SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 8

STADIUL ACTUAL AL REFORMEI SERVICIILOR DE SĂNĂTATE DIN PERSPECTIVA PACIENTULUI

VIOLETA FRÂNCU1, O. FRÂNCU2

1,2Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Cuvinte cheie: sistemul actual de sănătate, reforma sanitară, verigi slabe, pacientul, starea de sănătate a populaţiei

Rezumat: Studiul de faţă evidenţiază principalele probleme cu care se confruntă pacienţii în cadrul actualei reforme a îngrijirilor de sănătate. S-a demonstrate faptul, că există o strânsă corelaţie între gradul de adresabilitate şi accesibilitate la servicii şi starea de sănătate a populaţiei. Rezultatele studiului evidenţiază faptul, că cei mai numeroşi consumatori de servicii medicale şi anume pensionarii, întîmpină o serie de dificultăţi, mai ales în procurarea medicamentelor compensate sau gratuite. În această situaţie, unii pacienţi sunt nevoiţi să le procure parţial, alegând un singur medicament, în general cel mai important din cele prescrise de medic, în timp ce alţii renunţă complet la tratamentul recomandat, din lipsă de bani.

Keywords: current health system, health reform, weak links, patient, health of the population

Abstract: This study highlights the main problems faced by patients in the current health care reform. It has been proved that there is a close correlation between the degree of addressability and access to health services and population. The findings highlight the fact that most numerous consumers of medical services, namely retirement, encounters several difficulties, especially in offset or free medications. In this situation, some patients are forced to buy them partly by choosing a single drug, usually the most important of the prescription, while others completely renounce the recommended treatment for lack of money.

1Autor Corespondent: Violeta Frâncu, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, Str. Luptei, Nr. 21, Sibiu, 550330, România, e-mail: francuv@yahoo.com, tel +40-(269) 21.28.12 Articol intrat în redacţie în 15.11.2010 şi acceptat spre publicare în 21.04.2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)8-10

INTRODUCERE Sănătatea reprezintă unul din drepturile fundamentale

ale omului garantat prin constituţie, este o valoare universală a societăţii. Termenul de sănătate are o dimensiune complexă şi include pe lângă aspectele de sănătate fizică şi pe cele sociale, care s-au dovedit a avea implicaţii în starea de sănătatea a grupului populaţional.

Pe lângă nivelul economic al unei ţări, care determină nivelul de trai al populaţiei şi indirect, alături de alţi factori, starea de sănătate a acesteia, un rol important îl are şi modul de organizare şi gradul de dezvoltare al sistemului de sănătate.

SCOPUL STUDIULUI

Studiul de faţă are drept scop, evaluarea opinia pacienţilor, cu privire la stadiul actual al reformei îngrijirilor de sănătate, urmărindu-se în special aspecte legate de gradul de adresabilitate şi accesibilitate a pacienţilor la serviciile medicale, aspecte legate de relaţia medic-pacient precum şi de costurile aferente serviciilor medicale şi nu în ultimul rând, am analizat modul în care toate acestea interferează cu starea de sănătate şi gradul de satisfacţie al pacienţilor studiaţi.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU Acest studiu a fost conceput ca o anchetă de opinie

efectuată în judeţul Sibiu, în primul trimestru al anului 2011, pe un lot format din 80 de persoane selectate aleator. Tehnica de lucru utilizată a fost chestionarul anonim asistat, cu răspunsuri preformulate şi o întrebare deschisă.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

În urma prelucrării şi analizei datelor colectate am obţinut următoarele rezultate: repartiţia pe sexe şi medii a

persoanelor studiate este similară. Pe grupe de vârstă, distribuţia pacienţilor este după cum urmează (Fig.1) : Figura nr. 1. Repartiţia subiecţilor pe grupe de vârstă

0

5

10

15

20

25

30

35

40

25-34 35-44 45-54 55-64 65-Peste

Vârsta

Pro

cent

e

25-3435-4445-5455-6465-Peste

10% 11,25%

22,5%20%

36,25%

Cei mai mulţi pacienţi au peste vârsta de 65 ani, şi

între 45-64 de ani, cel mai puţin reprezentaţi fiind subiecţii între 25-44 de ani. Dintre persoanele studiate, aproape jumătate au maximum 8 clase efectuate (45%), urmaţi de cei care au absolvit liceul (33,75%), mai puţini fiind cei cu studii superioare (12,5%). Se observă un nivel de şcolarizare în general scăzut la lotul studiat.

Din punct de vedere al nivelului ocupaţional, ponderea cea mai mare o deţin pensionarii (58%), după care urmează muncitorii şi alte profesii cu studii medii (22%), o mică pondere de intelectuali (10%), şomeri (5%), casnice (4%) şi agricultori

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 9

(2%). Aşa cum se observă din rezultatele prezentate anterior, nivelul de trai al persoanelor studiate este în majoritatea cazurilor scăzut. Ca urmare, la întrebarea privind modul în care îi afectează reţinerile lunare din venit pentru sănătate, 83% au răspuns că foarte mult, iar 5% nu pot plăti contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate, pentru că nu au nici un venit (Fig.2). Figura nr. 2. Opinia pacienţilor privind contribuţia la Fondul Asigurărilor de Sănătate

DANUNU AM VENIT LUNAR

82,5%

12,5%

5%

Din analiza nivelului de adresabilitate al pacienţilor la medic se remarcă o adresare mai facilă la medicul de familie (64%) şi la medicul specialist din spital (48%), în schimb adresabilitatea la medicul care lucrează în sistem privat este îngreunată de factorul material, numai 38% din pacienţii studiaţi apelând la serviciile medicale private. Referitor la accesul efectiv al pacientului la medic, dificultăţile majore le întâmpină pacienţii din mediul rural (68%), principalele bariere fiind cele legate de distanţă, costul transportului, programul medicului şi alte costuri legate de tratament. În mediul urban, majoritatea pacienţilor (88%) consideră uşor accesul la medic. În ceea ce priveşte cheltuielile suplimentare pentru sănătate, aproape toţi pacienţii au răspuns că acestea sunt foarte mari sau suficient de mari şi sunt în special pentru medicamente (70%), examene de laborator (15%), consultaţii (8%) şi alte servicii (4%) (Fig.3). Figura nr. 3. Cheltuieli suplimentare pentru sănătate

70%10%

15% 5% MedicamenteConsultaţiiEx.de lab.Altele

Cheltuielile cu medicamentele sunt mari pentru majoritatea pacienţilor studiaţi, pentru faptul că mai mult de jumătate dintre aceştia (62,50%) depind lunar de minimum un medicament. Cu toate acestea, 27,50 % din pacienţi nu beneficiază de medicamente compensate, iar dintre cei care beneficiază de compensarea medicamentelor, mai mult de jumătate (60%) susţin că acest lucru nu îi ajută. Explicaţia constă în faptul că medicamentele scumpe se compensează în proporţie de numai 50%, diferenţa de plată fiind considerată mare pentru aceşti pacienţi, care nu îşi permit să o plătească. O altă explicaţie este aceea că în perioada de studiu a fost o perioadă când farmaciile au încetat să elibereze medicamente, atât compensate, cât şi gratuite.

Un alt aspect studiat este opinia pacienţilor privind organizarea serviciilor de sănătate, analizată comparativ, între sistemul public şi cel privat. Referitor la acest aspect, 72% din subiecţi consideră sistemul privat mult mai bine organizat decât sistemul public, cu toate că apelează destul de rar la serviciile din sistemul pe care îl preferă, din motive de cost. În sistem public, condiţiile hoteliere din asistenţa secundară sunt satisfăcătoare pentru mai mult de jumătate din pacienţi, restul considerându-le nesatisfăcătoare (18,75%), sau foarte bune(12,5%) şi bune (11,25%) (Fig.4). Figura nr. 4. Condiţiile hoteliere din spital

10

9

46

15

0 10 20 30 40 50

Foarte bune

Bune

Satisfăcătoare

Nesatisfăcătoare

Din perspectiva relaţiei medic-pacient, nu există nemulţumiri majore, 87,50% din pacienţi fiind foarte mulţumiţi sau mulţumiţi de relaţia lor cu medicii curanţi. Nemulţumirile pacienţilor sunt legate în special de timpul de aşteptare prea mare, mai mare la medicul din spital comparativ cu medicul de familie şi de gradul de rezolvare a problemelor de sănătate, nesatisfăcător la nivelul medicului de familie în opinia a 48,75% dintre pacienţii chestionaţi. În acest sens, mai mult de jumătate din pacienţi (56,25%) susţin că vizita la medicul de familie este urmată destul de frecvent de consultaţia unui medic specialist (Fig.5). Figura nr. 5. Frecvenţa consultaţiei la medicul specialist din spital după vizita la medicul de familie

ÎNTOTDEAUNA

DESTUL DE DES

RAR

FOARTE RAR

12,5%56,25%

25%

6,25%

Persoanele studiate au fost rugate să acorde note (pe o scară de la 1-5), referitoare la calitatea serviciilor oferite de către medicii de familie, medicii de la nivelul asistenţei secundare şi medicii din sectorul privat (în general aceeaşi în ambele sisteme, public şi privat). În urma analizei datelor obţinute am constatat că notele acordate au fost bune şi foarte bune pentru toţi medicii, nici o notă între 1-2 nu a fost acordată medicilor din sistemul privat, mai multe note între 3-4 s-au dat medicilor din spital (66,25%) şi note de 5 (27,5%); medicii de familie au fost cotaţi foarte bine, cu note de 5, din partea majorităţii subiecţilor

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 10

(80%).

CONCLUZII 1. Majoritatea persoanelor studiate au venituri mici, mai mult

de jumătate fiind pensionari, iar restul sunt muncitori, şomeri, casnice şi foarte puţini intelectuali.

2. Aproape toţi subiecţii consideră foarte mari reţinerile salariale pentru fondurile de asigurări de sănătate.

3. Adresabilitatea la medic nu este foarte dificilă, mai uşoară la medicul de familie, dar accesibilitatea la medic este mult îngreunată de factori obiectivi (distanţă, transport, programul medicului etc.) în cazul pacienţilor din mediul rural.

4. Cheltuielile suplimentare pentru sănătate sunt mari în special cu medicamentele, dar şi cu examenele de laborator, mai puţin cu consultaţiile şi alte servicii.

5. Sistemul de medicamente compensate nu îi ajută pe cei mai mulţi dintre pacienţi, pentru că şi compensate, medicamentele rămân prea scumpe în raport cu venitul lor lunar. Astfel, mai mult de jumătate din cei studiaţi nu îşi pot procura în mod constant, toate medicamentele de care au nevoie lunar.

6. În legătură cu modul de organizare al sistemului public comparativ cu cel privat, pacienţii consideră că sectorul privat este mai bine organizat, deşi mulţi dintre ei nu au beneficiat de serviciile acestuia, din motive de cost.

7. Referitor la calitatea actului medical, pacienţii sunt în general mulţumiţi de medicul curant, principalele nemulţumiri fiind cele legate de timpul de aşteptare prea mare la medic, în special la profesionistul din spital şi de gradul de rezolvare a problemelor de sănătate, în mică măsură la medicul de familie.

8. Din perspectiva relaţiei medic-pacient, nu există nemulţumiri majore, nemulţumirile fiind legate mai ales de timpul de asteptare, uneori prea lung şi de problemele legate de costuri, cu medicamentele şi cu serviciile, mai ales cele din sistemul privat.

BIBLIOGRAFIE

1. Cichon M.- Reformes du sector de la sante en Europe Centrale et Orientale, Revue Internationale, vol.30, 2004;

2. Doorslaev E., Wagstoff A., Rutten F. – The Delivery of Health Care, an International Perspective, Oxford, University Press, 2005;

3. Bocsan I., I. Rădulescu, Radulescu A., - Basic knowledge for managers in Public Health, Vol I and II, Ed Alma Mater, Cluj Napoca 2002;

4. Busoi G., Diagnosis and therapeutic health-in "general medicine" Medical Publishing House, Bucharest, 2006;

5. Jucan Carmen N. Jucan - Treaty of Medical Management, vol III, Policies of health reform in the new EU countries., Ed Alma Mater, Sibiu, 2007.