TEMA PROIECTULUI:

STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE PRODUCŢIE ÎNTR-O UNITATE DE

CREŞTERE INTENSIVÃ CU CAPACITATEA DE 1442 CAPETE

INTRODUCERE

Între ramurile zootehniei creşterea porcilor ocupă locul al doilea după specia bovină.

Carnea rezultată din creşterea suinelor a contribuit şi va continua să aducă un aport substanţial în acoperirea necesarului de substanţe proteice şi, prioritar, în asigurarea sănătăţii umane.

Carnea suinelor se caracterizează printr-o valoare energetică superioară faţă de cele obţinute de la celelalta animale de fermă; aceasta furnizează, în medie 2700Kcal/kg, în timp ce carnea de bovine oferă doar 1600Kcal/Kg, iar cea de ovine 1400Kcal/Kg.

În viitorul apropiat, acoperirea necesarului de proteină se va face, în principal, prin sporirea cantităţilor de carne provenite de la bovine şi ovine, secondate de cea rezultată de la porcine şi păsări, aspecte impuse de posibilităţile limitate de cultivarea ,,cerealelor furajere" necesare ultimelor două specii.

Suinele posedă o serie de însuşiri biologice şi productive care o situează net superior în faţa altor specii, dintre care amintim:

- prolificitatea şi precocitatea ridicată (anual de la o scroafă se pot obţine peste 20 de purcei, iar după circa 9 luni se pot folosi la reproducţie);

- productivitatea pe animal matca superioară (1.5-2 tone carne în viu/scroafă/an);

- randament la sacrificare ridicat (70-75%);

- consum specific de furajare redus (pentru obţinereaunui Kg spor de creştere în greutate vie sunt necesare circa 5 U.N.-în sistem gospodăresc, respectiv 2,5-3 U.N.-în sistem industrial);

- adaptibilitate ridicată la condiţiile de mediu şi la condiţiile creşterii intensive;

- valorifică superior majoritatea produselor secundare obţinute în ramurile vegetale, unele reziduri industriale, precum şi resturile menajere;

- asigură industriei alimentare o valoroasă materie primă, iar pe piaţa externă constituie o sursă sigură de aport valutar;

- porcii pot fi sacrificaţi la orice vârstă, permiţând o mare flexibilitate de comercializare şi la greutăţi care pot varia între 40 şi 140Kg.

- carnea de porc este mai gustoasă, fragedă şi mai hrănitoare decât cea de taurine şi cea de ovine, se poate conserva mai uşor şi se pretează mai bine la prepararea diferitelor sortimente din carne;

- creşterea porcilor se poate organiza cu bune rezultate în cadrul unei agriculturi diversificate sau extensive, dar şi în cazul unei agriculturi specializate intensive.Pe lângă aceste particularităţi, mai trebuie evidenţiat faptul că în creştera

suinelor consumul de furaje este foarte mare, determinând o pondere ridicată a cheltuielilor cu furajele (în medie 60%).

SCOPUL EXECUTÃRII PROIECTULUI

Stabilirea principalelor condiţii şi parametri tehnici şi biologici de funcţionare a unei ferme cu o capacitae de 1442 capete din care 82 scroafe de reproducţie.

Lucrarea urmăreşte stabilirea efectivelor, a producţiilor obţinute şi a sporurilor pentru fiecare categorie de vârstă în parte.

Se urmăreşte corelarea etapelor astfel încât să se asigure o continuitate în procesul de producţie.

În ţara noastră tendinţa generală este de ridicare a productivităţii şi mai puţin de sporire a efectivelor, factorul limitativ fiind asigurarea cu furaje, îndeosebi cereale.

Urmărirea rentabilităţii unei astfel de ferme este un element principal prin care se urmăreşte asigurarea unui câştig care să permită acoperirea cheltuielilor legate de producţie şi de obţinerea unui profit.

FIŞA INDIVIDUALÃPentru elaborarea PROIECTULUI DE AN la disciplina:

,,CREŞTEREA SUINELOR"

Efectiv stoc la 01.01.2006, din care: Vieri de reproducţie..............................................................................3 cap Scroafe gestante, total.........................................................................50 cap Din care, în perioada: 0-20 zile................11 cap 21-45 zile...............11 cap 46-65 zile...............10 cap 66-90 zile...............10 cap 91-114 zile...............9 cap Scroafe în lactaţie, total......................................................................15 cap Din care: în perioada 0-20 zile................8 cap 21-45 zile................7 cap Scroafe în aşteptare, total....................................................................17 cap Tineret de reproducţie (scrofiţe), total................................................20 cap Vieruşi de înlocuire, între 90-110kg.....................................................2 cap Tineret sugar.....................................................................................135 cap Tineret înţărcat..................................................................................250 cap Din care: între 5-12kg......................................125 cap 13-27kg....................................125 cap

Porci graşi.........................................................................................475 cap Din care: între 28-50kg....................................165 cap 51-78kg....................................155 cap 79-110kg..................................155 cap Efectiv total.....................................................................................1442 cap

BAZA DE CALCUL

Hrănirea se face cu nutreţuri combinate sau amestecuri de furaje specifice categoriei de vârstă şi stare fiziologică. Furajele combinate se pot procura de la întreprinderi specializate, dar se pot efectua şi amestecuri furajere în unitate, caz în care se vor prevede utilajele şi instalaţiile specifice.

Consumurile specifice de furaje pot fi următoarele: - tineret înţărcat: 5-12kg= 1,8U.N./Kg spor 13-27kg= 2,3U.N./ Kg spor

- scrofiţe de înlocuire: 60-90kg= 3,4U.N./ Kg spor 91-110kg= 4,5U.N./ Kg spor

- porci graşi: 28-50kg= 3,0U.N./ Kg spor 51-75kg= 3,7U.N./ Kg spor 76-110kg= 4,5U.N./ Kg spor

Retribuţia muncii se face conform normelor în vigoare: - pentru sectoarele montă-gestaţie şi maternitate se va stabili costul de

producţie şi preţul de cost pe purcel înţărcat la vârsta de 35 zile (5Kg/cap);

- pentru sectorul creşă se accordă în funcţie de tehnologia aplicată 20 lei kg/ spor în greutate vie. De asemenea, pentru sectoarele de îngrăşare a tineretului de prăsilă.

Valoarea medicamentelor se va stabili în funcţie de acţiunile ce se întreprind pe fiecare sector de producţie şi categorie.

Acţiunile sanitar veterinare minime pentru creşterea industrială sunt:- la scroafe şi vieri pentru un an de producţie= 2 vacc. antipestoase; 2 vacc. antirujeotice; 2 vacc. antileptospirice; 4 vacc. anticolibacilare; 2 vacc. antiAujesky; vitaminizări; antibiotice;- la tineret sugar se prevede pentru fiecare serie administrarea

preparatelor pe bază de fier (1,5ml/cap) şi a unor antibiotice, în caz de nevoie;

- la tineret înţărcat se prevede pentru fiecare serie: un vacc. antipestos, un vacc. antirujetic, tratamente antistres şi antiparazitare;- la porci graşi se prevede: un vacc. antipestos, un vacc. antirujetic, 2 vacc. anti pasteurelice şi tratamente antistress;- la scrofiţe şi vieruşi de înlocuire se prevede: un vacc. antirujetic, un vacc. antiAujesky, un vacc. leptospiric, tratamente antistress.

Indici de reproducţie planificaţi:- 2,2 fătări/ scrofă/an- 9 purcei / fătare- procentul de fecunditate în sezon răcoros este de 75%, iar în cel

călduros de 60%.Pierderi admise: 15% de la fătare până la înţărcarea purceilor şi de 5% de

la înţărcarea purceilor până la livrarea porcilor graşi.Valoarea furajelor combinate se va stabili pe baza componentelor care

întră în fiecare reţetă, precum şi varianta acceptată de către fermieri (cumpără sau produce local).

Valoarea transportului, atât din afara fermei cât şi în fermă se va stabili conform tarifelor în vigoare, dar se poate efectua şi cu mijloace proprii, caz în care se prevăd mijloace şi instalaţii.

MIŞCAREA GENERALÃ ORIENTATIVÃ

Această fişă se întocmeşte la începutul anului şi cuprinde: efectivul de porcine pe anul în care se derulează proiectul şi produsele preconizate a se obţine. Datele se iau din fişa individuală:

efectivul de scroafe la data de 1 ianuarie este calculat după numărul de scroafe la 31 decembrie;

efectivul de purcei sugari este de 135 capete din care se scade un coeficient de pierderi de 15% prin mortalitate;

efectivul de purcei înţărcaţi este de 250 capete din care se scade un coeficient de pierdere după înţărcare de 5%.

INTOCMIREA FIŞEI EVOLUŢIEI STÃRII FIZIOLOGICE

Din fişa individuală se extrag efectivele repartizate pe perioade de timp de la 0 la 14 zile.

Scroafele gestante se însriu pe prima coloană, ce reprezintă starea fiziologică a animalelor.

Aceste valori se repartizează din 5 în 5 zile.

La 10 zile se coboară în diagonală câte o căsuţă.

În a 21-a zi se aplică procentul de fecunditate care ne arată pierderile din timpul gestaţiei.

Fluxul tehnologic se stabileşte pornind de la calculul numărului de fătări pe an, apoi se stabileşte numărul de scroafe din grupa de montă pe decade, luni şi ani.

Prin adunarea numărului de scroafe din primul rând se obţine numărul de scroafe montate pe decadă, lună, an.

Tot prin adunarea numărului de scroafe gestante în ultimele 110- 114 zile se obţine şi numărul de scroafe care trebuie să fete.

Prin adunarea pe coloane se obţine în orice moment numărul de animale gestante, în lactaţie, necesarul de furaje.

Modul de calcul al purceilor obţinuţi se face prin înmulţirea numărului de scroafe din ultima perioadă de gestaţie cu 9 purcei/fătare.

Calculul purceilor înţărcaţi se face prin decalarea datelor cu trei decade şi scăderea pierderilor de la fătare şi înţărcare.

ÎNTOCMIREA FIŞEI PRIVIND EVOLUŢIA LA CATEGORIA TINERET ŞI PORCI GRAŞI

Datele din primul rând provin din fişa anterioară.

În perioada de vârstă 56-65 zile de viaţă a purceilor se aplică un procent de pierdere de 5%.

Din 10 în 10 zile se coboarăpe diagonală cu o căsuţă, valoarea reprezentând numărul de purcei înţărcaţi.

Rândul 8 reprezintă stocul de coloană, numărul de grăsuni dirijaţi la îngrăşătorie pe decade, luni, ani.

Prin cumularea valorilor de pe coloane se obţine numărul de tineret înţărcat existent, precum şi numărul porcilor graşi.

Datele menţionate sunt necesare pentru a se putea calcula:

- spaţiul de cazare optim în funcţie de numărul de animale repartizate pe unitatea de suprafaţă în vederea asigurării unei densităţi optime;

- necesarul de furaje;

- forţa de muncă necesară.

EVOLUŢIA STÃRII FIZIOLOGICE LA CATEGORIA SCROAFE ŞI SCROFIŢE DE REPRODUCŢIE

Cele 82 de scroafe de care dispunem vor fi repartizate astfel:

A. Scroafe gestante, total....................................................................50 capete Din care, în perioada: 0-20 zile................11 cap 21-45 zile...............10 cap 46-65 zile...............10 cap 66-90 zile...............10 cap 91-114 zile...............9 capB. Scroafe în lactaţie, total..................................................................15 capete Din care, în perioada: 0-20 zile..................8 cap 21-45 zile.................7 capC. Scroafe în aşteptare, total....................................................................17 cap

Pentru perioada de gestaţie s-a procedat astfel: S-a aplicat procentul de 15% pierderi la scroafe gestante în prima

parte a gestaţiei; S-a calculat numărul de scroafe care vor făta pe parcursul anului pe

semidecade, folosind 44 x 2= 88 şi 88 : 36,5= 2,41

Procentul de fecunditate la scroafe în sezonul răcoros este de 75%, iar în sezonul călduros de 60%.

De la o scroafă se obţin în medie 9 purcei la o fătare; se va înmulţi numărul de scroafe existent la finele anului cu 9.

La rezultatul obţinut se aplică un procent de 15% pierderi pentru a se obţine numărul de purcei înţărcaţi.

EVOLUŢIA VÃRSTEI ŞI GREUTÃŢII CORPORALE LA CATEGORIA TINERET PORCIN PE DECADE

Unitatea dispune de un efectiv de 250 capete tineret porcin din care:

- 125 capete cu greutatea de 5-12 Kg;- 125 capete cu greutatea de 13- 27 Kg.Sporul de creştere este de 310 g pe zi.

Efectivele de tineret porcin s-a repartizat în mod egal în prima decadă a lunii ianuarie.

Până la livrare se admit pierderi de 5 %. Acest procent de pierderi s-a aplicat la greutatea de 5-12Kg şi vârsta de 56-65 zile.

Se calculează stocurile pe coloană la sfârşitul fiecărei luni, total lunar, total anual.

Se repartizează uniform efectivul de 475 capete de porci graşi în prima decadă a lunii ianuarie:

-165 capete cu greutatea de 28-50 Kg;-155 capete cu greutatea de 51-78 Kg;-155 capete cu greutatea de 79- 110 Kg.

Sporul de creştere este de 550g pe zi. După mişcarea efectivelor de porci la îngrăşat pe luni se face sporul total existent pe coloană la sfârşitul fiecărei luni, total lunar şi total anual.

ELEMENTE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA PERSONALULUI MUNCITOR DE BAZÃ ŞI SCHIMB, ŞI A FONDULUI DE SALARIZARE

NR. CRT.

SPECIFICARE U.M. MÃRIME INDICATOR

I. Categoria scroafe + vieri1) Norma medie de servire:

o Vierio Scroafe lactanteo Scroafe gestante şi

aşteptare montă2) Grupa de compexitate a

lucrăriloro Scroafe în lactaţie

o Vieri şi scroafe în montă- gestaţie

3) Raportul muncitorilor de bază: schimb

4) Tarif pe zi-omo Categoria IVo Categoria III

CapCapCap

Nr. GrupeiNr. Grupei

Rap

Lei/z.o.Lei/z.o.

4040250

IVIII

5:2

180.000174.000

II. Categoria: tineret înţărcat1) norma de servire

2) grupa de complexitate a lucrărilor

CapNr. grupei

1500III

III. Categoria: porci graşi1) norma de servire

2) grupa de complexitate a lucrărilor

CapNr. grupei

400III

FIŞA TEHNOLOGICÃ LA CATEGORIA SCROAFE ŞI VIERI

Unitatea dispune de un efectiv de 82 scroafe şi 3 vieri.

Din fişa tehnologică ,,Evoluţia stării fiziologice" au fost transferate datele:

numărul de scroafe de la începutul lunii ianuarie prin însemnarea efectivelor din prima lună şi pe cele 3 stări fiziologice;

numărul de scroafe din fiecare lună şi totalul anual; numărul de purcei obţinuţi la o fătare şi numărul de purcei înţărcaţi.

Pe baza datelor obţinute s-a calculat:- numărul de zile furajate;- pierderile de purcei prin diferenţa dintre purcei fătaţi şi cei înţărcaţi;- fondul de retribuire şi numărul de muncitori de bază şi de schimb;- necesarul de furaje şi valoarea reţetelor.

Pe baza datelor existente s-a calculat eficienţa economică.

FIŞA TEHNOLOGICÃ PENTRU CATEGORIA TINERET ÎNŢÃRCAT

Unitatea dispune de 250 capete de tineret înţărcat.

Din fişa ,,Evoluţiei stării la scroafe pe semidecade" a fost transferat în fişa tehnologică a totalului lunar de purcei înţărcaţi.

Pe baza acestui total s-a calculat greutatea efectivelor în fiecare lună;

S-a calculat stocul existent la sfârşitul perioadei:(stoc+număr de animale înţărcate)- (număr de animale ieşite+pierderi).

S-a calculat greutatea stocului existent la sfârşitul perioadei:(greutate stoc+ grutate animale intrate+spor în greutate)- (greutatea animalelor ieşite+pierderi)

S-a calculat numărul de zile furajate, nencesarul de muncitori şi shimb retribuţia lunară.

Pe baza calculului eficienţei economice au fost repartizate totalul cheltuielilor pe luni.

FIŞÃ TEHNOLOGICÃ PENTRU CATEGORIA PORCI GRAŞI

Unitatea dispune de un stoc de 475 capete porci graşi.

Din fişa ,,Evoluţia vârstei şi greutăţii corporale al tineretului porcin pe decade" au fost transferate în fişa tehnologică efectivele lunare de tineet trecute la categoria porci la îngrăşat.

S-a calculat greutatea animalelor ţinând cont de greutatea la livrare şi greutatea animalelor intrate la îngrăşat (27Kg).

Au fost înregistrate în fişă numărul animalelor livrate anual şi lunar la 107 Kg, sporul în greutate fiind de 550 Kg pe zi.

S-a calculat greutatea animalelor livrate înmulţind efectivul cu greutatea la livrare.

S-a calculat numărul de zile furajate, numărul de muncitori de bază şi schimb, şi retribuirea lunară.

S-a calculat necesarul de furaje şi valoarea reţetelor.

Pe baza datelor obţinute în urma calculului eficienţei economice au fost repartizate cheltuielile pe lună.

ALIMENTAŢIA SUINELOR

Suinele sunt animale omnivore care valorifică o gamă largă de nutreţuri, atât de origine animală cât şi vegetală, completată cu unele reziduri rezultate de la industria alimentară şi componente minerale, vitamine, antibiotice, până la satisfacerea necesarului de substanţe nutritive specifice.

Raţiile furajere se întocmesc în funcţie de categoria de animale, de intensitatea de exploatare, de stadiul de ameliorare, de producţiile planificate.

Se urmăreşte din punct de vedere economic introducerea în alimentaţia suinelor a unor furaje cât mai ieftine şi reducerea consumului de cereale (cu precădere porumbul).

Aceste variante utilizează pasta de porumb, cartofi declasaţi de la consumul uman, sfecla furajeră pe timp de iarnă şi masa verde pe timp de vară (în special lucernă).

Reţetele de nutreţuri combinate explică în mare măsură de ce majoritatea ţărilor bune crescătoare de suine posedă tehnologii adecvate de producere a nutreţurilor combinate pentru hrănirea acestor specii, în condiţii de rentabilitate.

CONCLUZII

Creşterea suinelor, este o ramură economică foarte importantă, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea producţiei, începând cu producerea de purcei şi terminându-se cu livrarea continuă, ritmică şi constantă a indivizilor îngrăşaţi pentru sacrificare.

Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea mult solicitată şi apreciată de consumatori, prin urmare, acoperirea necesarului de carne se poate face având în vedere prolificitatea ridicată, intervalul scurt între generaţii, consum specific scăzut, valorificare bună a hranei, precocitate ridicată şi nu în ultimul rând productivitate pe animal matcă superioară (1,5 tone carne în viu/scroafă/an).

ACTE NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA UNEI FERME

-Înainte de popularea fermei este solicitată autoritatea veterinară pentru verificarea şi evaluarea condiţiilor de funcţionare în conformitate cu legislaţia veterinară în vigoare.

-apoi se întocmeşte un referat de aprobare;- actele necesare pentru D.S.V.- cerere prin care solicităm aprobarea funcţionării obiectivului,- actele de înregistrare a unităţii,- certificat de înmatriculare a unităţii,- certificat constatator de la Biroul de Comerţ, unde este specificat codul

CAEN, actul de proprietate al terenului şi al spaţiului,- o schiţă a fermei, inclusiv amplasarea cadastrală în spaţiu,- acte doveditoare a acordării asigurării asistenţei veerinare printr-un act

de prestare servicii cu un medic veterinar organitat de liberă practică în condiţiile legii, împuternicit de către autoritatea veterinară teritorială,

- proiectarea fermei conform tehnologiilor în vigoare,- aviz de principiu din partea autorităţii veterinare privind amplasarea

proiectării şi construcţia obiectivului.

BIBLIOGRAFIE

1. CIUREA I. şi colab. 1994 –Management, programare şi organizarea producţiei zootehnice-curs litografiat IAŞI;

2. HALGA P. Şi colab. 2002 – Alimentaţia animalelor – editura Pim Iaşi;

3. STAN T.; PÃSÃRIN B. –2002- Tehnologia creşterii suinelor, editura Vasiliana '98

4. GÎNDU E.; CHIRAN A.; BANU A.-Economia creşterii animalelor- teorie şi practică- editura Ploieşti 2003

5. PASARIN B.;STAN T. – Creşterea suinelor- editura Iaşi 2005, Ion Ionescu de la Brad