stanciulescu - la inceput a fost semnul

4
Fişă de lectură: Autor: Traian D. Stănciulescu Titlu: LA ȊNCEPUT A FOST SEMNUL Editura: Performantica, Iaşi, 2004 Limba este un sistem de semne exprimând idei,comparabil prin aceasta cu scrierea,cu alfabetul surdo-muţilor,cu riturile simbolice,formele de politeţe,semnalele militare etc.Putem concepe,deci o ştiinţă care studiază viaţa semnelor în cadrul vieţii sociale;ea va forma o parte a psihologiei sociale şi,in consecinta ,a psihologiei generale;noi o vom numi semiologie (de la grecescul<<semeion>>-un semn).Ea ne va învăţa în ce constau semnele,ce legi le guvernează.Pentru că nu există încă,nu putem spune că ea va fi.Ea are,însă ,dreptul la existenţa,locul său fiind determinat dinainte.Lingvistică nu este decât o parte a acestei ştiinţe generale,legile pe care le va descoperi semiologia vor fi aplicabile lingvisticii şi aceasta se va afla ca atare ataşată unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane. În consens cu metoda defolierii să consemnăm orientările pe care problema definirii semnului o ridică profound- aşa cum am mai procedat,de altfel,cu prilejul

Upload: andriespetruvladut

Post on 13-Nov-2015

22 views

Category:

Documents


16 download

TRANSCRIPT

Fi de lectur:

Autor: Traian D. Stnciulescu

Titlu: LA NCEPUT A FOST SEMNUL

Editura: Performantica, Iai, 2004

Limba este un sistem de semne exprimnd idei,comparabil prin aceasta cu scrierea,cu alfabetul surdo-muilor,cu riturile simbolice,formele de politee,semnalele militare etc.Putem concepe,deci o tiin care studiaz viaa semnelor n cadrul vieii sociale;ea va forma o parte a psihologiei sociale i,in consecinta ,a psihologiei generale;noi o vom numi semiologie (de la grecescul-un semn).Ea ne va nva n ce constau semnele,ce legi le guverneaz.Pentru c nu exist nc,nu putem spune c ea va fi.Ea are,ns ,dreptul la existena,locul su fiind determinat dinainte.Lingvistic nu este dect o parte a acestei tiine generale,legile pe care le va descoperi semiologia vor fi aplicabile lingvisticii i aceasta se va afla ca atare ataat unui domeniu bine definit n ansamblul faptelor umane.n consens cu metoda defolierii s consemnm orientrile pe care problema definirii semnului o ridic profound- aa cum am mai procedat,de altfel,cu prilejul tentativei similare asociate conceptului de semiotica de la principalele dispute de dicionar.Putem constata cu acest prilej c definiia termenului de semn este nsoit de mrci generale sau particulare care merit consemnate.

Astfel,n dicionarele de uz comun,termenul de semn i se subliniaz calitatea de a indica,de a permite concluzii cu privire la o realitatea oarecare ,fiind definit ca:

- tot ceea ce arta,ceea ce indic ceva;

- lucru observat care permite s se trag concluzii cu privire la existena sau la adevrul unui alt lucru,de care este legat (indice,marca,prob)

Dicionarele de filosofie i logica pun accentual pe dimensiunea ontologica i gnoseologica a semnului,neles c:

- obiect,eveniment sau aciune care indic un fenomen material,o stare afectiv,I stare volitica sau un proces de ori din intellectual.[] Obiectul pe care semnul l numete denotatul semnului, iar conceptual denotatului , care este n acelai timp i nelesul semnului,poart numele de sens.[ ] Semnul este o verig ntre obiectul i subiectul cunoaterii.nelegerea semnului ca fiind primordial n mod absolut fa de semnificaie i,n consecin,fa de obiectul semnificat au drept rezultat un nominalism extrem i un empirism subiectivist de tip lingvistic.

- forma material dotat cu semnificaie sau care ajut la precizarea semnificaiei.

Definiiile subordonare perspectivei psihologice (psihiatrice,psihanalitice) marcheaz cu precdere componenta cognitive,afectiv i volitiva a semnului ,respective nivelul de profunzime la care el acioneaz(logic,n cazul semnului,infralogic,n cazul simbolului) i relaia pe seama cruia aceast aciune se manifest.Regsim,n acest orizont,accepiuni ale semnului precum:

- element sensibil care permite cunoaterea sau recunoaterea unui lucru.Spre deosebire de semnal,care se adreseaz reflexului i incontientului,semnul face apel la inteligena .[] Semnul exprima o idee sau un sentiment,dar pentru a fi inteligibil presupune o nelegere (tacita sau explicit) ntre indivizi.Este un element de transmitere a unei comunicri susceptibil de a lua mai multe semnificaii i de a nu avea nici o legtur logic cu ceea ce reprezint el

- (cf.lat.signum):obiect sau eveniment asociat cu o semnificaie;ceva este semn cnd indica altceva,pe baza unei relaii semnificaie i este produsul unei operaii sau al unui proces ,semnificaiile se complica i se ierarhizeaz pe diferite nivele de profunzime,aceste semnificaii stabilindu-se n funcie de proces i de explicaiile cauzale referitoare la proces sau la manifestare.

n mod firesc,perspective(psiho)sociologic abordeaz semnul n orizontul comunicrii,al funcionalitii sale sociale,descriindu-l ca: suport fizic de ordin substanial sau energetic al unui coninut informaional (semnificaii) constituit social-istoric,care se impune ca atare tuturor membrilor unei colectiviti.Cele mai reprezentativ semne sunt cuvintele limbii naturale,elaborate ca instrument specific de comunicare interuman.

Direcia lingvistic asociaz conceptului de semn dimensiunea expresiei verbale pe care n mod firesc o ipostaziaz,menionnd c semnul este un element lingvistic perceptibil prin simuri,care reprezint,indica sau exprima ceva diferit de sine nsui.

Raportndu-ne alternativelor definitorii mai sus consemnate,vom constata c cercetarea teoretic a conceptului de semn din perspective multidisciplinara trebuie corelat cu cteva domenii de referin: filosofia(logic) i lingvistic,pe de o parte,psihologia,psiho-sociologia i sociologia (comunicrii),pe de alt parte.