specializarea: geografia mediului 1 ora curs / 1 ora...

Ecologia peisajului

Curs An II sem II

Specializarea: Geografia mediului

1 ora curs / 1 ora lucrări practice,

forma de examinare – Colocviu

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie

Departamentul de Geografie Regională şi Mediu

An univ. 2013 -2014

Introducere in Ecologia

peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016

1. Scara în cartografie /Scara în ecologia peisajului

2. Cum analizăm și studiem peisajul în funcție de scara temporală?

2. Cum măsurăm, cuantificăm elementele peisajului?

BAZA DE LUCRU:

I. Hărțile (istorice, planuri topografice, hărți topografice)

II. Ortofotoplanuri/Aerofotograme

III. Imagini satelitare

IV. Teren (releveu peisagistic)

Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului



Scara în cartografie : reprezentare grafică convențională

a suprafeței terestre realizată la diferite scări.

Scări mici (1:20000, 1:25000, 1: 50000,

1:100000,1:200000, 1:500000,1:1000000) redau

generalizat detalii planimetrice prin diferite semne

convenționale (se folosește proiecția cartografică)

Scări mari ( 1: 2000,1:5000, 1:10.000) au o acuratețe mai

mare privind forma geometrică a elementelor de

planimetrie.




Scara în ecologia peisajului (Farina, 2006):

- Scara este un concept funcțional

- Scara unește trăsături spațiale, distribuția

vegetației, comportamentul animalelor și

serviciile ecosistemelor

- Corelarea dintre elementele abiotice, biotice și

umane




I Hărțile. Hărțile istorice (Popescu –Spineni, 1978)

1.Prima Hartă numită și Harta Tării Românești (sec. XVIII, 1700)

realizată de Stolnicul C. Cantacuzino (scara 1: 278.000), a fost publicată la

Padova.

Cuprinde regiuni din: Dobrogea, Moldova,Transilvania, Banat.

Elemente peisagistice ce pot fi identificate:

- relieful (relieful montan apare sub formă de movile hașurate);

- râurile importante, sate, orașe, mânăstiri;

- păduri ;

- drumuri principale (de ex. drumul sării).

Limitări în utilizare : scara, acuratețea.




Relief

Păduri

Așezări




Limitări în utilizare :

- Acuratețe

- Denumiri clare ale

localităților

Pădure



2. 1783 Harta lui C.M.

Roth, prezintă Muntenia,

cunoscută și sub numele

de ,,Carte speciale de la

Principaute de Valaquie,,.

Elemente peisagistice ce

pot fi identificate:

asemănătoare cu harta

Stolnicului Cantacuzino.


Scanată din arhiva Academiei Române ( Huzui, 2011)

3 . Harta militară austriacă (Harta generalului Specht

1790-1791), scara 1:57.600.

Reprezintă baza de lucru pentru hărțile din sec. al XIX-lea

Elemente peisagistice ce pot fi identificate: este prima

hartă ce prezintă:

- desfășurarea spațială a așezărilor și a pădurilor;

- o completă rețea de drumuri;

- disponibilă doar pentru Muntenia și Oltenia

Limitări în utilizare:

atenție la georeferențiere






Câmpina


4. Harta celor ,,cinci ţinuturi moldoveneşti” sau Hora von

Otzellowitz (căpitan austriac) 1788-1790, scara 1 : 28

800.

După același model a lucrat și colonelul Specht (1790-

1791, Popescu –Spineni, 1978)


- desfășurarea spațială a așezărilor și a pădurilor;

- o completă rețea de drumuri;

- disponibilă doar pentru Moldova


atenție la georeferențiere







Scanată din arhiva Academiei Române ( Teleucă, 2013)

5. Harta Rusă (1835 anul gravării) sau Harta teatrului de

razboi (turco-rus) în Europa, 1828-1829 scara 1:420.000.


-așezările rurale sunt reprezentate prin cătune (până la 50 de

gospodarii);

-sate ( peste 50 gospodarii);

-rețeaua de drumuri este mai bine reprezenată

-apare simbolul Poștei pe drunurile importante, de exemplu la

Sinaia, Valea Prahovei era marcat drumul de poștă.


claritate,descifrarea




6. Harta Tării Românești / Harta Szatmary (Charta României

Meridionale, 1846-1857), scara 1: 57.600

Mai este cunoscută și sub numele de Harta lui Cuza.


- este prima hartă veche care conține legenda;

- sunt reprezentate așezările, modul de utilizare al terenurilor,

repartiția suprafețelor împădurite, drumuri.

Limitări în utilizare: atenție de georeferențiere




Harta Țării Românești reprodusă de Szatmary (Charta Romaniei Meridionale, 1857-1846)




7. Harta Austriacă (Franzisco – Josephinische

Landesaufnahme)

grupează un set de hărti (planuri topografice scara 1:200.000)

realizate în mai multe etape 1806-1869-1914.


-drumuri,

-rețea hidrografică,

-păduri,

-diferențieri la nivelul reliefului.

Avantaje: descarcare http://earth.unibuc.ro







Jiu

8. Planul director de tragere scara 1:20.000, (1923).

Elemente peisagistice: conține elemente de detaliu

Pot fi descarcate de pe http://earth.unibuc.ro

9. Harta topografică 1:100.000 din 1970.

sunt reprezentate curbe de nivel, drumuri, retea hidrografica, paduri, utilizarea terenurilor, s.a.

10. Harta topografică la diferite scări 1:25.000, 1:50.000 1: 100.000 în 1983-1989.

Elemente peisagistice: sunt reprezentate curbe de nivel, drumuri, retea hidrografica, păduri, utilizarea terenurilor, s.a.

11. Plan topografic 1:5000, 1950-1953. Prezintă grad mare de detaliu




1983, 1:25.000 Introducere in Ecologia




peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016 Plan topografic 1:5000


Categorii generale

Hărti tematice:

1. Harta silvică a României 1868;

2.Harta Pădurilor pe categorie de proprietari, întocmită de Serviciul

Silvic al Statului in anul 1900;

3.Hărtile din Atlasul Național sc. 1: 1.000.000

4.Harta peisajului sc. 1:1.000.000 Atlasul National

5.Harta regiunilor ecologice (P Gâștescu, A. Vadineanu et al.).

6. Amenajamente silvice http://www.mediu.ro/paduri/paduri.htm




T1 – T2

HARTA

SCHIMBĂRILOR

(T1-T2)




II. Ortoftoplanuri/Aerofotograme




Valea Prahovei, Breaza, 1:5000,

ANCPI

III. Imaginile satelitare

Integrarea imaginilor satelitare în studiile peisagistice, îndeosebi

în cazul peisajelor complexe, permite realizarea unei baze de date

geospaţiale detaliate (Manuel, 2010).

Evaluarea cartografică a peisajului este limitată de inconsistenţa proiecţiei şi a

scării hărţilor care reprezintă ani diferiţi, prezenţa unor erori de

cartografiere,variaţia mare a intervalelor pentru care există materiale cartografice

(Pătru-Stupariu et al., 2011).

Astfel, este necesară completarea bazelor de date geospaţiale cu

imagini satelitare care prezintă o acurateţe ridicată şi o repetitivitate a

captării imaginilor pentru ultimii ani (Huzui et al. 2012)

Formatul de baza ramane CLC 1996, 2000, 2006, 2012




Landsat 30 m



Imagini satelitare

SPOT 20m

IKONOS 70cm




Sursa: Laborator Paris 12,

Abdellaoui Abdelkader

IV. Teren (Releveu peisagistic) , http://landscape.cc.unibuc.ro/Fieldtrip2.html

De-a lungul timpului, pentru analizarea și evaluarea peisajelor, au fost elaborate diferite

metode cantitative, bazate pe grile de evaluare, al căror scop a fost de a elimina

subiectivismul și de a avea posibilitatea comparării diverselor areale peisagistice.

(Pătru-Stupariu, 2011, 2012)

Aplicarea unor astfel de grile permite ierarhizarea arealelor, stabilindu-se astfel vocația

(turistică, agricolă, ecologică) a fiecăruia. Nu în ultimul rând, rezultatele însumate

din aceste modele cantitative sunt folosite în reabilitarea peisagistică a unor spații precum și în domenii adiacente (amenajarea teritoriului, agronomie, ecologie,

geografie ambientală, arhitectură, etc.).

Pentru cuantificarea caracteristicilor peisajului fiecare atribut (fizic, estetic și psihologic) este punctat în teren pe baza unei fișe de releveu peisagistic. Mai precis,

sunt evaluați un număr de 15 parametri: relief, resurse de apă, vegetație, faună,

zăpadă, utilizarea terenului, vizibilitate, sunete, mirosuri, resurse culturale, elemente

care alterează peisajul (atribute fizice), formăculoare (atribute estetice), unitate,

expresie (atribute psihologice). Fiecărui parametru îi sunt asociate mai multe

variabile.




http://landscape.cc.unibuc.ro/Fieldtrip2.html

Subiecte:

1. Prezentați pe scurt trei exemple de hărți istorice în care să

descrieți: scara, acuratețe, legenda

2. Delimitați pe hartă cel puțin trei elemente peisagistice

3. Redați două argumente privind utilizarea imaginilor

satelitare

4.Cum putem cuantifica peisajul în teren ( instrument de

lucru)




specializarea: geografia mediului 1 ora curs / 1 ora...

Documents