost înlocuiŃi. La nivelul anului 2010 s-au realizat : 5 staŃii noi de reglare sector (SRS), 2 staŃii noi de reglare măsurare(SRM) şi 281 branşamente. S-au racordat la reŃea 2.427 locuinŃe şi 114 agenŃi economici /instituŃii. În 2010, existau în Timişoara 68.318 locuinŃe racordate la reŃeaua de gaze naturale din totalul de 129.545 locuinŃe şi 1318 persoane juridice (agenŃi economici /instituŃii). Debranşări de la reŃea în 2010 : 12 agenŃi economici/instituŃii şi 89 locuinŃe. Volumul total de gaze naturale distribuite în municipiul Timişoara în 2010 se ridică la 133,53 milioane mc, din care pentru : consumatori casnici - 63,4mil.mc, cosumatori industriali – 38,4mil.mc, consumatori comerciali – 19,8mil.mc şi alŃi consumatori – 11,9mil mc. 3.3. TELECOMUNICAłII

Avansul pe care telefonia fixă, mobilă, comunicaŃiile prin internet şi serviciile conexe acestora de internet l-au înregistrat în raport cu anii precedenŃi, atât în judeŃul Timiş cât şi la nivel naŃional, este indiscutabil.

DiscrepanŃele între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte rata de penetrare a telefoniei fixe s-au diminuat simŃitor, fapt determinat în parte şi de creşterea pe piaŃă a relaŃiilor concurenŃiale între furnizorii de servicii de specialitate. Dacă în urmă cu câŃiva ani companiile de telecomunicaŃii ofereau, în marea lor majoritate, servicii într-un singur domeniu – fie în telefonia fixă, fie mobilă, fie asigurau conexiuni internet – în



53

ultimii doi ani această politică a fost abandonată. Fenomenul este vizibil în cazul majorităŃii prestatorilor de servicii de telecomunicaŃii. Aceştia se implică în a oferi servicii cât mai variate clienŃilor, adăugând continuu la varietatea propriilor domenii de activitate.

ReŃeaua de cabluri în Timişoara s-a modernizat, cuprinzând preponderent reŃea de cupru şi fibră optică. În vederea realizării unei reŃele metropolitane în Municipiul Timişoara şi comunele limitrofe, s-au instalat cabluri de fibră optică pentru interconectarea echipamentelor digitale de bandă largă.

Odată cu apariŃia unui număr crescând de operatori de telefonie fixă (precum Atlas Telecom, RDS&RCS, UPC, Avolo Telecom, Telefonet, Axa Telecom sau World Telecom), S.C. Romtelecom S.A. - care o lungă perioadă a fost unicul prestator de servicii de telefonie în România - a depăşit sfera sa tradiŃională de activitate şi s-a îndreptat către piaŃa de Internet şi date, lansând în 2005 primele trei produse de acces la internet de bandă largă, bazate pe tehnologia ADSL.

Romtelecom este o companie în mişcare pe piața comunicațiilor din România. În ultimii ani Romtelecom a evoluat inteligent, cu multe eforturi, de la un fost monopol de stat la o companie privată, conectată la tehnologia sofisticată a acestui mileniu.

Romtelecom oferă astăzi servicii de încredere, inovatoare şi uşor de folosit, de la tradiŃionala telefonie fixă, la Internet de cea mai bună calitate, televiziune digitală, IPTV, dar şi cel mai sigur spaŃiu de găzduire de date din România, servicii combinate de date şi voce şi un program permanent controlat şi îmbunătăŃit de Customer Care.

Marilor companii de telecomunicaŃii care operează în judeŃul nostru li s-a adăugat şi S.C. UPC România S.A. Afiliată la Liberty Global Inc., UPC România este una dintre companiile mari de comunicaŃii prin cablu din Ńară, deservind clienŃi din aproximativ 200 de oraşe. Începând cu 1992, investiŃiile făcute de UPC sunt printre cele mai importante făcute de o companie americană în Romania. În anul 2005, UPC a achiziŃionat compania de telecomunicaŃii Astral. UPC oferă servicii de telefonie fixă digitală persoanelor fizice şi juridice şi deŃine Focus Sat, companie furnizoare de servicii de televiziune digitală prin satelit. Printre tehnologiile si sistemele utilizate de UPC se numără Tehnologia Cisco Softswitch şi sistemul automat de gestiune a clienŃilor, care permite reprezentanŃilor de relaŃii cu clienŃii să activeze automat produsele şi serviciile. În anul 2007, UPC vizează instalarea platformei VITRIA, ce urmăreşte unificarea bazelor de date cu clienŃii şi creşterea accesibilităŃii în call center. UPC şi RCS & RDS, doi mari operatori de cablu, au intrat pe piaŃa de telefonie fixă diminuând cota deŃinută anterior de Romtelecom. Pentru abonaŃii timişoreni, RCS & RDS a introdus factura unică pentru toate serviciile oferite – televiziune prin cablu, internet, telefonie fixă şi mobilă. ConcurenŃa celor doi operatori a dus la extinderea reŃelelor de fibră optică şi astfel a pachetelor triple-pay de Internet, cablu TV şi telefonie fixă. Din 2010 UPC a lansat platforma de internet în bandă largă de următoare generaŃie, Eurodocsis 3.0 - servicii broadband prin cablu coaxial, ce permite superviteze de transfer, de până la 5 ori peste maximul oferit de tehnologia ADSL. UPC România poate asigura soluŃii de comunicaŃii: conexiuni stabile de mare viteză, poate dezvolta reŃele virtuale private, sisteme intranet şi extranet, reŃele de telefonie privată, videoconferinŃe, video monitorizare. ReŃelele UPC România deservesc ,conform declaraŃiilor companiei, 1.219.000 clienŃi din 200 de oraşe. În anul 2007, RCS&RDS a intrat agresiv pe piaŃa telecomunicaŃiilor, oferind abonaŃilor companiei şi noul serviciu de telefonie mobilă DIGI mobil. Prin practicarea unor tarife mici şi oferirea abonamentului unic de telefonie fixă şi mobilă, RCS&RDS a obŃinut o cotă de piaŃă însemnată într-o perioadă de timp relativ scurtă. RCS & RDS a extins continuu reŃeaua de internet Wi-Fi, susŃinând că va ajuge la sfârşitul anului 2011 la peste 600 hotspot-uri instalate în cele mai mari oraşe din Romania. La sfârşitul anului 2011 RCS & RDS anunŃa că implementează noul protocol - Internet Protocol versiunea 6 (IPv6) - pentru accesul la internet, cu posibilitatea testării acestuia de către clienŃii persoane fizice, abonaŃi la internet prin fibra optică. IPv6 măreşte enorm spaŃiul de adrese de internet valabil pentru vechiul protocol IPv4, de la 2 la puterea 32 la 2 la puterea 128, asigurând companiei posibilitatea de a multiplica numărul de clienŃi existenŃi în reŃea. Pe langă spaŃiul mult mai mare pentru adrese, acest protocol mai are şi urmatoarele avantaje: gestionare simplificată a adreselor, autoconfigurarea uşoară a acestora, rutare optimizată, o mai bună securizare a datelor transmise. Principalii operatori de telefonie mobilă pentru zona Timişoarei sunt Vodafone şi Orange – care îşi dispută



54

permanent supremaŃia în ceea ce priveşte numărul clienŃilor. Acestora li se adaugă Cosmote, cu un număr mai mic de clienŃi, însă aflată în ascensiune. Orange oferă o gamă extinsă de soluŃii de comunicaŃii, de la servicii de bază până la servicii integrate de voce şi date fixe şi mobile. Serviciile de comunicaŃii oferite de Orange Romania sunt: voce, date, SMS, MMS, WAP, e-mail, GPRS, EDGE, wireless IP, WiFi, USSD etc. Operatorul european de telefonie mobilă a anunŃat serviciile 'quadruple-play', devenind astfel primul de pe piaŃă care trece această graniŃă între servicii de natură diferită reunite sub aceeaşi cupolă. Astfel, clienŃii pot opta pentru toate serviciile companiei, telefonie fixă, telefonie mobilă, conectare la Internet şi servicii de transmisiune TV, serviciile oferite de France Telecom, compania mama a operatorului de telefonie mobilă, urmând sa fie taxate pe factură.

Vodafone, compania care a lansat prima retea GSM in Romania, in aprilie 1997, face parte din Grupul Vodafone, un alt mare grup de telecomunicaŃii mobile din lume.

Vodafone Romania este primul operator mobil care a introdus serviciile 3G şi apoi nivelul superior de performantă, HSDPA - 3G broadband pe piata românească, în octombrie 2006, Timişoara fiind printre primele 6 oraşe din Ńară în care au fost extinse serviciile 3G broadband. Cu 3G broadband, clienŃii acestei companii pot beneficia de acces la Internet în banda largă, la viteze de până la 3,6 Mbps, de 4 ori mai mult decât viteza furnizată de 3G. Vodafone Mobile Connect 3G broadband este o soluŃie de conectare fără fir pentru utilizatorii de laptop care permite descărcarea datelor la viteze de pana la 3,6 Mbps.

Vodafone Romania oferă un portofoliu complet de soluŃii de comunicare şi de acces la serivicii de date mobile de mare viteză, acces la e-mail şi internet pe telefon. În acelaşi timp, Vodafone oferă servicii de telefonie fixă şi de telefonie mobilă prin radio în standard GSM, servicii de mesagerie scurtă şi multimedia (SMS/MMS) şi servicii de transmisiuni de date (WAP/GPRS), toate prin intermediul benzilor de frecvenŃă de 900 si 1800 MHz. Serviciile de voce si transmisiuni de date sunt disponibile pe 86.9% din suprafaŃa Ńării..

COSMOTE România, membră a grupului COSMOTE, s-a lansat pe piaŃa românească în decembrie 2005 şi şi-a asumat un plan ambiŃios de extindere a reŃelei, câştigând titlul de operatorul cu cea mai rapida dezvoltare din România. Compania a introdus servicii în colaborare cu Romtelecom şi soluŃii de internet mobil competitive. COSMOTE oferă acoperire pentru peste 90% din teritoriul Ńării. Compania este liderul în ceea ce priveşte portările.COSMOTE România investeşte în mod constant în creşterea reŃelei naŃionale de distribuŃie care include în prezent aproximativ 600 de magazine în întreaga Ńară.

În luna noiembrie 2009, Grupul COSMOTE a finalizat achiziŃia Telemobil SA (Zapp), obŃinând acces la infrastructura şi licenŃa 3G. În 2010, COSMOTE România a introdus o gamă largă de servicii bazându-se pe tehnologiile 3G şi CDMA cu viteze de până la 21.6 Mbps.

Un fenomen îmbucurător este scăderea preŃurilor, datorat concurenŃei în domeniul furnizării de conexii internet, pe piaŃa timişoreană aceste servicii fiind oferite, pe lângă RCS&RDS, Romtelecom, UPC şi de un număr de firme locale. Serviciilor menŃionate mai sus li se adaugă permanent altele noi (astfel firmele ce furnizează acces la internet încercând să atragă clienŃi) cum ar fi conexiunile dedicate numai pe fibră optică (tehnologii FTTH), adrese IP reale şi alocate static (nu se schimbă la restart), canale minime garantate contractual, canal acces în reŃeaua metropolitană în jur de 100 Mbps, servere metropolitane de download şi jocuri, disponibilitate minimă a serviciului garantată contractual, webhosting gratuit etc.

În ceea ce priveşte expansiunea serviciilor legate de Web, Timişoara este primul oraş din România ai cărui locuitori beneficiază gratuit de Internet wireless, în folosul comunităŃii. În PiaŃa Unirii, Municipiul Timişoara împreună cu un distribuitor local de Internet au făcut posibil ca posesorii de laptopuri să se poată conecta la Internet într-un cadru relaxat. Alinierea la standardele europene constituie un efort ale cărui roade sunt evidente în domeniul telecomunicaŃiilor. Acesta împrumută treptat caracteristicile definitorii ale nivelului de dezvoltare atins în Ńările Uniunii.



55

ANCOM consideră 2012 un an important pentru implementarea strategiei de trecere la televiziunea digitală, actualizarea strategiei privind implementarea şi dezvoltarea sistemelor BWA (Broadband Wireless Access), iar în domeniul spectrului de frecvenŃe, pentru definitivarea strategiei de utilizare a spectrului şi elaborarea strategiei privind utilizarea benzilor de frecvenŃe de peste 40 GHz atribuite serviciului fix . Conform datelor furnizate de Autoritatea NaŃională pentru Administrare şi Reglementare în ComunicaŃii (ANCOM) - DirecŃia Regională Timiş, situaŃia furnizorilor şi operatorilor autorizaŃi în domeniul telecomunicaŃiilor, la nivelul municipiului este următoarea:

Anul

2010 Anul 2011

Nr. furnizori de servicii de comunicaŃii electronice, din care: 36 31

- servicii de acces la internet 18 16 -retransmisia serviciilor de programe media audiovizuale liniare către utilizatori finali 3 3 - servicii de telefonie furnizate prin intermediul unor reŃele publice fixe 11 9 - servicii de telefonie mobilă 4 4 Nr. autorizaŃii pentru furnizorii de transmisiuni de date şi acces la internet 18 16

Nr. autorizaŃii de asigurare a frecvenŃelor radio pentru furnizarea de reŃele de radiocomunicaŃii mobile

25 44

Nr. autorizaŃii pentru furnizori de retransmisie prin cablu a programelor audiovizuale 3 3

Nr. autorizaŃii pentru furnizorii de reŃele / servicii de comunicaŃii electronice 36 31

Nr. autorizaŃii pentru furnizorii care utilizează frecvenŃe radio , din care: 945 991

- în serviciul mobil terestru 25 44 - în serviciu fix terestru(radiorelee) 359 370 - în serviciile mobile(GSM/UMTS) 200 109 - în serviciu fix multipunct 93 200 - în ceea ce priveşte staŃiile la sol în serviciul fix prin satelit 268 268 Nr. autorizaŃii pentru furnizorii de servicii de radiodifuziune sonoră şi televiziune, din care:

28

28

- în radiodifuziune sonoră 21 21 - în televiziune 7 7 Nr. autorizaŃii operatori de radio profesionişti 60 70

Nr. autorizaŃii operatori de radioamatori 137 97

Nr. licenŃe de emisie pentru televiziune 7 7

Nr. licenŃe de emisie pentru radiodifuziune 21 21



56

V.MEDIUL DE AFACERI 1. ADMINISTRAłIA

Puterea unei administraŃii, fie ea centrală sau locală, derivă din faptul că ea reprezintă oameni, cetăŃeni. O administraŃie e cu atât mai performantă cu cât comunitatea din care face parte e mai puternică, adică mai informată, mai educată, mai implicată în problemele care o privesc în mod direct. O administraŃie puternică şi performantă este o administraŃie transparentă, informatizată, care reuşeşte să determine implicarea cetăŃeanului. Doar prin introducerea de noi mijloace de comunicare, care să îmbunătăŃească relaŃia dintre cetăŃean şi administraŃie se poate eficientiza actul administrativ şi va spori încrederea cetăŃeanului în administraŃie. În acelaşi timp, deosebit de importantă este şi relaŃia de colaborare cu parteneri din străinătate, implicarea în proiecte şi parteneriate care aduc un surplus de cunoştinŃe şi experienŃă, dar şi de fonduri necesare dezvoltării comunităŃii locale. În administraŃia locală s-au produs schimbări majore în ceea ce priveşte autonomia locală, atât din punct de vedere al deciziei, cât şi al resurselor financiare, ca urmare a apariŃiei Legii 215/2001, privind administraŃia publică locală, dar şi a OUG 45/2003 şi apoi a Legii 273/2006 privind finanŃele publice locale. Descentralizarea şi autonomia locală reprezintă elemente constitutive ale oricărui stat democratic. Prin împărŃirea puterii în stat între autorităŃile centrale şi cele locale devine posibilă respectarea specificului şi a intereselor particulare ale judeŃelor, oraşelor şi comunelor, iar cetăŃenilor li se acordă posibilităŃi sporite de a se manifesta pe plan politic, economic şi social. AdministraŃia locală, prin caracterul său descentralizat, trebuie să-şi delimiteze şi să-şi asume competenŃele exercitate sub proprie răspundere, în favoarea şi la dispoziŃia populaŃiei. Descentralizarea administrativă şi a serviciilor publice reprezintă singura formă acceptabilă pentru asigurarea participării comunităŃilor locale la viaŃa politică, economică şi socială a Ńării. La nivel european, documentul programatic privind descentralizarea şi autonomia locală este Carta Europeană a autonomiei locale elaborată de consiliul Europei în 1985 si ratificată de România prin Legea 199/1997. La nivel european, autonomia locală funcŃionează pe baza unor principii cum ar fi subsidiaritatea, care susŃine delegarea de competenŃe cât mai largi autorităŃilor locale, în conformitate cu Carta Europeană a autonomiei locale şi solidaritatea, prin care se urmăreşte asigurarea pentru toate comunităŃile locale a unor posibilităŃi de dezvoltare cât mai armonioase în spiritul unităŃii naŃionale şi al respectării standardelor europene din acest sens. La nivel naŃional se constată însă, în întreaga administraŃie publică locală, existenŃa birocraŃiei, care se manifestă prin durata mare de procesare şi decizie privind rezolvarea petiŃiilor de toate tipurile, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaŃiilor de construire, concesionarea terenurilor. Un studiu efectuat în România în anul 2000 de către USAID (United States Agency for International Development) în colaborare cu IRIS Center România (Center for Institutional Reform and the Informal Sector) a evidenŃiat faptul că reglementările excesive şi birocraŃia sunt principalele frâne în dezvoltarea economică naŃională armonioasă. Plecând de la acest studiu, Ambasada SUA, prin cele două agenŃii, USAID şi IRIS, a lansat programul „Să facem afaceri simplu şi rapid” care consta în realizarea de către municipalitatea vizată, a cinci paşi. Fiecare pas îndeplinit corespundea acordării câte unei stele. Crearea unui mediu de afaceri atractiv şi moral constituie unul dintre obiectivele prioritare pentru administraŃia publică locală a municipiului Timişoara. În acest context, în cursul anului 2000, Primăria Municipiului Timişoara s-a angajat în derularea programului de de reglementare iniŃiat de IRIS Center România, împreună cu USAID şi Ambasada SUA la Bucureşti, având drept obiect reducerea birocraŃiei şi încurajarea întreprinzătorilor privaŃi, prin simplificarea procesului de obŃinere a avizelor şi autorizaŃiilor locale. Timişoara a fost primul oraş care a reuşit să parcurgă, înainte de termenul final stabilit, cei cinci paşi ai programului, datorită faptului că multe dintre măsurile de îmbunătăŃire impuse erau implementate deja sau în curs de implementare, anterior acestuia, prin voinŃă şi iniŃiativă locală. Confirmarea şi referinŃa pentru sloganul “să facem afaceri simplu şi rapid” este acordarea, de către Ambasada Statelor Unite ale Americii în anul 2000 a certificatului “Oraş de 5 stele” administraŃiei publice locale



57

Timişoara. Acest document atestă faptul că la nivelul Municipiului Timişoara s-au obŃinut rezultate pozitive privind reducerea birocraŃiei în vederea demarării cât mai rapide a afacerilor. 1.1. SISTEMELE INFORMAłIONALE ÎN ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ Descentralizarea administraŃiei publice, reducerea birocraŃiei sau sporirea transparenŃei actului administrativ ar trebui să fie deziderate pe care orice autoritate publică să încerce să le atingă. Calea cea mai eficientă de a realiza aceste obiective este informatizarea administraŃiei, ceea ce înseamnă, înainte de toate, o mai bună comunicare între cetăŃeni şi administraŃie, calea cea mai sigură înspre îndeplinirea principiului subsidiarităŃii pe care se bazează autonomia locală. În momentul de faŃă, Primăria Municipiului Timişoara poate fi luată drept model de către multe din administraŃiile publice din alte oraşe ale României şi din Europa şi în ceea ce priveşte nivelul de informatizare pe care îl are. Acesta permite îmbunătăŃirea calităŃii şi diversificarea serviciilor oferite cetăŃenilor, maximizarea eficienŃei, creşterea transparenŃei activităŃilor desfăşurate de către personal, crearea de noi canale de acces şi comunicare pentru cetăŃeni, companii şi instituŃii, cu partajarea si diseminarea rapidă şi sigură a informaŃiei, odată cu scăderea costului de comunicaŃie. Un sistem de informatizare implementat într-o instituŃie publică aduce beneficii majore precum: � acces direct şi instantaneu la informaŃie; � reducerea birocraŃiei şi descongestionarea serviciilor publice; � rezolvare rapidă şi interactivă a problemelor şi cererilor; � scurtarea timpului procedurilor de rutină; � reducerea timpului de aşteptare şi de acces la informaŃie; � reducerea cozilor şi a blocajelor la ghişee; � standardizarea procedurilor de lucru şi consolidarea structurilor de date; � creşterea încrederii cetăŃeanului în instituŃiile şi serviciile publice; � promovarea culturii informatice în rândul cetăŃenilor; � implicarea cetăŃenilor în actul decizional şi procesul democratic; � reducerea reală a costurilor interne. Componentele sistemelor informatizate care funcŃionează în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, şi beneficiile pe care acestea le aduc atât administraŃiei publice locale cât şi, mai ales, cetăŃeanului contribuabil sunt următoarele: Sistemul Municipal de informare a cetăŃenilor (Kiosk.connect)

Prima reŃea de infochioşcuri din Ńară s-a realizat la Timişoara şi a fost inaugurată în anul 2001. În 2003, această aplicaŃie a primit marele premiu la Festivalul de Comunicare Digitală Internetics pentru cea mai bună reŃea de infochioşcuri. Kiosk.connect reprezintă o soluŃie de comunicare computerizată care, utilizând un terminal computerizat cu ecran tactil şi o aplicaŃie interactivă de tip info-chiosc, facilitează difuzarea informaŃiei cu informaŃii utile pentru cetăŃeni. Infokiosk-urile sunt instalate în spaŃii publice şi sunt conectate cu serverul de portal al PMT. AplicaŃia Kiosk.connect, printr-o grafică specifică echipamentelor Infokiosk publică informaŃii utile din baza de date a portalului web. Prin intermediul acestor Infokiosk-uri se poate accesa harta on-line a Municipiului Timisoara, baza de date de HCL, albumul foto, comunicate de presă dar şi date generale despre istoria, cultura sau turismul în Timişoara. Sistemul informaŃional de plată a taxelor şi impozitelor locale (Tax.connect)

Primăria Timişoara este cea care a introdus - în premieră pentru România, în anul 2002 - plata taxelor şi a impozitelor locale prin Internet, tocmai pentru a reduce cozile interminabile la ghişeele primăriei. Sistemul electronic de calcul şi plată a taxelor şi impozitelor locale prin internet sau carduri a fost premiat, în 2003, în cadrul Galei No-cash, “Pionerat în industria cardurilor”. Inaugurat în 2002, Tax.connect este un software pentru gestiunea taxelor şi impozitelor locale, care permite gestionarea tuturor informaŃiilor care intervin în procedura de calcul a taxelor şi impozitelor locale: date de patrimoniu, date privind proprietarii şi proprietăŃile acestora, toate relaŃiile structurale şi logice între aceste entităŃi.



58

Începând cu luna octombrie 2008, serviciul de plată online a impozitelor şi taxelor locale funcŃionează într-un format uşor de accesat de către cetăŃeni, fiind efectuată astfel trecerea de la sistemul Internet Banking ce implica deplasarea cotribuabilului la bancă, deschiderea unui cont curent şi achitarea unei garanŃii în unele cazuri mai mare decât obligaŃia fiscală datorată, la sistemul de plata e-payment, similar magazinelor electronice, realizat pe baza de licitaŃie publică, adjudecat de BRD Groupe Societe Generale, sistem de plată ce necesită doar existenŃa unei conexiuni la internet şi deŃinerea unui card valid. Astfel, în prezent cotribuabilii pot efectua toate operaŃiunile legate de informare şi de achitare a impozitelor şi taxelor locale în orice moment al zilei, fară a mai fi necesară deplasarea la sediul DirecŃiei Fiscale a Municipiului Timişoara sau la bancă. Sunt asigurate securitatea deplină a operaŃiilor, un flux rapid al plăŃii, fiind permise operaŃiunile de plată online cu cărŃi de credit/debit Visa, MasterCard, Diners Club, American Express şi JCB în orice monedă, decontarea facându-se prin intermediul băncilor emitente-acceptatoare. PlăŃile de taxe şi impozite făcute online se descarcă în mod automat în momentul confirmării tranzacŃiei de sistemul de procesare a plăŃii electronice, întreg procesul durând câteva minute. De asemenea, plata impozitelor şi taxelor locale poate fi efectuată şi în numerar la caseriile deschise la sediul DirecŃiei Fiscale a Municipiului Timişoara şi, prin colaborare cu Poşta Română, la 17 oficii poştale aflate în diverse zone ale oraşului sau cu card prin intermediul dispozitivului electronic POST şi bancomatelor ATM puse la dispozitie de BancPost, asigurându-se în timp real evidența plăŃilor efectuate. Portalul web al Primăriei Municipiului Timişoara (Portal.connect)

AplicaŃia Portal.connect e structurată în două componente aplicative distinctive: aplicaŃiile front-office, accesibile utilizatorilor prin interfaŃa portalului pe Internet, şi aplicaŃiile back-office, care includ modulul de administrare (panoul administratorului). În funcŃie de diverse necesităŃi, alte aplicaŃii şi baze de date sunt integrate în portal. Acesta este constituit din mai multe aplicaŃii online ce au ca scop crearea unui mijloc de informare a cetăŃenilor, în timp real, despre activităŃile administraŃiei locale, oferă servicii online gratuite precum şi crearea unei arhive de informaŃii utile despre Timişoara, cetăŃenilor, turiştilor şi oamenilor de afaceri. Portalul web (partea publică) www.primariatm.ro este structurat pe trei secŃiuni mari: Primăria, Monitorul şi Timişoara. Aceste secŃiuni conŃin o multitudine de informaŃii, dar şi modalităŃi de interacŃionare cu cetăŃenii: sondaje online, plata taxelor şi impozitelor online, formulare online, program de audienŃe, informaŃii de contact, hotărârile consiliului local, comunicate de presă, link-uri utile, informaŃii de interes public, motoare de căutare, etc. Dovada utilităŃii acestui portal, constă în faptul că site-ul www.primariatm.ro ocupă locul 58 în topul regional al audienŃei (conform www.trafic.ro, luna februarie 2012) cu 33.865 de vizitatori pe lună. Portalul www.primariatm.ro a obŃinut de-a lungul timpului mai multe premii în domeniul informatizării: 1. "Gala No-Cash - Liderii PieŃei Cardurilor din 2002", Bucureşti, 24 martie 2003, premiul pentru Pionierat pentru serviciul eTax; 2. Premiul cel Mare – „Comunitatea Virtuală 2003” pentru realizarea portalului www.primariatm.ro. (AsociaŃia NaŃională a Informaticienilor din AdministraŃia Publică – ANIAP); 3. "Premiul The Best Website 2004 în cadrul competiŃiei EuroCrest", Praga, martie 2004, portalul Primăriei Timişoara a obŃinut prestigiosul premiu al asociaŃiei Golden Crest pentru cel mai bun portal web de administraŃie publică locală din Europa; 4. Premiul cel mare „Comunitatea Virtuala 2004”, la secŃiunea municipii, pentru soluŃia de portal www.primariatm.ro (ANIAP) 5. Premiul „e-Administration 2004” pentru transparenŃa actului administrativ prin transmiterea on-line a şedinŃelor Consiliului Local (ANIAP) 6. Premiul I la categoria „e-Government al concursului naŃional de e-Content”, pentru serviciul WAP al portalului Primariei Municipiului Timisoara, 2005 (ANIAP) 7. Premiul II "Comunitatea Virtuală 2005" – secŃiunea municipii (ANIAP) 8. Premiul cel mare "Comunitatea Virtuală 2007" (ANIAP) pentru administrarea şi actualizarea permanentă a portalului www.primariatm.ro. Sistemul de management al documentelor (Dox.connect)

Dox.connect este o suită de aplicații cu funcționalități complete de management al documentelor și fluxurilor de lucru (workflow). Documentele pot avea diverse forme: documente pe hârtie, fişiere diverse, mail-uri, fax-uri. Acest sistem informatic a fost realizat pe platforma Lotus Notes Domino şi urmăreşte „drumul hârtiilor” în cadrul instituŃiei.



59

Dox.connect gestionează unitar circuitul documentelor pe întreg parcursul de viață al acestora şi asigură toate funcŃionalităŃile standard cerute de un management corect şi eficient al documentelor:

• securitatea şi confidenŃialitatea informaŃiei în funcŃie de dreptul de acces • monitorizarea stării curente a documentelor • gestionarea în mod automat a circuitului acestora pe rute fixe și dinamice • arhivarea in mod automat, după criterii prestabilite, sau manual, prin selectarea documentelor care intră în

arhivă. Dox.connect asigură funcŃionalităŃi specifice de:

• Registratură electronică; • CirculaŃia şi urmărirea documentelor; • Arhivarea electronică; • Statistici şi rapoarte; • AudienŃe şi PetiŃii; • ReclamaŃii; • Cereri acces informaŃii publice; • Hotărâri, DispoziŃii, etc.

Dox.connect foloseşte: - Organigrama, relaŃionată cu diverse niveluri/drepturi de acces la documente la nivel de grup sau persoană, asigurându-se astfel securitatea şi confidenŃialitatea documentelor; - Un nomenclator de probleme, care permite stabilirea unor rute / destinaŃii predefinite, tipul de revizii, participanŃii (revizori) la rezolvarea documentului, termene scadente; - Nomenclatoare: strazi, adrese, persone fizice/persoane juridice. Sistemul de management al documentelor asigură preluarea, gestionarea şi eliberarea electronică a documentelor de către Primăria Municipiului Timişoara. Acest lucru înseamnă că orice document (cereri, reclamaŃii, sesizări) care intră în Primărie - prin registratura instituŃiei, portal sau Call Center – se prelucrează unitar, termenele scadente sunt gestionate la nivel de sarcini/rol sau chiar utilizator. Sistemul oferă posibilitatea monitorizării stării curente a documentelor (la ce serviciu/birou/persoană se află documentul la un moment dat). Prin introducerea sistemelor de informatizare de management al documentelor, timpul necesar procesării documentelor a scăzut în medie cu 15-20%, iar timpul necesar utilizatorilor de a rezolva problemele a fost redus cu până la 50%. Prin intermediul aplicaŃiei Dox.connect, se face publicarea pe portalul instituŃiei, www.primariatm.ro, a proiectelor de hotărâri a Consiliului Local, a hotărârilor de Consiliu Local, certificatelor de urbanism, autorizaŃiilor de urbanism, accord comercial se face în mod automat. Call Center Call Center-ul (0256/969) este un serviciu externalizat al Primăriei, unde, de luni până vineri între 8-22, cetăŃenii pot suna pentru a obŃine informaŃii legate de Primărie, taxe şi impozite, avize, aprobări, acte eliberate de municipalitate sau pentru a face sugestii si sesizări, fără a mai fi nevoiŃi să se deplaseze la sediul instituŃiei. Acesta este o premieră naŃională pentru administraŃia publică locală şi a fost inaugurat în noiembrie 2003 Call Center–ul dispune de o reŃea de calculatoare, un server, şi o centrală telefonică, care permite conectarea simultană a mai multor asistenŃi şi direcŃionarea automată a apelurilor pe mai multe linii, astfel încât cetăŃeanului i se răspunde cât mai curând posibil. Apelurile sunt tarifabile, cu tarif normal. Se înregistrează orice apel, indiferent că apelul respectiv este motivat sau nu. Există o bază de date pentru Acte şi probleme, Cereri. ReclamaŃii, Sesizări şi baze de date relaŃionale, pentru Taxe şi impozite. Începând cu anul 2005, apelanŃii pot afla şi informaŃii despre proiectele şi hotărârile Consiliului Local, date despre nomenclatorul stradal al Timişoarei (denumiri vechi, denumiri noi, cartiere, HCL-uri şi HCJ-uri prin care s-a realizat schimbarea denumirii), informaŃii generale privind regiile autonome din subordinea Primăriei Timişoara (activităŃi desfăşurate, obiectul de activitate, program, adresă, telefon). Operatorii Cal Center-ului au de asemena posibilitatea să efectueze, prin intermediul telefonului, sondaje de opinie referitoare la probleme de interes pentru municipalitate. În 2008 a fost realizat sondajul de opinie cu privire la gradul de cunoaştere a metodelor de intervenŃie în procesul de luare a deciziilor. Scopul sondajului de opinie a fost aflarea pãrerii timişorenilor referitoare la transparenŃa decizionalã a administraŃiei locale şi consultarea populaŃiei prin consiliile de cartier. Serviciul de Call Center s-a introdus din dorinŃa de a economisi timpul cetăŃeanului, care poate să afle, în acest fel, la telefon, diverse informaŃii, fără a mai fi nevoit să se deplaseze la Primăria Municipiului Timişoara.



60

Transmiterea on-line a şedinŃelor Consiliului Local al Municipiului Timişoara Primăria Municipiului Timişoara este singura administraŃie publică locală din Ńară şi a doua după Barcelona din Europa, care, începând cu luna mai 2004, transmite on-line pe portalul instituŃiei, www.primariatm.ro, şedinŃele Consiliului Local Timişoara. Ideea acestui proiect a apărut din dorinŃa de a contribui la creşterea transparenŃei actului decizional la nivelul Consiliului Local Timişoara şi al Primăriei, prin oferirea de informaŃii electronice cetăŃenilor, în timp real, şi posibilitatea de a vedea cum gândesc şi cum votează cei pe care i-au ales. ŞedinŃele de Consiliu Local sunt arhivate şi se află pe portalul Primăriei Municipiului Timişoara, putând fi accesate în orice moment de cei interesaŃi. Sistemul este format din următoarele componente: tabelă de afişaj a voturilor, ecran cu acŃionare electrică pentru vizualizarea imaginilor captate de camerele video fixe, pentru preluarea imaginilor de ansamblu ale sălii, o cameră video cu focalizare comandată şi predefinită, un proiector, computer şi imprimantă laser, programe (software) speciale pentru prelucrarea datelor pe computer. În principiu sistemul permite preluarea, prelucrarea şi afişarea datelor şi imaginilor captate, uşurând astfel sistemul de votare, le poate afişa alternativ pe ecran şi le poate transmite prin internet. Microfoanele cu dispozitivul electronic pentru votare transmit semnale către dispozitivul preşedintelui de şedinŃă, care vizualizează instantaneu, rezultatul voturilor exprimate, precum şi către sistemul central care afişează rezultatele pe tabela electronică de afişaj, le prelucrează pe computer, formând o bază de date cu modul de votare pe care o transmite la imprimantă sub forma dorită de secretariatul şedinŃei, eliminând astfel posibilitatea de contestare a modului de votare şi prelucrare a rezultatelor votului exprimat. Camera cu autoiris este comandată de un operator, dar poate fi şi programată să se focalizeze şi să preia imagini de la ultimul vorbitor (ca urmare a deschiderii microfonului). În funcŃie de poziŃia în sală a vorbitorului, la şedinŃele de Consiliu Local, la transmiterea pe ecran apare şi numele vorbitorului, astfel încât se poate monitoriza şi identifica persoana care vorbeşte. Toate aceste mecanisme de informatizare ale Primăriei Timişoara au fost premiate atât în Ńară, cât şi în străinătate. 1.2. DEMOCRAłIA PARTICIPATIVĂ Tot mai stringent, în ultima perioadă, societatea românească resimte nevoia introducerii unor noi sisteme democratice. Se organizează întâlniri, seminarii, schimburi de experienŃă, dezbateri publice, se scriu proiecte pentru obŃinerea de finanŃări, toate centrându-se în jurul aceleiaşi idei: democraŃia participativă. DemocraŃia participativă pune la dispoziŃia cetăŃenilor acele mijloacele de care cetăŃenii au nevoie pentru a-şi controla destinul social şi politic. Pune la dispoziŃia cetăŃenilor noi platforme de discuŃie şi implicare. Chiar dacă este un proces în derulare, rolul democraŃiei participative este să permită cetăŃenilor să-şi exprime punctele de vedere în ceea ce priveşte comunitatea. La nivelul administraŃiei publice locale s-au introdus, deja, mai multe organisme de democraŃie participativă: Consiliile Consultative de Cartier, Consiliul Seniorilor, Consiliul Local al Tinerilor. Consiliile Consultative de Cartier

Consiliile Consultative de Cartier, primele organisme de acest fel active în România, au fost constituie dupa modelul celor existente în Mulhouse, Franta (oraş înfrăŃit cu Timişoara). Rolul acestor Consilii Consultative de Cartier este de a menŃine legătura cu Primăria Municipiului Timişoara, de a identifica si de a prioritiza problemele din cartier, pe care ulterior le prezintă administraŃiei publice. ReprezentanŃii Primăriei Municipiului Timişoara au posibilitatea, astfel, de a cunoaste mai bine problemele care preocupa cetăŃenii din diferite cartiere, priorităŃile si necesităŃile acestora. Cele 19 Consilii Consultative de Cartier funcŃionează pe baza unui regulament-cadru convenit si aprobat de Consiliul Local prin HCL 29/2005. Aceste organizaŃii prezintă trimestrial propunerile lor de investiŃii pentru fiecare zonă în parte conducerii Primăriei Timişoara şi se analizează stadiul de ducere la îndeplinire a obiectivelor propuse. Săptamânal au loc întâlniri ale Consiliilor de Cartier cu reprezentanŃi ai Primăriei la şcolile din cartiere, unde se discută tematic problemele din zonele respective. Există proiecte internaŃionale de colaborare cu oraşele înfrăŃite şi au loc schimburi de experienŃă la care participa cetăŃeni din Consiliile Consultative de Cartier. Începând cu 2006 au avut loc primele festivaluri ale cartierelor, organizate de către consiliile consultative, iar din 2008 au apărut ziarele de cartier, redactate în întregime de către cetăŃeni.



61

Consiliul Seniorilor din oraşul Timişoara

Consiliul Seniorilor, primul organism de acest fel din România, inspirat de un model similar care funcŃionează de ani buni în oraşul Mulhouse, a fost creat pentru o durată nedeterminată în ianuarie 2004 şi are un rol de utilitate socială. Acesta participă la acŃiuni cetăŃeneşti ale oraşului în respectul valorilor democratice - libertatea, demnitatea, toleranŃa şi spiritul civic. Consiliul Seniorilor reprezintă populaŃia cu vârsta de peste 53 de ani, şi respectă, în compunerea sa, structura geografică şi sociologică a oraşului şi diferite grupe de vârstă. Are patru comisii, care se întâlnesc săptămânal: "Memorie Colectivă, TradiŃii şi Estetica Oraşului", "Persoane Vârstnice", "RelaŃii Publice" şi "IntergeneraŃii". Consiliul Local al Tinerilor

Consiliul Local al Tinerilor Timişoara (CLTT) este o structură coordonată de către Institutul Intercultural Timişoara şi sprijinită de către Primăria Municipiului Timişoara şi Casa de Cultură a StudenŃilor în cadrul proiectului naŃional PAL-TIN, promovat de AsociaŃia Master Forum. CLTT este o structură legitimă să reprezinte tinerii, membrii acesteia fiind aleşi prin vot democratic de către elevii din liceele timişorene. CLTT este format din 37 de consilieri, reprezentanŃi ai liceelor din oraş şi 15 voluntari. CLTT are ca obiective identificarea nevoilor tinerilor între 15 si 19 ani şi realizarea de proiecte la nivel local care răspund intereselor acestora, promovarea participării liceenilor în comunitate şi îmbunătăŃirea dialogului cu autorităŃile locale, încercând să fie o punte de legătură între acestea şi tineret. Această structură există în Timişoara începând cu anul 2003 şi se află la cel de-al treilea mandat, 2007/2009. Structura Consiliului Local al Tinerilor urmăreşte modelul Consiliului Local Timişoara, având în componenŃa sa un birou executiv format dintr-un primar, doi viceprimari şi un secretar, precum şi cinci comisii de specialitate.

1.3. PUBLICAłII: MONITORUL PRIMĂRIEI În luna decembrie 2002 a apărut primul număr al ziarului Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara, reluându-se, astfel, o tradiŃie de peste 100 de ani. PublicaŃia este distribuită în mod gratuit timişorenilor, bucurându-se de apreciere şi credibilitate, conform sondajelor de opinie efectuate. AcŃiunea de tipărire a Monitorului Primăriei Municipiului Timişoara, a fost demarată în ideea unei mai bune informări a cetăŃenilor municipiului cu privire la activităŃile primăriei, a serviciilor publice locale şi a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, dar şi pentru a încuraja iniŃiativele societăŃii civile, pentru a promova istoria şi trecutul oraşului nostru, pentru a scoate la lumină oameni cu adevărat excepŃionali care fac cinste Timişoarei. Datorită succesului înregistrat la timişoreni, în mod progresiv, de la an la an, a fost mărit atât numărul de pagini şi, implicit, volumul informaŃiilor, cât şi tirajul. Formatul ziarului este: A3, alb – negru, hârtie de ziar, 16 pagini, apariŃie lunară, distribuŃie gratuită la cetăŃeni, în cutia poştală. Tirajul este de 125.000 de exemplare. Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara este redactat şi paginat de către angajaŃii ai Primăriei Municipiului Timişoara, din cadrul DirecŃiei Comunicare, Biroul RelaŃii Publice, ÎnvăŃământ, Cultură. 2. COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAłIONALĂ 2.1. COOPERAREA INTERNĂ Din punctul de vedere al cooperării la nivel zonal, judeŃean şi regional, elaborarea în larg parteneriat public privat local a Conceptului Strategic de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara a creat oportunitatea corelării eforturilor făcute în diverse domenii şi la diverse niveluri de decizie, pe parcursul implementării strategiilor proprii. Pe plan local, relaŃiile de cooperare intre Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul JudeŃean Timiş, respectiv Prefectura JudeŃului Timiş sunt active şi conforme cu reglementările Legii nr. 215/2001 privind administraŃia publică locală, republicată. Primăria Municipiului Timişoara are relaŃii de cooperare, pe subiecte specifice, şi cu departamente din cadrul Guvernului României, precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului din teritoriu. De asemenea, Primăria Municipiului Timişoara are relaŃii de cooperare constante şi cu alte instituŃii, organisme şi agenŃii locale, universităŃi, unităŃi de cercetare, agenŃi economici, instituŃii culturale, organizaŃii non guvernamentale, fundaŃii, asociaŃii etc. colaborarea cu acestea concretizându-se prin crearea unui Parteneriat



62

Public Privat. Primul rezultat al acestui larg parteneriat local este elaborarea „Conceptului strategic de dezvoltare economică şi socială a zonei Timişoara”, pe termen mediu şi lung 2000-2010. La nivelul municipiului, această cooperare a avut ca efect:

- corelarea tematicilor de cercetare ştiinŃifică cu necesităŃile zonei Timişoara; - corelarea conŃinutului procesului de învăŃământ cu cerinŃele de formare de specialişti pentru zonă; - realizarea de parteneriate între universităŃi şi comunităŃile locale, în vederea organizării, pe plan local, a unor

manifestări ştiinŃifice de prestigiu, de interes naŃional şi internaŃional; - creşterea numărului de contacte cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul cercetării şi producŃiei, în

special în domeniile tehnologiilor de vârf. Pentru consolidarea relaŃiilor existente şi stabilirea de noi relaŃii de cooperare s-au promovat acŃiuni comune cu agenŃii economici, instituŃiile, asociaŃiile şi organizaŃiile în vederea accelerării dezvoltării economice locale. De asemenea au fost şi sunt şi în prezent derulate proiecte în parteneriat pe domenii specifice de activitate.

ALZIAR - ASOCIAłIA LOCALITĂłILOR ŞI ZONELOR ISTORICE ŞI DE ARTĂ DIN ROMÂNIA

În 2011, Municipiul Timişoara a aderat la AsociaŃia LocalităŃilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România – ALZIAR, o organizaŃie neguvernamentală având ca obiectiv principal conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural (conform HCL 360/25.10.2011). ALZIAR a luat fiinŃă la data de 15 iunie 2004 la iniŃiativa Ministerului Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului din România, municipiilor Alba Iulia şi Târgovişte şi AsociaŃiei franceze a oraşelor şi regiunilor de artă şi istorie şi oraşelor cu zone protejate. Sediul asociaŃiei este în municipiul Târgovişte, Bd. Calea Domnească nr. 208. AsociaŃia are în prezent 23 de membri – 14 consilii judeŃene şi 9 primării de oraşe. În cadrul acestei asociaŃii, autorităŃile locale din România cu patrimoniu cultural pot acŃiona într-un cadru organizat pentru crearea unui cadru legislativ coerent care să identifice, să protejeze şi să introducă în circuitele turistice zonele istorice, culturale şi artistice, dezvoltarea unei strategii naŃionale unitare, conformă cu reglementările europene în domeniu, şi promovarea acestui patrimoniu cultural la nivel local, regional, naŃional, european şi internaŃional. De asemenea, asociaŃia oferă consultanŃă membrilor pentru elaborarea de proiecte pentru atragerea de finanŃări externe şi asistenŃă în stabilirea de microparteneriate cu persoane şi organizaŃii din străinătate.

2.2. COOPERAREA INTERNAłIONALĂ Din anul 1991 şi până în prezent Municipiului Timişoara a iniŃiat şi a stabilit programe de cooperare în vederea promovării unor interese comune cu mai multe autorităŃi ale administraŃiei publice locale din străinătate. Primăria Municipiului Timişoara a desfăşurat şi desfăşoară diverse acŃiuni în cooperare şi colaborare internaŃională, cu oraşe din alte Ńări. Astfel, în perioada 1998-2009, un număr semnificativ de delegaŃii străine, aparŃinând diferitelor organisme sau organizaŃii internaŃionale şi provenind din Ńări de pe toate continentele, au solicitat întâlniri cu conducerea Primăriei Municipiului Timişoara şi au fost efectuate mai multe deplasări externe, după cum urmează:

- delegaŃii primite: în 1998 - 61 delegaŃii străine; în 1999 - 130 delegaŃii străine; în 2000 - 67 delegaŃii străine; în 2001 – 61 delegaŃii străine; în 2002 – 50 delegaŃii străine; în 2003 – 45 delegaŃii străine; în 2004 – 64 delegaŃii străine; în 2005 – 156 delegaŃii străine; în 2006 – 113 delegaŃii străine; 2007 – 159 delegaŃii străine; 2008 – 145 delegaŃii străine; 2009 – 80 delegaŃii străine; 2010 – 81 delegaŃii străine; 2011 – 98 delegaŃii străine.

- deplasări externe: în 1998 - 13 deplasări externe; în 1999 - 19 deplasări externe; 2000 – 15 deplasări externe; 2001 - 19 deplasări externe; 2002 – 21 deplasări externe; 2003 – 24 deplasări externe; 2004 - 15 deplasări externe; 2005 - 19 deplasări externe; 2006 - 34 deplasări externe; 2007 – 24 deplasări externe; 2008 – 17 deplasări externe; 2009 – 19 deplasări externe; 2010 – 21 deplasări externe; 2011 – 18 deplasări externe.

Aceste întâlniri au avut ca efect consolidarea relaŃiilor deja stabilite, stabilirea de relaŃii cu alte zone de interes din Europa sau din lume, contribuind la promovarea imaginii Municipiului Timişoara în lume.

2.2.1. Cooperarea cu oraşele înfrăŃite Municipiul Timişoara a încheiat acorduri de înfrăŃire şi cooperare cu mai multe autorităŃi ale administraŃiei publice locale din străinătate, în limitele competenŃei stabilite prin legislaŃia naŃională şi cu respectarea angajamentelor internaŃionale asumate de Statul Român.



63

IniŃiativele de cooperare cu autorităŃile administraŃiei publice locale din străinătate au fost comunicate Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului AdministraŃiei şi Internelor care au emis avize favorabile. Pentru stabilirea relaŃiilor de parteneriat şi realizarea cadrelor de cooperare, cu unităŃile administrativ-teritoriale similare din alte Ńări, a fost necesară parcurgerea mai multor etape, în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele. În prezent, Municipiul Timişoara este înfrăŃit cu 11 oraşe din Europa: Mulhouse şi Rueil-Malmaison din FranŃa; Karlsruhe şi Gera din Germania; Faenza, Treviso şi Palermo din Italia; Szeged din Ungaria, Novi Sad din Serbia, Graz din Austria şi Nottingham din Marea Britanie, cu care, în baza acordurilor de înfrăŃire, desfăşoară activităŃi în diverse domenii de activitate.

• Cel mai vechi acord de înfrăŃire a fost încheiat cu oraşul GRAZ, din Austria, în anul 1982. În primăvara anului 2006, în urma vizitei întreprinse de Primarul Timişoarei şi a demersurilor Ambasadei României la Viena, relaŃiile dintre cele două Ńări au fost reactivate şi au fost stabilite mai multe domenii de interes reciproc, cum ar fi: reabilitarea clădirilor istorice, dezvoltarea economică, cultură şi administraŃie publică locală.

• La data de 1 februarie 1991, a fost semnată o „Cartă de prietenie” cu oraşul MULHOUSE, din FranŃa, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, social, cultural, administrativ şi al dezvoltării oraşelor. La data de 30 august 1991, a fost semnat „Acordul de înfrăŃire”, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: urbanism, construcŃii şi echipamente, afaceri sociale şi sănătate publică, cultură, arte şi învăŃământ, tineret şi sport, turism, transport în comun şi dreptul persoanelor.

• La data de 12 martie 1991, a fost semnat un „Protocol de înfrăŃire” cu oraşul FAENZA, din Italia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, cultural, sportiv şi social.

• La data de 19 august 1992, a fost semnată o „DeclaraŃie de înfrăŃire” cu oraşul KARLSRUHE, din Germania, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: artă şi ştiinŃă, sistematizare urbană, economie, cultură, sănătate, sport şi tineret şi, la data de 26 noiembrie 1997, un „Contract de parteneriat”, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: umanitar, şcolar, ştiinŃific, cultural, religios, sportiv şi al construcŃiilor (conform H.C.L. nr.157/1997).

• La data de 14 ianuarie 1993, a fost semnată o „Cartă de înfrăŃire” cu oraşul RUEIL-MALMAISON, din FranŃa, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, sportiv, social, economic, turistic, tineret şi umanitar.

• La data de 27 ianuarie 1998, a fost semnat un „Protocol de înfrăŃire şi colaborare” cu oraşul SZEGED, din Ungaria, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, ştiinŃific, educaŃional, cultural, sanitar, administrativ, umanitar, religios, sportiv, turistic, protecŃia mediului, minorităŃi etnice, construcŃia de căi ferate şi rutiere şi deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei (conform H.C.L. nr.167/1997). De asemenea, în baza acestui protocol, la data de 10 iunie 2005, au fost semnate o „DeclaraŃie comună” şi un „Acord privind cooperarea în domeniul turismului” (conform H.C.L. nr. 299/26.07.2005).

• La data de 3 octombrie 1998, Municipiul Timişoara fost semnat un „Contract de parteneriat” cu oraşul GERA, din Germania, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraŃie publică locală, economic, social, agrement, artă, mediu înconjurător, urbanism, cultură, sport, sănătate şi tineret (conform H.C.L. nr.155/1998).

• La data de 27 martie 2003, a fost semnat un „Protocol de înfrăŃire şi colaborare” cu oraşul TREVISO, din Italia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, administrativ, social, turistic, serviciilor comunitare de urgenŃă (poliŃie, pompieri, protecŃie civilă), sanitar, al mediului, şcolar şi al tineretului (conform H.C.L. nr.1/2003).

• La data de 3 august 2005, a fost semnat un „Protocol de înfrăŃire şi colaborare” cu oraşul NOVI SAD, din Serbia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, administrativ, social, turistic, serviciilor comunitare de urgenŃă civilă (poliŃie, pompieri, protecŃie civilă), sanitar, al mediului, şcolar şi al tineretului (conform H.C.L. nr. 300/2005).

• La data de 7 octombrie 2005, a fost semnat un „Protocol de înfrăŃire” cu oraşul PALERMO, din Italia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraŃie publică locală, economic şi comercial, al mediului, social, cultural, sportiv, sanitar şi şcolar (conform H.C.L. nr. 348/2005).

• La data de 29 octombrie 2009, a fost semnată o „ÎnŃelegere de cooperare” cu oraşul NOTTINGHAM, din Marea Britanie, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: dezvoltare locală şi regenerare urbană, transport, cultură şi arte, educaŃie şi tineret şi economic (conform H.C.L. nr. 390/2009).

• La data de 24 aprilie 2010, a fost semnată o „ÎnŃelegere de cooperare” cu oraşul CERNĂUłI, din Ucraina, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: social, economic şi cultural (conform H.C.L. nr. 32/2010).



64

• La data de 8 septembrie 2010, a fost semnată o „ÎnŃelegere de cooperare” cu oraşul TRUJILLO, din Peru, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, educativ, sportiv, al turismului, asistenŃei sociale, sănătăŃii, mediului înconjurător şi ecologiei, planificării şi dezvoltării infrastructurii urbanistice şi tehnologice şi comercial (conform H.C.L. nr. 285/2010).

În contextul acestor relaŃii de înfrăŃire, au fost şi sunt derulate acŃiuni concrete de cooperare în diverse domenii (economic, socio-cultural, ştiinŃific, educaŃional şi sportiv etc.) şi au fost şi sunt încurajate relaŃiile directe între instituŃii şi organizaŃii locale şi instituŃii şi organizaŃii similare din oraşele surori.

În acelaşi cadru legislativ, la data de 6 ianuarie 1999, a fost semnat un „Memorandum de prietenie şi colaborare” cu oraşul TAIZHOU, din China, prin care a fost prevăzută colaborarea în domeniile: economic şi al comerŃului, al ştiinŃei şi tehnologiei, cultural, educaŃional, al turismului, sportiv, al agriculturii şi personalului.

2.2.2. Cooperarea cu alte oraşe În afara relaŃiilor de cooperare stabilite prin acordurile de înfrăŃire, s-a derulat acŃiuni de cooperare în diverse domenii şi cu alte oraşe din diverse Ńări. Cu oraşele PANCEVO, din Serbia şi CINCINNATI, din SUA, s-a cooperat în cadrul unui program internaŃional de cooperare tehnică, care a avut ca scop sprijinirea autorităŃilor publice locale în ameliorarea managementului municipal şi dezvoltarea unor proiecte care vizau dezvoltarea economică locală durabilă şi planificarea strategică. Cu Pancevo s-a colaborat şi în direcŃia valorificării potenŃialului turistic regional. Cu oraşul OTTAWA, din Canada, s-a cooperat în domeniul dezvoltării economice locale şi în cadrul unui proiect de modernizare a administraŃiei publice locale. Cu Regiunea VENETO, din Italia, s-a colaborat în cadrul unui proiect de combatere şi reglementare a imigraŃiei ilegale, iar cu VENEłIA s-a cooperat pentru iniŃierea unui proiect în cadrul programului Interreg III C. Cu oraşul UDINE, din Italia, s-a cooperat în domeniul sportiv, iar cu oraşul ZRENJANIN, din Serbia, s-a cooperat în domeniul administraŃiei publice în cadrul proiectului „Bune practici pentru ameliorarea serviciilor publice locale”. Cu CONSILIUL EUROPEI - DirecŃia de Dezvoltare a Coeziunii Sociale s-a cooperat în cadrul proiectului pilot european „Teritoriu Responsabil pentru Coeziunea Socială şi Dezvoltarea Durabilă”, Municipiul Timişoara fiind partener al proiectului alături de Regiunea Paris şi oraşul Mulhouse din FranŃa şi Provincia Trento din Italia.

Cu Universitatea Politehnică din MILANO, Filiala din Lecco, s-a cooperat pentru realizarea studiului „Timişoara 2020 - viziune generală” privind reconversia urbană a zonei care leagă două dintre principalele gări ale oraşului.

Cu oraşele PANCEVO şi NOVI BECEJ din Serbia s-a cooperat în cadrul unor proiecte PHARE Cooperare Transfrontalieră pe teme de turism. Primăria municipiului Timişoara a sprijinit activ relaŃiile de colaborare iniŃiate sau stabilite de alte instituŃii, organizaŃii sau asociaŃii de pe raza municipiului. 2.2.3. Cooperarea cu diverse asociaŃii şi reŃele de oraşe europene

Municipiul Timişoara a aderat la câteva asociaŃii şi reŃele europene pentru a-şi proteja şi promova interesele. În anul 2000, Municipiul Timişoara a aderat la reŃeaua europeană EUROCITIES, în calitate de membru asociat. Eurocities este o organizaŃie neguvernamentală, cu sediul la Bruxelles, formată din 130 de oraşe metropolă, care provin din 30 de state europene şi are drept scop îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii cetăŃenilor care trăiesc în oraşe şi în zonele urbane, prin diverse acŃiuni precum: influenŃarea programului de lucru european, creşterea transferului de tehnologie şi facilitarea implementării de proiecte concrete în oraşele din întreaga Europă etc. De asemenea, Eurocities facilitează cooperarea şi diversele schimburi între oraşele membre, promovează proiecte europene transnaŃionale - facilitând coordonarea şi asigurând acces la finanŃare europeană - cu o problematică vastă, pe teme economice, sociale, culturale, de mediu etc., de interes pentru oraşe şi face lobby pe lângă instituŃiile Uniunii Europene şi guvernele naŃionale pentru influenŃarea politicilor care afectează oraşele. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Municipiul Timişoara a devenit membru cu drepturi depline al reŃelei. În anul 2001, Municipiul Timişoara a semnat o “DeclaraŃie” şi un “Acord de prietenie şi cooperare” prin care a aderat la ReŃeaua Oraşelor Balcanice - BALCINET. Balcinet este o asociere a celor mai importante oraşe ale Peninsulei Balcanice. Domeniile de cooperare stabilite prin acordul de cooperare sunt: administraŃie locală,



65

mediu, infrastructură, dezvoltare urbană, educaŃie, transport, social, cultural, dezvoltare economică, comerŃ, sănătate, cercetare şi dezvoltare tehnologică, energie şi industrie, telecomunicaŃii şi informatică (conform HCL nr. 110/2001). În anul 2003, Municipiul Timişoara, prin semnarea unei declaraŃii comune de colaborare, a aderat la „CLUBUL DE LA STRASBOURG”. „Clubul de la Strasbourg” este o asociere a principalelor oraşe din statele care au aderat recent la Uniunea Europeană şi oraşul Strasbourg, din FranŃa, capitala parlamentară a Europei Unite. A fost creat la iniŃiativa oraşului Strasbourg şi are ca scop promovarea şi întărirea legăturilor între oraşele membre ale Clubului prin iniŃiative de cooperare descentralizată, concretizate prin schimburi în domeniile administrativ, cultural, economic, ştiinŃific şi universitar. În anul 2005, la data de 18 martie, Municipiul Timişoara a semnat la Budapesta, în Ungaria, o DeclaraŃie privind „ALLIANCE OF IOSZEF CITIES” - „AlianŃa oraşelor care au în componenŃă un cartier Iosefin”. Aceasta este o asociere a oraşelor care au în componenŃă un cartier Iosefin: Budapesta, Viena, Timişoara şi Praga şi are ca scop colaborarea între oraşele şi cartierele semnatare prin: schimburi de experienŃă între instituŃii, organizaŃii civile şi cetăŃeni, schimburi culturale, realizarea de proiecte cu finanŃare europeană în parteneriat etc. (conform H.C.L. nr. 152/2005). În anul 2010, Municipiul Timişoara a aderat la asociaŃia EUROPEAN CITIES MARKETING. European Cities Marketing este principala reŃea a Centrelor de Informare Turistică şi a Birourilor de Congrese care oferă membrilor oportunităŃi de afaceri, schimb de experienŃă şi colaborare la nivel operaŃional. Această asociaŃie, cu sediul la Dijon, în FranŃa, promovează interesele comune a 134 de oraşe mari din 32 de state europene. AsociaŃia European Cities Marketing facilitează cooperarea şi diverse schimburi de cunoştinŃe şi experienŃe în reŃea între oraşele membre în domeniul turismului. (conform H.C.L. nr. 461/2009). În contextul acestor acorduri semnate au fost şi sunt derulate mai multe proiecte şi acŃiuni în diverse domenii. 2.2.4. Cooperarea transfrontalieră În anul 1994, a fost creată EUROREGIUNEA DUNĂRE – CRIŞ – MUREŞ -TISA (DKMT), regiune transfrontalieră care include Regiunea Câmpia de Sud Ungaria, Regiunea Voivodina din Serbia şi Regiunea de Vest România. Aceasta se întinde pe o suprafaŃă de 77.456 km2 şi include o populaŃie de cca 6 milioane de locuitori. Timişoara este cel mai mare oraş şi cel mai important centru economic din Euroregiune. În acest context, Timişoara a cultivat relaŃiile tradiŃionale de prietenie şi bună vecinătate dintre locuitorii din oraşele din cele trei state învecinate şi a dezvoltat relaŃii transfrontaliere cu oraşele din Euroregiune, în special cu oraşele Szeged, din Ungaria şi Novi Sad, din Serbia, care sunt şi capitalele celor două regiuni. În ultimii ani, au existat numeroase vizite reciproce şi colaborări tot mai strânse între autorităŃile administraŃiei publice locale. Această apropiere a avut la bază mai multe caracteristici generale similare, istoria comună, probleme comune cu care se confruntă oraşele pentru a căror rezolvare o abordare comună şi o colaborare strânsă sunt benefice. Timişoara, Szeged şi Novi Sad au stabilit o serie de relaŃii directe de cooperare de ordin cultural, administrativ şi economic şi în vederea consolidării acestor relaŃii, Timişoara a semnat acorduri de înfrăŃire cu oraşul Szeged, din Ungaria – care la rândul său este cel mai mare oraş din partea maghiară a euroregiunii, şi cu oraşul Novi Sad, din Serbia – şi acesta fiind cel mai mare oraş din partea sârbă a euroregiunii. În cadrul acordurilor de cooperare şi înfrăŃire dintre oraşe, au fost iniŃiate şi derulate mai multe proiecte transfrontaliere şi acŃiuni în diverse domenii, care au favorizat dezvoltarea relaŃiilor de colaborare dintre autorităŃile locale, instituŃiile publice, organizaŃiile civile şi locuitorii acestor oraşe.



66

3. TAXE ŞI PROCEDURI LOCALE Veniturile proprii ale bugetelor locale, conform legislaŃiei române, sunt constituite din următoarele resurse financiare: 1. impozitele şi taxele locale, instituite prin Codul Fiscal, respectiv:

a) impozitul şi taxa pe cladiri; b) impozitul şi taxa pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizatiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelieră; h) taxele speciale; i) alte taxe locale;

2. amenzile şi penalitătile aferente impozitelor şi taxelor locale prevăzute mai sus; 3. dobânzile pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale prevăzute mai sus 4. impozitele şi taxele instituite prin:

a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru; b) Impozitul stabilit in conditiile art. 77^1 alin. (1) si (3) din L. 571/2003 modificată se distribuie în cota de

50% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul căora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării;

c) Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru. În România, rolul fiscal al impozitelor se înscrie în tendinŃele actuale din statele moderne, în general, constituind principala sursă a fondurilor bugetare, nivelul lor fiind unul mediu. Impozitele reprezintă o "plată bănească obligatorie, generală şi definitivă (nerambursabilă) efectuată de persoane fizice şi juridice la bugetul statului/local, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege, fără obligaŃia din partea statului de a presta plătitorului un echivalent direct şi imediat, necesar pentru satisfacerea cerinŃelor societăŃii". Persoanele fizice şi persoanele juridice prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, în calitatea lor de contribuabil, au obligaŃia să contribuie prin impozitele locale stabilite de consiliile locale, între limitele şi în condiŃiile legii, la cheltuielile publice locale. În perioada clasică, impozitelor li s-a recunoscut doar funcŃia fiscală, de contribuŃie la acoperirea cheltuielilor necesare funcŃionării autorităŃii locale. Ulterior s-a considerat că impozitul nu trebuie să contravină unei mai bune administrări în economie, dimpotrivă, el trebuie să stimuleze realizarea unei economii mai eficiente şi să nu distorsioneze mecanismul preŃurilor. În statele dezvoltate, rolul impozitelor a dobândit o dezvoltare semnificativă. Pe lângă funcŃia lor fiscală (procură bani bugetului), impozitele sunt folosite (alături de alte agregate economice), ca metodă de conducere a economiei, au devenit instrumente de politică economică utilizate pe larg de autoritatea locală în limita competentelor stabilite de lege. În anul 1999 în baza HG nr.333/29.04.1999 privind aprobarea protocolului de predare primire s-a procedat la transferarea activităŃii de colectare a veniturilor proprii de la Ministerul FinanŃelor la autorităŃile administraŃiei publice locale. Astfel în anul 1999 şi anul 2000 autorităŃile administraŃiei publice locale şi-au creat compartimente proprii pentru realizarea atribuŃiilor respective. Incepând cu anul 2000 au fost acordate consiliilor locale libertăŃi, dar şi sarcini privind impozitele şi taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi şi încasării impozitelor şi a taxelor locale. Astfel anul 2000 a fost primul an fiscal în care autorităŃile administraŃiei publice locale şi-au colectat prin forŃe proprii veniturile. În condiŃiile în care impozitele şi taxele locale au fost menŃinute de administraŃia locală la acelaşi nivel în ultimii ani, creşterea valorică a veniturilor colectate la bugetul local se datorează creşterii bazei de impozitare, ceea ce denotă o creştere economică. În anul 2007 a fost înfiinŃată DirecŃia Fiscală, ca un serviciu public cu personalitate juridică, aflat în subordinea Primarului Municipiului Timisoara. DirecŃia Fiscală a Municipiului Timişoara are atribuŃii privind stabilirea,



67

constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, astfel cum sunt acestea reglementate de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală.

Tab.5.1. SituaŃia privind veniturile totale încasate şi cheltuielile efectuate din bugetul local


(actualizată prin aplicarea inflatorului pentru anul de bază 2011)

-mii lei- 2007 2008 2009 2010 2011

Venituri bugetare 643.921 704.195 584.454 583.435 593.730 Cheltuieli bugetare 605.357 700.153 592.587 582.342 571.008 Excedent bugetar 38.564 4.042 -8.133 -1.093 22.722

Fig.5.1. Venituri totale încasate şi cheltuieli efectuate din bugetul local în perioada 2007-2011

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2007 2008 2009 2010 2011

Venituri bugetare

Cheltuielibugetare

Excedent/deficitbugetar

AdministraŃia locală a fost mereu preocupată de realizarea de investiŃii şi lucrări de dezvoltare, dovadă fiind sumele alocate an de an din bugetul local, în valoare totală de 298.965 mii lei, pe întreaga perioadă 2005-2009, valoare actualizată în raport cu rata inflaŃiei pentru anul de bază 2009.

Tab.5.2. SituaŃia sumelor alocate din bugetul local pentru realizarea de investiŃii


- mii lei -

An 2007 2008 2009 2010 2011 Total

Investitii 75381 50954 39936 71735 79228 317234

Cheltuieli 605357 700153 592587 582342 571008 3051447 Ponderea investiŃiilor 12,45% 7,28% 6,74% 12,31% 13,87% 10,40%

Ponderea cheltuielilor de capital în bugetul local a crescut semnificativ începând cu anul 2010. În mare parte, acest fapt se datorează atragerii de fonduri nerambursabile ca surse complementare pentru realizarea proiectelor majore de investiŃii. În medie pentru perioada analizată a fost alocat un procent de 10,40% din totalul cheltuielilor bugetare pentru efectuarea lucrărilor de investiŃii.



68

Fig.5.2. Ponderea investiŃiilor publice în totalul cheltuielilor bugetare în perioada 2007-2011

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2007 2008 2009 2010 2011

cheltuieli totale

cheltuieli de capital

Deoarece sumele alocate din bugetul local sunt insuficiente, sunt utilizate surse complementare pentru realizarea de investiŃii de către administraŃia locală, fiind efectuate cheltuieli de capital din fondul de rulment, din emisiuni de obligaŃiuni municipale, din fondul special de locuinŃe, din fonduri nerambursabile şi din contractarea de credite. 4. INVESTIłII STRĂINE Din punct de vedere al investiŃiilor străine atrase, Timişoara reprezintă un important pol de atracŃie pentru investitorii străini, atât în cadrul judeŃului Timiş, cât şi la nivel naŃional. Nivelul înalt al productivităŃii şi calităŃii muncii, disciplina, precum şi costurile salariale mici au permis în continuare atragerea de firme importante pe plan internaŃional, această stare de fapt fiind susŃinută şi de situaŃia relativ bună a climatului investiŃional din Timişoara. Din cele 19.858 firme înmatriculate în Timişoara în perioada 2005-2010, un procent de 19,83% (3.937 societăŃi comerciale) reprezintă societăŃile cu participare străină la capital. În perioada 2005-2010 au fost înregistrate la Registrul ComerŃului Timiş 31.986 firme în JudeŃul Timiş, din care 19.858 firme în Municipiul Timişoara, în Timişoara concentrându-se astfel 62,08% din totalul firmelor înregistrate la nivel judeŃean. Se observă o tendinŃă de scădere a ponderii firmelor noi înmatriculate în Timişoara în ultimii ani (raportat la judeŃ), acestea orientându-se spre localităŃi periurbane învecinate unde au văzut posibilitatea de localizare cu costuri mai mici în condiŃiile în care vor beneficia de infrastructura oraşului.

Tab.5.3. SituaŃia societăŃilor comerciale cu participare străină la capital înmatriculate la Registrul

ComerŃului în perioada 2005-2010 din judeŃul Timiş şi Timişoara

- valori -

An Nr. total de firme Nr. firme cu participare

străină la capital

Total aport de capital străin -EURO-

Timiş Timişoara Timiş Timişoara Timiş Timişoara

2005 6.839 4.675 937 639 16.042.906 8.903.697

2006 5.641 3.566 832 669 55.881.462 4.347.021

2007 5.904 3.634 1.033 792 7.754.502 6.709.780

2008 5.546 3.366 928 678 10.075.392 9.258.887



69

2009 4.184 2.431 932 637 4.598.625 4.400.204

2010 3.842 2.186 786 522 8.812.765 7.893.880

2011 4.764 2.649 826 546 1.097.461 575.988

Total 36.720 22.507 6.274 4.483 104.263.113 42.089.457

Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului Timiş

- procente -

An Total firme noi înmatriculate

Timişoara / Timiş

Număr firme cu participare străină la capital Timişoara / Timiş

Număr firme cu capital străin / Număr total firme

În Timişoara

Aport de capital străin

Timişoara / Timiş 2005 68% 68% 14% 55% 2006 63% 80% 19% 8% 2007 62% 77% 22% 86% 2008 61% 73% 20% 92% 2009 58% 68% 26% 96% 2010 57% 66% 24% 90% 2011 55% 66% 21% 52% Total 61% 71% 20% 40%

Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului Timiş, date prelucrate

0

2000

4000

6000

8000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

SC capital strain Timisoara

SC capital strain Timis

SC Timisoara

SC Timis

Timişoara concentrează un procent de 71% din totalul firmelor cu capital mixt înmatriculate în judeŃul Timiş. Aportul de capital străin în euro adus de acestea în perioada mai sus menŃionată a fost de 42.089.457 euro, reprezentând un procent de 40% comparativ cu 104.263.113 euro cât a fost la nivel de judeŃ. În anul 2006, firma AGRI CONCEPT EUROPE SRL, cu sediul central în Timişoara, investeşte 47.592.357 euro la Carani, JudeŃul Timiş. Prin acest masiv aport de capital străin, în 2006 firma se situează pe locul 2 la nivel naŃional în clasamentul primelor 40 de societăŃi comerciale după participarea străină la capitalul social total subscris. Această investiŃie, de o importanŃă deosebită pentru economia JudeŃului Timiş, având în vedere că este tocmai în domeniul agriculturii, au determinat ca în anul 2006, Timişoara să deŃină doar 8% din totalul investiŃiilor din judeŃul Timiş.



70

Fig.5.3. Aport de capital străin în Timiş şi Timişoara, perioada 2005-2011

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Timisoara0

30000

60000

Timisoara

Timis

Statistica primelor 10 Ńări după numărul de firme care au investit capital străin în Timişoara, în anul 2011, este redată grafic mai jos

Fig.5.4. Clasamentul primelor 10 Ńări după numărul de firme cu participare străină la capital

ITALIA -115

GERMANIA - 45

AUSTRIA - 25

UNGARIA - 18

SPANIA - 14

ELVETIA - 10

UK - 8

SERBIA - 7

BELGIA - 6

TURCIA - 5

Statistica primelor 10 Ńări funcŃie de capitalul străin investit în anul 2011 este următoarea:

Tab.5.6. Clasamentul primelor 10 Ńări după valoarea capitalului străin investit

în Timişoara în anul 2011

-euro- Nr. crt. TARA Nr. firme Total EURO

1 GERMANIA 45 234588,04 2 ITALIA 115 98405,35 3 PORTUGALIA 2 64634,14 4 ELVETIA 10 60707,00 5 FRANTA 5 51365,74 6 BELGIA 6 10209,60 7 SPANIA 14 7294,81 8 AUSTRIA 25 7232,52 9 CHINA 5 6899,74

10 OLANDA 5 5792,66 Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului Timiş



71

Tab.5.7. Lista primelor 20 de societăŃi cu capital străin din Timiş în funcŃie de aportul de capital străin atras în euro în anul 2011

Nr. crt. FIRMA Denumire activitate principala declarata

Capital social EURO

1 DSD NOELL SRL ConstrucŃii hidrotehnice 100000,00

2 MARIPA SRL Alte servicii de cazare 50574,20

3 BORGSTENA TEXTILE RO SRL Finisarea materialelor textile 50000,00

4 COHLINE SRL Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate 50000,00

5 DUETI TRANS SRL Transporturi rutiere de mărfuri 47500,00

6 REMONDIS ROMANIA UMWELTSERVICE SRL Recuperarea materialelor reciclabile sortate 25000,00

7 STRAUMANN LAND SRL Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii 23697,00

8 TERRA VERDE INVEST SRL Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii 23492,00

9 MADERO MANAGEMENT SA Dezvoltare (promovare) imobiliară 14634,14

10 HE SOLUTIONS SRL ActivităŃi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client) 10000,00

11

SIHN FOREST PROPERTIES SOCIETATE ÎN NUME COLECTIV

Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii 10000,00

12 EASTFLAT SRL Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii 10000,00

13 FIRSTENERGY SRL ProducŃia de energie electrică 10000,00

14 ISC RESEARCH SRL ActivităŃi de studiere a pieŃei şi de sondare a opiniei publice 10000,00

15 E.T. ELECTRONICS TRADE SRL

ComerŃ cu ridicata de componente şi echipamente electronice şi de telecomunicaŃii 10000,00

16 IMVEM REAL ESTATE SRL Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii 8319,00

17 EDIL SOLE 2010 SRL Dezvoltare (promovare) imobiliară 6350,00

18 NOVA GREEN FARM SRL

Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminŃe oleaginoase 5200,00

19 MARRIC REAL ESTATE SRL AgenŃii imobiliare 5000,00

20 RETUC RMN SRL Recuperarea materialelor reciclabile sortate 5000,00 Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului Timiş

Succesul Timişoarei în atragerea investitorilor străini este rezultatul condiŃiilor geo-politice favorabile, al infrastructurii tehnice şi de comunicaŃii dezvoltate, a existenŃei forŃei de muncă bine calificate şi a mediului social coeziv, a relaŃiilor inter-umane şi inter-etnice agreabile, al atractivităŃii mediului de afaceri dar, nu în ultimul rând şi a deschiderii şi preocupării constante a autorităŃilor publice locale de atragere a investiŃiilor străine, de încurajare a afacerilor. Altfel nu s-ar explica de ce Timişoara a surmontat mari oraşe cu condiŃii geopolitice, sociale şi culturale similare.



72

5. PIAłA IMOBILIARĂ În Timişoara, piaŃa imobiliară este variată, oferind răspuns tuturor cerinŃelor economiei de piaŃă. Pe piaŃa imobiliară, există oferte atractive de imobile – terenuri şi clădiri – cu destinaŃii diverse: locuinŃe, birouri şi servicii, industrie şi depozite, spaŃii comerciale. În prezent însă, piaŃa imobiliară timişoreană este dominată de prudenŃă şi stagnare. Criza financiară şi economică a afectat inevitabil şi piaŃa imobiliară timişoreană astfel că, începând cu anul 2009 aceasta a cunoscut o scădere spectaculoasăla până momentul de faŃă. Dacă luăm în considerare perioada cuprinsă de la începutul anului 2011 în comparaŃie cu aceeasi perioadă din 2008, observăm că numărul de tranzacŃii imobiliare s-a redus substanŃial iar preŃurile la apartamente a scăzut cu 30-40%, principala cauză fiind scăderea numărului de credite ipotecare faŃă de anul 2008. Cererea de cumpărare a imobilelor cu destinaŃie rezidenŃială mult mai mare decât oferta, a fost principala cauză care a determinat în anul 2008 o creştere spectaculoasă a preŃurilor, în multe cazuri chiar artificial. La finele anului 2011, preŃul apartamentelor vechi din Timişoara a fost în medie de 795 euro/mp util în timp ce preŃul mediu pentru apartamentele noi a înregistrat 885 euro/mp. În această perioadă, pe piaŃa imobiliară din Timişoara primează locuinŃele închiriate. Cele mai căutate sunt apartamentele cu 2 camere, datorită faptului că nu necesită costuri prea mari de întreŃinere.

EvoluŃia costurilor la apartamente

Tip apartament 2008 2009 2011

1 camera

Apartamente în blocuri vechi (euro)

45.000 - 55.000 30.000 - 35.000 25.000 - 30.000

Apartamente în complexe rezidenŃiale noi (euro)

50.000 - 60.000 45.000 - 53.000 30.000 - 38.000

2 camere


65.000 - 80.000 50.000 - 60.000 35.000 -45.000


70.000 - 90.000 58.000 – 69.000 50.000 - 57.000

3 camere


75.000 - 100.000 65.000 - 75.000 45.000-65.000


90.000 - 130.000 77.000 – 79.000 60.000-80.000

4 camere


85.000 - 120.000 70.000-80.000 50.000-75.000

Un interes crescut în oferta de pe piaŃa imobiliară din Timişoara îl prezintă clădirile istorice, construite în timpul ocupaŃiei austro-ungare sau în perioada interbelică. SpaŃiile generoase pe care le oferă, arhitectura clădirilor, trecutul istoric, dar şi poziŃia privilegiată în centrul oraşului, cresc valoarea acestor clădiri. PreŃul lor este cuprins între 1.200 şi 1.700 Euro-mp. OpŃiunea “clasei de mijloc” s-a modificat, fiind preferate casele familiale poziŃionate în intravilanul municipiului, sau în localităŃile periurbane, precum şi apartamentele cu grad sporit de confort.



73

În cazul vilelor noi individuale, din vechile cartiere rezidenŃiale, preŃul este în funcŃie de suprafaŃa construită şi de suprafaŃa terenului aferent, valorile oscilând între 165.000 si 400.000 Euro. Vilele din cartiere rezidenŃiale noi, de tip înşiruit, cu o suprafaŃă de teren mai mică, se adresează clasei medii iar preŃurile sunt cuprinse între 100.000 Euro şi 150.000 Euro. PreŃul caselor individuale sau duplex cu o suprafaŃă de teren de minim 400 mp, este între 130.000 Euro şi 200.000 Euro. În perioada 2007-2009 preŃul terenurilor a crescut între 300% şi 500%, în funcŃie de zonă, astfel încât cea mai profitabilă investiŃie s-a dovedit a fi cea în terenuri. În prezent însă, preŃul la terenuri stagnează, mulŃi dintre proprietari preferând să mai astepte decât sa scadă preŃul. Se estimează că valoarea acestora nu va scădea prea mult, deoarece numărul locaŃiilor libere din cadrul oraşului se reduc tot mai mult, ceea ce duce la creşterea preŃului şi va determina extinderea oraşului în intravilanul extins din Nord, Est şi Sud. Se vor crea, astfel, noi zone rezidenŃiale, a căror principali clienŃi sunt persoanele fizice, ce doresc să-şi construiască o casă individuală în regie proprie. PreŃul terenurilor intravilane din zona centrală este de aprox. 150-400 Euro/mp, scăzând spre periferie (50-100Euro/mp). Cele situate în intravilanul extins au un grad relativ redus de ocupare, cu excepŃia celor situate pe arterele principale de acces în oraş, preŃurile situându-se la nivelul de 15 -100 Euro/mp în zona DumbrăviŃa - Cora, de ex, sau între 14-24 Euro/mp, în zona de est, înspre MoşniŃa. Pentru extravilan, numărul de cereri imobiliare este tot mai mare. În ultima perioadă se remarcă un interes crescut al companiilor de a dezvolta aici proiecte industriale, comerciale sau de logistică. PreŃul terenurilor agricole situate în extravilan sunt cuprinse între 4.000 si 6.000 Euro/ha, cu excepŃia terenurilor care au acces la drumurile naŃionale şi sunt limitrofe localităŃilor. Pentru terenurile compacte, cu suprafeŃe mari, preŃul alternează între 30-50 Euro/mp, în funcŃie de locaŃie. Un alt factor determinant în stabilirea nivelului valorii îl reprezintă posibilitatea racordării la utilităŃi (apă, canal, gaz, electricitate). Anul 2007 marchează debutul unor proiecte record pentru acest oraş. Este cazul proiectului City Business Centre, un complex situat în centrul istoric şi format din cinci clădiri de birouri de clasa A, a căror suprafaŃă totală însumată este de 35.000 mp. În prezent sunt funcŃionale 3 din cele 5 clădiri, urmând ca în vara anului 2012 să fie finalizată cea dea patra clădire. Valoarea întregului proiect se ridică la 50 milioane de euro. Zonele cu destinaŃie industrială existente, situate în partea de Sud şi în partea de Vest a oraşului, respectiv în zona industrială Calea Şagului, zona industriala Freidorf, Zona Torontalului, s-au dezvoltat datorita alinierii de-a lungul arterelor principale a unor importante companii cu profil de producŃie. PreŃul terenurilor cu destinaŃie industrială sau de depozitare de pe Calea Şagului este cuprins între 15 Euro/mp, pentru locaŃii mai îndepărtate de sosea şi de utilităŃi şi 80 Euro/mp, pentru locaŃii cu deschidere la şosea şi cu posibilitatea de racordare la utilităŃi. Datorită dezvoltării Parcului Industrial Freidorf, pe drumul de legătură între Calea Sagului si Freidorf, şi-au stabilit locaŃia importanŃi agenŃi economici cu profil de producŃie cum ar fi Katrein, Barum Automotive etc, ceea ce a determinat creşterea preŃului terenului, nivelul acestuia variind intre 50 Euro/mp până la 125 Euro/mp. În Freidorf, în apropierea Parcului Industrial Timişoara, preŃul terenului este între 15 Euro/mp şi 45 Euro/mp. Toată partea de Vest a Timişoarei, începând cu Calea Sagului pană la Calea Torontalului este propusă să devină zona cu destinaŃie industrială în cadrul Planului Urbanistic General al oraşului Timişoara. PreŃul terenurilor pe Calea Torontalului, în apropiere de Parcul Tehnologic, sau de investitori strategici ca Solectron, Coca-Cola, Metro, este cuprins între 27 Euro/mp şi 40 Euro/mp. In partea de Sud - Est, respectiv în Zona Industrială Calea Buziaşului, şi-au stabilit locaŃia prin cumpărarea unui teren sau prin cumpărarea/transformarea unei companii existente, mai multe firme de renume cum ar fi Lisa Draxlmaier, Procter & Gamble, Elbromplast, TRW Automotive, LUXTEN etc., aici fiind concentrată o mare parte din industria existentă. O alta zonă industrială ocupată de către investitori strategici cum ar fi Dura, Hella, este cea adiacentă centurii Timişoara pe porŃiunea dintre DN Timişoara-Lugoj şi zona Aeroportului InternaŃional Timişoara. PreŃul terenurilor din cadrul locaŃiilor industriale situate în interiorul oraşului, cum ar fi IOROM, PASMATEX, GUBAN, BANATIM etc., majoritatea propuse pentru reconversie funcŃională, variază între 200 Euro/mp şi 350 Euro/mp. La acestea, investitorii vor mai adăuga şi preŃul demolării şi al decontaminării terenului, ceea ce va urca semnificativ nivelul preŃului.



74

VI. SITUAłIA ECONOMICĂ 1. EVOLUłIA SITUAłIEI ECONOMICE A SOCIETĂłILOR COMERCIALE ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA ÎN PERIOADA 2006-2010 Analiza situaŃiei economice a societăŃilor comerciale care funcŃionează în Municipiului Timişoara a fost efectuată pe baza datelor furnizate de DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş şi reflectă starea generală a mediului economic al municipiului Timişoara, în perioada 2006 - 2010. MenŃionăm că analiza este efectuată doar asupra performanŃelor firmelor care au obligaŃia depunerii şi au depus bilanŃ la DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş/Oficiul Registrului ComerŃului Timiş în această perioadă. La acestea se adaugă un număr de 109 mari contribuabili cu sediul în judeŃul Timiş, administraŃi de către DirecŃia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, majoritatea acestora având sediul social în Timişoara. Majoritatea marilor contribuabili sunt investitori străini, în special în industria auto, construcŃii de maşini, construcŃii (amintim firme de renume ca: Alcatel-Lucent, Bardeau Holding, Continental Automotive Products, Contitech, Euroconstruct, Europrefabricate, Flextronics, Hella, Kathrein, Kromberg&Schubert, Linde Gaz, Mahle, Procter&Gamble, Profi Rom Food, Smithfield, TRW Automotive, Unita Turism Holding, Valeo Lighting) precum şi branduri locale, cu capital autohton sau mixt (precum Tender, Timcon, Spumotim, Simultan, Rus Savitar, RMB Casa Auto, Prompt, Redoxim, NGF Construct, Izometal-Magellan, Iulius Mall, Industria Lânii, Glissando, General Beton, Fornetti, Eta2U, ELBA, Dunca Imobiliare, Cova Ghera, Confort, Bitea Construct, Bega Turism, Bega Minerale, Autohton Tim, Azur, AutoEuropa, AEM, Agil, Agrocomert Holding, Almira Trade). Circa 10% din totalul marilor contribuabili sunt regii şi societăŃi de interes local din domeniul utilităŃi, servicii publice şi instituŃii financiare nebancare (Societatea de Intretinere si Reparatii Drumuri Timisoara, Enel Distributie Banat, Retim Ecologic Services, RATT, Colterm, Aquatim; Express Finance, A.M.R. Leasing) Pentru caracterizarea situaŃiei economice au fost analizaŃi indicatorii economico-financiari ce reflectă mediul concurenŃial în care activează societăŃile comerciale din Municipiul Timişoara, atât cantitativi (numărul societăŃilor comerciale, a salariaŃilor, cifra de afaceri, rezultatul exerciŃiului şi productivitatea muncii în mărimi absolute) dar şi calitativi (rata rentabilităŃii economice şi rata rentabilităŃii financiare).

Tab.6.1. EvoluŃia indicelui preŃurilor de consum

An 2006 2007 2008 2009 2010

IPC % (serii anuale) 104.84 107.85 105.59 106,09 100

IPC % (an de bază 2009) 126,65 120,82 112,02 106,09 100 Sursa: Institutul NaŃional de Statistică

În analiza economico-financiară a performanŃelor acestor firme a fost considerată ca valoare de referinŃă datele din bilanŃurile depuse de societăŃile comerciale la 31.12.2010, iar valorile brute raportate în bilanŃurile contabile din anii 2006-2009 au fost actualizate cu rata inflaŃiei, indicele preŃurilor de consum calculat pentru anul 2010 ca an de bază. 1.1. SocietăŃile comerciale şi numărul mediu de salariaŃi Conform datelor existente la DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice, la finele anului 2010 în municipiul Timişoara au fost active şi au depus bilanŃ contabil un număr de 26.949 societăŃi comerciale. Dintre acestea, un număr de 20.197 - reprezentând un procent de 74.95% - îşi desfăşoară activitatea de bază în sectorul serviciilor. Ponderea societăŃilor comerciale active în 2010 din sectoarele industrie, construcŃii şi agricultură, cumulat, a fost de 25.05% (tab. 6.2).



75

Tab.6.2. EvoluŃia numărului societăŃilor comerciale şi a numărului mediu de salariaŃi

Ramură/An 2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură Nr.societăŃi 1.002 1.091 397 376 1.152 Nr.salariaŃi 4.236 5.413 1.105 850 4.127

Industrie Nr.societăŃi 2.707 2.881 1.715 1.560 2.574 Nr.salariaŃi 39.564 56.648 28.716 22.565 35.915

ConstrucŃii Nr.societăŃi 2.166 2.709 2.109 1.952 3.026 Nr.salariaŃi 15.517 20.873 15.234 24.580 43.569

Servicii Nr.societăŃi 18.043 19.975 15.174 14.185 20.197 Nr.salariaŃi 58.048 71.440 55.717 68.823 64.303

Total Nr.societăŃi 23.918 26.656 19.395 18.073 26.949

Nr.salariaŃi 117.395 154.374 100.772 116.818 147.914 Sursa: DirecŃia generală a FinanŃelor Publice Timiş, date bilanŃ 2006-2010

Numărul mediu al salariaŃilor în anul 2010 a fost de 147.914, dintre care un număr 64.303 persoane – respectiv un procent de 43,47% - sunt încadrate în sectorul serviciilor. Astfel că sectoarele industrie, construcŃii şi agricultură au oferit în anul 2010 un procent de 56,53% din numărul total al locurilor de muncă (cumulat pentru cele trei sectoare), dintre acestea cele mai multe fiind în construcŃii (29,46%), urmat de industrie (13,65%) şi agricultură (0,36%). (vezi tab. 6.2).

În medie, numărul salariaŃilor într-o societate comercială a fost în anul 2010 de 5,5. Cel mai ridicat raport s-a înregistrat în sectoarele construcŃiilor (14,40) şi industriei (13,95) în timp ce sectoarele serviciilor (3,18) şi agriculturii (3,58) au un raport nr.salariaŃi/societate comercială destul de scăzut. EvoluŃia numărului societăŃilor comerciale şi a numărului de salariaŃi în perioada 2006-2010 este redată grafic mai jos.

Fig.6.1. EvoluŃia numărului societăŃilor comerciale pe sectoare de activitate

23

91

8

26

65

6

19

39

5

18

073

26

94

9

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2006 2007 2008 2009 2010

agricultura industrie constructii

servicii total



76

Fig.6.2. EvoluŃia numărului de salariaŃi pe sectoare de activitate

117

39

5

15

437

4

10

07

72

11

68

18

147

91

4

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

2006 2007 2008 2009 2010

agricultura industrie constructii servicii total

1.2. EficienŃa utilizării resurselor umane Ca factor de producŃie, munca reprezintă o activitate specific umană desfăşurată în scopul obŃinerii de bunuri. În analiza gestiunii resurselor umane trebuie Ńinut cont însă de faptul că acest factor se prezintă numai în stare activă şi nu sub forma unor resurse stocate. Prin urmare, pe lângă asigurarea cantitativă a resurselor umane, este necesară şi analiza calitativă a acestora. EvoluŃia productivităŃii muncii în perioada 2006 – 2010, pe ramuri de activitate, este redată în tab.6.3.

Tab.6.3 Productivitatea muncii

(cifra de afaceri - mii lei - raportat la numărul de salariaŃi)

Ramură/An 2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură 116,12 161,58 335,09 280,64 223,28 Industrie 82,50 108,75 136,20 120,43 107,44 ConstrucŃii 117,77 144,72 173,83 78,18 45,96 Servicii 149,34 171,42 186,79 118,86 151,49 Total 121,44 144,47 172,04 111,78 111,71

Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate

Productivitatea muncii, respectiv capacitatea forŃei de muncă de a crea bunuri şi de a presta servicii, exprimată ca raport între cifra de afaceri (mii lei) şi numărul mediu de salariaŃi, are o evoluŃie fluctuantă în perioada 2006 – 2010, datorită influenŃei diferite a indicatorilor economico – financiari asupra acesteia. Anul de vârf în ceea ce priveşte productivitatea muncii a fost 2008, cu o valoare medie de 172,04 mii lei cifră de afaceri/salariat, an în care au fost înregistrate valori ridicate ale productivităŃii muncii în fiecare din sectoarele economiei. Valoarea ridicată a productivităŃii muncii din anul 2008 este dată de efectivul salarial scăzut în comparaŃie cu ceilalŃi ani de analiză, cifra de afaceri având în acest an o valoare medie.



77

Fig.6.3 EvoluŃia productivităŃii muncii

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură

Construcţii

Servicii

Industrie

TOTAL

Productivitatea muncii, sau forŃa productivă a muncii, reflectă capacitatea factorului muncă de a crea, într-o perioadă de timp, un anumit volum de bunuri şi de a presta anumite servicii. În ultimă instanŃă, caracterizează eficienŃa cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă. Analiza eficienŃei resurselor umane pe baza profitului (a rezultatului brut din exploatare) obŃinut de un salariat este un indicator semnificativ pentru caracterizarea eficienŃei muncii întrucât pune în evidenŃă legătura dintre rentabilitatea comercială - înzestrarea tehnică şi eficienŃa utilizării acesteia - şi productivitatea muncii. Observarea evoluŃiei eficienŃei muncii din perspectiva rezultatelor obŃinute ne permite să formulăm şi o concluzie calitativă privind influenŃa factorului muncă asupra evoluŃiei economice.

Tab.6.4 EficienŃa utilizării resurselor umane

(rezultatul brut din exploatare, mii lei / salariat)

Ramură/An 2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură 21,42 5,54 7,65 -35,91 -0,33 Industrie 8,69 2,70 1,56 1,92 2,03 ConstrucŃii 14,53 14,88 3,04 0,57 0,69 Servicii 18,01 11,56 3,54 -0,29 1,38 Total 14,53 8,55 2,94 0,06 1,29

Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate În concluzie, din punct de vedere calitativ, factorul muncă a fost cel mai eficient utilizat în anul 2006, an în care rata rentabilităŃii comerciale a fost cea mai mare. În perioada 2007-2009, scăderea semnificativă a ratei rentabilităŃii comerciale a determinat o scădere a eficienŃei muncii, deşi productivitatea muncii a fost ridicată. În anul 2010, creşterea rentabilităŃii comerciale în condiŃiile unei productivităŃi a muncii aproximativ egală cu cea din anul precedent a determinat o uşoară eficientizare a utilizării resurselor umane. 1.3. Cifra de afaceri reală şi ponderea sectoarelor economiei la realizarea cifrei de afaceri Cifra de afaceri totală reprezintă suma totală a veniturilor obŃinute din activităŃi comerciale derulate de societăŃile care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Timişoara, evaluate la preŃurile pieŃei şi actualizate cu rata inflaŃiei, în scopul eliminării efectului acesteia ca factor exogen ce nu reflectă eforturile proprii ale societăŃilor comerciale.



78

Analiza evoluŃiei în timp a cifrei de afaceri reală a fost efectuată cu ajutorul mărimilor absolute, fiind evidenŃiat şi ritmul mediu anual de creştere sau scădere.

Tab.6.5. EvoluŃia cifrei de afaceri, în termeni reali

- mii lei -

Ramură/An 2006 2007 2008 2009 2010 Total

2006-2010

Agricultură 491.883 874.623 370.276 238.546 921.476 2.896.804 Industrie 3.263.983 6.160.250 3.911.016 2.717.511 3.858.781 19.911.541 ConstrucŃii 1.827.374 3.020.674 2.648.198 1.921.710 2.002.343 11.420.299 Servicii 8.673.601 12.246.481 10.407.228 8.180.107 9.741.579 49.248.996 Total 14.256.841 22.302.028 17.336.718 13.057.874 16.524.179 83.477.640

Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date bilanŃ contabil la 31.XII.

O analiză a ponderii sectoarelor economiei în realizarea cifrei de afaceri în perioada 2006 – 2010 evidenŃiază preponderenŃa sectorului terŃiar (al serviciilor) în economia locală, ponderea cifrei de afaceri din acest sector fiind de 59%. Sectorul industrial a contribuit în aceeaşi perioadă cu 23,85% iar sectorul construcŃiilor deŃine un procent de 13,68% în economia locală. Sectorul agricol, aşa cum este de aşteptat pentru o zonă urbană dezvoltată, are o contribuŃie nesemnificativă la creşterea economiei locale: 3,47%. Sectorul predominant în economia Timişoarei este, prin urmare, cel al serviciilor. Această caracteristică a zonelor bine dezvoltate este susŃinută de prezenŃa sectorului industrial, cele două sectoare completându-se reciproc. Cifra de afaceri realizată în anul 2010 a fost de 16.524.179 mii lei, cea mai importantă contribuŃie având-o, în fiecare din cei 5 ani analizaŃi, sectorul serviciilor.

Fig.6.4. ContribuŃia sectoarelor economiei la realizarea cifrei de afaceri


0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură

Industrie

ConstrucŃii

Servicii



79

Fig.6.5. Ponderea cifrei de afaceri a sectoarelor economiei municipiului Timişoara

cumulat 2006-2010

servicii

59,00%

agricultura

3,47%

industrie

23,85%

constructii

13,68%

Din analiza seriilor anuale a valorilor cifrei de afaceri se poate observa evoluŃia ciclică a acesteia, cu o perioadă de „boom” în anul 2007 după care curba cifrei de afaceri intră în declin. Anul 2008 coincide cu debutul crizei economice, ceea ce explică şi faza de declin în care a intrat economia locală în municipiul Timişoara. O scădere semnificativă a cifrei de afaceri în anul 2008 faŃă de 2007 se poate observa mai ales în cazul sectoarelor industriei şi serviciilor, sectorul construcŃiei fiind afectat într-o mai mică măsură în anul respectiv. Acelaşi trend se menŃine şi pentru anii 2008 – 2009. Astfel, economia Timişoarei în anul 2007 este caracterizată de o creştere semnificativă a cifrei de afaceri în toate domeniile de activitate. Procentual, cea mai mare creştere a fost înregistrată în sectorul industrial – cu 88,7% mai mult faŃă de anul 2006. Cifra de afaceri realizată în sectorul serviciilor creşte procentual cu 41,2% faŃă de anul precedent; acest sector a înregistrat totodată cea mai semnificativă creştere exprimată valoric: 3.188.806 milioane lei. Şi sectorul construcŃiilor urmează tendinŃele celorlalte sectoare, respectiv o creştere de 65,3%, în timp ce în agricultură cifra de afaceri este practic dublă comparativ cu cea realizată în anul precedent. Anul 2010 marchează o relansare a economiei locale, cu o creştere de 26,5% faŃă de anul precedent, an în care au fost înregistrate creşteri valorice ale cifrei de afaceri în toate sectoarele economiei.



80

Fig.6.6. EvoluŃia cifrei de afaceri în perioada 2006-2010

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

2006 2007 2008 2009 2010

Servicii

ConstrucŃii

Industrie

Agricultură

EvoluŃia cifrei de afaceri în perioada 2006-2010 este fluctuantă, trecând prin toate fazele ciclului economic: expansiune şi apogeu în 2007, recesiune cu prag limită în 2009, urmate de înviorare în 2010. Noile descoperiri ştiinŃifice, şi în mod special tehnologia informatică, justifică avântul din anii 2006 şi 2007. Mai mult, anul 2007 este anul aderării României la Uniunea Europeană, moment în care liberalizarea circulaŃiei cetăŃenilor, mărfurilor şi a capitalului a facilitat atât accesul firmelor naŃionale pe piaŃa externă cât şi accesul unor noi firme pe piaŃa internă. Au fost create astfel noi locuri de muncă şi a crescut implicit piaŃa internă, ceea ce justifică boomul din anul 2007. Pe fondul crizei economice şi financiare mondiale, în anul 2008 se fac simŃite primele semne ale recesiunii care se continuă şi în anul 2009. Astfel, la sfârşitul anului 2008 au fost simŃite primele efecte ale crizei mondiale, în luna septembrie fiind anunŃate primele concedieri colective în judeŃul Timiş. Anul 2008 este evident un an de declin, cu o cifră de afaceri în creştere totuşi faŃă de anul 2005. În anul 2010 economia timişoreană înregistrează o uşoară înviorare, fără a atinge însă valorile din anii 2007 sau 2008. Ritmul mediu anual de creştere al cifrei de afaceri reală realizată de societăŃile comerciale din municipiul Timişoara, în perioada 2006-2010, a fost de 3,98%. 1.4. EficienŃa activităŃilor economice EficienŃa economică reprezintă cea mai generală categorie ce caracterizează rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, individual, vânzare) sau economisirea resurselor (umane, materiale, financiare) intrate sau neintrate în circuitul economic. Cea mai sintetică formă de exprimare a eficienŃei activităŃii economico-financiare este rentabilitatea. Rentabilitatea este definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obŃine profit prin utilizarea factorilor de producŃie şi a capitalurilor. Analiza rentabilităŃii s-a efectuat din prisma a două categorii de indicatori: profitul (respectiv rezultatul exerciŃiului) şi ratele de rentabilitate (respectiv rentabilitatea capitalului propriu şi rentabilitatea activelor totale).



81

1.4.1 Rezultatul net real în perioada 2006 – 2010

Analiza profitului (rezultatului net, în termeni reali), etapă preliminară a analizei rentabilităŃii, furnizează informaŃii de bază cu privire la profitabilitatea societăŃilor comerciale. Totuşi, pentru relevanŃa raŃionamentului, ne-am raportat şi la alŃi indicatori, ratele de rentabilitate rezultate furnizând informaŃii cu semnificaŃii economico-financiare complexe. Tabelul de mai jos reflectă evoluŃia rezultatului net obŃinut în cele patru sectoare de activitate, pentru perioada 2006 – 2010.

Tab.6.6. EvoluŃia rezultatului net real

- mii lei - Ramură/An 2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură 36.404 15.101 943 -33.284 -15.113 Industrie 177.062 77.780 11.810 6.302 24.367 ConstrucŃii 165.090 252.547 11.201 -16.204 -3.033 Servicii 714.501 628.311 66.408 -130.437 -54.013 Total 1.093.057 973.739 90.362 -173.623 -47.792

Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate Cel mai profitabil an pentru investitori, în perioada analizată, a fost anul 2006, după care nivelul rezultatului net al exerciŃiului intră într-o curbă descrescătoare, în anii 2009-2010 înregistrându-se per ansamblu pierderi. Sectorul industrial este singurul sector economic care a înregistrat profit în fiecare din cei 5 ani de analiză. Sectorul serviciilor, pe de altă parte, are cea mai drastică scădere: de la peste 700 milioane lei profit în anul 2006 la sub 130 mii lei pierderi în anul 2009. Profitul obŃinut în anul 2006 se concretizează într-o creştere a valorii activelor totale şi a capitalurilor (respectiv a investiŃiilor) în anul 2007, factorul de multiplicare a capitalurilor proprii fiind de 3,19. Prin urmare, profitul obŃinut a fost utilizat în special în creşterea valorii activelor şi mai puŃin în creşterea valorii pasivelor (capitaluri), activele având un grad de lichiditate mai ridicat. Începând cu anul 2008 profitul investitorilor este în scădere, în anii 2009-2010 înregistrându-se chiar pierderi. ExcepŃie face sectorul industrial, unde rezultatul net al societăŃilor comerciale a rămas pozitiv, deşi a scăzut simŃitor faŃă de anii 2006-2007. În aceeaşi perioadă factorul de multiplicare a capitalurilor proprii scade sub 3, urmare a scăderii activelor într-un ritm mai rapid decât capitalul propriu.

Fig.6.7. EvoluŃia rezultatului net real pe ramuri de activitate

-400.000

-200.000

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

2006 2007 2008 2009 2010

Servicii

ConstrucŃii

Industrie

Agricultură



82

Rezultatul net real obŃinut de societăŃile comerciale din Timişoara este în scădere în perioada 2006-2010. Dacă în anii 2006-2007 toate sectoarele economiei au obŃinut profit, în anul 2008 profitul este cu puŃin peste 0. În următorii ani (2009-2010), cu excepŃia industriei, societăŃile comerciale din celelalte sectoare înregistrează pierderi.

1.4.2 Rentabilitatea financiară a capitalului propriu

Rentabilitatea financiară a capitalului propriu (ROE – Return of Equity) reprezintă unul din cei mai importanŃi indicatori ai profitabilităŃii deoarece el măsoară corelaŃia dintre profit (rezultatul investiŃiei) şi capitaluri (sursa de finanŃare a activităŃii economice) si este folosit de potenŃialii investitori în luarea unei decizii de investire. Un ROE bun facilitează atragerea de capital social nou, deoarece demonstrează capacitatea conducerii de a realiza o afacere rentabilă. Se consideră că un indicator ROE de cel puŃin 15% este un obiectiv rezonabil de a asigura capitalul propriu adecvat şi de a fonda o viitoare creştere aşteptată (ROE 15% este aproximativ egal cu media ROE în industria mondială raportată anual în cercetarea anuală a afacerilor americane publicată in revista “Forbes”).

Tab.6.6 Rentabilitatea financiară a capitalului propriu în perioada 2006-2010

- procente % - Ramură/An 2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură 15,55 1,85 0,16 -10,72 -2,71 Industrie 17,12 3,24 0,84 0,41 1,88 ConstrucŃii 47,19 31,15 1,68 -2,49 -0,39 Servicii 29,37 12,65 1,82 -3,62 -2,28 Total 26,98 10,83 1,43 -2,84 -0,95


De semnalat că valorile indicatorilor ROE începând cu anul 2006 sunt în scădere faŃă de anii precedenŃi, această scădere fiind cauzată în primul rând de diminuarea rezultatului net dar şi a capitalului propriu. Astfel în anul 2007, în perioada de boom, rentabilitatea financiară este de doar 10,83%, având totuşi un nivel acceptabil de profit raportat la capitalurile investite (rata dobânzii bancare de referinŃă 7,76%). În anii următori rata de revenire a capitalurilor este extrem de mică, în anii 2009-2010 fiind negativă; această diminuare a rentabilităŃii financiare este determinată de o scădere a rentabilităŃii cifrei de afaceri. Pe baza datelor de mai sus putem aprecia că pe termen scurt, în perioada 2008-2010, investirea capitalului într-o activitate economică nu a fost cea mai potrivită decizie de investire, valorile ROE fiind cu mult mai mici decât rata rentabilităŃii fără risc (rata dobânzii bancare de referinŃă: 2010 – 6,66%; 2009 – 9,33%, 2008 – 9,46%). În perioada analizată, cea mai rentabilă ramură a fost cea a construcŃiilor (mai exact în perioada 2006-2007, după care şi această ramură este nerentabilă). InvestiŃiile în sectorul serviciilor s-au dovedit a fi rentabile în anii 2006-2007, după care, începând cu anul 2008, rata rentabilităŃii financiare scade cu mult sub rata dobânzii de referinŃă, înregistrându-se chiar valori negative în ultimii ani. În cazul sectorului industrial pe de altă parte, deşi rata financiară este mai mică decât rata de referinŃă, totuşi aceasta are valori pozitive ceea ce indică capacitatea de a genera profit pe perioada de criză.



83

Fig.6.9. Rentabilitatea financiară a capitalului propriu - pe sectoare economice -

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură

Industrie

ConstrucŃii

Servicii

Fig.6.10. Rentabilitatea financiară a capitalului propriu

EvoluŃia în perioada 2006-2010

-5

0

5

10

15

20

25

30

2006 2007 2008 2009 2010

1.4.3 Rentabilitatea activelor

Rata rentabilităŃii economice a activelor reflectă raportul dintre rezultatul economic şi mijloacele economice angajate pentru obŃinerea acestuia. În teoria şi practica internaŃională, această rată este cunoscută sub denumirea „Return On Assets” (ROA), analiza evoluŃiei acesteia pe baza profitului (rezultatului) brut al exerciŃiului, fiind utilă în special managerilor întreprinderilor, în măsura în care celelalte două activităŃi (financiară şi extraordinară) aduc profit. Un nivel ridicat al acestei rate indică o gestiune eficientă a mijloacelor economice. Din punct de vedere analitic, rata rentabilităŃii activelor este independentă de structura financiară, politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum şi de elementele excepŃionale.

Tab.6.7. EvoluŃia ROA pe ramuri de activitate în Timişoara în perioada 2006-2010

- procente - Ramura de activitate

2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură 11,77% 1,18% 0,83% -3,97% -0,09% Industrie 19,91% 2,21% 1,52% 1,87% 3,02% ConstrucŃii 34,39% 8,79% 1,97% 0,84% 1,52% Servicii 22,09% 5,26% 2,26% -0,25% 1,51% Total 21,62% 4,60% 1,97% 0,05% 1,61%




84

Fig.6.11. Rentabilitatea activelor pe sectoare de activitate

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură Industrie ConstrucŃii Servicii

Fig.6.12. Rentabilitatea economică a activelor

- evoluŃia în perioada 2006 - 2010 -

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

2006 2007 2008 2009 2010

Practic, începând cu anul 2007, rata rentabilităŃii activelor este mai mică decât rata rentabilităŃii fără risc, rentabilitatea activităŃii economice fiind inferioară costului capitalului. Mai mult, rata securităŃii financiare este subunitară, ceea ce indică dificultăŃi în rambursarea creditelor angajate (obiectiv: RSF>1).

2. SITUAłIA ECONOMICĂ PE RAMURI DE ACTIVITATE 2.1. Industria După 1989 au avut loc schimbări majore în structura activităŃilor industriale din Timişoara datorită proceselor de restructurare şi retehnologizare, producŃia industrială incluzând în prezent atât subramuri cu tradiŃie cât şi unele noi, moderne şi dinamice. Din punct de vedere al dimensiunii spaŃiale a activităŃii industriale, se constată o dezvoltare a industriei preponderent în partea de vest (Freidorf, Torontalului, Şagului) şi mai puŃin spre est (Buziaşului, UMT) de-a lungul principalelor axe de transport şi care concentrează cea mai mare parte a industriei oraşului. Zonele industriale centrale, care afectau coeziunea structurii urbane, sunt în prezent în reconversie, aici dezvoltându-se în special servicii, instituŃii dar şi locuinŃe. Există unele unităŃi industriale dispersate pe întreaga suprafaŃă a oraşului, ceea ce permite circulaŃia facilă a forŃei de muncă, dar determină şi disfuncŃionalităŃi urbane: incompatibilitatea activităŃii industriale cu habitatul din apropiere, schimbul de produse dintre unităŃile industriale pe infrastructura stradală din interiorul oraşului, aglomerarea căilor de acces. Teritoriul Timişoarei dispune de infrastructuri variate, construite pentru a deservi



85

unităŃile şi platformele industriile existente, dar în prezent acestea prezintă un grad avansat de degradare, unele sectoare fiind dezafectate. În ultimele decenii, zonele industriale s-au dezvoltat de-a lungul arterelor de circulaŃie rutiere sau feroviare majore, existând tendinŃa grupării unităŃilor pe profile industriale. Principalele zone industriale în Timişoara sunt :

• Zona industrială calea Buziaşului (sud-est) care concentrează unităŃi de industrie chimică, producŃia de componente auto şi electrotehnică, în zonă funcŃionând unităŃi cum ar fi Elbromplast, Procter&Gamble, Decogips, Adecom sau BFG Com; • Zona industrială Calea Şagului (sud), zonă ce cuprinde depozite de materiale de construcŃii (Arabesque, Arthema, Lipoplast, Eurologistica, Europrefabricate, General Beton etc.) precum şi un număr însemnat de showroom-uri şi dealeri auto (Casa Auto Ford, Citroen, Iatsa, Skoda, showroom Ligne Roset sau Maxx Auto), o contribuŃie importantă la dezvoltarea şi diversificarea profilului zonei având-o zona Incontro, unde sunt localizate preponderent firme de construcŃii (Incontro Prefabricati, Isopalrom sau Dipietro); Calea Şagului a devenit totodată o importanată zonă comercială, aici funcŃionând în prezent şi hypermarket-uri cum ar fi Real, Jysk, Praktiker, Metro sau Brithouse; • Parcul Industrial Freidorf (sud-vest) constituie o importantă zonă de atracŃie a investiŃiilor străine, de încurajare a dezvoltării întreprinderilor şi creării de noi locuri de muncă, preponderentă fiind industria componentelor auto (Kromberg&Schubert, Rosign, Contitech, R-Coating, Elba); • Zona industrială UMT (nord-est) unde s-au localizat preponderent unităŃi de industrie chimică şi automotive (Continental Automotive Products, Prompt, Linde Gaz, Întreprinderea Mecanică, Hella) dar şi depozite; • Zona industrială Calea Torontalului (nord-vest) şi Parcul Industrial Torontalului destinat dezvoltării IMM-urilor, zonă ce cuprinde unităŃi din industria prelucrătoare (Flextronics, Coca-Cola, SCA Packaging); • Zona Industrială Calea Aradului, zonă nouă apărută, în care se dezvoltă mai ales servicii şi depozite; ca şi Calea Şagului, zona Aradului a devenit un important pol comercial, aici fiind localizate hypermarket-uri precum Real, Selgros sau Domo; • Zona de industrie şi depozitare centrală s-a dezvoltat în nordul căii ferate care traversează oraşul cu un profil diversificat (construcŃii, confecŃii metalice), în prezent zona este în reconversie dezvoltându-se preponderent unităŃi comerciale cum ar fi Iulius Mall, Kaufland, Billa, Praktiker sau spaŃii de birouri pentru firme cum ar fi Alcatel, Delta Tel, Aquatim; •Zonele industriale Gara de Nord şi Freidorf sunt ale două zone care în prezent sunt în restructurare, suportând în principal o reconversie din zone industriale în zone de locuinŃe; Timişoara dispune de o structură industrială variată, procesul privatizării fiind practic încheiat din 2000, ceea ce a contribuit direct la creşterea gradului de tehnologizare şi a eficienŃei economice a producŃiei. ExistenŃa şi implementarea Conceptului de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara 2000-2007 a sporit încrederea investitorilor străini în mediul de afaceri local, volumul investiŃiilor străine atrase în Timişoara fiind mult mai mare decât media pe Ńară. Principalele ramuri industriale, care au cunoscut o amploare deosebită în Timişoara, sunt industria componentelor auto, industria chimică şi petrochimică precum şi industria electronică şi electrotehnică. Industria componentelor auto a înregistrat o dezvoltare puternică în ultimii ani, ca o consecinŃă a necesităŃii dezvoltării tehnologice în cadrul unităŃilor industriale existente, în zona Timişoarei concentrându-se firme de renume în acest domeniu (Lisa Draxelmaier, Delphi Packard, Kromberg & Schubert, Contitech, TRW, Mahle, Dura etc.). Industria electronică şi electrotehnică este o ramură de succes în industria oraşului Timişoara, mai ales datorită investiŃiilor marilor întreprinderi cu activităŃi în producŃia „high-tech” (Flextronics, Zoppas, ABB Rometrics, Luxten Lighting, ELBA-Philips etc.) ceea ce a determinat şi o dezvoltare a societăŃilor autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora. Această dezvoltare a determinat reducerea fenomenului de migraŃiune a forŃei de muncă tinere şi specializate înspre Europa de Vest sau continentul american. Industria chimică şi petrochimică, tradiŃională la Timişoara, s-a dezvoltat în special prin investiŃiile efectuate de Continental Automotive Products, Procter&Gamble şi Azur. Alături de mari investitori din industriile de vârf menŃionate anterior, în municipiul Timişoara sunt concentrate un număr mare de firme, mai ales întreprinderi mici şi mijlocii, în domenii tradiŃionale – cum sunt industria textilă şi a confecŃiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi industria pielăriei şi încălŃămintei - investitorii



86

străini fiind interesaŃi în aceste sectoare mai ales de costurile de producŃie scăzute oferite de România (cheltuieli de personal, costul materiilor prime şi cheltuieli de regie mai mici decât în Ńările de origine). De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăŃilor locale, tradiŃionale în Timişoara, precum Pasmatex, Uzinele Textile Timişoara sau Filty. În industria timişoreană există o bună experienŃă tehnică şi tehnologică şi ponderea utilizării proceselor

tehnologice performante este în creştere comparativ cu anii precedenŃi, marile companii internaŃionale stabilite la Timişoara au dezvoltat aici investiŃii moderne dotate cu echipamente de ultimă oră. Utilajele învechite au fost parŃial evacuate, spaŃiile uzinale au fost reorganizate şi au fost introduse tehnologii noi. Mai există, însă, unele procese tehnologice energofage, poluante şi care nu asigură o calitate ridicată a produselor. Marea majoritate a întreprinderilor industriale mari au implementat sisteme de asigurare şi tehnologii moderne de urmărire a calităŃii produselor. Creşterea competitivităŃii întreprinderilor locale se datorează şi implementării proceselor tehnologice performante de către corporaŃiile multinaŃionale prezente în zonă, ceea ce a determinat sporirea interesului producătorilor autohtoni în achiziŃia de tehnologii moderne şi în creşterea productivităŃii muncii în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii. Baza materială a industriei este bogată, există un fond excedentar de clădiri industriale şi un număr mare de echipamente industriale, în special în subramurile industriei grele. Vechile hale şi depozite industriale, supradimensionate şi greu adaptabile la utilizările actuale, au fost abandonate, determinând o supra-încărcare a spaŃiului urban în fostele zone industriale. Aceste zone industriale dezafectate în prezent au fost propuse în PUG spre reconversie urbană, însă procesul de restructurare şi reabilitare a acestora este destul de lent, investitorii preferând să construiască noi clădiri industriale la nivelul standardelor occidentale. Zona Timişoarei dispune de o forŃă de muncă specializată, cu înaltă calificare şi experienŃă în activităŃile industriale, universităŃile din Timişoara asigurând de asemenea un potenŃial ridicat de formare profesională. ExistenŃa programelor de colaborare între sectoarele de cercetare-dezvoltare şi cel al producŃiei industriale, apariŃia pe plan local a societăŃilor multinaŃionale a dus la diminuarea fenomenului de emigrare a specialiştilor de înaltă performanŃă. Se constată o creştere a numărului personalului specializat în domenii de vârf (automatizări, informatică, calculatoare, telecomunicaŃii, electronică şi electrotehnică etc.). Calitatea resurselor umane din Timişoara de altfel este unul din motivele principale pentru care investitorii străini aleg Timişoara pentru localizarea investiŃiilor lor în România.

2.1.1. Numărul de firme şi cifra de afaceri în sectorul industrial

În anul 2010 în sectorul industrial activau 2.574 societăŃi comerciale, cifra de afaceri realizată de acestea fiind de 3.858.780.896 lei. Dintre acestea, un număr de 2.365 societăŃi comerciale cu o cifră de afaceri realizată de 3.587.735.710 lei activau în industria prelucrătoare, celelalte ramuri (extractivă, producŃia şi furnizarea de energie, distribuŃia apei şi salubritate) însumând aproximativ 8% din totalul cifrei de afaceri şi a numărului de firme din industrie.

Tab.6.8. SocietăŃi comerciale în sectorul industrial în Timişoara în anul 2010

CAEN

Sectoarele şi sub-sectoarele industriei Nr.

societăŃi

Cifra de

afaceri

- mii lei -

B Industria Extractivă 61 75.233

10 Industria alimentară 394 460.825

11 Fabricarea băuturilor 32 14.074

13 Fabricarea produselor textile 81 336.651

14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 186 142.875

15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor, vopsirea blănurilor 114 383.757

16 Prelucrarea lemnului 190 201.098

17 Fabricarea hârtiei 29 102.403



87

18 Tipărirea şi reproducerea înregistrărilor 101 57.226

20 Fabricarea substanŃelor şi a produselor chimice 57 69.824

21 Fabricarea produselor farmaceutice 7 23.204

22 Fabricarea produselor din cauciuc 133 391.309

23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 107 149.666

24 Industria metalurgică 10 22.429

25 Industria construcŃiilor metalice, exclusiv maşini 305 448.214

26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice 71 144.743

27 Fabricarea echipamentelor electrice 37 83.368

28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 78 176.217

29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 30 136.263

30 Fabricarea altor mijloace de transport 10 24.029

31 Fabricarea de mobilă 187 69.184

32 Alte activităŃi industriale 127 105.427 33 Repararea, întreŃinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 79 44.949

C Industria prelucrătoare 2.365 3.587.736

D ProducŃia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiŃionat 66 12.127

E DistribuŃia apei, salubritate, gestionare deşeurilor si activităŃi de decontaminare 82 183.685

TOTAL INDUSTRIE 2.574 3.858.781 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş Primele cinci ramuri industriale în funcŃie de numărul societăŃilor comerciale în anul 2010 sunt:

� industria alimentară � industria construcŃiilor metalice, exclusiv maşini � prelucrarea lemnului � fabricarea de mobilă � fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

Primele cinci ramuri industriale în funcŃie de cifra de afaceri realizată în anul 2010 sunt:

� industria alimentară � industria construcŃiilor metalice, exclusiv maşini � fabricarea produselor din cauciuc � tăbăcirea şi finisarea pieilor, vopsirea blănurilor � fabricarea produselor textile

În anul 2010 sectoarele industriei alimentare şi a construcŃiilor metalice (exclusiv maşini) au realizat cea mai ridicată cifră de afaceri, în aceste sectoare fiind active totodată şi cele mai multe societăŃi comerciale. Pe de altă parte, deşi în sectoarele prelucrării lemnului, a fabricării de mobilă şi respectiv a fabricării articolelor de îmbrăcăminte au activat un număr însemnat de societăŃi comerciale, totuşi aceste societăŃi nu au avut o cifră de afaceri care să le claseze pe primele locuri, fiind devansate din acest punct de vedere de sectoarele fabricării produselor din cauciuc, a tăbăcirii şi finisării pieilor şi a fabricării produselor textile.



88

industria extractivă

industria prelucrătoare

producţia şi furnizarea de energie

electrică, termică, gaze, apă caldă, aer

condiţionat

distribuţia apei, salubritate, deşuri,

decontaminare

2.1.2. Numărul de salariaŃi şi productivitatea muncii în sectorul industrial

Numărul mediu de salariaŃi în anul 2010 ocupaŃi în industrie a fost de 35.915, dintre aceştia un număr de 34.662 fiind încadraŃi în industria prelucrătoare. Industria prelucrătoare este urmată, în ordine descrescătoare, de „distribuŃia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităŃi de decontaminare” (770 salariaŃi), „industria extractivă” (360 salariaŃi) şi „producŃia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiŃionat” (123 salariaŃi).

Tab.6.9.Numărul de salariaŃi şi eficienŃa muncii în sectorul industrial în Timişoara în anul 2010


salariaŃi

Gradul de

înzestrare

tehnică a

muncii

Randamentul

activelor

imobilizare

Productivitatea muncii

B Industria extractivă 360 387.682 53,91% 208.981,14

10 Industria alimentară 4.561 67.058 150,67% 101.036,01 11 Fabricarea băuturilor 123 134.149 85,29% 114.421,82 13 Fabricarea produselor textile 1.683 128.977 155,09% 200.030,48 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 3.567 30.455 131,52% 40.054,54

15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor, vopsirea blănurilor 7.040 16.006 340,56% 54.510,95

16 Prelucrarea lemnului 1.833 69.816 157,14% 109.709,61 17 Fabricarea hârtiei 298 129.166 266,04% 343.633,96 18 Tipărirea şi reproducerea înregistrărilor 500 70.550 162,23% 114.451,66

20 Fabricarea substanŃelor si a produselor chimice 415 59.474 282,90% 168.251,49

21 Fabricarea produselor farmaceutice 180 157.084 82,07% 128.913,07 22 Fabricarea produselor din cauciuc 2.025 86.759 222,73% 193.238,98

23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 867 172.439 100,11% 172.625,01

24 Industria metalurgică 110 274.504 74,28% 203.897,09

25 Industria construcŃiilor metalice, exclusiv maşini 2.983 82.068 183,09% 150.256,14

26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice 1.952 22.572 328,51% 74.151,14

27 Fabricarea echipamentelor electrice 788 38.325 276,05% 105.797,05 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 1.190 118.683 124,77% 148.081,20 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 2.109 61.164 105,64% 64.610,46 30 Fabricarea altor mijloace de transport 146 117.692 139,84% 164.583,10 31 Fabricarea de mobilă 860 44.882 179,24% 80.446,82



89

32 Alte activităŃi industriale 1.054 22.023 454,18% 100.025,74

33 Repararea, întreŃinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 378 28.237 421,12% 118.913,36

C Industria prelucrătoare 34.662 59.136 175,03% 103.506,31

D ProducŃia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiŃionat 123 930.445 10,60% 98.592,90

E DistribuŃia apei, salubritate, gestionare deşeurilor si activităŃi de decontaminare 770 111.307 214,32% 238.552,01

TOTAL INDUSTRIE 35.915 66.532 161,49% 107.442,04 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate

Datele prezentate în tabelele 6.8. şi 6.9. confirmă preponderenŃa industriei prelucrătoare în industria timişoreană, în acest sector funcŃionând cele mai multe societăŃi comerciale. Este de la sine înŃeles, în aceste condiŃii, cifra de afaceri ridicată realizată de acestea precum şi numărul mare de salariaŃi. În cadrul industriei prelucrătoare, principalele cinci subsectoare în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaŃi în 2010 au fost:

� tăbăcirea şi finisarea pieilor, vopsirea blănurilor � industria alimentară � fabricarea articolelor de îmbrăcăminte � industria construcŃiilor metalice, exclusiv maşini � fabricarea autovehiculelor de transport rutier

Productivitatea muncii în sectorul industrial, calculată ca raport între cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaŃi, a fost în anul 2010 de 107.442,04 lei cifră de afaceri per salariat. Cea mai ridicată productivitate a muncii a fost înregistrată în sectorul fabricării hârtiei, în anul 2010 cu un număr de 298 salariaŃi fiind obŃinută o cifră de afaceri de 102.403 mii lei, ceea ce reprezintă o productivitate a muncii de 343.633,96 lei. Clasamentul primelor cinci ramuri industriale în funcŃie de productivitatea muncii în anul 2010 este redat mai jos:

� fabricarea hârtiei � distribuŃia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor si activităŃi de decontaminare � industria extractivă � industria metalurgică � fabricarea produselor textile

În cazul sectoarelor industriale: „distribuŃia apei, salubritate, gestionare deşeurilor si activităŃi de decontaminare”, „fabricarea hârtiei” şi „fabricarea produselor textile”, valoarea ridicată a productivităŃii muncii ridicată se datorează în primul rând randamentului ridicat al activelor imobilizate şi mai puŃin gradului de înzestrare tehnică a muncii. Astfel, deşi gradul de înzestrare tehnică a muncii are o valoare medie, totuşi randamentul ridicat al activelor existente permite obŃinerea unei valori ridicate a cifrei de afaceri. Putem aprecia că, în aceste domenii, utilizarea tehnologiilor şi a proceselor tehnologice performante a permis realizarea unei cifre de afaceri însemnate de către un salariat (între 200 şi 343 mii lei cifră de afaceri / salariat, de 3 ori mai mare decât media productivităŃii muncii în industrie în 2010). Pe de altă parte, în cazul industriei metalice şi a industriei extractive, valoarea ridicată a productivităŃii muncii este determinată de gradul ridicat de înzestrare tehnică a muncii, randamentul activelor imobilizate fiind sub 100%. Valoarea mare a activelor imobilizate raportat la numărul de salariaŃi (este asigurată dotarea unităŃilor cu utilaje şi echipamente tehnologice) permite obŃinerea unei cifre de afaceri însemnate, dar productivitatea muncii poate fi îmbunătăŃită prin creşterea randamentului activelor.

2.1.3. EficienŃa sectorului industrial pe ramuri de activitate Analiza datelor înregistrate în bilanŃurile contabile ale societăŃilor comerciale depuse la DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş pentru anul 2010 a evidenŃiat faptul că industria este singura ramură a economiei care



90

a înregistrat profit, per ansamblu, în anul respectiv. Rata rentabilităŃii economice şi rata rentabilităŃii financiare a industriei au înregistrat cele mai ridicate valori, comparativ cu celelalte sectoare ale economiei.

Tab.6.10. EficienŃa sectorului industrial în Timişoara în anul 2010

Sectoarele şi sub-sectoarele industriei Rezultat net Rentabilitatea

financiară Rentabilitatea

economică

B Industria extractivă -33.537.645 153,48% -30,82%

10 Industria alimentară -32.837.825 -51,04% -12,15%

11 Fabricarea băuturilor -6.026.402 216,27% -32,35%

13 Fabricarea produselor textile 6.657.443 3,62% 3,94%

14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 3.900.786 3,49% 4,99%

15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor, vopsirea blănurilor 16.732.462 16,04% 15,52%

16 Prelucrarea lemnului 5.362 0,01% 1,48%

17 Fabricarea hârtiei 1.855.678 6,81% 7,00%

18 Tipărirea şi reproducerea înregistrărilor 454.783 1,66% 3,50%

20 Fabricarea substanŃelor si a produselor chimice 6.892.765 22,83% 21,66%

21 Fabricarea produselor farmaceutice -2.173.206 -16,80% -11,23%

22 Fabricarea produselor din cauciuc -7.982.459 -21,21% -4,11%

23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 3.764.048 3,02% 3,22%

24 Industria metalurgică -1.496.594 -54,55% -3,18%

25 Industria construcŃiilor metalice, exclusiv maşini 16.206.725 14,78% 9,36%

26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice 15.827.824 32,05% 31,42%

27 Fabricarea echipamentelor electrice 1.742.867 6,56% 6,70%

28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 6.747.659 5,28% 5,20%

29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 3.462.239 5,21% 7,83%

30 Fabricarea altor mijloace de transport 3.579.579 33,02% 19,62%

31 Fabricarea de mobilă -3.359.159 -16,93% -6,79%

32 Alte activităŃi industriale 6.025.396 17,12% 17,41%

33 Repararea, întreŃinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 5.592.706 41,52% 37,88%

C Industria prelucrătoare 45.572.677 3,67% 4,33%

D ProducŃia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiŃionat 2.892.451 11,58% 3,39%

E DistribuŃia apei, salubritate, gestionare deşeurilor si activităŃi de decontaminare 9.439.837 18,38% 11,18%

TOTAL INDUSTRIE 24.367.320 1,88% 3,02% Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate

2.2. Agricultura SuprafaŃa totală a municipiului Timişoara este de 12.927 ha, din care o suprafaŃă de 4.438 ha reprezintă suprafaŃa agricolă. După modul de folosinŃă, suprafaŃa agricolă este împărŃită în:

� arabil: 4.022 ha � păşuni: 151 ha � fâneŃe: 251 ha � livezi şi pepiniere pomicole: 6 ha � vii şi pepiniere viticole: 8 ha



91

Învelişul de sol din Timişoara este de o mare diversitate, din clasele cernisoluri cambice (38,39%), lăcovişti şi soluri gleice (21,74), soluri brune eumezobazice (15,45%), bălŃi şi gropi de împrumut – 4,60%, cernoziomurile (tipice, gleizate 3,8%). Capacitatea solurilor de susŃinere a producŃiei agricole este medie datorită ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate scăzută sau afectate de umezeală în exces, compensată însă de prezenŃa cernoziomurilor şi preluvisolurilor molice, soluri calitative pentru dezvoltarea agriculturii. CondiŃiile pedoclimatice sunt în general favorabile agriculturii, Timişoara încadrându-se în climatul temperat continental moderat cu influenŃe sud-mediteraneene. În perioada propice culturilor agricole cad aproape 80% din precipitaŃii, ceea ce constituie o condiŃie favorabilă dezvoltării plantelor şi legumelor autohtone, însă regimul precipitaŃiilor este neregulat, remarcând alternanŃa anilor secetoşi şi a celor excesiv de umezi. Teritoriul zonei Timişoara dispune de o bogată reŃea hidrografică, pânza freatică se situează la o adâncime ce variază între 0,5 şi 4 m, ceea ce generează băltiri în condiŃiile unor precipitaŃii excesive. Datorită suprafeŃelor agricole întinse şi a solurilor de calitate, potenŃialul agricol al judeŃului Timiş este ridicat. Comparativ cu alte regiuni rezultatele obŃinute în agricultură au fost bune, în ciuda faptului că beneficia într-o măsură insuficientă de servicii adecvate. O contribuŃie importantă la dezvoltarea sectorului agricol o au mecanizarea agriculturii şi creşterea semnificativă a facilităŃilor acordate în acest domeniu. Serviciile de mecanizare în agricultură sunt asigurate de SC Agromec SA Timişoara, StaŃiunea Didactică Experimentală şi de producătorii particulari. Majoritatea societăŃilor comerciale şi agricole cât şi asociaŃiile familiale deŃin propriile utilaje în funcŃie de suprafaŃa pe care o exploatează. Deşi în municipiul Timişoara activităŃile agricole sunt slab dezvoltate, totuşi la nivelul judeŃului Timiş agricultura reprezintă una din cele mai atractive oferte de investiŃii, observându-se o creştere remarcabilă a interesului investitorilor străini faŃă de sectorul agricol. ExistenŃa materiilor prime necesare agriculturii, piaŃa de desfacere semnificativă pe care o deŃine, condiŃiile climatice favorabile şi creşterea investiŃiilor străine fac din judeŃul Timiş o zonă cu un potenŃial agricol ridicat.

2.2.1. Numărul de firme şi cifra de afaceri în sectorul agricol În anul 2010 în sectorul agricol activau 1.152 societăŃi comerciale, cifra de afaceri realizată de acestea fiind de 921.476.228 lei.

Tab.6.9.SocietăŃi comerciale în sectorul agricol în Timişoara în anul 2010

CAEN

Sectoarele şi sub-sectoarele agriculturii Nr.

societăŃi

Cifra de

afaceri

- mii lei -

11 Cultivarea plantelor nepermanente 563 531.138 12 Cultivarea plantelor din culturi permanente 42 13.422 13 Cultivarea plantelor pentru înmulŃire 7 2.314 14 Creşterea animalelor 144 105.764 15 ActivităŃi în ferme mixte 70 52.393 16 ActivităŃi auxiliare agriculturii si activităŃi după recoltare 143 140.884 17 Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi servicii anexe 4 5.109 21 Silvicultura şi alte activităŃi forestiere 48 24.091 22 Exploatarea forestieră 90 28.512 23 Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană 1 0,4 24 ActivităŃi de servicii anexe silviculturii 5 1.274 31 Pescuitul 6 102 32 Acvacultura 29 16.473

A TOTAL AGRICULTURA 1.152 921.476,4 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, ponderea cea mai mare atât ca număr de firme cât şi ca cifră de afaceri o are sectorul „cultivarea plantelor nepermanente” (caen 11), în special datorită contribuŃiei însemnate a sectorului cerealelor (514 firme care au realizat în anul 2010 525.329 mii lei cifră de afaceri).



92

Un alt domeniu de interes pentru investitorii din sectorul agricol este cel al activităŃilor auxiliare agriculturii, în special pentru producŃia vegetală, precum şi domeniul creşterii animalelor (porcine, păsări, ovine şi bovine). Dacă până acum ramura silviculturii era slab reprezentată comparativ cu celelalte ramuri ale sectorului agricol, în anul 2010 exploatarea forestieră (caen 22) trece pe locul IV atât ca număr de firme cât şi ca cifră de afaceri.

2.2.2. Numărul de salariaŃi şi productivitatea muncii în sectorul agricol

Numărul mediu de salariaŃi în sectorul agricol în anul 2010 a fost de 4.127, un procent de 51% (2.105) dintre aceştia fiind ocupaŃi în domeniul cultivării plantelor nepermanente.

Tab.6.9. EficienŃa muncii în sectorul agricol în Timişoara în anul 2010

CAEN

Sectoarele şi sub-sectoarele

agriculturii

Nr.

salariaŃi

Gradul de

înzestrare

tehnică a

muncii

RotaŃia

activelor

imobilizare


11 Cultivarea plantelor nepermanente 2.105 485.990,83 51,92% 252.322,26

12 Cultivarea plantelor din culturi permanente 209 442.681,31 14,51% 64.220,45

13 Cultivarea plantelor pentru înmulŃire 11 129.710,73 162,15% 210.330,45 14 Creşterea animalelor 446 281.063,77 84,37% 237.138,56 15 ActivităŃi în ferme mixte 309 356.054,81 47,62% 169.556,15

16 ActivităŃi auxiliare agriculturii si activităŃi după recoltare 463 273.910,00 111,09% 304.285,22

17 Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi servicii anexe 5 141.330,60 722,98% 1.021.786,60

21 Silvicultura şi alte activităŃi forestiere 192 98.993,20 126,75% 125.474,50 22 Exploatarea forestieră 312 109.646,20 83,34% 91.384,50

23 Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană 0 - 16,40% -

24 ActivităŃi de servicii anexe silviculturii 1 468.649,00 271,86% 1.274.064,00

31 Pescuitul 9 28.186,33 40,10% 11.302,89 32 Acvacultura 65 726.979,92 34,86% 253.435,46

A TOTAL AGRICULTURA 4.127 383.100,27 58,28% 223.279,92 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate Primele secŃiuni CAEN în cadrul sectorului agricol, în funcŃie de numărul mediu de salariaŃi angajaŃi în anul 2010, au fost:

� Cultivarea plantelor nepermanente (cerealiere) � ActivităŃi auxiliare agriculturii si activităŃi după recoltare � Creşterea animalelor � Exploatarea forestieră � ActivităŃi în ferme mixte

Productivitatea muncii în sectorul agricol, raportat la cifra de afaceri realizată, a fost de 223.279,92 lei. Cea mai ridicată productivitate a muncii a fost înregistrată în cazul activităŃilor de servicii anexe silviculturii, datorată atât vitezei mari de rotaŃie a activelor imobilizate cât şi gradului ridicat de înzestrare tehnică a muncii.



93

2.2.3. EficienŃa sectorului agricol pe ramuri de activitate

Per ansamblu, sectorul agricol a înregistrat pierderi la finele anului 2010, deşi condiŃiile climaterice şi de relief sunt propice desfăşurării activităŃilor agricole. Primele cinci ramuri ale agriculturii care au obŃinut profit la finele anului au fost:

� ActivităŃi auxiliare agriculturii si activităŃi după recoltare � Cultivarea plantelor din culturi permanente � Cultivarea plantelor pentru înmulŃire � Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi servicii anexe � ActivităŃi de servicii anexe silviculturii

Deşi valorile cifrei de afaceri au fost însemnate în cazul unor ramuri de bază ale agriculturii (cultivarea plantelor nepermanente, creşterea animalelor, exploatarea forestieră şi activităŃile în ferme mixte), totuşi acestea nu au fost rentabile, înregistrând pierderi la sfârşitul anului.

Tab.6.10. EficienŃa sectorului agricol în Timişoara în anul 2010 - Lei -

Sectoarele şi sub-sectoarele serviciilor

Rezultat net

Rentabilitatea financiară

Rentabilitatea economică

11 Cultivarea plantelor nepermanente -

14.884.219 -3,85% -0,72% 12 Cultivarea plantelor din culturi permanente 1.509.706 8,66% 1,85% 13 Cultivarea plantelor pentru înmulŃire 508.242 31,71% 31,35% 14 Creşterea animalelor -4.978.474 -10,39% -3,46% 15 ActivităŃi în ferme mixte -3.205.832 -51,72% -2,18%

16 ActivităŃi auxiliare agriculturii si activităŃi după recoltare 7.705.716 12,70% 6,48%

17 Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi servicii anexe 413.501 186,98% 47,73%

21 Silvicultura şi alte activităŃi forestiere -579.742 -12,32% -0,33% 22 Exploatarea forestieră -1.759.735 -15,14% -3,58%

23 Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană -2.181 41,70% 23,65%

24 ActivităŃi de servicii anexe silviculturii 237.687 29,72% 29,83% 31 Pescuitul -214.571 54,72% 51,80% 32 Acvacultura 137.318 0,68% 1,19%

A TOTAL AGRICULTURA -

15.112.584 -2,71% -0,09% Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate

2.3. ConstrucŃiile

2.3.1. Numărul de firme şi cifra de afaceri în sectorul industrial

În anul 2010 în sectorul construcŃiilor activau 3.026 societăŃi comerciale, cifra de afaceri realizată de acestea fiind de 2.002.343.061 lei.



94

Tab.6.8. SocietăŃi comerciale în sectorul construcŃiilor în Timişoara în anul 2010

CAEN


societăŃi

Cifra de

afaceri

- mii lei - 41 ConstrucŃii de clădiri 1.461 867.213 42 Lucrări de geniu 187 364.471 43 Lucrări speciale de construcŃii 1.378 770.659

TOTAL CONSTRUCłII 3.026 2.002.343 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş În anul 2010, valoarea cifrei de afaceri realizată de societăŃile comerciale active în domeniul construcŃiilor de clădiri a fost de 867.213 mii lei, iar cifra de afaceri realizată de societăŃile cu obiect de activitate „lucrări speciale de construcŃii” a fost de 770.659 mii lei, cu aproximativ 12% mai puŃin.

2.3.2. Numărul de salariaŃi şi productivitatea muncii în sectorul construcŃiilor Numărul mediu de salariaŃi în anul 2010 în construcŃii a fost de 43.569, dintre aceştia un număr de 35.597 fiind ocupaŃi în domeniul lucrărilor speciale de construcŃii. Un număr mult mai mic de salariaŃi desfăşoară activităŃi în domeniul construcŃiilor de clădiri, deşi realizează cea mai ridicată cifră de afaceri. Cu toate că gradul de înzestrare tehnică a muncii este cel mai mare, randamentul scăzut al activelor imobiliare permite obŃinerea unei productivităŃi a muncii de valoare medie. Pe de altă parte, în cazul lucrărilor speciale de construcŃii, gradul de înzestrare tehnică a muncii este scăzut iar randamentul activelor imobilizate, deşi este cel mai ridicat, nu este suficient pentru a se obŃine o bună productivitate a muncii. Cea mai ridicată productivitate a muncii în anul 2010 o înregistrează societăŃile care desfăşoară lucrări de geniu, atât gradul de înzestrare tehnică cât şi randamentul activelor imobilizate având valori peste media generală din acest sector.

Tab.6.9. EficienŃa muncii în sectorul construcŃiilor în Timişoara în anul 2010

Sectoarele şi sub-sectoarele

industriei

Nr.

salariaŃi

Gradul de

înzestrare

tehnică a

muncii

Randamentul

activelor

imobilizare


41 ConstrucŃii de clădiri 6.167 247.795,56 56,75% 140.621,52 42 Lucrări de geniu 1.805 94.442,30 213,81% 201.922,82 43 Lucrări speciale de construcŃii 35.597 6.392,45 338,67% 21.649,56

TOTAL CONSTRUCłII 43.569 44.209,77 103,95% 45.957,98 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate

2.3.3. EficienŃa sectorului construcŃiilor

Aşa cum se observă în tabelul alăturat, sectorul construcŃiilor nu a înregistrat rezultate pozitive în anul 2010. Totuşi, în cazul lucrărilor speciale de construcŃii, valoarea rentabilităŃii financiare depăşeşte rata rentabilităŃii fără risc pe anul 2010. Deşi în cazul lucrărilor de geniu rezultatul net este pozitiv, rentabilitatea financiară şi economică a acestei ramuri nu depăşeşte rata rentabilităŃii fără risc. Sectorul construcŃiilor de clădiri, pe de altă parte, înregistrează pierderi la finele anului 2010.



95

Tab.6.10. EficienŃa sectorului construcŃiilor în Timişoara în anul 2010

Sectoarele şi sub-sectoarele industriei Rezultat net

Rentabilitatea financiară

Rentabilitatea economică

41 ConstrucŃii de clădiri -27.913.160,00 -7,30% -0,85% 42 Lucrări de geniu 9.841.315,00 4,39% 5,22% 43 Lucrări speciale de construcŃii 15.038.902,00 8,44% 8,16%

TOTAL CONSTRUCłII -3.032.943,00 -0,39% 1,52% Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate

2.4. Servicii Cunoscut drept „pol comercial tradiŃional” în zona de vest a României, municipiul Timişoara a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare impresionantă a sectorului terŃiar, în special a serviciilor de cunoaştere intensivă. Principalele activităŃi care au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în economia Timişoarei sunt telecomunicaŃiile, tehnologia informaŃiei, precum şi serviciile prestate în principal către întreprinderi (management şi consultanŃă în management, cercetare-dezvoltare, arhitectură şi inginerie, analiză tehnică, activităŃi juridice, de contabilitate şi consultanŃă fiscală). Se remarcă intervenŃia masivă pe piaŃa internă a firmelor internaŃionale cu renume în domeniul prestării de servicii, ceea ce a determinat o creştere semnificativă a calităŃii produselor oferite, multe dintre aceste firme acŃionând în special pentru a-şi proteja şi păstra clienŃii – mari concerne internaŃionale – care investesc în zonă. ComerŃul Municipiul Timişoara reprezintă o zonă importantă de atracŃie pentru investiŃiile comerciale datorită proximităŃii cu statele vecine, capacităŃii mari de atracŃie a investitorilor, puterii mari de cumpărare a populaŃiei, numărului mare de turişti etc., confirmând astfel în continuare tradiŃia de târg comercial. Din punct de vedere al repartizării teritoriale, se constată o dezvoltare a investiŃiilor comerciale în special în zonele active şi centrale ale oraşului precum şi pe axa Nord (Arad) – Sud (Serbia). Alături de magazinele specializate existente în zona centrală, au fost deschise noi supermarket-uri de către concerne internaŃionale precum Lidl&Schwarz (Kaufland), Billa, Carefour, Auchan, Profi sau Plus; în octombrie 2005 a fost inaugurat cel mai mare mall din partea de vest a Ńării, Iulius Mall, situat pe amplasamentul fostelor antene (după ce acestea au fost mutate în afara oraşului). În nordul şi respectiv sudul oraşului, în apropierea arterelor de comunicaŃii, se concentrează în prezent două mari zone comerciale, aici fiind reprezentate unele dintre cele mai importante companii în sectorul comercial: Metro Cash and Carry, Real Hypermarket, Selgros, Praktiker, Brithouse sau Jysk. Se observă o mai bună corelare a unităŃilor comerciale cu numărul populaŃiei şi volumul desfacerilor. Au apărut noi zone comerciale şi s-au deschis noi supermarketuri în preajma cartierelor şi zonelor de locuinŃe. Diversitatea mărfurilor vândute şi calitatea acestora asigură aprovizionarea diferitelor segmente de cumpărători, resimŃindu-se influenŃele mediului concurenŃial creat prin intrarea pe piaŃa locală a investitorilor străini strategici, reprezentanŃi ai firmelor de renume. Pentru spaŃiile comerciale situate în zona centrală a oraşului, precum şi pentru principalele artere comerciale au fost întocmite şi aprobate regulamente urbanistice ce reglementează funcŃional activităŃile comerciale. FuncŃionarea pieŃelor agro-alimentare este reglementată şi controlată de către administraŃia locală, fapt care duce la practicarea unui comerŃ civilizat în spaŃii special amenajate. ConstrucŃia de pieŃe en gros şi agro-alimentare în Timişoara (PiaŃa de Gros, a cărei amenajare a fost finalizată în anul 2006 cu sprijinul guvernul german) este o mărturie a intereselor comercianŃilor privaŃi în această direcŃie. Structura pe ramuri de activitate a comerŃului pentru anul 2010 în municipiul Timişoara era următoarea :

• comerŃul cu ridicata deŃinea o pondere de 58% în cifra de afaceri şi 35% din numărul unităŃilor comerciale;

• comerŃul cu amănuntul deŃinea o pondere de 31% în cifra de afaceri şi 55% din numărul unităŃilor comerciale;



96

• comerŃul cu autovehicule, întreŃinerea şi repararea acestora deŃinea o pondere de 11% în cifra de afaceri şi 10% din numărul unităŃilor comerciale; Valoarea cea mai însemnată în cifra de afaceri realizată din comerŃul cu amănuntul (32%) este realizată de către aşa-numitele „magazine generale alimentare”, care au ca obiect principal de activitate vânzarea bunurilor alimentare, de băcănie, precum şi a altor tipuri de mărfuri cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, îmbrăcăminte etc. În cadrul acestora, se observă orientarea cumpărătorilor către magazinele de tip supermarket şi hypermarket prin practicarea „comerŃului de week-end” (spre sfârşitul săptămânii înregistrându-se un număr mult mai mare de cumpărători). Turismul Un mijloc extrem de eficient de promovare a imaginii unui oraş sau a unei zone este turismul. Fiind una dintre cele mai dinamice ramuri economice, cu o rată de revenire a capitalului extrem de rapidă, activitatea turistică în Timişoara se bazează în primul rând pe turismul de afaceri (durata medie a sejurului în anul 2010 fiind de 1,9 înnoptări/sosiri turistice). Datorită amplasării geografice favorabile (situat la confluenŃa dintre Orient şi Occident, la intersecŃia fluxurilor turistice, la distanŃă redusă faŃă de principalele centre culturale şi destinaŃii turistice), prin valorile sale naturale, istorice, culturale şi umane, şi nu în ultimul rând datorită gradului ridicat de dezvoltare economică, Timişoara are o mare capacitate de atracŃie a turiştilor români şi străini. Oferta turistică actuală nu reŃine însă decât o mică parte a acestor fluxuri turistice, resimŃindu-se necesitatea implementări unei strategii de promovare a turismului şi de extindere a ofertei turistice (tururi ale oraşului sau ale cartierelor, amenajarea canalului Bega, amenajarea spaŃiilor verzi pentru petrecerea timpului liber). PiaŃa hotelieră, strâns legată de viaŃa economică, a înregistrat în anii 2010-2011 o scădere drastica a gradului de ocupare şi implicit a veniturilor, tarifele de cazare şi masă scăzând şi ele.

Tab.6.8.Sosiri turistice în Timişoara

An 2006 2007 2008 2009 2010 Număr turişti 183.814 230.701 224.739 175.527 176.912

Sursa: Institutul NaŃional de Statistică Timişoara Municipiul Timişoara dispune de o infrastructură turistică diversă. În Timişoara activează 79 unităŃi de cazare care oferă 4.421 de locuri de cazare, cu un grad de confort de la două şi trei stele până la hoteluri de patru stele. În anul 2011, după o investiŃie de circa 10 milioane de euro, hotelul Timişoara a fost clasificat la 5 stele prin inaugurarea a 80 de camere noi; astfel, grupul Bega prin Bega Turism este primul investitor din Timişoara care deŃine un hotel clasificat la această categorie. Deşi există peste 100 de agenŃii autorizate în profil turistic, dintre acestea doar două promovează turismul în Banat şi foarte puŃine organizează tururi ale oraşului Timişoara. Turul oraşului Timişoara se efectuează neregulat, doar la cerere şi fără a avea nici o legătură cu sezonul turistic. Nu se poate face o delimitare exactă a ofertelor turistice sau a formelor de turism ce pot fi practicate în Timişoara, acestea formând un tot unitar pentru orice vârstă şi pentru orice grad de cultură. Istoria CetăŃii Timişoara (prima atestare istorică documentară datează din anul 1266) se îmbină cu oferta culturală (în fiecare lună în Timişoara se organizează cel puŃin un eveniment cultural major, există un număr mare de muzee, teatre, săli de cultură şi galerii de artă) şi cu posibilităŃile de agrement (renumele de oraş al florilor şi al parcurilor vine de la numărul mare de parcuri şi de la faptul că se poate traversa oraşul trecând dintr-un parc în altul), la care se adaugă o serie de pionierate tehnice (în anul 1857 se introduce iluminatul public pe gaz, în 1884 Timişoara devine primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric, în 1899 se pune în funcŃiune tramvaiul electric etc.). Ca forme de turism practicabile în Timişoara, fără a face totuşi o delimitare concretă, putem aminti :

• turismul activ – de afaceri, de protocol, pescuit, vânătoare, speologia, alpinismul, zboruri cu parapanta şi deltaplanul, drumurile vinului, hipism, expoziŃii etc.

• turismul de agrement, de recreere – festivaluri, spectacole, cazinouri, parcuri şi zone verzi, agroturismul etc.



97

• turismul cultural şi istoric – spectacole, muzee, tradiŃii şi festivaluri populare, monumente etc. • turismul de sănătate – însă staŃiunile din apropierea Timişoarei nu oferă deocamdată servicii de calitate

ridicată şi sunt reduse ca număr ( Buziaş, Lipova, Calacea, Sînmihaiu Român etc ). Principala formă de turism identificată în Timişoara este turismul de afaceri. Datorită gradului ridicat de dezvoltarea a economiei locale, o mare parte a turiştilor înregistraŃi la unităŃile de cazare ajung în Timişoara în interes de serviciu: participări la simpozioane, congrese, conferinŃe, manifestări etc. Gradul de ocupare al hotelurilor şi pensiunilor din Timişoara, de aproximativ 80% în timpul săptămânii şi 60% în weekend confirmă existenŃa şi dezvoltarea turismului de afaceri în zonă. Prin moştenirea culturală şi prin diversitatea ofertei culturale actuale, Timişoara a fost şi este cel mai puternic centru cultural din Vestul României, fiind recunoscută pe plan internaŃional pentru manifestările culturale de calitate pe care le oferă (sunt bine cunoscute Opera NaŃională Română, Filarmonica “Banatul”, Teatrul NaŃional “Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat etc.). În anul 2011, în Municipiul Timişoara existau un număr de 7 instituŃii de spectacole, 10 muzee şi 108 biblioteci (din care o singură bibliotecă publică). ViaŃa culturală deosebit de activă a Timişoarei poate fi apreciată şi prin frecvenŃa organizării de festivaluri şi manifestări, însă majoritatea acestora sunt mediatizate şi recunoscute doar pe plan local. Putem aminti: Zilele CetăŃii, Timişoara-mica Vienă, Festivalul Inimilor, Ziua Timişoarei, Ruga Timişoarei, Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Concertul din Peştera Româneşti etc. Oraşul deŃine un fond arhitectural valoros, mai mult de 14.000 de clădiri istorice, fiind cea mai întinsă zonă de protecŃie arhitecturală din România. Majoritatea ansamblurilor arhitecturale datează din secolele XVIII – XIX. fiind identificate trei cartiere istorice importante: Cetate, Iosefin şi Fabric. Turismul cultural beneficiază de o reŃea bogată de situri istorice şi arhitecturale :

• fond arhitectural valoros, îmbinând stiluri diferite (baroc, neoclasic, secession): Castelul Huniazilor (sec.XIV-1856); Primăria Veche, Palatul Baroc, Domul Catolic, Biserica şi Mânăstirea Popilor Negri, Palatul Deschan, Catedrala Rasciană, Fabrica de Bere, Casa cu AtlanŃi, Casa Contelui de Mercy, Spitalul şi Cazinoul Municipal (sec.XVIII); Casa cu Pom, Palatul Dicasterial, Gara DomniŃa Elena (sec.XIX), Abatorul din Elisabetin, Palatul Apelor, Şcoala de Fete, Palatul Administrativ, Palatul Băncii NaŃionale, Şcoala Superioară de ComerŃ, Catedrala Mitroploitană etc.

• vestigii arheologice: Cetatea Timişoarei, aşezarea daco-romană (Castrum Temesiense), cetatea de pământ de la Giroc, Fântâna Paşei etc.

• ansambluri urbanistice istorice : zonele Cetate, Iosefin, Fabric, Elisabetin etc. • muzee şi case memoriale: Muzeul Banatului (Castelul Huniazilor), Muzeul de Artă (Palatul Baroc), Muzeul

Satului BănăŃean ,etc. • obiecte de artă monumentală : religioasă (statuia Sf.Gheorghe, statuia Sf.Maria, statuia Sf. Ioan Nepomuk

etc), comemorativă (bustul M. Eminescu, bustul V.Babeş, monumentul Gh.Doja, monumentul I.C.Brătianu, monumentul Ostaşului Român, Fântâna Martirilor, etc.) şi monumente reprezentative pentru Timişoara (Victorie, Eroica, Lupoaica, Martirii etc.) Nici oferta de turism de divertisment nu poate fi neglijată – se pot practica vânătoarea, pescuitul, zboruri cu parapanta şi deltaplanul, hipismul, etc. Deşi în zona Timişoarei există o ofertă turistică extrem de diversificată pentru turismul de recreere, totuşi turismul de agrement este insuficient dezvoltat, cadrul natural neconstituind un avantaj în acest sens. PieŃele, parcurile publice şi zonele verzi acoperă o suprafaŃă destul de mare a oraşului, fiind percepute pozitiv de turişti, însă potenŃialul turistic al acestora nu este valorificat pe deplin fiind necesare intervenŃii majore de reamenajare pentru a spori atractivitatea acestor spaŃii, multe dintre ele aflându-se într-o stare avansată de degradare fizică. Turismul balnear şi de agrement se poate practica în staŃiunile din apropierea Timişoarei (Buziaş, Deda, Calacea). Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breştea, Dumbrava, Hitiaş, Pădureni, Surduc, Ianova, Peciu Nou, Pişchia etc.) şi cele cu un fond piscicol diversificat (Luncani, Tomeşti, Poieni, Margina, Cebza, Coşteiu) reprezintă un potenŃial apreciat de amatorii în vânatul şi pescuitul sportiv. PotenŃialul agroturistic din zona rurală a determinat crearea ofertelor de pensiune şi a produselor turistice. Se observă o implicare masivă a administraŃiei locale în ultimii ani în valorizarea turistică a oraşului şi în atragerea de investiŃii străine în acest domeniu, intensificându-se şi activităŃile de promovare a turismului pe plan local. Având ca principal obiectiv dezvoltarea turismului în Timişoara, în anul 2003 s-a deschis Infocentrul



98

Turistic Timişoara, direcŃiile principale în care acesta acŃionează fiind organizarea de evenimente cu specific local, informarea turiştilor cu privire la atracŃiile şi oportunităŃile locale, promovarea turistică a Timişoarei în Ńară şi în străinătate. Alte activităŃi de prestări servicii Sectorul serviciilor prestate către întreprinderi şi cel al serviciilor prestate către populaŃie a cunoscut o amploare deosebită în ultimii ani. Se remarcă o intervenŃie masivă pe piaŃa internă a firmelor internaŃionale cu renume în domeniul prestării de servicii, ceea ce a determinat o creştere semnificativă a calităŃii produselor oferite, multe dintre aceste firme acŃionând în special pentru a-şi proteja şi păstra clienŃii – mari concerne internaŃionale – care investesc în zonă. Factorul principal de creştere este dat de dinamica mare a serviciilor către întreprinderi (servicii de cunoaştere intensivă, cu o valoare adăugată mare), o evoluŃie interesantă având sectorul serviciilor de consultanŃă (juridice, audit, contabilitate şi consultanŃă fiscală, servicii de sondaje, consultanŃă fiscală, managerială şi tehnologică, cercetare-dezvoltare, alte activităŃi ştiinŃifice şi tehnice) dar şi servicii suport pentru întreprinderi (peisagistică, servicii pentru clădiri, administrative şi de secretariat). În acest domeniu serviciile sunt oferite de către firme naŃionale şi internaŃionale (Ernst&Young, PriceWaterhouseCoopers, KPMG etc.) dar şi de organizaŃiile locale specializate (CCIAT, IPROTIM, ADETIM). Sectorul tehnologiei informaŃiilor şi a comunicaŃiilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă ca urmare a investiŃiilor străine atrase şi localizate în zonă şi a dezvoltării societăŃilor autohtone (Alcatel, Deltatel, Lasting etc.), În zona Timişoarei există un număr mare de firme de transport marfă şi persoane, depozitare şi curierat, localizarea în apropierea graniŃelor (Ungaria şi Serbia) şi infrastructura rutieră favorizând afirmarea zonei ca „centru logistic”. Servicii financiar-bancare Sectorul financiar-bancar s-a dezvoltat în ultimii ani datorită acŃiunii conjugate a mai mulŃi factori, cum ar fi dezvoltarea de noi instrumente de creditare şi economisire, scăderea dobânzilor la credite în lei dar şi în valută, respectiv scăderea diferenŃelor dintre acestea, creşterea investiŃiilor în sectorul bancar şi creşterea înclinaŃiei spre investiŃii a agenŃilor economici etc. Venind în întâmpinarea agenŃilor economici foarte ocupaŃi, a căror timp este drămuit între organizarea şi bunul mers al afacerii şi activităŃile colaterale (care implică şi legătura cu banca), băncile au deschis reprezentanŃe şi agenŃii în Timiş în anumite zone industriale şi comerciale unde acestea nu existau. În Municipiul Timişoara funcŃionează 33 de entităŃi bancare inclusiv o bancă cooperatistă, cu 207 unităŃi teritoriale, la care se adaugă Sucursala Timiş a Băncii NaŃionale a României şi Trezoreria Timiş. Produsele/serviciile pe piaŃa financiar - bancară din Timiş sunt: credite; depozite; fonduri de investiŃii; conturi curente; carduri de credit şi debit; asigurări de bunuri şi persoane; finanŃare exporturi; operaŃiuni cu efecte de comerŃ; servicii multi-cash, etc. Structura creditelor acordate în judeŃul Timiş la sfârşitul anilor 2009, 2010 şi 2011, pe categorii de clienŃi, a fost:

milioane lei

Credite în lei Credite în valută

2009 2010 2011 2009 2010 2011

AgenŃi economici 1.316,8 1.432,1 1.554,9 2.335,4 2.606,5 3.215,2

PopulaŃie, din care:

1.119,8 1.015,2 1.004,8 2.654,2 2.887,1 3.091,8

- consum 1.041,8 766,9 748,6 1.520,9 1.557,3 1.483,1

- locuinŃe 37,5 33,5 29,8 1.055,0 1.304,1 1.580,1

- alte scopuri 7,6 187,9 200,8 48,6 12,7 13,0

AlŃii 4,3 2,8 3,2 39,8 36,6 25,1 Sursa: Banca NaŃională a României, Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienŃilor nebancari, neguvernamentali



99

Credite Total

2009 2010 2011

AgenŃi economici 3.652,2 4.038,6 4.770,1 PopulaŃie, din care: 3.773,9 3.902,4 4.096,6

- consum 2.562,7 2.324,2 2.231,7

- locuinŃe 1.092,5 1.337,6 1.609,9

- alte scopuri 56.3 200,6 213,8

AlŃii 44,0 39,4 28,3

Soldul creditelor acordate a crescut la finele anului 2011 faŃă de anul 2009 cu un ritm mediu anual de creştere de 9,5% (7% în 2010 şi 11,5% în 2011 comparativ cu anul precedent). Comportamentul de îndatorare al celor două tipuri de consumatori înregistrează totuşi mici diferenŃe. Astfel, ritmul de creştere al creditelor în valută acordate agenŃilor economici este superior celui al creditelor în lei acordate către acelaşi tip de consumatori, volumul creditelor (atât în lei cât şi în valută) fiind mai mare la sfârşitul anului 2011 faŃă de sfârşitul anului 2009. PopulaŃia pe de altă parte manifestă un interes în creştere pentru creditele în valută, posibil şi datorită unei rate a dobânzii mai mici, în timp ce volumul creditelor în lei scade în fiecare an. Structura conturilor de economii în judeŃul Timiş la 31.12.2009, 31.12.2010, respectiv la 31.12.2011 pe categorii de clienŃi a fost:

mii lei DisponibilităŃi - Lei DisponibilităŃi - Valută

2009 2010 2011 2009 2010 2011

AgenŃi economici 1.324,2 1.581,7 1.694 784,9 953,4 810,6

PopulaŃie 1.507,2 1.604,8 1.839,6 1.725,6 1.767,9 1.865,5

AlŃii 49,1 85,5 86,2 29,8 25,5 24,1 Sursa: Banca NaŃională a României, Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienŃilor nebancari, neguvernamentali

DisponibilităŃi în conturi la bănci -

Total

2009 2010 2011

AgenŃi economici 2.109,1 2.535,1 2.504,6

PopulaŃie 3.232,8 3.372,7 3.705,1

AlŃii 78,9 110,9 110,3

Se observă, din datele de mai sus, că disponibilităŃile populaŃiei în conturi la bănci au o pondere mai ridicată (aproximativ 60%) în totalul disponibilităŃilor păstrate la bănci, disponibilităŃile agenŃilor economici având o pondere cu puŃin sub 40%. Din punct de vedere al comportamentului de economisire, cele două categorii de clienŃi bancari au tendinŃe diferite. În cazul agenŃilor economici, aceştia au o înclinaŃie certă spre păstrarea disponibilităŃilor în lei; evident, această predilecŃie se justifică prin aceea că disponibilităŃile agenŃilor economici se păstrează în bănci pe termene scurte, fiind în permanenŃă reînnoite, şi o eventuală plasare în valută necesită costuri suplimentare generate de diferenŃele de curs valutar. PopulaŃia (persoane fizice), pe de altă parte, preferă economisirea în valută însă diferenŃa valorică între cele două tipuri de plasamente este minoră; totuşi, acest comportament relevă o anumită lipsă a încrederii în moneda naŃională faŃă de valută. O observare mai amănunŃită a comportamentului de economisire scoate în



100

evidenŃă predilecŃia populaŃiei spre păstrarea disponibilităŃilor pe termen lung (depozite la termen), în acest caz câştigul financiar fiind superior faŃă de câştigul posibil în cazul plasării disponibilităŃilor pe termen scurt (conturi curente, depozite la vedere). Valoarea totală a disponibilităŃilor în conturi la bănci a crescut în fiecare an în perioada 2009-2011, cu un ritm mai accelerat în cazul disponibilităŃilor populaŃiei şi unul fluctuant în cazul agenŃilor economici.

2.2.1. Numărul de firme şi cifra de afaceri în sectorul serviciilor În anul 2010 în sectorul serviciilor activau 20.197 companii, cifra de afaceri realizată de acestea fiind de 9.741.578.911 lei. Dintre acestea un număr de 8.522 societăŃi (42%), cu o cifră de afaceri realizată de 6.180.561.726 lei (63%), activau în sectorul comercial. Sectorul serviciilor prestate în principal către întreprinderi (informaŃii şi comunicaŃii, activităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice precum şi activităŃi de servicii administrative şi activităŃi de servicii suport) este de asemenea bine reprezentat în anul 2010 ca număr de firme: 5.509 (27%) şi mai puŃin din punct de vedere cifrei de afaceri: 1.417.733.899 lei (14,5%). Serviciile de transport şi depozitare şi în special transportul terestru înregistrează o creştere semnificativă comparativ cu anul precedent: 1.331 firme (6,5%) cu o cifră de afaceri de 1.083.751.386 lei (11%).

Tab.6.9.SocietăŃi comerciale în sectorul serviciilor în Timişoara în anul 2010

CAEN

Sectoarele şi sub-sectoarele serviciilor Nr.

societăŃi

Cifra de

afaceri

- mii lei - G ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 8.522 6.180.562 H Transport şi depozitare 1.331 1.083.751 I Hoteluri şi restaurante 1.457 315.555 J InformaŃii şi comunicaŃii 902 415.107 K Intermedieri financiare şi asigurări 282 74.790 L TranzacŃii imobiliare 1.544 268.252 M ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice 3.492 612.304 N ActivităŃi de servicii administrative şi activităŃi de servicii suport 1.115 390.323 O AdministraŃie publică şi apărare; asigurări sociale din domeniul public 2 39 P ÎnvăŃământ 138 17.113

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2009 2010 2011d

isp

on

ibil

ită

ţi

va

lută

dis

po

nib

ilit

ăţi

lei

dis

po

nib

ilit

ăţi

tota

l



101

R Sănătate şi asistenŃă socială 479 175.365 S ActivităŃi de spectacole, culturale şi recreative 277 149.398 T Alte activităŃi de servicii 656 59.020

TOTAL SERVICII 20.197 9.741.579 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş

Primele cinci secŃiuni CAEN din domeniul serviciilor în funcŃie de numărul societăŃilor comerciale în anul 2010 sunt:

� ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor � ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice � TranzacŃii imobiliare � Hoteluri şi restaurante � Transport şi depozitare

Primele cinci secŃiuni CAEN din domeniul serviciilor în funcŃie de cifra de afaceri realizată în anul 2010 sunt:

� ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor � Transport şi depozitare � ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice � InformaŃii şi comunicaŃii � ActivităŃi de servicii administrative şi activităŃi de servicii suport

Este evidentă preponderenŃa comerŃului în cadrul sectorului serviciilor din Timişoara, serviciile de transport şi depozitare ocupând un loc secund după cifra de afaceri realizată de firmele din acest domeniu şi locul 5 după numărul de firme. ActivităŃile profesionale, ştiinŃifice şi tehnice precum şi informaŃiile şi comunicaŃiile, servicii de cunoaştere intensivă cu o valoare adăugată ridicată, se situează pe următoarele două locuri dar cifra de afaceri realizată de firmele din aceste domenii este cu mult mai mică decât cea realizată de firmele active în domeniul comercial. 2.2.2. Numărul de salariaŃi şi productivitatea muncii în sectorul serviciilor Numărul mediu de salariaŃi încadraŃi în sectorul serviciilor în anul 2010 a fost de 64.303, un procent însemnat (38,7%) dintre aceştia fiind angajaŃi în sectorul comercial.

Tab.6.9. EficienŃa muncii în sectorul serviciilor în Timişoara în anul 2010

Sectoarele şi sub-sectoarele serviciilor

Nr.

salariaŃi

Gradul de

înzestrare

tehnică a

muncii

RotaŃia

activelor

imobilizar

e


G ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 24.894 57.941,26 428,49% 248.275,16

H Transport şi depozitare 5.896 57.676,91 318,69% 183.811,29 I Hoteluri şi restaurante 5.661 71.274,40 78,21% 55.741,84 J InformaŃii şi comunicaŃii 4.179 30.260,07 328,26% 99.331,65 K Intermedieri financiare şi asigurări 606 288.570,91 42,77% 123.416,36 L

TranzacŃii imobiliare 1.908 1.668.654,7

7 8,43% 140.593,20 M ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice 7.270 58.703,07 143,47% 84.223,43 N ActivităŃi de servicii administrative şi activităŃi

de servicii suport 8.852 18.550,47 237,70% 44.094,28 O AdministraŃie publică şi apărare; asigurări

sociale din domeniul public 3 35.746,33 36,35% 12.992,67



102

P ÎnvăŃământ 441 20.087,24 193,19% 38.805,57 R Sănătate şi asistenŃă socială 1.974 46.191,56 192,32% 88.837,31 S ActivităŃi de spectacole, culturale şi

recreative 606 105.911,75 232,77% 246.530,99 T Alte activităŃi de servicii 2.013 17.173,77 170,72% 29.319,58

TOTAL SERVICII 64.303 100.476,53 150,78% 151.494,94 Sursa: DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Timiş, date prelucrate

Primele cinci secŃiuni CAEN în cadrul serviciilor, în funcŃie de numărul mediu de salariaŃi angajaŃi în anul 2010, au fost:

� ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor � ActivităŃi de servicii administrative şi activităŃi de servicii suport � ActivităŃi profesionale ştiinŃifice şi tehnice � Transport şi depozitare � Hoteluri şi restaurante

Productivitatea muncii în sectorul serviciilor (raportat la cifra de afaceri realizată) a fost de 151.494,94 lei. Cea mai ridicată productivitate a muncii a fost înregistrată în sectorul comercial (248.275,16 lei), în activităŃi de spectacole, culturale şi recreative (246.530,99) şi în activităŃi de transport şi depozitare (183.811,29 lei); valorile productivităŃii muncii în cele trei domenii sunt peste media generală din sectorul serviciilor, restul domeniilor având valori sub medie. 2.2.3. EficienŃa sectorului serviciilor pe ramuri de activitate

Per ansamblu, sectorul serviciilor a înregistrat pierderi la finele anului 2010. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în cazul tranzacŃiilor imobiliare şi în cazul hotelurilor şi restaurantelor. Totuşi, activitatea altor servicii a fost rentabilă în anul 2010, investiŃiile efectuate în cazul acestora fiind justificate.

Tab.6.10. EficienŃa sectorului serviciilor în Timişoara în anul 2010

Sectoarele şi sub-sectoarele serviciilor Rezultat net Rentabilitatea

financiară Rentabilitatea

economică

G ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor -14.451.561,00 -2,24% 2,83%

H Transport şi depozitare 10.360.692,00 10,74% 8,76% I Hoteluri şi restaurante -37.648.780,00 -51,46% -11,18% J InformaŃii şi comunicaŃii 24.200.552,00 15,33% 16,40% K Intermedieri financiare şi asigurări -11.653.620,00 -8,10% -4,41% L TranzacŃii imobiliare -53.290.469,00 -6,45% -1,66% M ActivităŃi profesionale, ştiinŃifice şi tehnice 42.189.317,00 11,88% 11,83% N ActivităŃi de servicii administrative şi activităŃi de

servicii suport 18.380.971,00 21,51% 15,66% O AdministraŃie publică şi apărare; asigurări sociale

din domeniul public 9.185,00 342,98% 11,42% P ÎnvăŃământ -1.679.780,00 79,05% -23,37% R Sănătate şi asistenŃă socială -2.021.078,00 -8,18% 1,28% S ActivităŃi de spectacole, culturale şi recreative -21.085.226,00 67,11% 197,47% T Alte activităŃi de servicii -7.313.317,00 83,86% -30,70%

TOTAL SERVICII -54.013.054,00 -2,28% 1,51%




103

VII. MEDIUL SOCIO – CULTURAL 1. EDUCAłIA ŞI ÎNVĂłĂMÂNTUL

ÎnvăŃământul preuniversitar

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar JudeŃean Timiş, în anul şcolar 2011/ 2012, în municipiul Timişoara funcŃionează un număr total de 140 unităŃi de învăŃământ preuniversitar, destinate pentru toate formele de învăŃământ preuniversitar, în care activează 49.134 preşcolari şi elevi. Dintre acestea, 106 unităŃi de învăŃământ preuniversitar sunt de stat, în care activează 46.030 preşcolari şi elevi, şi 34 unităŃi de învăŃământ preuniversitar sunt private, cu un număr total de preşcolari şi elevi de 3.104. Numărul total de cadre didactice, care îşi desfăşoară activitatea în unităŃile de învăŃământ preuniversitar, este de 3.812, din care 3.586 în învăŃământul de stat şi 226 în învăŃământul privat, raportul preşcolar, elev/ cadru didactic fiind de 12,88. Raportat la anul şcolar 2009/ 2010, se observă o scădere atât a numărului de unităŃi de învăŃământ preuniversitar, de la 141 la 140, cât şi a numărului de preşcolari/ elevi, de la 52.486 la 49.134. De asemenea, a scăzut şi numărul de cadre didactice, de la 3.911 la 3.812. În anul şcolar 2011/ 2012, limbile de predare în unităŃile de învăŃământ preuniversitar existente în municipiul Timişoara sunt: limba română, în proporŃie de 88,85 %; limba maghiară, în proporŃie de 6,31 %; limba germană, în proporŃie de 4,31 %; limba sârbă, în proporŃie de 0,53 %. ÎnvăŃământul liceal în municipiul Timişoara cuprinde filierele: teoretică, vocaŃională şi tehnologică, fiind foarte diversificat şi în privinŃa profilelor, şi dispune de cadre didactice calificate cu ajutorul unui sistem de formare continuă a cadrelor didactice, conform standardelor europene. De asemenea, învăŃământul liceal timişorean deserveşte şi comunele din vecinătatea municipiului. ÎnvăŃământul postliceal este organizat pe următoarele domenii de pregătire profesională: agricultură; construcŃii, instalaŃii şi lucrări publice; electronică, automatizări; energetic; economic; estetica şi igiena corpului omenesc; informatică; sănătate şi asistenŃă pedagogică; transporturi; turism şi alimentaŃie. PerfecŃionarea cadrelor didactice preuniversitare a continuat şi în anul 2011, observându-se o creştere a numărului de participanŃi la programele de formare de la 1.122 în anul 2010, la 1.400 în anul 2011. Cadrele didactice preuniversitare au participat într-un număr mai mare la programele: Administrarea şi gestionarea patrimoniului public – 120 cursanŃi, IniŃiere în limbajul mimico – gestual – 110 cursanŃi, Dezvoltarea competenŃelor în educaŃia părinŃilor – 102 cursanŃi, Techniques d'animation en classe de francais – 92 cursanŃi, Asigurarea calităŃii în învăŃământul preuniversitar – 88 cursanŃi, Şcoli fără discriminare – 82 cursanŃi, IniŃiere în utilizarea calculatorului personal – 68 cursanŃi, Negociere şi conflict – 66 cursanŃi, EducaŃia incluzivă pentru cadrele didactice – 64 cursanŃi. Un interes mai scăzut al cadrelor didactice s-a constatat la participarea la următoarele programe de formare: Pedagogia Freinet în perspectiva învăŃământului românesc – 25 cursanŃi, Profesorul modern şi noile tehnologii – 20 cursanŃi, Power Point – prelucrare audio – video – 19 cursanŃi, Utilizarea artelor ca metodă de predare/ învăŃare a limbii franceze – 19 cursanŃi, Master class de pian şi vioară – 15 cursanŃi. De asemenea, 280 de cadre didactice preuniversitare au participat, în anul 2011, la programe de formare derulate prin furnizori de programe acreditate de către Centrul NaŃional de Formare a Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar, astfel: - prin Casa Corpului Didactic Timiş, cadrele didactice au participat într-un număr mai mare la programele: CetăŃenia democratică şi combaterea violenŃei – 60 cursanŃi, EducaŃia în şcoala incluzivă – 55 cursanŃi, Evaluarea didactică – dezvoltări recente – 50 cursanŃi; - prin Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare s-a derulat programul Dezvoltarea competenŃelor de evaluare ale cadrelor didactice din învăŃământul preuniversitar, la care au participat 59 de cadre didactice; - prin FundaŃia EOS România s-a derulat programul Calculatorul şi proiectele transdisciplinare, la care au participat 21 de cadre didactice.



104

Practicarea alternativelor educaŃionale – Freinet, Step by Step, Waldorf la nivelul municipiului şi al judeŃului ilustrează respectarea pluralismului educaŃional promovat de legea învăŃământului. Alternativele educaŃionale respectă curriculumul naŃional sau funcŃionează după planuri - cadru aprobate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (M.E.C.T.S.), constituind o ofertă educaŃională recunoscută şi promovată de M.E.C.T.S.. Practicarea alternativelor este făcută de personal didactic calificat, cu un procent ridicat de cadre didactice titulare şi cu gradul II şi I în alternativele Freinet şi Step by Step, fiind percepute pozitiv la nivelul comunităŃii - fapt demonstrat şi prin cererile unităŃilor şcolare privind constituirea de noi grupe/clase. Atât Inspectoratul Şcolar JudeŃean Timiş cât şi conducerile unităŃilor de învăŃământ susŃin şi promovează alternativele educaŃionale prin: întâlniri de lucru ale cadrelor didactice cu teme punctuale; constituirea cercului metodic al cadrelor didactice din alternative; constituirea colectivului de metodişti în alternative educaŃionale cu avizul CNAE; realizarea unor acŃiuni interjudeŃene cu sprijinul inspectoratelor şcolare interesate; acŃiuni de informare şi sensibilizarea părinŃilor; organizarea unor activităŃi în parteneriat şcoală-grădiniŃă; diversificarea acŃiunilor de promovare a alternativelor în vederea recrutării elevilor. În fundamentarea planului de şcolarizare se Ńine cont de documentele de planificare PRAI (Planul Regional de AcŃiune pentru ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic), PLAI (Planul Local de AcŃiune pentru ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic), de recomandările CLDPSFP (Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională). Scopul PRAI şi PLAI este de a îmbunătăŃi corelarea dintre oferta învăŃământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional şi local şi de a creşte contribuŃia învăŃământului superior la dezvoltarea regională şi locală. Identificarea timpurie a nevoilor de pregătire profesională a constat în acŃiuni ale CLDPSFP Timiş cum ar fi: dezbateri, întâlniri de lucru între unităŃile şcolare – agenŃii economici, care au vizat direct fundamentarea planului de şcolarizare. În ceea ce priveşte implicarea şi alinierea la nivel european a educaŃiei din Timişoara, în anul 2011 la nivelul municipiului Timişoara s-au derulat mai multe proiecte, astfel:

- 2 proiecte de cooperare cu finanŃare europeană prin Programul de Cooperare România – Republica Serbia;

- 8 proiecte în cadrul Programului Comenius; - 5 proiecte în cadrul Programului Leonardo da Vinci.

ÎnvăŃământul universitar în municipiul Timişoara se desfăşoară, în prezent, în 8 instituŃii, dintre care 4 sunt de stat - Universitatea „Politehnica”, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” şi Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, iar alte 4 sunt private - Universitatea „Mihai Eminescu”, Universitatea „Tibiscus”, Universitatea „Ioan Slavici” şi Facultatea de Management Turistic şi Comercial „Dimitrie Cantemir”. Timişoara reprezintă unul din cele mai importante centre universitare din Ńară, fiind caracterizat prin marea diversificare a disciplinelor de studiu, cele opt universităŃi având în structura lor 42 de facultăŃi. Se remarcă, atât diversitatea formelor de învăŃământ universitar oferite în Timişoara (învăŃământ cu frecvenŃă, învăŃământ cu frecvenŃă redusă şi învăŃământ la distanŃă), cât şi diversitatea formelor de pregătire (studii universitare de licenŃă, de masterat, de doctorat). PotenŃialul ridicat de pregătire profesională pe care îl oferă acestea, datorită calităŃii cadrelor didactice şi a colaborărilor permanente cu alte instituŃii din Ńară şi din străinătate, determină atragerea studenŃilor atât din Timişoara şi de pe raza judeŃului Timiş, cât şi din alte judeŃe.



105

Tab.7.1. ÎnvăŃământul superior (universitar) în Timişoara

anul universitar 2011/ 2012

Nr. crt.

Denumirea UniversităŃii Forma de învăŃământ stat/privat

Număr facultăŃi

Număr studenŃi

Număr cadre didactice

1. Universitatea “Politehnica”

stat 10 14.257

699

2. Universitatea de Vest stat 11 16.983

723

3. Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”

stat 3 6.307

720

4. Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului

stat 6 5.328

335

5. Universitatea “Mihai Eminescu”

privat 3 348

18

6. Universitatea “Tibiscus” privat 6 1.661

107

7. Universitatea „Ioan Slavici”

privat 2 1.799

43

8. Facultatea de Management Turistic şi Comercial “Dimitrie Cantemir”

privat 1 1.854

13

Sursa: date furnizate de instituŃiile de învăŃământ superior În anul universitar 2011/ 2012 în universităŃi au fost înscrişi 48.537 de studenŃi, din care 42.875 studenŃi (88,33 %) au frecventat cursurile facultăŃilor din cadrul universităŃilor de stat, iar 5.662 studenŃi (11,67 %) au frecventat cursurile facultăŃilor din cadrul universităŃile private. Raportat la anul universitar 2008/ 2009, se observă o scădere atât a numărului de studenŃi, de la 54.001 la 48.537, cât şi a numărului de cadre didactice, de la 2.913 la 2.658. De asemenea, un număr de 331 studenŃi din cadrul a 5 universităŃi, au beneficiat, în anul universitar 2011/ 2012, de bursă de studiu în străinătate, astfel: Universitatea „Politehnica” – 178 studenŃi; Universitatea de Vest – 117 studenŃi, din care 116 studenŃi au beneficiat de stagii de studiu şi 1 student de stadiu de practică; Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” – 18 studenŃi; Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului – 11 studenŃi; Universitatea „Tibiscus” – 7 studenŃi. PerfecŃionarea cadrelor didactice universitare s-a făcut prin programele de formare ERASMUS şi POSDRU şi prin training-uri organizate în cadrul proiectelor implementate de universităŃi. De asemenea, în cadrul UniversităŃii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, se desfăşoară programe postdoctorale şi de formare şi dezvoltare profesională: de rezidenŃiat, de perfecŃionare, de specializare, de studii complementare în vederea obŃinerii de atestate şi de educaŃie medicală şi farmaceutică continuă. În cadrul universităŃilor existente în municipiul Timişoara funcŃionează 88 centre de cercetare, pe primul loc clasându-se Universitatea de Vest, în cadrul căreia funcŃionează 36 centre de cercetare, urmată de Universitatea „Politehnica”, care are 24 centre de cercetare. Universitatea "Politehnica" din Timişoara, una dintre cele mai mari şi renumite universităŃi tehnice din Europa Centrală şi de Est, face parte din categoria universităŃilor de cercetare avansată şi educaŃie, conform clasificării stabilite de AsociaŃia UniversităŃilor Europene, pe baza datelor raportate de instituŃiile de învăŃământ superior acreditate din sistemul naŃional de învăŃământ.



106

Activitatea de cercetare ştiinŃifică din Universitatea „Politehnica" din Timişoara se bazează pe strategia de promovare a cercetării multidisciplinare şi pe priorităŃile noilor tehnologii, având rezultate remarcabile atât pe plan naŃional cât şi internaŃional. Un număr important de centre de cercetare, respectiv de echipe de cercetători constituite ad-hoc, pe diverse teme, pun în practică strategia de cercetare a universităŃii, în cadrul a numeroase granturi şi contracte de cercetare câştigate prin competiŃie, rezultatele cercetării fiind materializate în lucrări ştiinŃifice, brevete de invenŃie şi produse realizate. Conform aceleiaşi clasificări, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” şi Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, fac parte din categoria universităŃilor de educaŃie şi cercetare ştiinŃifică. Raportul SCIMAGO „SIR World Report 2010'' privind excelenŃa în cercetare la nivel mondial, făcând o analiză a activităŃilor de cercetare ştiinŃifică, a clasat Universitatea de Vest Timişoara pe primul loc între universităŃile româneşti pe baza unui factor de impact normalizat. Raportul prezintă pe lângă indicatori extensivi (de exemplu numărul de articole publicate) şi indicatori intensivi (factor de impact normalizat (NI) - raportul dintre impactul mediu al publicaŃiilor unei instituŃii şi impactul mondial mediu al publicaŃiilor din acelaşi domeniu). Institutele de cercetare şi universităŃile sunt împărŃite pe trei nivele de excelenŃă în cercetare în funcŃie de factorul de impact (NI) astfel: 1. Zona verde: factor de impact mai mare decât 1.75 2. Zona galbenă: factor de impact intre 1 si 1.75 3. Zona roşie: factor de impact sub 1. În acest clasament, Universitatea de Vest Timişoara este singura instituŃie de cercetare din Ńară care este în zona galbenă la Physical Sciences (cuprinzând ştiinŃele exacte: fizica, matematica, chimia, informatica), cu un factor (1.07), alături de instituŃii de prestigiu la nivel mondial. Nici o altă instituŃie din Ńară, pe nici un domeniu, nu a reuşit clasificarea în zonele galbenă sau verde. De asemenea, în clasamentul realizat de Ad Astra, pe baza articolelor ştiinŃifice publicate de personalul universităŃilor în reviste ştiinŃifice recunoscute pe plan internaŃional, indexate de ISI Web of Science, Universitatea de Vest Timişoara se poziŃionează pe locul 5 în rândul universităŃilor din România. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” are colaborări ştiinŃifice cu importante instituŃii medicale din Europa în domeniile: cardiologie, chimie laparoscopică ginecologică, farmacologie, chirurgie vasculară, etc. Dintre valoroasele realizări din ultimii ani fac parte: înfiinŃarea Centrului de Training în Chirurgie Laparoscopică, primul cu acest profil din Europa de Est, care colaborează cu centre similare din FranŃa şi Germania; întemeierea Centrului de Microchirurgie, cu ample colaborări în Germania, Grecia, Turcia, Iugoslavia; organizarea primului Congres de Anatomie din estul Europei.

Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului este recunoscută pe plan naŃional şi internaŃional în unele domenii de cercetare agricolă precum: genetică, biotehnologii în agricultură, în ameliorarea plantelor, managementul sistemelor de agricultură bioecologică etc.

Ofertele educaŃionale se încearcă să fie racordate cât mai concret la cerinŃele pieŃei de muncă şi ale avansului tehnologic în domeniile studiate, se încearcă intensificarea cooperării cu potenŃialii beneficiari în vederea aplicării rezultatelor cercetărilor universitare, deşi capacitatea de cercetare ştiinŃifică nu este încă folosită în ritmul necesar pentru evoluŃia societăŃii. Bazate pe folosirea noilor tehnologii şi pe valorile cunoaşterii - se constată o creştere cantitativă şi calitativă a lucrărilor de cercetare universitară, deşi cu o relativ slabă integrare a studenŃilor în acest tip de activitate. Dotarea cu tehnică de vârf este încă insuficientă, iar unele spaŃii de învăŃământ în universităŃile de stat prezintă o stare de degradare accentuată - fondurile pentru extindere şi dezvoltare fiind insuficiente. Majoritatea căminelor studenŃeşti au dotări tehnico-edilitare învechite şi spaŃii insuficiente pentru cazare. În ceea ce priveşte fondul de carte pus la dispoziŃia studenŃilor, se remarcă un volum important de carte de specialitate, încercând să corespundă cât mai bine nevoilor de informare oferite de tehnica actuală. A crescut numărul de abonamente la publicaŃii externe de specialitate, nu au fost create încă biblioteci universitare virtuale, iar fondul de carte este în mare parte, învechit. În ultimii ani se observă o scădere a numărului de documente împrumutate la domiciliu şi a documentelor consultate în sălile de lectură, o migrare a utilizatorilor către informaŃia în format electronic, accesibilă oricând



107

şi în afara spaŃiului fizic al bibliotecii. Aceasta conturează una din direcŃiile strategice ale bibliotecii şi în dezvoltarea bibliotecii digitale. Dezvoltarea şi diversificarea tehnologiilor informaŃionale duc implicit la schimbări în structura resurselor umane, la specializarea şi perfecŃionarea continuă a personalului bibliotecii. Pentru perfecŃionarea continuă, în fiecare an specialişti din cadrul bibliotecii participă la lucrările ConferinŃei NaŃionale a AsociaŃiei Bibliotecarilor din România sau la lucrările anuale ale secŃiunilor de lucru ale acestei conferinŃe. 2. CERCETAREA Cercetarea, prin caracterul specific al activităŃii sale, poate contribui efectiv la dezvoltarea economică şi socială locală, fie prin descoperiri, invenŃii, inovaŃii fie, în cazul cercetării aplicate, prin sprijinirea întreprinderilor productive, prin înfiinŃarea de întreprinderi mici şi mijlocii în noi domenii de activitate, prin susŃinerea obiectivelor de dezvoltare de interes local/ regional care necesită know-how specific, prin sprijinirea administraŃiei locale. UnităŃile de cercetare din judeŃul Timiş (institute, centre, staŃiuni, oficii etc.) sunt concentrate în special în Municipiul Timişoara şi activează în diverse domenii ale ştiinŃei: medicină, sănătate publică, agricultură, silvicultură, ingineria şi protecŃia mediului, echipamente şi tehnologii de sudare, sudură şi încercări de materiale, ecologie (inclusiv ecologie industrială), chimie, electrochimie, agrochimie, informatică, construcŃii şi materiale de construcŃii, pedologie etc. Activitatea propriu-zisă de cercetare ştiinŃifică reprezintă doar o parte din sfera de activitate a unităŃilor de cercetare, deoarece gama de servicii oferite este mai largă, cuprinzând servicii de consultanŃă, studii şi analize, asistenŃă şi expertiză tehnică, calificare personal, materializate în contracte de cercetare şi de prestări servicii încheiate cu terŃii - societăŃi comerciale, ONG-uri, autorităŃi ale administraŃiei publice locale. DirecŃiile principale de cercetare ale institutelor sunt în conformitate cu Planul naŃional de Cercetare – Dezvoltare şi ariile tematice europene, iar proiectele de cercetare sunt în cea mai mare parte construite pe baza unor largi parteneriate locale, naŃionale şi internaŃionale. În unităŃile de cercetare din Timişoara se desfăşoară atât activităŃi de cercetare fundamentală, cât şi aplicativă, orientată spre nevoile industriei, pe baza unor proiecte finanŃate prin Programul de Cercetare de ExcelenŃă CEEX şi Planul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare PNCDI 2, dar există şi numeroase proiecte încheiate direct cu industria pentru rezolvarea unor probleme curente. În ceea ce priveşte resursele umane implicate în activitatea de cercetare, este foarte greu de apreciat cu exactitate numărul persoanelor care desfăşoară lucrări de această natură. Se poate aprecia totuşi media de vârstă în scădere (31-50 ani), datorită angajării tot mai multor tineri în această activitate. La personalul angajat direct în unităŃile de cercetare se adaugă personalul didactic din universităŃi, implicat parŃial sau temporar în activităŃi de cercetare ştiinŃifică. Principalele unităŃi de cercetare din Timişoara sunt următoarele: • Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale ISIM Timişoara (în cadrul căruia funcŃionează „Centrul de excelenŃă în domeniul sudării cu ultrasunete”) • Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată • Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare INCD-ECOIND - sucursala Timişoara • Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare în ConstrucŃii şi Economia ConstrucŃiilor INCERC - filiala Timişoara • Institutul de Chimie Timişoara al Academiei Române • Academia Română - filiala Timişoara (în cadrul căreia activează: Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate - CCTFA, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă a României - CCDRDR, Observatorul Astronomic şi Biblioteca Filialei Timişoara a Academiei Române)

• Institutul de Medicină Legală • Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara; • Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice I.C.A.S. Timişoara



108

• Institutul e - Austria • Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice O.S.P.A. Timişoara • Institutul de Boli Cardio-vasculare

O parte din unităŃile enumerate mai sus sunt afiliate la AsociaŃia pentru Cercetare Multidisciplinară din

Zona de Vest a României (ACM-V), care are sediul în Municipiul Timişoara. AsociaŃia pentru Cercetare Multidisciplinară din Zona de Vest a României (ACM-V) are membri, persoane fizice şi juridice, din cele patru judeŃe ale Regiunii Economice Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş). Aceştia acoperă un număr mare de domenii ştiinŃifice: inginerie, medicină, agricultură, ştiinŃe umaniste şi altele. Persoanele juridice sunt din rândul universităŃilor şi institutelor de cercetare din regiune. În Timişoara, ACM-V are următorii membri:

• Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale - ISIM Timişoara • Universitatea de Vest Timişoara • Universitatea Politehnica Timişoara • Institutul de Cardiologie Timişoara • Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara • Institutul de Chimie al Academiei Române Timişoara • Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ICAS Timişoara • Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara

Cercetarea din institute a fost afectată de insuficienŃa fondurilor pentru proiecte, în anii 2010 şi 2011 fiind reduse progresiv aceste fonduri, ceea ce a afectat veniturile şi a determinat reducerea numărului personalului calificat, care s-a orientat către alte activităŃi. În a doua parte a anului 2011 s-a organizat o competiŃie de proiecte de cercetare, stabilindu-se condiŃii restrictive foarte severe privind eligibilitatea directorilor de proiecte. Ca urmare, o serie de cercetători cu experienŃă nu au putut depune proiecte, ceea ce reduce şi în continuare şansele ca institutele să obŃină o finanŃare corespunzătoare nevoilor. Pentru susŃinerea activităŃii, unele institute şi universităŃi au depus proiecte la surse alternative de finanŃare, cum ar fi, de exemplu, programele CBC cu Ungaria şi IPA cu Serbia, respectiv proiecte europene. ACM-V a propus şi a obŃinut finanŃarea pentru un proiect comun cu Comitetul Regional al Academiei Maghiare din Szeged, proiect aflat în fază de contractare. Unul dintre cele mai active centre de cercetare este Academia Română, cu o binecunoscută longevitate de peste 160 de ani de activitate si experienŃă. Activitatea Academiei Române, Filiala Timişoara, se desfăşoară sub responsabilitatea Biroului Filialei, care urmăreşte îndeplinirea programelor şi a atribuŃiilor conform Statutului Academiei şi a hotărârilor Adunării Generale şi ale Prezidiului Academiei Române. Filiala, prin unităŃile sale constitutive: INSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU”, CENTRUL DE CERCETĂRI TEHNICE FUNDAMENTALE ŞI AVANSATE (CCTFA), CENTRUL DE CERCETARE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ DURABILĂ A ROMÂNIEI (CCDRDR), OBSERVATORUL ASTRONOMIC şi BIBLIOTECA FILIALEI TIMIŞOARA A ACADEMIEI ROMÂNE, asigură promovarea unor cercetări fundamentale şi avansate, contribuind astfel la rezolvarea problemelor noi şi complexe puse de cercetarea actuală. Membrii Academiei din cadrul Filialei sunt implicaŃi în întreaga activitate a acesteia contribuind, prin înalta lor competenŃă profesională, la realizarea programelor şi proiectelor de cercetare, a unor granturi şi contracte cu unităŃile economice, la organizarea unor prestigioase manifestări ştiinŃifice. De menŃionat este bogata lor activitate publicistică, redacŃională, de perfecŃionare a pregătirii de specialitate prin doctorat, precum şi activitatea desfăşurată în cadrul unor organisme ştiinŃifice internaŃionale importante. Activitatea unităŃilor de cercetare se axează, în principal, pe realizarea programelor şi proiectelor de cercetare aprobate de Adunarea Generală a Academiei Române, DirecŃiile de cercetare abordate contribuind la rezolvarea problemelor noi şi complexe puse de cercetarea actuală.

Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate din Timişoara are o tradiŃie şi o prezenŃă activă de peste 50 de ani în ştiinŃa romanească, fiind continuatorul Centrului de Cercetări Tehnice, înfiinŃat în



109

anul 1956 în cadrul Bazei de cercetări ştiinŃifice din Timisoara a Academiei, apoi a Centrului de Cercetări pentru Maşini Hidraulice (din 1974) şi a Centrului de Cercetări de Hidrodinamică,CavitaŃie şi Lichide Magnetice (din 1991), care au funcŃionat în cadrul UniversităŃii “Politehnica” din Timişoara. Misiunea centrului constă în dezvoltarea cunoaşterii şi creşterea vizibilităŃii ştiinŃei româneşti în următoarele domenii:

► Hidrodinamica, Cavitatie şi Lichide Magnetice ► ConstrucŃii Metalice şi Sudură ► Electromecanica şi VibraŃii

Activitatea de cercetare s-a desfăşurat în cadrul a 4 programe, la 6 proiecte anuale, finalizate cu numeroase lucrări publicate în reviste ISI din Ńară şi din străinătate, cărŃi şi articole publicate în reviste internaŃionale. De asemenea, au fost derulate 8 proiecte naŃionale (din care 1 - cercetare complexă exploratorie, 3 - cercetare exploratorie, 2 - post-doc, 2 – extrabugetare) şi 2 proiecte internaŃionale (din care: 1 proiect FP7 cu 16 parteneri (MagPro2Life) şi 1 ERA-NET (Mafinco) cu parteneri din Slovacia). În anul 2011, CCTFA a organizat/co-organizat 10 conferinŃe/sesiuni ştiinŃifice: 4 internaŃionale, 5 naŃionale şi 1 şcoală de vară post-doc.

Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă a României din cadrul Academiei Române, Filiala Timişoara, a desfăşurat, în anul 2011, o susŃinută activitate de cercetare, ca pol de competenŃe în dezvoltarea rurală durabilă, prin participarea la diferite evenimente ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale, continuând activitatea de cercetare, de publicare şi diseminare a cunoştinŃelor promovând, totodată, competenŃele dobândite. În cadrul programului fundamental al Academiei Române, colectivul de cercetare din cadrul centrului a realizat tema de cercetare „Cercetări cu privire la dezvoltarea rurală durabilă în România”, prezentând principalele aspecte legate de noul context european şi al globalizării, precum şi alternative privind politica de dezvoltare a spaŃiului rural în Uniunea Europeană pe regiuni de dezvoltare. O latură importantă a cercetării se referă şi la problematica amenajării teritoriului, ca o condiŃie a creşterii eficienŃei programelor de dezvoltare rurală. Lucrarea se încheie cu o documentată cercetare a procesului de dezvoltare rurală durabilă în arealul Lipova - Săvârşin, o zonă individualizată din Lunca Mureşului. În anul 2011 membrii CCDRDR au participat la publicarea a 5 cărŃi şi la elaborarea unui număr de 34 de lucrări ştiinŃifice categoria B+ CNCSIS, indexate în diferite baze de date internaŃionale. De asemenea, membrii centrului au participat, cu lucrări, la două conferinŃe internaŃionale în străinătate, Agrosup-Dijon, FranŃa, în perioada 20-21 octombrie 2011 şi Hodmezovasarhely, Ungaria, în 5 mai 2011. Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă a României are membrii care fac parte din colectivele editoriale ale unor reviste ISI din România („Proceedings of the Romanian Academy, Series B: Chemistry, Life Sciences and Geosciences”) şi din străinătate („Journal of Sustainable and Renewable Energy, ELSEVIER, SUA (3 articole”). În colaborare cu USAMVB Timişoara, Facultatea de Management Agricol şi Universitatea din Szeged – Facultatea de Agricultură, Hodmezovasarhely, CCDRDR a organizat Simpozionul ştiinŃific internaŃional „Dezvoltarea rurală durabilă” – Timişoara, 20 mai 2011.

Institutul de Studii Banatice "TITU MAIORESCU", membru al Academiei Române, Filiala Timişoara, şi-a desfăşurat activitatea de cercetare, în anul 2011, în două domenii: filologie şi istorie. Institutul a participat în anul 2011 la următoarele programe naŃionale, europene şi internaŃionale :

- Proiectul bilateral Serbo-romanian ties through centuries according to archives, partener – Academia Sârbă de ştiinŃe şi arte, Belgrad

- Proiecte/ granturi obŃinute prin participare la competiŃii organizate în străinătate: V. Neumann, Şcoala Doctorală InternaŃională de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck”, în parteneriat cu RWTH Aachen Germania, proiect finanŃat de FundaŃia Volkswagen Germania pe o perioadă de 4 ani.

- Proiecte/ granturi obŃinute prin participare la competiŃii organizate în România: V. Neumann, Istoria conceptelor şi istorie conceptuală – aplicaŃii novatoare în istoriografiile română şi est-europeană, codul PN–II-ID-PCE-2011-3-1042, Unitatea Executivă pentru FinanŃarea ÎnvăŃământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, durata proiectului – 36 luni



110

De asemenea, în anul 2011, institutul a organizat o serie de simpozioane şi conferinŃe, având următoarele teme : Comunicarea ştiinŃifică şi limbajele de specialitate; Aşezări bănăŃene; Istorie şi istoriografie bănăŃeană; Literatura în Banat, Banatul în literatură; Identitatea cultural-istorică a Banatului; Istoria presei în Banat. Perioada interbelică.

În cursul anului 2010 au fost publicate 63 studii şi articole şi 8 cărŃi, iar în anul 2011 au fost publicate 59 studii şi articole şi 6 cărŃi. De asemenea, au fost susŃinute 42 de comunicări în anul 2010 şi 30 în anul 2011. Institutul de Studii Banatice "TITU MAIORESCU", a colaborat cu: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” din Bucureşti, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timişoara, Muzeul Banatului, Arhivele NaŃionale. Serviciile judeŃene Timiş şi Caraş-Severin, Institutul Cultural al Românilor din Voivodina. În conformitate cu Proiectele de cercetare ştiinŃifică pe anul 2011 al Institutului Astronomic Bucureşti, la care Observatorul Astronomic din Timişoara este afiliat, a fost abordată, în cadrul programului Cercetări de astrofizică stelară, galactică, extragalactică şi cosmologie, tema: „Studiul stelelor variabile şi al fenomenelor mutuale” .

În perioada 26-27 mai 2011 a avut loc cea de-a XII –a ediŃie a Zilelor Academice Timişene (care se organizează din doi în doi ani), la a căror organizare, Filiala Timişoara a avut un rol esenŃial, coordonând redactarea şi publicarea programelor şi a unor caiete de lucrări. Această acŃiune a fost sprijinită financiar de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării şi Consiliul JudeŃean, al căror aport a contribuit la promovarea cercetării şi la publicarea comunicărilor în volume. Au avut loc 82 simpozioane, o conferinŃă internaŃională, 14 mese rotunde, 1 Workshop, postere. S-au prezentat 1.637 lucrări ştiinŃifice, elaborate de 3.150 de autori. TradiŃionala manifestare a avut, ca şi ediŃiile anterioare, un succes remarcabil, beneficiind şi de participarea unor specialişti de seamă din alte centre universitare din Ńară şi din străinătate. În domeniul informaticii, Institutul e-Austria Timişoara este specializat în activităŃi de cercetare în informatică, direcŃiile de calcul paralel şi distribuit (Cloud, Grid, Cluster, High performance computing), inginerie software (verificare formală) şi software matematic (demonstrare automată). În anul 2011, membrii institutului au desfăşurat activităŃi de cercetare, finalizate prin publicaŃii ştiinŃifice, prototipuri software, precum şi activităŃi de suport de transfer tehnologic şi diseminare. Printre realizările mai deosebite se remarcă prima platformă europeană de Cloud computing, care permite portabilitatea aplicaŃiilor între furnizorii de servicii Cloud, oferită în domeniul public (open-source). De asemenea, au fost derulate următoarele proiecte: - 4 proiecte în programul Comisiei Europene FP7 - 1 proiect bilateral cu Austria, finanŃat de Ministerul Austriac al Cercetării - 2 proiecte în programul românesc CNCSIS-Idei - 3 proiecte în programul românesc PNII-Modul 3 - 2 proiecte de transfer tehnologic cu companii din FranŃa şi Germania Pentru prezentarea realizărilor institutului la evenimente ştiinŃifice internaŃionale s-au efectuat, în anul 2011, peste 50 de deplasări. De asemenea, institutul a co-organizat 5 evenimente ştiinŃifice internaŃionale, împreună cu Departamentul de Informatică de la Universitatea de Vest. În anul 2011 institutul a avut peste 20 de publicaŃii în reviste de specialitate şi volume de conferinŃe internaŃionale. În domeniul protecŃiei mediului, Institutul NaŃional de Cercetare - Dezvoltare INCD-ECOIND, Sucursala

Timişoara desfăşoară o activitate de cercetare – dezvoltare şi furnizare de servicii, având ca piaŃă zona de vest a Ńării. PoziŃionarea geografică stimulează parteneriatele internaŃionale cu entităŃi de cercetare şi universităŃi din Ungaria şi Serbia. Institutul este dotat cu echipamente performante de cercetare, care permit abordarea de noi domenii de cercetare şi furnizarea de servicii complexe agenŃilor economici.



111

Domeniile de activitate ale INCD – ECOIND Sucursala Timişoara sunt: - Cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniile tratării apelor pentru potabilizare, epurării apelor

reziduale, remedierii solurilor şi siturilor poluate, valorificării unor categorii de deşeuri şi materiale naturale în

domeniul remedierilor ecologice; - Evaluări privind calitatea factorilor de mediu şi impactul activităŃilor economice asupra acesteia

(Studii de impact, BilanŃuri de mediu, Evaluări de risc, etc., în vederea obŃinerii avizelor/ acordurilor de

funcŃionare pentru diverse profiluri de activitate ; - Studii privind evoluŃia calităŃii factorilor de mediu şi a emisiilor industriale;

- Monitorizarea emisiilor şi calităŃii factorilor de mediu, la solicitarea agenŃilor economici. Numărul total de lucrări ştiinŃifice elaborate în perioada 2010-2011 a fost de 18.

În anii 2010 şi 2011, activitatea de cercetare s-a derulat în cadrul a 3 proiecte din Programul NUCLEU („Valorificarea nămolurilor orăşeneşti, în scopul vegetării haldelor de zgură cu plante specifice de pajişti”, “Utilizarea unor parametri globali de caracterizare, în vederea evaluării conŃinutului materiei organice dizolvate in ape - uzate, tratate, de suprafaŃă” şi “Epurarea avansată a unor efluenŃi proveniŃi din industria farmaceutică prin procedee electrochimice şi/sau fotocataliză”) şi 1 proiect din cadrul Programului Cross-Border Cooperation Hungary – Romania. De asemenea, INCD - ECOIND Sucursala Timişoara a participat, în perioada 2010 -2011, cu aplicaŃii în cadrul programelor naŃionale şi europene de finanŃare, astfel :

- programe naŃionale : Program PARTENERIATE, Subprogram “Proiecte Colaborative de Cercetare

Aplicativă” – 2 proiecte şi Program Sectorial – 1 proiect - programe europene : Program Cooperare Transfrontaliera România - Ungaria – 2 proiecte.

În domeniul evaluărilor de mediu, în anii 2010 şi 2011, au fost realizate 40 de lucrări, având ca beneficiari în primul rând agenŃii economici din industrie, agricultură, dar şi comunităŃi locale reprezentate prin primării sau regii/societăŃi comerciale, care furnizează servicii către comunităŃile locale (în special în domeniul alimentării cu apă, epurării apelor uzate, gestionării deşeurilor, realizarea planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului). În acest mod, echipa Sucursalei Timişoara, prin serviciile pe care are capabilitatea să le ofere, şi-a creat o largă deschidere către mediul industrial şi contribuie la îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu şi de viaŃă ale comunităŃilor locale. Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale - ISIM Timişoara are ca principal domeniu de activitate cercetarea şi dezvoltarea în domeniul sudării şi încercărilor de materiale. Pe lângă cercetare, institutul efectuează activităŃi de training profesional în beneficiul clienŃilor industriali din Ńară dar şi din străinătate (Serbia, Republica Moldova, Turcia). Este vorba de pregătirea şi certificarea de Ingineri Sudori Europeni / InternaŃionali (EWE / IWE) pregătirea şi certificarea de Inspectori Sudori Europeni / InternaŃionali (IWI / EWI), pregătirea şi certificarea operatorilor de examinări nedistructive (US, PM, RX, LP, etc) În domeniul certificării ISIM Timişoara efectuează activităŃi de certificare a sistemului calităŃii la sudare, a personalului sudor şi de control nedistructiv respectiv a procedurilor şi proceselor de sudare.

Institutul dispune de un laborator de analize, examinări şi încercări, acreditat RENAR, care preia solicitări din mediul economic. Dotarea ISIM corespunde nevoilor activităŃii desfăşurate în institute.

Institutul a participat la programe internaŃionale prin două proiecte MANUNET, aflate în derulare. În cursul anului 2011 s-a derulat o serie de proiecte din Programul Nucleu al ISIM şi două proiecte din Programul NaŃional de Cercetare (PNCDI 2). ISIM a participat la competiŃia de proiecte CBC - România - Ungaria cu două proiecte şi la CompetiŃia IPA - CBC - România - Serbia cu patru proiecte. Institutul a câştigat un proiect comun cu Universitatea din Szeged, care este în fază de contractare. La sfârşitul anului 2011 s-a deschis o competiŃie de proiecte PNCDI 2 la care institutul a participat cu 11 propuneri în parteneriat cu alte unităŃi de cercetare.

ISIM organizează anual două conferinŃe internaŃionale şi anume “Tehnologii inovative pentru îmbinarea materialelor avansate”, în iunie şi “Integritatea structurală a construcŃiilor sudate”, în noiembrie. La aceste



112

conferinŃe participă tradiŃional pe lângă specialişti din Ńară, un mare număr de specialişti din Ungaria, Serbia, Germania, Spania, Portugalia etc. Pe de altă parte specialiştii ISIM participă activ la conferinŃe şi congrese din Ńară şi străinătate. Pe lângă cele două conferinŃe tradiŃionale care au ajuns la cea de-a 6 ediŃie, ISIM a organizat Simpozioane şi Workshopuri pe teme de interes pentru partenerii industriali la care participarea este de obicei numeroasă.

ISIM editează în formă bilingvă de 20 de ani, fără întrerupere, revista ştiinŃifică “Sudarea şi Încercarea Materialelor – Welding & Material Testing”, care apare cu patru numere pe an. Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimie OSPA Timişoara efectuează studii pedologice şi agrochimice, conform Programului naŃional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, şi reactualizează, periodic, Sistemul naŃional şi judeŃean de monitorizare sol-teren pentru agricultură. Până în decembrie 2011au fost finalizate următoarele activităŃi:

- Studii pedologice şi agrochimice pentru utilizarea raŃională şi eficientă a îngrăşămintelor şi amendamentelor,

precum şi pentru exploatarea raŃională a terenurilor agricole, la un număr de 52 locaŃii ale diverselor societăŃi

comerciale (dintre care 29 aparŃinând de SC Smitfield Ferme SRL Timişoara) din judeŃul Timiş, pentru o

suprafaŃă de 19.020,81 ha. - Studii Pedologice şi Agrochimice, în suprafaŃă de 39.076 ha, pentru teritoriile cadastrale Peciu Nou

(14.028 ha - faza teren 2007), Pişchia ( 11.217 ha - faza teren 2009), respectiv UAT Maşloc, 13.831 ha (Maşloc +

Fibiş) şi finalizată faza de teren şi laborator la UAT Secaş, în suprafaŃă de 5.161ha. - Elaborarea planurilor de fertilizare (în baza studiilor existente în arhiva OSPA Timişoara sau a celor

efectuate în anul 2011) pentru un număr de 37 locaŃii ( din care 30 aparŃin fermelor SC Smitfield ) din judeŃul Timiş, în suprafaŃă de 38.093 ha. - Elaborarea de studii pedologice pentru încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate, pentru un

număr de 284 locaŃii, în suprafaŃă de 1.060,94 ha, din 56 UAT în judeŃul Timiş. - Analize de laborator pentru un număr 4.796 probe (sol, apă, plantă, diverse sedimente).

De asemenea, câmpurile de observaŃie au început să redevină, atât pentru specialiştii oficiului cât şi pentru cadrele tehnice agricole, adevărate şcoli de formare şi documentare profesională de specialitate, capabile să ofere oricând explicaŃii ale unor cauze care restricŃionează producŃia agricolă, în care, pe lângă activitatea de cercetare şi producŃie, îşi desfăşoară practica studenŃi ai diferitelor unităŃi de învăŃământ sau se documentează diferiŃi doctoranzi din Ńară şi de peste hotare. Activitatea de publicare a lucrărilor de popularizare a ştiinŃei, cu referire la valorificarea, conservarea, protecŃia şi ameliorarea solului şi a mediului din Agricultura Banatului, respectiv Panopticum al comunelor bănăŃene, din perspectivă pedologică, a fost continuată şi în anul 2011. OSPA Timişoara a participat la realizarea obiectivelor propuse prin programul anual de înfiinŃare a perdelelor forestiere de protecŃie, punând la dispoziŃia primăriilor cuprinse în program date tehnice de specialitate, referitoare la principalii indicatori de caracterizare ecopedologici (tip, subtip, varietate şi specie de sol, precum şi principalele caracteristici fizice şi chimice pentru perimetrele solicitate. De asemenea, a pus la dispoziŃia grupului de lucru constituit pentru analiza factorilor de risc şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului în judeŃul Timiş, date referitoare la încadrarea în clase de calitate a terenurilor agricole pe unităŃi teritorial administrative (UAT), cât şi date referitoare la situaŃia terenurilor degradate sau afectate de anumiŃi factori limitativi sau restructivi (exces de umiditate freatic sau pluvial, sărăturare sau acidifiere, grad de tasare şi deficit de umiditate, etc.). În domeniul medical, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara desfăşoară activităŃi de cercetare, pe următoarele direcŃii principale:



113

- Bolile majore ale populaŃiei: boli cardiovasculare, cercetare fundamentală şi clinică; - Implementarea de noi metode de prevenŃie şi intervenŃionale, la nivel naŃional, arondate la spaŃiul european de operare; - Elaborarea unor protocoale de diagnostic şi tratamente medicale cu impact asupra stării de sănătate şi creşterii speranŃei de viaŃă; - Managementul calităŃii în educaŃie; - Formarea iniŃială şi continuă a resurselor umane din perspectiva calităŃii educaŃiei şi a stimulării potenŃialului creativ; - EducaŃia pentru cercetare; - Crearea şi corelarea cadrului naŃional al calificărilor cu cel european; - SusŃinerea dezvoltării instituŃionale, în vederea obŃinerii excelenŃei; - SusŃinerea competitivităŃii internaŃionale a sistemului CDI românesc. În perioada 2007- 2011, institutul a participat la 7 proiecte de cercetare ştiinŃifică. Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara este instituŃie sanitară, fără personalitate juridică, subordonată Institutului NaŃional de Sănătate Publică, şi asigură realizarea, pe structurile de specialitate aprobate conform organigramei, a atribuŃiilor Institutului la nivel regional-teritorial. Activitatea de bază a CRSP Timişoara se desfăşoară în cadrul Programelor naŃionale şi în conformitate cu Normelor tehnice de realizare a programelor naŃionale de sănătate, aprobate anual prin Ordin al Ministrului SănătăŃii. CRSP are atribuŃii şi responsabilităŃi profesionale în domeniile de activitate medico-sanitară de epidemiologia bolilor transmisibile şi netransmisibile, sero-supraveghere şi imunoprofilaxie, igiena alimentaŃiei şi nutriŃie, igiena şcolară, igiena comunităŃilor umane şi igiena mediului, medicina muncii, igiena radiaŃiilor, sănătate publică şi management al serviciilor de sănătate a populaŃiei, evaluarea stării de sănătate din domeniile specifice ale specialităŃilor enunŃate. În anii 2010 – 2011, CRSP a fost implicat, ca partener, în proiecte de cercetare realizate în cadrul Programelor NaŃionale de Sănătate. Cercetarea instituŃionalizată se completează cu cercetarea ştiinŃifică desfăşurată în universităŃi. Cercetarea universitară este desfăşurată de colective alcătuite din cadre didactice, doctoranzi şi studenŃi în ani terminali. În Timişoara - unul dintre cele mai importante centre universitare din Ńară - cercetarea ştiinŃifică constituie un obiectiv de bază al personalului academic din universităŃi. Preocuparea universităŃilor pentru performanŃă este susŃinută de existenŃa a numeroase centre de cercetare acreditate de CNCSIS (Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior) - multe dintre ele înfiinŃate începând cu anul 2001 - precum şi a centrelor de excelenŃă, astfel:

- Universitatea de Vest – 36 centre cercetare; - Universitatea „Politehnica” - 24 centre de cercetare; - Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” – 11 centre de cercetare; - Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - 8 centre de cercetare; - Universitatea „Tibiscus” – 6 centre de cercetare;

- Universitatea „Ioan Slavici” – 1 firmă de cercetare şi 1 unitate de cercetare proprie; - Facultatea de Management Turistic şi Comercial „Dimitrie Cantemir” – 1 centru de cercetare. 3. CULTURA Bogata tradiŃie culturală acumulată conferă oraşului o identitate proprie şi un grad de civilizaŃie ce face ca acesta să aparŃină nemijlocit spaŃiului cultural european. Din punct de vedere istoric, tradiŃia culturală a oraşului a evoluat astfel:

− 1753 – primele mărturii legate de existenŃa teatrului la Timişoara; − 1758 – prima sală de teatru amenajată din fonduri publice, trupe ambulante din Berlin, Viena, Pesta susŃin spectacole în limba germană şi mai apoi maghiară ; − 1792 – aflăm din "Calendarul teatral din Gotha" titlurile concertelor ce au avut loc în Timişoara;



114

− 1814 – premiera piesei "ViaŃa şi faptele lui Faust" de Joseph Strauss stabilit aici pentru scurt timp ca "Musikdirektor";

− 1828 – prima revistă de profil teatral "THALIA" scrisă în limba germană; − 1831 – apare bisăptămânalul în limba sârbă " Albina din Sud" − 1846 – concertează Franz Liszt, Johann Strauss – fiul, cu orchestra sa, Cornelia CreŃu Hollosy; în această

perioadă se stabilesc la Timişoara muzicieni de valoare; − 1867 – se înfiinŃează Societatea Sârbească pentru Cântec; − 1868 – Trupa Pascaly şi Mihai Eminescu joacă la Timişoara; − 1869 – se înfiinŃează "Casina Română" din Cetate şi Fabric - societate de lectură în limba română; − 1870 – primul spectacol de teatru în limba română, viaŃa teatrală asigurată de trupe de amatori din oraş şi

de turneele unor renumite trupe profesioniste. De-a lungul timpului au jucat aici mari actori ai

teatrului românesc precum: I.C. Nottara, Lucia Sturdza Bulandra, Maria Ventura, Vasile Maximilian, Maria Filotti,

Ştefan Braborescu, Elvira Godeanu; − 1871 – se constituie "Societatea Filarmonică Timişoara" cu bogată activitate concertistică în plan local şi internaŃional (turnee în zonă precum şi la Bratislava, Budapesta, FlorenŃa, Haga, Madrid, New

York, Petersburg, Praga, Viena, Vrsec). Concertează la Timişoara personalităŃi muzicale de renume

precum: Johannes Brahms, Anton Door, Pablo de Sarasate, Bela Bartok, Pablo Casals, George Enescu,

Traian Grozăvescu, Arthur Rubinstein şi mulŃi alŃii; − 1872 – înfiinŃarea "SocietăŃii de Istorie şi Arheologie", moment deosebit de important în cercetarea istorică

a zonei Tisa – Mureş - Dunăre; − 1873 – înfiinŃarea "SocietăŃii de ŞtiinŃe Naturale"; − 1875 – se înfiinŃează teatrul în limba germană "Franz Joseph", având sala proprie, actuala sală de

spectacol a Operei şi a Teatrului NaŃional; − 1877 – apare revista de specialitate a SocietăŃii de ŞtiinŃe ale Naturii; − 1880 – apare "Luminătoriul", publicaŃie bisăptămânală în limba română, de informare politică, socială şi

culturală, condusă de Pavel Rotariu − 1882 – se înfiinŃează "AsociaŃia Muzeală" ca instituŃie specializată şi primeşte primul sediu stabil atribuit

muzeului; − 1885 – prin unirea SocietăŃii de Istorie şi Arheologie şi a AsociaŃiei Muzeale se formează "Societatea

Muzeului de Istorie şi Arheologie". PersonalităŃi marcante precum Sigismund Ormos, Ioachim Miloia, Dionisie

LinŃea, Marius Moga, au sprijinit şi dezvoltat activitatea muzeală; − 1900 – apare cinematografia prin spectacole cu pelicule de scurt metraj realizate în aer liber sau în săli

improvizate; − 1904 – este înfiinŃată „Biblioteca publică cu caracter ştiinŃific” a oraşului − 1920 – ia fiinŃă asociaŃia "Amicii muzicii" având o orchestră simfonică la care aderă instrumentişti din

Societatea Filarmonică Timişoara, finanŃată şi de Primăria oraşului; − 1920 – apare “łara”, Ziar Popular Independent, cotidian ce-l are ca director pe Camil Petrescu; − 1920 – apare „Limba Română” - Foaie pentru limbă, artă şi literatură în Timişoara, avându-l ca director pe

Camil Petrescu; − 1923 – ia fiinŃă "AsociaŃia Artiştilor Plastici BănăŃeni"; − 1923 – apare revista literară bilunară "Vrerea" ce publică şi numeroase traduceri din literatura universală; − 1926 – apare revista de cultură "Banatul" redactată de Aron Cotruş; − 1929 – apare publicaŃia "Analele Banatului" periodic artistic-istoric, redactat de Ioachim Miloia;



115

− 1933 – apare prima revistă de sociologie din Ńară " Revista Institutului Social Banat-Crişana"; − 1934 – apare bilunarul artistic " ViaŃa artistică"; − 1935 – “Luceafărul” în Timişoara, condus de Aurel Cosma jr., ediŃie lunară, devine, în 1943, „Revista

Banatului” − 1936 – se constituie AsociaŃia Scriitorilor români din Banat.

Remarcăm contribuŃia adusă, de-a lungul timpului, de revistele de specialitate: literare, teatrale, istorice, de sociologie şi de ştiinŃe ale naturii, precum şi numeroasele publicaŃii, procesului de informare a tuturor locuitorilor acestui oraş. În perioada interbelică, memoria culturală a oraşului Timişoara este înnobilată de prezenŃa unor mari personalităŃi literare ale Ńării: Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Călinescu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Zaharia Stancu, personalităŃi care au dăruit oraşului câte ceva din harul şi dragostea lor. Colonizarea Banatului face din Timişoara un adevărat centru multicultural şi multiconfesional, iar amplasarea geografică la confluenŃa dintre civilizaŃiile occidentale şi cele orientale vor impune un model de convieŃuire armonioasă între numeroasele grupuri culturale ce o compun, supusă inevitabil înrâuririi cu acestea, dobândind astfel un important caracter multicultural, ce face din oraşul de pe Bega, al doilea pol cultural din Ńară din punct de vedere al mărimii şi diversităŃii ofertei culturale - primul fiind Bucureşti. Prin moştenirea culturală şi prin manifestările actuale, oraşul asigură locuitorilor săi o ofertă culturală diversificată, activitatea celor 12 instituŃii culturale profesioniste venind să întregească statutul de puternic centru cultural naŃional. ViaŃa culturală timişoreană se remarcă prin numeroasele sale puncte de referinŃă cum sunt prestigioasele instituŃii culturale: Filarmonica Banatul, Opera NaŃională Română, Teatrul NaŃional, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Merlin”, Muzeul Banatului, Muzeul Banatului, Biblioteca JudeŃeană, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara. Timişoarei îi revine privilegiul unic în estul Europei de a găzdui, în aceeaşi veche şi impozantă clădire, patru instituŃii culturale: Opera Română, Teatrul NaŃional Timişoara, Teatru German de Stat, Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely, care oferă spectacole în trei limbi: română, germană şi maghiară. Actului creaŃiei îi sunt închinate spaŃii diverse precum cele ale uniunilor de creaŃie şi diferitelor ateliere de gen care pun astfel în valoare activitatea şi renumele oamenilor de cultură timişoreni. În acest sens, Uniunea Scriitorilor filiala Timişoara este un punct vital al vieŃii culturale din Timişoare care susŃine şi stimulează viaŃa literară a Banatului. Publicarea a mai mult de 3.000 de lucrări distinse cu numeroase premii, activitatea celor peste 180 de membrii, relevă calitatea de netăgăduit a vieŃii literare ale acestui spaŃiu cultural. Uniunea Artiştilor Plastici filiala Timişoara are astăzi mai bine de 170 de membri, artişti plastici cu notabile expoziŃii realizate în Ńară şi în străinătate. Artiştii îşi fac cunoscute lucrările în galeriile de artă, editurile, fundaŃiile şi asociaŃiile culturale, revistele culturale, care prin activitatea lor sporesc şi mai mult diversitatea ofertei culturale. Evenimentele importante desfăşurate până la declanşarea celui de-al doilea război mondial stau mărturie tradiŃiei culturale de netăgăduit a oraşului. TradiŃia multiculturală şi multietnică, formatoare a spaŃiului de civilizaŃie timişorean, a fost cadrul realizării coeziunii sociale, caracteristică acestui oraş. Această tradiŃie conferă oraşului o identitate şi un grad de civilizaŃie proprii. SpaŃiul cultural timişorean a fost şi este un spaŃiu cultural european. Din acest motiv, precum şi datorită faptului că Timişoara se poate lăuda cu o vastă istorie culturală, primarul Municipiului Timişoara, domnul Gheorghe Ciuhandu, a anunŃat în luna ianuarie 2010 că Municipiul Timişoara îşi depune candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2020. Acest anunŃ s-a petrecut simultan cu un eveniment foarte important pentru manifestările culturale ale oraşului de pe Bega, şi anume inaugurarea noii săli de spectacol a Teatrului NaŃional. Sala 2, fost manej al vechii cetăŃi, e un spaŃiu lipsit de convenŃional, neconformist, şi care are atuul de a se putea adapta oricărei puneri în scenă şi oricărei idei de scenografie, oricât de avangardistă ar fi aceasta. Patrimoniul istoric şi cultural al Timişoarei

Oraşul are o moştenire vastă de monumente istorice, arealul de protecŃie arhitecturală fiind totodată cel mai mare din Ńară. Patrimoniul său arhitectural presupune 57 de monumente şi ansambluri de arhitectură şi 23 de grupuri de clădiri şi zone delimitate ca rezervaŃii de arhitectură. Ansamblul de clădiri din centrul oraşului, Cetate, şi cele din cartierele Iosefin şi Fabric sunt considerate monumente istorice.



116

Datorită unei tradiŃii bine închegate de planificare urbanistică modernă ce a început încă din secolul al XVIII-lea, cartierul Cetate, amplasat în vechea Cetate, a fost reconstruit, cu pieŃe şi străzi drepte. ConstrucŃiile erau bine aliniate, iar clădirile de la colŃurile străzilor trebuiau să aibă elemente arhitecturale în plus. Predominant a fost stilul baroc de influenŃă vieneză, care a adus Timişoarei numele de “Mica Vienă”. Structura urbanistică a Timişoarei a suferit un proces amplu de modernizare la sfârşitul secolului al XIX-lea prin remodelarea şi introducerea stilurilor Art Nouveau, secession şi eclectic. Acest lucru a fost posibil datorită arhitectului şef al oraşului, strălucitul arhitect László Székely care a transformat mai multe clădiri, cum ar fi Abatorul Comunal, Liceul Piarist, Statuia Sfânta Maria din PiaŃa Maria, Palatul Dauerbach, Fabrica de Ciorap, Uzina de apă (1910), Palatul Neuhausz, Banca Generală Maghiară de Credit (PiaŃa LibertăŃii), Biserica ortodoxă română din Fabric, Camera de ComerŃ şi Industrie. Dintre cartierele timişorene, Fabric şi Iosefin sunt cele care menŃin încă vie dovada atâtor etnii prezente de-a lungul timpului în oraş şi care le-au ridicat. Clădirile sunt foarte bogat ornate, păstrând astfel influenŃa şvabilor bănăŃeni care aveau case mari cu front stradal, frumos împodobite şi cu spaŃii verzi în faŃa caselor. Odată cu trecerea sub administraŃia românească a Timişoarei, au început construcŃiile având stilul arhitectural tradiŃional românesc, cum ar fi Catedrala Mitropolitană, apoi în perioada interbelică se construiesc şi noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influenŃa stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez. De asemenea, în perioada interbelică apar clădiri construite în stil neo-românesc sau cubist. Clădiri precum: Institutul de Medicină şi căminul, Palatul Ciobanu, Casa de Cultură a StudenŃilor, Liceul Comercial (actuala clădire a Primăriei Timişoara), Şcoala Politehnică cu căminele şi cantina etc. Predominant este şi stilul baroc de influenŃă vieneză, ce caracterizează clădiri precum: Domul romano-catolic, Palatul Guvernatorilor, Primăria Veche, Palatul Episcopal din str. Rodnei, Palatul Mercy, casele din frontul de nord al PieŃei Unirii. Monumentele Sf. Treime din PiaŃa Unirii şi Sf. Maria din PiaŃa LibertăŃii au fost sculptate la Viena şi transportate pe canalul navigabil Bega. La mijlocul sec. XIX majoritatea construcŃiilor realizate au fost în stil neo-clasic, dar se face simŃită şi prezenŃa curentelor de factură romantică. Activitatea de construcŃii civile cunoaşte un mare avânt, astfel se fac remarcate stilurile arhitectonice ale anilor 1900. Clădirile rămase fac parte din zestrea cea mai valoroasă a oraşului: imobilele din str. 3 August 1919, clădirile din PiaŃa Plevnei, Camera de ComerŃ din PiaŃa Victoriei, Palatul Dauerbach, aripa veche a Hotelului Timişoara, Clădirea Băilor Neptun, Liceul Piarist, clădirea Regionalei CFR, etc. Amplul patrimoniu compus din valoroase bunuri mobile şi imobile, conferă un farmec aparte oraşului, sporindu-i atractivitatea atât din punct de vedere cultural cât şi turistic.

Oferta culturală

Oferta culturală a municipiului Timişoara este una variată, în municipiu funcŃionând un număr de aproximativ 40 instituŃii culturale, peste 15 galerii de artă, 13 biblioteci şi 7 muzee, precum şi numeroase asociaŃii culturale care animă viaŃa oraşului nostru. Principalele instituŃii, ce definesc conŃinutul vieŃii culturale timişorene, sunt: 1) Opera NaŃională Română Timişoara, înfiinŃată în 1946, dezvoltă un repertoriu liric clasic adresându-se unui public specializat. Prin turneele realizate an de an în străinătate ea devine un purtător al imaginii culturale a oraşului Timişoara. 2) Filarmonica „Banatul” Timişoara, înfiinŃată în 1947, instituŃie culturală de prestigiu, continuatoare a tradiŃiei muzicale locale, devine un mesager al culturii timişorene utilizând, în acest demers, limbajul comun al muzicii. AcŃiuni precum: Festivalul Timişoara Muzicală, Concursul InternaŃional de Flaut, Săptămâna Muzicii Sacre, sunt câteva mărturii ale dimensiunii ofertei culturale a acestei instituŃii. 3) Teatrul NaŃional „Mihai Eminescu” Timişoara, creat în 1947, devenit un punct de reper în viaŃa culturală



117

locală, prin repertoriul bogat şi prin numele sonore care au activat pe scena sa. Această instituŃie se bucură de o rată ridicată a participării locuitorilor la oferta culturală pusă la dispoziŃie, prin Festivalul Dramaturgiei Româneşti Teatrul creează un spaŃiu de afirmare a valorilor dramaturgiei româneşti, oferind publicului posibilitatea cunoaşterii şi încurajării creaŃiei dramaturgice româneşti şi internaŃionale. 4) Teatrul de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, fondat în 1953, ca formă de exprimare a culturii minorităŃii maghiare, oferind accesul neîngrădit la cultură a acestui segment de populaŃie. Teatrul Maghiar de Stat a devenit o instituŃie din ce în ce mai dinamică, adresându-se şi populaŃiei de limbă română, cu o trupă de actori tot mai performantă. 5) Teatrul German de Stat Timişoara, funcŃionează sub forma actuală din 1953, fiind continuatorul tradiŃiei teatrale în limba germană. Oferta sa culturală cunoscută pe plan local, zonal şi internaŃional, este menită a satisface nevoile culturale nu numai ale minorităŃii germane dar şi ale multor iubitori ai culturii şi civilizaŃiei germane. Ultimele trei instituŃii enumerate mai sus formează un ansamblu cultural unic în Estul Europei ce demonstrează apartenenŃa spaŃiului cultural timişorean la valorile culturii şi civilizaŃiei europene. 6) Teatrul pentru Copii şi Tineret “Merlin” fostul Teatru de Păpuşi, înfiinŃat în 1949, aduce zâmbetul pe buzele şi în sufletele celor mai mici spectatori. Teatrul se bucură de un public potenŃial ridicat, care trebuie atras spre actul cultural, crescut şi educat în dragoste pentru frumos. 7) Centrul de Cultură şi Artă al JudeŃului Timiş a fost înfiinŃat la 1 ianuarie 2000, în ideea realizării unui program coerent de cercetare şi valorificare prin diferite mijloace, a culturii populare. Centrul a structurat pe trei departamente fostele instituŃii de sine stătătoare: • Ansamblul Banatul, înfiinŃat în anul 1970 şi reînfiinŃat în 1992, pune în valoare zestrea folclorică a Banatului prin Ńinuta artistică şi autenticitatea spectacolelor sale. • Centrul JudeŃean de Conservare şi Valorificare a TradiŃiei şi CreaŃiei Populare Timiş, instituŃie înfiinŃată în 1957, a preluat şi continuat preocupările de cunoaştere, cercetare şi valorificare a culturii şi artei populare din acest spaŃiu, iniŃiate de Institutul Social Banat-Crişana. Realizarea unei bănci de date (filme, benzi magnetice, documente, fotografii) a unor spectacole de înaltă Ńinută artistică, a publicaŃiilor de specialitate şi a revistelor trimestriale "Timisensis", "Lada cu zestre", sunt direcŃiile majore de acŃiune a acestei instituŃii culturale în Timişoara şi în întreg judeŃul Timiş. • Şcoala Populară de Artă, apărută în 1962, poate fi considerată ca o continuare a tradiŃiei de învăŃământ adresată unor persoane de vârste şi profesii diferite. Procesul de învăŃământ este structurat pe 4 secŃii: muzicală (vocală, instrumentală), artă plastică, actorie, coregrafie. 8) Biblioteca JudeŃeană Timiş s-a dezvoltat pe fondul de publicaŃii a "Bibliotecii publice cu caracter ştiinŃific a oraşului Timişoara" înfiinŃată în 1904. Biblioteca JudeŃeană prin sfera ei pune la dispoziŃia cititorilor, pe lângă cartea apărută recent, ce poate acoperi multiple exigenŃe ale cititorilor; colecŃii specializate apărute în spaŃiul central-european şi balcanic în sec. XVIII - XIX; carte de patrimoniu în ediŃii rare apărută în sec. XV - XIX. Biblioteca deserveşte în primul rând cititorii oraşului Timişoara dar veghează şi asupra activităŃii bibliotecilor publice comunale şi orăşeneşti din judeŃ. În condiŃiile actuale, când preŃul cărŃii face din ea un produs cultural greu accesibil pentru anumite categorii sociale, Biblioteca cunoaşte o creştere constantă a numărului cititorilor fiind cea mai frecventată instituŃie culturală a oraşului Timişoara. 9) Muzeul Banatului, dezvoltat după înfiinŃarea în 1872 a "SocietăŃii de Istorie şi Arheologie", reprezintă un reper bine definit în viaŃa culturală a oraşului Timişoara şi o instituŃie culturală de tradiŃie. Prin secŃiile sale: de Artă, de ŞtiinŃe ale Naturii, de Etnografie, de Istorie, această instituŃie oferă vizitatorilor posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaştere a realităŃii trecute a acestei zone, iar oamenilor de ştiinŃă un cadru organizat de cercetare şi publicare a rezultatelor muncii lor. 10) Din 1 ianuarie 2006, SecŃia de Artă a Muzeului Banatului s-a transformat în Muzeul de Artă, instituŃie găzduită de Palatul Vechii Prefecturi, denumit şi Palatul Baroc, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timişoarei. Muzeul deŃine colecŃii diverse: artă bănăŃeană veche, pictură bănăŃeană sec. XIX, artă decorativă, colecŃia Baba, artă europeană, artă contemporană şi altele.



118

11) Muzeul Satului BănăŃean, s-a deschis publicului în 1971 ca secŃie a Muzeului Banatului din Timişoara. De la 1 ianuarie 2000 devine instituŃie separată. Muzeul Satului BănăŃean este astăzi locul preferat de petrecere a timpului liber pentru numeroşi timişoreni. Important obiectiv turistic, care dispune de o zestre patrimonială de 52 monumente de arhitectură populară într-un spaŃiu generos de 17 ha, prilejuieşte frecvente evenimente culturale care în zilele de vară, atrage din ce în ce mai mult populaŃia oraşului Timişoara şi nu numai. 12) Casa de Cultură a Municipiului Timişoara ocupă un loc aparte prin oferta sa culturală. FormaŃii artistice de amatori precum Ansamblul Timişul sau cele ale minorităŃilor naŃionale "Rezeda", "Zora", "Lira", "Tancz" au dus faima acestor meleaguri, câştigând un remarcabil prestigiu atât pentru activitatea lor cât şi pentru oraşul Timişoara. Corala "Sabin Drăgoi" şi mai recent "Carmina Dacica" sunt formaŃii reprezentative pentru mişcarea corală de amatori. SocietăŃile culturale "Sabin Drăgoi" şi "Bela Bartok", grupul satiric al Cenaclului "Ridendo", formaŃii de muzică uşoară, de dans clasic şi de societate, studioul literar şi revista "Anotimpuri literare", AsociaŃia artiştilor plastici neprofesionişti "Romul Ladea", AsociaŃia artiştilor fotografi - reprezintă multiple forme de exprimare pe care, artiştii neprofesionişti, le au la dispoziŃie pentru afirmarea creaŃiei lor. Alături de toate acestea, activitatea UniversităŃii Populare, cu rolul ei instructiv-formativ, vine să lărgească oferta culturală a oraşului Timişoara. Casa de Cultură a Municipiului Timişoara organizează anual primul festival internaŃional de folclor înscris în calendarul CIOFF sub patronaj UNESCO, "Festivalul Inimilor". Festivalul se bucură an de an de prezenŃa numeroaselor formaŃii folclorice atât din Europa cât şi din întreaga lume, oferind astfel publicului spectator posibilitatea cunoaşterii tradiŃiilor folclorice ale Ńărilor participante. 13) DirecŃia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural NaŃional a judeŃului Timiş (DCCPCNJ Timiş), ca serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridică, al Ministerului Culturii şi Cultelor, are ca obiectiv principal asigurarea condiŃiilor de exercitare a dreptului la educaŃie şi a accesului la cultură pentru toŃi cetăŃenii judeŃului Timiş, indiferent de apartenenŃa religioasă, etnică sau sexuală, şi în conformitate cu opŃiunile lor liber exprimate. DirecŃia urmăreşte să imprime un curs reformator, de substanŃă, sistemului cultural şi să protejeze cultura de influenŃa nefastă a prostului gust, a kitsch-ului şi non-valorii. În consecinŃă, DirecŃia îşi propune realizarea, pe domenii, a unor programe şi proiecte culturale la baza cărora stau următoarele principii enunŃate de Ministerul Culturii şi Cultelor: • autonomia culturii şi artei • prioritatea valorii • egalitatea şanselor • protejarea şi promovarea identităŃilor culturale specifice.

AlŃi "actori culturali"

Rolul uniunilor de creaŃie, ca spaŃii creative şi reprezentative ale oamenilor de cultură timişoreni, este unul major. Astfel: • Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara, înfiinŃată la începutul anilor '50, continuatoare a tradiŃiei "AsociaŃiei Artiştilor Plastici BănăŃeni" fondată în 1923, îşi îndreaptă activitatea în două direcŃii majore: apărarea intereselor comunităŃii artiştilor plastici şi, promovarea artei plastice bănăŃene prin organizarea de expoziŃii. Cu peste 100 de artişti plastici, având realizări notabile prin expoziŃii de referinŃă în Ńară şi în străinătate, UAP se străduieşte să facă posibilă atât promovarea creaŃiei artistice cât şi dezvoltarea gustului pentru frumos a locuitorilor oraşului. Timişoara ocupă azi locul doi, după Bucureşti, atât din punct de vedere al numărului de artişti plastici cât şi al calităŃii operelor expuse pe simeze. • Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Timişoara ia fiinŃă în anul 1949 cu rolul de a susŃine şi stimula viaŃa literară din Banat. Continuând tradiŃia revistei “Scrisul bănăŃean”, în anul 1969 a apărut "Orizont"- revistă de cultură prin care scriitorii bănăŃeni şi-au făcut simŃită prezenŃa în fenomenul literar naŃional. Au fost publicate peste 2500 de lucrări distinse cu peste 80 de premii naŃionale, făcând ca prin activitatea ei să legifereze viaŃa literară a oraşului în spaŃiul spiritualităŃii româneşti. • Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Filiala Timişoara, înfiinŃată în 1950, a fost un spaŃiu în care s-au manifestat personalităŃi prestigioase care au prezentat publicului meloman opere în primă audiŃie create aici. Activitatea uniunii este îndreptată atât în dezvoltarea domeniului creaŃiei componistice cât şi cel al muzicologiei.



119

Galeriile de artă, loc de expresie a creaŃiei plastice, sunt spaŃiile de contact între artist prin creaŃia sa şi publicul căruia i se adresează. SpaŃii publice sau private, de numele cărora se leagă permanente expoziŃii menite să promoveze creaŃia plastică contemporană sunt galeria Triade, Jecza Gallery, galeria "Helios", „Calina”,”Popa’s”,”Axa Art”,”Olteanu Art", "Dure","28" etc. sunt binecunoscute în viaŃa culturală timişoreană Promovarea culturii scrise se realizează de edituri care au sediul central în Timişoara cum sunt „Brumar”, „Augusta”, „Hestia”, „Marineasa”, „Mirton”, „Editura de Vest”, „Excelsior”, precum şi de edituri importante cu sediul în Bucureşti - „Humanitas”, sau în Iasi – „Polirom”. Accesul la carte se face în spaŃii precum Librăriile Cartea de Nisip, Cărtureşti, „Humanitas”, „Teora” , „All”, „Diverta”, „Esotera” etc. Un alt mare grup de promotori ai culturii timişorene îl reprezintă organizaŃiile neguvernamentale, prin nume reprezentative precum: FundaŃia “A Treia Europă”, FundaŃia Interart Triade, FundaŃia Rubin, AsociaŃia Noua Acropolă, AsociaŃia Sunet AmbianŃă, AsociaŃia Culturala Ariergarda, AsociaŃia Simultan, Auăleu Teatru de Garaj si Curte, FundaŃia culturală Artmedia, Societatea Culturală Banatul, FundaŃia pentru Tineret, FundaŃia "First", Institutul Intercultural Timişoara. Centrul Cultural German şi Institutul francez sunt două instituŃii foarte active în domeniul culturii, care desfăşoară anual proiecte şi evenimente culturale, devenite de tradiŃie în oraşul nostru. � Institutul Intercultural Timişoara, înfiinŃat în 1992, este o instituŃie autonomă, expresie a societăŃii civile, cu activitate culturală, civică, ştiinŃifică, care acceptă şi promovează valorile şi principiile Consiliului Europei. Prin programele şi activităŃile sale, urmăreşte dezvoltarea dimensiunii interculturale în domeniul educaŃiei şi culturii. I.I.T. promovează, de asemenea, climatul de toleranŃă şi comunicare interetnică specific climatului municipiului Timişoara şi zonei Banatului. I.I.T. dispune de un Centru de documentare, creat cu sprijinul Consiliului Europei şi al FundaŃiei Kaiser din Lichtenstein, prin care pune la dispoziŃia publicului peste 5.000 de volume şi publicaŃii - în limbile: română, engleză, franceză, maghiară şi sârbă - din domeniile: ştiinŃe sociale şi politice, educaŃie, filosofie, cultură şi literatură. Acesta se constituie într-unul dintre Centrele Locale de Informare ale Centrului de Informare al Consiliului Europei. � FundaŃia culturală Artmedia este o agenŃie teatrală, care asigură, pentru publicul timişorean, o selecŃie a celor mai reprezentative spectacole din Ńară. FundaŃia organizează în medie 20 de spectacole, unele şi pentru alte localităŃi ale Ńării: Lugoj, Bucureşti, Iaşi sau Craiova. FundaŃia promovează valorile naŃionale prin organizarea de turnee ale unor teatre de prestigiu din Ńară şi străinătate. În colaborare cu fundaŃia Augusta, a înfiinŃat şi patronează o şcoală de balet destinată tinerilor şi copiilor. � Societatea Culturală Banatul, înfiinŃată în 1994, are drept obiective: păstrarea, cercetarea şi valorificarea civilizaŃiei tradiŃionale a Banatului. Societatea are prima revistă digitală de cultură pe internet, „Banat media (http//inter.banat.vsat.ro/banat.media/). Societatea este iniŃiatoare şi organizatoare a mai multor manifestări culturale anuale, între care mai importante sunt „Ruga BănăŃeană” şi „Jocul BănăŃean”. � AsociaŃia culturală Ariergarda, fondată la 27.04.2004, are ca domeniu principal de activitate cultura şi media, cu ajutorul cărora membrii îşi propun să scoată la iveală valoarea şi importanŃa crucială pe care o au patrimoniul istoric şi cultural, arhitectura şi tot ceea ce reprezintă şi simbolizează oraşul Timişoara. Se urmăreşte astfel, prin evenimente artistice cum este Sărbătoarea străzii, prin care reprezentanŃii Ariergarda doresc să instituie o "comunitate stradală" de oameni conştienŃi că numele străzii lor are în spate istorie şi că fiecare loc e plin de poveste, accentuarea necesităŃii cât mai urgente a reabilitării şi revitalizării clădirilor de patrimoniu. Un loc aparte în peisajul cultural timişorean îl ocupă AsociaŃia "Memorialul RevoluŃiei" care a îmbogăŃit spaŃiul edilitar al oraşului nostru cu lucrări de artă plastică monumentală în memoria evenimentelor din Decembrie 1989. AsociaŃia "Memorialul RevoluŃiei 16-22 decembrie 1989", cu sediul în Timişoara (România) a fost înfiinŃată în 26 aprilie 1990, cu scopul statutar de a cinsti memoria victimelor represiunii din timpul RevoluŃiei române din decembrie 1989. Din 1990 si până în 1999, AsociaŃia a realizat un complex memorial în Cimitirul Eroilor din Timişoara şi 12 monumente ridicate în zonele represiunii din decembrie 1989 în oraşul nostru. Prin Legea nr. 46/2000, "Memorialul RevoluŃiei" a fost declarat obiectiv de interes naŃional. Scopul declarat al Centrului este de a deveni un mijloc operativ de informare referitoare la evenimentele ce au dus la căderea regimului comunist din România, propunându-si să valorifice informaŃia istorică românească circumscrisă evenimentelor anului 1989 din Europa Centrală şi de Sud - Est. În spaŃii funcŃionale şi cu tehnici adecvate, sunt concentrate mărturii de istorie orală pe suport celulozic, audio, video, digital.



120

Cultura deŃine un rol esenŃial în dezvoltarea unei comunităŃi tolerante şi creative, fiecare componentă a acesteia putând să-şi afirme valori proprii, care prin paleta culturală amplă şi diversificată oferită să contribuie la evoluŃia şi vitalizarea unui mediu socio-cultural armonios. Iată de ce Consiliul Local Timişoara s-a implicat în sprijinirea unor evenimente culturale organizate de instituŃii, fundaŃii şi asociaŃii culturale. Cel mai ambiŃios eveniment cultural organizat de Municipiul Timişoara este, fără îndoială, proiectul „Timişoara Mica Vienă”, proiect care a dobândit o amploare deosebită începând cu anul 2005 şi care urmăreşte încurajarea tinerilor artişti să participe la actul cultural, prin organizarea de evenimente artistice în PiaŃa Unirii din Timişoara. Tinerii artişti vor avea astfel un spaŃiu liber de expunere, vor intra în competiŃie, îşi vor face cunoscute lucrările şi îşi vor etala talentul. Totodată, proiectul amintit intenŃionează să reintroducă spaŃiul baroc al PieŃei Unirii, una dintre cele mai frumoase pieŃe din Europa, în circuitul cultural şi turistic intern şi internaŃional, în acest fel punându-se în valoare atât bogăŃia arhitecturală a acestui spaŃiu cât şi cultura în general. „Timişoara Mica Vienă” îşi propune să fie şi un proiect educaŃional, de intermediere a contactului dintre cetăŃeanul de rând şi actul cultural. Pe lângă acest ambiŃios proiect, Consiliul Local susŃine alte numeroase manifestări socio-culturale, printre care amintim Bega Bulevard, „Festivalul Inimilor”, 3 august – Ziua Timişoarei, Festivalul InternaŃional de Artă „STUDENTFEST”, Festivalul „Blues pentru Timişoara”, Festivalul de Opera si Operetă Timişoara, „Ruga Timişoarei” sau Festivalul internaŃional „Gala Blues Jazz”, Festivalul Eurothalia. Casa de Cultură a Municipiului Timişoara funcŃionează sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Timişoara. Baza activităŃii Casei de Cultură o constituie Agenda anuală a manifestărilor culturale, ce cuprinde proiecte culturale finanŃate de către Consiliul Local al municipiului Timişoara şi de societăŃi comerciale prin acŃiuni de sponsorizare. Prin activităŃile ofertate pieŃei culturale locale şi nu numai, prin manifestările cultural - artistice susŃinute de formaŃiile şi colectivele artistice proprii, prin organizarea unor spectacole şi concerte de reală atracŃie atât pentru publicul timişorean, cât şi pentru turiştii Timişoarei, Casa de Cultură a municipiului Timişoara încearcă să păstreze şi să valorifice aceasta diversitate culturală, să promoveze interculturalitatea, elemente importante şi definitorii în dinamizarea vieŃii culturale. În sectorul artistic, Casa de Cultură a municipiului Timişoara îşi structurează activitatea astfel: - la categoria interpretare artistică - îşi desfăşoară activitatea Ansamblul folcloric “Timişul”, Ansamblul de cântece şi dansuri populare maghiare “Ezsterlanc” (maghiar), Ansamblul folcloric “ZORA” (sârbesc), Corala feminină “Carmina Dacica”, FormaŃia de jazz-blues “Bega Blues Band”, Studioul de teatru, FormaŃia de dans sportiv, Corul mixt “Memorial”, Fanfara “Timişoara Big Band”. - la categoria creaŃie artistică - funcŃionează Cenaclul literar “Pavel Belu” şi revista literară “Anotimpuri Literare” (trimestrială), AsociaŃia artiştilor plastici “Romul Ladea” şi Cenaclul de satiră şi umor “Ridendo” Agenda manifestărilor culturale în 2011 a cuprins un număr de 39 de proiecte culturale, aprobate de către Consiliul Local al municipiului Timişoara şi pentru a căror bună desfăşurare a fost alocată suma de 2.648 mii lei. Majoritatea proiectelor culturale desfăşurate sub egida Casei de Cultură a municipiului Timişoara au devenit tradiŃionale şi s-au bucurat, an de an, de impact deosebit de favorabil din partea timişorenilor. Enumerate cronologic, aceste evenimente sunt: Salonul anual de artă « Romul Ladea », Ziua Europei, Serbările Copiilor, Sărbătoarea folclorului mondial “Festivalul Inimilor”, Ziua Timişoarei , Timişoara – Mica Vienă, Festivalul de Operă şi Operetă în aer liber, Tabăra anuală de creaŃie a artiştilor plastici, Festivalul “Blues pentru Timişoara”, Ruga Timişoarei, Concertul simfonic din Peştera Romaneşti, Festivalul InternaŃional de Jazz , Gala Blues Jazz, Ziua NaŃională, Târgul de Crăciun, Serbările Crăciunului, Concertul de Revelion, Revelionul Seniorilor şi altele. Primul proiect care deschide în fiecare an Agenda culturală a manifestărilor este Salonul anual de artă plastică „Romul Ladea", proiect concretizat prin expoziŃia bilanŃ a membrilor AsociaŃiei Artiştilor Plastici “Romul Ladea”. În cadrul acestei expoziŃii, fiecare artist plastic îşi prezintă cele mai valoroase lucrări realizate pe parcursul anului trecut, cea mai bună lucrare de artă plastică din anul 2011 fiind premiată la sfârşit. Zilele Cartierelor au avut, şi în 2011, un impact deosebit în rândul cetăŃenilor Timişoarei. Împreună cu Consiliile Consultative ale cartierelor Mehala, Fabric, Steaua - Fratelia, Cetate, Freidorf, RonaŃ, Iosefin, au fost



121

organizate activităŃi culturale, artistice şi sportive prin care s-a încercat punerea în valoare a fiecărui cartier, prin promovarea valorilor tradiŃionale specifice, fie ele de natură religioasă, istorică sau socială. Aceste evenimente culturale au adunat in jurul lor mii de cetăŃeni din cartierele respective, ceea ce reprezintă o garanŃie pentru continuarea şi extinderea lor. Ziua Europei a adus şi in 2011 o serie de manifestări care să marcheze şi să celebreze ziua de 9 Mai. Astfel, timişorenii s-au bucurat de spectacolele de folclor susŃinute de renumiŃii solişti vocali ANDREEA VOICA, ADRIAN STANCA, CARMEN POPOVICI DUMBRAVA, LUMINITA JUCU, de Fanfara TIMISOARA BIG BAND şi de trupa REFLEX. Impact deosebit asupra publicului l-a avut şi ediŃia din acest an a Festivalului de Operă şi Operetă. Masiva participare a publicului la ediŃia din 2010 a determinat organizatorii să extindă perioada de desfăşurare a ediŃiei din 2011 la 6 zile. Astfel, cele 7 spectacole cuprinse în cea de-a VII-a ediŃie a Festivalului de Operă şi Operetă s-au desfăşurat pe parcursul a 2 weekend-uri, iar publicul s-a bucurat din plin de prezenŃa, pe minunata scenă a Teatrului de Vară din Parcul Rozelor, a unor solişti de renume, atât din peisajul românesc, cât şi din cel internaŃional: BUDOIU MARIUS NICOLAE, LEE SOON JAE, MUNTEANU SILVIA SORINA, XING LIKE, PARK HYE YOUN, RASCU-POP FLORIN-MARCEL RADAKOVIC DRAGANA BRANISLAVA. Aceste voci minunate acompaniate de orchestra şi baletul Operei Române din Timişoara, sub bagheta lui CRESCENZI DAVID şi a MIHAELEI SILVIA ROSCA, au încântat seară de seară auditoriul, asigurând succesul deplin al acestor spectacole. Tot pe superba scenă a Teatrului de Vară din Parcul Rozelor s-a desfăşurat şi cea de-a XXII-a ediŃie a Festivalului Inimilor, o ediŃie fără precedent ca amploare. Acest regal de folclor, desfăşurat sub semnul prieteniei şi păcii, al cărui generic semnifică omagiul Timişoarei pentru eroii săi din timpul evenimentelor din decembrie 1989, a facilitat şi in 2011, pe parcursul celor 5 zile ale Festivalului, întâlnirea a peste 1.000 de artişti, reprezentând cultura şi arta tradiŃională din Mexic, Georgia, Serbia, Ungaria, Turcia, Bulgaria , Slovacia, FranŃa şi România. Toate proiectele culturale cuprinse în Agenda manifestărilor culturale pe anul 2011 au fost realizate la standarde europene. Cea de-a IV-a ediŃie a Festivalului Bega Bulevard a cuprins un complex de manifestări cultural – artistice, desfăşurate pe faleza deosebit de generoasă a Canalului Bega. Acest proiect doreşte să atragă atenŃia timişorenilor asupra importanŃei canalului Bega pentru oraş şi asupra posibilităŃilor de recreare, agrement, sport sau divertisment, pe care acesta le oferă. Festivalul şi-a deschis porŃile cu o seară germană, la reuşita căreia şi-au adus contribuŃia formaŃiile locale “Timişoara Big Band”, “Banater Rosmarein”, “Bunter Herbstreigen” “Temeswarer Liederkranz”, precum şi invitaŃii lor, Ansamblul germanilor din Ungaria şi Fanfara “Original Banater Dorfmusikanten” din Munchen, Germania. Succesul festivalului a fost asigurat şi de participarea formaŃiilor: ADI BARAR & FRIENDS, BEGA BLUES BAND, BUNEA MIRCEA TRIO, precum şi a spectacolului cu foc, realizat de trupa SHADOW. TradiŃionala cursă a răŃuştelor a avut loc în ultima zi a festivalului şi s-a bucurat de un impact deosebit, fiind o reală atracŃie nu numai pentru timişoreni, ci şi pentru turiştii Timişoarei. Ca şi la ediŃiile precedente, manifestările organizate de Ziua Timişoarei au atras şi in 2011, pe parcursul celor trei zile de desfăşurare, un public numeros, care s-a bucurat de spectacolele şi concertele susŃinute de formaŃiile ADI BARAR BLUES BAND, COMPACT, PLAY & WIN, NARCOTIC SOUND si HORIA BRENCIU & HB ORCHESTRA. Aleea PersonalităŃilor a mai fost completată cu busturile a încă 4 personalităŃi, care şi-au legat numele de oraşul nostru: Ioachim Miloia, erudit cărturar bănăŃean, Carol Telbisz, Primar al Timişoarei în perioada 1885 – 1914, Romul Ladea, sculptor bănăŃean şi Iancu de Hunedoara, guvernator al Banatului şi Crişanei în perioada 1445 – 1456, lucrări de certă valoare artistică, realizate de valoroşi artişti locali. Această alee a personalităŃilor va fi completată cu lucrări şi în următorii ani, astfel încât Parcul Central să devină o legendă istorică prin personalităŃile, ce şi-au pus amprenta pe evoluŃia Timişoarei şi a Banatului. În colaborare cu Consiliul JudeŃean Timiş, în vederea promovării candidaturii oraşului nostru la titlul de Capitală Culturală Europeană, a fost organizat un spectacol de animaŃii 3D, în PiaŃa Unirii, pe faŃada clădirii Palatului Baroc, Muzeul de Artă din Timişoara, spectacol care reprezintă o premieră pentru România.



122

Festivalul Blues pentru Timişoara a adunat un public numeros, care s-a delectat cu ritmurile muzicii interpretate de formaŃiile româneşti BLUES PROJECT, CROSSWINDS, BEGA BLUES BAND, MIRCEA BUNEA TRIO, alături de cele din străinătate, BLUE FACTORY din Serbia şi JOINT VENTURE QUARTET din Slovacia. Şi în anul 2011 timişorenii au beneficiat de Târgurile de Paşte şi de Crăciun, proiecte culturale, care an de an au fost îmbunătăŃite, oferind miilor de admiratori şi cumpărători surprize inedite şi plăcute. Luna decembrie a găzduit o nouă ediŃie a Festivalului NaŃional al Şanselor tale. Acest complex de manifestări se înscrie într-o amplă mişcare dedicată educaŃiei adulŃilor, de dezvoltare a Europei, ca spaŃiu comun al învăŃării, precum şi al promovării dialogului intercultural şi al creşterii gradului de conştientizare a diversităŃii culturale, bazate pe valori comune. Timp de o săptămână, s-au desfăşurat intensiv activităŃi diverse, menite să-i motiveze pe adulŃi să înveŃe continuu, familiarizându-i cu oportunitatea de învăŃare, conştientizându-i asupra necesităŃii de a învăŃa. Ansamblul folcloric TIMIŞUL, un adevărat ambasador al artei şi culturii tradiŃionale româneşti, a reprezentat cu cinste Timişoara şi România la Festivalurile InternaŃionale de Folclor, unde a fost invitat. Astfel, frumuseŃea cântecului şi dansului popular românesc a putut fi admirată, în interpretarea celor trei grupe ale Ansamblului Folcloric TIMIŞUL (copii, tineret şi adulŃi) la Festivalurile din Turcia, FranŃa, Spania şi Serbia, şi a fost apreciată la superlativ atât de organizatori, cât şi de ceilalŃi participanŃi la aceste manifestări. Încununată de succes a fost şi participarea Coralei feminine ”Carmina Dacica” la Festivalul Coral InternaŃional de la Praga, din Cehia, unde concertele de excepŃie, susŃinute în faŃa a mii de spectatori, au smuls publicului ropote de aplauze, lăsând o impresie excelentă organizatorilor. Pe lângă manifestările ce au făcut obiectul Agendei culturale anuale, formaŃiile artistice ale Casei de Cultură au fost angrenate într-o multitudine de reprezentaŃii: spectacole, concerte, expoziŃii, dezbateri de anvergură mai restrânsă, dar care s-au bucurat întotdeauna de aprecieri superlative din partea beneficiarilor, mass - media promovându-le în termeni laudativi, de fiecare dată. În anul 2011 au fost organizate peste 350 de manifestări şi evenimente culturale (spectacole, concerte, expoziŃii, saloane de artă şi literatură, festivaluri, etc.), de mai mică sau mai mare amploare, de care au beneficiat marea majoritate a populaŃiei timişorene, precum şi turiştii care au vizitat municipiul de pe Bega cu aceste ocazii. În afara tradiŃionalelor de pe acum festivaluri ale Timişoarei menŃionate anterior, organizate cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Timişoara, oraşul de pe Bega doreşte să îşi întărească prestigiul de oraş cultural, având şi întreŃinând o ofertă culturală tot mai bogată anual. Pe lângă evenimentele cu mai puŃină notorietate şi mai puŃin mediatizate, cum ar fi diferite lansări de carte, multiple evenimente de mai mică anvergură, dar cu puternică receptare din partea publicului iubitor de artă, enumerăm mai jos câteva dintre festivalurile cu caracter artistic şi de promovare a imaginii arhitecturale, istorice a Timişoarei:

- Timisoara Open Art City – proiect aprobat de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, prin care Timişoara devine oraş deschis al artelor (Open Art City), printr-o multitudine de manifestări culturale de marcă

- Pastel Urban- tabăra de creaŃie – Proiectul FundaŃiei Rubin este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi a Consiliului Local Timişoara. Se vizează crearea de imagini-etalon reprezentative pentru oraşul de pe Bega, imagini care surprind arhitectura şi spiritul local, elemente determinante în procesul de constituire a brand-ului oraşului

- Stradart - Proiect realizat de Centrul Cultural Francez cu sprijinul Primăriei Timişoara si al Consiliului Local Timişoara în cadrul conceptului „TIMISOARA – OPEN ART CITY / TIMISOARA – ORAS DESCHIS AL ARTELOR - festival atipic de artă urbană, dedicat în întregime practicilor artistice în spaŃiul public. Festivalul se desfăşoară in cartierul Fabric, in Piata Traian

- Festivalul Bega Bulevard - organizat de Primăria Timişoara împreună cu mai mulŃi parteneri, autorităŃile încercând astfel să atragă atenŃia asupra importanŃei canalului Bega pentru oraş

- Sărbătoarea muzicii – organizat de Centrul Cultural Francez, celebrează muzică în primele zile de vară ale fiecărui an



123

- Festivalul filmului francez - Centrul Cultural Francez din Timişoara - Întâlniri fotografice – Supraexpuneri - a V-a ediŃie – premieră în Ńară - creaŃii ale unor artişti fotografi

contemporani europeni de marcă, în expoziŃii deschise publicului larg, precum şi profesionişti în domeniul cultural-artistic, pentru discuŃii şi dezbateri în jurul unor tematici.

- Street delivery - Misiunea Street Delivery este aceea de a reinventa si de a întări rolul structural pe care spaŃiul public îl joaca in viata locuitorilor cetăŃii, prin convertirea peisajului urban în spaŃiu viu

- Festivalul Plai – promovarea multiculturalităŃii prin artă (teatru, arte plastice, carte, fotografie, film, workshop-uri pe diverse teme, forme artistice variate, mai mult sau mai puŃin convenŃionale) şi muzică

- Festivalul dramaturgiei româneşti - organizat in fiecare an de Teatrul NaŃional Timişoara, cu sprijinul Ministerului Culturii, Cultelor si al Patrimoniului NaŃional, al Institutului Cultural Roman si al Consiliului Local Timişoara, evenimentul are în program workshop-uri, muzica, arte vizuale, lansări de carte, precum si concursul de dramaturgie româneasca

- Festivalul “International de Grafitti – organizat de FundaŃia Euromania împreună cu Facultatea de Arte si Design din cadrul UniversităŃii de Vest

- Casa BănăŃeană – festival de muzică bănăŃeană ce are loc la Muzeul Satului - Teatru pe pâine - ateliere şi improvizaŃii – eveniment la a 3-a ediŃie, organizat de GLAS şi

Casa de Cultură a StudenŃilor din Timişoara - Festival InternaŃional de scurt metraje - Scurt metraje profesioniste, realizate de case de

producŃie, şcoli de film sau producători independenŃi - Festivalul Vinului - Festivalul Americano - Român – recitaluri muzica de camera, organizat de Facultatea de Muzică - Acces Art - festival de workshopuri, performance, proiecŃii de filme, expoziŃii - Zilele muzicii sacre – concerte corale - Premiile Pro Cultura Timisiensis – ocazie cu care sunt premiate persoane care au promovat arta şi

cultura timişeana.

4. MASS MEDIA LOCALĂ

Municipiul Timişoara, spaŃiu multicultural, are o puternică tradiŃie în ceea ce priveşte comunicarea interumană, inclusiv prin mass - media, aici existând variate medii de comunicare cu audienŃă locală şi regională, cu frecvenŃă zilnică sau periodică, cu emisiuni/ediŃii atât în limba română, cât şi în limbile altor grupuri etnice.

4.1. PRESA SCRISĂ

Caracteristicile presei locale sunt asemănătoare cu cele ale presei naŃionale, având totuşi unele elemente distinctive datorită evoluŃiei istorice a acesteia, a specificului multicultural al spaŃiului timişorean. Primul ziar apărut la Timişoara în 1771, editat de tipograful Mathäus Joseph Heimerl, s-a numit “Temeschwarer Nachrichten” şi a apărut în 13 ediŃii. Între 1830 - 1849 a apărut “Temeschwarer Wochenblatt” al cărui editor era Joseph Klapka – întemeietorul primei biblioteci de împrumut din Imperiul Habsburgic (1815) şi primar al Timişoarei între anii 1819 – 1833. Între 1872 şi 1918 apare ziarul de limbă maghiară “Delmagyarorszag” şi cotidianul “Temesvari hirlap” (1903-1939). Minoritatea sârbă a ieşit pentru prima dată pe piaŃa presei locale în 1829 cu “Banatski almanah”. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănăŃean au fost tipărite la Viena şi apoi la Pesta, aşa cum s-a întâmplat cu “Luminatorul” condus de VincenŃiu Babeş. Alte ziare şi reviste care s-au impus în spiritualitatea epocii au fost “Gazeta poporului”, “Control” etc. În perioada interbelică s-au tipărit: “Plugarul român”(1908-1947), “Gazeta Banatului”, “VoinŃa Banatului”, “Curierul Banatului” etc. După 1945, dar mai ales începând cu 1948 numărul ziarelor şi revistelor s-a restrâns la câteva, toate editate sau aflate sub controlul politic al Partidului Comunist Român. Chiar şi în această perioadă, minorităŃile etnice au avut propriile ziare şi reviste. Dintre ziarele ce apăreau la acea vreme, cele mai reprezentative au fost: - un cotidian în limba română – “Luptătorul bănăŃean”, devenit apoi “Drapelul roşu”,



124

- o revistă pentru literatură şi artă, “Scrisul bănăŃean”, devenită apoi “Orizont”, - un cotidian în limba germană, “Die Wahrheit”, devenit “Neue Banater Zeitung”; - o revistă de cultură în limba germană, “Neue Literatur”, - un cotidian maghiar “Szabad Szo”, - un săptămânal sârb “Pravda”, devenit “Banatski Novini” - o revistă trimestrială de cultură în limba sârbă, “Knijevni Jivot”. Începând cu anii ’70 a apărut cu regularitate, în fiecare lună, “Forum StudenŃesc”. Cum era şi firesc, impactul cel mai spectaculos produs de momentul decembrie 1989 şi-a găsit exprimarea imediată în mass-media. În afara publicaŃiilor aflate până atunci sub cenzura ideologiei comuniste, care şi-au schimbat rapid orientarea sub noi denumiri, în primele luni după această dată, pe piaŃa presei locale numărul titlurilor de ziare şi reviste a crescut spectaculos. Cea mai mare parte a lor nu s-au putut impune sau consacra definitiv pe piaŃa de profil şi au dispărut. În prezent, în Timişoara apar: - cotidiane: în limba română: Renaşterea BănăŃeană (apariŃie imediat după decembrie 1989, continuator al Drapelului Roşu); Timiş Expres (apărut în 2006), în limba maghiară: Nyugati Jelen, din anul 2000; Ziua de Vest a fost, iniŃial, suplimentul local al ziarului Ziua. De la începutul anului 2010 Ziua şi-a încetat apariŃia, moment din care Ziua de Vest a devenit cotidian local de sine stătător. De asemenea, din 2009 apare cotidianul Adevărul de seară, ediŃie locală a publicaŃiei Adevărul până în 2011. - 1 bisăptămânal: în limba română:Timpolis, din 1990; - 1 trisăptămânal: în limba română: Timişoara, începând cu anul 1990. IniŃial, ziarul apărea zilnic, fiind, însă, nevoit ulterior să îşi reducă tirajul, respectiv numărul de apariŃii - săptămânale: în limba română: Agenda, din 1990, Opinia Timişoarei, din 2008; în limba germană: Banater Zeitung – supliment săptămânal al Allgemeine Deutsche Zeitung in Rumänien (ADZ), editat la Bucureşti pentru judeŃul Timiş, în limba maghiară: Heti Új Szó, succesorul cotidianului Temesvari ÚJ SZÓ, apărut între 23 decembrie 1989 şi 22 decembrie 1994, în limba sârbă: din 1990 apare Nasa Rec, continuatorul ziarelor „Vesnik”, „Pravda” şi „Banatske novine”, care au apărut în Timişoara începând cu primii anii după Unirea din 1918. - lunare: în limba română: Orizont, Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara din 2002, Agenda Consiliului JudeŃean Timiş. - trimestriale: în limba română: Orient latin, din 1993; Anotimpuri literare – din 1992, Knjizevni zivot, din 1950 (ViaŃa literară, în limba sârbă) - anuale: în limba română: Almanahul Agenda, Mindenki Kalendáriuma (în limba maghiară), Die Stafette (în limba germană) - periodicitate sporadică: în limba română: Revista Helion, a clubului SF cu acelaşi nume. În afara acestora, pe piaŃa informaŃiilor, ştirilor şi relatărilor despre Timişoara, judeŃul Timiş şi Banat apar ediŃiile locale ale unor ziare cu sediul central la Bucureşti sau în alte oraşe din Ńară: Evenimentul Zilei – EdiŃia de Vest, România Liberă – EdiŃia de Transilvania şi Banat, Adevărul – ediŃie de Vest, toate închise în 2011. Prin abonamente şi vânzare liberă, cititorii timişoreni de presă scrisă au acces la ediŃiile ziarelor tipărite în capitală sau alte oraşe din Ńară. Cele mai bine reprezentate prin tirajul difuzat aici sunt: Adevărul, Jurnalul naŃional, Gândul, Ziarul Financiar, Academia CaŃavencu, Capital, Bursa, Formula As, Revista 22, Dilema, România Mare, România literară, Sette Giorni (în limba italiană) ş.a.m.d. Pe lângă presa de informare sau cea culturală - care cunoaşte în Timişoara o tradiŃie de mai bine de cincizeci de ani şi care se adresează unui public cu număr constant, intelectuali din toate categoriile de vârste, se remarcă la ora actuală o frecvenŃă mare a apariŃiilor locale şi centrale care vizează publicul iubitor de sport. EdiŃiile locale ale publicaŃiilor cu profil sportiv au cunoscut, în ultima vreme o dezvoltare datorită existenŃei şi activităŃii, în Timişoara, a echipei locale FC Timişoara, cu numeroşi susŃinători. Dincolo de faptul că toate ziarele care apar pe piaŃa timişoreană, atât cele centrale, cât şi cele locale, alocă spaŃii largi fenomenului sportiv, în Timişoara au existat publicaŃii sportive cu apariŃii efemere (Tim Sport, Regele Fotbal, SportTim, Viola, Echipa Campionilor), dar şi publicaŃii care, cel puŃin la ora actuală, par să aibă o prezenŃă constantă pe piaŃă: Fotbal Vest, ProSport – ediŃia de vest, Gazeta Sporturilor – ediŃia de vest etc. Presa de publicitate şi anunŃuri cunoaşte, în ultimii ani, o creştere, în peisajul timişorean impunându-se, deja, titluri precum PubliTim sau PubliVest. Se remarcă, totodată, şi apariŃia revistelor cu distribuŃie gratuită, care constituie pentru cititori o sursă de informare referitoare la petrecerea timpului liber, cum ar fi: Zile şi nopŃi, 24 FUN, Şapte seri ş.a.



125

Numărul total al titlurilor de ziare şi reviste difuzate pe bază de abonament sau vânzare liberă este foarte mare. O apreciere a numărului zilnic de exemplare difuzate, atât pe titluri cât şi în total este cu neputinŃă de stabilit datorită sistemului de difuzare, reprezentat prin numeroase firme private. Se resimte lipsa unei instituŃii de monitorizare cantitativă (inclusiv pentru judeŃ şi municipiu) şi calitativă a fenomenului mass-media. 4.2. PRESA AUDIO-VIZUALĂ Posturi radio

RADIO TIMIŞOARA Radio Timişoara, post public, face parte din Radio România Regional (RRR) - reŃeaua radiourilor publice locale şi regionale a SocietăŃii Române de Radiodifuziune, reŃea care reuneşte 10 studiouri regionale şi locale (Timişoara, Cluj, ReşiŃa, Târgu - Mureş, Iaşi, Craiova, ConstanŃa, Bucureşti, Antena Braşovului, Antena Sibiului), dar şi Radio VacanŃa (în sezonul estival), Radio Antena Satelor şi Radio Sighet. Posturile regionale publice deŃin emiŃătoare AM/FM de mare putere, acoperind peste 80% din suprafaŃa Ńării. Radio Timişoara este postul cu cea mai bună acoperire din zona de vest a Ńării. Oferă spaŃii ample pentru grupaje de ştiri, reportaje, interviuri, transmisiuni de la evenimente, dar şi pentru programe economice, sociale sau culturale referitoare la această zonă. Primul semnal a fost emis pe unde medii la 5 mai 1955. Emisia a fost întreruptă de autorităŃile comuniste în 1984, fiind reluată în 22 decembrie 1989. Din noiembrie 2003 a fost pus în funcŃiune, de pe un amplasament mai înalt, la OrŃişoara, un nou echipament de emisie, care asigură o putere aparent radiată de 400 kw. În aceste condiŃii Radio Timişoara este recepŃionat acum pe o suprafaŃă mult mai mare şi în condiŃii tehnice mai bune, în judeŃele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, dar şi zona de câmpie din judeŃul Bihor (inclusiv în Oradea). Din 24 mai 2006 programele sunt transmise prin internet. Din 3 august 2006 sunt emise programe şi pe 105,9 MHz FM la Timişoara, dar şi prin satelitul Thor, putând fi recepŃionat în Ńările europene. Între 19-22 sunt transmise pe FM programe în limbile minorităŃilor (germană, maghiară şi sârbă, în parte reluări ale programelor transmise pe AM între 13-16). Programele transmise pe FM sunt preluate şi prin internet şi satelit. Grila de programe include multe emisiuni generaliste (bine receptate de publicul adult), cu muzică şi informaŃii din vestul Ńării, dar şi programe de nişă, adresate iubitorilor anumitor genuri muzicale, sportului sau anumitor categorii sociale - pensionari, tineri, casnice. Există aproape zilnic programe interactive cu invitaŃi în studio şi transmisiuni în direct, reportaje de la cele mai importante evenimente din zonă. MinorităŃilor maghiară, germană şi sârbă le sunt dedicate zilnic câte trei ore de program pe AM, respectiv pe FM, duminica adăugându-li-se alte trei ore de programe în limbile bulgară, cehă, slovacă, ucraineană şi romani. Sâmbătă seara, bilunar, este realizată o emisiune-magazin a euroregiunii DKMT, în comun cu Studioului din Szeged al Radiodifuziunii Maghiare. Perspectivele postului de radio includ modernizarea programelor, continuarea digitalizării studiourilor, dar şi adăugarea unor noi frecvenŃe în FM în zona de vest, care să compenseze măcar în parte retragerea frecvenŃelor iniŃial acordate în 2003 pentru acoperirea judeŃelor Arad şi Hunedoara (ulterior rescoase la licitaŃie şi acordate InfoPro). RADIO EUROPA NOVA

Este un post de radio privat, apărut în peisajul radio timişorean pe data de 22 iulie 1995. Radioul emite în FM cu o putere de emisie aprobată de 100W. Aria acoperită se întinde pe 20 - 30 km în jurul oraşului Timişoara. Radioul emite şi pe internet, unde poate fi accesat la adresa www.novatm.ro. Timpul de emisie se întinde pe 22 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Grila de programe este diversificată şi cuprinde atât emisiuni de divertisment, cât şi emisiuni interactive cu invitaŃi: administraŃia publică, oameni politici, sănătate, cultură, ş.a.m.d. Printre particularităŃi se află o emisiune de muzică populară şi o emisiune pe teme religioase realizată de Colectivul "Învierea" al Mitropoliei Banatului. Radio Europa Nova Timisoara are un procent de audienŃă de circa 25%, fiind un post al cărui public Ńintă este populaŃia activă, cu vârsta cuprinsă între 18-45 ani, fără să neglijeze, însă, nici categoria de vârsta a treia. WEST CITY RADIO emite din anul 1995, când a primit licenŃă de radiodifuziune în vestul Ńării. Conform studiului de radio-audienŃă realizat de IMAS „Audio – Research” (2006), radioul local este creditat cu o cotă zilnică de audienŃă de 18,5% din piaŃa timişoreană. Emisiunile postului se pot asculta şi de pe internet la www.westcityradio.ro



126

În grila de programe a postului se evidenŃiază emisiunile interactive şi programele care respectă preocupările cotidiene, temele curente ale vieŃii de fiecare zi, căutând, totodată, să se plieze pe spiritul şi mentalitatea timişoreană prin emisiuni informative, sociale, muzicale, culturale, sportive. Totodată, West City Radio transmite în direct dezbaterile publice organizate de municipalitatea timişoreană şi şedinŃele Consiliului Local al Municipiului Timişoara. Postul se adresează unui public cu vârsta cuprinsă între 24 - 48 de ani. Pe 89,7 Mhz, între 21.00 – 23.00 emite local RADIO VOCEA SPERANłEI (www.rvs.ro), iar pe 88,7 Mhz, între 18.00 – 20.00 emite staŃia locală a RADIO VOCEA EVANGHELIEI (www.rvetm.ro). Ambele posturi pot fi ascultate live pe internet la adresele menŃionate. În peisajul radio timişorean şi-au mai făcut, în ultimii ani, apariŃia numeroase staŃii locale ale unor posturi cum ar fi RADIO GUERILLA, RADIO KISSFM, RADIO 21, NAłIONAL FM, ProFM. De curând, în Timişoara a apărut şi un post de radio al minorităŃii sârbe, BANAT LINK. Posturi de televiziune

TVR TIMIŞOARA Este unul dintre cele patru studiouri teritoriale (regionale) ale SocietăŃii Române de Televiziune. Emite din 17 octombrie 1994 pentru 4 judeŃe: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Data de 25 ianuarie 2002 reprezintă un moment important pentru TVR Timişoara - acela în care s-a dat startul programului regional - două ore de emisie zilnică, prin partajarea canalului TVR 2. De-a lungul anilor, TVR Timişoara a fost răsplătit cu numeroase premii obŃinute pentru producŃiile profesioniştilor care activează în cadrul postului, la diverse festivaluri de televiziune, naŃionale şi internaŃionale. TVR Timişoara cooperează cu televiziunile publice regionale din Szeged (Ungaria), Novi Sad, Pancevo şi VârşeŃ (Serbia) surprinzând jurnalistic realitatea din teritoriul cuprins în Euroregiunea Dunăre – Criş – Mureş -Tisa, dar şi pentru realizarea unor programe în cadrul comunităŃilor de români din cele două Ńări, contribuind astfel la păstrarea identităŃii lor etnice şi culturale. Colaborează, de asemenea, şi cu Radioteleviziunea Transcarpatia Ujgorod (Ucraina), cu scopul sprijinirii redacŃiei în limba română de acolo. Studioul este membru al AsociaŃiei Europene a Televiziunilor Regionale -CIRCOM din anul 1995. TVR Timişoara emite un program regional cu o durată minimă de 3.600 minute/lună, pe frecvenŃa canalului TVR3. Pe lângă programul regional, produce şi difuzează ştiri, duplexuri, filme documentare şi emisiuni pentru canalele naŃionale TVR1, TVR2, TVR 3, TVR INTERNATIONAL şi TVR CULTURAL. Astfel, pentru canalul TVR INTERNAłIONAL, studioul timişorean realizează o emisiune în direct, intitulată “Timişoara InternaŃional”, difuzată odată pe lună şi alte două emisiuni, odată sau de două ori pe lună, intitulate „Meridianul Timişoara” şi „Românii de lângă noi”. În grila sa actuală de programe, studioul produce programe de informare în proporŃie de 52%, programe educative, culturale şi religioase de 19%, programe de divertisment 18%, filme documentare 5%, promo - publicitate 6%. Din totalul orelor de emisie ale studioului, programele pentru minorităŃi reprezintă 10,5%. TV EUROPA NOVA TIMIŞOARA

Este singura televiziune locală care emite pe canalul 31, timp de 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, recepŃionată fiind în Timişoara, Lugoj şi în tot judeŃul Timiş, fiind preluată şi de firmele de televiziune prin cablu din Timişoara, dar şi din judeŃele Timiş şi Caraş-Severin. A emis pentru prima dată în 1 mai 1994. Televiziunea Europa Nova Timişoara (TV EN) emite cu o putere de emisie aprobată de 100 W. Aria acoperită se întinde pe 50 km în jurul oraşului Timişoara. Grila de programe este de format general şi se adresează tuturor categoriilor de telespectatori. TV EN are emisiuni de cultură, sănătate, pe teme rutiere, economice, talk-show-uri, emisiuni de dedicaŃii muzicale (muzică populară), emisiuni de folclor, administraŃie, politică – transmise în direct. Ştirile ocupă un loc important în grila postului, implicarea în soluŃionarea problemelor comunităŃii locale constituind o temă permanentă. Timp de 12 ani consecutiv, TV EN a transmis în direct „Telemaratonul SperanŃei”, spectacol destinat strângerii de fonduri materiale şi financiare pentru copiii diagnosticaŃi cu distrofie musculară. TV Europa Nova are un procent de audienŃă de cca. 35%, fiind un post care are drept Ńintă populaŃia activă, cu vârsta cuprinsă între 18 – 45 de ani, dar se adresează şi persoanelor de vârsta a doua şi a treia – atât din mediul urban cât şi din cel rural.



127

TELEUNIVERSITATEA TIMIŞOARA Are statut de departament în cadrul UniversităŃii “Politehnica” din Timişoara obŃinând licenŃa de emisie în anul 1994. Teleuniversitatea Timişoara este un post de televiziune cu obiective educaŃionale, care funcŃionează în regim non-profit, fără alocaŃie bugetară. Misiunea autodeclatară a TeleuniversităŃii este aceea de a reflecta pulsul vieŃii academice din oraşul Timişoara. Teleuniversitatea difuzează zilnic programe în partaj de licenŃă cu Televiziunea Europa Nova. Pentru realizarea emisiunilor săptămânale, Teleuniversitatea Timişoara colaborează cu departamentul ComunicaŃii al FacultăŃii de Electronică şi TelecomunicaŃii din cadrul UniversităŃii “Politehnica” din Timişoara, precum şi cu departamentul de Jurnalistică al FacultăŃii de ŞtiinŃe Politice, Filozofie şi Comunicare din cadrul UniversităŃii de Vest. Teleuniversitatea Timişoara are o audienŃă specifică, tânără şi dinamică cu o rată de audienŃă de 56% în mediul universitar şi 17,6% în Timişoara (sondaj 2000). TVT 89

TVT 89 a fost prima staŃie de televiziune privată din România şi a rămas în conştiinŃa publicului din vestul Ńării drept primul canal tv prin care s-au manifestat liber zilele revoluŃiei române. După o pauză de 10 ani, tvt89 a revenit cu o nouă echipă, un nou acŃionariat şi cu o nouă ofertă de programe. Ca viziune editorială, tvt89 se doreşte un post de televiziune orientat cu precădere pe producŃia de ştiri, reportaje, talk show-uri în direct, emisiuni culturale, economice, sport, divertisment şi filme documentare. StaŃia emite prin satelit şi prezintă evenimente din viaŃa comunităŃii din judeŃele Timiş, Arad, Caraş - Severin, MehedinŃi şi Hunedoara. Deschiderea postului tvt89 a însemnat o investiŃie de aproximativ 2.000.000 de euro, din care peste 1.200.000 de euro au fost alocaŃi construirii unei clădiri moderne, destinată special pentru activităŃi specifice unui post de televiziune. Echipamentele HD şi dotările necesare sunt în valoare de aproximativ 800.000 de euro. Dotarea tehnică a televiziunii se bazează pe noul sistem HD. Alte posturi de televiziune existente în Timişoara: TV ANALOG, REALITATEA TV – staŃia locală Timişoara, PRO TV – staŃia locală Timişoara. 4.3. PRESA ELECTRONICĂ

În ultimii ani, o amploare tot mai mare o înregistrează presa electronică, accesibilitatea variantelor electronice ale anumitor publicaŃii fiind de multe ori preferată variantei tipărite a acestora. Presa electronică la nivelul Timişoarei se prezintă după cum urmează: Trustul de presă Agenda (săptămânalul „Agenda”, săptămânalul de mică publicitate „Publi Vest” şi almanahul anual „Agenda”) are o singură pagină de internet, www.agenda.ro, actualizată săptămânal cu informaŃiile care apar la nivel naŃional. „Renaşterea bănăŃeană” poate fi găsită la adresa www.renasterea.ro. Este un site actualizat zilnic, dar numai cu cele mai importante materiale care apar în ediŃia tipărită a cotidianului. „Ziua de Vest” (www.ziuadevest.ro) are în ediŃia electronică toate materialele din ediŃia tipărită. Cotidianul „Timiş Expres” are, la adresa www.tion.ro, un adevărat portal, care este actualizat în permanenŃă şi care conŃine mult mai multe informaŃii decât ediŃia tipărită a ziarului. Bisăptămânalul „Timpolis” şi trisăptămânalul „Timişoara” pot fi găsite şi ele pe internet, la adresele www.timpolis.ro, respectiv www.cotidianultimisoara.ro. Lunarul „Vip in Banat” poate fi accesat la www.vip-in-banat.ro. Mai multe publicaŃii care au dispărut de pe piaŃa tipărită apar în continuare în spaŃiul virtual: „BănăŃeanul” (www.banateanul.ro) şi „Focus Vest” (www.focusvest.ro). Săptămânalul de mică publicitate „Publitim” are, de asemenea, o pagină pe internet, la adresa www.publitim.ro. PublicaŃiile în limbile minorităŃilor naŃionale care pot fi găsite pe internet sunt www.hhrf.org/hetiujszo/index.php şi www.nyugatijelen.com (în limba maghiară), www.nasa-rec.20m.com (în limba sârbă), www.gazzettino.ro (în limba italiană). Televiziunile, prezente pe internet, au început, în ultimul an, să ofere şi posibilitatea vizionării programelor on-line. Pentru informaŃii despre posturile locale de televiziune pot fi, însă, accesate www.tvr.ro/tvr-timisoara/, www.analogtv.ro, www.teleu.utt.ro, www.realitateatm.ro, www.tvt89.ro, www.novatm.ro. Posturi de radio care pot fi ascultate online sunt www.westcityradio.ro, www.radiotimisoara.ro (o pagină de internet bine pusă la punct, şi cu multe ştiri locale), www.banatlink.ro . Celelalte posturi locale nu au pagini de internet proprii, online putând fi ascultate doar emisiunile transmise de la centru.



128

Presa sportivă este bine reprezentată on-line, începând de la săptămânalul „Fotbal Vest” (www.fotbalvest.ro), la ediŃiile locale ale „ProSport” şi „Gazeta Sporturilor” (www.prosport.ro, www.gsp.ro), ediŃia locală a săptămânalului „Fanatik” (www.fanatik.ro) şi ediŃia on-line a revistei clubului de fotbal FCU Politehnica Timişoara (www.violamania.ro). Presa culturală poate fi găsită la adresele www.orizontliterar.ro (Revista Orizont), www.helion.arsfan.ro (Revista de literatură SF „Helion”). Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara are ediŃia electronică la adresa www.primariatm.ro/monitorul/index.php. De asemenea, în ultima perioadă au apărut numeroase portaluri de ştiri cu apariŃie exclusivă în mediul virtual, cum ar fi www.vestul.ro sau www.newstimisoara.ro. 5. SĂNĂTATEA În Timişoara, ocrotirea sănătăŃii este asigurată prin reŃeaua de sănătate, alcătuită din unităŃi care activează în sistem public şi unităŃi care activează în sistem privat. Municipiul Timişoara concentrează cea mai importantă parte a dotărilor pentru sănătate şi asistenŃă socială a judeŃului (peste 50%) şi oferă servicii foarte diversificate. În Timişoara funcŃionează instituŃii de resort importante în gestionarea şi îndrumarea problemelor de sănătate, cum sunt: Casa JudeŃeană de Asigurări de Sănătate Timiş, Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara, DirecŃia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Timiş, DirecŃia de Sănătate Publică Timiş, precum şi un număr mare de unităŃi sanitare. La nivel de judeŃ există o repartiŃie echilibrată, atât ca număr de persoane deservite/cabinet, cât şi în privinŃa raportului rural/urban precum şi privind existenŃa comisiilor de pe lângă cabinete. Din evidenŃele DirecŃiei de Sănătate Publică Timiş, rezultă că în Timişoara funcŃionează la ora actuală 13 spitale, dintre care 7 spitale publice şi 6 private. Paleta largă de specialităŃi acoperite de cele 13 spitale (tabel 7.2.) şi policlinici conferă Municipiul Timişoara rolul de pol regional din perspectiva infrastructurii de sănătate.

Tab.7.2. Profilul spitalelor din Timişoara

Denumire spital Subordonare Profil Categoria

Spitalul Clinic CF Timişoara Ministerul Transporturilor

general V

Spitalul Militar de UrgenŃă “Dr. Victor Popescu”

Ministerul Apărării NaŃionale

general III

Spitalul Clinic JudeŃean de UrgenŃă Ministerul SănătăŃii general I Institutul de Boli Cardiovasculare Ministerul SănătăŃii specific I M Spitalul Clinic Municipal de UrgenŃă

Primăria Municipiului Timişoara

general

II cu plan de conformare aprobat

Spitalul Clinic de Boli InfecŃioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş”


specific II M

Spitalul Clinic de UrgenŃă pentru Copii „Louis Turcanu”


general pediatrie

II M

SC Athena SRL

Privat

obstetrică – ginecologie, bancă de celule stem

IV

Centrul de Îngrijiri Paleative „Casa Milostivirii Divine” Caritas

Privat fundaŃie V



129

SC Centrul de Oncologie „Oncohelp” Privat oncologie medicală şi hematologie

II M

SC Spitalul „Brol Medical Center” SRL

Privat Chirurgie plastică şi reparatorie

V

SC Gynatal SRL

Privat

obstetrică – ginecologie, neonatologie, pediatrie

V

SC Medicor Clinics SRL Privat general V Sursa: DirecŃia de Sănătate Publică a JudeŃului Timiş

Clasificarea spitalelor în funcŃie de competenŃă s-a făcut pe baza metodologiei şi a criteriilor minime obligatorii prevăzute în Ordinul nr. 323/ 2011 al ministrului sănătăŃii, referitoare la: structura organizatorică, serviciile medicale spitaliceşti şi/ sau ambulatorii furnizate, încadrarea cu personal de specialitate medico – sanitar, continuitatea asistenŃei medicale, gradul de dotare cu aparatură şi echjpamente medicale etc. Această clasificare este utilizată pentru stabilirea protocoalelor de transfer interspitalicesc pentru cazurile necritice, pentru planificarea dezvoltării reŃelei spitaliceşti în concordanŃă cu necesităŃile populaŃiei, pentru elaborarea propunerilor de modelare a finanŃării spitalelor, pe nivele de competenŃă şi performanŃă, şi pentru planificarea achiziŃiilor de aparatură medicală. În concluzie, gradul de dotare al spitalelor este corespunzător categoriei în care acestea au fost încadrate, conform legislaŃiei în vigoare. Numărul actual de paturi în spitale acoperă necesarul pentru populaŃia existentă, însă calitatea serviciilor nu satisface încă standardele europene. Rata de utilizare a paturilor de spital în Timişoara este de 290- 300 zile/an. Pe raza municipiului Timişoara mai funcŃionează, de asemenea: 7 ambulatorii de specialitate ale spitalelor (5 publice şi 2 private); 3 servicii de ambulanŃă (1 public şi 2 private); 6 dispensare studenŃeşti şi 1 dispensar sportiv; 489 cabinete stomatologice; 226 cabinete de medicină de familie; 129 cabinete de specialitate; 61 de farmacii. Din cele 8 cabinete de expertiză medicală existente în JudeŃul Timiş, 7 sunt localizate în Municipiul Timişoara şi unul în Municipiul Lugoj. Personalul medical, care îşi desfăşoară activitatea în unităŃile medicale din Timişoara se compune din: 1.850 medici (din care 1.343 sunt medici rezidenŃi) care lucrează în spitale; 242 medici de familie; 513 medici stomatologi şi 1.711 cadre sanitare medii. De asemenea, în cadrul şcolilor şi grădiniŃelor de pe raza municipiului Timişoara funcŃionează 32 cabinete medicale în grădiniŃe şi 27 cabinete medicale în şcoli, în care îşi desfăşoară activitatea 27 medici, 25 medici stomatologi şi 80 asistente. Deşi starea de sănătate a populaŃiei din Municipiul Timişoara este, în general, bună, aceasta este afectată de următoarele boli principale: boli hipertensive, diabet zaharat, tumori, boli cerebrovasculare şi boli pulmonare cronice şi obstructive. În perioada 2010 – 2011, în Municipiul Timişoara, indicii mortalităŃii brute standardizate pe primele 5 grupe de cauze medicale, se prezintă astfel: 1. Bolile aparatului circulator – 569,1 cazuri la 100.000 de locuitori 2. Tumori – 202,9 cazuri la 100.000 de locuitori 3. Bolile aparatului respirator – 39,9 cazuri la 100.000 de locuitori 4. Accidente – 42,1 cazuri la 100.000 de locuitori 5. Bolile aparatului digestiv – 42,1 cazuri la 100.000 de locuitori



130

6. ASISTENłA SOCIALĂ

Servicii Sociale asigurate prin structuri ale Consiliului Local al Municipiului Timişoara

DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară Timişoara, serviciu public de asistenŃă socială, aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara, are ca scop realizarea activităŃii de asistenŃă şi protecŃie socială în Municipiul Timişoara. Obiectul de activitate al DirecŃiei de AsistenŃă Socială Comunitară Timişoara îl constituie realizarea măsurilor, la nivel local, pentru a răspunde nevoilor individuale, familiale şi de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaŃii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenŃă pentru prezervarea autonomiei şi protecŃia persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităŃii vieŃii. Serviciile sociale se acordă la nivelul comunităŃilor locale, pentru a răspunde cât mai adecvat nevoilor sociale identificate, tipologiei potenŃialilor beneficiari şi condiŃiilor particulare în care aceştia se află. Beneficiile de asistenŃă socială se acordă persoanelor sau familiilor aflate în dificultate şi ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viaŃă şi în vederea favorizării incluziunii sociale şi asigurării unei vieŃi autonome.

Structura organizatorică a DirecŃiei de AsistenŃă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara cuprinde următoarele servicii: - Serviciul de AsistenŃă Socială; - Serviciul pentru ProtecŃia Socială a Persoanelor Vârstnice; - Serviciul pentru ProtecŃia Copilului şi Familiei; - Serviciul pentru ProtecŃia Persoanelor cu Handicap; - Serviciul Centrul de Zi pentru Copii cu DizabilităŃi Podul Lung; - Serviciul Cămin pentru Persoane Vârstnice. DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară Timişoara, parteneră a Ministerului Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale în cadrul proiectului „Economia Socială – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, a deschis, în anul 2011, Centrul de Resurse în Economia Socială. Misiunea Centrului de Resurse în Economie Socială este de a contribui la dezvoltarea economiei sociale prin promovarea formelor de economie socială, diseminarea de informaŃii tuturor persoanelor/ organizaŃiilor interesate de domeniul economiei sociale, la nivel local. Astfel că, în anul 2011 a avut loc extinderea serviciilor de informare şi consiliere pentru toate persoanele aflate în situaŃie de risc, de pe raza Municipiului Timişoara. Serviciile de informare şi consiliere se acordă la solicitarea directă a persoanei sau la sesizarea unor organizaŃii, instituŃii sau persoane din comunitate, de acordarea lor fiind responsabile persoane cu calificarea de asistenŃă socială. În perioada septembrie-decembrie 2011 au fost 15 cazuri şi 46 de intervenŃii specifice. În anii 2010 şi 2011, DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară a acordat următoarele tipuri de servicii sociale,

instituŃia fiind acreditată, conform legii, pentru acordarea acestora: 1. Informare şi consiliere socială, acordată prin intermediul serviciilor componente: ► Serviciul pentru ProtecŃia Socială a Persoanelor Vârstnice (pentru persoanele vârstnice): 2010: s-au efectuat 397 de rapoarte de informare şi consiliere socială; 2011: s-au efectuat 479 de rapoarte de informare şi consiliere socială. ► Serviciul pentru ProtecŃia Copilului şi Familiei (pentru copii şi familiile lor): • Centrul de Consiliere şi Sprijin pentru PărinŃi şi Copii 2010 : s-a acordat informare şi consiliere pentru un număr de 30 de beneficiari; 2011 : s-a acordat informare şi consiliere pentru un număr de 35 de beneficiari. ► Serviciul pentru ProtecŃia Persoanelor cu Handicap (pentru persoane cu handicap şi aparŃinătorii lor): 2010: s-a acordat informare şi consiliere pentru un număr de 2.106 beneficiari; 2011: s-a acordat informare şi consiliere pentru un număr de 2.640 beneficiari. 2. Centre de zi: ► La Serviciul pentru ProtecŃia Socială a Persoanelor Vârstnice : • Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Sf. Arh. Mihail şi Gavril”; • Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Sf. Constantin şi Elena”;



131

• Centrul de zi Alzheimer, situat în Timişoara. 2010: un număr mediu de 81 beneficiari, cumulat, în cele 3 centre de zi; 2011: un număr mediu de 76 beneficiari, cumulat, în cele 3 centre de zi. ► La Serviciul pentru ProtecŃia Copilului şi Familiei funcŃionează Centrul de zi „Sf .Nicolae”: 2010: un număr mediu de 29 beneficiari; 2011: un număr mediu de 31 beneficiari. ► La Serviciul Centrul de Zi pentru Copii cu DizabilităŃi Podul Lung, în care funcŃionează un centru de zi pentru copii cu dizabilităŃi: 2010: un număr mediu de 47 beneficiari; 2011: un număr mediu de 50 beneficiari. 3. a) Îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice: ► Serviciul pentru ProtecŃia Socială a Persoanelor Vârstnice, care acordă acest tip de serviciu prin îngrijitoare la domiciliu, în număr de 15, după cum urmează: 2010: s-a acordat îngrijire la domiciliu pentru un număr mediu 98 beneficiari, 2011: s-a acordat îngrijire la domiciliu pentru un număr mediu de 83 beneficiari. b) Îngrijire la domiciliu pentru persoane cu handicap grav: ► Serviciul pentru ProtecŃia Persoanelor cu Handicap, care acordă acest tip de servicii prin asistenŃii personali: 2010: un număr mediu de 841 asistenŃi personali, în proporŃie de 1/1 pentru fiecare persoană cu handicap grav; 2011: un număr mediu de 714 asistenŃi personali, în proporŃie de 1/1 pentru fiecare persoană cu handicap grav. 4. Serviciul de teleasistenŃă la domiciliu, pentru persoanele vârstnice cu domiciliul în Timişoara: 2010: 56 beneficiari; 2011: 54 beneficiari. 5. Servicii de tip rezidenŃial pentru persoanele vârstnice, furnizate prin Căminul pentru Persoane Vârstnice: 2010: un număr mediu de 76 beneficiari; 2011: un număr mediu de 78 beneficiari. De asemenea, în anii 2010 – 2011, DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară a oferit următoarele tipuri de beneficii de asistenŃă socială (conform prevederilor Legii nr. 292/2011 a asistenŃei sociale, termenul de „prestaŃii sociale” a fost înlocuit cu „beneficii de asistenŃă socială”): 1. Ajutor social, acordat unui număr mediu lunar de: 2010: 237 de persoane singure sau familii; 2011: 180 de persoane singure sau familii.

În anul 2011, prin Legea nr. 276/ 2010, s-au adus modificări majore în ceea ce priveşte condiŃiile de acordare a ajutorului social, reglementat de Legea nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat, astfel că s-au înăsprit condiŃiile de acordare ale acestui beneficiu de asistenŃă socială, ceea ce a condus la scăderea numărului de beneficiari în anul 2011, comparativ cu anul 2010. 2. Ajutoare de înmormântare: 2010: 5 ajutoare de înmormântare; 2011: 2 ajutoare de înmormântare. 3. Ajutoare pentru încălzirea locuinŃei: a) Ajutorul pentru încălzirea locuinŃei în sistem centralizat: 2010: - pentru sezonul rece 2009-2010, după cum urmează: - ianuarie-aprilie 2010: au fost depuse 2.608 cereri pentru ajutorul suplimentar (din bugetul local); - ianuarie-martie 2010: au fost depuse 1.086 cereri pentru ajutorul guvernamental. - pentru sezonul rece 2010-2011, după cum urmează: - noiembrie-decembrie 2010: au fost depuse 2.925 cereri pentru ajutorul suplimentar (din bugetul local); - noiembrie-decembrie 2010: au fost depuse 8.152 cereri pentru ajutorul guvernamental . 2011: - pentru sezonul rece 2010-2011, după cum urmează: - ianuarie-aprilie 2011: au fost depuse 1.986 cereri pentru ajutorul suplimentar (din bugetul local);



132

- ianuarie-martie 2011: au fost depuse 1.429 cereri pentru ajutorul guvernamental. - pentru sezonul rece 2011-2012, după cum urmează: - noiembrie-decembrie 2011: au fost depuse 12.449 cereri pentru ajutorul guvernamental. În anul 2011, pentru sezonul rece 2011-2012, Consiliul Local al Municipiului Timişoara nu a mai adoptat nici o hotărâre în vederea acordării ajutorului suplimentar pentru încălzirea în sistem centralizat. b) Ajutorul pentru încălzirea locuinŃei cu gaze naturale: 2010: au fost depuse 1.850 cereri (pentru sezonul rece 2010-2011); 2011: au fost depuse 1.307 cereri (pentru sezonul rece 2011-2012). c) Ajutorul pentru încălzirea cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri: 2010: - pentru sezonul rece 2010-2011, după cum urmează: - au fost depuse 798 cereri pentru ajutorul guvernamental; - au fost depuse 145 cereri pentru beneficiarii Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. 2011: - pentru sezonul rece 2011-2012, după cum urmează: - au fost depuse 684 cereri pentru ajutorul guvernamental; - au fost depuse 115 cereri pentru beneficiarii Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. În anul 2010 ajutoarele pentru încălzirea locuinŃei s-au acordat în conformitate cu O.U.G. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei, precum şi a unor facilităŃi populaŃiei pentru plata energiei termice. În anul 2011 a intrat în vigoare O.U.G. 70/ 2011 privind măsurile de protecŃie socială în perioada sezonului rece şi astfel a fost abrogată O.U.G. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinŃei, precum şi a unor facilităŃi acordate populaŃiei pentru plata energiei termice. Acest ultim act normativ a impus condiŃii mai drastice la acordarea ajutoarelor, ceea ce a condus la scăderea numărului de cereri. 4.a) AlocaŃia familială complementară şi de susŃinere pentru familia monoparentală: 2010: un număr mediu lunar de 549 dosare în plată. b) AlocaŃia de susŃinere a familiei: 2011: un număr mediu lunar de 120 dosare în plată. În anul 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 277/ 2011 privind alocaŃia de susŃinere a familiei, care a abrogat O.U.G. 105/ 2003 privind alocaŃia familială complementară şi alocaŃia de susŃinere a familiei monoparentale (în baza căreia s-au acordat aceste beneficii în perioada 2003-2010). Această schimbare legislativă, prin care a survenit înăsprirea condiŃiilor de acordare a acestui beneficiu de asistenŃă socială, a determinat scăderea numărului de dosare aflate în evidenŃa instituŃiei noastre, comparativ cu anul 2010. 5. Distribuire de lapte praf pentru sugarii 0-12 luni:

2010: pentru un număr de 4.592 copii; 2011: pentru un număr de 565 copii (activitatea a fost sistată datorită lipsei de fonduri la DirecŃia de Sănătate Publică Timiş). 6. Acordarea contravalorii trusourilor pentru nou-născuŃi: 2010: pentru un număr de 2.298 copii; 2011: pentru un număr de 24 copii(restanŃe). Având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 118/ 2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prin care s-a abrogat Legea nr. 482/ 2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuŃi, în anul 2011 nu s-au mai preluat cereri pentru acordarea contravalorii trusoului. 7. AlocaŃia pentru copiii nou-născuŃi: 2010: pentru un număr de 2.306 copii; 2011: pentru un număr de 18 copii (restanŃe). Având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 276/ 2010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, prin care s-a abrogat art. 25 (alocaŃia pentru copii nou - născuŃi) din Legea nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat, în anul 2011 nu s-au mai preluat cereri pentru acordarea alocaŃiei pentru copii nou-născuŃi. 8. Plata drepturilor de natură salarială a asistenŃilor personali ai persoanelor cu handicap grav :

2010 : s-a efectuat plata drepturilor pentru un număr mediu de 841 asistenŃi personali; 2011 : s-a efectuat plata drepturilor pentru un număr mediu de 714 asistenŃi personali. 9. IndemnizaŃiile pentru însoŃitor acordate persoanelor cu handicap grav:



133

2010: s-a efectuat plata drepturilor pentru un număr de 1.029 persoane cu handicap grav; 2011: s-a efectuat plata drepturilor pentru un număr de 1.173 persoane cu handicap grav. Comparativ cu anul 2010, în anul 2011 a scăzut numărul asistenŃilor personali, dar a crescut numărul de persoane cu handicap grav cărora li s-a acordat indemnizaŃia pentru însoŃitor; există aceste diferenŃe de ordin numeric, întrucât, potrivit legislaŃiei în vigoare, persoanele cu handicap grav/ membrii de familie sau reprezentanŃii legali ai persoanelor cu handicap grav îşi exprimă opŃiunea la D.G.A.S.P.C. Timiş pentru acordarea indemnizaŃiei lunare în detrimentul asistentului personal, suma plătită acestora fiind aceeaşi. 10. Distribuirea de produse alimentare din stocurile de intervenŃie ale Uniunii Europene, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenŃie comunitare. 2010: au beneficiat de ajutoare conform PEAD 2010 un număr de 11.623 beneficiari; 2011: au beneficiat de ajutoare conform PEAD 2011 un număr de 16.697 beneficiari. ProtecŃia Socială a Persoanelor Vârstnice

În cadrul DirecŃiei de AsistenŃă Socială Comunitară Timişoara funcŃionează Serviciul pentru ProtecŃia Socială a Persoanelor Vârstnice, care se adresează persoanelor vârstnice care au domiciliul în municipiul Timişoara şi care oferă servicii sociale acreditate, alternative instituŃionalizării acestora în cămine pentru persoane vârstnice sau centre rezidenŃiale de îngrijire şi asistenŃă. La începutul anului 2011 au fost în evidenŃa centrelor de zi 81 beneficiari, pe parcursul anului au fost înscrise 7 persoane şi au fost scoşi din evidenŃă 12 beneficiari, astfel, la sfârşitul anului fiind 76 beneficiari ( Centru de zi “Sf. Mihail şi Gavril”- 34 beneficiari, Centru de zi “Sf. Constantin şi Elena” - 32 beneficiari, centru de zi “Alzheimer” - 10 beneficiari). În cursul anului 2011 beneficiarii au participat, zilnic, la activităŃile organizate în cadrul Centrelor de zi pentru persoane vârstnice, fapt care a dus la îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii acestora şi la prevenirea marginalizării sociale. În evidenŃa cluburilor înfiinŃate în cadrul centrelor figurează un număr de 123 de persoane. În anul 2011, în cadrul Centrelor de zi pentru persoane vârstnice, s-au desfăşurat activităŃi pentru menŃinerea sau readaptarea capacităŃilor fizice sau intelectuale (activităŃi practice, activităŃi de grup, activităŃi informative) şi activităŃi pentru resocializare (activităŃi intergeneraŃii, activităŃi în comunitate, activităŃi recreativ-distractive). De asemenea, persoanele vârstnice au beneficiat de următoarele servicii: - Îndrumare şi consiliere psihologică şi socială: S-au realizat 76 reevaluări socio-psiho-medicale, 7 evaluări psihologice iniŃiale, 228 monitorizări psihologice trimestriale, 76 profile psihologice. S-au solicitat 76 consulturi psihiatrice şi neurologice, 18 vârstnici au beneficiat de şedinŃe de psihoterapie, 88 beneficiari sunt în monitorizare psihosocială şi 76 au beneficiat de consiliere psihologică. Din cadrul biroului de îngrijire la domiciliu 2 cazuri beneficiază de consiliere psihologică şi 68 persoane din comunitate au beneficiat de testarea memoriei în cadrul Proiectului „Împreună pentru sănătate mintală”. În cursul anului s-au realizat circa 950 şedinŃe individuale de consiliere psihologică, testare, psihoterapie şi circa 144 şedinŃe de terapie de grup, art-terapie, ergoterapie, meloterapie, programe de stimulare psiho-motorie şi s-a aplicat pentru 76 vârstnici „Chestionarul pentru verificarea satisfacŃiei beneficiarilor” concretizat în rapoartele anuale pentru fiecare centru.



134

În anul 2011 s-au organizat întâlniri cu personalul de la îngrijire la domiciliu abordându-se diverse probleme apărute în relaŃia cu vârstnicii asistaŃi la domiciliu. - Servicii de kinetoterapie: În decursul anului 2011 s-a efectuat un număr de 137 de şedinŃe de kinetoterapie pe Centrul de zi ,,Sf. Constantin şi Elena”, 174 de şedinŃe de kinetoterapie pe Centrul de zi ,,Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” şi 122 de şedinŃe în cadrul Centrului de zi ,,Alzheimer”. La programul de kinetoterapie în grup, pe cele trei centre de zi au participat un număr de 70 de persoane vârstnice, iar la programul individual de kinetoterapie au participat un număr de 39 de persoane. Un număr de 47 de persoane vârstnice din cadrul cluburilor participă la programul de terapie prin mişcare, concretizat în măsurarea tensiunii arteriale, gimnastică de întreŃinere şi sfaturi din diferite afecŃiuni medicale. - ConsultaŃii şi îndrumare medicală: Pe parcursul anului toŃi beneficiarii din cele trei centre de zi au fost consultaŃi medical ( Centrul de zi “Sf Mihail şi Gavril” - 614 consultaŃii, Centrul “Sf. Constantin şi Elena” – 503 consultaŃii, Centrul de zi “Alzheimer” - 271 consultaŃii ) Au fost realizate discuŃii tematice cu beneficiarii centrelor de zi despre probleme medicale, de interes general (alimentaŃie sănătoasă, viroze respiratorii, efectul caniculei asupra sănătăŃii etc.). S-a realizat instruirea anuală a personalului de îngrijire la domiciliu (infirmiere) cu privire la cauzele majore ale accidentelor care se produc la beneficiarii care necesită îngrijire pe termen lung. S-a realizat campania de vaccinare antigripală a beneficiarilor centrelor de zi şi a personalului. - Evaluare, îndrumare şi consiliere socială: Pe parcursul anului la cele trei centre de zi s-au adresat în vederea informării şi consilierii sociale, un număr de 193 persoane. Pentru 8 de persoane s-a efectuat evaluarea iniŃială, pentru un număr de 76 s-a efectuat evaluarea complexă. De asemenea, 88 beneficiari sunt monitorizaŃi psihosocial. ToŃi beneficiarii centrelor de zi au beneficiat de consiliere şi îndrumare socială.

Căminul pentru Persoane Vârstnice

Căminul pentru Persoane Vârstnice este o instituŃie de asistenŃă socială care găzduieşte persoane vârstnice aflate în dificultate, având ca obiectiv prioritar îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii persoanelor vârstnice şi socializarea lor într-un climat apropiat de cel familial şi are o capacitate de 84 locuri. Pe parcursul anului 2011, la Căminul pentru Persoane Vârstnice s-au oferit servicii de informare şi consiliere unui număr de 150 de persoane care s-au prezentat în vederea internării. Pentru 37 de persoane s-a efectuat evaluarea la domiciliu, conform Fişei de evaluare socio-medicală. Reevaluarea s-a efectuat pentru un număr de 73 de persoane. Planurile individualizate de îngrijire şi asistenŃă, au fost întocmite de echipa multidisciplinară pentru un număr de 26 de persoane nou internate. Au fost încheiate cu beneficiarii Căminului un număr de 99 de contracte de servicii. În anul 2011 au avut loc 26 de internări, 15 decese şi 3 externări.

Serviciul Centrul de zi pentru copii cu dizabilităŃi „Podul Lung”

Centrul de zi este un serviciu pentru protecŃia copilului, a cărui misiune este de a preveni abandonul şi instituŃionalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităŃi de îngrijire, educaŃie, abilitare-reabilitare, recreare-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaŃă independentă, orientare şcolară şi profesională pentru copii, cât şi a unor activităŃi de sprijin, consiliere, educare pentru părinŃi sau reprezentanŃii legali, precum şi pentru alte persoane care au în îngrijire copii. În anul 2011 programul centrului a fost structurat pe două module, astfel : A - activităŃile din cadrul grupelor cu frecvenŃă zilnică – 33 de copii împărŃiŃi în 5 grupe, organizate în funcŃie de vârsta copiilor, nivelul lor de dezvoltare psiho-motorie şi spaŃiul aferent sălii respective ;



135

B - terapiile individuale, pentru copiii care frecventează o formă de învăŃământ – 17 copii care au fost programaŃi bisăptămânal la una sau mai multe terapii individuale: logopedie, kinetoterapie, ergoterapie.

Alte servicii oferite beneficiarilor în cadrul centrului au fost următoarele: psihologie; asistenŃă socială; serviciul de informare şi consiliere; logopedie; asistenŃă psiho-pedagogică; club de poveşti; ergoterapie; club de dans; club de artterapie; club de marionete; club de meloterapie; club de ludoterapie; infirmierul asigură menŃinerea stării de igienă a copiilor cu dizabilităŃi care nu au formate abilităŃile de autonomie personală. Numărul total de copii aflaŃi în evidenŃa centrului la începutul lunii ianuarie 2011a fost 52, iar la sfârşitul lunii decembrie 2011 a fost 50. Numărul celor plecaŃi din Centrul de zi pentru copii cu dizabilităti „Podul Lung” în anul 2011 este de 9 copii, din următoarele motive: - Schimbarea localităŃii de domiciliu a familiei copilului: 3 copii - Instituirea măsurii de plasament în regim de urgenŃă: 2 copii - RenunŃarea în favoarea frecventării unei instituŃii de învăŃământ de masă: 2 copii - RenunŃarea ca urmare a unor probleme de ordin personal: 1 copil - Împlinirea vârstei de 18 ani: 1 copil Dintre copiii aflaŃi pe lista de aşteptare, 7 au fost admişi în Serviciul Centrul de zi pentru copii cu dizabilităti „Podul Lung”, prin DispoziŃia Primarului, şi un copil a fost integrat în învăŃământul special, la iniŃiativa părinŃilor. ProtecŃia Persoanelor cu Handicap

Serviciul pentru ProtecŃia Persoanelor cu Handicap Timişoara are ca obiect de activitate acordarea de servicii sociale, menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situaŃiilor de risc identificate la persoane încadrate în grad de handicap grav cu domiciliul sau reşedinŃa în municipiul Timişoara. În anul 2011, la nivelul Biroului de AsistenŃă Socială, s-a efectuat, la domiciliul beneficiarilor, un număr de 3.664 anchete sociale. Pentru Comisia de Evaluare a persoanelor adulte cu handicap Timiş, Serviciul pentru ProtecŃia Persoanelor cu Handicap Timişoara a efectuat un număr de 2.620 anchete sociale, necesare la evaluarea complexă şi la admiterea în centre rezidenŃiale a persoanelor încadrate în grad de handicap. Tipurile de anchete sociale efectuate în anul 2011: 1 Încadrare în grad de handicap 1.006 2 Revizuire grad de handicap 1.513 3 Admitere în centre rezidenŃiale 59 4 Admitere centre - alte judeŃe 42 TOTAL 2.620 La solicitarea persoanelor încadrate în grad de handicap grav sau a reprezentanŃilor legali ai acestora, la nivelul Serviciului pentru ProtecŃia Persoanelor cu Handicap Timişoara s-a efectuat, în anul 2011, un număr de 1.044 anchete sociale, astfel: - IndemnizaŃii lunare: - Cereri noi - 493 - Prelungire indemnizaŃie - 134 - Monitorizare îngrijire P.H. – 64 Total - 691 - AsistenŃi personali: - Angajări asistenŃi personali (cazuri noi) – 40 - Verificare activitate asistent personal – 204 - Monitorizare activitate A.P. – 109



136

Total - 353 Au fost încheiate protocoale de colaborare cu parteneri sociali, ce au vizat: asigurarea de interpreŃi ai limbajului mimico-gestual, obŃinerea de dispozitive de deplasare pentru persoanele cu handicap locomotor şi asigurarea de asistenŃi personali la persoanele singure aflate în situaŃii de risc social etc. ProtecŃia Copilului şi Familiei

În cursul anului 2011 s-au înregistrat 1.411 solicitări, după cum urmează: - planuri de servicii: 45 - cazuri referite către alte instituŃii: 29 (către DGASPC) - monitorizări postintegrare: 34 (lunar, pe o perioadă de 3 luni în urma reintegrării copilului în familie) - răspunsuri care nu sunt de competenŃa Serviciului pentru ProtecŃia Copilului şi Familiei: 5 - anchete sociale solicitate de Tribunalul Timiş: 5 - cazuri de înregistrare tardivă a naşterii: 1 - cazuri de plasamente: 12 - solicitări de acordare a dovezii privind notificarea de către părinŃi asupra intenŃiei de a lucra în străinătate, conform

H.G nr.683/2006: 52 - cazuri de copii identificaŃi cu părinŃi care sunt plecaŃi la lucru în străinătate (Legea 219/ 2006): 25 - monitorizări de cazuri de copii ai căror părinŃi sunt plecaŃi la lucru în străinătate: 108 - monitorizări planuri de servicii: 290 - monitorizarea situaŃiei copilului, conform Legii nr. 272/ 2004, art.106, lit. „a”: 123 - cazuri de informare-consiliere: 73 - plata contravaloare trusou nou-născuŃi (restanŃe): 24 - plata contravaloare alocaŃie nou-născuŃi (restanŃe): 18 - distribuire lapte praf pentru sugarii 0-12 luni: 565 (distribuŃia a fost sistată din lipsa aprovizionării cu lapte praf din

partea DSP) - sesizări portalul DASC direcŃionate către Serviciul pentru ProtecŃia Copilului şi Familiei (pe problematica copilului şi

familiei sale) : 2 În cadrul programului Centrului de zi „Sf. Nicolae”, cu o capacitate de 24 de copii, pe parcursul anului 2011 au fost integraŃi, lunar, 31 de copii (2 grupe), ce provin din 16 familii cu probleme sociale. În cadrul Centrului de Consiliere şi Sprijin pentru PărinŃi şi Copii au fost asistaŃi un număr de 35 beneficiari, în 73 de întâlniri individuale sau de grup.

AlŃi furnizori de servicii sociale

Prin intermediul parteneriatelor încheiate cu diferite organizaŃii neguvernamentale din comunitate, DirecŃia de AsistenŃă Socială încearcă să răspundă nevoilor identificate în comunitate. Astfel pe parcursul anilor 2010-2011 au fost finanŃate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi evaluate şi monitorizate de către DirecŃia de AsistenŃă Socială, organizaŃii răspunzând următoarelor nevoi sociale:

- Persoane fără adăpost: FederaŃia Caritas a Diecezei Timişoara (Azilul de Noapte Pater Jordan) şi FundaŃia Timişoara

‘89 - Victime ale violenŃei domestice: FederaŃia Caritas a Diecezei Timişoara (adăpost Maria a Apostolilor) - Îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice: FederaŃia Caritas a Diecezei Timişoara (centrul de îngrijire

la domiciliu şi serviciul de tip hospice pentru bolnavii în stadii terminale) şi Serviciul de Ajutor Maltez din România - Centre de zi pentru copii (FundaŃia Umanitară Chosen) - Servicii de tip respite pentru copii cu handicap (FundaŃia SperanŃa) - Centrul de îngrijiri paleative de tip HOSPICE al FederaŃiei Caritas

De asemenea, au fost încheiate convenŃii de colaborare sau parteneriate cu autorităŃi sau instituŃii publice şi organizaŃii neguvernamentale, atât de serviciile din cadrul DirecŃiei de AsistenŃă Socială Comunitară



137

Timişoara, pe specificul activităŃii fiecăruia, cât şi de DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară Timişoara, în realizarea obiectivelor comune necesare pentru asigurarea unor condiŃii de viaŃă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile din Timişoara, astfel: 1. Partener la proiectul pilot: “Economia sociala – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, derulat de Ministerul Muncii, Familiei si EgalităŃii de Şanse, alături de alte structuri de la nivel naŃional şi internaŃional. Obiectiv principali: înfiinŃarea, la Timişoara, a unui Centru de Resurse pentru Economie Socială. 2. Partener în proiectul „ReconstrucŃia statutului femeii: de la discriminare la formare/dezvoltare profesionala si egalitate de şanse”, care are ca solicitant principal Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi. Responsabilitate: recrutarea a 100 de femei din municipiul Timişoara, defavorizate din punct de vedere social sau care se afla în concediu de îngrijire a copilului, care vor beneficia de subvenŃii pentru urmarea de cursuri de formare/dezvoltare profesională. 3. Partener la „Proiectul BARRABARRIPEN – un model interregional de incluziune destinat femeilor rome”, depus în cadru Programului POSDRU de către Municipiul ReşiŃa, având ca scop principal înfiinŃarea unui Centru de incluziune socială. 4. Proiect privind Extinderea/reabilitarea Serviciului pentru ProtecŃia Copilului şi Familiei; acest proiect este inclus în Planul Integrat de Dezvoltare - Polul de creştere Timişoara. 5. Proiect privind „Reabilitarea Centrului de Zi pentru copii cu dizabilităŃi Podul Lung; acest proiect este finanŃat prin Programul OperaŃional Regional 2007-2013 şi inclus în Planul Integrat de Dezvoltare - Polul de creştere Timişoara. 6. Partener în cadrul proiectului „DiferiŃi, dar la fel de valoroşi”, proiect depus de FundaŃia „Pentru Voi”, în cadrul programului POSDRU 2007-2013, prin care se doreşte înfiinŃarea a două unităŃi de economie socială având ca beneficiari persoane adulte cu dizabilităŃi intelectuale. 7. Partener în cadrul proiectului „Les droits humaines des personnes en situation de pauvrete”( Drepturile persoanelor aflate în situaŃie de sărăcie), proiect promovat şi implementat de Consiliul Europei şi Comisia Europeană în 5 oraşe: Mulhouse (FranŃa), Charleroi (Belgia), Timişoara (România), Salaspils (Letonia) şi Covilha (Portugalia). DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară Timişoara a fost desemnată ca reprezentant al autorităŃii locale de Primarul Municipiului Timişoara. 8. Partener în cadrul proiectului „ Rolul dialogului social în promovarea incluziunii sociale active” , proiect depus de către AsociaŃia CRIES (Centrul de Resurse pentru IniŃiative Etice şi Solidare) şi cofinanŃat din Fondul Social European în perioada 2010-2013. La nivelul Municipiului Timişoara, se constată o creştere numerică a organizaŃiilor neguvernamentale care activează în domeniul social. Principalii furnizori privaŃi de servicii sociale acreditaŃi din Municipiul Timişoara sunt:

• FederaŃia Caritas a Diecezei Timişoara – servicii de îngrijire la domiciliu, adăpost pentru persoanele fără domiciliu, consiliere şi asistenŃă pentru persoane cu handicap, adăpost pentru femei victime ale violenŃei domestice, centre de zi pentru copii.

• Serviciul de Ajutor Maltez - servicii de îngrijire la domiciliu, cămin de bătrâni şi cantină socială. • FundaŃia „Chosen” România – servicii pentru asistarea tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, centre

de zi şi rezidenŃiale pentru copii care provin din familii cu dificultăŃi materiale. • FundaŃia Timişoara „’89” – informare şi consiliere pentru persoanele aflate în dificultate, fără adăpost,

sprijin material. • Societatea Română „SperanŃa” – servicii pentru familii cu persoane cu handicap mintal aflate în dificultate,. • FundaŃia Casa SperanŃei – servicii pentru copii în dificultate. • FundaŃia Rudolf Walter – reinserŃie socio-profesională pentru tinerii proveniŃi din Centrele de Plasament,

suport şi asistenŃă pentru familiile şi copii aflaŃi în dificultate. • AsociaŃia Evanghelică şi de Caritate „Isus SperanŃa României” – servicii pentru tinerii dezinstituŃionalizaŃi,

cantină socială mobilă, sprijin pentru copii în familia naturală, lărgită, sau de plasament. • FundaŃia Serviciilor Sociale „ Bethany” – activităŃi de voluntariat (stimulare şi socializare) care se

adresează copiilor Spitalului Clinic de UrgenŃă pentru Copii „ Louis łurcanu”. • AsociaŃia Femeilor łigănci „ Pentru Copiii Noştri”- informare şi consiliere pentru familiile de etnie rromă. • FundaŃia „Pentru Voi”- oferă servicii pentru adulŃi cu dizabilităŃi intelectuale.

În anul 2011 FundaŃia „Pentru Voi” a oferit servicii sociale comunitare pentru 180 adulŃi cu dizabilităŃi intelectuale şi familiile lor în: 2 centre de zi, 5 locuinŃe protejate, 1 centru respiro, 1 serviciu la domiciliu. Cele mai importante rezultate sunt: 20 persoane cu dizabilităŃi intelectuale angajate pe piaŃa liberă a muncii; 46



138

persoane cu dizabilităŃi intelectuale angajate în Unitatea protejată „Pentru Voi”; 2 echipe mobile formate din persoane cu dizabilităŃi intelectuale; 69 contracte încheiate de unitatea protejată cu firme şi instituŃii; 15 adulŃi cu dizabilităŃi intelectuale instruiŃi în cadrul cursului de formare profesională: „Lucrător în cultura plantelor”; 25 persoane cu dizabilităŃi intelectuale participanŃi la conferinŃa națională pentru auto-reprezentanŃi; 130 persoane cu dizabilităŃi au participat la una din cele 3 şcoli de vară organizate pentru aceştia; 100 specialişti au participat la conferinŃa naŃională cu participare internaŃională; 27 profesionişti care activează în domeniul dizabilităŃii intelectuale instruŃi de un trainer din Olanda pe tema “Sprijin centrat pe persoană în serviciile pentru persoanele cu dizabilităŃi intelectuale”; 19 poliŃişti din Arad instruiŃi pe tema interacŃiunii cu persoanele cu dizabilităŃi intelectuale; 600 buc. din Manualul serviciilor sociale comunitare pentru adulŃi cu dizabilităŃi intelectuale tipărite; lucrările celui de-al 3-lea centru de zi al FundaŃiei „Pentru Voi” – Centrul „Orizonturi noi”, pentru 30 de adulŃi cu dizabilităŃi intelectuale, demarate.

• AsociaŃia Mana - informare, consiliere pentru copii ai străzii. ● AsociaŃia "Casa Faenza", în cadrul căreia funcŃionează Centrul Comunitar pentru Copii Autişti Timişoara,

este o organizaŃie neguvernamentală de protecŃie specială a copiilor cu sindrom autist, fără scop patrimonial. AsociaŃia are ca obiectiv abilitarea şi integrarea socială a copiilor cu sindrom autist, accentuându-se importanŃă intervenŃiei precoce. În concluzie, evoluŃia serviciilor sociale în Timişoara a înregistrat o pantă ascendentă, acest lucru evidenŃiindu-se prin:

− existenŃa unui număr destul de mare de furnizori de servicii sociale, publici şi privaŃi, care permit crearea unei reŃele de colaborare, care vine în beneficiul clientului;

− dezvoltarea de parteneriate între furnizorii de servicii sociale, pentru a furniza servicii bazate pe nevoile şi aşteptările beneficiarului;

− dezvoltarea capacităŃii administraŃiei publice, la nivel local, de a accesa fonduri structurale europene, de a elabora şi implementa proiecte cu caracter social;

− crearea unui cadru unitar de organizare şi dezvoltare a serviciilor sociale, prin elaborarea legislaŃiei specifice;

− crearea de metodologii, reglementate prin lege, utilizând metode şi instrumente comune de lucru, în vederea furnizării de servicii sociale.


D i r e c ţ i a D e z v o l t a r e

S e r v i c i u l D e z v o l t a r e L o c a l ă ş i I n t e g r a r e E u r o p e a n ă

139

CAP. VIII. HABITATUL 1. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Ecosistemul oraşului Timişoara este unul în continuă schimbare datorită creşterii suprafeţei construite, în detrimentul zonelor verzi. În acest mod creşte riscul poluării atmosferice, este favorizată creşterea temperaturii medii anuale. Punerea în practică a obiectivelor Conceptului de dezvoltarea strategică a zonei Timişoara din anul 2000 a creat premisele apariţiei unui efect sinergic pentru programul economico-social al zonei. Noul concept de evoluţie a societăţii, dezvoltarea durabilă, permite prezervarea pe termen lung a mediului, astfel ca dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă, concomitent cu menţinerea calităţii mediului. Aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi reabilitare a mediului a determinat păstrarea ecosistemului, eliminarea factorilor ce afectează sănătatea şi creează disconfort, permiţând valorificarea potenţialului natural.

Resurse naturale regenerabile

Dintre resursele naturale regenerabile fac parte: resursele de apă, constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri şi apele subterane, solul, fauna, flora, pădurile, energia solară şi eoliană. O categorie aparte de resurse o reprezintă apele minerale şi apele geotermale. Aceste resurse pot fi folosite pe termen nelimitat, dacă sunt folosite raţional. Exploatarea acestora într-un regim care depăşeşte regimul lor natural de regenerare duce la diminuarea şi, în cele din urmă, la epuizarea lor. Pe teritoriul orasului Timişoara, se găsesc şi numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele detasate (cum sunt cele de lânga colonia Kuntz, de lânga Giroc, Lacul Şerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moşnita, Mehala, Ştrandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localităţile periurbane. Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata ca pânza freatica a Timişoarei se găseşte la o adâncime ce variază între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 - 9 m până la 80 m adâncime, şi conţin apă potabilă, asigurând astfel o parte din cerinţele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, captate în Piaţa Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate şi în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear. Diversitatea naturală şi culturală Valorile biodiversităţii fac parte integrantă din patrimoniul natural care, în contextul dezvoltării durabile, trebuie folosit de generaţiile actuale fără a mai periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă. De aceea, biodiversitatea este „o poliţă de asigurare a mediului‖ ce favorizează capacitatea de adaptare a acestuia la schimbările cauzate de orice activitate umană distructivă. Conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural asigură menţinerea diversităţii biologice şi reprezintă una din problemele importante la nivel mondial. Pentru conservarea “ex situ” a componentelor biodiversităţii, Timişoara are autorizată o grădină zoologică, proprietate publică administrată de Primăria Municipiului Timişoara. La sfârşitul anului 2010 Grădina Zoologică Timişoara deţinea 191 exemplare, iar la sfârşitul lui 2011 deţinea 199 exemplare din 30 de specii.




140

De asemenea la Grădina Botanică din Timişoara există o colecţie deosebită de specii (Kalopanax pictus, Cercidiphyllum japonicum, Chionantus retusus, Diospyros lotus, Evodia danielii, Kolkwitzia amabilis, Phyllostachys aurea, Quercus macrocarpa, Rhamnus rupestris, Viburnum carlesii, Zanthoxylum piperitum, Zizyphus jujuba, Xanthoceras sorbifolia), rolul acesteia fiind de conservare a speciilor şi a diversităţii genetice. Grădina botanică din Timişoara a fost proiectată să cuprindă specii de plante grupate în sectoare: Sectorul Flora Ornamentală cu subsectorul Colecţia de Trandafiri, Sectorul Flora şi Vegetaţia României cu Subsectorul Flora Banatului, Sectorul Flora Regiunii Mediteraneene, Sectorul Flora Americii, Flora Asiei cu Subsectorul Grădina Japoneză, Sectorul Sistematic al Plantelor, Sectorul Flora Medicinală şi Sectorul Flora tropicală.

Specii din colecţia dendrologică Grădina Botanică Timişoara Foto: ARPM Timişoara Conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor biologice trebuie să constituie un obiectiv principal pentru societate, având în vedere importanţa deosebită pe care o are capitalul natural prin asigurarea resurselor regenerabile, prin valoarea peisagistică şi de recreere, prin asigurarea unui echilibru ecologic pentru un mediu de viaţă sănătos. În Timişoara există preocupări şi potenţial ridicat de pregătire profesională în domeniul protecţiei mediului, atât în domeniul universitar (Universitatea Politehnica - prin Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului, Facultatea de Mecanică, Facultatea de Hidrotehnică; Universitate de Ştiinţe Agricole a Banatului; Universitatea de Vest - prin Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie), cât şi în domeniul cercetării (Centrul de Cercetare, Igienă şi Patologie Animală; Ingineria Protecţiei şi Depoluării Apei, Analiza de Mediu a Proceselor Industriale). Prin colaborarea specialiştilor în perioada scursă până în prezent a fost posibilă monitorizarea stării mediului din zona Timişoara, precum şi a evoluţiei sale în timp ca urmare a aplicării normelor naţionale şi europene de mediu.




141

Precipitaţii Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii. Din analiza şirurilor scurte de la mai multe staţii meteorologice s-a evidenţiat o intensificare a fenomenului de secetă în sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Una dintre concluziile documentului AR4 (Four Assessment Report) al IPCC, este creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelelor meteorologice extreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală. Cantitatea anuală de precipitatii (mm), pentru perioada 2000 - 2009, staţia de observare Timişoara :

(informaţii preluate din Anuarul Statistic Regiunea Vest 2009 – editia 2010) Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a dă posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor. Întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al politicii naţionale. Procesul de adaptare necesită acţiuni la toate nivelurile: local, regional, naţional şi internaţional. Începând cu iunie 2010, Municipiul Timişoara a devenit semnatară a Convenţiei Primarilor (Covenant of Mayors), fiind aprobată prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr. 228/29.06.2010 „Strategia locală privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în municipiul Timişoara‖. Acest document reprezintă în fapt Planul de Acţiune privind Energiile Durabile (PAED). Pe baza Inventarul de bază al emisiilor (BEI – Baseline Emission Inventory) la nivelul municipiului Timişoara, s-a fundamentat Strategia şi Planul de acţiune - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate, respectiv aria de influenţă a municipalităţii. Se implementează 91 de măsuri pentru 8 sectoare relevante.

- Facilităţi fiscale pentru încurajarea folosirii surselor de energii alternative (panouri solare şi fotovoltaice); - Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la gestionarea diferitelor tipuri de deşeuri în

municipiul Timişoara - 3 campanii în perioada 2010-2011; - Organizarea Festivalului de film ECOTIM în cadrul căruia are loc derularea de filme realizate de copii,

având drept scop transmiterea unor mesaje ecologice ; - Infomare cu privire la avantajele produselor de înaltă eficienţă energetică; - Organizarea proiectului de informare „Mai dă-mi o şansă! Colectează selectiv!” în colaborare cu

asociaţia ECO CLUB Timişoara, în scopul schimbării atitudinii şi comportamentului cetăţenilor vizavi de acţiunile fiecăruia asupra mediului.În mai 2011 a avut loc şi lansarea „Ghidului de colectare duală şi selectivă a deşeurilor„ ;

- Două campanii de informare a cetăţenilor şi a patru acţiuni de colectare a deşeurilor electrice şi electronice în cadrul Campaniei „Locul deşeurilor nu este în casă. Trimite-le la plimbare!‖

Staţia de observare Timişoara

ANUL

Perioada 1901-2000

2006 2007 2008 2009

Cantitatea lunară: 583,9 581,1 649,2 589,6 624,0




142

- Campania-concurs „PATRULA DE RECICLARE” Mai-Iunie 2011 - iniţiativă pentru educaţie ecologică şi comportament etic, un proiect-pilot care s-a derulat în unităţile de învăţământ pre-universitar şi pre-şcolar din municipiul Timişoara ;

- Evenimentul „Administrarea corespunzătoare a deşeurilor din surse de lumină”- dedicat colectării şi reciclării deşeurilor electrice, respectiv surselor de lumină şi baterii, care a avut ca scop principal conştientizarea şi educarea cetăţenilor în spiritul unui comportament responsabil faţă de mediu, derulat în parteneriat cu Asociaţia ―RECOLAMP‖ Bucureşti;

- Campania „Let’s Do It Romania”, derulată în anii 2010 şi 2011; - Campania „VERDE PENTRU BICICLETE”; - Organizarea de acţiuni de informare şi educaţie ecologică constând în montarea de căsuţe şi hrănitori de

păsări în cadrul orelor educaţie ecologică pe tema „Timişoara şi păsările ei”; - „SĂPTĂMÂNA CALITĂŢII” - „ZIUA ENERGIEI” - ―COMPOSTUL—soluţia viabilă pentru managementul deşeurilor biodegradabile‖, - BIOTOWNS— ―Biodiversitatea şi protecţia naturii – o abordare responsabilă a problemelor de mediu a

două oraşe înfrăţite‖ Proiectul se implementează în contextul transformării mediului urban în sensul dispariţiei unor biotopuri ori plante, animale, păsări, determinate în principal de factori antropici şi a necesităţii evaluării situaţiei existente, identificării prin cercetare ştiinţifică a cauzelor generatoare şi e elaborare a unui Plan de acţiuni pentru şi creării premiselor pentru dezvoltarea biodiversităţii existente în condiţii cât mai apropiate faţă de cel natural. Se doreşte evaluarea situaţiei existente a biotopurilor din pădurea forestieră de protecţie, parte din Pădurea Verde din Timişoara, parcurilor şi zonele verzi ale municipiului Timişoara (floră şi faună) şi elaborarea unui Studiu strategic privind protejarea biodiversităţii existente şi creării premiselor pentru dezvoltarea acesteia în condiţii cât mai apropiate faţă de cel natural. Documentul strategic va face recomandări privind extinderile viitoare ale perdelei forestiere de protecţie, ameliorarea situaţiei existente, recomandări pentru reechilibrarea ecologică a acestor obiective, protejării florei şi faunei, propuneri pentru structura şi compoziţia ierboasă, arbustivă şi arboricolă a perdelelor de protecţie, modalităţi de stimulare şi protejare a lumii vii din aceste habitate, luând în considerare principiile dezvoltării durabile. Implementarea acestui proiect care vizează crearea unor studii şi planuri strategice în domeniul protecţiei mediului, va contribui pe termen lung la asigurarea calităţii mediului la standardele UE cu consecinţe directe asupra creşterii calităţii vieţii locuitorilor. În fiecare an se desfăşoară evenimentele importante în domeniul biodiversităţii: Luna Pădurii, Ziua Mondială a Apei, Ziua Păsărilor, Ziua Mondială a Biodiversităţii, Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor, Ziua Mondială a Animalelor, prin diverse activităţi ecologice sensibilizându-se populaţia pentru conservarea biodiversităţii. - "CONURBANT- O abordare inclusivă, de la egal la egal, a conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi, pentru participarea la Convenţia Primarilor" Proiectul are ca obiectiv semnarea de către autorităţile publice locale din localităţile periurbane Timişoarei a Pactului Primarilor, evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi realizarea Inventarului emisiilor GES, urmate de acţiuni de dezvoltare şi implementare de planuri de acţiune energetice sustenabile SEAP (Sustainable Energy Action Plan) şi monitorizare a acţiunilor, având ca model municipiul Timişoara. În proiect municipiul Timişoara este implicat împreună cu 16 autorităţi publice locale : Oraşul Jimbolia, Comuna Bucovăţ, Comuna Cărpiniş, Comuna Dudeştii Noi, Comuna Dumbrăviţa, Comuna Ghiroda, Comuna Giarmata, Comuna Giroc, Comuna Moşniţa Nouă,Comuna Orţişoara, Comuna Peciu Nou, Comuna Pişchia, Comuna Remetea Mare, Comuna Sînandrei, Comuna Sînmihaiu Român, Comuna Şag. Componenta educativă a proiectului şi cea de comunicare vor asigura informarea locuitorilor cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră (GES) şi promovarea comportamentului responsabil faţă de natură, schimbarea modului de viaţă şi a percepţiei locuitorilor asupra implicaţiilor propriilor acţiuni în favoarea dezvoltării durabile.

http://compostareadeseurilor.wordpress.com/2011/03/23/conferinta-compostul-solutia-viabila-pentru-managementul-deseurilor-biodegradabile/




143

Evoluţia calităţii aerului Mediul şi sănătatea populaţiei sunt afectate de calitatea necorespunzătoare a aerului. Impactul poluanţ ilor atmosferici este clar – dăunează sănătăţii pe termen lung şi scurt, de cele mai multe ori afectează ecosistemele şi duce la corodarea şi impurificarea materialelor, inclusiv a celor care fac obiectul unei comori culturale. Aerul reprezintă, prin compoziţia sa, o componentă indispensabilă a existenţei vieţii pe planeta noastră. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani este ameninţat acum de activitatea omului. Pericolele iminente ar fi: efectul de seră şi încălzirea globală, poluarea aerului şi ploile acide. Problemele cele mai importante privind poluarea aerului sunt generate de emisiile poluante. Ele produc acidifierea atmosferei, afectează producţia de ozon troposferic, măreşte concentraţia în atmosferă a pulberile în suspensie, a pulberilor cu metale grele şi a gazelor cu efect de seră, epuizează stratului de ozon, produc schimbări climatice. În prezent, pulberile în suspensie, O3 şi NO2 sunt principalii poluanţi care pun probleme din punct de vedere al sănătăţii.

Conform Ordinului 745/2002 al MMGA, privind stabilirea şi clasificarea aglomerărilor şi a zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, aglomerarea Timişoara cuprinde municipiul Timişoara şi comunele limitrofe: Dumbrăviţa, Sânandrei, Ghiroda, Moşniţa Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz şi Becicherecu Mic. Evoluţia calităţii aerului pentru aglomerarea Timişoara se urmăreşte cu ajutorul a 5 staţii automate, clasificate astfel:

Staţii de trafic (TM-1 şi TM-5) – amplasate în două zone cu trafic intens, respectiv Calea Şagului şi Calea Aradului. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale (Pb, Ni, Cd - din PM10), PM10 nefelometric şi gravimetric, compuşi organici volatili ( benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p– xilen).

Staţie industrială (TM-4) – amplasată în apropierea zonei industriale din sud-estul aglomerării Timişoara, pe str. I Bulbuca (Soarelui). Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 nefelometric, compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen). Staţia este dotată şi cu senzori de măsurare a parametrilor meteorologici.

Staţie de fond urban (TM-2) - amplasată în zona centrală a oraşului, în Piaţa Libertăţii, la distanţă de surse de emisii locale, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM2,5 nefelometric şi gravimetric, compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p – xilen ) şi parametri meteorologici.

Staţie de fond suburban (TM-3) – amplasată la Carani. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale (Pb, Ni, Cd - din PM10), PM10, compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen) şi parametri meteorologici. În anul 2009, s-a realizat extinderea Reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului. S-a urmărit completarea reţelei cu staţii pentru monitorizarea calităţii aerului în zonele de graniţă, precum şi amplasarea de staţii de monitorizare în zonele în care, conform evaluării calităţii aerului s-a evidenţiat necesitatea monitorizării continue în puncte fixe.




144

Evaluarea calităţii aerului în anii 2009 – 2010

Staţia Tipul staţiei

Tip poluant

Număr valori validate

U.M. Conc. medie

anuală Captură de date validate %

2009 2010 2009 2010 2009 2010

TM-1 Calea Şagului

trafic

SO2, valori orare 7463 7997 μg/m3 7,85 5,11 85,19 91,29

NO2,valori orare 6811 7620 μg/m3 32,41 37,99 77,75 86,99

CO, valori orare 6606 3938 mg/m3 0,58 0,62 75,41 44,95

benzen, valori orare 5804 7974 μg/m3 2,78 2,94 66,26 91,03

PM10 (nefelometric), valori medii zilnice

241 299 μg/m3 31,06 33,03 66,03 81,92

PM10 (gravimetric) valori medii zilnice

248 295 μg/m3 46,02 38,67 67,95 80,82

Pb, din PM10 grav. 248 295 μg/m3 0,0246 0,0184 67,95 80,82

Ni, din PM10 grav. 248 292 ng/m3 4,6106 6,4458 67,95 80,00

Cd, din PM10 grav. 248 295 ng/m3 1,1000 0,7508 67,95 80,82

TM-2 Piaţa Libertăţii

fond urban




O3, valori orare 6050 7133 μg/m3 31,82 31,99 69,06 81,43


PM2,5(nefelometric)valori medii zilnice

298 337 μg/m3 24,12 17,20 81,64 92,33

PM2,5 (gravimetric) valori medii zilnice

339 331 μg/m3 23,52 15,42 92,88 90,68

TM-4 Zona Soarelui

industrial




O3, valori orare 7332 7297 μg/m3 41,18 33,15 83,70 83,30


PM10(nefelometric), valori medii zilnice

337 323 μg/m3 32,07 20,91 92,33 88,49

TM-5 Calea Aradului

trafic



CO, valori orare 82,47 7453 mg/m3 0,53 0,48 94,14 85,08


PM10(nefelometric), valori medii zilnice

301 329 μg/m3 33,41 29,25 82,47 90,14

PM10 (gravimetric) valori medii zilnice

311 342 μg/m3 46,72 34,28 85,21 93,70

Pb, din PM10 grav. 311 342 μg/m3 0,0186 0,0142 85,21 93,70

Ni, din PM10 grav. 311 342 ng/m3 4,4613 5,1723 85,21 93,70

Cd, din PM10 grav. 308 342 ng/m3 1,0637 0,6700 84,38 93,70

Sursa ARPM Timişoara




145

Situaţia generală a depăşirilor înregistrate la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Timişoara în decursul anilor 2009-2010

Poluant 2009 2010

TM-1 TM-4 TM-5 TM-1 TM-4 TM-5

PM10 grav. med. zilnică (VL = 50 μg/m3) 94 - 110 55 - 40

PM10 grav. med. anuală (VL = 40 μg/m3) 46,02

μg/m3

- 46,69 μg/m3 - - -

PM10 nef. med. zilnică (VL = 50 μg/m3) 25 56 41 37 6 30

O3 prag de informare(180 μg/m3,medie orară) - 1 - - - -

O3 ţintă (120 μg/m3, maxima zilnică a mediilor

pe 8 ore) - 24 - - - -

Sursa ARPM Timişoara

Concluzii : Ozonul - în 2009 s-a înregistrat 1 depăşire a pragului de informare şi 24 depăşiri ale valorii ţintă la TM-4. Cauze posibile : temperatură ridicată, nivel ridicat al radiaţiei solare

Pulberi în suspensie – PM10 grav - în 2009 s-au înregistrat 94 depăşiri ale valorii limită zilnice la TM-1şi 110 depăşiri ale valorii limită la TM-5, iar în 2010 s-au înregistrat 55 depăşiri ale valorii limită la TM-1şi 40 depăşiri ale valorii limită la TM-5. Pulberi în suspensie – PM10 nef - în 2009 s-au înregistrat 25 depăşiri ale valorii limită zilnice la TM-1, 56 depăşiri ale valorii limită la TM-4 şi 41 depăşiri ale valorii limită la TM-5, iar în 2010 s-au înregistrat 37 depăşiri ale valorii limită zilnice la TM-1, 6 depăşiri la TM-4 şi 30 depăşiri ale valorii limită la TM-5. Cauze posibile : activitatea industrială, centralele termoelectrice, sistemul de încălzire a populaţiei, traficul rutier, şantierele de construcţii, lucrări de reabilitare a drumurilor, condiţiile meteorologice defavorabile dispersiei emisiilor (calmul atmosferic, condiţiile de ceaţă). Aglomerarea Timişoara este una dintre zonele pentru care au fost raportate depăşiri ale valorilor de PM10 (pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni), de aceea ARPM Timişoara a iniţiat la începutul anului 2010 elaborarea Programul Integrat de Gestionare a Calităţii aerului în judeţul Timiş, Program ce a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 55/31.05.2010.. Prin măsurile cuprinse în Program se urmăreşte reducerea nivelului pulberilor în suspensie PM10 din atmosferă şi respectarea condiţiilor de calitate a aerului având în vedere angajamentele asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Din aceste măsuri, 20 cu termen de realizare 2010, au fost realizate: conectarea şi extinderea pistelor pentru biciclete pe raza municipiului Timişoara cu încă 10 km, fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice in zona de nord a municipiului Timişoara şi instituirea sistemului de UNDA VERDE pe 3 tronsoane de circulaţie (B-dul. L.Rebreanu _ 3,5 km, Calea Circumvalaţiunii _ 1,7 km, str. Cluj _ 1 km), instituirea restricţiilor de viteza la 30 km/h în municipiul Timişoara (instituţii de învăţământ, zone rezidenţiale, pieţe), amenajarea str. Liege, amenajarea str. Busuioc, realizarea variantei de ocolire a municipiului Timişoara Nord DN6 km 549+076 – DN 69 km 6+430 _ 12,6 km, reabilitarea DN 6 Lugoj - Timişoara _ 52,2 km, asigurarea spălării rigolelor, a parcărilor amenajate de-a lungul căilor publice şi a stropirii carosabilului, conform unui program stabilit şi transmis operatorului de salubrizare. Alte 8 măsuri referitoare la modernizarea drumurilor în municipiul Timişoara sau realizat în 2011 sau sunt în curs de realizare(de ex. Amenajare str. Vânătorilor, Amenajare str. Edgar Quinet Amenajare str. Steaua., etc.). Măsurile cu caracter permanent sunt realizate, de ex.: restricţionarea traficului greu în municipiul Timişoara, controlul organizărilor de şantier şi a lucrărilor edilitare în vederea aplicării sancţiunilor contravenţionale în cazurile în care nu se respectă prevederile HCL 371/2007, cap.I, sect.V, art.7, modificată şi completată cu

HCL 206/2009, modificată şi completată prin HCL nr. 381/29.11.2011, scutirea de la plata impozitului pe




146

clădire datorat de către persoanele fizice pentru locuinţa de domiciliu pentru montarea şi punerea în funcţiune a panourilor sau instalaţiilor solare pentru încălzirea apei calde menajere şi / sau încălzirii locuinţelor, respectiv panouri fotovoltaice pentru producerea - stocarea energiei electrice (HCL nr. 196/2009). În contextul în care problema cea mai presantă cu care se confruntă Municipiul Timişoara în privinţa protecţiei atmosferei este creşterea îngrijorătoare a emisiilor de particule în suspensie (PM10) monitorizarea calităţii aerului din Municipiul Timişoara este una dintre priorităţile de bază ale Primăriei Municipiului Timişoara. Situaţia numărului de depăşiri la indicatorul PM10 înregistrate şi validate, în cursul anului 2011, la staţiile fixe de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Timişoara TM1 şi TM5 sunt prezentate comparativ cu anul 2010, după cum urmează: Staţia TM1 din Calea Şagului a înregistrat în anul 2011 un număr de 64 de depăşiri la indicatorul PM10

determinat gravimetric. Staţia TM5 din Calea Aradului a înregistrat în anul 2011 un număr de 56 de depăşiri la indicatorul PM10 determinat gravimetric. Număr de depăşiri PM10 în anul 2011 comparativ cu 2010:

ANUL DATA TM1 TM5

2010 30.12.2010 51 38

2011 30.12.2011 64 56

Depăşirile concentraţiei maxime admise la indicatorul PM10 (particule în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni) la staţiile de monitorizare a calităţii aerului TM1 şi TM5 şi pe parcursul anului 2011 a impus continuarea derulării Programului integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Timişoara, Comuna Remetea Mare şi Comuna Şag din judeţul Timiş, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 55/31.05.2010 şi Raportul privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Timişoara, Comuna Remetea Mare şi Comuna Şag din judeţul Timiş aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 59/21.04.2011. La nivelul Primăriei Municipiului Timişoara a fost constituită, la începutul anului 2011, o structură de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului în municipiul Timişoara formată din reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Timişoara, Poliţiei Locale, Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu, Poliţiei Rutiere, Registrului Auto Român. Echipa operativă a urmărit modul de realizare a măsurilor cuprinse în Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în municipiul Timişoara şi reactualizarea acestuia funcţie de progres, desfăşurând următoarele activităţi: Identificarea şi controlul agenţilor economici cu activităţi de producţie, comerţ, transport auto şi servicii

care constituie surse potenţiale de poluare; Controlul organizărilor de şantier pentru lucrări publice sau private; lucrări edilitar-gospodăreşti,

identificarea de lucrări nerefăcute, în cazul intervenţiilor la reţelele de apă, canal, gaz; Controlul platformelor industriale din punct de vedere al salubrizării, al modului de gestiune al deşeurilor

menajere, reciclabile şi din producţie; întreţinerea spaţiilor verzi; Controlul staţiilor de producere a betonului, a celor de producere a mixturilor asfaltice, a spălătoriilor auto

şi a depozitelor de materiale de construcţii; Verificarea depozitărilor de materiale de construcţie existente pe domeniul public; depozitărilor de deşeuri

pe domeniul public, terenuri virane; Verificarea stării de salubritate de-a lungul rambleului de cale ferată, în Gara de Nord, şi Gara de Est; Verificarea stării spaţiilor verzi (amenajare, gazonare, grad de salubrizare); starea de salubritate a

carosabilului, trotuarelor, a parcărilor din jurul blocurilor de locuinţe şi a drumurilor de acces la garaje; gradul de ocupare a carosabilului (utilaje, maşini, depozitări deşeuri); calitatea tehnică a drumurilor / trotuarelor; Controlul surselor potenţiale de poluare.

Principalele zone / obiective controlate au fost: Platformele de pe Calea Stan Vidrighin, Calea Şagului, străzile Nicoreşti şi Bujorilor, Calea Buziaşului, str. Constructorilor (Depozit PECO, Tehnomet, etc), AEM-Optica, Calea Urseni, str. Demetriade, str. Baader, Divizia 9 Cavalerie, str. Ion Ionescu de la Brad, terasament cale ferată Platforma Solventul – str. Ardealul, Gara de Nord, Gara de Est, platforma industrială Solventul - Staţia




147

de Epurare, Parcul Industrial Freidorf, B-dul. Take Ionescu - locaţia fostă ILSA, Calea Aradului, platforma Hypermarket Real. Rezultatul acţiunilor conduce la următoarele date: s-au controlat un număr de 295 agenţi economici cu activităţi de producţie, comerţ, transport auto şi servicii aplicându-se un număr de 98 sancţiuni contravenţionale; pentru agenţii economici (şantierele SC ESPAROM SA, SC CONSTRUCTIM SA; SC SEVCON SA, SC DRUMURI MUNICIPALE SA, SC ELECTROMETAL SA, SC UNITEH SA, SC MERCURIAL SRL) care prin specificul activităţii sunt generatori majori de praf şi au fost negociate un număr de 7 Programe de Conformare pentru prevenirea şi limitarea răspândirii prafului. De asemenea, în cursul anului 2011 a fost completat Studiul privind fluidizarea circulaţiei prin crearea de sensuri unice, realizat la nivelul Municipiului Timişoara în anul 2008, prin implementarea unor noi sensuri unice pe străzile din zona cartierului Între Vii şi Ion Ionescu de la Brad, precum şi pe str. Armoniei. În zona de sud a fost instituit sens unic pe Aleea F.C.Ripensia şi Piaţa Plevnei.. Tot pentru asigurarea fluidizării traficului au fost semaforizate intersecţiile: Calea Aradului - str. Grigore Alexandrescu - Str. Grigore T. Popa; Calea Buziaşului – str. Radu Constantin - str. Siemens. Au fost repuse în funcţiune semafoarele din intersecţiile: Str. C.D.Loga – Regele Ferdinand – Regele Carol; Calea Dorobanţilor – Aleea Pădurea Verde – str. Orăştie. Au fost amenajate giraţii în locaţiile: str. Iosif Vulcan – str. Câmpului – str. Vasile Cârlova; Calea Sever Bocu – str. I. Ionescu de la Brad – str. Armoniei. Poluarea fonică şi prin vibraţii După ce în anul 2007 Primăria Municipiului Timişoara a achiziţionat serviciul ,,Managementul zgomotului ambiental în municipiul Timişoara" pe bază căruia s-au întocmit hărţile de zgomot pentru traficul rutier, feroviar şi tramvaie, unităţi IPPC (instalaţii în care se desfăşoară activităţi care pot produce impact semnificativ asupra mediului) şi trafic aerian, în anul 2008 s-a trecut la a doua etapă, întocmirea „Planurilor de acţiune „ care cuprind măsurile preconizate a fi luate pentru reducerea zgomotului ambiental, în special în zonele unde există depăşiri semnificative, în scopul protejării sănătăţii umane şi a conservării zonelor liniştite. Din hărţile de zgomot a rezultat faptul că traficul rutier este cel care determină poluarea fonică majoră pe raza municipiului Timişoara. Zonele cele mai afectate de traficul rutier unde există depăşiri ale valorii maxime admise cu mai mult de 10 Db sunt: Calea Aradului, Calea Şagului, Calea Dorobanţilor, str. Miresei, str. Amurgului, str. Demetriade, str. Gheorghe Adam, str. Ştefan Octavian Iosif, B-dul Liviu Rebreanu, str.Constantin Brâncoveanu, B-dul 16 Decembrie1989, B-dul Iuliu Maniu, B-dul General Dragalina. Numărul persoanelor afectate de zgomotul produs de traficul rutier, unde valorile maxime adm ise sunt depăşite (Lzsn=70dB, Ln=60dB) :

- pentru Lzsn = 31.134 persoane afectate ; - pentru Ln = 28. 482 persoane afectate.

Zonele liniştite ale oraşului au fost considerate: Parcul Pădurice-str.Lidia, Pădurea Verde, Parcul Centru Civic, Parcul Botanic, Parcul Catedralei, Parcul Central, Parcul Copiilor, Parcul Poporului. În urma măsurării nivelului de zgomot pe o perioadă de 1 oră în centrul Parcului Botanic s-a constatat că nivelul acustic echivalent a fost Lech=51,5 dB, ceea ce indică o depăşire minoră a valorilor maxime admise (Lech=50dB), în Parcul Padurice nivelul acustic echivalent a fost de 50,1dB, în Parcul Central s-au înregistrat 53,5 dB, la Pădurea Verde Lech = 46,2 dB, iar în Parcul Poporului nivelul acustic echivalent a fost de Lech = 56,9 dB indicând o depăşire de 6,9 dB. La finalul anului 2008 şi începutul anului 2009 au fost montate panouri fonice pe Calea Aradului nr. 56, în dreptul ,,Grupului Şcolar Agricol Iulian Dracea", realizându-se astfel un program pilot, într-o zonă în care poluarea fonică, conform hărţilor de zgomot pentru traficul rutier, depăşeşte valorile maxime admise cu mai mult de 10 dB . Cu ocazia manifestărilor prilejuite de sărbătorirea “Zilei fără maşini” în cadrul Săptămânii Mobilităţii Europene, s-au efectuat determinări pe timp de zi ale nivelului de zgomot echivalent exterior clădirilor Lech în




148

conformitate cu prevederile STAS 6161 / 3 - 82. Oprirea temporară a traficului rutier pe B - dul. Vasile Pârvan a dus la o scădere semnificativă sub limita maximă admisă, a nivelului de zgomot echivalent . Măsurări comparative de zgomot în cadrul manifestărilor ―Zilei fără maşini‖ – 22.09.2010

Nr. crt. Zona Lech

[dBA] Lech MA

[dBA]

1 Vasile Pârvan – UVT – cu trafic rutier 69,3 70

2 Vasile Pârvan – UVT – fără trafic rutier, în timpul concursului de biciclete 51,3 70

3 Vasile Pârvan – UVT – fără trafic rutier, după concursul de biciclete 49,0 70

Pentru a contribui la reducerea zgomotului produs de traficul din oraş, Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu împreună cu Facultatea de Mecanică, Laboratorul de Acustică şi Vibraţii, a finalizat în anul 2010, ,,Studiul privind reducerea nivelului de zgomot în municipiul Timişoara folosind asfalt cauciucat″, pe baza căruia în anul 2011 a fost elaborată o reţetă de covor asfaltic, ce a fost pusă în practică pe strada Iris. Ca şi măsuri de reducere a poluării fonice, în funcţie de buget se va continua realizarea covorului asfaltic cauciucat, precum şi amplasarea de panouri fonoabsorbante în zonele de interes public, în care există depăşiri. Cu ocazia zilei dedicate Săptămânii Mobilităţii Europene, în zilele de 16.09.2011 şi 18.09.2011, în Piaţa Unirii, au fost efectuate măsurători ale zgomotului ambiental înainte şi după oprirea circulaţiei rutiere în zona Cetate, respectiv pe strada Vasile Alecsandri. În condiţii de trafic rutier normal s-au înregistrat valori cuprinse între 54,3dB şi 84,5 dB, cu o medie de 63,8dB, valoarea limită impusă fiind de 50dB pe timp de zi. În cazul opririi traficului rutier rezultatele măsurătorilor de zgomot indică valori cuprinse între 48,7dB şi 79,3dB, cu o medie de 55,7dB. S-au organizat acţiuni de verificare a persoanelor juridice/agenţilor economici/asociaţiilor de proprietari/persoanelor fizice, care prin activitatea desfăşurată produc poluarea fonică mediului urban, iar acolo unde situaţia o impunea s-au luat măsuri de sancţionare în vederea remedierii situaţiilor de disconfort. Poluarea electro-magnetică În anul 2000, antenele din zona Circumvalaţiunii – cartier cu mare densitate de populaţie – au fost mutate în afara oraşului. Pe fostul amplasament al acestora a fost construit un supermagazin tip Mall. Calitatea apelor Calitatea apei râului Bega, din punct de vedere fizico-chimic, pe tronsonul amonte municipiului Timişoara şi până la frontiera cu Serbia, pe o lungime de 44 km, este monitorizată în două secţiuni: amonte localitatea Timişoara şi localitatea Otelec. În anul 2010, calitatea apei, în secţiunea amonte localitatea Timişoara a fost foarte bună, încadrându-se în limitele clasei I-a (ordinul 161/2006). Întrucât secţiunea de supraveghere a calităţii apei este situată în amonte de Timişoara şi pe sectorul până la staţia de epurare orăşenească nu intervine nici o sursă de poluare importantă, s-a prelungit clasa I-a (foarte bună) de calitate pe toată lungimea municipiului Timişoara. În secţiunea Otelec, calitatea apei a fost moderată (clasa a III-a) din cauza indicatorilor aferenţi grupei regim de oxigen. În anul 2011, calitatea apei, în secţiunea amonte localitatea Timişoara a fost foarte bună, încadrându-se în limitele clasei I-a (ordinul 161/2006), clasă de calitate (foarte bună) care s-a prelungit pe toată lungimea municipiului Timişoara. În secţiunea Otelec, calitatea apei a fost bună (clasa a II-a). Calitatea apei râului Bega, din punct de vedere al elementelor biologice, în secţiunea amonte localitatea Timişoara şi pe toată lungimea municipiului a fost bună. În secţiunea Otelec, calitatea apei a fost moderată.




149

Calitatea apei potabile este urmărită pe tot parcursul procesului tehnologic, la ieşirea din uzinele de apă şi în reţeaua de distribuţie, de către SC Aquatim S.A.. Tehnologiile moderne introduse la staţiile de tratare şi pe sistemul de distribuţie în municipiul Timişoara permit urmărirea şi controlul calităţii apei, începând cu procesul de tratare şi până la robinetele consumatorilor. Există astfel trei niveluri de control: monitorizarea automată, în timpul procesului tehnologic, la ieşirea din staţiile de tratare şi de-a lungul sistemului de distribuţie, prin prelevarea şi analizarea probelor de apă. Sistemul performant de automatizare implementat la principala staţie de tratare a apei potabile a municipiului Timişoara, Staţia de tratare a apei Bega, permite monitorizarea online, a temperaturii, pH-ului, conţinutului de clor şi a turbidităţii. În afara acestui control continuu al procesului, în laboratoarele Aquatim sunt monitorizaţi zilnic 20 parametri fizico-chimici şi microbiologici ai apei înainte de pomparea în reţeaua de alimentare a oraşului; În reţeaua de distribuţie se prelevează şi analizează săptămânal probe de apă potabilă de la 32 de puncte de control din oraş, stabilite de comun acord cu Inspectoratul de Sănătate Publică, pentru 20 parametri de calitate. Centralizator al analizelor apei potabile distribuită populaţiei:

2009 2010 2011

Nr. analize la uzinele de apă, din care: 45.375 28.172 30.347

- Fizico-chimice 36.645 23.151 25.899

- microbiologice 9.110 5.021 4.448

Grad de încadrare în norme legale % 98,52%. 99,8% 99,8%

În anul 2010 în reţeaua de distribuţie, gradul de încadrare a parametrilor fizico-chimici ai apei potabile a fost de 96,6%, iar a parametrilor microbiologici ai apei potabile a fost de 99,6%. În anul 2011 în reţeaua de distribuţie, gradul de încadrare a parametrilor fizico-chimici ai apei potabile a fost de 98,6%, iar a parametrilor microbiologici ai apei potabile a fost de 99,8%. Concluziile monitorizării apei pentru anul 2010 şi 2011 au fost acelea că apa distribuită locuitorilor municipiului Timişoara este potabilă şi se încadrează în normele legale.

Tab.8.3. Indicatori de calitate pentru apa potabilă în perioada 2009-2011

Nr. crt.

Indicator U.M. Legea nr.458/2002

Valori medii SC Aquatim SA

2009 2010 2011

1 Turbiditate N.T.U. 5 0,7 0,7 0,5

2 Clor liber rezidual mg/l <0,5 0,261 0,39 0,51

3 Clor total mg/l - 0,305 0,60 0,59

4 pH - 9,5 7,2 7,2 7,4

5 Conductivitate S/cm 2.500 347 401 433

6 CCO-Mn mg O2/l 5 1,42 1,40 1,34

7 Aluminiu mg/l 0,2 0,06 0,06 0,05

8 Fier mg/l 0,2 0,07 0,07 0,05

9 Amoniu mg/l 0,5 0,047 0,05 0,05

10 Azotiţi mg/l 0,5 0,008 0,007 0,008

11 Azotaţi mg/l 50 1,9 2,2 2,1

12 Duritate totală ºG min 5 7 7,9 7,6

13 Mangan mg/l 0,05 0,03 0,01 0,01

14 Bacterii coliforme totale

nr. bacterii/ 100 cm3

0 0 0 0

15 Escherichia Coli nr.colonii/ 0 0 0 0




150

100 cm3

16 Enterococi (streptococi fecali)

nr. bacterii/ 100 cm3

0 0 0 0

Sursa AQUATIM S.A. Staţia de Epurare a oraşului preia toate apele uzate şi cele meteorice transportate prin sistemul de canalizare. Debitele medii şi maxime monitorizate în ultimi 3 ani:

Laboratorul Control Calitate Apă al SC Aquatim S.A. realizează monitorizarea tuturor categoriilor de ape uzate din municipiul Timişoara. Calitatea apei uzate deversate în reţeaua de canalizare de către operatorii economici este monitorizată conform programării în funcţie de potenţialul de poluare al fiecărui operator (la 2 săptămâni, lunar, trimestrial şi monitorizare de control semestrială unde este cazul). Apa uzată din cele 4 colectoare este monitorizată semestrial, iar calitatea influentului şi efluentului staţiei de epurare este monitorizată lunar. Pe lângă monitorizarea lunară efectuată de LCCA la staţia de epurare, se realizează şi o monitorizare zilnică efectuată de laboratorul propriu al staţiei de epurare. Deversările necontrolate sau poluările accidentale în reţeaua de canalizare pot afecta în funcţie de gravitatea poluării, parţial sau total funcţionarea staţiei de epurare. Operatorii economici au obligaţia de a preepura local apele uzate înainte de evacuarea lor în reţeaua de canalizare conform legislaţiei (HG 188/2002 - Anexa 2 - NTPA-002 cu modificările ulterioare, care precizează clar condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor). De asemenea au obligaţia de a întocmi planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale în vederea diminuării sau eliminării posibilităţii poluării reţelelor de canalizare. În anul 2009 s-au monitorizat 67 de operatori economici din municipiul Timişoara, care prin activitatea lor sunt potenţiali poluatori. După efectuarea unui număr de 544 de controale, prelevarea a 425 de probe şi determinarea a 2.895 de indicatori s-au înregistrat 454 de depăşiri ale indicatorilor de calitate, provenite de la 38 de operatori economici. În anul 2010, au fost monitorizaţi un număr de 55 operatori economici. S-au efectuat un număr de 492 controale şi s-au prelevat 424 probe de apă uzată determinându-se 3025 indicatori, din aceştia 459 indicatori de calitate nu s-au încadrat în CMA prevăzută de legislaţia în vigoare. 37 operatori economici au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate. În anul 2011, au fost monitorizaţi un număr de 55 operatori economici. S-au efectuat un număr de 483 controale şi s-au prelevat 395 probe de apă uzată determinându-se 2678 indicatori, din aceştia 345 indicatori de calitate nu s-au încadrat în CMA prevăzută de legislaţia în vigoare. 39 operatori economici au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate. În cursul anului 2011 s-au derulat lucrări de salubrizare şi igienizare lunare a podurilor care traversează canalul Bega şi monitorizarea calităţii apei din fântânile publice forate în cartierele Timişoarei, întreţinerea şi reconstrucţia ecologică a luciilor de apă din Timişoara, prelevarea de probe de apă şi determinarea datelor relevante privind calitatea apelor în locaţii importante - acţiune desfăşurată cu ocazia Zilei mondiale a Monitorizării Apei.

Balta str. LACULUI

Balta AURORA

Balta LĂMÂIŢA

Balta str. SULINA

Balta AZUR

Canal Behela

Temperatura apei (oC) 16 15 16 14 13,50 14

Oxigenul dizolvat (ppm) 2,20 8 2 2 2,20 8

pH 8 8 8 8 7,44 7,50

Turbiditate(grad de turbiditate) 40 40 0 40 0 0

2009 2010 2011

Debit mediu l/s

1.853,8 l/s

1.892 l/s

1.919 l/s

Debit maxim l/s

35.704 l/s

17.200 l/s

18.570l/s




151

Poluarea solurilor Accelerarea dezvoltării economice locale presupune existenţa de terenuri disponibile pentru localizarea noilor companii. Utilizarea cât mai raţională a teritoriului, presupune ameliorarea şi refacerea ecologică a terenurilor folosite anterior pentru activităţi industriale. Activităţi care generează sau pot genera poluarea solului sunt:

- depozitarea deşeurilor urbane - practicile de depozitare neorganizată a deşeurilor (surse punctiforme) - activităţile industriale, prin emisiile atmosferice sau prin depozitarea deşeurilor şi a nămolurilor rezultate

În 2008 s-a realizat inventarul preliminar al siturilor potenţial contaminate la nivelul judeţului, pe baza analizei răspunsurilor la chestionarele din anexele 1 şi 2 ale HG nr. 1408/2007 şi a informaţiilor existente în dosarele de reglementare. În urma analizării informaţiilor din chestionarele primite, s-a realizat într-o primă fază o situaţie a siturilor potenţial contaminate şi o clasificare a acestora pe domenii de activitate. Pentru municipiul Timisoara, distribuţia siturilor posibil contaminate pe domenii de activitate se prezinta astfel:

- ind. energetica si termica - statie de epurare - depozite si distributie produse petroliere - ind.chimică - depozit de deşeuri municipale (Parta-Sag)

Iuliu Maniu

Calea Sagului Blocuri Est

Calea Lipovei 36

I. Slavici - Valiug Bl D II

Alunis

Torontalului

Neculuta

Taborului

Spitalul Judetean

Porumbescu

Zona Plavat II

Titeica

Leaganul de Copii

Zona Dimbovita

Zona Bucovinei

Zona Soarelui

Pirvan

Iasi

13 Decembrie

Motel

Hasdeu

Teiului

Zona Circumvalatiunii I

I.I. de la Brad

Piata Balcescu

Calea Sagului Pod

Zona Aradului Est

LORENATELEGRAFULUICRISAN

MATASARILOR

TIBLESULUI

EFTIMIE MURGU

SALCIMLOR

COZIA

P-TA EFORIE

LIPOVEI

MIRESEI

HEBE

MILOIA

FRATELIA

ION BUDAI DELEANU

BOGDANESTILOR

MIRCEA CEL BATRIN

ARDEALUL

I, BARAC

NICOLAE ANDREESCU

RAZBOIENI

ION SLAVICI

TIMISOARA

Puncte de prelevare probe

din reteaua de apa potabila

Im obile

Beg a

Cim itire

Sp _verzi

Drumu ri

IN SP. DE SANATATE PUB LICA

R.A. AQU ATIM




152

În urma analizei şi evaluării informaţiilor cuprinse în chestionarele prevăzute în anexele 1 şi 2 ale HG nr. 1408 / 2007 s-a realizat identificarea preliminară a siturilor potenţial a fi contaminate, iar autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a întocmit o listă. În această listă preliminara sunt cuprinşi 5 operatori economici din Timisoara pentru care analizele de sol au evidentiat depăşiri ai indicatorilor de calitate (pentru 3 operatori-depăşiri ale pragului de alertă, iar pentru 2 operatori - depăşiri ale pragului de intervenţie). Menţionăm că majoritatea operatorilor au în perspectivă sau au început acţiunea de refacere a mediului poluat. Un element important pentru asigurarea calităţii mediului înconjurător este gestionarea deşeurilor de toate tipurile. Prin depozitarea neecologică a deşeurilor se poluează puternic solul. Gestionarea deşeurilor Managementul deşeurilor este considerat un element important în implementarea dezvoltării durabile şi ţinând cont ca:

societatea se bazează pe consum,

că este necesară reducerea consumului de resurse,

că trebuie redusă cantitatea de deşeuri, iar atunci când vorbim despre deşeuri ar trebui să le percem ca o sursă sigură de materie primă secundară,

că trebuie să se pună accent pe utilizarea resurselor regenerabile de energie, este necesară stabilirea unor măsuri in vederea creşterii procentului de reciclare al deşeurilor, şi reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare. Elaborarea unor politici care prevăd o bună gestionare a deşeurilor cât şi utilizarea acestora ca materie primă secundară sau sursă de energie, contribuie pe de o parte la protejarea sănătăţii populaţiei cât şi la calitatea mediului înconjurător susţinând conservarea resurselor naturale. Încă din anul 2005 Consiliul Local al Municipiului Timişoara s-a asociat cu Consiliul Judeţean Timiş şi cu Consiliile Locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului Timiş, în vederea promovării proiectului „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere în judeţul Timiş‖, proiectul propunându-şi realizarea un depozit de deşeuri ecologic, la Ghizela, sat Şanovita la circa 50 km distanţă de municipiul Timişoara. Proiectul a demarat în 2009, prin proiect fiind prevăzută şi o staţie de transfer a deşeurilor către depozitul Ghizela, pe raza municipiului Timişoara. Proiectul avea prevăzute lucrările:

depozit de deşeuri nepericuloase amplasat în comuna Ghizela, sat Sanoviţa, pe o suprafaţă de 58.9 ha, amplasamentul va cuprinde şi staţie de sortare deşeuri reciclabile, staţie de compostare, staţie de tratare mecano biologică,

centre de colectare în localităţile Jimbolia, Deta si Făget,

închiderea depozitelor urbane neconforme ce au deservit localităţile Timişoara, Jimbolia, Buziaş, Sânnicolau Mare, Lugoj şi Făget,

staţia de transfer Timişoara. În prezent, deponeul de deşeuri ecologice de la Ghizela este funcţional, şi se găseşte în faza desemnării operatorului. Pentru atingerea ţintelor locale privind reciclarea deşeurilor, în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Regional şi Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în cursul anului 2009, operatorul de servicii publice de salubrizare, S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE SA, a început construcţia staţiei de sortare a deşeurilor colectate pe raza municipiului Timişoara, staţie pusă în funcţiune începând cu 11.06.2010. Ca urmare a sortării deşeurilor reciclabile, rezultă următoarele fracţii: hârtie/carton, plastic şi metal. Staţia de sortare a deşeurilor reciclabile este situată pe Strada Ovidiu Cotruş, Zona CET, Calea Şagului, Timişoara. Capacitatea totală de prelucrare a staţiei de sortare este de cca. 160.000 t/an şi are o suprafaţă de 9.000 mp, iar valoarea investiţiei a fost de cca 5,5 milioane de euro (din care 1,5 milioane fonduri nerambursabile). Aceasta cuprinde un sediu administrativ , platforme, o hală cu 2 linii tehnologice, o instalaţie




153

de ventilaţie şi reţinerea mirosurilor cu filtru de cărbune şi o instalaţie de reţinere a particulelor şi pulberilor de praf. Sortarea deşeurilor municipale se realizează mecanic, pe o linie de sortare complet automatizată, de unde aproximativ 45% din cantitatea de deşeuri prelucrate sunt valorificate energetic. De asemenea, s-a implementat sistemul de colectare duală a deşeurilor, sistem care presupune colectarea separată a deşeurilor reciclabile de cele nereciclabile. Sistemul de colectare duală presupune colectarea separată a deşeurilor în două fracţii, una "umedă", conţinând deşeurile menajere obişnuite, resturi alimentare sau cele rezultate din producerea hranei zilnice, respectiv una "uscată", conţinând deşeurile din categoria materialelor reciclabile (hârtie, PET-uri, pungi de plastic, doze de aluminiu, sticle, etc.).

Acţiunea practică de implementare a colectării duale a fost însoţită şi de o puternică mediatizare, realizată prin intermediul spoturilor publicitare, a emisiunilor de educaţie ecologică de la posturile locale de televiziune. Deşeurile fracţia umedă şi fracţia uscată colectate de operatorul de salubritate, sunt transportate apoi la staţia de sortare din Timişoara, unde se sortează, fiind apoi transportate către operatori economici autorizaţi în vederea reciclării şi a valorificării energetice. Rebuturile de la staţia de sortare se transportă în vederea eliminării prin depozitare la depozitul ecologic ECO Bihor . De la începutul anului 2006 gestiunea serviciilor publice de salubrizare pe raza municipiului Timişoara a fost delegată către operatorul S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A., contract de concesiune ce a fost prelungit în iunie 2011 pe o perioadă de 25 ani, până în anul 2039, perioadă necesară amortizării investiţiei „Staţie de compostare cu fermentare uscată complet închisă‖, dotată cu sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului pentru prelucrarea fracţiei biodegradabile din deşeurile municipale nepericuloase, deşeurile verzi şi nămolurile rezultate de la staţia de epurare a municipiului Timişoara. În iunie 2011 s-a modificat punctul 3 din „Programul de realizare a investiţiilor şi aportul acestora în gestiunea integrată a deşeurilor în Municipiul Timişoara‖ prin înlocuirea staţiei de compostare aerobă cu staţie de compostare cu fermentare uscată complet închisă care urmează a fi realizată de către S.C. Retim Ecologic Service S.A. În octombrie 2011 Consiliul Local al Municipiului Timişoara a dat în folosinţă gratuită - pe durata Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare cu S.C. Retim Ecologic Service S.A. - terenul în suprafaţă de 20.000 mp situat în zona CET-SUD (str.Ovidiu Cotruş), operatorului S.C. Retim Ecologic Service S.A. pentru realizarea Staţiei de compostare cu fermentare uscată complet închisă, dotată cu sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului pentru prelucrarea fracţiei biodegradabile din deşeurile municipale nepericuloase, deşeurile verzi şi nămolurile rezultate de la staţia de epurare a municipiului Timişoara. Municipiul Timişoara şi-a reconsiderat strategia în ce priveşte eliminarea finală a deşeurilor, în conformitate cu Planul Local de Gestionare a Deşeurilor în municipiul Timişoara, prin identificarea altor soluţii şi alegerea celei mai fezabile din punct de vedere tehnic şi economic pentru municipiu şi pentru comunitate. O soluţie luată în considerare este conceperea unei instalaţii adecvate pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale generate în Timişoara şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud (HCL 465/2009). Pentru aceasta în anul 2009 a fost demarat un studiu de valorificare a potenţialului energetic al deşeurilor. Acest studiu s-a finalizat cu stabilirea soluţiei tehnice de utilizare a deşeurilor ca şi combustibil pentru cogenerarea de energie electrică şi termică, aceasta din urmă fiind folosită pentru producerea de apă caldă menajeră tot timpul anului. Deorece SC Colterm dispune de infrastructura necesară, iar SC Retim Ecologic Service are staţia de sortare în imediata vecinătate s-a stabilit că, locaţia optimă de plasare a instalaţiei este în incinta CET Sud. În urma analizelor efectuate de către SC Colterm SA, Remmert Recycling Romania şi Primăria Municipiului Timişoara s-au propus următoarele: utilizarea ca şi combustibil a deşeurilor sortate din instalaţia existentă în vecinătatea platformei CET Sud, adaptarea studiului de fezabilitate existent la noile cantităţi de deşeuri convenite cu Retim Ecologic Service SA, înfiinţarea unei societăţi comerciale şi funcţionarea acesteia ca producător independent de energie electrică şi termică în baza curbei termice de sarcină, adică 8.000ore/an.




154

În septembrie 2011 a fost aprobată constituirea societăţii pe acţiuni S.C. ‖INTERNAŢIONAL RECYCLING ENERGY‖ S.A. în vederea promovării investiţiei "Valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara". SC RETIM Ecologic Service SA este operatorul cu domeniu principal de activitate salubrizarea localităţii, care incubă salubrizarea menajeră, salubrizarea stradală, colectare şi transport deşeuri cu grad scăzut de periculozitate de la populaţie şi agenţi economici; combaterea efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile (polei, îngheţ, zăpadă), precum şi activităţi ecologice aferente. În cursul anului 2011 s-a colectat, transportat, depozitat şi neutralizat deseuri menajere de la 304.585 persoane fizice, reprezentand 33.814 contracte încheiate. Au fost deserviţi un număr de 12.095 agenţi economici, iar 467 agenţi economici şi-au reziliat contractul în cursul anului 2011. În cursul anului 2010 s-a colectat, transportat, depozitat şi neutralizat deşeuri menajere de la 303.845 persoane fizice, reprezentând 30.327 contracte încheiate. S-au încheiat contracte cu 10.758 agenţi economici, iar 541 de agenţi economici şi-au reziliat contractul în cursul anului 2010, datorită crizei economice care a afectat şi societăţile comerciale. Cantitatea de deşeuri rezultată în urma lucrărilor de demolări sau amenajări în construcţii colectată în anul 2010 a fost de 22.173,04 tone, iar în anul 2011 a fost de 16.579,5 tone. Aceste materiale inerte (moloz, pământ, deşeuri din demolări, construcţii şi amenajări interioare) au fost depozitate la depozitul de la Parţa – Şag, pentru umplerea golurilor din corpul depozitului şi pregătirea acestuia pentru închiderea definitivă, în conformitate cu Programul de conformare pentru depozitul Parţa -Şag. SC RETIM Ecologic Service S.A. a înfiinţat 4 puncte de preluare a deşeurilor rezultate din construcţii, în cantităţi sub 1 mc , unde s-au colectat în cursul anului 2011, 7.565 mc deşeuri. S-a continuat colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor voluminoase şi nepericuloase de pe raza municipiului Timişoara, în cursul anului 2011 colectându-se 16.579,50 tone deşeuri. Deşeurile menajere colectate, transportate şi depozitate au atins, în 2010, cantitatea de 100.605,69 tone, iar în anul 2011 cantitatea de 86.525,4 tone, obsevându-se o scădere de 15% faţă de 2010 . Cantităţi materiale reciclabile colectate (tone) /tip/ în Timişoara :

2010 (tone) 2011 (tone)

Sticlă 7,47 29,9 PET 752,54 5.620,8 (PET+PE) PE 5.764,28 Hârtie/carton 5.625,38 5.462,54 Metale - - DEEE 25,33 29,56 Cantitatea de deşeuri electrice şi electronice(DEEE) colectată în anul 2010 a fost de 25,33 tone, iar în anul 2011 a fost de 29,56 tone. Aceste tipuri de deşeuri au fost colectate prin cele 4 puncte de colectare existente în municipiul Timişoara, precum şi ca urmare a activităţilor de parteneriat realizate în colaborare cu Asociaţia Română pentru Reciclare Rorec. Aceste activităţi au avut ca scop promovarea acţiunilor de colectare selectivă a deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice (DEEE) în municipiul Timişoara, precum şi acţiuni de educaţie, informare şi conştientizare a populaţiei în domeniul colectării selective a deşeurilor. Datorită constatării existenţei unor depozite clandestine de deşeuri, au fost organizate ample acţiuni de eliminare a acestora şi au fost amplasate panouri de avertizoare privitoare la interzicerea depozitării de deşeuri şi reziduuri pe domeniul public. Tot în vederea prevenirii depozitelor clandestine, au fost realizate în fiecare an acţiuni de curăţenie generală de primăvară şi toamnă, Inclusiv sprijinirea populaţiei în vederea debarasării de diverse obiecte de uz casnic şi gospodăresc, mobilier, obiecte sanitare etc. Cu acest scop, pornind de la premisa colectării pe tot parcursul anului, au fost înfiinţate centre de preluare permanentă de la populaţie a obiectelor de uz casnic şi gospodăresc, DEEE deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice,




155

precum şi a altor deşeuri, inclusiv a deşeurilor rezultate din amenajări în locuinţe (obiecte sanitare degradate, moloz, materiale de construcţie). Prin acţiuni ecologice în anul 2010 s-au salubrizat zonele periferice şi penetraţiile din Timişoara, colectând o cantitate de 29.503,01 tone reziduri, în general abandonate ilegal în aceste zone. Prin acţiuni de salubrizare în diferite zone ale oraşului şi, în 2011 s-au colectat 25.107,24 tone deşeuri abandonate ilegal. La nivelul anului 2011 s-au colectat, 15.400,1 tone deşeuri din servicii municipale - stradale biodegradabile, inerte, din pieţe, grădini şi parcuri. Datorită preocupării continue pentru păstrarea unui mediu curat, se lucrează la recuperarea materialelor reciclabile. Pentru anii 2008 - 2011, din volumul total de gunoi menajer cumulat, 23.317,8 tone reprezintă materiale reciclabile colectate în 2010-2011, cantitate dublă faţă de anii anteriori.

Situaţia colectării deşeurilor reciclabile

Denumirea materialului

Cantităţi materiale reciclabile colectate (tone)

% cantitatea totală de gunoi menajer colectat

2008 2009 2010 2011 2008 2009 2010 2011

Sticlă 31,61 88,78 7,47 29,9 0,02 0,06 0,01 0,03

PET+PE 54,74 2833 6516,82 5.620,8 0,04 2,05 6,48 6,50

Hârtie/carton 327,01 3.623,67 5.625,38 5.462,54

0,25 2,63 5,59 6,31

Metale 1,1 0,30 - - 0,0007 0,002 - -

DEEE 138,52 127,94 25,33 29,56 0,11 0,09 0,03 0,03

Lemn 0 54,14 - - 0 0,04 - -

Total 552,98 6.639,93 12.175 11.142,8

Degradarea progresivă a calităţi mediului natural şi antropic la nivel mondial, continental, naţional, regional se constată a avea efecte şi la nivel local sub forme specifice de manifestare a poluării existente. Datele obţinute prin analiza factorilor poluanţi vin să confirme faptul că poluarea globală se regăseşte la nivel local prin aspecte concrete, specifice, care, dacă nu vor fi reduse sau înlăturate, vor conduce în timp la degradarea mediului ambiant şi vor influenţa implicit calitatea vieţii. Menţinerea gradului de poluare, în limitele prevăzute de norme, înseamnă:

o reducerea poluării atmosferice prin asigurarea compatibilităţii structurilor industriale cu mediul ambiant; o reconversia industriilor poluante; o ridicarea performanţelor ecologice ale termocentralelor; o implementarea unui trafic nepoluant şi limitarea poluării fonice; o dezvoltarea unui sistem integrat pentru managementul resurselor de apă prin:

- implicarea administraţiei locale în acţiuni specifice de protecţie şi igienizare a cursurilor de apă, - extinderea şi întreţinerea canalelor pentru apele pluviale în intravilan şi extravilan

o recuperarea terenurilor degradate prin reconstrucţia lor ecologică; o instaurarea unui sistem de avizare şi monitorizare a dislocărilor de soluri.

2. SPAŢIILE VERZI ŞI ZONELE DE AGREMENT Componentă importantă a organismului urban, spaţiile verzi sunt constituite din suprafeţele de teren ale căror fond dominant este constituit din vegetaţie. Acestora le sunt asociate o serie de construcţii specifice pentru satisfacerea funcţiilor igienico-sanitare, socio-culturale şi estetice. Deosebim trei categorii de spaţii verzi organizate: parcul (suprafaţa mai mare de 1ha), grădina (teren cultivat cu flori, copaci şi arbuşti ornamentali care este folosit pentru agrement şi recreere, fiind deschis publicului) şi scuarul (suprafaţa până la 1 ha). Sunt, totodată, spaţii verzi organizate în ansambluri expoziţionale – Grădina Botanică, Grădina Zoologică, Parcul Copiilor, Muzeul Satului, precum şi în zonele de locuit, în aliniamente stradale sau în perdele forestiere.




156

Suprafaţa de spaţii verzi a municipiului Timişoara în anul 2009 este de 509,84 ha care include şi Perdeaua Forestieră de protecţie în suprafaţă de 30 ha înfiinţată în partea de nord vest a municipiului Timişoara între şoseaua Timişoara – Jimbolia şi Calea Aradului, ceea ce înseamnă o medie de 16,19 mp/locuitor, calculată la o populaţie de 315.000 locuitori. În anul 2011, suprafaţa de spaţii verzi a crescut la 525,21 ha (include şi Perdeaua Forestieră de protecţie în suprafaţă de 30 ha înfiinţată în partea de nord - vest a municipiului Timişoara între şoseaua Timişoara – Jimbolia şi Calea Aradului), ceea ce înseamnă o medie de 16,664 mp/locuitor calculată la o populaţie de 315 000 locuitori.

Tab.8.6. Suprafaţa spaţiilor verzi pe categorii în municipiul Timişoara în 2011 şi, comparativ cu 2009

Tipuri spaţii verzi Suprafaţă (ha) Mp/locuitor

An 2011 An 2009 An 2011 An 2009

Parcuri 92,209 89,59 2,93 2,78

Scuaruri 16,352 12,97 0,51 0,41

Spaţii verzi zone stradale şi blocuri

332,829 328,58 10,566 10,30

Perdea forestieră 30,00 30,00 0,95 0,95

Pădurea Verde 50,70 50,70 1,610 1,61

Locuri de joacă 1,72 0,054

Parcări ecologice 1,40 0,044

TOTAL 525,21 509,84 16,664 16,19

Există numeroase zone verzi inclusiv între blocuri, precum şi în alineamentele stradale. Suprafaţa totală a acestora este de 328,58 ha, din care 170,9 ha în aliniamente stradale şi 157,68 ha în cartierele de blocuri.

Tab.8.7. Suprafaţa spaţiilor verzi pe cartiere

Nr. crt

Cartierul Suprafaţă

teren Suprafaţă

spaţii verzi Procent

1 CETATE 1.001.848 520.629 52%

2 MEHALA 1.052.783 530.673 50%

3 FABRIC 1.829.186 827.754 45%

4 FREIDORF 240.438 105.237 44%

5 CIARDA ROŞIE 219.028 94.305 43%

6 FRATELIA 455.663 176.651 39%

7 ELISABETIN 1.755.884 674.582 38%

8 PLOPI 143.834 52.882 37%

9 IOSEFIN 725.412 256.455 35%

10 GHIRODA NOUĂ 145.880 46.600 32%

Se poate observa faptul că spaţiile verzi cele mai întinse ca suprafaţă se găsesc în cartierul Cetate, iar cele mai mici în Ghiroda Nouă. Acest fapt se datorează inclusiv modului de dezvoltare istorică a celor două cartiere. Primul reprezintă vechiul nucleu civic al oraşului Timişoara, pe când cel de al doilea a apărut ca urmare a creşterii pe orizontală a oraşului şi înglobării localităţilor limitrofe. Suprafeţele ocupate de zonele industriale, comerciale, zonele periferice ale oraşului în continuă extindere, canalul Bega nu sunt cuprinse în această situaţie.

Tab.8.8. Situaţia suprafeţelor de zone verzi organizate în parcuri şi scuaruri




157

Nr. crt

Denumire Suprafaţa

totală -mp-

din care - mp

Gazon şi arbori Rabate flori Alei Luciu apă Alte terenuri

PARCURI

1 Parcul Scudier (Central) 79.127 62.002 170 13.625 470 2.860

2 Parcul Catedralei 45.399 38.000 20 2.900 - 4.479

3 Parcul Justiţiei 32.715 26.420 - 5.239 - 1.056

4 Parcul Rozelor 37.490 26.290 5.900 2.800 - 2.500

5 Parcul Copiilor 66.400 59.450 - 3.800 350 2.800

6 Parcul Mocioni (Ilsa) 21.787 17.987 - 2.400 - 1.400

7 Centrul Civic 76.000 67.500 - 5.000 - 3.500

8 Parcul Botanic 84.103 74.533 120 7.500 450 1.500

9 Parcul Alpinet 20.743 13.193 - 5.250 - 2.300

10 Parcul Universităţii 56.205 47.300 70 5.475 - 3.360

11 Parcul Pârvan 59.896 48.214 300 6.732 - 4.650

12 Parcul Campus Universitar 89.693 72.528 60 11.025 - 6.080

13 Parcul Poporului 45.129 37.390 - 5.300 - 2.439

14 Parcul Stadion 70.905 58.502 - 2.238 - 10.165

15 Parcul Lidia (Pădurice Giroc) 90.331 84.573 - 4.550 - 1.208

16 Parcul Adolescenţilor 17.000 13.700 - 3.200 100 -

17 Parcul Petofi 12.088 11.020 - 1.068 - -

18. Parcul Uzinei 17.080 13.200 - 3.820 60 -

TOTAL PARCURI 922.021 771.802 6.640 91.922 1.430 50.297

SCUARURI

1 Scuarul Operei 16.823 2.900 750 11.773 - 1.400

2 Piaţa Libertăţii 8.081 3.216 150 2.100 15 2.600

3 Piaţa Unirii 13.500 5.000 - 900 - 7.600

4 Scuarul Bastion 25.300 18.895 - 2.575 - 3.830

5 Scuarul Muzeului 14.300 11.540 - 560 - 2.200

6 Piaţa Bihor 17.050 15.390 - 1550 - 110

7 Piaţa Plevnei 5.200 4.160 - 765 100 175

8 Scuarul Doina 20.350 16.020 - 3.880 - 450

9 Piaţa Crucii 9.100 7.960 - 1.090 - 50

10 Scuarul Arcidava 2.400 2.200 - 198 2 -

11 Scuarul Arhanghelii Mihail şi Gavril

2.830 2.730 - 100 - -

12 Scuarul Sf. Nicolae (Păun Pincio) 1.318 1.000 - 318 - -

13 Scuarul str. Macilor 2.440 2.000 - 440 - -

14 Scuarul str. Pompiliu Ştefu 1.440 1.204 - 236 - -

15 Parcul Zona Bucovina 8.947 7.606 - 1.281 60 -

16 Parcul Clăbucet 5.683 4.545 - 1.108 30 -

17 Parcul Soarelui 6.730 5.800 - 900 30 -

18 Parcul Triade 2.036 1.737 - 299 - -

TOTAL SCUARURI 163.528 113.903 900 30.073 237 18.415

În ceea priveşte vegetaţia, sunt 0,56 arbori/locuitor şi o producţie de oxigen exprimată la 8,8 kg O2/locuitor. Aceste date ne obligă să afirmăm că balanţa ecologică, adică principalele schimbări gazoase între populaţie împreună cu toată tehnica de care dispune pe de o parte şi între atmosferă şi vegetaţia din zonă pe de altă parte, este nefavorabilă. Echilibrul (balanţa ecologică) în atmosferă se menţine de către vegetaţia lemnoasă în primul rând, care consumă bioxid de carbon şi produce oxigen. Acest echilibru este o condiţie a confortului ambiental şi a însăşi existenţei umane şi este foarte labil în aglomerările umane din zonele lipsite de păduri.




158

Aceasta este situaţia şi în Municipiul Timişoara, oraş de câmpie, situat într-o zonă în care pe o rază de 20 – 30 km procentul de împădurire este de 2 – 3%. Pentru întreţinerea spaţiilor verzi existente şi amenajarea altora noi pe raza municipiului Timişoara, anual se alocă fonduri în bugetul local anual pentru lucrări de amenajare, reamenajare şi întreţinere de zone verzi (plantări de arbori, arbuşti, conifere, garduri vii şi plante floricole). Lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi şi a locurilor de agrement au caracter de permanenţă, fiind prevăzute în programele lunare de lucrări ale societăţilor prestatoare de lucrări în spaţiile verzi ale municipiului Timişoara. În sinteză, în anul 2011:au fost plantaţi 2.409 bucăţi arbori, 3654 bucăţi arbuşti, 4403 bucăţi plante perene, 1057 bucăţi conifere, 65201bucăţi gard viu, 2071bucăţi trandafiri, 243540 bucăţi flori anuale, 81600 bucăţi flori bienale, 15000 bulbi lalele, zambile şi narcise, 3517 bucăţi plante Pelargonium spaliate pe suporţi metalici; s-au efectuat lucrări de gazonat pe o suprafaţă de 526,06ari ;s-au efectuat lucrări de cosit manual şi mecanic pe o suprafaţă de 102.218,15 ari în parcuri, scuaruri şi pe aliniamente stradale; lucrari de tuns ornamental garduri vii şi aliniamente în suprafaţă de 1534,05 ari şi 1612 buc. figuri izolate;lucrări de tăieri corecţie la 48.717 bucăţi arbori şi arbuşti, s-au defrişat 1434 buc. arbori bolnavi, uscaţi, periculoşi sau răsăriţi spontan şi s-au extras 612 bucăţi rădăcini. S-a confecţionat şi montat mobilier urban: 56 bănci şi 31 coşuri de gunoi în Parcul Cetăţii, Parc Dacia, str. Academician Al. Răduleţ şi la asociaţii de proprietari / locatari. În anul 2011 s-au executat lucrări de amenajare în valoare de 2,42mil. lei (fără TVA) în Parcul Carmen Sylva constând în: amenajare alei, montat sistem de irigare, amplasat bănci şi coşuri de gunoi, amenajare loc de joacă, amenajare fântână arteziană, amenajare toaletă, lucrări de plantat material dendrofloricol şi de montat gazon.

Tab.8.9. Situaţia fondurilor alocate în bugetul local în perioada 2006 - 2011

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Amenajări/ intreţinere zone verzi

(RON)

7.114.840

12.587.719,

82

23.915.569,

62

22.066.693,34

18.827.787,89

17.066.004,28

Preţul (RON)/mp

1,417 2,51 4,69 4,33 3,58 3,24

Evoluţia costurilor de întreţinere pe metrul pătrat se datorează creşterii preţurilor, precum şi coeficienţilor de inflaţie. Involuţia costurilor în ultimii doi ani se datorează crizei economice accentuate şi reducerii cu 25% a prevederilor bugetare. Având în vedere elementele primare pentru o balanţă ecologică corelate cu datele relevate de lucrarea „Cercetări preliminare privind fenomenul de uscare a arborilor şi arbuştilor din Timişoara‖ realizată de ICAS-TM, municipalitatea şi-a trecut pe agenda sa, o sumă de activităţi prioritare dezvoltării spaţiilor verzi, a calităţii peisagiste, ecologice, botanice a acestora. Complementar faţă de alocările din bugetul local, Direcţia de Mediu a accesat finanţări nerambusabile din fonduri structurale pentru îmbunătăţirea calităţii mediului.

Proiectul „Modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul Timişoara” a primit finanţare

nerambursabilă în valoare de 3,65mil lei, are ca scop îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi va

conduce la îmbunătăţirea calităţii mediului şi introducerea acestui parc în circuitul turistic, fiind

situat între B-dul Michelangelo, strada Alexandru Borza şi Canalul Bega - sit istoric urban de

importanţă locală. Proiectul prevede reamenajarea şi completarea spaţiilor verzi pe o suprafaţă de 11.071 mp,

realizarea unui sistem modern de irigare a Parcului Rozelor, precum şi a unei staţii de pompare;

refacerea iluminatului public utilizând energiile alternative; reabilitarea aleilor pietonale pe o

suprafaţă de 6.829 mp; reabilitarea construcţiilor existente în Parcul Rozelor; reconstruirea

împrejmuirii parcului pe o lungime de 480 ml gard;dotarea parcului cu mobilier urban.




159

Lucrările de modernizare, demarate la sfârşitul lunii septembrie 2011se vor continua şi în 2012. Între Calea Jimboliei şi Calea Aradului, perdeaua forestieră de protecţie în suprafaţă de 30 ha a fost finalizată, aceasta numărînd 30.132 arbori din speciile stejar, arţar, salcâm, tei, nuc, pin, etc. Extinderea perdelei forestiere până la Calea Aradului, aduce municipiului o nouă barieră împotriva poluării grosiere cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile purtate de vântul ce bate dinspre Câmpia Banatului. Prezenţa a 52 ha pădure în apropierea oraşului va influenţa pozitiv flora şi fauna şi va constitui o nouă oază de recreere, un mic plămân verde în această zonă de Nord-Vest unde nu există nici un hectar de pădure pe o rază de 40 km. O atenţie specială este acordată proprietăţii private de terenuri, grădini şi curţi din aceste zone (peste 1.800 ha), administraţia locală căutând soluţii pentru mărirea suprafeţelor de spaţii verzi private. Cu ocazia lunii pădurii (15 martie-15 aprilie 2011), s-au plantat 400 arbori şi arbuşti, din care 300 puieţi de salcâm (Robinia pseudacacia) şi 100 puieţi de corcoduş (Prunus pissardi), în zonele libere din perdeua forestieră de protecţie a oraşului, contribuind astfel la creşterea funcţiilor de protecţie ale acesteia. Ca şi măsură de ameliorare, se impune continuarea plantării de arbori şi arbuşti, în completare în perdeaua forestieră de protecţie, precum şi căutarea de noi terenuri pretabile împăduririi. Zonele de agrement de pe raza Municipiului Timişoara au rămas în mare parte aceleaşi în decursul ultimilor ani. Principalele puncte de atracţie pentru recreere şi agrement în jurul Timişoarei, până la distanţa de 25 km sunt următoarele:

Nr. Crt.

Denumirea obiectivului agrement

Distanţa faţă de oraş (km)

Suprafaţa (ha)

Capacitate încărcare max. cu vizitatori

1. Pădurea Verde 0 735 15.000

2. Pădurea Pişchia (acumulare Murani) 25 100 500

3. Acumularea Ianova 25 200 2.000

4. Pădurea Recaş 27 280 1.000

5. Pădurea Bistra 10 250 700

6. Parc dendrologic Bazoş 20 60 1.000

7. Pădurea Chevereş 32 150 500

8. Lunca Timiş Albina 15 50 1.000

9. Lunca Pogănişului 27 600 2.000

10. Lunca Timişului Urseni-Giroc-Şag 14 300 3.000

11. Pădurea Giroc 12 440 1.000

12. Pădurea Lighed 23 1.600 2.000

13. Băile Calacea 25 30 1.000

TOTAL 4.795 29.700

Din suprafaţa totală a Pădurii Verzi de 735 ha, Primăria Municipiului Timişoara are în administrare, din anul 2003, suprafaţa de 50,7 ha, înfiinţată în anii 1938-1939 prin împădurirea unui teren de la marginea oraşului. Pentru această suprafaţă s-au întocmit studii de Cadastru Verde în perspectiva introducerii în circuitul recreativ al municipiului printr-o sistematizare şi structurare corespunzătoare, ce ar putea asigura o încărcare cu vizitatori de cel puţin 20-25 vizitatori/ha. Începând cu 2002, s-a studiat poluarea biologică a solurilor din parcuri, supravegherea şi combaterea vectorilor de boli transmisibile şi a speciilor generatoare de disconfort şi pagube pentru populaţie, perfecţionarea şi aplicarea managementului populaţiei canine din Timişoara în acord cu convenţiile internaţionale semnate de România ş.a.m.d. Pentru reducerea prezenţei vectorilor în oraş, municipalitatea a efectuat lucrări de combatere chimică şi biologică a muştelor, ţânţarilor, a altor insecte, şoarecilor, şobolanilor etc., pe întreaga suprafaţă (13.000 ha) a domeniului public, în cele 128 de şcoli şi grădiniţe administrate prin lucrări de deratizare, dezinsecţie,




160

dezinfecţie şi tratamente fitosanitare, prestate de către SC DERATON SRL, ce presupune pe de o parte, monitorizarea activităţilor de combatere şi eficientizarea acestora prin îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, folosirea unor utilaje moderne şi a unor substanţe cu un grad scăzut de toxicitate pentru animale şi oameni şi pe de altă parte, urmărirea modului de respectare a termenelor stabilite şi a condiţiilor de efectuare a lucrărilor. Numeroasele activităţi realizate în ultimii ani de către Primăria Municipiului Timişoara pe teme ecologice împreună cu şcoli generale, licee, facultăţi, organizaţii diverse, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Francez, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului etc., au creat premisele realizării unei „conştiinţe ecologice‖, a unei atitudini corecte faţă de o dezvoltare durabilă.

3. LOCUIREA Fondul locuibil al municipiului Timişoara, la sfârşitul anului 2010, cuprindea 129.968 de locuinţe, cu o suprafaţă medie locuibilă de aproximativ 41,35 mp/locuinţă şi 17,26 mp/locuitor. Din totalul de 128.968 locuinţe existente în Timişoara, 95,07% sunt proprietate privată, în timp ce doar 4,93% reprezintă proprietate publică. În anul 2010, zona de locuinţe şi funcţiuni complementare a municipiului Timişoara se întindea pe o suprafaţă de 5.374.247 m

2 .

2007 2008 2009 2010

Locuinţe existente – total (la 31 XII)

128.462 128.998 129.545 129.968

- în proprietate publică 6.382 6.382 6462 6411

- în proprietate privată 122.080 122.616 123.083 123.557

Suprafaţa locuibilă - total m² 5.214.779 5.266.552 5.329.890 5.374.247

- proprietate publică 203.151 203.151 206.697 206.360

- proprietate privată 5.011.628 5.063.401 5.123.193 5.167.887 Sursa: INS Timiş

Analiza principalelor aspecte sociale ale locuirii în municipiul Timişoara include evaluarea fondului locativ existent şi a caracteristicilor socio-demografice ale populaţiei.

Tab.8.10. Indicatori sociali şi sociologici ai locuirii

2007 2008 2009 2010

Nr. de locuinţe/1000 locuitori 417,97 413,31 415,06 417,33

Supr. medie locuibilă / locuinţă (mp) 40,59 40,83 41,14 41,35

Supr. medie locuibilă / locuinţă prop. privată 41,05 41,29 41,62 41,82

Supr. medie locuibilă / locuinţă prop. publică 31,83 31,83 31,99 32,19

Supr. medie locuibilă / persoană (mp) 16.97 16,87 17,07 17,26

Densitatea locuitor/locuinţă 2,39 2,42 2,41 2,40

Sursa: INS Timiş

În ultimii ani au fost elaborate şi/sau aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara peste 50 de planuri urbanistice zonale şi planuri urbanistice de detaliu, pentru dezvoltarea de noi zone de locuinţe, crescând în special efectivul locuinţelor executate în regie proprie, din fonduri ale populaţiei. Dacă în anul 2009 s-au finalizat un număr de 547 de construcţii, faţă de 719 în anul 2008, în anul 2010 acestea au continuat să scadă ajungând la un număr de 421, realizate în totalitate din fonduri private. Numărul locuinţelor aflate în proprietate publică a crescut în anul 2009 (6.462) faţă de anul 2008 (6.382) înregistând o uşoară scădere în anul 2010 (6.411). Conform datelor raportate la sfârşitul anului 2010, din totalul autorizaţiilor de construire doar 12 au fost eliberate pentru clădiri administrative (31.910 mp) în timp ce pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate 165 autorizaţii (94.066 mp).

În prezent, Primăria Municipiului deţine în proprietate sau administrare sub 5% din fondul total locativ. Reducerea acestui procent, de la 19,5% în anul 1989 se datorează retrocedării imobilelor către foştii




161

proprietari sau vânzării locuinţelor către foştii chiriaşi. În această situaţie, având în vedere bugetul local redus, este dificilă găsirea unei soluţii pentru rezolvarea urgentă a problemelor sociale ale persoanelor defavorizate. Numărul total de locuinţe aflate în administrarea Primăriei Municipiului Timişoara a scăzut de la 2.348 locuinţe în anul 2009 la 2177 locuinţe în anul 2011. După anul 1990 şi până în prezent se constată predilecţia în construirea locuinţelor individua le, cu o arhitectură încadrată în ansamblul urban tradiţional. Confortul asigurat de locuirea la casă este preferat de o mare parte a populaţiei Municipiului Timişoara în principal datorită posibilităţii imprimării din start asupra imobilului a unui stil mai original sau personalizat, datorită încăperilor mai spaţioase, dar şi libertăţii şi intimităţii conferite de existenţa unui spaţiu verde în jurul casei. În perioada 1992 -2002 (intervalul dintre ultimele două recensăminte efectuate la nivel naţional) s-a remarcat o creştere a numărului de clădiri cu 1.051 şi a numărului de locuinţe cu 5.304. La o creştere cu 4,4% a numărului locuinţelor s-a înregistrat o creştere a numărului camerelor de locuit cu 6,4% (adică cu 17.818). precum şi o creştere a suprafeţei locuibile cu 16,5% (adică cu 713.410 mii m²). Mai mult chiar, noile locuinţe impun standarde mai înalte de locuire prin spaţiul mai larg de locuit.

Tab.8.11. Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor la recensămintele din 1992 şi 2002

7 ianuarie 1992

18 martie 2002

2002 faţă de 1992:

Date absolute

În procente

Numărul clădirilor 22.182 23.233 1.051 104,7%

Numărul locuinţelor 121.260 126.564 5.304 104,4%

Numărul camerelor de locuit 277.944 295.762 17.818 106,4%

revin în medie camere/locuinţă 2,3 2,3 - -

Suprafaţa locuibilă - total (m²) 4.330.394 5.043.804 713.410 116,5%

Suprafaţa medie (m²) pe :

o locuinţă 35,7 39,9 - -

o cameră 15,6 17,1 - -

o persoană 13,0 15,9 - -

Numărul gospodăriilor 115.597 117.622 2.025 101,8%

Numărul mediu de persoane/gospodărie 2,7 2,6 - - Sursa: INS Timiş

Din punct de vedere al caracteristicilor de confort ale imobilelor de locuit, este de menţionat că o mare parte dintre clădiri prezintă o stare avansată de uzură (60% din fondul locuibil), necesitând lucrări de reparaţii, refuncţionalizări şi modernizări. Locuinţele colective realizate până în 1989 necesită lucrări de refacere a izolaţiilor termice, fonice şi hidrofuge, lucrări de eliminare a condensului şi refacere a faţadelor, precum şi de reparaţii capitale sau înlocuire a instalaţiilor tehnico-edilitare, interioare şi exterioare. Principalele aspecte negative constatate referitor la confortul locuirii în Timişoara sunt:

existenţa unor spaţii locuibile neadecvate (subsoluri, locuinţe cu anexe utilizate în comun);

subdimensionarea spaţiului interior (ca număr de camere şi suprafaţă locuibilă) şi compartimentarea defectuoasă a unor locuinţe;

cheltuielile de întreţinere ridicate;

izolaţiile fonice şi termice slabe existente la toate blocurile de locuinţe colective construite înainte de 1990;

starea degradată a instalaţilor tehnico-edilitare;

subdimensionarea sau inexistenţa spaţiilor exterioare aferente locuinţelor (platforme gospodãreşti, spaţii verzi, spaţii de joacã pentru copii, locuri de parcare şi garare a autovehiculelor) şi întreţinerea necorespunzătoare a acestora;

lipsa lucrărilor curente de întreţinere a clădirilor - datorată situaţiei economice precare cu care se confruntă majoritatea populaţiei – şi care în timp generează degradarea majoră a construcţiei în ansamblul ei.

Din punct de vedere al zonificării, disfuncţionalităţile constatate se referă la:




162

insuficienta echipare a unor cartiere cu dotări de învăţământ (ex: cartierele Ion Ionescu de la Brad, Kuncz, zone periferice), sanitare, pieţe agro-alimentare (zonele Mehala, Ronaţ, Blaşcovici, Mircea cel Bătrân, Fratelia) sau spaţii verzi (calea Şagului, Aradului, Circumavalaţiunii etc.);

existenţa unor funcţiuni incompatibile cu locuirea dispersate în zona teritoriului locuit; (ex.unităţi industriale în zonele UMT, Buziaşului etc.)

existenţa unor grupări de locuinţe în imediata vecinătate a unităţilor de producţie (ex: blocurile de locuinţe de pe platforma industrială Freidorf sau la UMT), aceste funcţiuni stânjenindu-se reciproc;

amplasarea Zonei industriale U.M.T. între zona de locuit din nord şi zona verde de agrement de la Pădurea Verde şi Muzeul Satului; întreruperea oricărei comunicări între aceste zone şi incompatibiltatea industriei cu funcţiunile învecinate. Construcţia de locuinţe în timişoara s-a relansat în special după anul 2000, când au apărut primii dezvoltatori imobiliari în peisajul construcţiilor în Timişoara. Perioada anilor 2000 este dominată de extinderea zonei de locuit în zonele limitrofe (periferice) oraşului şi în zona periurbană ,respectiv în comunele şi satele din aproprierea Timişoarei(Dumbrăviţa, Chişoda, Giroc, Urseni, Moşniţa, Sânmihaiu Român, Şag, Giarmata, Sânandrei, Săcălaz). Totuşi, aspectele referitoare la infrastructura tehnică şi accesul în aceste zone rezidnţiale rămân problematice. Zonele rezidenţiale de locuire colectivă construite în timpul regimului comunist au fost proiectate pentru a asigura infrastructura şi utilităţile necesare unei comunităţi (şcoli, grădiniţe, spaţii comerciale, poştă, etc), însă locuinţele sunt de proastă calitate. Din studiile sociologice realizate reiese că oamenii cu venituri reduse locuiesc în condiţii de supraocupare, iar bugetul de care dispun nu le permite achiziţionarea unui apartament. Din punct de vedere al caracteristicilor de confort ale imobilelor de locuit, este de menţionat că o mare parte dintre clădiri prezintă o stare avansată de uzură (60% din fondul locuibil), necesitând lucrări de reparaţii, refuncţionalizări şi modernizări. Locuinţele colective realizate până în 1989 necesită lucrări de refacere a izolaţiilor termice, fonice şi hidrofuge, lucrări de eliminare a condensului şi refacere a faţadelor, precum şi de reparaţii capitale sau înlocuire a instalaţiilor tehnico-edilitare, interioare şi exterioare. Principalele aspecte negative constatate referitor la confortul locuirii în Timişoara sunt:

existenţa unor spaţii locuibile neadecvate (subsoluri, locuinţe cu anexe utilizate în comun);

subdimensionarea spaţiului interior (ca număr de camere şi suprafaţă locuibilă) şi compartimentarea defectuoasă a unor locuinţe;

cheltuielile de întreţinere ridicate;

izolaţiile fonice şi termice slabe existente la toate blocurile de locuinţe colective construite înainte de 1990;

starea degradată a instalaţilor tehnico-edilitare;

subdimensionarea sau inexistenţa spaţiilor exterioare aferente locuinţelor (platforme gospodãreşti, spaţii verzi, spaţii de joacã pentru copii, locuri de parcare şi garare a autovehiculelor) şi întreţinerea necorespunzătoare a acestora;

lipsa lucrărilor curente de întreţinere a clădirilor - datorată situaţiei economice precare cu care se confruntă majoritatea populaţiei – şi care în timp generează degradarea majoră a construcţiei în ansamblul ei. Datorită acestor inconveniente s-a recurs la soluţii de reabilitare a acestor imobile. Datorită costurilor ridicate activitatea de reabilitare este mult încetinită, raportat la numărul mare de imobile care necesită reabilitare. Problemele învelitorilor şi-au găsit parţial rezolvare prin mansardarea blocurilor acolo unde structura permitea aceasta, costul lucrărilor fiind suportat de dezvoltator în schimbul spaţiului obţinut prin mansardare. În cazul reabilitării termice, în perioada 2009-2011 administraţia locală a municipiului Timişoara prin programul local multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 18/2009, a monitorizat lucrările de intervenţie pentru reabilitarea termică la 61 de imobile a căror valoare se ridică la 23.294.300 lei şi prin care s-a obţinut o creştere considerabilă a performanţei energetice la aceste imobile. Datorită faptului că acest program depinde de alocările bugetare (50% din costuri sunt alocate de la bugetul de stat şi 30% din bugetul local, asociaţiile de proprietari suportând doar 20% din costuri), fondurile alocate fiind insuficente, rezultatele sunt prea puţin vizibile, date fiind necesităţile. Din punct de vedere al zonificării, disfuncţionalităţile constatate se referă la:

insuficienta echipare a unor cartiere cu dotări de învăţământ (ex: cartierele Ion Ionescu de la Brad, Kuncz, zone periferice), sanitare, pieţe agro-alimentare (zonele Mehala, Ronaţ, Blaşcovici, Mircea cel Bătrân, Fratelia) sau spaţii verzi (calea Şagului, Aradului, Circumavalaţiunii etc.);




163

existenţa unor funcţiuni incompatibile cu locuirea dispersate în zona teritoriului locuit; (ex.unităţi industriale în zonele UMT, Buziaşului etc.)

existenţa unor grupări de locuinţe în imediata vecinătate a unităţilor de producţie (ex: blocurile de locuinţe de pe platforma industrială Freidorf sau la UMT), aceste funcţiuni stânjenindu-se reciproc;

amplasarea Zonei industriale U.M.T. între zona de locuit din nord şi zona verde de agrement de la Pădurea Verde şi Muzeul Satului; întreruperea oricărei comunicări între aceste zone şi incompatibiltatea industriei cu funcţiunile învecinate. Din punct de vedere al echipării tehnico – edilitare şi a reţelelor de circulaţie, situaţia este următoarea: 94,8% din locuinţele Timişoarei sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă, 96% sunt racordate la sitemul de canalizare, 99,5% au instalaţie electrică, 80,2% încălzire centrală prin termoficare sau centrală termică proprie şi 3,1% încălzire cu sobe şi gaz.

Un domeniu de interes major pentru autorităţile locale îl constituie clădirile istorice. În ultimii 50 de ani nu s-a întreprins aproape nimic pentru reabilitarea acestora. Rezultatele se pot observa în fiecare zi: clădirile vechi se află, cu puţine excepţii, într-o stare avansată de degradare sau chiar în pericol de a se prăbuşi. Acest fapt este o piedică pentru dezvoltarea economică a oraşului. Şi, nu în ultimul rând, confortul locatarilor are de suferit. Clădirile au nevoie de măsuri de reabilitare, care să sporească confortul locatarilor, dar care să nu compromită caracterul istoric al acestora.

Municipalitatea a întreprins numeroase demersuri în găsirea unei soluţii pentru asigurarea

fondurilor necesare executării lucrărilor de reabilitare.

Pe parcursul anului 2010 au fost finalizate demersurile pentru aprobarea formei finale a

Acordului de împrumut şi finanţare între KfW, Frankfurt pe Main şi România reprezentată de

Ministerul Finanţelor Publice al României şi Municipiul Timişoara (ca „Agenţie de implementare a

programului”) pentru un împrumut de 3 milioane de euro şi un grant de 2 milioane de euro

pentru Reabilitarea cartierelor istorice ale Timişoarei (Infrastructură municipală faza a II-a).

Acordul a fost aprobat de către Guvern la finalul lunii iulie, la finalul anului fiind ratificat de către

Parlament şi Preşedinte. Programul de sprijin financiar urmează să înceapă a fi implementat din

anul 2011. Într-o etapă preliminară a demarării propriu-zise a proiectului, a fost iniţiată o

campanie de informare a proprietarilor clădirilor eligibile incluse în proiect. Dintre aceştia, 13

asociaţii au depus deja cererile pentru iniţierea evaluării în vederea accesării programului. Toate aceste aspecte negative constatate, vizând deficienţele fondului locativ existent în Timişoara, corelate cu veniturile destul de modeste ale populaţiei, impun necesitatea intervenţiei autorităţilor locale prin diverse măsuri sociale, precum: facilităţile fiscale acordate în scopul încurajării reabilitării clădirilor. Ca o concluzie, se poate afirma, cu siguranţă, că situaţia locuirii în Timişoara a evoluat pozitiv, în ultimii ani, în mare parte şi datorită intensificării ritmului construcţiilor de imobile şi sporirii considerabile a confortului spaţiilor de locuit (la care a contribuit şi diversificarea materialelor de construcţie, creşterea calităţii acestora). Cu toate acestea eforturile privind sporirea confortului locuinţelor trebuie continuate, ca o condiţie necesară pentru atragerea de forţă de muncă suplimentară, pentru asigurarea dezvoltării economice locale.

4. FURNIZORI DE SERVICII DE UTILITĂŢI S.C. ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC S.A. cu sediul în Timişoara, Splaiul Nicolae Titulescu nr. 10 - este o societate comercială cu acţionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara rezultată din transformarea regiei autonome locale URBIS. În cadrul obiectului principal de activitate, societatea prestează pentru persoane fizice şi juridice activităţi diverse cum sunt: reparaţii la construcţii, recondiţionare, renovare monumente istorice, clădiri de patrimoniu şi faţade, servicii de coşerit, administrarea sistemului de taxare a staţionării şi parcării autovehiculelor in municipiul Timişoara, organizarea si exploatarea locurilor de afişaj stradal. Societatea este administratorul sistemului municipal de parcare cu plată „TelparK‖ - sistem de reglementare si taxare a stationarilor autovehiculelor, introdus în Timişoara la 1 octombrie 1998. Începând cu 2004, prin H.C.L.nr.241/11.11.2003, staţionarea autovehiculelor este permisă numai în locurile semnalizate prin indicatoare speciale şi numai pe baza unor tichete sau abonamente cumpărate anticipat.




164

S.C. AQUATIM S.A. funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, fiind subordonată Consiliului Local Timişoara. Prin HCL nr. 38 din 13.02.2007 Consiliul Local al Municipiului Timişoara a adoptat reorganizarea Regiei Autonome Apa-Canal Aquatim Timişoara în societate comercială pe acţiuni şi asocierea Municipiului Timişoara cu Judeţul Timiş, Oraşul Deta şi Oraşul Jimbolia, în vederea înfiinţării operatorului regional pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare. Din 01 februarie 2010 AQUATIM devine operator regional al serviciilor publice de apă şi de canalizare, operând prin 5 sucursale: Buziaş, Deta, Făget, Jimbolia, Sînnicolau Mare pentru asigurarea eficienţei exploatării şi operativităţii. În prezent AQUATIM asigură serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, atât în municipiul Timişoara, cât şi în 64 de localităţi ale judeţului Timiş – 8 oraşe, 23 comune şi 33 sate. În februarie 2011, AQUATIM a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş‖, în valoare de 118,87 milioane de Euro, proiect finanţat din Fondul de Coeziune, prin POS Mediu. S.C. COLTERM S.A. TIMIŞOARA - este o societate comercială cu acţionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara care a luat fiinţă în anul 2004 prin fuzionarea S.C. TERMOCET 2002 S.A. şi S.C. CALOR S.A., companii cu o vechime de aproximativ 30 de ani. Obiectul principal de activitate al Companiei Locale de Termoficare COLTERM constă în: producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice precum şi exploatarea, întreţinerea, repararea şi dezvoltarea reţelelor termice primare şi secundare, a instalaţiilor din centralele termice de cartier, din CET-uri şi din punctele termice urbane. De asemenea, Compania COLTERM livrează, prin intermediul staţiilor de hidrofor din 46 puncte şi centrale termice, apă rece hidrofor şi, produce la cantităţi scăzute energie electrică în uzina hidro şi CET centru, iar în anul 2008 s-au pus în funcţiune două unităţi de producere a energiei electrice prin cogenerare la CET Sud şi la o centrală termică de cartier Freidorf. COLTERM asigură energia termică din sistemul de încălzire centralizat al oraşului, furnizând căldură şi apă caldă, prin intermediul reţelelor termice, a CET-urilor, a centralelor de cvartal şi a punctelor termice. S.C. DRUMURI MUNICIPALE S.A. - este o societate comercială cu acţionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara, care a luat fiinţă prin reorganizarea fostei regii locale. Specificul de activitate este executarea de lucrări de construcţii, întreţinere şi reparaţii pentru drumuri, străzi, platforme, terenuri de sport, cu îmbrăcăminţi din mixturi asfaltice, betoane de ciment şi pavaje, precum şi lucrări de construcţie şi de reabilitare a liniilor de tramvai. De asemenea, SDM Timişoara, produce şi comercializează: pavaje (pavele, dale) din beton vibropresat, borduri, mixturi asfaltice fabricate la cald ( mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri - mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri), mixturi asfaltice stabilizate cu fibre fabricate la rece (pentru lucrari de intretinere pe timp friguros. S.C. PIEŢE S.A. – este o societate comercială cu acţionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara, care a luat fiinţă prin reorganizarea fostei regii locale. Obiectul de activitate este administrarea celor 9 pieţe agroalimentare publice de pe raza municipiului, a pieţei de vechituri din Mehala precum şi - începând din august 2006 - a Pieţei de Gros, MegaFresh. S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE TIMIŞOARA S.A. – este o societate comercială cu capital social mixt româno-german ai cărei acţionari sunt: Consiliul Local al Municipiului Timişoara, RER – Recuperare Ecologică şi Reciclare S.R.L., RRR- Remmert Recycling România Gmbh, Alfred Remmert Junior, Alfred Heinrich Remmert SeniorS.R.L. Societatea prestează în exclusivitate servicii de salubrizare a municipiului Timişoara precum şi a localităţilor periurbane. REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT TIMIŞOARA (RATT) – este organizată ca regie autonomă locală şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. RATT asigură prin mijloace şi prestaţii proprii transportul public urban în municipiul Timişoara pe un număr total de 32 de trasee de transport ce însumează o lungime totală de 406,7 kilometri. Începând cu 1 iunie 2009, îşi începe activitatea Asociaţia Metropolitană de Transport Timişoara, prima autoritate de transport metropolitan din România, aceasta după ce mai multe localităţi bănăţene au înfiinţat o rută care va deservi locuitorii din zona metropolitană a Timişoarei. Municipiul Timişoara este membru fondator alături de Remetea Mare, Ghiroda şi Moşniţa Nouă. Această iniţiativă reprezintă „primul pas către o zonă metropolitană în care să existe toate utilităţile.‖Asociaţia Zonei Metropolitane Timişoara a primit personalitate juridică la începutul lunii mai 2009.




165

S.C. HORTICULTURA S.A. – este o societate comercială pe acţiuni cu acţionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara, care a luat fiinţă prin reorganizarea fostei regii autonome locale de spaţii verzi. Societatea prestează lucrări horticole specifice cum sunt: producerea materialului săditor dendro-floricol necesar pentru amenajări peisagistice exterioare şi interioare, lucrări de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi aflate în zona centrală a municipiului. Lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi din zonele de sud şi de nord ale municipiului au fost atribuite - cu respectarea procedurilor legale în vigoare - unor societăţi comerciale cu obiect de activitate specific în domeniu. COMPANIA NATIONALA DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE "TRANSELECTRICA" S.A. (societate pe acţiuni aflată în proprietatea statului) a fost înfiinţată prin Ordonanţa Guvernului nr. 627 / 2000, în urma separării structurii integrate vertical a fostei Companii Naţionale de Electricitate în entităţi cu personalitate juridică independentă: - SC TERMOELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica si termica - SC HIDROELECTRICA SA pentru producerea de energie electrică - SC ELECTRICA SA pentru distribuţia energiei electrice la consumatori - CN TRANSELECTRICA SA pentru transportul energiei electrice, operator de sistem şi dispecer. Sucursala de Transport TIMIŞOARA - asigură serviciile competitive de transport al energiei electrice, îndeplinind standardele de calitate în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional la un cost minim, cu limitarea impactului asupra mediului înconjurator la un nivel admisibil pe plan european. ST Timişoara îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul a patru judete: Timiş, Arad, Caras-Severin şi Hunedoara. S.C. ENEL ELECTRICA BANAT S.A. Timişoara - este o societate comercială cu capital social majoritar (51%) privat deţinut de compania ENEL, iar diferenţa de capital (49%) deţinut de statul român.

În anul 2007 sunt separate activitățile de distribuție de cele de furnizare. Enel Energie cuprinde activitățile de

furnizare din Banat (județele Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin) și Dobrogea (județele Constanța,

Călărași, Tulcea, Ialomița), deservind 1.450.000 de clienți. Enel Distribuție Banat oferă servicii de: conectare la

rețea, adică branșarea consumatorilor și a producătorilor la rețeaua de distribuție; distribuție de electricitate

pentru consumatorii și producătorii conectați la rețea, în funcție de anumite caracteristici (de exemplu, putere

și tensiune); măsurare, care se referă la instalarea și mentenanța contoarelor și monitorizarea și raportarea de

măsurători electrice. Gestionează și modernizează rețelele electrice din regiune, respectiv în județele Timiș,

Arad, Hunedoara, Caraș-Severin; având ca obiectiv principal îmbunătățirea calității serviciului de distribuție.

Societatea gestionează 42.482 km de rețea în Banat, prin care au fost distribuiți 13.1 TWh - 3.8 TWh în 2009.

Reţeaua Enel Distribuţie Banat în cifre: 97 stații de transformare; 7.443 posturi de transformare; 6.532,5 MVA

putere în stații și posturi de transformare. E.O.N GAZ ROMÂNIA S.A. – este o societate comercială cu capital social majoritar privat, rezultată prin privatizarea fostei societăţi S.C. DISTRIGAZ NORD S.A, ce activează în domeniul industriei gazelor, fiind specializată în furnizarea şi distribuţia gazelor naturale în judeţele Timiş.. Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara. De la 1 ianuarie 2011, furnizarea de gaze naturale şi energie electrică în România sub marca E.ON se face sub un singur nume, E.ON Energie România. E.ON Energie România a fost creată prin fuziunea companiilor de gaze naturale şi energie electrică E.ON Gaz România şi E.ON Moldova Furnizare, iar lansarea sa marchează apariţia serviciilor integrate în domeniul furnizării de energie în România. E.ON devine şi din punct de vedere legal furnizor integrat de servicii energetice, deservind 1,5 milioane de consumatori de gaze naturale şi 1,4 consumatori de electricitate din nordul ţării. Structura acţionariatului E.ON: E.ON România SRL: 51%, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri: 31,82%, Electrica S.A.: 3,78% şi Fondul Proprietatea SA: 13,40%. Obiectivele principale ale companiei sunt continuarea planurilor de consolidare a poziţiei E.ON pe piaţa de furnizare de energie din România prin dezvoltarea portofoliului de clienţi şi asigurarea securităţii furnizării de gaze naturale şi electricitate pentru consumatori. ROMTELECOM S.A. – este o societate pe acţiuni transformată dint-un fost monopol de stat într-o companie privată în permanentă mişcare pe piaţa comunicaţiilor din România ce oferă astăzi în municipiul Timişoara un portofoliu diversificat de produse şi servicii, inovatoare şi uşor de folosit, de la tradiţionala telefonie fixă, la servicii de redirijare imediată a apelurilor, apeluri programate, restricţionate cu parolă etc, la internet de calitate, televiziune digitală, dar şi un spaţiu sigur de găzduire de date, şi servicii combinate de date şi voce.




166

UPC România S.A. - este una din companiile de comunicaţii, ce oferă servicii de televiziune prin cablu, servicii de date şi internet, servicii de telefonie fixă digitală, atât clienţilor persoane fizice cât şi persoane juridice. UPC România S.A deţine Focus Sat, prima companie furnizoare de servicii de televiziune digitală prin satelit din ţară (DTH) RCS & RDS - este una din companiile de comunicaţii, ce furnizează servicii de internet şi de televiziune prin cablu şi satelit, şi unul din furnizorii alternativi de servicii de telefonie fixă, ce oferă utilizatorilor din Timişoara (persoane fizice şi juridice) o alternativă în domeniul telecomunicaţiilor prin servicii adaptabile şi de calitate şi prin pachete complete cu 4 servicii: televiziune prin cablu sau satelit Digi TV, internet de mare viteză Digi Net, telefonie fixă Digi Tel şi telefonie mobilă Digi Mobil. ORANGE - este brandul sub care France Telecom furnizeazã servicii de comunicaţii mobile, Internet şi televiziune. Orange este unul din liderii de piaţă în Romania cu 10,184 milioane de clienţi şi venituri de 698 milioane de euro in primele noua luni din 2011. Compania oferă o gamă largă de servicii de comunicaţii: de la cele de bază până la servicii integrate de voce şi date fixe şi mobile, remarcându-se printr-o extinsă reţea de distribuţie. VODAFONE România - compania care a lansat prima reţea GSM în România, în aprilie 1997 -oferă un portofoliu complet de soluţii de comunicare şi de acces la serivicii de date mobile de mare viteză, acces la e-mail şi internet pe telefon. În acelaşi timp, Vodafone oferă servicii de telefonie fixă şi de telefonie mobilă prin radio în standard GSM, servicii de mesagerie scurtă şi multimedia (SMS/MMS) şi servicii de transmisiuni de date (WAP/GPRS), toate prin intermediul benzilor de frecvenţă de 900 si 1800 MHz. Serviciile de voce si transmisiuni de date sunt disponibile pe 86.9% din suprafaţa ţării

COSMOTE România, membră a grupului COSMOTE, s-a lansat pe piaţa românească în decembrie 2005, cu scopul de a face telefonia mobilă accesibilă tuturor românilor. Compania oferă gama completă de servicii de telecomunicaţii mobile cât şi comunicaţii mobile de date. La sfârşitul lunii septembrie 2011, COSMOTE înregistra 6,5 milioane de clienţi din care 22,8% abonaţi. Compania este printre primele în ceea ce priveşte portările.

starea economic Ă social Ă Şi de mediu a municipiului … · 2012-08-31 · starea economic Ă,...

Documents